INSTALATII INTERIOARE DE

DISTRIBUTIE A APEI RECI

DIMENSIONAREA INSTALATIILOR
curs 5+6
Dr. ing. Daniela TEODORESCU
UTCB BUCURESTI, ROMANIA

CALCULUL HIDRAULIC AL
CONDUCTELOR
Se disting:
{ probleme de dimensionare
z

z
z
z

cnd se cunosc:
{ caracteristicile geometrice ale instalaiei (configuraia geometric a
instalaiei, cotele geodezice ale tuturor punctelor caracteristice ale
reelei, lungimile tronsoanelor de conducte, valorile rugozitii
suprafeelor interioare ale conductelor n funcie de natura
materialelor acestora),
{ debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor,
{ vitezele medii economice ale apei n fiecare tronson de conduct
i se cer
{ determinarea diametrelor conductelor,
calculul pierderilor totale de sarcin (liniare i locale) i
sarcina hidrodinamic necesar, Hnec

probleme de verificare, cnd o instalaie interioar dat, pentru

care se cunosc caracteristicile geometrice ale reelei, diametrele
tuturor tronsoanelor i debitele de calcul,
z

se cere s se determine pierderile totale de sarcin (liniare i locale) i

sarcina hidrodinamic efectiv, Hef, n seciunea conductei de
alimentare cu ap a instalaiei.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI
Etape:
Etapa 1 - Determinarea sarcinii hidrodinamice
necesare rezolvare teoretica
Etapa 2 - Determinarea debitelor de calcul
Etapa 3 - Determinarea diametrelor
Etapa 4 - Determinarea pierderilor de sarcina
totale
Etapa 5 metodologie de dimensionare, cu
exemple de calcul
Etapa 6 - Determinarea sarcinii hidrodinamice
necesare rezolvare finala

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:

Etapa 1 - Determinarea
sarcinii hidrodinamice
necesare

Instalatii interioare de alimentare cu apa rece

Sarcina hidrodinamic necesar pentru

alimentare cu ap a instalaiilor din
interiorul cldirilor

Sarcina hidrodinamic a seciunii transversale a

curentului unidimensional de fluid incompresibil,
reprezint energia specific medie n seciunea
considerat, raportat la unitatea se greutate a
fluidului.
Pentru a determina sarcina hidrodinamic
necesar, Hnec n seciunea conductei de
alimentare cu ap a instalaiei interioare, se aplic
legea energiilor (ecuaia lui Bernoulli) extins la
modelul de curent unidimensional de fluid
incompresibil

Av v 2A
R v R2
p
p
za + ( ) A +
= zR + ( ) R +
+ hrA R
g
2g
g
2g

Sarcina hidrodinamic necesar pentru

alimentare cu ap a instalaiilor din
interiorul cldirilor
Demonstratie notite de curs

HA = HgR + HuR + hrA-R

Hnec = max(Hg+Hu+hr)
H necA H dispA

H necA > H dispA

Instalaia interioar se va racorda la

instalaia de ridicare a presiunii ap (de
regul , la staia de pompare a apei
cuplat cu recipiente de hidrofor)

Clasificarea instalatiilor de alimentare

cu apa pentru cladiri
{

Dup parametrii apei din conducta public n punctul de racord , instalaiile de distribuie a apei din
cldiri , pot fi :
z
z

racordate direct la conducta public

racordate la conducta public prin intermediul instalaiilor de ridicare a presiunii apei

Dup scopul ntrebuinrii apei , instalaiile interioare pot fi :

z
z

pentru consum menajer ;

pentru distribuia apei industriale ;

Dup forma reelei de distribuie , instalaiile interioare sunt :

Dup poziia de montaj ( de amplasare ) n cldire a conductelor principale de distribuie ,

instalaiile pot fi :

z
z
z
{

cu o zon de presiune ;
cu dou sau mai multe zone de presiune ;

Dup temperatura apei distribuite , sunt instalaii interioare pentru :

z
z

cu distribuie inferioar
cu distribuie superioar
cu distribuie mixt .

