Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

REFERAT
LA
Simularea energetica a cladirilor

INDRUMATOR DOCTORAT
Prof. Dr. Ing. Adrian Badea
DOCTORAND
Ing. Tudor Baracu

Februarie, 2011

Cuprins
Introducere 2
1. Microclimatul interior al cldirii .. 3
2. Bilanul energetic al cldirii 12
3. Calcul termotehnic al componentelor unei cladiri 25
4. Calcul numeric al transferului de caldura in cladiri 39
5. Teoria circuitelor termice 50
6. Sisteme de control pentru incalzirea cladirii. 60
7. Sisteme de incalzire.. 63
8. Izolarea termica a cladirilor . 67
9. Audit energetic 74
Bibliografie 78

Introducere
Simularea energetica acladirilor este un domeniu in deplina maturitate dar in acelasi timp in plina
dezvoltare beneficiind de noile tehnici computerizate si de automatizare care se extind tot mai mult in
chiar cele mai banale sectoare de activitate. Problema este ca prin aportul tehnicii computerizate exista
riscul pentru majoritatea beneficiarilor sa uite sensul fenomenelor care stau la baza asigurarii pentru ei
a unui climat placut in cladiri. Oamenii ajung sa gandeasca aparatul acesta imi face totul, eu nu
trebuie nici sa mai gandesc macar, apas un buton.
Un al doilea risc care il poate da dezvoltarea tehnicii pentru oameni il poate reprezenta enclavizarea
stiintei doar pentru anumite centre private de cercetare si de promovare produse specifice, care sub
protectie de patent sau copyrights (care in ziua de azi mai mult blocheaza dezvoltarea stiintei decat sa
o promoveze) pastreaza doar in interiorul lor in mod ezoteric anumite rezultate de cercetare in scopul
fructificarii comerciale al lor.
In acest sens, lucrarea de fata isi propune sa trateze bazele fundamentale ale fenomenelor de transfer
energetic la nivelul cladirilor, in mod explicit, expunand atat modele matematice cat si modele
descriptive. Se incearca sa se evite promovarea definitiilor care este mai mult un exercitiu sofistic,
evitarea limbajului rece al standardelor, care de fapt sunt utile pentru verificarea finala a viabilitatii
unui model, dar in cazul de cercetari la limitele pavate ale stiintei trebuie iesit de sub gravitatia lor.
Optimizarea energiei in cladiri este facuta pentru oameni, deci se pleaca de la necesitatile lor legate
de microclimat acceptabil, ulterior rezultatele cercetarii trebuie sa convearga catre aceste necesitati

Introduction
The simulation of the energy in buildings is a ground in full maturity and in the same time in full
development thriving from the new computational technics and control theory which are expanding
more and more in just simpliest activities. TheThe problem is that trough the help of the computational
technics exist the risk for majority of beneficiary to forget the sense of phenomena wich stay on the
basis of delivering for them of an pleasant climate in buildings. People bring to think the machine do
all for me, I dont have to get worried of something, I press the button
A second risk that could bring the development of the technics for people is represented by
enclavization of science only for some private centers of research and promoting of specific products,
which under the protection of patents and copyrights (that today prevail in prevent the development of
the science than to promote it) keep only inside their organization in esoteric way the research to
commercially fructify it.
In this way, this work propose a treatment of fundamental basis of energy transfer phenomena in
buildings in an explicit way exposing the mathematical models but also the descriptive ones. It is tried
to avoid the promoting of definitions that is more a sophistic exercise, avoid the cool language of
standards which in fact are useful to verify finally the viability of a model, but in case of research to
the boundary of the science it must be got out from their gravity.
Optimisation of energy inside the buildings is done for people, so it is leaving from their needs in
link with the acceptable microclimate, then the results of research have to converge to those needs.
2

1. Microclimatul interior al unei cldiri

Oamenii isi petrec majoritatea timpului in cladiri (peste 70% din timp), ca urmare acest lucru
incumba studii legate de confortul termic oferit de acestea in sensul de a se crea conditii optime de
activitate.
Este cunoscut ca sunt la fel de multe preferinte de confort termic pe cat de multi oameni sunt, si
niciodata toata lumea din cladire va fi multumita de conditiile termice existente, dar in sens strict
democratic trebuie sa ajunga sa fie multumiti minim 2/3 din oameni, sau conform unor standarde
minim 80% (HSE Health and Safety Executive).
Confortul termic releva o stare perceputa a conditiilor termice din cladire de catre persoane, la care
participa elemente obiective si subiective care determina o opinie. Totul se rezuma intr-o explicatie
simplista la faptul ca unii considera ca este prea cald, altii prea rece in cladire.
In multe situatii conditiile termice care trebuie sa fie asigurate in cladire sunt strans legate de
activitatea de baza care se desfasoara in cladire.
Realizarea confortului termic presupune meninerea temperaturii medii interne a corpului n jurul
valorii de 37 C, respectiv evacuarea integral a cldurii generate de ctre organismul uman.
Dar nu conditiile termice sunt singurele care determina confortul termic. De fapt factorii care
determina confortul termic sunt urmatorii:
Factori de mediu
Temperatura aerului
Umiditatea aerului
Nivelul de caldura radianta propagata prin incinta
Viteza de miscare a curentilor de aer
Factori personali

Izolatia termica data de hainele purtate

Caldura metabolica (determinata de particularitatile biologice ale persoanei, de activitatea
acesteia mecanica sau psihica, de starea psihica generala, etc)
Pentru a-si mentine echilibrul termic vital, anume temperatura medie de 370C, corpul va ceda sau va
primi caldura de la mediu. Totul este redus la un bilant global de caldura, anume:

caldura produsa Q produsa

din transformarile metabolice la nivel celular a substantelor
nutritive si din activitatea muschilor (fiecare activitate musculara determina miscari relative
intre straturi de tesuturi, prin urmare frecari care determina disipare de caldura)
caldura cedata Q cedata de organism catre mediu

Sunt 3 situatii de bilant pentru organism:

Q produsa = Q cedata este o situatie de echilibru corespunzatoare confortului termic. Orice

crestere lenta a unuia din termeni determina o crestere gradata si a celuilalt termen
Q produsa > Q cedata este situatia in care temperatura organismului tinde sa creasca deoarece
caldura produsa creste alert incat nu este echilibrata in acelasi ritm de catre caldura cedata.
3

Astfel apar senzatii de sufocare, transpiratii, necesitatea de miscare, creste ritmul respiratiei,
stress
Q produsa < Q cedata in aceasta situatie temperatura organismului tinde sa scada, intrucat este
cedata caldura catre mediu intr-un ritm care nu este echilibrat de catre caldura produsa de
organism. Apare senzatia de frig, prima reactie involuntara a organismului este data de
incretirea pielii si de tremuraturi. Prin incretirea pielii firele de par de pe piele tind sa creeze un
strat dens si ordonat de cativa mm grosime deasupra pielii care impiedica circulatia convectiva
a aerului, deci reduce caldura schimbata; insasi incretiturile de pe piele tind sa reduca
deplasarea aerului in jurul corpului, si desi este in acelasi timp crescuta si suprafata de schimb
de caldura lucru care nu este benefic, per ansamblu corpul cedeaza mai putina caldura.
Tremuraturile sunt miscari alternative ale fibrelor musculare, prin care unele straturi de tesut se
vor freca de altele si deci se va produce caldura.

Confortul termic poate fi desprins mai usor din fondul lucrurilor daca se explica contrariul sau,
anume disconfortul termic.
Acesta initial incepe prin adaugarea sau renuntarea la o haina de purtat. Poate continua prin
schimburi repetate si intermitente ale posturii in mod inconstient, stari de iritare si nervozitate,
transpiratie, mancarimi, etc. Acesta continua prin tendinta de a intreba pe cei de alaturi cum percep ei
mediul termic, cat si cu propuneri de a se schimba reglajul termic al incintei; sau efectiv persoana
cauta locuri mai racoroase pentru a-si reveni temporar din disgratia termica pe care o are.
Acest disconfort termic poate avea consecinte destul de semnificative pentru productivitatea muncii
daca este generalizat.
Temperatura aerului
In cadrul comfortului ambiental participa temperatura aerului aflat in jurul corpului si ea
influenteaza fluxul de cadura transmis prin convectie si conductie intre corp si mediu, fluxul radiativ
fiind exclus considerandu-se ca persoana sta departe de sursele de radiatie termica. Variatiile de
temperatura destul de fine sunt usor sesizate de corpul uman care se va manifesta prin reactii
fiziologice involuntare in primele momente (tremuraturi, senzatia de rece, incretire piele).
Datorit faptului c temperatura corpului uman i caldura produsa de acesta nu sunt distribuite n
mod uniform pe suprafaa corpului uman, realizarea unui confort termic perfect impune i o anumit
distribuie a temperaturii aerului pe verticala incintei. Diferena de temperatur a aerului, msurat
ntre nivelul capului i nivelul gleznelor, nu trebuie s depeasc 3 grd. n caz contrar, sistemul
termoregulator al organismului uman nu poate regla difereniat prile corpului i acest lucru conduce
la o senzaie neplcut de frig la picioare, chiar dac temperatura la nivelul gleznelor ar avea valoarea
care ar asigura confortul termic.
n perioada de iarn, cnd pentru obinerea unei anumite valori a temperaturii aerului interior se
folosesc instalaiile de nclzire, apar o serie de fenomene asociate transferului de cldur (apare o
convecie natural) care fac ca repartiia temperaturii aerului interior pe verticala incintei s nu mai fie
uniform. Distribuia temperaturii aerului interior pe verticala incintei depinde esenial de tipul
instalaiilor de nclzire utilizate vezi figura.

h[m]

h[m]

h[m]

h[m]

h[m]

h[m]

2,0

2,0

2,0

2,0

2,0

2,0

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,0

1,0

1,0

1,0

1,0

1,0

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

16 20 24 28 ti[C]16 20 24 28 ti[C]16 20 24 28 ti[C]16 20 24 28 ti[C]16 20 24 28 ti[C]16 20 24 28 ti[C]

c.

f.

Variaia temperaturii pe verticala incintei: a. variatia ideala; b. nclzirea cu aer cald; c. nclzirea cu sobe de teracot; d. nclzirea central; e. nclzirea
prin plafon; f. nclzirea prin pardoseal.

La realizarea confortului termic o importana deosebit o are i distribuia temperaturii n planul

orizontal incintei vezi figura. Dac incinta are zone difer cu mai mult de 2 3 grd., trecerea de la
zonele calde, la cele mai puin calde, devine suprtoare pentru om, datorit necesitii unui timp de
aclimatizare.

25

22
23

22
21
20

23

21
19

20
b.

a.

Distribuia temperaturii aerului interior ntr-o incint: a. cazul nclzirii centrale; b. cazul nclzirii prin plafon.

Se observ c, n centrul ncperilor, repartiiile temperaturilor aerului sunt foarte apropiate,

indiferent de tipul de nclzire, iar lng perei (interiori sau exteriori) repartiiile difer foarte mult.
Plaja de confort a temperaturilor de confort este ntre 20 si 24C, n funcie de activitatea depus n
acea camera. Cu ct efortul depus de ocupani este mai mare, cu att va scdea valoarea temperaturii
de confort (pentru starea de repaus temperatura de confort este n jurul valorii de 22-23C, pentru
starea de activitate uoar, munca de birou, valoarea acesteia este de aproximativ 21C, pentru munca
fizic grea temperatura de confort este de cca 17-18C, iar n cazurile de munc fizic grea valoarea
poate fi chiar de 10C).
Radiatia termica
Radiatia termica este caldura radiata de un corp cald. Ea este prezenta atunci cand sunt surse de
caldura intr-o incinta. Radiatia termica are o influenta chiar mai mare in confortul ambiental decat
temperatura aerului. Pielea noastra absoarbe caldura radianta aproape cat corpul negru mat, dar aceasta
poate fi redusa prin imbracaminte reflectanta (de exemplu imbracamintea de culori deschise, etc).
Surse de caldura radianta sunt: soarele, sobe, cuptoare, calorifere, fire electrice, etc.
Radiatia termica dintr-o incinta va depinde bineinteles si de tipul sistemele si aparatelor de incalzire
folosite.

Valoarea medie a temperaturii de radiatie (ca medie a tuturor temperaturilor suprafetelor radiante
din incinta) guverneaza schimbul de caldura radiant intre corpul uman si mediu. In acelasi timp fiecare
sursa de radiatie din incinta trebuie sa nu aiba cu mult mai mare temperatura decat cea a aerului
interior, intrucat ar genera disconfort termic. Formula care calculeaza o temperatura medie radiativa
este:
radiatie =
T

Si Ti
Si

unde Si sunt suprafetele emisive de radiatie impreuna cu temperatura aferenta fiecareia Ti .

