Dodecaedrul

regulat
Platon începe descrierea acestui solid astfel :

„ Dar mai rămâne o ultimă combinaţie, a cincia. De ea

s-a folosit zeul pentru alcătuirea întregului, desenând
structura acestuia din dodecaedre.“

Platon a zis:

„ Dacă este potrivit să vorbeşti despre aceste lumi ca fiind

cu adevărat una sau cinci, atunci această întrebare, câtă
vreme se opreşte aici, este mai legitimă decât prima.
După părerea noastră,aflată în limitele unui discurs
verosimil, lumea este, în întregul ei, un singur zeu.“

Platon – vol. VII – ediţie îngrijită de

Petre Creţia , traducerea dialogului Timaios de Cătălin Partenie

1
Sursa imaginii: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Dodecahedron.png

http://en.wikipedia.org/wiki/Dodecahedron

2
 10. Dodecaedrul regulat
10 . 1 . Definiţii, elemente, proprietăţi şi observaţii

Dodecaedrul este corpul geometric mărginit de 12 feţe plane; din

grecescul „dodeka“ - douăsprezece şi „edros“ - bază.

Dodecaedrul regulat - corpul P5

P1 P4
Q1
solid a cărui suprafaţă este
compusă din douăsprezece P2 P3

.
P14
pentagoane regulate. P12
Elementele dodecaedrului P6 P13
O P10
din imaginea alăturată sunt: P15
P8 P11
Vârfurile: P1,P2,P3,...,P20. P7
P9
Muchiile: P1P2,P2P3,P4P5,P6P7, P16 P20

P8P9, ...,P19P20 - 30 în total. Q2

P19
Baza: ( P16P17P18P19P20)-( exemplu); P17 M
P18
În general, se înţelege prin baza
unui corp geometric „faţa pe care stă“, faţa inclusă în planul orizontal.
Pentru Solidele Platon este valabilă următoarea propoziţie: „ oricare faţă a
unui Solid Platon poate deveni bază, caracteristicile elementelor nu se
modifică“. O piramidă patrulateră poartă această denumire dacă baza este
un patrulater; dacă se intervine ca o altă faţă să fie bază, atunci pentru noua
poziţie se modifică felul de a analiza corpul.
Feţele dodecaedrului sunt douăsprezece pentagoane congruente,
două câte două paralele ( feţe opuse).
Segmentul ce uneşte două vârfuri opuse în dodecaedru se numeşte
diagonala dodecaedrului şi este diametrul sferei circumscrise. Dodecaedrul
are 20 de vârfuri; evident, există 10 diagonale. Un exemplu: P1P19.
Diagonalele dodecaedrului sunt concurente în acelaşi punct numit centrul
dodecaedrului care este şi centru de simetrie pentru acest corp.
Segmentul ce uneşte centrele a două feţe opuse în dodecaedru este
perpendicular pe ele; segmentul trece prin centrul dodecaedrului şi este
diametrul sferei înscrisă în dodecaedru (denumirea de înălţime dată acestui
segment este improprie). Un exemplu: Q1Q2.
Dodecaedrul a fost asociat cu Universul: armonia cosmică,în ansamblu
corespunde acestui corp geometric.

3
 10 . 2 . Secţiuni în dodecaedru
a) Muchiile dodecaedrului,două câte două paralele şi opuse,determină
15 plane - secţiuni principale. Un astfel de plan - secţiune, prin intersecţie
cu dodecaedru,determină un hexagon format din cele două muchii ale
dodecaedrului , iar celelalte patru sunt diagonale în pentagoanele feţe.
Exemplu: planul  prin intersecţie determină hexagonul (M1P15P16M3P10P3).


M4
P3 P10
M1 P5
P1 P4

P2 P3
P14

.
P12
P6 P13
P10 M1 M3
O O E
P15
P8 P11
P7
P20 P9
P16

P19
P17 M3 P15 P16
P18
M2

Dacă vârfurile dodecaedrului regulat ( punctele P 1,P2,P3, …) se află pe

o sferă,atunci centrele celor două corpuri coincid; punctele care sunt
centrele pentagoanelor - faţă ( notate M1,M2,M3,…) sunt puncte interioare
pentru sferă. Notăm latura dodecaedrului cu a , în pentagonul - faţă notăm
cu h segmentul ce uneşte un vârf cu mijlocul laturii opuse.
Notăm:  E   P10P16  M1M3 , M3P10 = h, P3P10  a şi cu x = OM1 = OM2 = OM3
= OM4 = ...= apotema dodecaedrului ( raza intersferei).

