Professional Documents
Culture Documents
I.5.ARBORELE COTIT
otel carbon (OLC50S) si otel aliat (cu CR, Ni, Mo, V) prin forjare si matritare ori din
fonta cu grafit nodular prin turnare. Dupa prelucrare, fusurile arborelui se calesc
superficial cu CIF si se aplica revenirea, dupa care se finiseaza la masini de rectificat.
Ovalitatea si conicitatea admisibila a fusurilor este de 0,005 mm la autoturisme si de
0,012 0,02 mm la autocamioane. Arborele cotit este piesa cea mai important si cea
mai scumpa a motorului si are urmatoarele parti componente : capatul (fusul) anterior
1, capatul posterior 6, fusurile paliere (de sprijin) 2, fusurile manetoane (de biela) 3,
bratele manetoane (de biela) 4.
indelungata
face cand
motorul este demontat, pentru a se putea efectua masuratori ale fusurilor si ale
semicuzinetilor.
Prin calcule, se constata jocurile si treapta de reparatie, tinand cont si de uzura
si abaterea de la forma cilindrica a fusurilor.
Semicuzinetii se inlocuiesc cu altii noi, la treapta de reparatie corespunzatoare
diametrului rectificat al fusurilor.
La biele, procedeul este asemanator, verificarea facandu-se pentru fiecare
semicuzinet in parte.
Inlocuirea semicuzinetilor se face cand nu mai corespund treptelor de reparatie,
suprafata interioara este deteriorata sau proeminentele de fixare in locas sunt
distruse, ca urmare a rotirii in lagar.
fig.III.2.1.
Partile componente ale arborelui cotit
In general elementele arborelui cotit sunt supradimensionate, pentru a realiza
rigiditatea necesara limitarii deformatiilor. Trebuie insa evitata dimensionarea exagerat
de larga, care ar antrena cresterea inadmisibila a masei arborelui cotit. Aceasta atinge
715% din masa motorului.
Dintre toate organele motorului, arborele cotit este supus la cele mai mari
solicitari produse de forta de presiune a gazelor si fortele de inertie ale maselor cu
miscare de translatie si de rotatie. Sub actiunea acestor forte in elementele arborelui
cotit apar solicitari importante de intindere, compresiune, incovoiere si rasucire,
solicitari care au caracter de soc datorita jocurilor de montaj, vitezei mari de crestere a
presiunii in perioada arderii si schimbarii sensului de aplicatie a fortelor.
Fortele fiind variabile produc solicitari periculoase de oboseala mai ales in
zonele concentratorilor de tensiune, cum sunt trecerile de la fusuri la brate si orificiile
pentru uleiul de ungere. In afara de acestea arborele cotit este solicitat de tensiunile
suplimentare produse de vibratiile de incovoiere si de rasucire. Vibratiile de rasucire
fig.III.2.2.
Capatul din fata al arborelui cotit pentru un MAS
Amortizoarele de vibratii utilizate frecvent la motoarele de automobile si
tractoare sunt amortizoare cu frecare. Amortizorul din fig. III.2.3.a, este format din
discul de inertie 1 si elementul de cauciuc 2 vulcanizat cu discul si carcasa 3 care este
fixata pe arborele cotit. Cand arborele nu vibreaza, organele amortizorului au aceeasi
viteza unghiulara. Daca arborele cotit intra in vibratie, intre carcasa si disc apare o
miscare relativa, provocand deformarea elementului de cauciuc prin frecare interioara.
Se consuma astfel o parte din lucrul mecanic produs asupra arborelui cotit de
momentul excitant.
Contragreutatile Cg
fig.III.2.5.
Forme constructive ale bratelor arborelui cotit
volantului. Solutiile constructive difera dupa modul de realizare a etansarii pentru ulei
si de ghidare a volantului. Pentru etansarea s-a raspandit in ultimul timp utilizarea
semeringurilor, ca de exemplu la motorul D-115 (fig.III.2.6).
Flansa 1 are pragul de ghidare p pentru volantul 2, care se fixeaza cu suruburile
3, iar pentru etansare este prevazut simeringul 4. Alte elemente de etansare intalnite
sunt garnituri de pasla sau cauciuc, deflectoare, etc.
rampa centrala de ungere uleiul este trimis la lagarele paliere prin canalele din carter.