Viteza aer
Oamenii sunt sensibili in general la curentii de aer din ambient. Astfel, este de dorit sa existe o
circulatie dar slaba a aerului in incinte.
Daca aerul este prea stagnant in conditiile in care temperatura este destul de ridicata, apare senzatia
de inabusire.
Daca aerul circula cu viteza mare apare mai usor senzatia de frig deoarece fluxul convectiv corpambient creste. Activitatile fizice din cladiri au influenta in viteza generala a aerului din incinte.
Daca viteza aerului in incinta distribuita si foarte eterogen, existand curenti de aer predominanti si
care sunt sesizabili acest lucru poate genera nu doar disconfort termic, ba chiar si inbolnavire (raceli,
dureri de cap, etc). Oamenii au sensibilitati destul de diferite la curentii de aer si de multe ori intr-un
spatiu comun apar multe opinii divergente si la acest lucru (situatii de usi deschise, ferestre deschise,
porniri ale aparatelor de ventilatie si aer conditionat, etc)

Gradientul de deplasare al aerului in incinta la diverse ore intr-o zi obisnuita de iarna

Sectiunea de masura din incinta

Se considera ca o viteza de 0.15 0.25 m/s a aerului este optima pentru confortul termic.
Umiditate aer
Apa evaporandu-se in aer ii confera acestuia umiditate. Umiditatea relativa a aerului este raportul
dintre presiunea actuala de vapori a aerului si presiunea de saturatie vapori de apa pe care aerul poate
sa ii preia.
Umiditatea relativa influeneaz schimbul de cldur al unei persoane cu mediul nconjurtor prin
evaporarea transpiraiei la suprafaa pielii. La temperaturi ale aerului interior mici, cedarea de cldur
prin evaporare este mai sczut, deci umiditatea relativ a aerului interior are o influen mai mic. La
temperaturi ale aerului mai mari i la activiti fizice intense, creterea umiditii relative are o
influen mare asupra schimbului de cldur ntre om i mediul ambiant. Astfel, umiditatea ridicata
previne evaporarea transpiratiei ceea ce da un disconfort suplimentar.
Umiditi relative ale aerului interior mai mari de 70%, la temperaturi coborte ale aerului exterior,
favorizeaz apariia condensatului pe suprafaa interioar a pereilor exteriori, n lipsa unei izolri
termice corespunztoare.
In interval de 30% - 70% umiditatea relativa nu influenteaza confortul termic. Daca in functie de
temperatura si umiditate transpiratia tinde sa se evapore acest lucru rezulta in pierdere de caldura a
organismului mai mare si senzatii de frig.
Izolarea termica a hainelor
Hainele pot sa dea disconfort fie fiind prea izolante fie prea conductive termic. Oricum, ele trebuie
alese in mod adaptativ la cerintele sezonului. In general adaptarea persoanei la conditiile termice ale
unui spatiu se face prin indepartarea sau adaugarea unei haine pe corp pentru cautarea confortului
optim.
Izolaia termic dat de o inut vestimentar se caracterizeaz prin rezistenele termice ale
elementelor mbrcmintei, care variaz n limite foarte largi. n tabel sunt prezentate rezistenele
termice pentru diferite combinaii de haine (ASHRAE).

Combinaia de haine

Rezistenta termica
[m2K/W]
Om dezbrcat
0
Pantaloni scuri
0,018
Haine pentru climat tropical (subiri) 0,047
Haine de var (mbrcminte uoar) 0,078
Salopet de lucru
0,124
Haine de interior pentru iarn
0,155
Costum
0,233
Caldura metabolica
Caldura metabolica este energia pe care organismul o produce prin procesele biologice de la nivelul
celulelor. Din ea rezulta:

Schimb de energie mecanica cu mediul

Schimb de caldura cu mediul
Schimb de substanta cu mediul

Primele doua sunt foarte legate deoarece se sustin si se amplifica reciproc. O activitate sustinuta
determina producerea unei cantitati mai mari de caldura de catre organism care va fi cedata mediului.
O cantitate mare de caldura produsa de catre organism pentru a evita supraincalzirea va determina
miscarea persoanei, adica intensificare a cedarii convective de caldura catre mediu respectiv cautarea
unui loc mai rece pentru a facilita cedarea conductiva de caldura a organismului catre mediu.
Caldura metabolica produsa de organism mai depinde si de varsta, sex, dieta, activitate,stare psihica.
Cantitatea de cldur generat de organismul uman este n funcie de gradul de activitate
musculara, de condiiile date de mediul nconjurtor precum i de mrimea corpului.
Temperatura corpului este meninut constant la 37 oC, de un sistem de reglare complex, condus de
un centru termoregulator situat n hipotalamus. Pentru a uura transferul termic i a resimi senzaia de
confort, cu ct activitatea muscular este mai intens, cu att temperatura aerului interior trebuie s fie
mai sczut
Energia intern produs pe unitatea de suprafa poate s varieze de la 45W/m2 pentru un om odihnit
pn la 500 W/m2 pentru un om alergnd. Energia intern se determin ca diferena ntre cldura
metabolic i energia consumat n unitatea de timp pentru efectuarea diferitelor activiti mecanice
(mers, micare, munc, etc.).
Q=
M QL , [W]
i
unde: M - cldura metabolic, iar QL energia consumat n unitatea de timp pentru efectuarea unui
lucru mecanic de ctre om . Randamentul mecanic al corpului uman se definete cu relaia:

=
m

QL
0, 2
M

Ca ordin de mrime, QL este mult mai mic dect M, de aceea se poate considera egal cu 0 pentru
majoritatea activitilor.
Viteza metabolismului este definit ca raportul dintre cldura metabolic i suprafaa total a
corpului uman. Valorile medii pentru aduli ale suprafeei totale a corpului uman sunt cuprinse ntre
1,6 i 2 m2.
Cantitatea de cldur generat de organismul uman
Felul activitii
Somn
Aezat, linitit
Invatare
Mers pe jos
Munca de birou
Aezat, micri moderate ale braelor (ex. munc
de birou)
Aezat, micri moderate ale braelor i
Munc uoar
picioarelor (ex. conducere autovehicule)
n picioare, munc uoar la main sau banc, n
special micri ale braelor
Aezat, micri puternice ale braelor i
picioarelor
n picioare, munc uoar la main sau banc
nsoit de scurte deplasri
Munc moderat
n picioare, munc moderat la main sau banc
nsoit de scurte deplasri
Deplasri de la un loc la altul cu ridicri, trageri
sau mpingeri moderate
Munc grea intermitent de ridicare, tragere sau
mpingere
Munc grea
Munc grea continu

Cantitatea de cldur
generat de organism
[W]
73
116
3.2
2 3.4
1.1 1.3
133 - 160
160 190
160 190
190 237
190 220
220 293
293 410
440 586
586 704

Cldura schimbat de om prin convecie cu aerul din mediul ambiant depinde de viteza curenilor
de aer din interior, de deplasarea persoanei prin camera sau de miscarea a diferite parti ale corpului.
Schimbul de cldur prin convecie se realizeaz att direct de la suprafaa neacoperit a
pielii, ct i indirect intermediul elementelor de mbracminte.
Cldura schimbat de om prin radiaie cu elementele de construcie care delimiteaz incinta
depinde de marimea incintei, de sistemul de incalzire, de temperatura peretilor.
Literatura de specialitate indic faptul c la grosimi ale stratului de aer mai mari de 8 m, absorbia
radiaiilor calorice de ctre acesta anuleaz practic schimbul de cldur prin radiaie.

Cldura schimbat de om prin evaporarea umiditii se determin cu relaia:

p B0
SO
pB
n care: c este coeficientul de evaporare, dependent de viteza curenilor de aer interiori; r caldura
latent de vaporizare a apei la temperatura medie a suprafeei corpului omenesc tO; ps presiunea de
saturaie la temperatura medie a suprafeei corpului omenesc tO (presiunea parial a vaporilor de ap
la nivelul pielii); p presiunea parial a vaporilor de ap din aer; pB presiunea barometric; iar pB0
presiunea barometric normal (760 mmHg. sau 1,013 bar.).
q ev = c r (p s p )

Caldura schimbat de om prin evaporarea umiditii depinde de diferena dintre presiunea parial
a vaporilor de ap la nivelul pielii i cea a aerului din mediul ambiant.
Qev = c r ( ps p )

pBo
S
pB

, [W]

n care: c coeficientul de evaporare, de viteza aerului interior, r cldura latent de vaporizare a apei
la temperatura medie a suprafeei corpului uman n J/kg, ps - presiunea parial a vaporilor de ap la
nivelul pielii, p presiunea parial a vaporilor de ap din aerul interior, pB presiunea barometric,
pBo presiunea barometric normal , pBo= 760 mmHg=1,013 bar.
Cldura transmis prin respiraie are dou componente: cldura sensibil pierdut prin respiraie
Qcres i cldura latent coninut n vaporii expirai Qvap.

Qres=Qcres+Qvap , [W]

Qcres =
Unde:

Qvap

m res ci (Tex To )
Fc

m i ( xex xo )
= res i
Fc

(1.13)

(1.14)

m res - debitul de aer expirat n J/kg, ci cldura specific la presiune constant a aerului interior n
J/kgoC, Tex temperatura aerului expirat n oC, ii entalpia aerului expirat n J/kg, xex umiditatea
absolut a aerului expirat, xo umiditatea absolut a aerului interior, Fc poriunea din suprafaa
corpului uman aflat n contact cu mediul.
Rezult c realizarea confortului termic este influenat de:

tipul activitii depuse de om (prin intermediul cldurii generate de organismul uman - qO);
temperatura aerului interior (prin intermediul cldurii schimbate de om prin convecie - qcv);
viteza curenilor de aer interiori (prin intermediul cldurii schimbate de om prin convecie - qcv
i prin intermediul cldurii schimbate de om prin evaporare - qev);
temperatura medie a suprafeelor radiante (prin intermediul cldurii schimbate de om prin
radiaie - qr);
umiditatea aerului interior (prin intermediul presiunii p care intervine n cantitatea de cldur
schimbat de om prin evaporarea umiditii - qev).
10

Ca o concluzie legat de modalitile de transfer de cldur ntre om i mediul ambiant dintr-o

incint, se poate spune c transferul de cldur ntre om i mediul nconjurtor se realizeaz prin:

Convenie i conducie (4244%)

Radiaie (3235%)
Evaporare (21.26%)
Respiratie

11

2. Bilanul energetic al cldirii

Cladirile se apreciaza ca consuma aproximativ 40% din consumul energetic global, ca atare este
esential sa li se acorde importanta sub aspectul reducerii consumului sau optimizarii energetice a
acestora.
In Romania repartitia consumului energetic este urmatorul:

55% din total energie pentru incalzirea cladirii

21% din total energie pentru producerea apei calde
10% din total energie prin consum gaz natural
14% din total energie prin consum energie electrica

Variatiile temperaturii exterioare de la zi la zi pot fi semnificative, iar sistemul de distributie energie

termica are o limita a flexibilitatii tehnice si economice de adaptare la aceste schimbari in sensul
stabilirii daca trebuie sa se distribuie energie termica sau nu. In acest sens, in Romania este stabilita o
temperatura externa de referinta de 120C astfel incat:

Daca temperatura exterioara este 3 zile consecutiv 120 atunci sistemul de distributie
energie termica trebuie sa porneasca
Daca temperatura exterioara este 3 zile consecutiv > 120 atunci sistemul de distributie
energie termica trebuie sa se opreasca

Aceasta conditie prezentata mai sus are urmatoarele justificari:

Economice nu trebuie distribuita energie termica daca nu este necesara

Inertia termica a cladirilor datorita acestei inertii termice a cladirilor, variatiile de temperatura
externa sunt amortizate si astfel nu se fac simtite in interior
Tehnice sistemul energetic nu poate sa reactioneze efectiv la orice variatie de temperatura
sesizata, intrucat sunt limitari tehnice legate de fiabilitatea echipamentelor pe termen lung
(numar de cicluri de functionare propus) si efectiv la orice reactie a sistemului la o variatie de
temperatura oricum aceasta ajustare ajunge cu o anumita intarziere la consumator

Bilanul termic al unei incinte nclzite

Calculul necesarului de cldur pentru nclzire are la baz bilanul termic al unei incinte
nclzite. El este dat de relaia:
q pt + q pi + q tr = q i + q d +q r

unde qpt - pierderile de cldur prin transmisie (convecie, radiaie, conducie) prin elementele
exterioare de construcie (perei, ferestre, ui); qpi pierderile de cldur prine nclzirea aerului
ptruns prin neetaneiti i prin ventilare natural (la deschiderea uilor i/sau ferestrelor); qtr cldura
nmagazinat n elementele de construcie; qi cldura introdus de instalaia de nclzire; qd cldura
introdus de degajrile interioare de cldur; iar qr cldura introdus de radiaia solar.

12

De regul, n majoritatea cazurilor incintele sunt nclzite n mod continuu (chiar dac reglarea livrrii
de cldur este prin intermiten), ca urmare cantitatea de cldur nmagazinat n elementele de
construcie qtr are n mod obinuit valori foarte reduse, chiar nule, putnd fi neglijat. Aceast cantitate
de cldur are valori relativ ridicate, cam de acelai ordin de mrime cu restul cantitilor de cldur
care intervin n bilanul termic al incintei doar n perioadele scurte de timp corespunztoare nceputului
nclzirii.
Reimprospatarea aerului interior
S-au facut studii si in privinta cantitatilor de aer pe care trebuie sa le schimbe o cladire cu exteriorul,
incat sa nu fie perturbat confortul, cat si pentru prevenirea infestarii aerului cu microbi, transmisiei de
boli, etc.
Se recomanda din acest punct de vedere un numar de schimburi de aer pe ora:
= 0.5 1

Aceste schimburi de aer se realizeaz prin:

neetanseitai ale tamplariei;
deschiderea ferestrelor i uilor exterioare;
sisteme de ventilare natural (aerisiri, clapete reglabile)
sisteme de ventilare fortata
Bineinteles ca aceasta reimprospatare a aerului din interior va duce la pierderi suplimentare de caldura,
care vor fi considerate in calcule.
Temperatura exterioara
O variatie importanta a temperaturii exterioare este variatia diurnal de-a lungul celor 24 de ore.In
cursul zilei temperature variaza sinusoidal de o parte si de alta a unei temperature medii.
te
[C]
+32

+28
+24
+20
+16
+12

+8
+4
0
-4

-8
-12
-16
0

12

16

20

[h]

Variatia zilnica a temperaturii exterioare: 1 zi de iarn; 2 zi de primavera/toamna; 3 zi de vara

13

Daca temperatura exterioara variaza sinusoidal, aceasta variatie va ajunge in interior cu un anumit
decalaj in timp si cu amplitudinea redusa datorita inertiei termice si a acumularilor de caldura din
pereti.
Pentru a mentine temperatura din interior constanta intrucat trebuie indeplinita conditia de confort
termic, sistemul de incalzire va fi determinat sa reactioneze de asemenea sinusoidal fata de variatia
sesizata, cu un decalaj de timp si o amplitudine specifice.

te
1

[C]

qi

2 Ate

[h]

[W]
2

ti

[h]

0
4

[C]

2 Ati

12

18

24

[h]

Variaiile zilnice corelate ale temperaturii exterioare, ale necesarului de cldur

pentru nclzire i ale temperaturii interioare: 1 variaia zilnic a temperaturii exterioare in jurul unei valori medii; 2 variaia zilnic a fluxului termic
din sistemul de nclzire in jurul valorii medii fara efectul ineriei termice a cldirii; 3 variaia zilnic a fluxului termic din sistemul de nclzire in jurul
aceleiasi valori medii pentru nclzire plus efectul ineriei termice a cldirii; 4 variaia zilnic a temperaturii interioare in jurul unei valori medii si intr-o
banda admisibila de confort.

