Tema Proiectului

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea matritei pentru executarea piesei de mai jos,
conform desenului de executie, in conditiile productiei de serie mare sau masa (peste 1.000.000 de
piese pe an ).

A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare

A.1. Analiza piesei si a datelor initiale.
A.1.1. Proprietati fizico-mecanice ale materialului semifabricatului
Materialul ales pentru executarea piesei este CuZn30 (alama) din STAS 289 88
Proprietatile alamelor
Alamele sunt aliaje din cupru si zinc, in care continutul de zinc nu depaseste 45 %. Fata de
cuprul pur, alama prezinta caracteristici mecanice si tehnologice superioare.
Dintre alamele maleabile, alamele moi (10 30 % Zn) se folosesc la fabricarea pieselor
electronice, a tevilor pentru serpentine, a tuburilor, alamele pentru presare (30 40% Zn) se folosesc
pentru obtinerea de piese prelucrate prin aschiere (suruburi, roti, dintate etc. Alamele turnate (STAS 95
- 80) se intrebuinteaza pentru executarea de carcase, armaturi, garnituri.
A.1.2. Compozitia chimica
Proprietatile fizico-mecanice, compozitia chimica si dimensiunile si formele de livrare sunt date
in SR ISO 1652-2000.
Tab.1.1 Caracteristici fizico-mecanice
Alungirea la
Duritate
rupere
Marca aliajului

Stare de
livrare

Rezistenta la rupere
la tractiune ,
[

HB
10/1000/30

(informativ)

]
[%]

CuZn 30

Brinell

min.

max.

270...350

50

45

55

85

HA

350...420

33

30

85

115

HB

420...520

15

12

115

150

Grosimea semifabricatului este de g=0,4 mm.

A.1.3. Forme si dimensiuni de livrare
STAS 289/ 88
Lotul este format din table de aceleasi dimensiuni, aceeasi marca, aceeasi clasa de precizie si
aceeasi stare de livrare. Marimea lotului este de maxim 3000 Kg table din clasa de precizie A si maxim
1000 Kg pentru table din clasa de precizie B. Tablele de aliaje CuZn cu grosimea pana la 1,5 mm
inclusiv, se livreaza ambulate in rame sau stelaje de lemn.

Marcarea trebuie sa cuprinda: marca de fabrica a interprinderii producatoare, marca aliajului,

starea de livrare, clasa de precizie, dimensiunile tablei, numarul lotului.
A.1.4. Precizarea tolerantelor, abaterilor si a rugozitatilor ce se impun
In urma analizei desenului de executie al piesei, se constata ca:
- sunt suficiente vederi care sa determine in mod univoc forma piesei;
- piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen;
- este mentionata grosimea materialului din care se executa piesa;
- abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere,
indoire sau ambutisare sunt date prin STAS 11111 - 86;
- nu sunt cerinte ridicate privind calitatea de suprafata.
Analiza desenului piesei permite formularea concluziei ca sunt respectate prescriptiile in
vigoare legate de intocmirea desenelor de executie.
Dimensiunea
nominala

Clasa de
precizie

0,1- 1

1-3

Grosimea tablei
3-6
Abateri limita

6-10

Peste 10

A.1.5. Calculul razelor minime de ambutisare

In tabelele 1.2, 1.3, sunt date valorile minime ale razelor de racordare precum si precizia
prescrisa diametrelor si inaltimilor pieselor obtinute prin ambutisare.
Tab. 1.2 Raze minime de racordare penrtu piesele ambutisate, in mm
Grosimea materialului g
Raza flansei piesei
Raza poansonului
[mm]
[mm]
[mm]
Pana la 1
2
3

Grosimea
materialului
g [mm]
Pana la 1

Pana la
18
0,5

Tab.1.3 Precizia inaltimii pieselor cilindrice ambutisate cu flansa, in mm

Inaltimea piesei H
[mm]
18-30
30-50
50-80
80-120
120-180 180-260
0,6

0,8

1,0

1,2

1,5

1,8

Capitolul 2. Calcule tehnologice.

2.1. Determinarea semifabricatului plan.
Pentru piesele ambutisate de forma cilindrica, forma semifabricatului plan este circulara, iar
diametrul sau este dat de relatia:

[mm],
unde Ai este suprafata unui element simplu din conponenta piesei.
Pentru determinarea ariei semifabricatului se foloseste metoda descompunerii piesei in arii
elementare, figura2.1. In cazul pieselor de precizie ridicata calculele se fac pe fibra medie a piesei.

