Transportul epet
4.35 (continuarey
8 [1210] 424
6 | 1350] «52
3 [1.500 s07
3 | 1730) 58
unblul insta~
10 adiacente.
ati local sau
ie a disculué
aduetiunilor
> ramificalie
voare pentre
Construct 4 instaloit pa eonducte 419,
Se pot folosi debitmetre sau apometre de diferite tipuri: Venturi, cu
diafragma, cu morigca (tip Woltman), de tip electromagnetic etc. Citirile se
fac fie prin debitul instantaneu (la debitmetre), fie prin debite cumulate (la
apometre). Debitmetrele moderne au si dispozitive de insunare si de transmi-
tere a masuratorilor si Inregistréxilor 1a distanta.
Pentru buna funetionare a aparatelor de misurare a debitului trebule
ayute in vedere indicatiile speciale de montaj privind distan{a in aliniament,
fard intercalari de piese speciale inainte si dupa aparatul de masura. Aceasté
distauta variazA dupa tipnl aparatulul de masuri in limite destul de largi:
inainte de aparat (2. ..20) D, iar dupa aparat (2...10) D, D fiind diametrul
conductei pe eare se monteazi aparatul. Pentru eventualitatea unor reparatii,
eimincle de debitmetre se previd cv conducte de ocolite.
5. Masive de ancoraj
Masivele de ancoraj trebuie introduse in punctele unde pot apare soli-
= aieponiii generale: 1 — musty la cot tn plan origontal:
5 Siinatve ia Soran sm pian verdeat 4 nasty Ge eapat 2 3 soaty ha earltensTransportul opet
Seotime HI i
Fig. 4.52, Tipuri de masive de ancoraj:
‘pentru. cot it_plen ; 0. @— masive de ancora}
Bits Paplaiunt nee
Senter ie an eBay ail i
wane & cova trent” ge bi §Constreit $1 instalotli pe conducte 421
Conditia de dimensionare a masivului de aneoraj +
S<09 Ts
1 = solicitarea totala care poate fi preluati de terenul de fundatie ;
THTM+Ti
Ty = fmpingerca pasiva a lerenului:
1
Ty
ty (1 oh 4) s(t — HBL [gts
g = unghiul de frecare interioard « terenului de fundatie ;
} = greutatea volumetricd a pimintului (1 600—1 800 ky/m")
Uy hy Si hy sint indicati im fig. 4.52, as
Of = componenta orizontald a freedrii pe talpa de fundatie, i
kgf, Q find greutatea masivului de ancoraj, in kyf, iar f — coefi-
jentul de frecare intre beton si pamint (variind Intre 0.5 si 0.5).
Schemele principalelor masive de ancoraj sint cele din fig. 4.51, 6.
In fig. 4.52 se prezintd masive de ancoraj pentru un cot pe orizontala
in a si pentru coturi in plan vertical in D sie
Masivele de ancoraj se realizeaza in general din beton simplu. Este im-
portant ea sapiturile la masivele de ancoraj si asigure profilul exact de
Fezemare a masivului de beton prin turnare direct pe pamint, flr a inter
cala stratele de umpluturd sau de nivelare.
‘Tipul si forme masivelor de proba de presiune sint cele indicate in fig. 4.26.
6, Traversarea conductelor sub cai ferate si drumuri
Realizarea Iueriirilor de sublraversare a clilor de comunicatie trebuie
realizate de reguli in conditille de circulatie.
Conditiile care trebuie indeplinite de aceste Iucrari pentru a corespunde
siguranjei In funcfionare edilor de comunicatie sint precizate in STAS
9312-78, in funetie de tipul conductei (diametru i presiune nominala) si de
imporlanta drumului sau cAif ferate.
In general conductele cu D, se previd in tuburi de proteetie metalice
sau de beton armat cu diametrul 1,5 D, previizute la capete cu inchideri
feu fevi de aerisire (preaplin) sau cu c&imine de vizitare. Capetele evilor de
protectie trebuie si depiseasci cu 3—5 m ampriza c&ii de comunicatie. In
profil transversal se impun adincimi de ingropare de 1,20—1,50 m sub cota
platforme! drumulut sau a cil ferate.
Executia sub circulalie a tuburilor de protectie se face prin procedeul
forajului orizontal, folosindu-se utilaj spectal de supaze si impingere a tubu-
rilor.
‘La diometre peste 1000 mm spatura se poate executa manual din inte-
riorul tuburilor, iar fmpingerea tuburilor se poate efectna cu un tractor sau
buldozer pe senile.