DECUPLAREA

Golea Dan
Grupa 433D

Cuprins
Pagina:
3 - DECUPLAREA OPTOELECTRICA
- Optocuplorul
5 - Linia optica
11 - DECUPLAREA DE TRANSFORMATOR
- Transformator de separare pt semnal util
12 - Transformator de neutralizare
13 - Transformator de retea
16 CUPLAJE
- Cuplajul galvanic
20 - Cuplajul inductiv
23 - Cuplajul capacitiv

26- Bibliografie

DECUPLAREA OPTOELECTRICA

In tehnica masurarii se folosesc pentru neutralizarea cuplajelor rezistiv,

inductiv, capacitiv si de radiatie optocuploare si linii optoelectrice.

3.1 Optocuplorul

Optocuplorul este un circuit integrat care permite transmiterea unui

semnal intre 2 circuite separate galvanic. Rigiditatea dielectrica intre cele 2
circuite este intre 0,56 kV.

Fig. 3.1
3

Intre dioda fotoemisiva D si fototranzistorul FT se gaseste un material

plastic transparent.
Dioda D, fiind excitata cu curentul Id, emite radiatii in banda infrarosu, iar
fototranzistorul FT transforma semnalul luminos intr-un semnal electric (If fotocurent). In timpul functionarii, datorita temperaturii si a campului electric
dintre dioda fotoemisiva si fototranzistor, exista tendinta unei imigratii de ioni
care se depun pe suprafata fototranzistorului, in special, alterand functionarea
dispozitivului.
Solutie:
pe suprafata fototranzistorului se depune un ecran de otel transparent.
Optocuploarele ofera o rejectie inalta a semnalelor de interferenta de mod
comun si pot fi utilizate de exemplu la intrarile si iesirile automatelor
programabile, respectiv la interfetele sistemelor de conducere a proceselor (Fig.
3.2).

Fig. 3.2
4

Pentru semnalele de mod comun de inalta frecventa, rejectia oferita de

optocuploare scade puternic datorita capacitatii parazite dintre intrare si iesire.
Cuplajul capacitiv poate fi micsorat printr-o legatura conductoare, pusa la
pamant, intre intrare si iesire.

O rejectie de mod comun oricat de mare, chiar si la cele mai inalte

frecvente, se poate obtine folosind o transmisie prin fibre optice. In timp ce
optocuploarele monolititce pot fi utilizate numai pt tensiuni pana la cca 110 kV
datorita materialului plastic dintre D si FT, cablurile optice permit diferente de
potential de ordinul megavoltilor.

3.2 Linia optica.

Utilizarea acestor linii in energetica si telecomunicatii prezinta

urmatoarele avantaje:
permit transferul de informatii intre circuite intre care exista
diferente de potential mari;
elimina cuplajele galvanice, inductive, capacitive;

elimina folosirea conductoarelor de cupru si deci a costurilor mari

de materiale active.
5

O fibra optica este un ghid de unda dielectric, cilindric, realizat din

materiale cu pierderi mici, cum este sticla de siliciu SiO2.
Fibra optica are un miez central (de raza a) in care se propaga lumina. Miezul
este inconjurat de un strat (de raza b), cu indice de refractie mai mic decat al
miezului, numit invelis (sau manta).

Fig. 3.3 Reprezentarea schematica a unei fibre (linii) optice.

Functionarea liniei optice se bazeaza pe fenomenul reflexiei totale (prin

structura liniei optice se urmareste producerea unei reflexii totale a radiatiei
luminoase).
Din punct de vedere constructiv linia optica se realizeaza in 2 variante:
a) linie optica fara gradient al indicelui de refractie;
b) linia optica cu gradient al indicelui de refractie.
6

a). Linia optica fara gradient al indicelui de refractie

Fig. 3.4 Ghidarea luminii printr-o linie optica.

La patrunderea unei radiatii luminoase din aer in miezul central are loc un
fenomen de refractie, definit prin relatia:
n0 sin n1 sin

Daca radiatia luminoasa determina la trecerea din mediul (1) in mediul (2)
un unchi

cos l

, unde

n2
n1

este un unghi limita definit de relatia:

,
7

se produce fenomenul de reflexie totala. Procesul respectiv se repeta in lungul

liniei optice, iar in cele din urma semnalul optic este transmis pe lungimi mari.