Trecerea uleiului la fusurile maneton se realizeaza in mai multe feluri. Daca fusurile nu
au gauri axiale, uleiul este transmis prin canale care strabat bratele si fusurile. La
arborii cu fusuri gaurite axial circulatia uleiului este asigurata de canalele 1 sau tevile
presate 2 (fig.III.2.7). Pentru a impiedica scaparea uleiului pe la capetele fusurilor se
prevad capacele 3 sustine de tiranti sau tuburile subtiri 4 , valtuite la extremitati.
fig.III.2.7.
Circulatia uleiului prin arbori cu fusuri gaurite axial
Pe suprafata fiecarui fus, orificiul de acces al uleiului trebuie sa se afle in zona
unde se realizeaza, in medie pe ciclu, presiunea cea mai mica. In acest fel se limiteaza
presiunea de refulare din pompa de ulei si se favorizeaza formarea peliculei necesare
ungerii.
Jocul axial
fig.III.2.8.
Cotul unui arbore demontabil
al arborelui cotit este realizat fata de un singur lagar palier,
folosesc semiinele sau cuzineti cu bordura, cu strat antifrictiune. Fusul palier la care se
prevede jocul axial al arborelui cotit este ales in functie de unele particularitati ale
motorului. Cand lungimea arborelui cotit este mai mare si distributia este antrenata
prin lant, se asigura jocul la primul fus palier. In acest caz jocul din ambreiaj se
modifica in limite relativ largi. Daca se urmareste limitarea jocului din ambreiaj, jocul
axial al arborelui cotit este preluat de ultimul fus palier. In alte cazuri se prefera
ghidarea axiala a arborelui fata de fusul palier de la mijloc. La toate variantele jocul
este de 0,050,20 mm.
fig.III.3.1.
Mecanismul biela manivela al motorului Dacia 1300: 1-piston, 2-segment de ungere,
3 si 4 segmenti de compresiune, 5- bolt, 6-camasa amovibila, 7-biela, 8-capacul
bielei, 9-surub de biela,10-piulite, 11-inel de etansare, 12-cuzinet de biela, 13-rac de
pornire cu manivela, 14-pinion de distributie, 15-comtragreutati, 16-fus maneton, 17-
fus palier, 18-brate maneton, 19-cuzinet arbore, 20-flansa de fixare a volantului, 21corpul volantului, 22-coroana dintata, 23-surubul de fixare a volantului.
La motoarele cu sase cilindri in linie in patru timpi, cursele utile trebuie sa se
succeada dupa 120s (720:6) de rotatie a arborelui cotit. De aceea, manivelele
arborelui la motorul cu sase cilindri sunt decalate cu 120s. Ordinea de aprindere
posibila pentru un astfel de motor poate fi: 1 5 3 6 2 4 sau 1 4 2 6 3 5.
La motorul cu opt cilindri in V, cursele utile se succed la 90s (720:8) de rotatie a
arborelui cotit.
In cazul cand unghiul dintre planurile cilindrilor este de 90s, mersul motorului
este uniform, iar cilindrul este complet. Cea mai raspandita ordine de aprindere este :
1 5- 4 2 6 3 7 8 .
In fig.III.3.2 sunt reprezentate cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in
functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere.
fig.III.3.2.
Diferite forme ale arborelui cotit: a-la motorul cu patru cilindri in linie, b-la motorul cu
sase cilindri in linie, c- la motorul cu sase clindri in V, 1-8-numarul cilindrilor
Decalarea coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii
si in obtinerea unui moment motor cat mai uniform. Pentru a realiza un echilibru cat
mai bun, bratele arborelui sunt prevazute cu contragreutati. In acelasi scop, fusurile de
biela ale arborelui cotit sunt dispuse intr-o astfel de succesiune incat timpii de acelasi
fel (de exemplu, timpii motor), in diferiti cilindri ai motorului, sa se produca la intervale
egale de timp, astfel incat fortele de inertie care i-au nastere sa se echilibreze
reciproc.