Dup regimul de presiune a apei , instalaiile interioare pot fi :

z

ramificate ( sau arborescente ) ; inelare ; mixte .

distribuia apei reci ;

prepararea i distribuia apei calde de consum .

destinaia i caracteristicile constructive ale cldirii :

z
z
z

cldiri de locuit
cldiri social culturale;
cldiri industriale

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:

Etapa 2 - Determinarea
debitelor de calcul

Calculul debitelor
{

Debite specifice, echivaleni de debite, presiuni normale de

utilizare pentru armturile obiectelor sanitare
Debitul specific de calcul al unei armturi pentru un obiect
sanitar (robinet, baterie amestectoare de ap rece i ap
cald de consum), care se mai numete i consum specific
este un debit convenional, exprimat n l/s i considerat
normal pentru o anumit ntrebuinare a apei.
Echivalenii de debit

e=
{
{

qs
q
= s
qsu 0,20

Presiuni normale de utilizare a apei.

Presiunea normal de utilizare este presiunea disponibil (sau
de serviciu) n seciunea de ieire a apei din armtura unui
obiect sanitar, care asigur n aceast seciune o vitez medie
a jetului de ap corespunztoare debitului specific

DEBIT DE CALCUL

INSTALATII DE DISTRIBUTIE A APEI

RECI DEBITUL DE CALCUL
{

{
{

{
{

Fie A evenimentul de aparitie a debitului de calcul cu

valoarea x, din m experimente, de p ori (cu
probabilitatea p)
CA = evenimentul contrar lui A, cu probabilitatea q,
astfel incat p+q = 1
Consideram n experimente independente; fie Ak
evenimentul de obtinere de k ori a valorii debitului de
calcul x=qc.
Evenimentele (Ak), (k=0,1,...,n) formeaza un sistem de
evenimente independente
Probabilitatea Pn(k)=Pk(Ak) de a obtine de k ori debitul
x = qc din totalul de n experimente va avea forma:

repartitie (distributie) binomiala de ordin n si parametru p

{

Pn(k)=Pk(Ak)=Cnkpkqn-k

Distributie binomiala

M(x) = np = m
D2(x) = npq = 2
lim Cnk p k q n k = lim

n!
m
m
n(n 1)(n 2)...( n k + 1) m k
m
( ) k (1 ) n k = lim
( ) (1 ) n k =
n
k!(n k )! n
n
1 2 3 ...k
n
n

mk
n( n 1)(n 2)...(n k + 1)
m n k mk m
lim

lim
(
1

) =
e = P ( k , m)
n
k! n
nk
n
k!

F ( x) =

[ x ]1

mk m
e

k =0 k !

Distributia Poisson

M(x) = D(x) = m =

INSTALATII DE DISTRIBUTIE A APEI

RECI DEBITUL DE CALCUL
[ x ]1

m k m
F ( x) = e
k = 0 k!
m =2
Distributia Poisson
Cand m>8, distributia Poisson se transforma in Gauss Laplace

1
f ( x) =
e
2

( x m) 2
2 2

, > 0, x R

t=
m = 280

xm

Distributia
Gauss Laplace

Cuantila, t = 2,326
pt grd asigurare 99,9%

3,5
1

E = 0,004 E[l / s]
2,85 24 3600

Debit de calcul
Se considera un apartament standard:
-Grad de ocupare : 3,5 pers/ap
-Necesar specific de apa: 280 l/om,zi
-Dotarea apartamentului: 1L+1B+1R+1S => E = 2,85

m = 280

3,5
1

E = 0,004 E [l / s]
2,85 24 3600

x = t 2 + m = t m + m = 2,326 0,004 E + 0,004 E

q C = 0,15 E + 0,004 E [ l / s]

Debit de calcul

qC = b( ac E + dE )[l / s ], pentru E E lim

qC = abE , pentru E < E lim
qC = b(ac E + 0,004E )[l / s]
qC = abc E [l / s ]
qc - debit de calcul, in l/s;
E - suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum
alimentate cu apa de tronsonul analizat;
a coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei;
b - coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece
sau calda de consum)
c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii

Echivalenti de debit
E1 suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa
rece + calda de consum)
E2 suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece
(robinete de apa rece)
n
n

E1 = ebj nbj

unde:
z
z
z
z

{
{
{
{

j =1

E 2 = erj nrj
j =1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;

erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j;
nbj numarul de baterii de tip j;
nrj numarul de robinete de tip j.