Pt

se obtine o valoare limita si pt , numita unghi de deschidere:

no sin d n1 sin l sin d n1 sin l

Obs: Un neajuns al liniei optice fara gradient al indicelui de refractie in

constituie limitarea in frecventa a semnalului transmis. Lumina intra in linia
optica sub diferite unghiuri

si la diferite lungimi de unda. O parte a

fasciculului luminos se poate propaga cvasidirect, dupa directia axiala a liniei

optice, in timp ce alte fascicule parcurg un drum in zig-zag. Deci, apare o
diferenta de timp intre fasciculele luminoase care ajung la destinatie.

b) Linia optica cu gradient al indicelui de refractie

In cazul liniei optice cu gradient a indicelui de refractie, miezul liniei

optice are in axa sa indicele de refractie cel mai mare, iar apoi scade parabolic
pana la valoarea minima care se mentine si in manta. In aceste linii optice,
traseul luminii apare sub forma unei unde (Fig. 3.5).

Fig. 3.5 Traseul luminii printr-o linie optica cu gradient al indicelui de refractie

Obs: Daca lumina se propaga intr-un mediu transparent, avand indicele de

refractie n, viteza sa de propagare se micsoreaza de n ori fata de viteza
luminii in vid (c=3108 m/s):

cn

c
n

Se constata ca mai multe fascicule luminoase care intra in linia optica sub
unghiuri diferite, ajung la destinatie cu o diferenta foarte mica de timp (de ex.
0,1 ns/km). In cazul unui fascicul luminos (1) care intra in linia optica sub un
unghi mare, traseul este mai lung, dar se face intr-un mediu cu indice de
refractie mic (deci viteza de propagare va fi mare).

In cazul unui fascicul luminos (2) care intra in linia optica sub un unghi
mic, traseul este mai scurt, dar intr-un mediu cu indice de refractie mare (deci
viteza de propagare va fi mica).

Principiul transmiterii optoelectrice

Fig. 3.6
Un semnal electric este convertit in semnal luminos cu ajutorul unei diode
luminiscente.
Aceasta transmite semnalul, prin intermediul liniei optice, unui fototranzistor
sau unei fototdiode, care realizeaza o conversie a luminii in semnal electric.

Obs: Liniile optice de mare performanta se realizeaza din material anorganic

sticlos.
In prezent se realizeaza si linii optice din materiale plastice la costuri de
achizitie convenabile, mai ales pt instalatii de comanda care necesita frecvente
mai reduse.

10

DECUPLAREA DE TRANSFORMATOR

Decuplarea galvanica cu ajutorul transformatorului de separare constituie

o solutie aplicabila in cazul legarii la pamant a sistemului in 2 puncte diferite.

4.1 Transformator de separare pt semnal util

(a)

(b)
Fig. 4.1

Pe segmentul de circuit A-B exista un cuplaj galvanic (Fig. 4.1 a).

11

(c)

Cuplajul galvanic dispare prin introducerea intre sursa si receptor a unui

transformator de separare (Fig. 4.1 b).

Exista insa un cuplaj capacitiv datorita capacitatii parazite dintre cele 2

infasurari ale transformatorului.
Pt frecvente reduse reactanta capacitiva corespunzatoare lui C p este
suficient de mare.

In Fig. 4.1.c transformatorul de separare este prevazut cu un ecran intre

infasurari.
Curentul determinat de t.e.m. Ed se inchide prin capactatea parazita Cp1 si
nu influenteaza receptorul.

4.2 Transformator de neutralizare

Transformatorul de separare nu transfera o eventuala componenta de

curent continuu a semnalului util.
Pentru a realiza si un astfel de transfer se utilizeaza un transformator de
neutralizare, constituit din 2 infasurari bobinate pe un miez de ferita.

