INAINTASH NOSTRI uf in Ssameie es TECT BA ee ARHITECTVRA SCOALA DE ARHITECTURA $I «STILUL ROMANESC» infiintarea, in 1892, 2 Scolit particulare 4 Societigli ‘Arhitectilar Romani! a re= rezentat infiptuires unuia dintre pune tele programulul stabilit de arhitectii Fomfni care, Intorsi din strBinstate, unde lau obtinut diplomele, si-au pus intrenga Putere de muncl, priceperea si talentul In slujba.propisirit Romaniei #, Acexsta scoala avut marele merit de afi pregitit fn tard, pentru prima oar, specialist atie de’ necesari soctetagih sfiritului de esc, afiati in plin avine al dezvolt sile ‘moderne. ‘Scoala Societitii Arhitectilor Roméni a fost continuati — dupi' © funcyionare fructuoas’ de cinei ani —Incepind cu toamna anulul 1897, de Scoala National de Arhitecturd, sectie a Scolli de Belle ‘Arte din Bucuresti (ii apol, din 1904, dde Scoala Superioara de Arhitecturd, ca Institutie independent’ de invitimine superior.) Infiinjarea acestel scoli sa datorat in mare masura, eforturilor de- use de lon Mincu. Motivatile « campa- niei» duse de Mincu (si sprijinics de alti ctiva arhitecti), atit prin. interventit in Parlamene, cle 'si prin presi, nu se rezumau la. sustinereaexistentei une! scoll de stat strict « utilitarista »* care Si pregateascd specialisti Ingusti: « Scoala do arhitecturi —spunea Sp. Cegineanu, In 1905 —trebuie si ibd © menire mal inaltd decit cea pur materialised a unel scoli de poduri si. gotele oarecare >. Lipsa unel scoli de arhitectura, apres prin 1895 1. Mincu® a avut un dublu ct negativ: pe de o parte, «privat fara de profesioniseih de care aves atita evoie, iar, pe de alta, a redus tneredere ‘oi ingine st In posibil zare a unei arte nationale, lisind drum liber arhitecturit gi arhitecsilor strain Obligatia morald a unet inetitutit scolare de acest fel nu este numai de a pregit cadre care si fle utile ca specialist ci mai ales acoea de & orienta si forma: la studengl, dragostes pentru yalorile ‘cul- ‘urale ale trecutulul farii, de a le insufla Inceresul pentru reluarea traditie| arhie tecturif romanest, in nolle condigi impuse de necesitatile $i aspiratiile societal modern Scopul lui Mincu ne apare, astfel, cu mmult® claritate : orientares scolli de 2 ‘ecturd fn direcyia promovarit unel arhi ‘ecturl In forme nationale — ¢stilul ro minese >, dups forma cbisnuiti in epock. Inisiator al acestel arhiteeturi, odatt cu 1900-1915" realizarea_cuncscutelor: Casa_Lahovari (1886), ‘Scoala Centrali. de Fete (1890) $1 Bufetul de Ia Sosea (1892), Mincu era Constient de importanta scolii in orien tarea studentilor si a arhitectilor, spre cultivarea valorilor artistice ale tecue tulul neste national. Intreadevir, realizarea_unel not arhic tecturi romfnesti — aga cum era vizuti In epoci — presupunea, in primul rind, cunoasterea vechilor noastre monuments de arhiteccurd cule, a arhitecturit popu lare, 0 cercetare atenté a lor pentru a Putea desprinde elementele caracveristice (proportil, volumetrie, dar, in. special, lemente decorative) si apol preluarea, integrarea §i,transpunerea lor in noile construesit. In eadrul acestui_ proces de create, $colii Hl revenea acel important rol de laborotor, de eadru propice expe- Fimentériis diferenta dintre profesor! si studenti dispirea in climatul de asidue Je Sensulul adevirat al ari ‘in stil national. Mineu insusi sfirmat —spune unul dintre elevil si cin atelierul scolii, am invifat_ cu adevirat arta romineastl », «corectind pe elevil nostri, studiind fiecare motiv, fiecare