You are on page 1of 10

Principalul avantaj al celei de a doua scheme il constitue curatirea buna a intregii cantitati

de ulei, cnd acesta trece prin fusurile de biela unde datorita fortelor centrifuge, impurittile si
incluziunile metalice care se afl in ulei sunt aruncate spre periferia spatiului gol din interiorul
fusului de biel, pe care se si depun. Dezavantajul acestei scheme, n comparatie cu prima,
const in necesitatea unor guri cu diametru mare in bratele arborelui, pentru a lsa s treac
cantitti mari de ulei si incalzirea puternica a uleiului, care trece n lungul ntregului arbore.
Acest din urm fenomen este datorat micsorarii viscozitatii uleiului la sfarsitul rezervorului de
ulei. Aceste dezavantaje se inltur, n parte, aducnd uleiul la ambele capete ale arborelui, si nu
numai la un cilindru
La motoarele in stea uleiul intr n arborele cotit de obicei prin fusul su de reazem din
spate si apoi prin gurile executate in bratele arborelui si prin interiorul fusului arborelui, umple
tot spatiul interior al stuia. Pentru ca pe suprafata in frecare a cuzinetului de biel, s nu ptrund, impurittile care se depun pe periferia spatiului interior al fusului de biel, uleiul ajunge
la suprafetele in frecare prin tevi speciale de ulei ceare se deschid n partea din mijloc a spatiulni
interior al fusului de biela (fig. 292). In unele cazuri, in acelasi scop, in interiorul fusului se
prevd tevi sau bucse speciale astfel asezate, incat spatiul dintre ele s formeze un labirint pentru
curentul de ulei, iar impuritaitile separate, datorit fortelor centrifuge se adune pe partea
exterioar, (fata de axa fusului de reazem) a fiecrui spatiu din interiorul fusului. Gurile care
servesc pentru aduce uleiul la suprafetele in frecare ale fusului si lagarului se afla in acest caz,
pe partea opus spatiului interior (fig. 297 si 298), unde se afl uleiul curat .
Trebue mentionat c este nevoie s se aleaga corect pozitia orificiilor de ulei sau a
canalelor de ulei pe suprafetele in frecare ale fusurilor arborelui.Aceste orificii nu trebue se afle
in portiunile solicitate ale fusului ,deoarece n acest caz, este posibi o micsorare simtitoare a
capacitate portante a lagarului.
Cum se stie 64), pentru echilibrarea motoarelor in stea se aseaza pe arborii cotiti,
contragreutti. La motoarele moderne de putere mare, contragreutatile folosesc de asemenea,
pentru amortizarea oscilatiilor de torsiune .La motoarele cu arborele cu 6 coturi, pozitia corect a
coturilor, duce la alt echilibrare a fortelor de inertie si a momentelor fortelor de inertie,atat ale
maselor in miscare de rotatie, ct si ale maselor in miscare de translatie. Cu acestea, la arborii
cotiti ai motoarelor moderne in v, cu 12 cilindri, de putere mare, se prevd totusi si

contragreutti, care servesc pentru descrcarea lagrelor de reazem, de fortele de inertie ale
maselor in miscare rotatie. Lagarul de reazim cel mai solicitat de catre fortele de la un arbore cu
6 coturi este lagrul de reazem mijlociu (care se afl intre cotul al treilea si cotul al patrulea
datorit faptului ca cotul al treilea si cotul al patrulea se afla in acelasi plan). Din aceasta
cauza,contragreutatile se prevd, in primul rand,langa acest

lagar. Totusi asezarea unor

contragreutati numai la lagarul din mijloc dezechilibreaz att arborele, cat motorul in ansamblul
1ui, datorit crui fapt se prevd contragreutati la celelalte coturi, in scopul de a echilibra din nou
arborele si, in acelasi timp, de a descarca intr-o oarecare msur reazemele respective.Se prevad
contragreutti la 6,1 la 8 sau la toate cele 12 brate,insa ,in orice caz, obligatoriu la cele dou brate
de lng reazemul din mijloc.