P3P10  a
 a
1 Din: 
0
P3P10  M 4P10   OE .
M 4P10  2 2

OM 2  OM 4  x
 a
 EM3 = x 

20 Din:
a
OE 
 2 .

EM 3  OM 3  OE 2

P10E  x

EM 3  x  a 2
 2  a
0
3 În  M 3 EP10 :   h  x  x   .
2 2

m E   90 0  2
 2
 
 M3P10  P10E 2  M3E 2

4
  a
h  2 5  2 5 2 2

4 Din: 
0
2 
a
 5  2 5

  x 2


 x 
a
  a2  5  2 5   
h 2  x 2   x  a  2   2
  2

2a a 2 5a 2 a 2 5 a2  5 
 2x  ax  a  1  0
2 2
 2x  2
    2x 2  ax 
2 4 4 2 4  2 

 5 

   a   a 2  4  2  a 2  1  
2   x 1,2 
aa 94 5
.
 4
x 1,2 
22
Folosim formula:  a  b   a 2  2ab  b 2 ; 2  5
2
  2
 22  2  2 5   5 2
=

9 + 4 5 , adică: 2  5  9  4 5 şi: x 
a a 2 5.

4

Luăm în considerare soluţia pozitivă: x 

a  2a  a 5
4
a
 x   3 5
4
 = =

OM1 = OM2 = OM3 = OM4 .

b) Fie planul  paralel cu feţele paralele  P1P2P3P4P5  şi

 P16P17P18P19P20 
astfel încât planul  conţine un alt vârf al dodecaedrului,
de exemplu P6.P5 Rezultatul intersecţiei dintre
P1 P4
planul şi dodecaedru este
P2 P3
pentagonul regulat , laturile sunt
diagonale în feţele dodecaedrului.
P14
Dacă P1P6 = 1, atunci: P6P8 = .
P6 P12
P8 P10 Planul conţine vârful P7; deci
P15 P13 rezultatul intersecţiei cu dodecaedrul
P7
P11 este pentagonul .
P9
Cele două secţiuni descrise sunt
pentagoane regulate
P16 P20
P17 P19
P18

 R  5 1
  10  2 5    P6 P8  P7 P9
 5  5
Din: A 2

5
R2  10  2 5
şi 
A 
2
25

5 5  2 5 
pot fi calculate


penta.
8 

penta
4

ariile acestor secţiuni.

5
 c) Planul  trece prin punctul Q1, unde P6Q1 = Q1P7 şi  II (P1P2P3).

P5
P1 P4 Din: Q1Q2 = .
P2 P3 Dar: P6P8 = şi aria
decagonului regulat este dată de
P14
P6 formula: ,
P12
P8 P10 unde: .
Q1
Dar: .
Q2 P15 P13
P7
P11
P9

P16 P20
P17 P19
P18

10 . 3. Sfera circumscrisă şi dodecaedru

Sfera circumscrisă are ca rază segmente de felul lui OP 10.
M4
P3 P10
În OM4P3:

 G

M1 M3  Rsfera circumscrisă = .
O

P15 P16
M2
a
Diametrul sferei circumscrise este un segment de felul lui P 10P15, care,

evident are lungimea: D =

a
2
 63 5 . 

10 . 4. Sfera înscrisă şi dodecaedru

Notăm cu r – raza sferei înscrisă în dodecaedru: această sferă este
tangentă la feţele dodecaedrului în centrele lor. Notăm centrele feţelor

6
 dodecaedrului cu L1,L2, L3, … Segmentul L4P10 reprezintă raza

cercului circumscris unei feţe ( pentagon): L3P10 =

a
10

 10  5  5 . 
M4
P3 P10
În :

L4 L3
 r2 =

M1 M3
O  r2 =

L1 L2

P15 P16
M2
s
r2 
a2
400

 250  110 5  r =
a
20

 10  25  11 5 .  

10 . 5 . Aria dodecaedrului
Cele 12 feţe ale dodecaedrului sunt pentagoane regulate; aria unui

pentagon regulat =
a2
4
 
5  5  2 5 , deci: A dodecaedru  3a 2  5  5  2 5 .  

10 . 6 . Volumul dodecaedrului
Dodecaedrul regulat poate fi descompus“ în 12 piramide pentagonale
regulate; baza unei piramide este o faţă a dodecaedrului , iar înălţimea -
segmentul ce uneşte centrul dodecaedrului cu centrul unui pentagon - faţă,
adică r.