combinatie, vizind in flecare naivi conceptie de eley un stimulent. pentru a cluta © solutionare ». Scoala de arhitecturd tsi aves, deci focul si rolul precis, foarte important in ideclogia artistes a estilulul romé sc. Era un mijloc ce trebula folosit jn mod programatic. in. eristalizarea 3) difuzarea arhitecturil romanesti de atunei Poritia primilor propagator! a fost expr mati perfect (ceva mai tirziu, in 1926) de direetorul de atunc! al gcolii, E, Pane gratl: «© scoalé de arhicecturi trebuie 5 fie NATIONALA, adic si. studiere Ish promoveze arta national Dovi au fost principalele mijloace folosite pentru a atings scopul propus releveele gi proiectele de scoala in «stil Fomanese Releveele ‘au fost anticipate prin schite- releveu dup monumente istorice si de arhiteccuri, solicitate la. prezentarea Ia ‘examenul do Istoria Arhicecturli®. Ca rrevedere obligatorie In programa sco: lari, pentru ultimul an de studiu, rele veele 2u fest intreduse in 1903. Ay fost apreciate atie ca posibilitate de Ivare nemijiocied de contact a studentilor ‘cu monumentele vechi noastre arhitec- tori culte, lar. mai apoi, #1 populare. cit si ca_material documentar ce pr Importanti pus la dispozitia cercetite rilor, pentru cuncagterea tiintfica tot ‘mal aprofundata a evolutiel arhitecturit romfnesti. Relevesle su avut, insi, 30 consecintd de alt gen, cu implicati serioase Pentru noua arhitectura In formare atuncl: se punea in circulatie un reper ‘oriu toe mal vast de forme si in special de elemente decorative, posibil de utilizat ‘mal mule sau mai putin coerent, jar, de multe ori, arbierar. Pind in 1914, au fost realizate un numie de 21 relevee, inteemite exclusiv. dupi clidiri si ansambluri religioase, (Aceattd orientare ne dovedeste 0 similitudine de pozitle cu cea a Comisiunit Monu- mentelor Istoriee). “Monumentele rele vate dateazi din perloade diferite: sec XVEXVI (Bis. St. Nicolae Domneses Ministirea Deaiu, Bis. din Borzesti). din ‘epoca _brancoveneasei (Min. Viciresti, Biserica de la Mogesoaia, Biserica Cole! Mindstirea Antim) sau chiar de la incep tul secolului al XIXclea (Biserice din Calinesei). In 1914, se realizesza primele relevee dupi biserici de lemn (Cacova, Richicoass). Proiectele . Studiile privind aplicarea uunor elemence ale vechii arhitecturi romfnesti in proiectele de scoalt se ficcau Tncepind cu anul Ill. In eadrul secsiel « pregititeare » (primi doi ani de studi), prolectarea de arhitectura gi decoratiuni se axa pe studiul analitic al ordinelor clasice $i exercitii stilistice pe. acessti bari. Observatia care decurge este de cea mail mare importsntd pentru intele: Berea evolutiel —« silului” romanese » Studiul diferitelor programe de athitec turk in aceasti orientare stlistich sa facut, ined de Ia inceput, pe fondul ele- mentelor de arhitecturi clasied deja Si, fn anil urmitori de studiu (ait la sectia wconstructori», cit i I ea a 4 arhitectilor 3), proiectele in cheie clasicistd, academicd, au avut © pondere insemnati a programul de proiectare a1 studentil Prolectele realizate in nova arhitecturd inigiatd de 1. Mineu $i preluata de. ali Profesori al scolli— Gr. Cerkez, N. Ghi- KaBudeytl, dar mai ales de Petre Anto- rnescu—au fost alternate cu cele. care ‘urmireau preceptele clasiciste, de influen- i cccldentali #. Acestea acopereau © gami largi de subiecte: atit- locuinte Individuale sau eolective, cit si numeroise Programe publice— hotel, muzeu. palat de justifie, parlament, local pentru Acs ‘demia Romani