SIMBOLISMUL

Simbolismul ( din franuzescul symbolisme") este curentul literar constituit n Frana, la

sfritul secolului al XIX-lea, ca o reacie fa de poezia rece, impersonal a parnasianismului,
precum i fa de retorismul romantic, exacerbat. Poeii simboliti se difereniau ntre ei prin
procedeele formale utilizate. Mallarme cultiva un vers ermetic, enigmatic, urmrind efectele
sonore, armoniile imitative. Rimbaud folosete culoarea vocalelor. Ghil vede n fiecare
consoan un instrument iar literele n ansamblul lor formeaz orchestra. Maeterlick era misti i
ntunecat, straniu n timp ce Rollinat - macabru, morbid. n linii mari estetica simbolist se
distinge prin urmtoarele trsturi :
1)
preferina pentru strile lirice nedefinite precum
reveria, nostalgia, monotonia, urtul, spleenul, nevroza, angoasa,
anxietatea, poezia fiind un instrument de cunoatere metafizic.
2)
cultiv fora de sugestie a simbolului . n viziunea
esteticii simboliste , inefabilul strilor sufleteti nu poate fi redat direct,
printr - o comunicare discursiv, ci pe calea sugestiei. Ch. Baudelaire
relev primul corespondena dintre eul poetic i lumea exterioar,
asocierea unor senzaii diferite ntr - un anumit simbol constituind aa
numita sinestezie.
3)
muzicalitatea. O condiie esenial a poeziei simboliste
o constituie armonia ei, rezultat att din virtuile incantatorii ale
cuvntului ct i din muzica exterioar: folosirea refrenului, a
laitmotivului, repetarea anumitor cuvinte sau a anumitor sunete.
4)
Deschiderea fa de inovaiile prozodice: folosirea
versului liber n concordan cu subtilele nuane ale sensibilitii poetice.
Ca teme i motive poetice, simbolismul investigheaz zone noi. Apare o poezie a oraului
dezolant, oraul provincial, cu crme sordide sau metropolele tentaculare cu paalate, temple,
fntni, statui. Simbolistul este atras de mirajul deprtrilor, al inuturilor exotice. Erotica
misterioas i bizar este sugerat prin sunetul anumitor instrumente muzicale, prin obsesii
cromatice, ori prin miresme diafane, prin peisaje autumnale apsate de melancolie. Nu n
ultimul rnd simbolistul cultiv imaginea poetului damnat, blestemat de soart i ostracizat de
societate.