Cr, Ni, Mo si
eventual
V,
cu rezistenta la
depaseste 250 kg, folosind succesiv matrite inchise (mai multe incalziri). El prezinta
avantajul ca asigura continuitatea fibrelor materialului, intru-cat semifabricatul are
forma arborelui. Aceasta forma nu este realizata in cadrul forjarii libere (arborii mari),
astfel incat coturile se obtin indepartand materialul dintre brate prin aschiere, ceea ce
determina intreruperea fibrelor si mareste substantial costul fabricatiei; tehnologii mai
noi se bazeaza pe forjarea individuala a fiecarui cot, utilizand un dispozitiv care
permite deplasarea excentrica a fusului maneton respectiv si apoi refularea bratelor;
se respecta astfel fibrajul continuu, iar omogenitatea materialului si rezistenta la
oboseala sunt imbunatatite.
Dupa elaborare, semifabricatul este supus tratamentului de normalizare, pentru
usurarea prelucrarii. Arborii mari forjati cu fibraj continuu necesita de obicei redresarea
axiala, iar normalizarea se efectueaza in pozitie verticala. Inainte de finisare se
amelioreaza calitatile arborelui printr-un tratament chimic sau termochimic. Pentru
sporirea rezistentei la uzura, fusurile se durifica superficial. Pe scara larga se aplica in
acest scop calirea prin inductie CIF sau la flacara, pe o adancime de 35 mm,
realizand o duritate minima de 50 HRC. De mare importanta este structura obtinuta
prin tratamentul de revenire, care urmeaza calirii. Se prefera de obicei structura
sorbitica de revenire inalta, deoarece are omogenitate mare, capacitate ridicata de
amortizare a vibratiilor si de sensibilitate mica la actiunea concentratorilor de tensiuni.
Alteori se realizeaza o structura martensitica de revenire joasa, interioara sub
aspectele aratate, dar cu rezistenta mai mare la rupere si oboseala. Tot pentru
durificarea fusurilor se practica uneori cementarea sau carburarea, mai ieftine decat
calirea. La arborii de otel Cr Mo sau Cr Mo V , este foarte eficienta nitrurarea
fusurilor, care mareste nu numai duritatea, ci si rezistenta la oboseala; tratamentul
este mai scump.
Se raspandeste si cromarea superficiala a fusurilor (pe adancimea 0,030,06
mm), prin care li se mareste considerabil durabilitatea.
Rezultatele deosebite s-au obtinut construind arborii cotiti ai unor motoare de
tractiune din oteluri speciale microaliate. In cazul otelului 49 Mn VS 3, semifabricatul
este uniform racit cu aer, fara a fi necesare normalizarea sau corectarea formei
geometrice, si are rezistenta la rupere de 800900 N/mm. Din acest material se
construieste, de exemplu, arborele cotit al unui motor de automobil, cu sase cilindri in
linie; arborele are contragreutati nedemontabile la toate bratele si masa de 35,5 kg.
Optimizand forma sa geometrica, s-au redus adaosurile de prelucrare, prilejuind
scaderea masei semifabricatului cu 10% si volumul operatiilor de aschiere cu 35%.
Procedee mai noi de fabricatie a arborelui cotit se realizeaza semifabricatul prin
turnare.
Caracteristicile generale ale arborelui prezinta unele elemente de superioritate
fata de cele ale arborilor executati din semifabricat deformat la cald: caracteristicile
mecanice se pot situa peste nivelul celor transversale ale piesei forjate, rezistenta la
fluaj este putin mai ridicata, iar comportarea la cald mai buna. Dificultatile
tehnologice, structura mai putin omogena, susceptibilitatea mai pronuntata de
dispersie a proprietatilor fizico mecanice de la o turnare la alta si comportarea mai
slaba la oboseala au franat mult timp turnarea arborilor cotiti. Asemenea obstacole au
fost inlaturate datorita progreselor inregistrate in domeniul turnarii. In consecinta,
turnarea arborilor cotiti introduce avantaje importante, in raport cu forjarea lor. Astfel,
consumul de metal se reduce cu 3070%, intrucat turnarea ofera precizie inalta de
executie, diminuand mult adaosurile de prelucrare (cu 4080%), deoarece cantitatea
fig.IV.1.