Umeri prevzuti special (fig. 993), avand diametrul cu 10-15 mm mai mare dect
diametrul fusului si grosimea (lungimea) de aproximativ 0,5-1,0 mm. Acesti umeri, ale cror
suprafete frontale se rectific impreuna cu fusurile de biel, se racordeaza cu bratele cu arce de
cerc cu raza de 0,5 -1,0 mm.
La arborii cu mai multe coturi, la care lungimea cotului este limitat de distanta dintre
axele a doi cilindri vecini, bratul, din considerente de rezistent, se execut cu o latime a relativ
mrit (fig. 293). In acest caz, intr-un plan normal pe planul arborelui, bratul are o form ovala
lb
sau circular.Raportul dintre ltimea bratului a si lungimea lui

este de obicei de 5,5-7,0.

La arborii cotiti ai motoarelor in stea simpla si dubla,unde lungimea relativa a bratului


poate fi marita ,bratul are o forma prismatic, cu latimea aproximativ egala cu 1,1-1,3 din
diametrul fusului de reazem. In acest caz,raportul dintre ltimea bratului si lungimea lui este de
3,0-4,5.
Pentru a usura arborele cotit, portiunile mai putin solicitate ale bratului (fig. 293) se
frezeaza sau se strumjesc, micsorandu-se treptat grosimea (lungimea bratului) de la centru spre
periferie.

Pentru a micsora greutatea contragreuttilor este rational ca ele fie dispuse la o distant
ct mai mare de axa de rotatie a arborelui. Distanta maxim la care se pot afla contragreuttile
este limitat de conditia ca ele s poat trece liber in interiorul carterului, prin dreptul prtii de
jos a cmsilor cilindrilor si a cmsilor pistoanelor. Pistoanele se apropie cel mai mult de
contragreutti, in momentul in care se afl in PMI
Contragreutatile se fixeaz, de obicei, pe prelungirea bratelor, cu ajutorul suruburilor sau
al miturilor. Pentru a descarca suruburile si niturile de fortele centrifuge datorate masei
contragreuttilor, acestea se aseaz pe bratele arborelui cu ajutorul unor canale sau al unor trepte
prcis ajustate(fig. 294, a). La arborii cu 6 coturi ai motoarelor in V, la care masele
contragreuttilor sunt mici, contragrenttile pot fi sudate pe bratele arborelui (fig. 294, b). In
unele cazuri se poate obtine o mas suficient pentru echilibrare, dintr-o simpl prelungire a
bratelor arborelui, fr a fixa contragreutati speciale.
La motoarele in stea, la care contragreutitile suspendate liber au rolul de amortizor al
oscilatiilor de torsiune, modul de fixare al contragreu ttilor (fig. 299) are o important esential:
el trebue s asigure, atat forma necesar a oscilatiilor contragreuttilor, cat si o frecare mic in
elementele lor in frecare, pentru a nu influenta reglarea contragreuttilor si pentru a nltura
pericolul unei uzuri prea mari a lor.
In toate cazurile, arborele cotit trebue sa fie bine fixat in directie axial fat de carter.
Aceast, fixare axial este necesar pentru a asigura pozitia reciproca prescrisa a arborelui, a
carterului si a pieselor legate de ele, cum si pentru a transmite la carter sarcinile axiale care
actioneazii asupra arborelui cotit. Aceste sarcini pot lua natere atat in urma functionrii
mecanismelor motorului (de exemplu de la tractiunea elicei la motoarele fr redactor sau de la
fortele care actioneaz asupra rotilor dintate sau elicoidale sau conice ale arborelui),cat si n
urma unor erori tehnologice intampltoare la prelucrarea si asamblarea pieselor
Datorita faptului ca arborele de otel are alte deformatii termice decat

carterul de

aluminiu, fixarea axial a arborelui se face de obicei intr un singur loc. La motoarele in linie(sau
in v), arborele se fixeaza de obicei cu ajutorul cuzinetului la unul din lagrele de reazem (din fat
sau din mijloc) care devine astfel un lagr radial-axial