etc; alte proiecte preluau ur si simplu soluyionari quss-identice ale rezolvirilor din occident pentru pro- ‘Erame mai nol: gard, magazin universal, Pista acoperitd (hall). La multe dintre temele propuse studentilor, erau pre- zentate de citre acestia atit solutii casi 4 ciste, elt i variante in ¢ stil roménesc > ®, 37a Pera | sans CASA PONTAY YM COLIBATAR.Cu toate acestea, cresterea nui de proiecte realizate in formele arhitec- turil rominest! a fost continud, atit ca Citra absolued (1—2 tn anti 1899—1902, ind Ia S—6 in ani 1910—14), cit si rocentual, sjungind tm anii 1912—1914 Hi aibd pondere egald cu: protectele de expresie clasicistd (© cercetare a programelor de arhitec ‘urd la eare sau utilize formele plastice ale arhitecturii rominesti, ne conduce la clasifiarea proiectelor In trel_ mari categorii: ‘)- Progrome cu prezentd continua, intreoga perioadé, cum ar fi: locuinfele — Individuale (Ineepind din 1900). locuinge Teftine, lecuinge de raport (din 1906), gospodirii tarinesti (din 1911); dotéri ‘de Invatdiint: gridinige (din 1898), colt de arce si meseril (din 1901), scoll primare 11, 12. PRIMKRIE-SCOALK, A. Culina, 1907, Sectia Copstructori— 13. SCOALA. PRIMA. RA DE BAIETI. N. Staneseu, 1907, Sectio Gonseructori — "14. UN GRUP DE CASE ECONOMICE, A. Culina, 1908, Sectio, Con- structori ~ 15. PANORAMA ARTISTICK, Th Luca, 1910, Sectia Constructori — 16. VILK LA MARE, i. D. Enescu, 1910, Sectia Con- Structori ~ 17,18.-UN’LICEU EXTERNAT, 1.0. Enescu, 1910, Sectig Constructori — 19. © CASK MICK LA TARA, E. Grossu, 1917, Sectia Constructori ~' 20, GOSPODARIA UNUI MIC PROPRIETAR AGRICULTOR, St, Bolosin, 1911, Sectia Constructor! (din 1907), tices — cu sau fard internate — (in 1910}: cladiri de cult: biserieh (din 1900), seminare teologice (din 1905), detalii de decoratii (din 1907); dotdri ‘eu destinati sociale moi speciale: azil de ebuni (din 190), azil de bétrini (din 1907). 'b). Programe care apar a mijlocul pe: rioadei —cladiri eu diverse destinatit pu blice: gralduri (1904), pavilion b&i (1906), sediul societati arhitectilor (1906). sediui Unel societieiliterare, inchisoare (1909), pavilion pentru 0 expozitie internatio- ‘ali, bibliotecs publica (1912), casino (1913), pavilion “de vinitoare (1914), restaurant (1915).©). Programe core oper in ultima © Intervolului — elédiet admin ive apar dups 1910: primarie (1910), refeccurd (1912), banei (1912). Proiectele in forme nationale au abor- dat, ajadar, la. inceput, funeriunt mal simple, cu o miei desfigurare de spatil, ‘mal liberd, rezuleind cliditi de di reduse, mal apropiate de car tecturii vecht rominesti #. Pe misuri, Insi, ce tncercirile se extind la programe mai complexe, cu suprafete marl, apro-— 21 PAVILION ROMAN INTR-O EXPOZITIE INTERNATIONALA, Fi. Sednculescu, 1913, Sectia Arhitecti — 22,23. 0 MARE CASK DE RAPORT. 1. D. Enescu, 1912, Sectla Arhitecth — 24. BIBLIOTECA POPULARA, Dinulescu, 1912. Sectia Arhitecti — 25. CASINO, N. Goldman, 1913, Sectio Arhitecti ~ 26, 27. LOCAL DE BANCA, St. Balen, Sectio Arhitecti de regulile compozitios le epocii este cot mai sporeste rigid ead: perfect (atle Ia clidiri, eft gl la ansam- —Indepirtarea simultand de modelele Dlurl), lar simplicates exprasiel face loc _arhicecturil vechi romanest este ses tentaflel monumentalulul si chiar reto- sl pe planul strice stllstc. In ti rie Ia lecuinte sau mici dotiri de invigimine, 25 2 eeSint folesite elemente decorat fcecasi seard cu cole proluate. din tectura “culet sau popular, idiri administrative, de exemplu, Uelizate, fu seard maith eau fn atocter! de multe ori Incoerente din punct de Yedere formal, elemente din epoci $i Proventente” dintre’ cele mat “diferive {ominest, orientale, dar si occidentale, Pentru sf adaptate dimensiunilor i Proportiilor nollor construct. Elemen- [Oq'docoraive concscute, inci pen ineermedil releveetor, ea sical prelua Ta construcjile.