12

Fig. 4.2 Transformator de

neutralizare

Fig. 4.3 Inele de ferit folosite pentru

mrirea impedanei buclei de
pmntare

Sensul de bobinaj al celor 2 infasurari determina un flux magnetic practic

nul in mieul de ferita.
Pentru un semnal in acelasi tact (de exemplu t.e.m Ed sau un cuplaj
inductiv intr-o bucla in care o latura a buclei este formata de pamant), cele 2
bobine functioneaza ca reactante insumatoare.
In Fig. 4.3, cablul coaxial este asezat in golul feritelor coaxiale, iar
ansamblul este plasat intr-un eran metalic conectat la pamant la ambele
extremitati.

4.3 Transformator de retea

Prin constructia sa, transformatorul de alimentare dintr-un aparat electric

ofera o separare galvanica intre infasurarile primara si cea secundara.

13

Dar capacitatea parazita dintre cele 2 infasurari faciliteaza interferenta

asupra circuitelor electronice, cu semnale parazite care se transmit din reteaua de
alimentare.

In plus trebuie sa se tina seama ca transformatorul de putere din postul de

transformare are neutrul conectat la priza de pamant a postului de transformare,
iar miezul transformatorului de retea din aparatul electronic se conecteaza la
priza de pamant a cladirii in care se afla instalat aparatul electronic.
Pentru eliminarea interferentelor care ar putea proveni din reteaua de
alimentare, transformatorul de retea al aparatului electronic este prevazut cu 3
ecrane (Fig. 4.4).

Fig. 4.4
Neutrul transformatorului T1 este legat la priza de pamant P1.
14

Miezul transformatorului T2 impreuna cu ecranul Ec1 sunt legate la priza

de pamant P2.
Infasurarea primara a lui T2 este ecranata de ecranul Ec2 la care este
conectata o extremitate a infasurarii primare.
Infasurarea secundara a lui T2 este ecranata de ecranul Ec3, la care se
conecteaza o extremitate a infasurarii secundare.
Daca infasurarea secundara are punct median accesibil, acest punct
median se conecteaza la ecranul Ec3.

La frecvente inalte, capacitatea rezultanta este:

1
1
1
1

Crez Cp Cs C 2

Crez

1
1
1
1

Cp Cs C 2

Capacitatile parazite Cp, C2, Cs sunt in serie.

determinata de valorile Cp si Cs si nu de valoarea lui C2.

15

Valoarea

lui

Crez

CUPLAJE

Interferenta asupra receptorului se transmite de la sursa de interferenta

prin intermediul unui cuplaj.
2.1 Cuplajul galvanic
Se pot distinge 2 categorii de cuplaje galvanice:
cuplaj galvanic intre circuitele functionale
cuplaj galvanic datorita legarii la pamant a echipamentului.
2.1.1 Cuplaj galvanic intre circuitele functionale
Daca 2 sau mai multe circuite au o impedanta comuna, atunci trecerea
curentului prin impedanta comuna poate distorsiona curentii din toate circuitele
cuplate galvanic.

Fig. 2.1 Cuplaj galvanic intre doua circuite

16

Notatii: E1, E2 t.e.m ale surselor;

ZS1, ZS2 impendantele interne ale surselor;
Zr1, Zr2 impedantele receptoarelor;
Z1=Zr1+Zs1 ; Z2=Zr2+ZS2.

Conform teroremei 2 a lui Kirchhoff

E1=I1Z1+Zc(I1+I2)

E2=I2Z2+Zc(I1+I2)
=> E1-E2=I1Z1-I2Z2 si

I1 (Z1 Z C )

=>

I2=(I1Z1-E1+E2)/Z2

Zc I 1 Z 1 E1 E 2

E1
Z2
1

I1(Z1Z2+ZcZ2+ZcZ1)=E1Z2+E1Zc-E2Zc
E1 Z 2 Z c E1 E 2
I1 Z Z Z (Z Z )

1
2
c
1
2

I E 2 Z 1 Z c E 2 E1
2 Z 1 Z 2 Z c ( Z 1 Z 2 )
I O1

Daca Zc ar fi nula, curentii in cele 2 circuite ar fi:

E1
E
; I O2 2
Z1
Z2

Datorita cuplajului galvanic receptoarele sunt excitate cu tensiunile Z R1I1

si ZR2I2.
Masuri de neutralizare la circuite imprimate:
In mod uzual cuplajul galvanic apare in schemele cu circuite imprimate in
care punctele M si N reprezinta puncte pe conductorul de masa al schemei.
17

Neutralizarea cuplajului galvanic are loc daca conexiunea la masa a celor

2 circuite se realizeaza intr-un singur punct, M.