Daca se neglijeaza efectul ineriei termice a cldirii, variaia zilnic a necesarului de cldur
pentru nclzire este practic invers variaiei zilnice a temperaturii exterioare.
Trebuie remarcat ca daca variatia temperaturii exterioare este permanenta, sistemul de
incalzire se va adapta acestei variatii permanent incercand sa o anuleze in virtutea mentinerii in cladire
a unei temperaturi constante. Dar intotdeauna va fi un decalaj in timp intre cele doua (sistemul de
incalzire reactioneaza cu o anumita intarziere data atat de pragul de sensibilitate al senzorilor, cat si
unul dat de reglarea regimurilor sale interne de functionare) cat si o diferenta de amplitudine. Cel mult
cele doua temperaturi (exterioara si interioara) pot varia cu aceeasi pulsatie. Prin urmare echilibrul nu
v-a fi atins in aceste conditii niciodata, in schimb putem vorbi de o banda de echilibru. Astfel, la o
variatie sinusoidala a temperaturii din exterior, in urma raspunsului sistemului de incalzire va apare
efectul ca temperatura interioara va varia numai intr-o banda limitata de valori care este de dorit sa fie
in interiorul zonei de confort termic.
14

Se poate face comparatia intre o incinta neincalzita si una incalzita, ca in figurile de mai jos.
Ti, Te

[C]

Ti, Te
Te

Ti

a.

Te

2Ate
24

12

2Ati

2Ati 2Ate

ti

[C]

24

12

b.
Variaiile temperaturii interioare ntr-o ncpere: a. ncpere nenclzit;
b. ncpere nclzit (flux de cldur constant).

Se observa ca incinta neincalzita are un comportament termic docil variatiilor din exterior,
temperatura medie de echilibrul fiind apropiata celei din exterior. In cazul in care in incinta se asigura
o incalzire in flux termic constant, temperatura medie de echilibru din aceasta incepe sa difere
semnificativ de cea din exterior.
Ca urmare:

diferenele dintre temperaturile interioare i cele exterioare devin maxime n cazul ncperilor
nclzite. Dac n cazul ncperilor nenclzite cele dou temperaturi oscileaz zilnic practic n
jurul aceleai valori medii, n cazul ncperilor nclzite cele dou temperaturi oscileaz zilnic
n jurul unor valori medii foarte diferite;
ntre variaiile temperaturilor interioare i celor exterioare apar diferene att ca amplitudine,
ct i ca alur existnd decalaje ntre momentele atingerii extreme

In figura de mai jos se prezinta raspunsul unei constructii experimentale neincalzite la

schimbarile de temperatura ale mediului exterior de-a lungul unui an.

Comportmentul termic al unei constructii experimentale neincalzite - Universitatea Tohoku (Japonia)

15

Din figura de mai sus se observa ca oscilatiile externe de temperatura sunt urmate de oscilatii de
temperatura la o amplitudine mai redusa a cladirii. De asemenea se observa si un anumit defazaj dat de
inertia termica a cladirii. Anvelopa oscilatiilor externe se intersecteaza cu cea a oscilatiilor de
temperatura interne in perioadele de tranzitie din an (primavara si toamna), practic in acele puncte
temperatura exterioara si cea din cladire sunt in unda.
Se mai constata de asemenea ca la inceputul sezonului cald, dupa o acumulare a caldurii in peretii
cladirii, la un moment dat temperatura medie de oscilatie a cladirii urca brusc. Aceasta panta de
crestere a temperaturii medii de oscilatie la inceputul sezonului cald este mai abrupta decat panta de
descrestere de la inceputul sezonului rece. Se pare ca o influenta o are aici si temperatura solului.
Cand in cladire este prezent un sistem de incalzire activ, comportamentul termic al acesteia se
modifica semnificativ. Practic temperatura medie din aceasta oscileaza de-a lungul intregului an in
jurul unei temperaturi medii de 20 0C.

Un alt exemplu este prezentat in figura de mai jos, in care cele sunt prezentate in paralel cele 2 situatii
de incalzire a cladirii:

Cladirea cu sistem de incalzire fara termoreglare activa (la flux de caldura constant)
Cladirea cu sistem de incalzire cu termoreglare activa

16

Se observa ca in cazul sistemului de incalzire fara termoreglare activa varfurile de oscilatie ale
temperaturii din exterior tind sa fie urmate de temperatura interna din cladire. In cazul sistemului de
incalzire cu termoreglare activa varfurile de oscilatie tind sa fie taiate.
Datorita acelor variatii mari ale temperaturii din interiorul cladirii in cazul sistemului de incalzire
fara termoreglare activa consecinta este un consum de combustibil mai mare, respectiv un confort
termic mai scazut.

Temperatura interioara
Temperatura interioara de calcul a sistemului termic este aleasa in functie de destinatia cladirii sau a
incintei. Cateva astfel de temperaturi sunt prezentate in tabel.

Temperatura de calcul [0C]

20 0C
18 0C
15...18 0C
10...18 0C
22...25 0C

Incinta
Camere
Bucatarii
Sali, saloane
Holuri, coridoare
Bai
Inertia termica a cladirii

Pentru caracterizarea unui element de construcie sau a unei cldiri din punctul de vedere al
ineriei termice se folosete o mrime adimensional denumit indice de inerie termic D.
Pentru un element de construcie omogen indicele de inerie termic D este:
D = R s24

unde R este rezistena termic a elementului de construcie, n m2K/W; iar s24 coeficientul de
asimilare termic a elementului de construcie respectiv pentru oscilaii ale fluxului termic cu perioade
de 24 ore, n W/m2K.
Coeficientul de asimilare termic a unui element de construcie omogen se determin cu
relaia:
s=

24

cp

n care 24 este perioada oscilatiei diurne de temperatura, n s; cp cldura specific a materialului de

construcie, n J/kg.K; coeficientul de conductivitate termic, n W/mK; iar densitatea
materialului, n kg/m3.
Pentru un element de construcie neomogen format din mai multe straturi, indicele de inerie
termic D este:
17

D = Di
i =1

unde Di este indicele de inerie termic a stratului omogen i.

In cazul un element de construcie neomogen format din mai multe zone distincte , indicele de
inerie termic D se determin cu relaia:
n

D=

Si D i
i =1

Si
i =1

n care Di este indicele de inerie termic a zonei distincte i omogene sau neomogene; iar Si
suprafaa zonei distincte i.
Se recomand urmtoarele valori limit ale necesare pentru realizarea confortului termic:

pentru nclzirea cu sobe (nclzire intermitent):

D 2,5
pentru nclzirea central (centrale termice, cogenerare): 1.5 D 2.0

Stabilitatea termica a elementelor de construcie este influentata de proprietile termofizice ale

materialelor de constructic i de alcatuirea lor.
Stabilitatea termica a anvelopei cladirii este descrisa de parametrii:

Coeficientul de amortizare a amplitudinii oscilatiei temperaturii aerului exterior ca raport

intre amplitudinea de oscilatie a temperaturii de calcul a aerului exterior si amplitudinea de
oscilatie a temperaturii suprafetei interioare a anvelopei cladirii
Defazarea oscilatiilor temperaturilor mediului inconjurator reprezinta timpul pe care maximul
unui front de unda de temperatura il parcurge de la o fata a peretelui la cealalta.

Amortizarea undei de temperatura din exterior

Amortizarea undei de temperatura arata in ce raport scade amplitudinea de variatie temperatura
exterioara cand tranziteaza peretele si ajunge atenuata la suprafata interioara a acestuia.
Coeficientul de amortizare al undei de temperatura este
=

unde Ae i Ai sunt amplitudinile de oscilaie ale temperaturii exterioare, respectiv interioare

Cldirile de locuit sunt caracterizate de coefiecieni de amorizare cu valori de circa 15 30.
Avnd n vedere c amplitudinea oscilaiilor temperaturii exterioare este n cursul iernii in medie de
6 8 grd., oscilaiile temperaturii interioare vor fi de aproximativ:

t i =

(6...8)
= (0,20...0,53) 0 C
(15...30)
18

respectnd condiia impus de realizarea confortului termic care prevede c valoarea acestei
amplitudini nu trebuie sa depeasc 1 grad.
Defazarea undei de temperatura din exterior
Unda de temperatura din exterior cand strabate peretele pana la suprafata interioara a acestuia
suporta si o defazare.

Defazajul este de asemenea o consecinta a ineriei termice si are o valoare de 4 12 ore. O

formula care aproximeaza acest defazaj al undei de temperatura la trecere printr-un perete este:

1
40.5 atan
atan

15
+ 2
+ 2

unde este grosimea peretelui, D este inersia termica, iar , coeficientii de convectie pe suprafata
interioara si exterioara.
Rezumand, la trecerea prin perete undele termice sufera un proces de atenuare ca amplitudine si un
proces de defazare cu intarziere a oscilatiei, lungimea de unda pastrandu-se.
In cazul incintelor, coeficientul de amortizate a undei de temperatur i defazajul se pot
determina prin calculul transferului termic n regim nestaionar folosind metode numerice (diferene
sau elemente finite).
Practic orice variatie externa de temperatura ce cauta sa influenteze temperatura din interior suporta
urmatoarele transformari:
1. Este atenuata in amplitudine (deci aplatizata) si decalata in timp de inertia termica a peretilor
externi ai cladirii
2. Este sesizata de senzorii sistemului de incalzire care va ridica temperatura aerului din interior
suplimentar fata de momentul initial pentru a preintampina aceasta variatie
3. Sistemul de incalzire dupa ce ridica temperatura la un anumit prag se opreste, surplusul de
temperatura transmis in interior va urma sa fie cedat catre exterior datorita variatiei sesizate de
acolo
4. Va fi cedata caldura catre exterior pana cand sistemul sesizeaza ca temperatura din interior
scade sub cea stabilita atingand pragul de toleranta
5. Sistemul de incalzire se va declansa din nou
Astfel fluxul de caldura pentru nclzire trebuie livrat la o valoare medie zilnic, corespunztoare
temperaturii exterioare medii zilnice, fr ca abaterile temperaturii interioare de la condiiile de confort
termic s depeasc limitele admisibile. Daca sistemul de incalzire nu functioneaza in virtutea acestor
principii in acest caz nu este garantat nici confortul termic, si in plus sistemul poate duce la consumuri
de energie nejustificate pentru incalzire.

19

Temperatura exterioara are mai multe component ale variatiei:

variatii zilnice determinate de succesiunea zi-noapte, sunt variatii periodice certe ale
temperaturii exterioare in intervalul de timp de 24 de ore
variatii sezoniere sunt variatii din perioada anului determinate de schimbarea sezonului
(iarna, primavera, vara, toamna) care in sens mai stiintific sunt determinate de inclinarea axei
de precesie a Pamantului si de variatia distantei Pamant-Soare intre Periheliu(distanta minima)
si Afeliu (distanta maxima) pe traiectoria eliptica a Pamantului.
Variatii aleatoare determinate de miscari aleatorii ale formatiunilor atmosferice dintr-o
locatie in alta, amestecuri de formatiuni de aer cald cu aer rece, etc

Undele de temperatur ale aerului exterior Te i interior Ti pot fi reprezentate sub form de oscilaii
armonice perfecte sau ca o sum a unei serii de armonici.
In Romania, temperatura exterioara de calcul se stabileste pornind de la impartirea teritoriului
Romaniei pe 4 zone climatice
Temperaturi exterioara de calcul valabile pe zone n Romnia
Zona climatic
I

II

III

IV

Temperatura exterioar de calcul [C] -12 -15 -18 -20

n timpul unei zile cea mai sczut valoare a temperaturii se nregistreaz dimineaa, nainte de a
rsri soarele. Calculele se vor efectua presupunnd c afar este noapte, caz cand influena radiaiei
solare nu va interveni n efectuarea calculelor, deoarece soarele are o aciune care vine n ajutorul
procesului de nclzire, ca i aportul de cldur datorat funcionrii aparatelor electrice, care vor fi
considerate oprite pe timpul nopii.
Viteza vantului de calcul
20

Viteza vantului de calcul vas ta la baza stabilirii coeficientului de convective a suprafetei exterioare.
Este stabilit prin prelucrarea statistic a vitezelor vntului, nregistrate pe perioade lungi de timp
(20 30 de ani), simultane cu temperaturile exterioare cele mai coborte. De regula temperaturile
exterioare cele mai sczute nu corespund cu vitezele cele mai ridicate ale vntului. Este adevarat de
asemenea ca la o temperatura exterioara scazuta vantul detemina o amplificare a perceptiei de frig
datorita intensificarii convectiei.
Pe baze statistice, referitoare la concomitena vnt - temperatur, s-au adoptat valori de calcul ale
vitezei vntului, care determin 4 zone eoliene pe teritoriul rii ( SR 1907-1). Zonarea climatic fcut
dup temperatura exterioar de calcul nu este identic cu zonarea eolian.

Valorile vitezelor de calcul ale vntului, n m/s, valabile n Romnia

Zona eolian

Amplasamentul cldirii
n localiti

n afara localitii

8,0

10,0

II

5,0

7,0

III

4,5

6,0

IV

4,0

4,0

Radiatia solara
Energia radiaiilor provine din energia intern a corpurilor i difer de la o radiaie la alta. Toate
corpurile emit i absorb radiaii n proporii diferite i pe lungimi de und caracteristice, sau pe toat
gama lungimilor de und.
Radiaia difer de conducie i convective in principal prin urmtoarele:

nu necesit prezena substanei ca mediu de propagare

puterea termic transferat prin radiaie este proporional cu puterea a patra a temperaturilor
corpurilor implicate n schimbul termic.

Radiaia termic reprezint acea parte a radiaiei electromagnetice care transfer cldur. Aceasta
este definit de intervalul lungimilor de und cuprins ntre 10-7 m i 10-4 m, adic domeniul infrarou
i parial cel ultraviolet, inclusiv spectrul ngust al radiaiei vizibile, respectiv: (3,9.10-7......7,8. 10-7)

21

Spectrul radiatiei solare este divers, dar cea mai mare parte a energiei acesteia este concentrate in
jurul lungimii de unda de 0.5 m. De exemplu intregul spectru cuprinde de la raze X (<0.01 m) pana
la unde radio (>100 m) dar 99.9% din energia totala este continuta inauntru intervalului 0.22 10.94
m.

