GRUPUL SCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO

,,TRAIAN VUIA TG-JIU

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE N VEDEREA OBINERII CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONAL DE NIVEL 2

CALIFICAREA PROFESIONALA:
MECANIC AUTO

ABSOLVENT,
Bransteter Ioan
INDRUMATOR,
ING. Gheorghe Vasile

2011
1

GRUPUL SCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO

,,TRAIAN VUIA TG-JIU

Arbori planetari rol, constructie, elemente

componente, defecte

ABSOLVENT,
Bransteter Ioan

INDRUMATOR,
ING. Gheorghe Vasile

2011
2

CUPRINS
1. Argument............................................................................................pag. 4
2. Capitolul 1 - Mecanismul motor ; Destinatie si parti componente...pag. 5
3. Capitolul 2 Chiulasa - Destinatie si constructie..............................pag. 6
4. Capitolul 3 Intretinerea chiulasei....................................................pag. 9
5. Capitolul 4 - Defecte in exploatare ale chiulasei...............................pag.11
6. Capitolul 5 Repararea chiulasei......................................................pag.12
7. Capitolul 6 N.T.S.M. si P.S.I..........................................................pag.14
8. Bibliografie........................................................................................pag.16

Capitolul 1 ARBORII PLANETARI (AP)

3

1. Tipuri constructive de arbori planetari

Arborii planetari servesc la transmiterea fluxului de putere al
motorului de la diferential la rotile motoare. Pentru aceasta, ei sunt solidarizati la rotatie
atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucii rotilor motoare.
In cazul puntilor motoare la care transmisia principala si diferentialul sunt
montate pe partea nesuspendata a maselor automobilului, iar pozitia relativa dintre rotile
motoare si diferential este fixa (punte motoare rigida), se folosesc arbori planetari rigizi.
In figura 1 sunt prezentate tipurile constructive de arbori planetari rigizi.

Fig.1.Tipuri constructive de arbori planetari rigizi: 1 capatul de legatura cu roata planetara; 2

capatul de legatura cu butucul rotii motoare.

Cand pozitia relativa dintre rotile motoare si diferential este variabila, se

utilizeaza arbori planetari articulati, care au in compunere articulatii homocinetice.
Articulatiile homocinetice cele mai folosite vor fi prezentate in subcapitolul urmator.
Arborii planetari articulati pentru puntile motoare si de directie au spre roata o
articulatie homocinetica unghiulara, iar spre diferential o articulatie homocinetica
unghiular-axiala. Arborii planetari articulati pentru puntile motoare au la ambele capete,
cel mai adesea, numai articulatii homocinetice unghiular-axiale. In figura 2 sunt
prezentate tipuri constructive reprezentative de arbori planetari articulati.

Fig.2.Tipuri constructive reprezentative de arbori planetari articulati

Arborii planetari se executa din oteluri aliate cu continut mediu de carbon de tipul
28 MoCr 11, 34 MoCr 11, 35 MnSi 13, 34 MoCrNi 16, 15 Cr 9 supuse tratamentului
termic de calire in ulei, urmata de revenire, astfel ca duritatea sa fie de HB=340.440.
O clasificare uzuala a arborilor planetari este in functie de solicitarile la care sunt
supusi, solicitari care depind de modul se montare si de rezemare. Dupa acest criteriu se
deosebesc:
5