‘realizte deja In ‘stl rominese > de cltre profesor scoli, sjung a4 aletutaacl un fond nesecat Hat a dispoava celor co dorese decorare rominexsch > a elidiellor #.Tendinga protund eelectiel, nu numat formal, dar i de concoptie, este chiar mal accondvats in geealddectt Ta realzirile concrete. el mal interesane $1 mai semnifia proces care a avut loc in Scoala de Al fecturd in acelani a fost cel al extinderi continue 4 experimentiril formelor nafio- fale Ta programe tot mal diferite, Tato- nirlle posiblidgilor ée expresie ale cu- Tentuli, Ia programe tot mal complexe Hl tot mal numerouse, la functtunt din fe in ce mal diversifcate, se flees, de mulee ori, simultan cu intreducerea acelor Programe in studiul de scoala (oll, s0- minarceologie, primirie, azil de bitin iferte Toeuinge inaividuale) sau, tea” dati, chiar in acelasi timp. cu aparitia programelor necesare evoluyiel inesi 3 Socletagil locuingeleftine). Ciutdrile din scoala (a si cele din practie) in directa estlulul romdnese > Sint In fond alternative (fie ele si tile, dupi cum am vasut) ale atotput euiutaeademism, care a consacrat fnumite « imagin!» corespunzatosre unor fanciuni bine: definite, reflecta inten de a repune fn. discuyie reprezencarea instg ‘a, caracterulul tector” ft Este semnifiet, in ac tamele propuse sl realzate student fn exclusiviete In formele arhi- fecturit_romanesti_ sing Sugereand tn. mod ‘Imegiat_ arhitecture heastrd. tradivionall. (ese [a fark sau fospodiri! rine, biseric), fe teme pentru care relatia’ de reprezentare a Une! funetiuntpriner-o Imagine acceptatt tm epoct nu era Inc fxath pe depiin, existind 0 anume mobilitate potenti 4 functiun respective in aceasth directie (Grisinize, gcol, lees). In cazul altor programe, apirute in acea_perload3, functiumes se va identifica in timp eu imagines unel arhiceetur im forme natio- nale (locuingeleleftine). Din acest punct de vedere, faptul de anu se fi experimene ‘at pe orice program formele arhitectur matlonale — un teatru, un muzeu sau 0 Judecitorie, de exemplu, nu au putut gindice in «stil rominese» — repr into recunosttere explicit, ql poste ‘2a mai cari, a limitelor noi arhicectu de esengd care au roduceres studiulul avhitecturt in forme nationale, Scoala de ‘Arhicecturd gia dovedie pe deplin rolul de laborator, de cadru de experimenta pe care miza I. Mincu. Ineereirle din {coal au putut servi ea punct de plecare pencru realzirile real, tm timp co unele onstructl au determinat orienirile stue Giull din geoat Unele din proicctle elaborate in gcoalé 4 devanseazi cu cltiva ani realiziri coneret Este cazul proiectelor de gridinite (api- rrute in 1899 gl reluste Tn 1903 si 1908), ‘timp ce abia in 1940 |. Mincy a elaborat primul proiect tip (binelnfeles, tn « stil Fomfnese ») al acestul program™, dar 41 cal al locuingelor iefine (eu proiecte 4e coald in 1906, 1908 si 1912), care apar intea Tnflinfarit in Bucuresti a « Soci ‘tapi Comunale pentru Locuinte leftine » (1911), organizatie cu activitate fructuoass Jn intreaga perioad’ interbelick. Arce eategorii de prolecte, cum ar fi cele de rimirie, eau