Spectrul radiatiei solare

Duratele medii de strlucire a soarelui, determinate prin prelucrarea statistic a datelor

meteorologice, difer n funcie de localitate i de luna anului. n tabelul urmtor se dau sumele medii
ale duratelor de strlucire a soarelui, n ore pe lun, pentru unele localiti din Romnia.
Durate medii de strlucire a soarelui, n ore/lun
Localitatea Ianuarie Mai Iulie Septembrie
Galai

76

250

307

230

Constana

78

254

330

243

Craiova

64

252

310

208

Cluj

83

219

236

201

Radiaia solar global [W/m2] se compune din:

Radiaie directa depinde de orientarea suprafetei receptoare. Radiatia directa in unde scurte
este cea mai importanta componenta a radiatiei globale si are aportul cel mai mare in bilantul
energetic
Radiaie difuz (datorat aerului atmosferic i norilor) nu depinde de orientarea suprafetei
receptoare. Radiatia difuza este imprastiata din razele solare de catre aer si aerosoli (particule
de praf, resturi de vegetatie, etc)
Radiatia reflectata este in principal datorita neregularitatilor din teren si are un aport mai mare
in special in zonele muntoase

Pe cer senin radiaia direct este maxim i cea difuz minim, iar pe cer nnorat, invers.
Radiaia solar global este diferit n funcie de ora zilei. La calculul radiatiei solare asupra unei
cldiri trebuie avute n vedere particularitile amplasamentului referitoare la vecinti i la efectele
umbririi cauzate de vegetaie i alte cldiri.
22

Tipurile de radiatie solara: a) directa; b) difuza; c) reflectata

In general graficul de radiatie solara de-a lungul unui an este dupa caracteristica prezentata mai jos:

Radiatia solara (I) este rata de la care energia radiant este incidenta pe unitatea de suprafata. Daca
cerul este senin se poate calcula de asemenea o component difuza a radiatiei care este si izotropica. In
conditii de cer noros sau partial noros de asemenea exista o radiatie difuza dar care de data aceasta nu
mai este izotropica.
Daca intensitatea de radiatie soseste pe suprafata de pamant dintro directive data, atunci cantitatea
de radiatie incident pe unitatea de suprafata de-a lungul directiei zenith este:
=

unde este unghiul azimuthal intre normal la suprafata si directia razei.

23

O formula de calcul a intensitatii radiatiei solare pentru o anumita data din an, este prezentata mai jos:
= 0 1 + 0.033

unde este numarul de ordine al zilei din an.

360

365

Orbita Pamantului in jurul Soarelui

Unghiurile specifice radiatiei solare

24

3. Calculul termotehnic al componentelor cladirii

Calculul termotehnic al componentelor cladirii are in principal urmatoarele ratiuni:

Asigurarea confortului interior al cladirii

Reducerea consumului de energie
Evitarea aparitiei condensului fie pe suprafetele elementelor de constructive fie in interiorul
acestora

Rezistenta termica unidirectionala a unui perete multistrat

1 2

1 2
1 2
2

1
1

2 2 1 1

Fluxul termic prin perete si normal la acesta este constant indifferent de tipul de transfer de caldura
din aproape in aproape:

In consecinta:

Sau

( 1 ) =

= 1 =. . . = = = =
1

( 1 ) =. . . = (1 ) = ( ) = =
1

( 1 ) = 1 ( 1 ) =. . . = (1 ) = ( ) = =

unde rezistentele termice =

; 1 =

1
1

; ; =
25

; =

Caderea de temperatura totala de la suprafata interioara a peretelui la suprafata exterioara a acestuia

este suma caderilor de temperature pe fiecare strat de perete.
= + 1 +. . . +1 +

= ( 1 ) + (1 2 )+. . . (1 ) + ( ) = + 1 +. . . + +
=

Se obtine ca rezistenta termica totala a peretelui format din straturi in serie este suma rezistentelor
termice ale straturilor parcurse de un flux termic perpendicular pe acestea.
= + 1 +. . . + + = ( )

Notatii

, [] temperatura de pe fata interioara respective exterioara a peretelui

1 , , [] temperaturile de pe fetele straturilor din perete

Rezistenta termica a unui perete alcatuit din straturi paralele cu fluxul termic

1 1

2 2

26

Fluxul prin suprafata totala a unui element de constructie este suma tuturor fluxurilor prin
suprafetele celor n straturi paralele ce o compun.
= 1 + 2 +. . . +

= = 1 = 2 =. . . =
= 1 + 2 +. . . +

Deci

= 1 1 + 2 2 +. . . +
=

Rezulta

=
1 +
2 +. . . +

1
2

Se obtine formula:

+ 2 +. . . +
1
2

Transferul de caldura in interiorul unui perete din doua panouri radiante

27

Q =

( )
4

2
2 ) (
( 4 ) =
(
)(
)
+

100
1004
Rr

Prin urmare rezistenta termica in cazul radiatiei este:

0.1 103
Rr =
( + )(2 + 2 )
In cazul convectiei rezistenta termica este:
R conv =

Aplicand regulile circuitelor termice se obtine:

R conv = R conv1 + R conv2
1
1
1
=
+
R R conv R r
R=

R r + R conv
R r R conv

Calculul termotehnic al ferestrelor

28

(1 )

Din punct de vedere al energiei, ferestrele sunt elementele prin care se poate pierde multa energie
daca nu este adoptata o solutie constructiva satisfacatoare a acestora. Cu geamuri conventionale practic
o mare cantitate de energie este pierduta in exterior. In case tipice cu astfel de ferestre conventionale
pierderile de caldura pot ajunge pana la 1/3 din energia termica pentru incalzirea cladirii.

Ferestrele prin constructia lor furnizeaza izolare termica dar si captare de energie din radiatia solara.
In general geamurile transmit 75-80% din radiatia solara catre incapere, absorb 10-20% si reflecta
inapoi in exterior 10-20%.

Pentru intreaga fereastra se calculeaza un coeficient global de schimb de caldura echivalent

incluzand pe cel al geamului, cadrului si tocului.

+ +
+ +

In care suprafata totala de calcul va fi = + +

Pentru o intensitate de radiatie solara I incidenta pe geam, o parte I este reflectata, o alta parte I este
absorbita in geam, si o alta parte I este transmisa catre interior.
++ =1

Radiatia transmisa spre interior se considera absorbita total prin efectul de cavitate, intrucat marea
majoritate din razele radiante ce trec de geamuri parcurg mai departe drumul pana sunt absorbite de
pereti, cantitatea rezultata din reflectia din suprafata interioara a geamului respectiv din peretii
incaperii inapoi la geam fiind nesemnificativa.
0 = (1 )

Daca este versorul radiatiei I0 care va parcurge peretele, atunci:

Atunci cand =

se obtine ca:

= 0
= 0

29

Deci cantitatea de caldura absorbita de geam este:

Si fractiunea de absorbtie este deci:

0 = 0 1
=

= 1
0

= (1 )0
Fluxul de radiatie transmisa prin geam va fi (1 )

In prezenta radiatiei solare, fluxul termic total prin geam este:

= ( ) + +

Unde este diferenta cu care a crescut temperatura geamului.

In situatie fara radiatie caldura transferata este:
= =

= = ( )

1
=
1 1
+ +

La existenta radiatiei mai apare un flux de caldura provenit radiatie convertita in caldura si un

flux de radiatie ramasa astfel incat caldura schimbata este:

= =

Deci:

= ( )

= =

+ = + ( + )

Rezulta ca

Practic

= + = ( + )
( + ) = + = +

Deci
30

( + )

Se obtine o noua expresie a schimbului total de caldura:

= ( )

( + )

Deci castigul de caldura din radiatie este:

+
( + )

Mai departe vom explicita legatura dintre termenii , si .

31

 = + + = + +
= (1 ) + (1 )(1 ) + (1 )(1 )(1 )
= (1 ) + (1 )(1 ) + (1 )(1 )2 +. ..
= (1 )[1 + (1 ) + 2 (1 )2 +. . . ] = (1 )

(1)

1(1)

lim 1+1 (1)+1

1(1)

= + (1 )2 (1 )2 + 3 (1 )2 (1 )4 +
= {1 + (1 )2 (1 )2 [1 + 2 (1 )2 + ]}
= 1 + (1 )2 (1 )2
= 1 +

(1)2 (1)2
1 2 (1)2

lim 1 2+2 (1)2+2

1 2 (1)2

= (1 )2 (1 ) + 2 (1 )2 (1 )3 + 4 (1 )2 (1 )5 +. ..
= (1 )2 (1 )[1 + 2 (1 )2 + 4 (1 )4 +. . . ]

= (1 )2 (1 )
=

(1)2 (1)
1 2 (1)2

lim 1 2+2 (1)2+2

1 2 (1)2

Elemente de calculul termotehnic al fundatiei cladirii

La nivelul fundatiei cladirii are loc transfer de caldura ce are rolul practic de a diminua variatiile de
temperatura din incinta. Se remarca urmatoarele situatii:

Iarna daca cladirea este neincalzita toate variatiile de temperatura din cladire sunt amortizate de
schimbul de caldura cu pamantul de sub fundatie. Daca cladirea este neincalzita iarna, apar
perioade de transfer de caldura de la cladire spre fundatie (incalzire brusca a vremii), dar pot fi
si perioade cand fundatia cedeaza caldura catre cladire (racire brusca a vremii).
Iarna daca cladirea este incalzita se cedeaza permanent caldura catre pamantul de sub fundatie.
Vara datorita faptului ca cladirea are inertie termica mult mai mica decat pamantul,ea se
incalzeste mai mult si apare un flux de caldura de la cladire spre pamantul de sub ea. Practic
pamantul de sub cladire vara are un efect de racorire a acesteia.

32

La nivelul pamantului de sub fundatie transferul de caldura se produce dupa directii perpendiculare pe
izotermele ce se stabilesc la nivelul solului.

Daca ne uitam la formaa izotermelor din pamantul fundatiei, vom vedea o diferentiere alurii
curburii in perioada rece fata de cea calda de-a lungul anului, deci apare o diferenta a fluxurilor atat ca
marime cat si ca directie.

33

O privire mai de ansamblu asupra profilului termic al solului functie de sezon este data in figura de
mai jos:

Datorita inertiei termice mari, solul de sub fundatie si implicit fundatia vor avea un raspuns intarziat si
cu atenuare la variatiile exterioare de temperatura.

34

In figura de mai jos se prezinta caracteristicile de temperatura ale solului la diferite adancimi. Cu
cat adancimea este mai mare schimbarile de temperatura ale aerului de afara sunt resimtite mai putin.
Practic la 5 m adancime variatiile de temperatura de la suprafata nu mai sunt resimtite.\

Pentru o fundatie pbisnuita se vor folosi materialele ca in tabelul de mai jos.

Material

Grosime,
[mm]

Densitatea,
[Kg/m3]

Pardoseala beton
Radier beton
Pietris
Izolatie termica
Pamant

10
200
100
50
-

2400
2400
2000
40
35

Conductivitatea
termica,
[W/mK]
1.500
1.500
2.000
0.029
1.000

Caldura
specifica, Cp
[J/Kg K]
1000
1000
812
1.21

In figura de mai jos este prezentata o schita a modelului de studiat

Intreaga fundatie se considera o placa asezata pe sol.

Caldura pierduta prin suprafata planseului:
() =
Conditia de frontiera la interior:

Conditia de frontiera la exterior:

=
/

() = 0 + 1 2

Unde e este temperatura externa, 0 temperatura medie anuala, 1 amplitudinea de temperatura,

perioada de variatie de un an de zile, iar 1 este faza de timp in care se pozitioneaza datele initiale
incat graficul de variatie sa se suprapuna pe variatia din realitate.
Pentru rezolvarea distributiei temperaturilor si fluxurilor in sol, descrierea fenomenului de transfer
de caldura este dupa ecuatia Laplace:

36

in flux stationar de caldura:

in flux tranzitoriu de caldura:

2 2 2
+
+
=0
2 2 2

1 2 2 2
=
+
+
2 2 2

Aceasta ecuatie diferentiala cu derivate partiale se va putea rezolva prin metoda diferentelor finite
sau prin metoda elementului finit.
Un exemplu relevant pentru cazul unidimensional de schimb de caldura il vom prezenta mai jos:
1 2
=
2

Bazat pe aceasta ecuatie, se poate alege o functie care satisface atat aceasta ecuatie, dar care acopera
in buna masura datele experimentale de variatie a temperaturii exterioare de-a lungul anului.
O astfel de solutie este de exemplu pentru un caz particular:
(, ) = 0 0

0.5
365

0.5
0

365
2 365

In ecuatie apare marimea care este difuzivitatea termica a solului, iar 0 este constanta de faza
care ajusteaza fprmula la variatia reala a temperaturii.
Daca modelul de fundatie se discretizeaza cu elemente finite, atunci in urma rularii modelului
rezultatele vor arata ca in figura de mai jos.

Un model de simulare al pierderii de caldura prin radierul de fundatie in luna ianuarie este prezentat
de asemenea mai jos.

37

38

4. Calcul numeric al transferului de caldura in cladiri

Sunt mai multe modalitati de calcul numeric al transferului de caldura, dar cele mai importante sunt:

metoda diferentelor finite se porneste de la ecuatiile ce guverneaza fenomenul ajungandu-se

in urma discretizarii si stabilirii conditiilor de margine la un sistem de ecuatii banal
metoda elementului finit se porneste tot de la ecuatiile ce guverneaza fenomenul la scara
intregului, ulterior in urma discretizarii forma ecuatiei inca se recunoaste la nivelul elementelor
finite rezultate, fiecare element finit este reprezentat de o matrice, iar matricea globala a
intregului studiat este insumarea tuturor matricelor elementelor finite.
Metoda volumelor finite
Metoda spectrala

Vom aborda doar primele 2 metode.