Pentru a obtine in acest caz o uzur, si o frecare minim la suprafetele frontale in frecare,
suprafata frontal a lagrului axial se incarc cu compozitie si este unsa de uleiul adus special la
aceast suprafata.Jocu axial intre cuzinetul axial si fusul palier se ia intre 0,05 - 0,10 mm.
Arborii cotiti ai motoarelor in stea, care au rulmenti cu bile sau cu role pe lagrele de
reazem, se fixeaz n directie axial, cu ajutorul unuia dintre acesti rulmenti, care poate prelua
sarcinile axiale
La motoarele fr reductor, elementul care fixeaz arborele si preia forta de tractiune a
elicei este de obicei rulmentul cu bile radial-axial din fat, de pe vrful arborelui
Imbinrile arborilor demontabili ai motoarelor in stea, sunt, in general, de dou tipuri:
a) sub forma unei imbinari cu caneluri, cu gulere de centrare (fig. 295)
b) sub forma unor mbinri cu cleme, cu ajutorul unor coturi strnse cu
suruburi la bratele arborilor ( fig. 299)
In ambele cazuri, pentru a putea monta bielele, suprafata de separatie a elementelor
arborelui trebue s se afle in dreptul fusurilor de biela
La prima metod de imbinare (fig. 295) transmiterea momentului de la partea din spate a
arborelui la partea din fata cum si fixarea relative a partilor arborelui mpotriva se realizeaza cu
ajutorul unei imbinari prin caneluri,iar centrarea precisa a ambelor parti se realizeaza cu ajutorul
gulerelor cilindrice.Partile arborelui sunt stranse cu ajutorul unui surub,care trece prin interiorul
fusului maneton.La cea de-a doua metoda ,capatul fusului de biela se introduce intr-un locas
prcis ajustat,executat in ochiul bratului celei de-a doua parti a arborelui,dupa care acest ochi se
strange cu ajutorul unui surub special,a carui axa este perpendicular pe axa fusului
maneton.Forta de stranger a surubului trebuie sa fie suficienta pentru a obtine un contact strans
pe intreaga suprafata cilindrica a fusului si a lacasului din brat,la toate sarcinile posibile.Pozitia
unghiulara necesara a celor doua parti ale arborelui poate fi asigurata prcis in acest caz , atat
prin constructia elementelor de imbinare,cat si prin tehnologia executarii si asamblarii lor.
2222222222222222222222222222222222222222222222222
Avantajul celei de a doua metode de imbinare a prtilor arborelui fat de prima metod
const n simplicitatea mai mare a constructiei si a fabricatiei, cum si in faptul c sectiunile

solicitate ale fusului sunt mai putin slbite. Dezavantajul acesti metode consta in mrirea
dimensiunilor de gabarit si a greuttii elementelor in miscare de rotatie ale bratului (dintre care
fac parte si suruburile de imbinare) cum si in necesitatea de a prevedea contragreutati diferite pe
cele dou parti ale fusului.
La motoarele cu reductor, vrful arborelui se foloseste pentru fixarea pinionului
conductor al reductorului, iar in unele constructii, si pentru aduce uleiul n interiorul arborelui
(fig. 296). Pentru a evita ca pinionul conductor al reductorului s se afle in consol, captul din
fat al varfului arborelui serveste drept reazem extrem (din fat) al arborelui cotit. La motoarele
n linie, acest reazem se afl direct la marginea carterului. La motoarele in stea, la care arborele
reductorului se afl in fata arborelui cotit este coaxial cu acesta, acest reazem se execut de cele
mai multe ori in interiorul arborelui reductorului (fig. 299)
La motoarele fara reductor, pe partea din vrful arborelui, care iese in afara carterului se
se monteaz elicea, iar in partea din fat a vrfului carterului se monteaz rulmentii radial si axial
ai arborelui.
3. Exemple de executie a diferitelor constructii de arbori cotiti
A.Arborele cotit al motorului AM-38 (fig. 396). Arborele cotit se sprijina pe 8 reazime,
dintre care cele 7 din spate preiau fortele care actioneaz asupra fusurilor manetoane, iar
reazimul din fata(impreuna cu cel de al doilea)preia fortele care actioneaza asupra pinionului
reductorului. Spatiile interioare ale fusurilor de reazem de biela, sunt astupate cu dopuri speciale
care vin in contact cu arborele dup suprafetele conice precis ajustate si rodate.Fiecare pereche
de dopuri este strns cu un surub.
Bratele arborelui cotit au o form eliptic, cu ltimea maxim la mijloc, intre axele
fusurilor. Intre brate sunt executate guri pentru uleiul care intr n arbore prin partea din spate.
Capatul fiecarei gauri este astupat cu un dop,filetat,insurubat in brat dinspre partea fusului de
reazem.
Pinionul reductorului cu dinti in sgeata este presat pe un guler prevzut pe vrful
arborelui si se fixeaz de flansa vrfului arborelui cu ajutorul a 9 suruburi. Dintii din sangeat ai
pinionului fixeaz pozitia arborelui in directia axial fat de arborele reductorului, care, la rndul