1. Arbori planetari total descarcati = arbori solicitati numai la torsiune. Toti arborii
planetari articulati sunt total descarcati;
2. Arbori planetari partial incarcati = arbori solicitati la torsiune si la incovoiere;
3. Arbori planetari total incarcati = arbori solicitati la torsiune si incovoiere, solicitarea
de incovoiere avand pondere mai mare fata de cazul precedent.
2. Cuplaje mobile homocinetice
Un mecanism se numeste homocinetic daca legile de miscare ale elementelor de
intrare si de iesire coincid.
Mecanismele spatiale la care axele de rotatie ale elemantelor conducator si
condus sunt concurente, iar planul bisector al acestor axe este si plan de simetrie al
mecanismului sunt mecanisme homocinetice.
Cuplajele unghiulare mobile homocinetice transmit miscarea intre doi arbori ale
caror axe, permanent concurente, formeaza un unghi in general variabil.
Intersectia permanenta a axelor de rotatie ale elementelor de intrare si de iesire
ale lantului cinematic spatial (centrarea) se poate realize prin:
1. centrare directa a celor doua elemante;
2. centrare indirecta, printr-un lant cinematic;
3. centrare indirecta prin legarea, in paralel cu lantul cinematic considerat, a cel
putin inca doua lanturi identice.
Observatie: Mobilitatea lantului cinematic de baza trebuie sa fie compatibila cu cea a
lantului de centrare.
Prin operatiile de simetrizare a cuplajelor unghiulare se urmareste obtinerea de
cuplaje homocinetice echilibrate static si dinamic. Se deosebesc urmatoarele tipuri de
simetrie:
- simetria structurala presupune o anumita asezare (inlantuire) a cuplelor
cinematice;
- simetria cinematica presupune realizat homocinetismul miscarii cuplajului; ea
o implica pe cea structurala;
- simetria dimanica implica simetria cinematica si in plus presupune si
echilibrarea statica si dinamica a cuplajului in pozitia in care axele de rotatie
ale elemantelor de intrare si de iesire sunt in prelungire.
Cele mai folosite cuplaje mobile homocinetice in constructia automobilelor sunt:
A. Cuplaje unghiulare cu elemente articulate, dintre care se mentioneaza:
1. Cuplajul Tracta are la baza o policupla unghiulara complexa,
simetrizata cinematic, iar in varianta constructiva moderna este prezentat in figura
3.3.a. El consta din doua furci 1 si 2 si din doua elemente intermediare 3 si 4.
Principalele avantaje ale acestui cuplaj sunt: constructie simpla, compacta cu piese usor
de realizat; nu necesita conditii deosebite de ungere sau de intretinere; capacitate
portanta mare; permite unghiuri mari intre axe (pana la 50 0). Cuplajul necesita o carcasa
sferica, etansa, fixa pentru pastrarea mediului de ungere si pentru sustinerea arborilor.
Se utilizeaza pentru antrenarea rotilor motoare si de directie la automobilele destinate
unor conditii grele de exploatare (fig.3.a.c. si fig 4).
6

Fig. 3.a. Varianta constructiva moderna a cuplajului Tracta

Fig 3.b Reprezentare axonometrica a elementelor

cuplajului Tracta

Fig. 3.c. Punte motoare cu cuplaje Tracta (transmisie Tracta dubla)

Fig. 4. Punte motoare fata de autocamion cu articulatie Tracta

8

2. Cuplajul bicardanic centrat consta dintr-un arbore cardanic la care s-a scurtat
arborele propriuzis pana la alaturarea celor doua furci de capat si s-a introdus un
dispozitiv de centrare care mentine furca intermediara in planul bisector al furcilor
exterioare. Cel mai cunoscut este cuplajul bicardanic homocinetic Borg-Warner a carei
schema structurala si varianta constructiva sunt prezentate in figura 5. Cuplajul
bicardanic cvasihomocinetic centrat printr-o cupla de centrare sfera-cilindru are schema
cinematica si varianta constructiva prezentate in figura 3.6. Decalajul unghiular foarte
mic (7 pentru un unghi de inclinare de 240) si suprafetele cuplelor de centrare usor de
realizat fac ca aceste cuplaje sa fie destul de raspandite.