Localizarea defectinilor la arborele cotit
ungere din fusurile arborelui cotit. In cazul fusului palier central realizarea razei de
racordare corecta se asigura prin taierea pietrei de rectificat la o raza egala cu cea
prescrisa pentru fusul palier principal. O raza prea mica provoaca suprasolicitarea
arborelui cotit, iar o raza prea mare suprasolicita cuzinetii, datorita nepotrivirii dintre
raza cuzinetului si cea a arborelui cotit.
Rectificarea se face pe masini de rectificat arbori cotiti. Pentru rectificarea
fusurilor manetoane, arborele cotit se fixeaza in universalele masinii de rectificat la o
distanta fata de axa masinii egala cu raza manivelei arborelui cotit. Prin aceasta
deplasare, axa geometrica a fusurilor manetoane devine coaxiala cu cea a varfurilor
masinii de rectificat. In timpul rectificarii, fusul respectiv este racit cu solutie.
Piatra de rectificat se confectioneaza din carbura de siliciu si are urmatoarele
caracteristici: granulatia 60, duritatea M si liant ceramic. Regimul de lucru este
urmatorul: turatia fusurilor, 30 45 rot/min; turatia pietrei de rectificat, 900 rot/min;
avansul transversal, 0,025 mm/rot, iar avansul longitudinal se face manual.
Dupa rectificare, se lasa avansul transversal egal cu zero, pana la disparitia
scanteilor (8 10 curse ale pietrei de-a lungul fusului). Apoi, fusurile se lustruiesc cu
panza abraziva cu granulatia 400.
Dupa rectificarea si tesirea tuturor canalelor de ulei, acestea se vor spala si
sufla cu aer comprimat.
In final, se face controlul, care trebuie sa corespunda prescriptiilor, si ca
cuprinde urmatoarele:
- masurarea cotelor treptelor de reparatie a fusurilor, controlul procente de
100%;
- masurarea fusurilor de la forma cilindrica regulata; control in procente de 20%;
- rugozitatea fusurilor, in comparatie cu suprafata etalon; control in procente de
100%;
- masurarea bataii radiale a fusurilor paliere si a fusurilor manetoane in raport
cu axa fusurilor paliere; controlul in procent de 100%;
- conicitatea fusurilor paliere si manetoane; control in procent de 20%;
- echilibrarea dinamica a arborelui cotit impreuna cu contragreutatile.
In timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune a caror
actiune periodica la anumite turatii ale motorului pot sa produca fenomenul de
rezonanta, periculos prin efectele sale distrugatoare.
Pentru a se preintampina acest fenomen, in constructia motoarelor se utilizeaza
amortizorul oscilatiilor de torsiune, care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui
cotit, inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor
proprii ale arborelui coincide cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru.
Principiul de functionare al acestor amotizoare se bazeaza pe absorbirea unei
parti din energia care poate sa produca oscilatii de torsiune ale arborelui cotit si
cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. Amortizoarele se
monteaza, in general, la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa
apropriere, in aceasta zona amplitudinea vibratiilor care se produc atingand valoarea
maxima.
Cel mai raspandit in prezent este amortizorul cu frecare interioara. La acest
amortizor, discul masiv care are rolul unei mase de inertie, este vulcanizat cu
elementul de cauciuc de flansa profilata prin presare si fixata rigid prin suruburi de
butucul rotii de curea a ventilatorului. Oscilatiile de torsiune a arborelui cotit produc o
miscare oscilatorie a discului masiv fata de varful arborelui. Ca urmare a deformatiilor
elastice din straturile masei de cauciuc ia nastere o frecare interioara care absoarbe o
parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui. Aceasta energie se transforma in
caldura si se degaja in admosfera.
Se mai folosesc si amortizoarele cu frecare lichida in care se utilizeaza siliconul,
un lichid cu vascozitate mare, cu care se umple un spatiu circular inchis. In acelasi
spatiu este inchisa si o masa libera confectionata sub forma unui inel oscilant. Frecarea
care ia nastere intre lichidul vascos si aceasta masa mobila este folosita pentru
amortizarea oscilatiilor de torsiune ale arborelui.