 1
Vdodecaedru  12  3  A pentagon  r


A
Din:  pentagon 
a2
4
 5  5  2 5  Vdodecaedru  4  
a2 a
  5 5 2 5  ·  
 4 20
 a
r  20  10  25  11 5  



10  25  11 5 =
20
 a3

2  125  55 5  50 5  22  5 =
a3
4
 470  210 5

7
 Folosim formula:  a  b   a 2  2ab  b 2 ; analog: 15  7 5
2
  2
 15 2 

 2  15  7 5  7 5   2
= 225  210 5  245  470  210 5  15  7 5 

 470  210 5  V 
a3
4
 15  7 5 .  
10 . 10 . Cubul înscris în dodecaedru

.. O Dodecaedru regulat are 30 de muchii, două

muchie a cubului înscris în dodecaedru este
câte două opuse.
diagonală mică în
pentagonul - faţă a dodecaedrului: raportul dintre muchia cubului şi muchia
5 1
dodecaedrului este numărul de aur:   .
2

Cub înscris în dodecaedru

P2 P1
Pe fiecare faţă a cubului,
în exterior, pentru întregirea
P5 A D P8
dodecaedrului,având ca
bază un pătrat cu latura
E F diagonala unui pentagon
Q K -faţă, putem construi câte
P6 un „acoperiş“ ; feţele
B C P7
laterale sunt: două trapeze şi
două triunghiuri.
Considerăm lungimea
muchiei dodecaedrului egală cu
unitatea: P1P2 = P3P4 = 1.
P10 10 Din: 
P9
L M  AB = P6P7 = EF = .

P11 P12

P3 P4

8
  5 1  5 1  1
EF  5 1
20 Din: 

2  EQ   2  1  2  EQ  KF  .
P1P2 1   4
3 5
30 La 10.2. am demonstrat că: P1P4 = = P2P3.
2
 3 
3 5 5  1 1
5
P2 P3 
 2
0
4 Din:  P2Q =  2  2   2 

 5  1
QL 
 2

 
 P2 P3  QL
P2 Q 
 2


1
P2 Q   LP3 .
2
 5  1
EQ  AB 
4



0
5 Din: 
 A  ABCD 

BC
 BC 
5
AB
 1
 AD 

 2

5 1 5 1 1
A  ABCD     A  ABCD   .
4 2 2
 1

 1 1 1 1
 A  ABCD  
2

 Vpiramida     

0
6 Din: 
P2 Q 
1
2  2  Vpiramida  .
2 2 3


 V P2 ABCD 


A  ABCD

3
  P2 Q
6
 5  1
5 1 1

 AB 
 2
5 1
7 În P2 AB :
0 
PQ 
1
 2 2 = 
A P2 AB 
 2

 A P2 AB 
AB  PQ
8
2
 2

5 1 5 1
 Vprisma  P2 ABP3DC    1  Vprisma  P2 ABP3DC   .
8 8
 1
2  Vpi rami d a 
6



0
8 Din: 
 Vaco pe ri s

V
 2  Vp ira mi da
5  1
 Vp rism a

 p ira mi da 
 8

1 5 1 73 5
Va.    6  Vacoperis  .
6 8 4
 3
5 1 
P6 P7  5  1 
90 Din:  2  Vcub    Vcub  2  5 .

 Vcub   P6 P7 
3
 2 

100 La 10.6. a fost determinată o formulă pentru volumul dodecaedrului cu

lungimea muchiei 1.
6  Vacoper is  Vdodecaedr u  Vcub

0

 15  7
11 Verificare:
5
 Vdodfecaedru 
 4
 Vcub  2  5


6  Vacop. 
15  7 5
4

 2 5 =
15  7 5  8  4 5 73 5
=  6  Vacoperis  - rezultatul este verificat.
4 4

iulie 2009 Prof. Rotaru Grigore – scoala Vărbilău

Bibliografie:
1) Platon – OPERE vol VI – 1989

9
 2) Platon - OPERE vol VII – 1993

3) Diogenes Laertios – despre vieţile şi doctrinele filozofilor, traducere –

acad. Prof. C.I.Balmuş – 1963

4) Rodica Câmpan - A doua carte cu probleme celebre – 1972

5) Filosofia greacă până la Platon II – 1984 –
6) www.didactic.ro/files/3/solideleluiplaton_1_ .
7) http://www.didactic.ro/lectii-matematica-3-solidele-platon-2--p126221-t3
8) http://www.mathcurve.com/polyedres/dodecaedre/dodecaedre.shtml
9) http://fr.wikipedia.org/wiki/Poly%C3%A8dre_r%C3%A9gulier
10) http://rozetaalbastra.blogspot.com/
11) http://strasihastrii.blogspot.com/
12) http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70093-ontologia-simbolica-a-cosmologiei-lui-platon-si-
aristotel
13) http://www.maths.ac-aix-marseille.fr/debart/geospace/polyedre.html#ch3
14) http://kjmaclean.com/Geometry/Icosahedron.html

10