Fig. 2.2
Masuri de neutralizare la alimentare:
Se considera doua receptoare alimentate din sursa S prin intermediul unei
linii comune, cu impendanta

Z R jL

Obs: Variatiile curentului absorbit de receptorul A determina caderi de

tensiune pe impedanta Z, care influenteaza functionarea receptorului B.

Fig. 2.3
Solutii: - dispunerea unui condensator de mare capacitate la iesirea sursei si
utilizarea
unor linii de alimentare distincte pentru cele 2 receptoare.
- alimentarea fiecarui receptor de la o sursa proprie.

18

Fig. 2.4

2.1.2 Cuplaj galvanic datorat legarii la pamant

Intre 2 prize de pamant P1 si P2 situate la distante d, exista o diferenta de
potential, care depinde de pozitia geografica a terenului si de evetualele instalatii
ind. din zona.
Diferenta de potential dintre prizele P1 si P2 se datoreaza curentilor
vagabonzi din pamant.

Fig. 2.5 Diferenta de potential dintre doua prize de pamant P1 si P2.

Din punct de vedere al CEM se poate considera ca intre prizele de pamant
exista o t.e.m. echivalenta de influentare.
Ex. Masurarea unui curent intens cu ajutorul unui sunt.

19

Fig. 2.6
Semnalul se transmite de la sunt la aparatul de masurat AM prin cablul
coaxial CC. Carcasa metalica a aparatului este conectata gresit la pamant.
Cablul coaxial are o inductivitate specifica mult mai mica decat cea a unei
linii cu 2 conductoare si nu determina un cuplaj inductiv pt alte circuite,
deoarece in exteriorul cablului coaxial campul magnetic este nul.
In montajul din fig anterioara, cuplajul galvanic se realizeaza prin ecranul
cablului coaxial, care constituie o impedanta comuna a circuitului folosit la
masurarea semnalului util si a circuitului in care exista t.e.m. echivalenta edp.
Deci, apare un cuplaj galvanic intre circuitul de masurare prin care trece
curentul Im si circuitul care se inchide prin pamant, prin care trece Ip.
Masuri de neutralizare se izoleaza aparatul de masurat AM. Capacitatea
parazita Cp determina o micsorare a curentului datorat t.e.m. echivalente edp.

20

Fig. 2.7
2.2 Cuplajul inductiv
Circuitele (1) si (2) din Fig. 2.8 sunt cuplate inductiv, adica o parte din
fluxul magnetic produs de trecerea curentului intr-un circuit strabate bucla
formata de celalalt circuit.
Notatii:
E1, E2 t.e.m. ale asurselor;
Zs1, Zs2 impedantele interne ale surselor;
Z1, Z2 impedantele liniilor de legatura;
Zr1, Zr2 impedantele receptoarelor.
Ecuatiile de functionare ale celor 2 circuite cuplate sunt:
E1 I 1 ( Z s1 Z 1 Z r1 ) j 2 M 2 I 2

E 2 I 2 ( Z s 2 Z 2 Z r 2 ) j1 M 1 I 1

Z s1 Rs1 j1 Ls1 ; Z 1 R1 j1 L1 ;

Obs:

Z r1 Rr1 j1 Lr1 ; 1 2f 1

Z s 2 Rs 2 j 2 Ls 2 ; Z 2 R2 j 2 L2 ; Z r 2 Rr 2 j 2 Lr 2 ; 2 2f 2

21

Fig. 2.8 Cuplaj inductiv intre doua circuite.