E=
apa
E=
apa
E=
E=

0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand

calda este preparata si distribuita la 60 grd C.
0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand
calda este preparata si distribuita la 50 grd C.
E1+E2
- bransament si statii pompare;
E1
- instalatii interioare de distributie apa calda

Echivalenti de debit
{

Baterie de tip j
z
z

Debitul total la iesirea din baterie:

z

{
{

Debit de apa rece, q1j, 1, c1

Debit de apa calda, q2j, 2, c2
q1j+ q2j =qsbj, utilizare la u

Are loc schimbul de caldura:

q1 j c1 ( 1 u ) = q 2 j c2 ( u 2 )
Se considera: c1 c2 c

q1 j c( 1 u ) = (q sbj q1 j )c( u 2 )

Echivalenti de debit
q1 j c (1 u ) = (qsbj q1 j ) c ( u 2 )
q1 j c (1 u ) = qsbj c ( u 2 ) q1 j c ( u 2 )
q1 j c (1 u ) + q1 j c ( u 2 ) = qsbj c ( u 2 )
q1 j c (1 u + u 2 ) = qsbj c ( u 2 )
q1 j c (1 2 ) = qsbj c ( u 2 )
q1 j
0,20

c (1 2 ) =

e1 j =

qsbj
0,20

/0,20

[l/s]

c ( u 2 )

u 2
ebj
1 2

Echivalenti de debit
e1 j =

u 2
ebj
1 2

1 = 60 o C; 1 = 50o C; 1 = 45o C ;
2 = 10o C
e1 j =

n
n
45 10
ebj = 0,7 ebj eij nij = 0,7 ebj nbj = 0,7 E1 E = 0,7 E1 + E2
60 10
j =1
j =1

e1 j =

n
n
45 10
ebj = 0,875 ebj 0,9 ebj eij nij = 0,9 ebj nbj = 0,9 E1 E = 0,9 E1 + E2
50 10
j =1
j =1

e1 j =

n
n
45 10
ebj = 1 ebj eij nij = 1 ebj nbj = 1 E1 E = E1 + E2
45 10
j =1
j =1

Structura formulei de calcul pentru

debitul de apa

Structura formulei pentru debitul de

qC = b(ac E + 0,004 E )[l / s ]
calcul

Structura formulei pentru debitul de

calcul
qC = b(ac E + 0,004 E )[l / s ]

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:

Etapa 3 - Determinarea
diametrelor conductelor

Dimensionarea conductelor i calculul

pierderilor totale de sarcin

Vitezele medii economice (optime) i

vitezele maxime admise ale apei, folosite
la dimensionarea conductelor.
Problema de dimensionare a conductelor
const n determinarea diametrului dj al
fiecrui tronson j al reelei al reelei, n care
scop se dispune de o singur ecuaie (legea
continuitii pentru curentul unidimensional de
fluid incompresibil):

Q j = Aj v j =

d i2
4

v j = cst [mc/s]

Restricii pentru determinare diametre

{

restricia constructiv:
z

restricia hidraulic:
z

diametrele tronsoanelor succesive s fie

monoton cresctoare spre seciunea de
alimentare cu ap a reelei;
sarcinile hidrodinamice disponibile ale apei n
nodurile traseului principal al reelei s fie
consumate integral pe ramificaiile care
pornesc din nodurile respective;

restricia economic:
z

limitarea valorilor unor parametri ai reelei

care conduc la creterea costurilor totale de
investiie i exploatare

criterii de optimizare pentru costuri,

pentru determinarea vitezei economice
{

Principalele criterii de optimizare a funciilor obiectiv

aplicate n cazul reelelor de distribuie a apei sunt:
z
z

criteriul costului specific minim de investiie i de

exploatare a reelei;
criteriul energiei specifice minime nglobat n
elementele componente ale reelei i respectiv
consumat n exploatare pentru pomparea apei n
reea.

