REALISMUL

n prima jumtate a secolului al XIX-lea este comun cu romantismul, prin civa dintre cei mai
importani reprezentani ai si: Stendhal, Balzac, Dickens, Gogol. n operele acestor scriitori
apar i elemente romantice. Spre deosebire de romantici ns, scriitorii realiti consider de
datoria lor s dea o reprezentare veridic realitii, s prezinte cu obiectivitate adevrul, s
observe existena real.
Prezentarea societii trebuie s fie sincer, adevrat, lipsit de orice idealizare. Stendhal,
vorbind despre roman, scotea n eviden obiectivitatea, imparialitatea. Critici fa de societatea
n care triesc, realitii au aceeai atitudine fa de relaiile dintre scriitor i oper, precum i
fa de stilul acesteia. Ei descriu mediul i i prezint personajele ntr-un mod ct mai
impersonal cu putin, ncercnd s treac neobservat prezena lor n oper. Drept urmare stilul
nu mai are strlucirea i ornamentaia stilului romantic, ci tinde spre precizie i sobrietate.
Interesul pentru amnunt, atitudinea obiectiv confer operelor literare realiste o
important valoae documentar. Literatura presupune o selecie de fapte oferite de realitate. n "
realism " aceast selecie ia forma personajelor tipice, reprezentative pentru o ntreag categorie
uman i social. La prima vedere se apropie de caracterele clasice dar, reprezentnd trsturi
omeneti de totdeauna i de pretutindeni, personajele realiste sunt tipice pentru o anumit
societate .
Caracteristicile fundamentale ale acestei orientri estetice sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)

Reprezentarea veridic a realitii;

Obiectivitatea scriitorului;
Personaje tipice prezentate n mprejurri tipice;
Veridicitatea detaliilor;
Preocuparea pentru socialul care devine principala surs de inspiraie;
Lipsa de idealizare;
Atitudinea critic;
Stil sobru i impersonal.