Metoda diferentelor finite in schimbul de caldura

i,j,k+1

i-1,j,k

i,j+1,k

i+1,j,k

i,j,k

i,j-1,k

i,j,k

In figura de mai sus este prezentat un element de volum tridimensional centrat in nodul (i,j,k).
Laturile acestuia sunt , , . Variatia numarului de nod I, j, k in cazul nostru se face dupa
directiile x, y, respectiv z.
In elaborarea metodei diferentelor finite se pleaca de la desfasurarea functiei in serie Taylor, anume:
() = (0 ) +

1
1 2
1 3
1 4
2
3
( 0 ) +
(
)
(
)
( 0 )4 +

+
0
0
1!
2! 2
3! 3
4! 4
39

Sunt trei concepte care se aplica in diferentiere, in functie de conjunctura studiului care se urmeaza sa
se faca, anume:

diferentierea inainte

+1
+ ()
=

diferentierea centrala (din punct de vedere pur matematic cea mai riguroasa)

+1 1
+ ( 2 )
=

2
diferentierea inapoi

1
+ ()
=

Dupa cum se vede, apare termenul () care se cheama eroare de truncare si apare datorita
faptului ca in exprimarea cu diferente finite a unei functii sau diferentialei acesteia se face in limitele
unei erori acceptate ca urmare a faptului ca termenii de grad superior ai seriei Taylor sunt neglijati. Se
observa ca prin diferentierea centrala eroarea de truncare este cea mai mica dintre cele trei variante,
anume porneste abia de la 2 , fiind ( 2 ).

Oricare din cele trei metode folosite da rezultate asemanatoare, problema alegerii uneia dintre ele
este doar de convenienta sau functie de anumite rigori ce le impune modelul studiat.
Trebuie sa prezentam mai pe larg cum se pleaca de la seria Taylor pentru a se ajunge la formulele
de diferentiere:
()
() 2
( + ) () +
+

1!
2!
()
() 2
( ) ()
+

1!
2!

Se obtin astfel diferentele finite:

Derivata partiala de ordin 1 centrala in nodul (i,j,k)

,, +1,, 1,,
=

( + ) ( )
2

(
+
)
2 () + ( )
() =
2
() =

,, ,+1, ,1,
=

Derivarea de ordin 2 in mod central in nodul (i,j,k)

2 ,, +1,, 2 ,, + 1,,
=
2
2

2 Ti,j,k ,+1, 2 ,, + Ti,j1,k

=
y 2
2

2 Ti,j,k ,,+1 2 ,, + Ti,j,k1

=
z 2
2

40

,, ,,+1 ,,1
=

Ecuatia de transfer de caldura stationar de-a lungul sistemului discretizat va fi:

Ti+1,j,k + 1,, + ,+1, + Ti,j1,k + ,,+1 + Ti,j,k1 2 Ti,j,k = 0

In forma unidimensionala:

Ti+1 + 1 2 Ti

Practic in forma matriceala aceasta ecuatie are forma (intr-un studiu unidimensional, ):
[] [] = []

care dezvoltata inseamna:

11

12

21

13

32

33

2,4

22

23

31

2,3

2,2

,2

1,3

1,2

1,1
,1

10

0 2 20

3 30
=

0 2 2,0
0 1 1,0

Ca sa fie rezolvabila aceasta ecuatie matriceala atunci numarul de linii trebuie sa fie egal cu
numarul de coloane.
Se observa ca pe fiecare linie sunt maxim 3 termeni, acest lucru rezultand din faptul ca in cadrul
ecuatiei apar pentru fiecare directie termenii a 3 noduri succesive.
In general aceasta relatie matriceala implica foarte multe grade de libertate si atunci rezolvarea
acesteia pe cale analitica implica un consum mare de resurse de calcul cat si de timp de rezolvare, ca
atare sunt preferate tehnicile de rezolvare prin iteratii, intre care este si metoda Gauss Seidel.
Exactitatea solutiilor este cu atat mai mare cu cat numarul de noduri rezultate din discretizarea
modelului este mai mare.
O mare atentie in rezolvarea acestui sistem de ecuatii trebuie acordata conditiilor de margine.
La regim nestationar derivata partiala (diferenta inainte) a temperaturii in raport cu timpul in nodul u
este:
(+1) ()
=

Relationari pentru regim nestationar si tridimensional

+1,,
1,,
,,
,+1,
,1,
,,
,,+1
,,1
,,
=
;
=
;
=

41

u
u+1
u
T,,
T,,
T,,
=

2
u
u
u
u
2 T,,
+ T1,,
2 T,,
T+1,,
=
2
2

u
u
u
u
2 T,,
T,+1,
2 T,,
+ T,1,
=
2
2

u
u
u
u
T,,+1
2 T,,
2 T,,
+ T,,1
=
2
2

In acest moment avand stabilite toate diferentialele functiei T, poate fi scrisa complet ecuatia
Fourier de transmitere a caldurii.
Ecuatia de transfer de caldura in regim tranzitoriu, tridimensional si fara surse de caldura,

2 2 2
2 + 2 + 2 = 0

Este aplicata in nodul quadridimensional (u, i, j, k)

u
u
u
,,
2 T,,
2 T,,
2 T,,

+
+
=0

2
2
2

Si are ca exprimare in diferente finite expresia:

+1

,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
=0
,,

in care

()2

este modulul Fourier si care defineste raportul dintre rata caldurii conduse si

rata caldurii stocate. Valori mari ale acestuia inseamna mediu cu conductie buna si cu stocare mica de
caldura, valori mici inseamna conductie slaba dar cu un potential mare de stocare de caldura.
In general este impusa conditia de stabilitate a solutiei:

1
1
1
1
+
+

2
2
2
()
()
()
2

Relatia (prin metoda diferentelor inainte) de regim tranzitoriu este:

+1

,,
,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
+ (1 2 ) i,j,k
=0

In forma combinata in care intra in considerare o pondere, care este o derivatie intre metodele
diferentelor inainte si inapoi se poate utiliza relatia dupa schema lui Crank-Nicolson:
+1
+1
+1
+1

+1
+1
+1
+1
,,
,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k

42

(1 ) +1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
=0

unde este un coeficient de pondere, 0 1.

In regim nestationar vom avea o relatie matriceala de genul:

[] [+1 ] = [] [ ] + []
Conditii de margine

Schimbul de caldura pe zona de frontiera este caracterizat de relatia:

= ( ) + 2

In diferente finite, relatia de mai sus capata forma:

u
u
+1
T+1
2 Tu + T1
)

= ( +

Nodul s1

= ( )

Nodul 1

1 1
+ 1 1 = 0

Nodul n

2 1
+ 1 1 = 0

Nodul sn

1
+ = 0

+ = 0

43

= + =

= ( ) + = ( ) +
=

= ( ) +

2
+ 2

Studiul transmiterii caldurii prin metoda elementului finit

La baza studiului cu element finit se afla la scara cea mai larga de folosire aparatul matematic
elaborat de Boris Grigoryevich Galerkin (1871 1945) metoda Galerkin.
Un domeniu de studiu D este discretizat in n elemente finite (subdomenii). Ecuatia generala ce sta
la baza intregului domeniu studiat va fi folosita ca aplicare si la nivelul fiecarui element finit parte a
intregului.
Fiecare element finit va avea o ecuatie matriceala aferenta rezultata din ecuatia diferentiala ce sta la
baza fenomenului studiat.
Ulterior intregul domeniu D va avea o matrice globala rezultata din asamblarea matricelor fiecarui
element finit. Astfel, de la ecuatia adaptata generalizat la nivelul fiecarui element finit obtinandu-se o
ecuatie matriceala pentru fiecare, se ajunge la o ecuatie matriceala globala a intregului domeniu D.
De exemplu, pentru un domeniu D unidimensional, in urma discretizarii, fiecare element finit va
avea o ecuatie in care va interveni o functie N de interpolare intre nodurile elementului finit.
() = () + ()

In care () = + este functie liniara de x.

De asemenea intervine o functie de pondere .

Ecuatia unidimensionala a caldurii fara surse de caldura va avea forma:

2
2 + = 0

Echivalent in relatie matriceala se obtine:

44

Matriceala elementara are forma:

1
11
1
21

11

21

1
12
11
1

1
2
22
21

1
12

=
22
1

Ecuatia matriceala globala va capata forma:

1
11

1
21

0
0

1
12

1
2
22
+ 11

2
12

2
21

2
22

0
0

1
11

1
21

0
0

1
12

22
+ 11

21

12

0 2 2

3 3
0 =

0 2 2

22

Evident, fiecare matrice a elementului finit corespunzator va fi pozitionata in matricea globala

corespunzator locatiei legaturilor acestuia de ansamblu (de exemplu elementul 2 are nodurile cu
temperaturile 2 si 3 prin care se leaga de ansamblu, iar zona ramasa goala din jurul matricei
elementului finit in cadrul matricei globale este zona fara legaturi, deci termenii sunt nuli.
45

Matricea emulata a matricei elementului 2 la dimensiunea matricei globale este:

0
0

0
0

2
22

2
11

2
12

2
21

0
0

Ecuatia matriceala elementara in forma prezentata mai sus este rezultatul prelucrarii ecuatiei
caldurii prin utilizarea unor functii de interpolare.
() = 1 + 2
= 1 + 2
= +

1
2

=
1

1 =

+
= () + ()

unde = (

= + = (

) este functie a formei in elementul finit in care + = 1

Relatia matriceala este:

1
=
+
=

[] [] = []
y
k
i
j
x
46

In elemente bidimensionale
= + + = (
+ + = 1

unde

1

=
2

( ) = ( )+1 ( )+2 ( )+2 ( )+1

( ) = ( )+1 ( )
( ) = ( )+1 ( )

=
+
+
=
+
+

2
2
2

=
+
+
=
+
+

2
2
2

1
=

Criterii de stabilitate a solutiilor numerice

Stabilitatea solutiei numerice are la baza faptul ca fenomenul studiat este intr-un mediu
continuu de evolutie si caracterizat prin ecuatii continui, dar de fapt rezultatele sunt in format discret, o
abatere care trebuie tinuta totusi sub control.
In acest sens, au fost elaborate criterii de stabilitate care in general pentru a mentine solutiile
numerice in control leaga anumite caracteristici de discretizare ale unor coordonate care in principiu
sunt independente una de alta.
Aceste criterii ne feresc de situatii hilare cum ar fi de exemplu in anumite locatii sa existe cate
un element finit in care sau invers.
Sa privim mai jos, si doar din intuitie ne putem da seama ca un element finit de genul celui
prezentat mai jos este foarte suspect de mari erori.

2
47

Dar in coordonate spatiale x, y, z inca ne mai putem da seama intuitiv ca anumite elemente
finite sunt suspecte de erori, cand apar si coordonate temporare va fi greu de intuit acest lucru, de
aceea aceste criterii trebuie formulate pur algebric.
Aceste criterii nu sunt doar pentru a anula anumite erori locale, ci pur si simplu erori care tind
sa se propage mai departe in mesh, si care tind sa se amplifice la scara intregului model determinand
rezultate de neconceput.
Vom prezenta mai jos conditia de stabilitate a solutiilor von Neumann care este cea mai
relevanta. Conceptul conditiei de stabilitate von Neumann are in vedere toate componentele ale seriei
Fourier la evolutia in timp sa fie procesate printr-un rezolvant iterative.
Pornim de la forma Cranck-Nickolson:

in care

()2

+1 = +1
+ (1 2 ) + 1

este modulul Fourier si care defineste raportul dintre rata caldurii conduse si

rata caldurii stocate. Valori mari ale acestuia inseamna mediu cu conductie buna si cu stocare mica de
caldura, valori mici inseamna conductie slaba dar cu un potential mare de stocare de caldura.
Substituind component generala Fourier =
+1

Se obtine:

(+1)

in relatia de mai sus, obtinem:

+ (1 2 )

(1)

+1

+
= (1 2 ) +

= 1 2 + 2

= 1 4 2

Aceasta ultima relatie predictioneaza cresterea fiecarei componente k a seriei Fourier.

Daca toate componentele sunt in decalaj, atunci pentru ca solutia sa fie stabile va trebui sa fie
satisfacuta relatia:

Deci in consecinta

+1

1 4 2

1
2

1 4 1 daca 1 4 > 0
adica |1 4 | 1 sau
1 + 4 1 daca 1 4 0

48

deci

1
2

sau 0

1
2

rezultand astfel

()2

1
2

Astfel, conditia Courant de stabilitate ce trebuie indeplinita este:

()2

2

Ecuatia de transfer de caldura in regim tranzitoriu, tridimensional si fara surse de caldura,

2 2 2
2 + 2 + 2 = 0

u
u
u
,,
2 T,,
2 T,,
2 T,,

+
+
=0

2
2
2

are ca echivalent de exprimare in diferente finite expresia

+1

,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
=0
,,

In general este impusa conditia de stabilitate a solutiei:

1
1
1
1
+
+

2
2
2
()
()
()
2

49

5. Teoria circuitelor termice

Atat in transformari in regim stationar cat si nestationar procesele de transfer de caldura pot fi
asimilate cu procesele si relationarile din circuite electrice, in sensul ca se pot face unele analogii ce
vor facilita studierea lor.
Astfel,
Marimea Termica
Temperatura, T
Flux termic, Q
1
Rezistenta termica, =

Capacitatea termica a fluidui, C

[K]
[W/s]
[ K/W]
[/ ]

Marmea Electrica
Potentialul electric, U
Intensitatea curentului, I
Rezistenta Electrica, R

[V]
[A]
[]

Capacitatea electrica, C

[F]

Se pot face unele analogii in privinta aparatelor specifice domeniilor termic si electric
Aparat termic
Perete
Suprafete radiante paralele
Volum de gaz
Schimbator de caldura

Aparat Electric
Configuratie Rezistor+Condensator
Condensator electric
Condensator electric
Transformator electric

In forma Laplace generalizata in coordonata s fiecare componenta are urmatoarele marimi omoloage
corespunzatoare imaginii transformatei Laplace:
Element
Rezistor
Condensator
Inductanta

Marime specifica

Impedanta specifica

.Ca o observatie, inca nu s-a gasit un omolog pentru inductanta electrica in circuitele termice.
Impedanta este marimea ce poate ingloba si caracteristica de rezistor si e cea de condensator, deci
este exact marimea ce poate exprima de una singura comportamentul unui perete sau al masei de aer
dintr-un compartiment.
=+

Unde R este rezistenta componentei respectiv X este reactanta acesteia.

