Professional Documents
Culture Documents
STANDULUI CU RULOURI
Pentru activitatea de diagnosticare curenta ,in prezent, se utilizeaza cu precadere
standurile specializate.Din punct de vedere functional , acestea pot fi de forta sau inertionale. In
primul caz, solicitarea franelor se realizeaza prin antrenarea rotilor automobilului pe perioada
franarii de catre rulouri puse in miscare de motoare electrice. In functie de viteza de rulare
simulata, standurile pot fi : de viteza mica (5-10 km/h), de viteza medie (10-20 km/h) si de viteza
ridicata (la care pot simula viteze de pana la 120 km/h).La standurile inertionale, rotile
automobilului sunt antrenate de mase inertiale (volanti) aduse initial de o anumita viteza de rotile
de la care se incepe procesul franarii.Datorita dimensiunilor de gabarit reduse, pericolului de
accidentare mai scazut si pretului mai accesibil, in statiile de intretinere se utilizeaza practice
doar primul tip de standuri. In plus, acestea ofera posibilitati de diagnosticare pe elemente a
sistemului de franare.
Un astfel de stand este format din doua module identice , plasate simetric in raport cu axa
longitudinala a automobilului aflat in pozitia de lucru pe stand.Schema constructiva a unui modul
este prezentata in Figura 1.
Figura 1.Schema constructiva a unui stand cu rulouri pentru diagnosticarea sistemului de franare
(1)
F`fr si F``fr actionand la o distanta egala cu raza ruloului fata de axa de rotatie a acestuia, iar
rulourile fiind cuplate prin transmisia cu lant, fortele respective vor genera un moment de franare
resultant :
(2)
Mm =
Mfr
+
(3)
D=
FfrstgFfrdr
100[ ]
Max ( Ffrstg , Ffrdr)
(4)
E=
( Ffr ) max , i
i=1
100 [%]
(5)
unde
( Ffr ) max , i
i=1
este suma fortelor de franare maxime ale tuturor rotilor , iar G este
3)Deceleratia automobilului:
a= g
Ffr
(6)
unde Ffr este suma fortelor de franare pentru testul respectiv si g este acceleratia
gravitationala(g=9,81 m/s2).
4)Ovalizarea:
O=
FfrmaxFfrmin
100 [ ]
Ffrmax
(7)
A=
Aparatura utilizata:
Ffrmax
Fped
(8)
Rezultatele masuratorilor:
Descarcat la p1
Figura 4.Descarcat la p1
Incarcat la p1
Figura 5.Incarcat la p1
Descarcat la p2
Figura 6.Descarcat la p2
Incarcat la p2
Figura 7.Incarcat la p2
Motor oprit
Observatii si concluzii:
80
D,E[%]
Eficienta(p1)
60
Dezechilibru(p2)
40
Eficient(p2)
20
0
14000
15000
16000
17000
18000
G0,G1[daN]
Figura 9. Variatia eficientei si dezechilibrului sistemului de franare in functie presiune pentru G0
si G1
80
D,E[%]
Eficienta(G0)
60
Dezechilibru(G1)
40
Eficienta(G1)
20
0
0.80.9 1 1.11.21.31.41.51.61.71.81.9 2 2.1
p1,p2[bar]
Figura 10. Variatia eficientei si dezechilibrului sistemului de franare in functie
de sarcina pentru P1 si P2