Calculele de optimizare se pot efectua analitic,

stabilind funcia obiectiv i cercetndu-i condiiile
necesare i suficiente de minim, dup care, pentru
rezolvarea numeric a relaiilor obinute se aplic
metode de programare pe calculator, sau grafic

Determinarea grafica a intervalului de

viteze economice

Alte conditii
{

Vitezele maxime admise ale apei n conductele

instalaiilor de alimentare cu ap rece sau
cald pentru consum menajer, n funcie de
destinaiile cldirilor, sunt:
z
z
z

spitale, sli de spectacole:

1,5 m/s;
cldiri de locuit, social culturale,
administrative:
2,0 m/s;
cldiri industriale:
3,0 m/s.

Presiunea maxim admis pentru o zon de

presiune este de 60 m H2O, att pentru ap
rece ct i pentru ap cald, cu excepia
instalaiilor de incendiu separate.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:

Etapa 4 - Determinarea
pierderilor de sarcina totale

Calcule hidraulice
{

Etape:
z

Determinare pierderi de sarcina liniare

Determinare
{ Determinare
{ Determinare
{ Determinare
{

z
z

debit
viteza
diametru
coeficient lambda

Determinare pierderi de sarcina locale

Determinare pierderi de sarcina totale

Sarcina hidrodinamica necesara

finala
{
{

Hnec = max(Hg+Hu+hr)
HA = HgR + HuR + hrA-R
z

Hgr = zR-zA cota geodezica a punctului cel

mai dezavantajat R fata de sursa de presiune
A, in mH2O
HuR= presiunea utila a apei la punctul de
consum R amplasat in pozitia cea mai
dezavantajoasa dpdv hidraulic, in mH2O
hrA-R = pierderi de sarcina totala intre A si R, in
mH2O

Pierderi de sarcina totale

1.

Pierderi de sarcina liniare

hri = il =
2.

l v 2

D 2g

Pierderi de sarcina locale

v2
hrl = i
2g
i =1
k

Pierderi de sarcina
liniare
{

Regim de curgere:

Laminar ReD <2300

{

Hagen - Poiseuille

64
Re D

Zona de tranzitie 2300 < ReD < 3500

z Turbulent:
z

{
{

Regim turbulent, hidraulic neted, 3500 < ReD < 23 D/R.

Prandtl - Nikuradse:

= 2 lg(Re D ) 0,8

Regim turbulent, hidraulic rugos (zona pre-patratica)

(Colebrook - White):

= 2 lg(

2,51
k
+
)
Re D 3,71D

Pierderi de sarcina liniare

1.

Pierderi de sarcina liniare.

= 2 lg(

hri = il =

l v 2

D 2g

2,51
k
+
)
,
3
71
D
Re D
v D

2.

3.

Lambda = f ( Re=
, temperatura apei calde

viscozitatea cinematica, rugositatea relativa) => mai

multe nomograme de calcul
Rugozitatea absoluta, k [mm] :
1.
2.

4.

PVC G : k=0,007mm;
Otel zincat k=0,15 mm;

d. Rugozitatea relativa, k/D [-]

Rugozitatea conductelor
Tableau 3.1- Valeurs usuelles indices de rugosit (k) en mm

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Valeurs usuelles indices de rugosit (k) en mm

Nature de la surface intrieure
Indice rugosit k
[mm]
cuivre, plomb, laiton, inox
0,001 0,002
Tube PVC
0,0015
Acier inox
0,015
tube acier du commerce
0,045 0,09
Acier tir
0,015
Acier soud
0,045
acier galvanis
0,15
Acier rouill
0,1 1
fonte neuve
0,25 0,8
fonte usage
0,8 1,5
fonte incruste
1,5 2,5
tle ou fonte asphalte
0,01 0,015
ciment bien liss
0,3
Bton ordinaire
1
bton grossier
5
bois bien rabot
5
bois ordinaire
1

INSTALATII DE
DISTRIBUTIE A
APEI RECI DE
CONSUM

Interval de viteze
economice

Calculul
diametrelor

Figure 3.17 Nomogramme

pour le dimensionnement pour
linstallation de leau chaude
sanitaire en polypropylne
(k=0,007mm)

Pierderi de sarcina locale

{

Pierderi de sarcina locale

v2
hrl = i
2g
i =1
k

Calculul
pierderilor de
sarcina locale

Metoda 1:
Se aplica urmatoarea
formula:

hloc =

v2
2g

Sau Metoda 2:
Utilizarea nomogramei, cu
ajutorul vitezei determinate
anterior:

v2
v2
= (1 + 2 + 3 + ...)
=
2g
2g
= hloc1 + hloc 2 + hloc 3 + ...