E1 I 1 [ Rs 1 R1 Rr1 j1 ( Ls 1 L1 Lr1 )] j 2 M 2 I 2

E 2 I 2 [ Rs 2 R2 Rr 2 j 2 ( Ls 2 L2 Lr 2 )] j1 M 1 I 1

Curentii interferati in cele 2 circuite sunt:

E1 j 2 M 2I 2
I 1 R R R j ( L L L )

s1
1
r1
1
s1
1
r1

I
2

E 2 j1 M 1 I 1
R s 2 R 2 R r 2 j 2 ( L s 2 L2 L r 2 )

Curentii neinfluentati sunt:

I o1

E1
Rs1 R1 Rr1 j1 ( Ls1 L1 Lr1 )

I o2

E2
R s 2 R 2 R r 2 j 2 ( L s 2 L2 L r 2 )

Concluzie:
In cele 2 circuite interferate apar t.e.m. de interferenta: - j
22

M2I2 si -j

M1I1

Mijloace de neutralizare
a) solutii generale: - conexiuni scurte;
- conductoare dus-intors rasucite;
- conexiuni in cablu coaxial pt circuitele de forta si pt circuitele
de
masurare;
- asezare geometrica astfel incat sa existe un transfer minim
de flux
magnetic in bucla circuitului vecin.
b) solutii particulare: suntul coaxial pt masurarea curentilor cu variatii rapide;
- ecranarea suplimentara a cablului coaxial si folosirea
cabinei
ecranate.

Fig. 2.9
In figura anterioara se prezinta un sunt coaxial. Semnalul de masurare este
captat in interiorul tubului (1), pe circumferintele (m) si (n). In interiorul tubului
inductia magnetica este nula, astfel incat tensiunea de masurare va fi U m=RI,
unde R este rezistenta tubului.
Cabina ecranata are peretii din otel sau cupru, fiind legata la priza de
pamant proprie.

23

2.3 Cuplajul capacitiv

Cuplajul capacitativ apare intre conductoare care se gasesc la potential
diferite si se datoreaza existentei capacitatilor parazite.
In fig. urmatoare, linia (1) este supusa tensiunii U 1 fata de pamant. Ca
urmare a diferentei de potential, se produce intre conductoare un camp electric,
care este modelat in schema echivalenta printr-o capacitate parazita C 1. Linia (2)
primeste tensiunea U2 datorata capacitatilor parazite C1, C2 si rezistentei de
pierderi R2.
Schema echivalenta are in vedere ca numai sistemul perturba sistemul (2)
nu si invers (nivelul de tensiune este de cateva ori mai mare in sist (1) decat in
(2)).

Fig. 2.10

Z1

Notatii:

1
;
jC1

1
jC 2
R2
Z2

1
1 jC 2 R 2
R2
jC 2
R2

U 1 I (Z1 Z 2 ) U 2
Z2

U 1 Z1 Z 2
U2 I Z2

24

 Tensiunea de interferenta a conductorului 2 este:

U 2 U1

Z2
R2
U1

Z1 Z 2
1 jC 2 R2

U 2 U1

R2 jC1
1 j (C1 R2 C 2 R2 )

U 2 U1

jR2 C1
1 jR2 (C1 C 2 )

Deci:

1
R2
1

jC1 1 jC 2 R2

Se pot considera urmatoarele cazui limita:

U 2 U1

a)

R2-> =>
U 2 U1

b)

C2->0

C1
C1 C 2

jR2 C1
1 jR 2 C1

Mijloace de neutralizare
in instalatiile din tehnica masurarii si din informatica, conductorul 2 se
introduce intr-un ecran conectat la pamant (Fig. 2.11).

Fig. 2.11

25

Liniile de camp care pornesc de la linia (1) se termina toate pe ecranul pus
in pamant, astfel incat curentii prin C1 circula direct la pamant si nu provoaca
caderi de tensiune perturbatoare pe linia (2).
- in tehnica curentilor intensi se recurge la formarea unui divizor de tensiune
capacitativ cu capacitati mult superioare fata de capacitatile parazite.

Bibliografie:

- Stuart R. Ball (2004). Analog interfacing to embedded microprocessor

systems
- Rudolf F. Graf (1999). Modern dictionary of electronics
- Wikipedia

26

- Referate.net
- scribd.com

27