su este fixat in directie axiala fata de carter. In suprafata frontal, a varfului arborelui este
presat si asigurat, cu 3 stifturi o bucsa de otel. Bucsa serveste pentru actionarea cutiei
agregatelor de deservire, printr-un arc intermediar, imbinat cu bucsa cu ajutorul unor caneluri. In
afar de aceasta, este folosit pentru intrarea uleiului din conducta principal, de ulei in interiorul
arborelui. In acest scop intre bucs si mansonul fix care o nconjoar se formeaz un spatiu
inelar, umplut cu ulei, iar in bucs sunt executate mai multe guri, prin care uleiul ptrunde in
interiorul vrfului arborelui. Spatiul inelar din jurul bucsei este etansat cu ajutorul unor inele de
bronz.
Pe captul din spate al arborelui este presat coada asigurat cu ajutorul a cinci stifturi
cilindrice. Coada are caneluri exterioare si interioare. Cu ajutorul canelurilor exterioare, coada
este cuplat cu un pinion care transmite miscarea de rotatie la mecanismul de distributie si la
agregatele situate in partea din spate a motorului. Cu canelurile interioare, coada este cuplat cu
cuplajul de actionare a compresorului. La motorul AM-38F, care lucreaz la un regim mai fortat
decat motorul AM-38, pentru descrcarea lagrelor de reazim pe 6 brate ale arborelui cotit sunt
prevazute contragreutti, fixate de arbore cu ajutorul unor suruburi.
B. Arborele cotit al motorului VIK-105 (fig. 297 si 298). La motorul VIK-105 uleiul nu
umple tot spatiul interior al fusurilor de reazim ,ci numai un volum mic, inelar, format din
alezajul interior al fusului si de bucsa cilindric montat n interiorul fusului cu ajutorul a dou
piulite inelare, insurubate in partea frontal a alezajului fusului de reazim. In interiorul fusurilor
manetoane sunt presate tevi cu pereti subtiri, care servesc pentru curatirea uleiului. Incluziunile
care se afl n ulei se strng pe peretii acestor tevi, n partea cea mai deprtat de axa de rotatie,
iar uleiul curtit intr intr-o gaur executat n partea opusa,in spatiul inelar dintre teav si
arbore, de unde ajunge la suprafetele in frecare ale fusurilor de biel. Din conducta principal,
uleiul ptrunde direct la fiecare fus de reazim al arborelui si astfel fusurile de reazim se ung cu
ulei nefiltrat n interiorul arborelui.
Arborele cotit are sase contragreutti, a caror metod de fixare pe bratele arborelui,
reprezentata in fig. 298, este aceeasi ca si a capacului bielei principale cu capul ei(fig. 285)