Fig.2.1 Descompunerea piesei in arii elementare

Valorile ariilor elementare sunt:

Valoarea diametrului semifabricatului va fi:

Se adopta:

La calculul diametrului semifabricatului se tine cont si de marimea adosului pentru taierea

marginilor. Adaosul pentru taierea marginilor,
, se alege in functie de diametrul flansei si de
raportul dintre diametrul flansei si al piesei, (tab.5.5 [1]).
Pentru reperul in cauza:
}

2.2. Adoptarea tipului de banda.

Pentru obtinerea reperului prin ambutisare in matrita succesiva, se alege un semifabricat tip
banda cu intervale decupate, figura 2.2.

2.3. Stabilirea latimii benzii.

Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura, la folosirea eficienta a
materialului si la obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie. Pentru determinarea

latimii optime a benzii se tine cont de marimea campului de toleranta a adaosului la latimea benzii si
marimea minima a puntitei laterale.
Determinarea latimii benzii semifabricat se face pe baza schemei din figura 2.2 .

Fig.2.2 Banda cu intervale decupate

)
}(

Latimea benzii se determina cu relatia:

(

2.4. Determinarea distantei dintre riglele de ghidare.

Relatia de calcul pentru determinarea distantei dintre riglele de ghidare este:

Fig.2.3 Distanta dintre riglele de ghidare

2.5. Determinarea numarului de operatii de ambutisare.

piesa cu flansa lata
In cazul ambutisarii piselor cilindrice cu flansa lata, se calculeaza un coeficient conventional de
ambutisare, a carui expresie este:

In care:
d diametrul piesei;
Dc diametrul conventional al semifabricatului, necesar pentru realizarea partii cave a piesei
(fara flansa).
Pentru determinarea diametrului conventional se foloseste metoda descompunerii in arii
elementare,figura 2.4, considerandu-se piesa cilindrica fara flansa.

Fig.2.4 Descompunerea piesei fara flansa in arii elementare

Valorile ariilor elementare sunt:

Valoarea diametrului conventional va fi:

Valoarea coeficientului conventional de ambutisare este:

Pentru determinarea numarului de operatii de ambutisare se compara valoarea coeficientului

conventional de ambutisare,
relativa a materialului

calculat, cu valoarea

din tabelul 2.1, in functie de

si grosimea

Tab.2.1 Valoarea optima a coeficientilorconventionali pentru prima ambutisare a pieselor cu flansa

lata.

2...1,5

1,5...1,0

1,0...0,5

0,5...0,2

0,2...0,06

1,1

0,46

0,50

0,53

0,55

0,58-0,60

1,5

0,52

0,56

0,58

0,60

0,62-0,64

2,0

0,58

0,62

0,64

0,66

0,68-0,70

2,5

0,65

0,68

0,70

0,73

0,75-0,78

2,8

0,70

0,74

0,78

0,80

0,82-0,85

doua sau mai multe operatii

Se adopta

si se determina

, cu relatia:

Se verifica daca diametrul astfel calculat

respecta conditia ca sa se traga in cavitatea placii
active cantitatea de material necesara pentru obtinerea piesei cu flansa, cu dimensiunile flansei
prevazute pe desenul de executie, adica daca este indeplinita conditia:
()

In care:
( ) - raza de racordare a placii de ambutisare la prima operatie;
(

()

()

- adaos pentru tundere.

))

))

33,44 + 22,39 34+2

38,22 36

conditia

, nu se respecta.

()

In acest caz se adopta din tabelul 2.1 un coeficient de ambutisare conventional mai mic,
respectiv

, pentru o valoare mai mica a raportului , pentru acelasi raport

calculeaza

si se

Se adopta

Se verifica conditia:

()

+ 22,39 34+2
35,33 36

conditia

, este respectata

()

trei opratii de ambutisare.

In acest caz se aleg din tabelul 2.2, coeficientii de ambutiare

operatii de ambutisare.

si

pentru urmatoarele

Tab.2.2

m1
m2
m3

1,51,0

1,00,5

0,50,2

0,50 0,53
0,75 0,76
0,78 0,79

0,53 0,55
0,76 0,78
0,79 0,80

0,55 0,58
0,78 0,79
0,80 0,81

Coficientii de ambutisare pe operatie alesi, sunt:

Pentru acesti coeficienti se verifica obtinerea diametrului piesei prin cele trei operatii de
ambutisare.

Pentru ca la ultima operatie de ambutisare sa se obtina diametrul piesei, se majoreaza

coeficientul de ambutisare
pana la maxim
.