= 2 + 2

Unde = cos() , = sin() , =

Aplicand toate aceste analogii, vom studia mai departe cateva exemple tipice de transfer de caldura
in analogie cu circuitele electrice.
50

Circuitul termic al unui perete simplu

,
,

,1

,2

,
,

Fiecare componenta din circuitul termic se calculeaza dupa formulele:

Capacitatea: = =

Rezistenta convectiva: R conv =

Rezistenta

Rr =

radiativa:

Rezistenta conductiva: R cond =

0.1103
( + )2 +2

Circuit RC cu constanta de timp al unei incinte

In aceasta situatie se considera incinta avand caldura stocata sub forma de energie interna in
condensatorul sau de capacitate C. Lasand sistemul sa functioneze si interactioneze liber, din
condensator incepe sa fie emis un flux de caldura Q prin peretele de rezistenta termica globala R.
Deci oricum pentru a modela inertia termica a unui element trebuie folosit modelul de condensator cu
capacitatea sa de stocare.

=
+

Daca = + + si = atunci:

+ =0

51

Aceasta ecuatie are solutia generala:

() = (0 )

Se ia constanta de timp = care este o constanta ce caracterizeaza modul in care sistemul

filtreaza unda termica ce trece prin el. Astfel, sistemul are specifica si o frecventa de taiere:
1
2

Aceasta frecventa de taiere inseamna ca pana la o anumita frecventa sistemul atenueaza unda
termica, si de la o frecventa in sus sistemul tinde sa amplifice semnalul.
Cu cat constanta de timp a unei cladiri este mai mare, cu atat aceasta are inertia termica mai mare,
adicdureaza mai mult sa fie incalzita sau racita.
Daca insa fluxul de caldura Q este unul variabil in timp, atunci solutia generala a ecuatiei este:
() = (0
In care () =

0
)

+ (

0 ()+ ()

Din pacate circuitul RC nu este suficient pentru tot ceea ce este propus. El trateaza cladirea ca si
cand toate masele termice sunt in interior, intotdeauna la aceeasi temperatura ca aerul interior. In
cladiri de fapt implicarea termica a maselor este mult mai complicata.
Pentru aplicatiile cu termostat modelul RC poate da rezultate acceptabile daca se alege o capacitate
C corespunzatoare.
Circuitul termic RC extins al unei incinte

In acest tip de circuit termic practic mai este introdus un parametru, anume pe langa capacitatea
termica cu care participa anvelopa cladirii, mai este introdusa o capacitate termica a interiorului cladirii
(in care sunt inclusi pereti, plansee, aer interior).
Avand aceasta adaugire modelul de calcul este mult mai fidel realitatii fenomenelor.
Ecuatiile sistemului termic sunt:

=
+

52

=
+

Vom cauta sa scapam de variabila intermediara urmand sa obtinem modelul matematic doar in
temperaturile si .
In urma unor transformari se obtine ecuatia diferentiala de ordinul 2:

+ + +
+ + +
2

=0

Consideram cazul special in care si sunt constante. Atunci facand substitutia:

() = () +

Se obtine modelul simplificat al ecuatiei:

+ =0

Plecand de la solutia particulara a ecuatiei diferentiale:

() = (0 )

Vom obtine ecuatia de grad 2 pe care trebuie sa o satisfaca constanta de timp :

Solutiile sunt:

2 + + + = 0

4
1
,1 = + + 1 + 1
2
2
+ +

4
1
,2 = + + 1 1
2
2
+ +
Succint, avand 2 constante de timp ale sistemului, solutia generala este:
() = 1

,1

+ 2

,2

Unde coeficientii 1 si 2 sunt determinati din conditiile initiale pentru (0 ) si (0 ).

Dupa cum se vede la inertia termica a sistemului participa doua constante de timp fapt care in
regimurile dorite de functionare duce la aplatizarea variatiilor.
Un model cu 2 noduri are doua constante de timp, iar un model cu n noduri va avea in consecinta n
constante de timp. Pentruintreaga cladire este o constanta de timp care este rezultanta tuturor
constantelor de timp date de fiecare nod. Aceasta constanta de timp globala a cladirii este mult mai
53

mare decat toate celelalte. Aceasta constanta de timp globala determina raspunsul cladirii la variatii
lente de temperatura.

Elemente de teoria sistemelor aplicate transferului de caldura in cladiri

Consideram ecuatia Fourier de transfer a caldurii unidimensionala si tranzitorie:

Transformata Laplace a functiei (, ) este:

2
= 2

(, ) = (, ) = (, )
0

Aplicand proprietatile transformatei Laplace ecuatiei caldurii, se obtine ecuatia in p:

2 (, )
1
(, ) + (, 0) = 0
2

Se foloseste apoi teorema de inversare a transformatei Laplace:

(, ) =

1 [(,

)] =

Solutia obtinuta va fi:

1

2
(, ) = cosh (0, )

(, )

2
sinh
1

(0, )

In acelasi timp ecuatia fluxului de caldura este:

(, ) =

(, )

Aplicand si aici teorema de inversare a transformatei Laplace:

Se obtine:

(, )
+ (, ) (0, ) = 0

(, )
2
2
2
(, ) =
= sinh (0, ) + cosh (0, )

Se observa ca exista relatia matriceala pentru 0<x<l:

54


(, )

(, )
Adica in forma generala:

2
cosh

2
2
sinh

11
(, )
=

(, )
21

2
sinh

(0, )

2
(0,
)

cosh

12 (0, )
22 (0, )

In general, in reprezentarea matriceala a proceselor termice nestationare se ia grupat ca marimi de

referinta temperatura (, ) si fluxul termic q(x,t).
Practic acest tip de relatie descrie in mod linear transformarea termica in timp a unui corp
considerand (, ) si q(x,t) doua marimi conjugate in care transformarea data de variatia in spatiu se
face printr-o matrice [A] de ordin 2x2.
Relatia matriceala obtinuta deschide calea abordarii circuitelor termice cu metode dezvoltate in
teoria sistemelor.
Legarea in cascada a aparatelor termice
Imprumutand modelul matematic al circuitelor electrice in configuratie de cuadripoli conectati in
cascada, avem urmatoarea schema:

+1 +1

+1

+2 +2

....

+n-1 +n-1

+1

+n

in care:

= [ ] +1 ,

+1

Prin substitutii succesive obtinem:

sau

+1

= [+1 ] +
+1
+

= [ ] [+1 ] [+1 ] +

= ,+ +

unde ,+ = [ ] [+1 ] [+1 ] este matricea de transformare globala in tre nodurile i si

i+n.
55

De remarcat ca fiecare bloc Ai, Ai+1, ...., Ai+n-1 se comporta pe principiul cutiei negre, anume nu
conteaza ce este in interiorul lor, ci doar marimile de input si de output.

Element pur rezistiv

1

Element pur rezistiv

1 = +
1 =

1
1
=
1
0

Element pur capacitiv

Element pur capacitiv

1 =

=
+

1
1

=
1
()

0
1

Se face o conventie matematica pentru exprimarea temperaturii, anume:

Deci:

= 0

= 0 =

In acest caz

=
1
1 = +

56

1
1
=

Circuit termic cu proprietati rezistive si capacitive (circuit RC)

1

Avand o legatura in cascada a 3 aparate termice, atunci va fi valabila relatia:

1
1
1 1

=
1

0 1

0
1

1
0

Un astfel de circuit poate fi aplicat de exemplu pentru situatia de transfer de caldura in regim
tranzitoriu printr-un perete, ca in figura de mai jos.
Reducerea unui model la unul echivalent
O configuratie de aparate termice poate fi reprezentata printr-un circuit termic. Prin intermediul acestui
circuit termic se pot determina nu doar diversi parametri termici ai aparatelor, dar si proprietati ale
intregului ansamblu de aparate.
1

Sau

1
=
1
0

1
=
2
0

Circuit termic echivalent

Circuit termic de baza

1
1

1
1

1
2

1
2

1 + 1 1

=
1
1

1 + 2 2

=
2
2

Astfel, daca pe fiecare ramura de circuit:

0
1

1
0

0
1

1
0

1

1
1

1
2

1 + 1 + 1 1 1

1
1 + 1 1

2 + 2 + 2 2 2

2
1 + 2 2
57

11

=
1
21

11

=
2
21

12

22 1
12

22 2

Atunci ecuatia de transformare pentru intregul ansamblu este:

Unde:

11

=
1 + 2
21
11 =

11 12 + 11 12
12 + 12

12 =

21 = (21 + 21 )
21 =

12

22 1 + 2

12 12
12 + 12

(11 11 )(22 22 )
12 + 12

12 22 + 12 22
12 + 12

Din matricea ansamblului se evidentiaza ca 12 reprezinta capacitatea termica a ansamblului, 21

rezistivitatea ansamblui, iar 11 si 22 sunt termeni ce reprezinta proprietati combinate capacitive si
rezistive ale ansamblului cat si aspecte legate de configuratia circuitului termic.

Perete supus unei variatii de temperatura pe una din fete

1
0

1
0

``
2

58

Procesul tranzitoriu din figura are descrierea:

La cresterea temperaturii pe fata i in intervalul de timp 0

Stratul limita de pe fata i tinde sa expandeze
In primele momente liniile de temperatura sunt concave deoarece peretele nu are timp sa
absoarba variatia de temperatura in prima faz.
Ulterior pe masura ce unda de variatie strabate peretele incepand de la un anumit punct din
grosimea peretelui (punct de inflexiune) incepe sa isi piarda din intensitate, peretele incepe sa
absoarba din aceasta variatie, iar liniile de temperatura devin convexe.
Dupa ce incepe sa se simta variatia de temperatura pe cealalta fata, si aici stratul limita tinde sa
expandeze
La incetarea fenomenului tranzitoriu de crestere a temperaturii pe fata i, curbele de
temperatura din zona superioara vor tinde sa se stabilizeze luind forma unei drepte
corespunzatoare regimului stationar de transfer de caldura.

Ecuatia dmatriceala de transfer de caldura specifica acestui perete va fi:

1
=

,
1

0
1

1
/2

1
1

59

0
1
1 /2

1
0
1
0

6. Sisteme de control automat al incalzirii cladirii

La baza unui system de control al incalzirii sunt urmatoarele component:

Senzori de temperature
Controller integreaza toate informatiile din sistemul termic si il controleaza
Actuator este dispozitivul controlat (motor electric sau bobina) ce asigura inchidereadeschiderea totala sau partiala a unei valve reglandu-se astfel fie debitul de circulatie al
fluidului de incalzire, fie debitul combustibilului

Sistemul sensor controller actuator este un system de reglare cu bucla inchisa sau feedback.
Daca nu ar exista senzorul atunci sistemul controller actuator ar fi doar in bucla deschisa acest caz
nefiind bineinteles de interes.
Actiunile de reglare care le ia controller-ul sunt:

Tsetare

Pozitie dubla on-off

Proportional
Integral
Derivative

TFcamera

TFcontroller

Tcamera

TFtermostat

Variabila s este variabila functiei imagine din transformata Laplace:

=

O functie de transfer specifica unui aparat este functia ce defineste raportul dintre marimea globala
de intrare si marimea globala de iesire din aparat.
=

()
()

O functie de transfer globala a unor aparate in cascada (in serie) este produsul functiilor de transfer
al fiecarui aparat in parte. O astfel de functie de transfer mai este numita si functie de transfer de bucla
deschisa.
= 1 2
60

Eroarea de reglare este rezultatul compararii intre temperatura setata si temperatura citita si
transmisa de senzor pentru un anumit ciclu de timp:
=

Functia de transfer pentru camera

Functia de transfer pentru controller

1 +

()

= + +
()

Functia de transfer pentru termostat incluzand latenta sa specifica, este:

=

1 +

In care de exemplu latenta de timp este de ordinul a 30 40 secunde, iar constanta de

timp este de ordinul a cateva minute.
Ca urmare in schema noastra functia globala de transfer este:
=

Functia de transfer pentru bucla controllerului

=

()
1 + () ()

Ecuatia caracteristica a intregului sistem de control este:

1 + () () = 0

Avand toate aceste functii determinate, practic autoreglarea sistemului este rezolvata.

Stabilitatea sistemelor de control

La stabilitatea sistemelor de control ale incalzirii cladirilor se pune problema daca acestea sunt stabile
pentru impune si mentine temperatura setata.
In acest sens, se folosesc diverse criterii de verificare ale stabilitatii, cum ar fi criteriul Routh. Astfel,
un sistem este stabil cand toate radacinile ecuatiei caracteristice au partea reala negativa a variabilei
complexe s.

61

Doua conditii necesare pentru stabilitate:

Toate puterile lui s trebuie sa fie prezente in ecuatia caracteristica de la 0 la cel mai inalt ordin
Toti coeficientii ecuatiei caracteristice trebuie sa aiba acelasi semn

Acestea doua conditii sunt necesare dar nu suficiente. Criteriul lui Routh este o metoda algebrica
pentru a investiga stabilitatea mai departe. Un algoritm simplu este utilizat pentru constructia matricei
din coeficientii ecuatiei caracteristice. Apoi prima coloama este examinata pentru schimbarile de semn.
Numarul de schimbari de semn din aceasta prima coloana este egala cu numarul de radacini pozitive.
O singura parte reala pozitiva a vreunei radacini va insemna instabilitate.

62

7. Sisteme de nclzire
Clasificarea general a sistemelor de nclzire se poate face dup mai multe criterii:
Dup sursa de cldur :
Central (centrale termice, respectiv puncte termice),
Local (sisteme de nclzire direct);
Dup agentul termic folosit :
Apa (temperatur redus; cald; fierbinte)
Abur (presiune-joasa;presiune-medie)
Aer-cald;
Dup modul de transfer de cldur predominant:
Convective (radiatoare;aparate de aer-cald; elemente de ventilarea si condiionarea aerului).
Sistemul de nclzire convectiv menine temperatura aerului interior Ti la un nivel mai ridicat
dect temperatura medie radiant Tmr.
Radiante(nclzirea prin pardoseal, panouri radiante de tavan i de perete, panouri radiante
suspendate; radiani cu infrarou). Sistemul de nclzire radiant menine temperatura radiant la
un nivel mai ridicat dect temperatura aerului interior (Tmr>Ti ).
Instalaii de nclzire cu ap
La aceste instalaii, apa iese din centrala termica pe terminalul de tur, intra n sistem, se rcete
cedand caldura prin corpul de nclzire i revine inapoi prin terminalul retur pentru a fi din nou
nclzit.
Avantaje:

Agentul termic este disponibil n cantiti nelimitate,

Agentul termic se situeaz la temperaturi n limite rezonabile,
Cldura specific mare a apei, volum redus al fluidului de transport,
Fiabilitate buna n exploatare,
Reglare uoar (reglare centralizat, prin robinei termostatici pe corpurile de nclzire).