propus drepe studiu du elaborares de citre |. Mincu a proiectulul peneru Primtria Copel (1900) sau rea- ‘itre P.. Antonescu a impuni toarel clidiri a Ministerulul Lucririlor Publice (1906-1910), dar inaincea exe- cuflel, de citre acelasl arhicect, a Pala- tulul ‘Administrativ. din Craiova’ (1912— 1913). ‘Anumite programe propuse studentilor au ajuns si fig realizate efectiv abia dup pprimul Rézbol Mondial — biserici, pavi- Fioane la expozitit_Internasionale — altele au rimas simple exercigit de scoal iferite. genuri de locuinge.individvale, ‘manejurl,aziluri de bicrin, clAdire pencrs Societatea Arhitectilor, castele, inchisori, ‘asinowuri, Sint construite, tn schimb, fn «stil ‘rominesc »,_ clidiri_ ale clror functiuni nu au fost studiace decte, In citeva ‘azuri, tn formule academice: hotel sau sanatoriu (P. Smirdndeseu), gari fluvialé sau clidirl anexe pentru CFR (P. Anto- neseu ete, Scoala si activitatea practic au mers, sail, impreunl in area stem cs 2 arhieecturil in forme romdnest. Evolutie lor se suntn gl re compleceasi reclproc, Intr-un proces unic, unitar, €u 0 ideologie artistied tot mal clark gi mal precisd. Dintre studengii care. au urmat cursurile ;colll nainte de 1914, citiva — I. D. Enescu, §¢. Ciortan, lon D. Trajanesca, C. lotzu, Fl. Seinculeset Toma T. Socolescu — devin, alituri de fostii lor profesori, unii dintre cel mai Important promotori ai curentului intre cele dovl razboale mondiale, Romantled tn aticudine, dect justifieat ‘eclecticd fn expresie, arhitectura « stilue lui rominese 3 a Inceputulul de. seco! Feprezinti epoca cu frimintérile el in direcria gisiril_unel identitagi nationale a statulul modern, concomitent cu toate mnigeirile similare din alte fri europene. Suporeul care a mentinut atit de puter- nied flacira refovierit arhicecturil cradl- ‘Hlonale romfnesti si care a ficut ea aceasti Perioad_ din viata gcolii de arhitecturd 54 fle, fri Indoialé, tocmai_ din aceste ‘motive, cea mal progresisti din intreaga ‘2 storie antebelici, a fost acordul perfect Intre ceringale societitii, aspiratile cul- turale ale epocit gi formele lor de materi lizare. De aceea, chiar dack dup. primul Rizbol Mondial, proiectarea in formele ” vvechiiarhitecturi remfnesti sa ieuxt, intr-un anumit sens, pe un plan calleativ superior, In ceea ce. priveste experienta ‘acumulati, largirea orizontulul de cuncas- tere a arhitecturil noastre vechi si, deci, apropierea mult mal sensibili de esenca arhitecturit romanesti, orientarea colli a devenit, incetul cu incetul. depisied de nolle tendinge din arhitectura i in general din arta vremil, « Scoala d-lul P, Antonescu », cum o numea G. M. Can- taeuzino, Incepea sk nu mal reprezinte cu adevirat epoca sa, ‘Arh, NICOLAE LASCU ce eos eee eee a Saale 4. Dicapte premeratioare inns yea pars ETERS Rata ra ter i a iedepclor, tr've desi. ria Ta Scns 3, Santee’ ¢ x) aya en reniah, I, 4908, 6, pe, 9355 8 Essie erie re ramen, op. ci Pee "Bucurepes 1956, Ed. Carten"Romneneh, 5 Meme 40, Gontrm lr ac la Catedea, de aria eerste {900 i rer mil, Becortnes I lc de Srey Fon pe eit peer Tec feta uoroy de proincie™"ea 41 un ‘Proect 1 ec Somnus Sich tran ry ena ca i fer Deer acre oa a teeoes eee mig ec te ole pres ie va a a ere eaten ee Sastre ea na 16. Nomeroase ou fost erie contemporanior rere sesame Stfcone: “s Sirela motivelor Sar fsbservat Ti Irak mul dhh Pines math beat prin sas eos Rist ne tits pa ie slue Plug! hetegare.brotromeoe actors Bocirent. "96h, Ede Fetmck 5p. 19, 15.