Coeficientii de ambutisare pe operatie vor fi:

Se face verificarea obtinerii diametrului piesei:

2.6. Determinarea tipului operatiilor de ambutisare.

Pentru determinarea tipului de ambutisare se tine seama de indicatiile din tabelul 2.3, functie de
grosimea relativa a materialului,
si de valoarea coeficientului de ambutisare pe operatie
.
Tab.2.3
Numarul
operatiei

Valoarea coeficientului de
ambutisare

Valoarea grosimii
relative

Felul ambutisarii

cu apasare-retinere
Op. I

cu/fara apasare-retinere
fara apasare-retinere
cu apasare-retinere

Op. IIn

cu/fara apasare-retinere
fara apasare-retinere

;
;
;
Conform indicatiilor din tabelul 2.3, aleg:
-

pentru Op. I, ambutisare cu apasarea si retinerea semifabricatului;

pentru Op. IIn, ambutisare fara apasarea si retinerea semifabricatului.

2.7. Adoptarea razelor de racordare.

In procesul de ambutisare de marimea razelor de racordare ale muchiilor placii active depind:
tensiunile in materialul ambutisat, forta de ambutisare, valoarea admisibila a coeficientului de
ambutisare, marimea ondulatiilor, a cutelor si rupturilor. Prin marirea razei de racordare a placii active,
, procesul de ambutisare se imbunatateste, intrucat eforturile in sectiunea periculoasa se micsoreaza.

Pentru fiecare operatie de ambutisare in parte se determina razele de racordare ale placii active
si ale poansoanelor.
Op.I
Raza poansonului:

Raza placii active:

Op.II
Raza placii active se adopta egala cu raza flansei piesei,
Raza poansonului:

In cazul in care razele de racordare calculate, sunt mai mici decat razele piesei, acestea se
adopta egale cu razele de pe desenul de executie.
Razele de racordare ale placii, respectiv ale poansoanelor pentru fiecare operatie sunt date in
tabelul 2.4.
Tab.2.4 Valorile razelor de racordare pentru elementele active
Numarul operatiei

Raza placii active

Raza poansonului

Op.I

11

Op.II

Op.III

2.8. Calculul diametrelor intermediare.

2.9. Calculul inltimilor intermediare.

Calculul inaltimii de ambutisare pentru fiecare operatie este necesar pentru determinarea
lungimii si cursei de lucru a poansoanelor, precum si a cursei culisorului presei.
Determinarea valorilor inaltimilor intermediare se face prin metoda egalarii ariilor.

h1 = 0.25(

h2 = 0.25(

h3 = 0.25(

) =0.25(

)= 34,47[mm];

) = 0.25(

) =0.25(

26,99 [mm];
)

32,88[mm].

2.10. Intocmirea fisei tehnologice.

Material
SR ISO1652-2000

Sectiune
[mm]

CuZn15

0,3

Operatia
Nr. Denumirea
crt. operatiei sau
fazei
1 Decuparea
intervalelor

Schita operatiei sau fazei

Caracteristici mecanice
minime
r=27.5 daN/mm2
=23,6 daN/mm2
85 HB
Masina
SDV
Unealta

-matrita succesiva

Ambutisare

Ambutisare

Ambutisare

Perforare

Decupare

Control

-control dimensional
-control de calitate

-subler
-micrometru

3. Calculul forelor de ambutisare i a lucrului mecanic

3.1. Calculul forelor de ambutisare
Fora total de ambutisare se determin cu relaia:

;
3.2. Calculul fortei propriu-zisa de ambutisare
Formula de calcul

Tab.3.1
F
Forta
1
2
3

[mm]
3,14

0,3

0,9
0,75
0,45

27,5

3.3. Calculul fortei de fixare al semifabricatului

Formula de calcul
(

)
Tab.3.2
Q

Forta
1
2
3

[mm]
0,785

63

36,66
27,50
22

2,24
4
4

0,15

3.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson

Formula de calcul

Tab.3.3
Forta
1
2
3

[daN]

[daN]

0,25

3.5 Calculul fortei necesara pentru comprimare dispozitivului de amortizare

Formula de calcul

Tab.3.4
Forta
1
2
3

[daN]

[daN]

0,1

3.6. Calculul fortei totale la ambutisare

Tab.3.5
Forta
1
2
3

[daN]

[daN]

[daN]

4006,7

3.7Calculul fortelor de decupare - perforare

Formula de calcul
[daN]
Unde:
,

[daN]

Tab.3.6
Forta
1
2
3

[mm]

0,6

0,3

19,25
197,92

685,79

3.8 Calculul fortelor de impingere prin placa activa

Formula de calcul

Unde:
, h=3
Tab.3.7
Forta
1
2
3

[buc]

[mm]
0,04

[daN]

[daN]

3
685,79

82,29

3.9 Calculul fortei de scoatere de pe poanson

Formula de calcul

Tab.3.8
F
orta
1
2
3

[daN]

[daN]

0,03
685,79

20,57

3.10 Calculul fortei totale de decupare si perforare

Formula de calcul
[daN]