Dezavantaje:
Inerie termic ridicat, perioada lung de intrare i de ieire n/din regim,
Cost de investiie relativ mare.
Instalaiile de nclzire cu ap funcie de temperatura apei folosite sunt clasificate n:

instalaii cu ap cald cu temperaturi pn la 95 C

instalaii cu ap fierbinte cu temperaturi de peste 95 C.

63

Instalaiile de nclzire cu ap cald sunt foarte mult utilizate pentru nclzirea cldirilor de locuit,
publice i administrative. Instalaiile de nclzire cu ap fierbinte sunt folosite n special la halele
industriale.
Instalaiile de nclzire cu ap, funcie de modul de circulaie a apei se pot clasifica n:
Instalaii cu circulaie a apei prin gravitaie,
Instalaii cu circulaie a apei forat.
Instalaiile cu circulaia apei calde prin gravitaie se foloseau pentru cldiri mici. Astzi ele sunt
utilizate doar excepional. La aceste instalaii era utilizat proprietatea apei de a-i schimba densitatea
la rcire i nclzire. ntr-un sistem vertical nchis cu repartizarea neuniform a densitii, sub aciunea
cmpului gravitaional al Pmntului ia natere o presiune de circulaie care provoac micarea apei.
Instalaiile cu circulaie forat utilizeaz pompa acionat mecanic pentru majorarea diferenei de
presiuni care duce la micarea apei i astfel n sistem se creeaz o circulaie forat.
Instalaii de nclzire cu abur
n corpurile de nclzire cu abur, n corpurile de nclzire aburul cedeaz cldur latent de
vaporizare, condensndu-se. Condensatul este evacuat din corpurile de nclzire i ntors n cazanele
de abur pentru prelungirea ciclului. Sistemele de nclzire cu abur au urmtoarele avantaje i
dezavantaje:
Avantaje:
Inerie termic redus, perioad scurt de intrare n regim
Pericol neglijabil de nghe
Costurile de investiii sunt mai mici dect la cele cu ap cald.
Dezavantaje:
Reglare centralizat dificil,neeconomic
Temperaturi mari ale suprafeei
Pericol de coroziune.
Instalaii de nclzire cu aer cald
nclzirea cu aer cald se impune n cazul spaiilor largi, dar cu nlime mica (H<4,5m), sau a celor
nalte, dar cu restricii de natur tehnologic (unde se recomand nclzirea radiant); de exemplu, o
hal de producie de confecii textile sau o hal cu mediu corosiv / exploziv / inflamabil.
Avantaje ale utilizrii nclzirii cu aer cald:
este un tip de nclzire mai rapid dect nclzirea clasic (cu corpuri statice),
se preteaz n spaiile n care activitatea se desfoar pe o perioada lung din zi,
n spaiul respectiv se pot face zonri de funcionare sau de temperaturi,
fa de sistemele clasice (cu corpuri statice), soluia nclzirii cu aer cald este mai sigur i mai
simpl (se elimin agentul termic intermediar).
Pentru nclzirea aerului dintr-o incint se utilizeaz un schimbtor de cldur de suprafa
(aeroterma), n care se face transferul de cldur de la un agent termic principal (ap, abur, gaze arse)
la aer. Aeroterma se definete ca un sistem de nclzire local a aerului dintr-o ncpere, cu o anume
putere termic, electric i debit de aer. Este o instalaie compact i poate fi de dou tipuri: suspendat
i de pardoseal.

64

Instalaii de nclzire cu panouri radiante

nclzirea prin radiaie sec refer la modul de nclzire n care temperatura medie radiant a
ncperii este mai mare dect temperatura aerului interior. Se utilizeaz panouri care au suprafaa
neted.
Aceste sisteme destinate pentru suprafee mari, medii i mici cu nlimi de peste 3 m, nclzesc
suprafee i nu volume, rezultnd astfel o economie de minim 35% fa de sistemele clasice de
nclzire cu aer cald.
Prin utilizarea acestui sistem, se elimin stratificarea aerului. n cazul nclzirii cu aer cald, acesta
se ridic la partea superioar a halei, zona de lucru rmnnd mai rece. n cazul nclzirii prin radiaie,
cldura rmne jos, n zona de lucru. De asemenea, n cazul nclzirii prin radiaie pierderile de cldur
se reduc mult, deoarece cldura nu se mai acumuleaz la partea superioar a halei mrind astfel
diferena de temperatur fa de mediul exterior.
Panourile radiante se pot monta la nivelul tavanului, pe pardoseal i pe perete. Locul de amplasare
este ales din considerente tehnologice, igienice i tehnico-economice. n cazul utilizrii panourilor
radiante de tavan, principiul de funcionare este urmtorul:
Cldura emisa de panourile radiante se propaga sub forma de radiaii electromagnetice i
intrnd n contact cu corpurile solide din zona de lucru le nclzete pe acestea;
Radiaiile termice emise n jos sunt orientate ctre sol, perei, respectiv persoanele si obiectele
aflate n spaiul nclzit. Pardoseala si pereii constituie o suprafa nsemnata, astfel absorb o
cantitate mare de cldura i se nclzesc;
Aerul se nclzete venind n contact cu cldirea i corpurile (convecie secundar), astfel nct
temperatura aerului va fi uniform att pe orizontala ct i pe vertical. Temperatura pardoselii
va fi cu 2-4C mai nalt fa de alte sisteme de nclzire prin convecie i fa de temperatura
aerului din apropierea pardoselii;
Radiaiile naturale, de und lung, ce sunt absorbite de suprafaa corpului uman produc un efect de
confort. Radiaiile termice ntr-un spaiu nclzit abia sunt percepute, dar ntr-un spaiu rece produc o
senzaie de confort termic.
Ca orice alt corp de nclzire i panourile radiante cedeaz cldura mediului nconjurtor prin
convecie i radiaie termic. Caracteristica lor principal este c cedarea de cldur n proporie de
80% se produce prin radiaii termice, adic undele electromagnetice se transform n cldur n zonele
de lucru ale spaiului nclzit. Astfel, n comparaie cu nclzirea prin convecie, gradientul de
temperatur pe nlimea spaiului este minim, ceea ce nseamn c utilizarea sistemului de nclzire
prin panouri radiante de tavan este mai economic i mai plcut din punct de vedere fiziologic.

Panouri radiante montate pe tavan

Transferul de cldur doar prin radiaie este posibil doar n vid, de aceea, n realitate exist i
transfer de cldur prin convecie. Radiaia suprafeei panourilor nu este uniform. Totodat datorit
65

temperaturilor diferite ale suprafeelor, apare micarea aerului n ncpere i panourile transmit o
anumit cantitate de cldur aerului aflat n contact cu suprafeele panourilor (Vrlan).La panourile
amplasate pe tavan, partea radiant reprezint 70-75% din transferul total. Panoul amplasat n
pardoseal activeaz transferul termic prin convecie, cel prin radiaie reprezentnd 30-40%. Panourile
pe perei transmit ntre 30% i 60% din cldur prin radiaie. Undele termice transmit cldura direct i
fr pierderi la transport ctre toate corpurile solide din incint. Temperatura optim a spaiului se
obine prin temperatura de suprafa a materialelor nconjurtoare i a obiectelor de instalaii din
ncpere.

66

8. Izolarea termic a cldirilor

Prin izolarea termic a unei cldiri se obtine:

realizarea unui climat interior confortabil

reducerea pierderilor de cldur ctre exterior
evitarea condensrii vaporilor de ap la suprafaa de interior a peretilor, ct i n interiorul
masei acestora;
realizarea unei stabiliti termice prin limitrii oscilaiilor temperaturii aerului exterior ce tind
sa se propage prin anvelopa cladirii
realizarea unei rezistene la infiltraiile de aer pentru reducerea pierderilor de cldur

Pentru izolarea termica a cladirii un rol important il joaca anvelopa care reprezinta ansamblul
elementelor ce delimiteaza cladirea si prin care se asigura interactiunea cladirii cu exteriorul.

Anvelopa cladirii
Anvelopa cladirii reprezinta totalitatea suprafetelor elementelor de constructie ce delimiteaza cladirea
in ansamblul ei fata de exterior.
Anvelopa cladirii cuprinde:

Radierul fundatiei cladirii

Acoperisul cladirii
Peretii exteriori ai cladirii
Usi de acces
Ferestre exterioare

Estimari ale pierderilor de caldura realizate de o cladire in exterior prin anvelopa

Item

Pierderi
caldura

de

Fundatie

Pereti

Acoperis

Ferestre, usi

Neetanseitati,
deschideri

15 20 %

10-35 %

25-45%

10-15 %

15-25%

Radierul fundatiei cladirii

Aceasta component a cladirii este un element masiv de beton si care are in consecinta si o inertie
termica mare. Izolarea termica a acestui element se face pe suprafata interioara (de deasupra) a
radierului.
Peretii exterior ai cladirii
67

Acesti pereti sunt de obicei multistrat si in general sunt si cei mai grosi pereti ai cladirii, deci au o
inertia termica mai mare.
Usi de acces ale cladirii
Sunt elemente de acces in cladire, iar ca material al lor este utilizat lemn, metal sau PVC. Transferul
de caldura intre cladire si exterior se realizeaza la nivelul lor prin:

Suprafata exterioara
Flux de aer care circula la deschideri repetate ale usilor, rezultand deci un effect de ventilare al
incintei din cladire care contine usa de acces
Flux de aer rezultat din neetanseitati ale usii de acces

Grosimea usilor de acces variaza in general intre 10-60 mm. Uneori usile de acces contin elemente
vitrate ca influenteaza comportamentul termic global al acestora.
Ferestrele exterioare ale cladirii
Fereastra este ansamblul toc + rama + geam. Rama se poate executa din lemn, metal, PVC
Dupa numarul de geamuri continute, ferestrele pot fi:

Simple
Duble
Triple

In cazul ferestrelor duble sau triple intre doua geamuri successive va exista un strat intermediar de
gaz. Acest strat poate fi:

Simplu (aer la presiunea atmosferica)

Spatiu vidat (spatial intre geamuri este unul etans cu aer la presiune mai mica decat cea
atmosferica)
Argon

Prin vidare a spatiului etans intre doua geamuri se poate mari semnificativ rezistenta termica a
geamului. De asemenea la Solutia cu gaz inert se folosesc gaze cu o rezistenta termica mare
Pentru solutiile de ferestre cu vid sau cu gaze inerte Geamurile sunt atasate la rame prin garnituri
(de cauciuc, metalice) pentru a asigura etanseitatea, iar intre doua geamuri successive sunt montati
spaceri de regula din aluminiu.
Transferul de caldura din ferestre are loc in mod diferentiat si specific prin:

Tocul ferestrei
Ramele geamurilor
Suprafata de geam
Flux de aer care circula la deschideri repetate ale ferestrei
Flux de aer rezultat din neetanseitati ale ferestrei

Punti termice
68

Punile termice reprezint zone ale unui perete cu rezistenta termica relativ redusa fata de imprejur.
Puntile termice sunt practic zone de scurtcircuit pe care fluxul termic tinde sa le urmeze, deci au un
efect de deviere convergenta spre ele. Practic liniile de flux termic devin mai dense in zonele de punte
termica si se raresc in afara acestora.

a)

b)

c)

Exemple de punti termice: a) punte termica din neomogenitati interioare; b),c) punte termica din configuratie geometrica

Sunt doua principale tipuri de punti termice:

punti termice rezultate din neomogenitati interioare ale peretilor, insertii de alte materiale,
anizotropii
punti termice rezultate din configuratia geometrica a peretilor: zone de colt, zone de grosime
diferita

Colurile ncperilor sunt puni termice (ale configuratiei geometrice) deoarece:

forma geometric a colului face ca suprafata exterioara sa fie mai mare decat cea interioara
ceea ce face ca in masa peretelui sa prevaleze temperatura exterioara (temperatura peretelui la
suprafaa interioar este mai redus n dreptul colului dect pe restul suprafeei);
datorit faptului ca in dreptul coltului sunt blocate doua grade de libertate in miscarea aerului,
acesta va deveni mai static, ca urmare coeficientul de convectie scade, deci in consecinta
temperatura din interior influenteaza mai putin temperatura peretelui.

Exemple de punti termice detectate prin termografie sunt prezentate in figurile de mai jos.

Doua dificultati care le creeaza puntile termice:

Pierderi de caldura crescute

Favorizare condens datorita diferentelor de temperatura aparute intre diverse zone

Puni termice in situatii practice:

69

la perei: armatura, tencuiala, stlpi, grinzi, centuri, coluri

la planeele: streini, couri, ventilaii;
la radierul fundatiei: zona de racordare cu soclul

Izolarea termic a anvelopei implica materiale ce mpiedic transmiterea cldurii interior-exterior,

iarna, exterior-interior, vara. Acesta nvelete anvelopa cldirii pentru a-i reduce pierderile de cldur
spre exterior. Aerul n repaus nu este bun conductor termic, astfel c el reprezint n principiu un
izolant relativ bun. ns, n spaii mai mari, precum cavitile din perei, cldura se poate pierde totui
prin convecie i radiaie. Rolul izolaiei este exact acela de a diviza volumul de aer n compartimente
suficient de mici pentru a mpiedica formarea curenilor convectivi, aerul rmnnd n repaus. n
acelai timp, materialul izolator reduce radiaia de la o suprafa la alta a compartimentului cu aer.
Materialele termoizolante au conductivitate termic i densitate reduse, sunt de natur organic sau
anorganic i se prezint sub form de plci, blocuri, saltele.
Valori ale conductivitii termice ale unor materiale termoizolante
MATERIAL
Poliuretan
Polistiren extrudat
Polistiren expandat
Vat mineral
Plut

CONDUCTIVITATE
TERMIC [W/MK]
0,018
0,035
0,04
0,041
0,045

Materialele termoizolatoare se pot clasifica conform tipului:

Vegetale: plut, fibre de lemn, in, paie, etc.

Minerale: fibr de sticl, vata mineral, argila expandat, carburi metalice, sticl spongioas,
etc.
Materiale sintetice: polistiren expandat, spume fenolice i poliuretan, PVC, etc.