Fig. 5.
Cuplaj

bicardanic homocinetic Borg-Warner:

a. Schema structurala; b. Varianta constructiva

a.

b.
Fig. 6. Cuplaj bicardanic cvasi homocinetic
a. Schema structurala; b. Varianta constructiva

B. Cuplaje unghiulare cu elemente de rulare au la baza un mecanism spatial

desmodrom simetric format din doua elemente, conditia de simetrie fiind asigurata de
cupla de centrare dintre elemente, care, pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a
miscarii, este realizata cu elemente intermediare de rulare. Cele mai des intalnite cuplaje
de acest tip sunt:
1. Cuplajul unghiular homocinetic Weiss este prezentat in figura 7. El consta
din arborii 1 si 5 care au la capete cate o furca. Pe bratele furcilor sunt prelucrate caile
de rulare 2 si 4 sub forma unor arce de cerc. Bilele 3, in numar de patru, asigura
transmiterea momentului, in fiecare sens, prin jumatate din numarul lor, precum si
inclinarea celor doi arbori. Bila centrala 6, montata in locasurile centrale ale celor doua
furci, serveste la centrarea acestora si la preluarea fortelor axiale din arbori. Ea se
fixeaza si se asigura prin doua stifturi in capatul furcii conducatoare.

Fig.7. Cuplaj homocinetic Weiss

Acest cuplaj asigura unghiuri de inclinare de pana la 25 0, are capacitate portanta mare si
se foloseste la rotile motoare si de directie ale automobilelor grele. Prezinta
dezavantajul preciziei si calitatii ridicate ale cailor de rulare.
2. Cuplajul unghiular Rzeppa cu colivie autopozitionata este prezentat in figura
8. Autopozitionarea coliviei se realizeaza prin dispunerea liniilor medii ale cailor de
rulare pentru elementele 1 si 2 pe sfere diferite de aceeasi raza, dar ale caror centre O 1 si
O2 sunt situate simetric fata de centrul O al cuplajului, colivia avand numai rol de a
mentine bilele in acelasi plan. Pozitionarea bilelor in planul de simetrie chiar in pozitia
particulara, in care axele de rotatie sunt in prelungire, se realizeaza datorita efectului de

10

pana in caile de rulare determinate de cercurile de varf si de fund de raza R si respectiv

r, cercuri concentrice

Fig.8. Cuplaj homocinetic Rzeppa

cu cele ale liniilor medii si simetric asezate fata de centrul O al cuplajului. Golul format
de cele doua cai de rulare conjugate este astfel de sectiune variabila. Pozitiile extreme
ocupate de bile in caile de rulare, corespunzatoare unui unghi dat, sunt aratate in
fig.3.8.c. In timpul unei rotiri complete a cuplajului, fiecare bila efectuiaza prin rulare o
miscare relativa de du-te-vino, iar ca rezultanta a miscarii tuturor bilelor, colivia ramane
in planul bisector de simetrie al axelor de rotatie. Frecarile interne sunt mari si din
aceasta cauza turatia maxima de functionare se limiteaza la 1500 rot/min. In schimb
11

unghiul dintre arbori poate ajunge la 37..400. Toate cuplajele Rzeppa sunt echilibrate
static si dinamic.
3. Cuplajul unghiular tripod cu galeti sferici este teoretic nehomocinetic, dar
datorita decalajului unghiular maxim si a variatiei raportului de transmitere in limite
foarte mici se foloseste cu succes ca inlocuitor al altor cuplaje homocinetice. La baza
cuplajelor tripode simple se gaseste cupla complexa trimobila, obtinuta prin legarea in
paralel a trei cuple pentamobile de tipul cilindru-cilindru, sau de tipul sfera-plan, asa
cum se vede din figura 9.

Fig.9. Schema structurala a cuplajului unghiular-axial cu tripoda

Acest cuplaj este unghiular-axial, iar pentru transformarea sa in cuplaj unghiular

se limiteaza constructiv deplasarea axiala. Constructia acestui cuplaj este prezentata in
figura 10. Limitarea axiala se realizeaza prin clema 3 (element elastic), care fixeaza
elemental tripod 2 de furca condusa 1, iar galetul executa atat miscarea de rulare in caile
de rulare ale arborelui 1 (in forma de lalea), cat si o miscare axiala in lungul axului sau
din elementul tripod. Un avantaj al acestui cuplaj este acela ca, miscarea de alunecare
este inlocuita partial cu miscarea de rulare a galetilor sferici in caile de rulare, deci
frecarile sunt mult mai mici ca la cuplajul Rzeppa.