Tab.3.9
Forta
1
2
3

[daN]

20,57

[daN]

[daN]

685,79

82,29

[daN]

788,65

3.11 Forta totala

Ftot = 4006,7 + 1214,2
Ftot = 5220,9 [daN]
3.12. Calculul lucrului mecanic

Lm

C Ft h
[ j ] unde :
1000

Ft - fora total calculat [N];

h - adncimea ambutisrii [mm];
C - coeficientul dat de raportul dintre fora medie i cea maxim din proces.
.
3.13 Determinarea centrului de presiune
Formula de calcul

[mm]

[mm]
Tab.3.10

[daN]
1
2
3
4
5
6

788,65

[mm]
23,63
123,88
190,68
257,48
324,28
391,03

[mm]

B. Proiectarea echipamentului de deformare

Capitolul 4. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor
4.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele componente
Tab. 4.1
Poansoane si placa activa
Placa de ghidare

OLC 10
OLC 45

Rigle de ghidare
Stifturi de pozitionare
Poansoane de pas
Placa de baza
Placa superioara
Placa port - poanson
Suruburi
Coloane de ghidare

OL 50
OLC 45
OLC 10
OL 42
OL 42
OL 50
OL 37
OLC 15

Bucse de ghidare

OLC 15

Cep de prindere

OLC 45

Calire + revenire 58- 60 HRC

Cementare 0,8 1,2 mm
Calit 58 60 HRC
Calire + revenire 58 60 HRC

Cementare pe adancime 0,8 -1,2 mm

Calire la 58 62 HRC
Calire + revenire

4.2 Adoptarea dimenseunilor elementelor active (EDT)

4.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active
a) inaltimea placii active
(

b) distanta minima dintre marginea placii si muchia activa

c) lungimile placii active

d) latimea minima a placii active

e) diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi si stifturi

f) diametrul gaurilor de stift

(

h) distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu surub

104 [mm]
105 [mm]
Elementul caracteristic al placilor active il constituie geometria partii de lucru, care este:
-

cu guler cilindric si degajare conica

Fig. 5.1 Dimensiunile orifiilor din placile activa

4.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere

- Lungimea poansoanelor
(

Recomandari :
(

)
(

4.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active la decupare- perforare

A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson g =1 [mm]

Tolerante de executie poansoanelor si placilor active

Tab.5.2
Grosimea materialului
[mm]

Jocul initial

0,3

0,02

Toleranta de executie
[mm]
0,015

0,010

B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active

Felul
operatiei
Decupare
Perforare

Tab.5.3
Relatiile pentru stabilirea
dimensiunii elementelor activa
(
)
(
)
(
)
(
)

Perforare
Tab.5.4
Nr.
Poanson
1
2

D
[mm] [mm]
4
0,02
34
0,02

[mm]
0,015
0,02

[mm]
0,010

[mm]
(
)
(
)

(
(

[mm]
)
)

4.2.4 Calculul dimensiunilor partilor active la indoire

Pentru piesele la care se impune respectarea dimensiunii interioare Bi :
(

Pentru piesele la care se impun respectarea dimensiunii exterioare a piesei Be :

(

4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem

a) placa de baza
- lungimea placii de baza

- latimea placii de baza

- inaltimea placii de baza

(

b) Placa superioara (de cap)

c) Placa port - poanson

d) Placa de presiune

4.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa)

a) placa de ghidare (se aseaza deasupra placii active)
- asigura si desprinderea semifabricatului de pe poanson confundandu se cu placile de
extractie care pot asigura si ghidarea.

b) coloane si bucse de ghidare

Dupa forma constructiva coloanele pot fi :
- netede
- in trepre
Dupa modul de asamblare cu placa de baza
- ajustaj presat
Dupa forma constructiva
- fara guler
Din puncte de vedere al materialului din care se confectioneaza bucsele
- metalic

4.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei

a) rigla de ghidare
- lungimea rigleri

- latimea riglelor

- grosimea riglei
(

b) poansoane de pas (cutite de pas)

- lungimea cutitului de pas

Bibliografie

1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de stantare si matritare Indrumar
de proiectare Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

2. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag, Sef. lucr. Dr. Ing. Florin Negoescu Tehnologia presarii la rece EdituraTehnica, Stiintifica si Didactica CERMI Iasi 2003

3. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila

- Elemente

de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1988

4. Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II Institutul Politehnic Iasi,

Facultatea de Mecanica Iasi 1972

5. Dr. Ing. Gheorghe Nag, Dr.Ing. Vasile Braha Analiza creativa a proceselor de stantare si
matritare la rece Indrumar pentru practica Ed. Tehnico Info Chisinau 2001