Vata mineral se realizeaz prin topirea la temperaturi nalte a rocii de bazalt, i prin centrifugarea
materialului obinut, pn cnd ajunge s formeze fibre. Peste aceste fibre se aplic o substan
rinoas care mpiedic degajarea prafului din produs i care capt o rezisten crescut la orice
aciune mecanic, fcnd ca vata minerala s-i pstreze dimensiunile i forma. Poate fi gsit cel mai
adesea sub forma de rulouri, saltele, dar i de plci termoizolante i poate fi aplicata att n interior ct
i la exterior, prin montare n dibluri sau pur i simplu prin ataarea cu ajutorul unui liant puternic.
Pentru faadele ventilate, se poate aplica un adeziv la rece care fixeaz materialul pe perete. Vata
mineral este un material izolator foarte eficient si flexibil ce este compatibil cu foarte multe lucrri
efectuate n aproape orice zona din casa, ncepnd cu pardoseala i terminnd cu acoperiurile
mansardate. Datorita flexibilitii si densitii materialului, acest tip de izolaie nu este doar termica, ci
i fonic. Vata mineral se poate folosi i pentru structuri de lemn, cum ar fi cpriorii uilor i
ferestrelor, dar i pentru izolarea podurilor i mansardelor din lemn necirculabile.

70

Izolare cu vat mineral

Plcile de polistiren sunt o variant ceva mai ieftin a vatei minerale i foarte potrivite pentru
hidroizolaie. Termoizolarea unei locuine cu polistiren prezint anumite avantaje deosebit de
importante. Prin intermediul acestui material are loc creterea eficient a termoizolarii pereilor si
eliminarea punilor termice. Plcile de polistiren au o greutate redusa care nu afecteaz structura de
rezisten a cldirii. Polistirenul permite refacerea fatadei i pstrarea detaliilor arhitecturale i ofer
posibilitatea mascrii eventualelor fisuri ale pereilor. Plcile de polistiren (figura 3.2), expandat sau
extrudat, sunt folosite cu precdere in izolaiile de exterior: terase, balcoane, acoperiuri. Polistirenul
expandat are diferite densiti si este folosit pentru izolarea termic a pereilor n timp ce polistirenul
extrudat (cu o densitate mai ridicata) este folosit cu precdere la izolarea termica a pereilor fundaiilor
i a pardoselilor. Cel din urma, avnd o densitate mai mare are si rezistenta mrit si se poate turna
ap i se poate fixa parchet deasupra acestuia.

Plci de polistiren

Cu o bun rezisten la condiiile meteo (nghe/dezghe, nfiltraii), plcile de polistiren sunt de

preferat celor din vata mineral, datorita uurinei cu care se monteaz. Fixarea se face tot prin dibluri
sau printr-un adeziv special i necesit mult mai puin munc. Pentru realizarea unei termoizolaii de
calitate a podelelor i pentru un aspect uniform al suprafeelor, se recomand folosirea apei
mecanizat. Utilizarea acesteia impune cteva recomandri: nu se toarn sub 5oC, iar la grosimi de
peste 5 cm se armeaz cu plasa de srm. apa mecanizat turnat la exterior trebuie urmrit
permanent pentru a nu se fisura, pn la uscarea completa.
Exist i alte tipuri de materiale cu proprieti termice superioare n curs de introducere n
practica:

materiale izolante sub form de straturi subiri asociate cu folii reflectante, care au rolul de a
reflecta radiaia infraroie i deci de a suprima transferul de cldur prin radiaie. Folosirea
materialelor termoizolante bazate pe reflexia radiaiei i barierele termice realizeaz acest lucru
economisind energia necesar nclzirii i nevoii de rcoare ceea ce duce la reducerea
cheltuielilor;
materiale izolante sub vid obinute prin evacuarea aerului dintr-un suport fibros sau celular
ambalat intr-o foaie etan; printre acestea nanogelul de siliciu prezint proprieti speciale,
fiind mai puin conductiv dect aerul la presiune normal;
71

Modul de montare a izolaiei pe peretele exterior al unei cldiri este prezentat n figura:

a. perete exterior cu alctuire compact, cu inerie termic mic, b. perete exterior cu alctuire compact
cu inerie termic medie, c. perete exterior cu alctuire compact, cu inerie termic mic

Pentru economisirea energiei cldirilor, cei mai importani factori ai construciei sunt pereii exteriori.
Pereii exteriori clasici cu un singur strat nu asigur cerinele termoizolante, nici cerinele fonice ale
interiorului cldirii, de aceea se propun construcii cu mai multe straturi. Izolarea extern a pereilor de
zid are beneficiul meninerii temperaturii stabile acumulnd cldura iarna i reducnd ptrunderea
razelor solare vara. Condensul este redus.
Multe dintre cldirile vechi, n special cele construite n anii 60 i 70, sufer datorit deteriorrii
materialului extern al peretelui, penetrrii apei, condensului i pierderii excesive a cldurii datorit
lipsei unei izolaii adecvate. n proiectele de renovare i reabilitare, izolarea extern este de obicei
combinat cu nlocuirea ferestrelor astfel evitndu-se un blocaj termic. Montarea izolaiei i aplicarea
tencuielii este prezentat n figura:

Aplicarea izolaiei i a tencuielii pe peretele exterior al unei cldiri

Din punctul de vederea al fizicii construciilor, n zonele cu clima rece, soluia optim de izolaie
termica, este cea pe suprafaa exterioara a cldirii, micorndu-se riscul apariiei condensrii
72

interstiiale a vaporilor de apa; n cazul acestei soluii i structura va fi protejata termic, iar capacitatea
acesteia de a stoca cldura va fi utilizata din plin. Atunci cnd nu este posibil aplicarea izolaiei la
exteriorul pereilor, aceasta se poate aplica i la interior (figura) i poate fi folosit pentru:
Cptuirea pereilor solizi, noi, care prezint blindaj extern sau tencuial,
mbuntirea pereilor solizi, existeni pentru a ameliora izolaia termic.

Aplicarea izolaiei termice pe interiorul unui perete

Plasarea izolaiei pe partea intern a unui perete exterior, mbuntete timpul rspunsului termic
al cldirii i este adecvat pentru un regim intermitent de nclzire. La folosirea izolaiei interne
trebuiesc luate n calcul urmtoarele probleme:

Blocaj termic cnd izolaia este ntrerupt la jonciuni, acolo unde se separ pereii i la
deschizturi;
Infiltrarea aerului prevenirea trecerii aerului de la cavitate, n spatele izolaiei, nspre cldire;
Condensul pereilor din zid ncorporarea unui strat de combatere a vaporilor pe partea cald a
izolaiei;
Igrasia unii dintre pereii solizi existeni pot avea temporar igrasie, aceasta trebuie curat
nainte de a ncepe lucrul.

Izolarea termica a ferestrelor (suprafetelor vitrate)

Una dintre cile cele mai eficace de mbuntire a izolaiei cldirii este aceea de a mbunti
eficiena suprafeelor vitrate. Acestea sunt prile cele mai sensibile ale cldirii ntruct au valori ale
coeficientului de transfer termic de 4 pana la 5 ori mai mari dect celelalte suprafee.
Ferestrele cu geam termopan au valori ale rezistenei termice cu peste 50% mai mari dect cele cu
un singur geam. Cele mai eficiente ferestre cu geam termopan permit ptrunderea a pn la 80% din
lumina solar i au valori ale rezistenei termice de aproximativ 0,5 m2 K/W.
Multe dintre ferestrele cu geam dublu sunt umplute cu un gaz foarte bun izolator (Argon) i au
acoperiri invizibile care transmit doar radiaia cu lungimi de und specifice.
Caracterisitici termotehnice

Conductivitatea termic a geamurilor se consider = l,0 W/(mK).

Conductivitile termice ale tocurilor i cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se
consider astfel: Lemn de esen moale (brad) (=600 kg/m3 ) = 0,19 W/(mK); Lemn de
esen tare (stejar) (= 900 kg/m3 ) = 0,25 W/(mK).
73

9. Audit Energetic
Performana energetic a unei cldiri este reprezentat de cantitatea de energie efectiv consumat
sau estimat pentru a face fa necesitilor legate de utilizarea standard a cldirii, care presupune ntre
altele: nclzirea, apa cald, sistemul de rcire, ventilaia i iluminatul. Aceast cantitate se reflect
ntr-unul sau mai muli indicatori numerici care se calculeaz lundu-se n considerare:

Izolaia;
Caracteristicile tehnice i de montaj;
Proiectarea i amplasarea n raport cu parametrii climatici;
Expunerea la soare;
Influena structurilor nvecinate;
Resursele proprii de generare a energiei;
Ali factori (climatul interior, etc.).

Ceritificatul de performan energetic a unei cldiri este un certificat recunoscut la nivel national
sau international care cuprinde performana energetic a unei cldiri in raport cu un standard. Cuprinde
n special urmtoarele elemente:

caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alctuiesc anvelopa cldirii, compartimentarea

interioar, inclusiv etaneitatea la aer;
instalaiile de nclzire i de alimentare cu ap cald de consum, inclusiv caracteristicile n ceea
ce privete izolarea acestora;
instalaia de climatizare;
ventilaia;
instalaia de iluminat integrat a cldirii, n principal sectorul nerezidenial;
poziia i orientarea cldirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
sistemele solare pasive i de protecie solar;
ventilaia natural;
condiiile de climat interior, inclusiv cele prevzute prin proiect.

Cuprinde dup caz i alte elemente, cand influena acestora asupra performanei energetice a
cldirilor este relevant:

sisteme solare active i alte sisteme de nclzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie
regenerabil;
electricitate produs prin cogenerare;
centrale de nclzire i de rcire de cartier sau de bloc;
iluminatul natural.

Certificatul de performan energetic al cldirii este un document tehnic care are caracter
informativ i este valabil 10 ani. Certificatul este nsoit de recomandri privind mbuntirea
performanei energetice i se ntocmete de ctre auditorii energetici pentru cldiri.

Auditul energetic al cldirii este o procedur specific, avnd drept scop obinerea datelor privind:

Profilul consumului energetic al cldirii;

74

Identificarea i cuantificarea msurilor pentru realizarea unei economii de energie;

Raportarea rezultatelor.

Auditul se realizeaz pe baza datelor tehnice ale construciei i cuprinde:

Analizele termice i energetice ale cldirii, prin care se elaboreaz certificatul de performan
energetic a cldirii;
Msurile necesare pentru creterea performanei energetice a cldirii, cu estimarea costurilor, a
economiei de energie precum i a duratei de recuperare a investiiilor.

Auditul se finalizeaz printr-un raport de audit energetic.

n acelai timp se realizeaz i inspecia energetic a cazanelor, centralei termice i a instalaiilor de
nclzire astfel:

Se determin performanele energetice ale acestora;

Se stabilesc msurile pentru reducerea consumului de energie i limitarea emisiilor de CO2, a
gazelor i a compuilor chimici pentru ncadrarea n valorile prescrise privind protecia
mediului, n conformitate cu reglementrlie tehnice i legislaia specific.

Cercetari practice ale comportamentului termic al cladirilor

Cel mai simplu si practic mod de a investiga interactiunea termica intre cladire si exterior este de a
folosi imager termic (camera termica infrarosii).

Astfel de camere termice sunt de inalta rezolutie, imaginea in unde infrarosii care o capteaza ele fiind
prelucrata instant si codata la nivelul pixelilor de imagine in coduri de culoare si contrast.

In general ele lucreaza in urmatorii parametri:

Intervalul spectral de detectie: 5 15 m

Temperatura mediu ambiant: -2060 0C
Temperatura a elementelor studiate: -20400 0C
Sensibilitatea: <0.5 0C
75

 Eroarea maxima de detectie: 2 0C

Din parametrii prezentati mai sus se poate spune ca prin aceste camere termice se pot face masuratori
cu o precizie satisfacatoare in vederea investigarii comportamentului termic al anvelopei cladirii.

O imagine termica daca ar fi prelucrata cu un software special ar fi capabila sa furnizeze nu numai

pierderi la nivel local, dar poate fi obtinuta o conversie digitala a valorilor de culoare si contrast a
tuturor pixelilor de pe imagine si descrisa astfel intreaga pierdere de caldura de pe intreaga suprafata a
cladirii prinsa in cadru.

76

Bibliografie
1. Abdullatif E. Nakhi - Adaptive construction modelling within whole building dynamic simulation
(1995)
2. Ali M. Malkawi - Advanced Building Simulation (2004)
3. Bliuc I., Baran I. Calitatea mediului interior i eficiena energetic a cldirilor
4. Bratianu Constantin - Metode cu elemente finite in transferul de caldura (Icemenerg 1989)
5. Bruggen, van der, Reinerus J.A. - Energy consumption for heating and cooling in relation to
building design (1978)
6. C.P. Underwood - Modelling Methods for Energy in Buildings (2004)
7. Clarke, J. A. - Energy Simulation in Building Design (2001, 2nd Ed)
8. Davies M G - Building Heat Transfer (2004)
9. Dimitriu Valcea E - Termotehnica in constructii (1970)
10. Energy Conscious Design - A Primer for Architects [Book on green building design]
11. Ery Djunaedy - External coupling between CFD and building energy simulation (2005)
12. Essam O Aasem - PRACTICAL SIMULATION OF BUILDINGS AND AIR-CONDITIONING...
(1993)
13. Godfried Augenbroe - Energy modelling and simulation (2010)
14. Grigore Roxana - Energetica Cladirilor (curs)
15. International Energy Agency - Real Time Simulation HVAC Systems For Building Optimisation
(1999)
16. Ion Sotir Dumitrescu - Energetica Cladirilor (curs)
17. Iordache F - Termotehnica constructiilor (2008 Ed. 2)
18. Kreider J F, Rabl Ari Heating and cooling of buildings (1994)
19 Leonachescu N - Transferul caldurii intre constructii si sol (ET 1989, vol. 2)
20. Mirza Carmen - Termotehnica Constructiilor
21. Moga I, Manea D - Termotehnica cladirilor_Indrumator (1998)
22. Part 2 Responsive Building Elements - Annex_44_Expert_Guide_RBE
23. Peter Weitzmann - Modelling building integrated heating and cooling systems (2004)
24. R. Judkoff - Methodology for Validating Building Energy Analysis Simulations (2008)
25. Standard ASHRAE
26. Standard EN-ISO
27. Standard STAS

77