hloc =

Metodologie de calcul hidraulic dimensionarea

conductelor de distributie a apei reci de consum
Etape:
{
Stabilirea schemei izometrice pentru instalatia de alimentare cu apa;
{
Identificarea punctului de consum (baterie sau robinet) amplasat in pozitia
cea mai dezavantajata dpdv hidraulic;
{
Se numeroteaza tronsoanele de calcul de pe traseul cel mai dezavantajat; un
tronson de calcul = portiunea de conducta pe care debitul este constant;
{
Se determina echivalentii de debit aferenti tuturor tronsoanelor (E1, E2 si E)
{
Se determina debitul de calcul pentru fiecare tronson de calcul
{
Se determina, cu ajutorul nomogramei de dimensionare; De in [mm] si [toli],
i [pa/m] sau [mmH2O/m] si v [m/s]
{
Se determina pierderea de sarcina liniara pe fiecare tronson si cumulat, pe
traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator;
{
Se determina coeficientul de rezistenta locala pe fiecare tronson;
{
Se determina pierderea de sarcina locala pe fiecare tronson si cumulat, pe
traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator;
{
Se determina pierderea de sarcina totala pe traseul de alimentare cu apa a
celui mai dezavantajat consumator;
{
Se determina Hu pentru cel mai dezavantajat consumator;
{
Se determina Hg pentru cel mai dezavantajat consumator;
{
Se determina Hnec pentru cel mai dezavantajat consumator.
{
Se calculeaza ramurile secundare, in vederea echilibrarii hidraulice a
instalatiei.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:

Etapa 5 metodologie de
dimensionare, cu exemple
de calcul

Schema
izometrica de
calcul pentru
instalatia de
alimentare cu apa
rece de consum

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de

alimentare cu apa rece de consum

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de

alimentare cu apa rece de consum
Stabilirea schemei
izometrice pentru
instalatia de alimentare
cu apa;
Identificarea punctului
de consum (baterie sau
robinet) amplasat in
pozitia cea mai
dezavantajata dpdv
hidraulic;
Se numeroteaza
tronsoanele de calcul de
pe traseul cel mai
dezavantajat; un
tronson de calcul =
portiunea de conducta
pe care debitul este
constant;

Tabel de calcul apa rece

Nr. tr.

Nr si tipul armaturilor montate

pe obiecte sanitare

E1

0,7 x E1

E2

qc

De

Dn

[m]
3

[-]
4

[-]
5

[-]
6

[-]
7

[l/s]
8

[mm]
9

[mm]
10

[m/s]
11

i
ixl
(ixl)
[mmH2O/
m] ou [mmH2O] [mmH2O]
[Pa/m]
ou [Pa]
ou [Pa]
12
13
14

()

[-]
15

hloc

hloc

htot

[mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]

ou [Pa]
ou [Pa]
ou [Pa]
16
17
18

Nr. tr.

Nr si tipul armaturilor montate

pe obiecte sanitare

E1

0,7 x E1

E2

qc

De

Dn

[m]
3

[-]
4

[-]
5

[-]
6

[-]
7

[l/s]
8

[mm]
9

[mm]
10

[m/s]
11

i
ixl
(ixl)
[mmH2O/
m] ou [mmH2O] [mmH2O]
[Pa/m]
ou [Pa]
ou [Pa]
12
13
14

()

[-]
15

hloc

hloc

Calculul debitului
-Stabilirea tipului si numarului de consumatori
pentru fiecare tronson
-1.1 = 1R
-1.2 = 2R
-1.5 = 4R+ 4P

htot

[mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]

ou [Pa]
ou [Pa]
ou [Pa]
17
18
16

Hu

Hg

Hnec

[mH2O]
19

[mH2O]
20

[mH2O]
21

Hu

Hg

Hnec

[mH2O]
19

[mH2O]
20

[mH2O]
21

Echivalenti de debit
E1 suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa
rece + calda de consum)
E2 suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece
(robinete de apa rece)
n
n

E1 = ebj nbj

unde:
z
z
z
z

{
{
{
{

j =1

E 2 = erj nrj
j =1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;

erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j;
nbj numarul de baterii de tip j;
nrj numarul de robinete de tip j.