Pozitia arborelui in directie axial este fixat in partea din fata a carterului, cu ajutorul
unei bucse de reazim si al flansei dopului special insurubat in partea din fat a vrfului arborelui,
care foloseste pentru actionarea compresorului de aer.
In interiorul fusului de reazim din spate al arborelui este montat un cuplaj elastic, prin
care se transmite miscarea de rotatie, de la arborele cotit, la pinionul de actionare al
compresorului agregatelor si mecanismului de distributie.
Pentru a micsora uzura fusurilor, suprafetele lor exterioare sunt nitrurate .
C. Arborele cotit al motorului AS-82 (fig. 299). Arborele cotit are dou coturi si este
compus din trei prti, care se unesc intre ele lng fusurile manetoane spre partea reazimului de
mijloc. In bratele prtii din mijloc a arborelui sunt executate guri cu diametrul egal cu cel al
fusurilor manetoane ale arborelui, iar bratele insasi, care se prelungesc dincolo de aceste guri,
sunt sectionate longitudinal si pot fi strnse cu ajutorul unui surub
Forta de strngere a surubului , la montare,se controleaza prin masurarea alungirii lui.
Arborele cotit asamblat se monteaz in carter pe trei rulmenti cu role. Rulmentul din
mijloc, care are dimensiuni mari, se aseaza in locasul din fata cu ajutorul unui inel sectionat, si
se fixeaz pe arbore cu dou plci de otel, stranse cu suruburi.
Partea din fat a vrfului arborelui serveste drept reazim pentru arborele elicei.
Contragreuttile de tip pendular sunt montate pe bratele xtreme ale arborelui si sunt folosite ca
amortizor al oscilatiilor de torsiune. Pentru a actiona agregatele situate in partea din spate a
motorului,in capatul din spate al arborelui se preseaza un cuplaj fixat pe arbore cu suruburi ,
care il impiedic se roteasca fata de arbore.

666666666666666666666666666666666666666666666666666666
4.Calculul de rezistenta
A. Datele de pornire. Calculul precis al arborelui cotit prezinta dificultati importante,
datorit formei complicate si caracterului incarcacrii acestei piese Repartitia fortelor de

reactiune pe reazime si conditiile de aplicare a fortelor exterioare depind de multi factori greu de
studiat:contactul dintre cuzinetul de biela si arbore, jocul in lagrele de reazim rigiditatea
arborelui si a reazimelor sale, etc. Din aceast cauz, se folosesc de obicei metode de calcul
aproximativ care permit obtinerea unor tensiuni conventionale, servind la aprecierea arborelui
calculat, in comparatie cu rezistenta arborilor motoarelor,verificati in exploatare.
Metoda de calcul aproximativ cea mai simpl const in calcularea arborelui ca o grind
discontinu, cnd se consider rezistenta diferitelor coturi ale arborelui liber rezemate pe dou
reazime si incrcate cu fortele, momentele fortelor si reaciunile reazimelor care actioneaz
asupra lor. Pentru simplificarea calculelor se presupune c fortele exterioare principale si
reactiunile lagrelor sunt concentrate la mijlocul fusurilor de biela, respectiv de reazim.
Fortele care actioneaz asupra cotului arborelui au fost artate in fig 231. Totusi,la
calculul de rezistent al elementelor arborelui se tine seam de faptul c, forta centrifug a
cotului FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
nu este aplicat, in realitate, la mijlocul fusului de biel, ci este repartizat pe toat
lungimea

cotului.De

obicei,

la

calculul

cotului

se

considera

forta

FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
actioneaz in lungul axelor ambelor brate ale cotului. Afar de aceasta, pentru a obtine
concluzii mai generale, trebue s se tina seama c n lungul axei fiecarui brat actioneaz forta
centrifug a contragreuttii FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
(neglijnd faptul c, di-rectia de actionare a acestei forte poate s nu coincid cu axa
bratului).
Toate coturile unui ar bore cu mai multe coturi nu sunt ncrcate numai cu fortele
dezvoltate in cilindrii care deservesc cotul dat, ci si de momentul de torsiune care vine la cotul
considerat dinspre partea arborelui opus elicei. Acest moment se consider pozitiv, dac sensul
lui de rotatie coincide cu cel al arborelui cotit.
Schema de calcul al cotului arborelui (simetric fat de mijloc) , care se obtine in cazul
ipotezelor de mai sus, este reprezentat in fig. 300. La studiul acestei scheme trebuie se tin
seam ca forta tangentiala FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95