12

Fig.10. Constructia cuplajului unghiular cu tripoda

13

Capitolul 2. Calculul arborilor planetari rigizi

Arborii planetari rigizi sunt solicitati la torsiune de momentul motor transmis de
diferential si la incovoiere, functie de modul de montare al butucului rotii.
Deoarece fortele care actioneaza asupra rotii motoare sunt dependente de regimul
de deplasare al automobilului, calculul arborilor planetari rigizi se face pentru patru
regimuri caracteristice de miscare: regimul tractiunii, regimul franarii, regimul deraparii
si regimul trecerii peste obstacole.
Schema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate
pentru cele patru regimuri este prezentata in figura 11.

14

Fig.11. Schema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate

15

16

17

18

19

20

21

22

Fig.17.Arbore planetar cu tripode unghiular-axiale pentru punte motoare spate de autobuz

(SAVIEM SC10)

23

Capitolul 3. Norme de tehnica securitatii muncii, prevenire si stingere a

incendiilor la lucrarile de intretinere, reparare si exploatare a
automobilelor
In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se
respecte urmatoarele:
-imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe eorp,mansetele,de
asemenea,bine stranse,iar hainele incheiate;
-cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare,
fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda;
-daltile?surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop
cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn la capatul dinspre scula;
-folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate,inflorite
sau stirbe,precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;
-folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;
-uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei?precum si cu dispozitive care sa impiedece functionarea lor
necomandata;
-pentru evitarea electrocutarii?toate masinile unelte,carcasele metalice ale utilajelor
electrice de actionare,comanda si control vor fi protejate prin legare la pamant si
nul,inainte de darea lor in exploatare;
-se interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii si mecanisme
defecte,cu scule defecte,precum si de alte persoane neautorizate;
-zonele periculoase ale masinilor unelte si instalatiilor trebuie prevazute cu
paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv;
-piesele care se lucreaza trebuie fixate in dispozitivul de prindere;
-pietrele abrazive ale polizoarelor si si masinilor de rectificat trebuie sa fie
ingradite cu aparatoare din tabla;
-se interzice oprirea masinilor unelte cu obiecte improvizate;
-reparea?ungerea sau curatirea masinilor unelte,mecanismelor si aparatelor se va
face numai cand acestea nu fonctioneaza.
La lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa
ridicare a unor capre si suporturi care sa impiedece caderea accidentala a automobilului
sau a unor subansambluri ale acestuia.
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se
faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in
fiinctiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de
evacuare.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie bine iluminate.
Inainte de demontare,toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de
lubrifianti si combustibili,care se colecteaza in rezervoare speciale conform normelor P.S.I.
Vopsirea automobilelor si a partilor componente ale acestora se va executa in
incaperi,cabine, boxe,nise,care vor fi prevazute cu instalatii ventilatie eficienta pentru a se
preveni imbolnavirile profesionale.
Toti muncitorii din vopsitorie care manipuleaza lacuri sau vopsele vor fi dotati cu
imbracaminte de protectie speciala.Se interzice folosirea focului deschis,fiimatului etc.in
incaperile unde se executa vopsirea,prepararea sau depozitarea vopselelor.
24

Benzina se va inmagazina numai in depozite special amenajate,iar transpotul ei in

incinta se va face cu ajutorul cisternelor,butoaielor metalice prevazute cu busoane.
La sudarea electrica, intreaga instalatie va fi legata la retea prin un intrerupator de
protectie la pamant pentru prevenirea electrocutarii.
La sudarea oxiacetilenica,aparatele vor fi prevazute cu furtunuri specialejegate prin
bride.Se va evita contactul buteliei de oxigen cu grasimile sau uleiurile. Manevrarea
robinetului de gaze se va face numai dupa ce arzatorul a fost luat in mana in pozitia de
lucru.

25

Bibliografie
1. Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti 2001.
2. V. Ene, T. Russu si altii, Tehnologii avansate la alimentarea motoarelor auto.
Editura Tehnica, Chisinau 2003.
3. G. Bobescu si altii, Motoare pentru automobile si tractoare.Vol.2.
Editura Tehnica, Chisinau 1998.

26