E=
apa
E=
apa
E=
E=

0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand

calda este preparata si distribuita la 60 grd C.
0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand
calda este preparata si distribuita la 50 grd C.
E1+E2
- bransament si statii pompare;
E1
- instalatii interioare de distributie apa calda

Calculul echivalentilor de debit E1

E1 suma echivalentilor de debit pentru bateriile amestecatoare de apa
rece + calda

E1 = ebj nbj
j =1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;

nbj numarul de baterii de tip j;

Calculul echivalentilor de debit E2

E2 suma echivalentilor
de debit pentru
consumatorii de apa
rece (robinete de apa
rece): n

E2 = erj nrj
j =1

unde:
z

erj - echivalent de
debit pentru
robinetul de tip j;
nrj numarul de
robinete de tip j.

Calculul echivalentului total de debit (E)

E = 0,7E1+E2 - instalatie interioara de apa rece ( cand ac = 60C)

E = 0,9E1+E2 - instalatie interioara de apa rece (ac = 50C)
E = E1+E2
- bransament si statii de pompare
E = E1
- instalatie interioara de apa calda

Debit de calcul
qC = b(ac E + dE )[l / s ], pour E E lim
qC = abE , pour E < E lim
qc - debit de calcul pentru locuinte, en l/s:
q C = b ( ac E + 0 , 004 E )[ l / s ], pour E 1
q C = abE , pour E < 1
qc - debit de calcul, in l/s;
E - suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum
alimentate cu apa de tronsonul analizat;
a coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei;
b - coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece
sau calda de consum)
c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii

Debit de calcul formule, coeficient c

Debit de calcul coeficienti a si b

Calculul diametrelor
pentru fiecare
tronson;
In functie de Q =>
De, v [m/s] si i
Nomograma pentru
[Pa/m] dimensionarea
instalatiei de
apa rece pentru polipropilena
(k=0,007mm)

Nomogramele sunt distincte in

functie de natura materialului
pentru conducte (k),
temperatura apei si H geodezic

Intervalle des
vitesses
conomiques

Calculul de
coeficientului
total de
rezistenta
locala

= ?

Calculul
coeficientului
total de
rezistenta
locala

= ?

Tronson 1.5 (exemple)

1 cot 1 => (cot) =
1 robinet => (robinet) =

1 x 1,5
1 x 10

dn>2=> robinet ventil drept;

dn>2 => robinet sertar;

1 teu de trecere => (teu trecere) =

1 reductie (dupa caz) => (reductie) =
TOTAL =

1.5

1 x 0,5
1 x 0,3
= 12,3

Calculul
pierderilor de
sarcina locale

Metoda 1:
Se aplica urmatoarea
formula:

hloc =

v2
2g

Sau Metoda 2:
Utilizarea nomogramei, cu
ajutorul vitezei determinate
anterior:

v2
v2
= (1 + 2 + 3 + ...)
=
2g
2g
= hloc1 + hloc 2 + hloc 3 + ...

hloc =

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE

ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:
Etapa 6 - Determinarea
sarcinii hidrodinamice
necesare rezolvare finala

In final, Hnec sarcina

hidrodinamica necesara
{
{

Hnec = max(Hg+Hu+hr)
HA = HgR + HuR + hrA-R
z
z

hrA-R = hrA-R,lin + hrA-R,loc

Hgr = zR-zA H geodezic intre punctul de consum cel
mai dezavantajat hidraulic din cladire, in mH2O;
HuR= sarcina hidrodinamica utila, in mH2O;
{

Cf STAS 1478/90:
z
z

Hu (R, P, L, S etc) = 2 m H2O

Hu (B,D) = 3 m H2O

Conform normelor actuale (considerand recomandarile

fabricantilor):
z
z
z
z

Hu
Hu
Hu
Hu

(R, P)> 0,5 bar

(L, S) > 1 bar
(B, D) > 1,5 bar
(D cu hidromasaj) > 1,5 2,5 bar