si reactiunile adic pe planul figurii. fi pe planul cotului, este simetric, reactiunile


reazemilor corespunzatoare ei FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
actioneaza perpendicular pe planul cotului,adica pe planul figurii.
Evident c, n cazul cand cotul este simetric reactiunile vor fi:
FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
In care FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
se ia totdeauna n valoare absoluta.
Momentul motor FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95 si momentul de torsiune de intrare la
fiecare cot FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95

sunt echilibrate de momentul rezistent

(momentul de iesire) FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95m (455)


Dac

cotul

considerat

este

FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95
FORMULAAAAAAAAAAAAAAPG95

ultimul
este

egal

naintea
cu

elicei,

momentul

pentru tot motorul. In acest

momentul
de

torsiune

caz, valoarea de

momentului torsiune de intrare este determinata de relatia Tr 1'. t mot Fortele care actioneaz
asupra fiecnrmi cot la un arbore de sunt pentru toate cotnrile (fr a seam diferenta posibil, in
anumite cazuri, intre fortele centrifuge ale contra- greutatilor). Din aceast cauzii, incarcarea
diferitelor coturi difer numai datorit diferentei dintre valorile momentelor de intrare me.
Valoarea medie a acestui moment creste continuu dela cotul din spate spre cotul din fat, care
transmite intreaga putere desvoltat de motor. Valoarea maxim a momentului mt nu se supune
totusi acestei legi, astfel incat neuniformitatea momentului de torsiune este diferit pentru
diferitele coturi. Combinarea sarcinilor care actioneaz asupra cotului duce deobicei la aceea cin
valoarea maxim a momentului de intrare, la motoarele in linie, se obtine pentru coturile mijlocii
(pentru al 3-lea dela, elice, la un arbore cu 6 coturi, si pentru al 2-lea, la un arbore cu 4 coturi).
Mo mentul de intrare aceste coturi se determinii ca fiind suma momen- de torsiune care
actioneaz asupra celorlalte coturi din spate, in pozitia considerat a arborelui cotit. In acest scop
poate fi folosit dia- grama care serveste pentru determinarea momentului de torsiune total al
ntregului motor (vol. I, 59), dac se folosesc scalele corespunztoare coturilor considerate.

coturilor considerate. Totusi, la calculul unui arbore cu mai multe coturi, pentru rezis.
tenta la oboseal, cel mai incrcat deobicei nu este cotul eare transmite momentul de torsiune
maxim, ci cotul care este supus actiunii sarcinilor a cror variatie are amplitudinea maxim.
Pentru a stabili care este cotul cel mai solicitat, care avnd aceleasi dimensinni ca si celelalte
coturi, are coeficientul de sigurant, cel mai mic, este necesar s se efectueze calculul de
rezistent al catorva coturi ale arborelui (sau chiar al tuturor coturilor) Epura momentelor
incovoietoare, in cazul increrii arborelui cu fortele Zs, cot si Qeg, care actioneaz n planul
cotului, este reprezen tat in 1ug. 501. Epura momentelor la ncrcarea cotului cu forta este
reprezen- tat in fig. 302. Datorit raptului ca forta T's actioneaza perpendicular pe planul
cotului, provoaca nu numai aparitia unor momente ci a unor momente de torsiune n elementele
Datorit faptului gi ele fusurilor ale bratelor sunt perpendiculare intre momentele care rsucesc
fusurile incovoaie bratele si, dimpotriva, momen tele care fusurile rsucesc bratele. carea celor
dou brate ale cotului sub actiunea fortei 's este diferita, oarece momentul incovoietor bratul
posterior (fatai de elice) creste dela zero la ToR, adic pn la TE 12, iar la bratul anterior, dela R
plin la TER. Pusul de bieln este supus si la torsiune sub actiunea momentu mp, bratul, pe lng
ncovoierea la care este