Situaţia şi necesităţile

întreprinderilor mici şi mijlocii din

România

2005

1
 CUPRINS

1 Competitivitate IMM-urilor şi factorii de influenţă

1.1 Investiţiile IMM-urilor în anul 2004
1.2 Introducerea de produse noi
1.3 Achiziţia de noi tehnologii
1.4 Introducerea şi certificarea sistemului de management al calităţii
1.5 Participarea la achiziţii publice
1.6 Participarea IMM-urilor româneşti pe piaţa internaţională
2 Planuri de dezvoltare ale IMM-urilor
2.1 Percepţii asupra tendinţelor din mediul de afaceri
2.2 Investiţii în curs de realizare
2.3 Surse de finanţare ale investiţiilor
3 Atitudinea faţă de climatul de afaceri
3.1 Aprecierea evoluţiilor mediului de afaceri
3.2 Aprecieri ale cadrului legislativ
3.3 Noutăţile sistemului fiscal şi impactul acestora asupra IMM-urilor
3.4 Rolul Guvernului în construirea unui mediu de afaceri sănătos şi
prietenos
4 Spiritul de asociere al IMM-urilor
4.1 Participarea IMM-urilor în calitate de membri în organizaţii de afaceri
4.2 Participarea IMM-urilor în procesul de consultare cu privire la legislaţie
5 Servicii pentru dezvoltarea afaceri
5.1 Participarea în programe de training
5.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor
5.3 Tipuri de informaţii de care au nevoie IMM-urile
Anexa A – Tabele
Anexa B – Nota metodologică

2
3
Cuvânt introductiv

Acest raport prezintă rezultatele anchetei de opinie Starea şi nevoile întreprinderile mici şi
mijlocii, ediţia 2005, desfăşurată de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie (ANIMMC) în cadrul programului Phare Follow-up Technical Assistance for the
Small and Medium Sized Enterprises Sector, finanţat de Uniunea Europeană.

Ancheta a fost realizată prin sistemul CATI (Computer Assisted Telephone Interview), în
perioada martie -iunie 2005, pe un eşantion de 1.031 firme, reprezentativ pe sectoare şi clase
de mărime din universul de IMM-uri din România şi extras în colaborare cu Institutul Naţional
de Statistică. Datele prezentate se referă la anul 2004.

Această anchetă reprezintă o continuare celei desfăşurate în anul 2004 şi cuprinde opiniile
întreprinzătorilor. Analiza rezultatelor anchetei este o sursă de informaţii şi un instrument
pentru ANIMMC, utilizat în dimensionarea şi dezvoltarea de programe destinate IMM-urilor,
pentru a fi adecvate necesităţilor de dezvoltare şi orientare pe piaţă ale acestora.

Coordonatorii acestei anchete de opinie doresc să mulţumească şi pe această cale

întreprinzătorilor care au răspuns la chestionar.

Bucureşti, iulie 2005

José CERVERA-FERRI Anca POPESCU

Expert UE în Statistică şi Baze de Date Director proiect
PHARE Follow-up Technical Assistance Asistenţă Tehnică,
for the Small and Medium Sized Direcţia Strategii,
Enterprises Sector Politici şi Analize
pentru IMM şi Integrare
Europeană - ANIMMC

4
5
1.Competitivitatea IMM-urilor şi factorii de influenţă
Guvernul României s-a angajat deplin pentru consolidarea competitivităţii firmelor româneşti
în perspectiva accesării pieţei unice europene în conformitate cu prevederile Cartei Europene
pentru Întreprinderi Mici adoptată la Lisabona în anul 2000. Carta de la Lisabona a fost
proiectată să contribuie la îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor europene în contextul
globalizării şi a economiei bazate pe cunoaştere. Mai mult decât atât, în anul 2002 România a
semnat alături de statele candidate, la momentul respectiv, Declaraţia de la Maribor prin
care se angajează să-şi armonizeze politicile de susţinere a competitivităţii firmelor
autohtone cu prevederile Cartei de la Lisabona. Ca expresie a acestor angajamente
internaţionale asumate de România, direcţiile şi măsurile care definesc Strategia naţională de
susţinere şi promovare a IMM-urilor pentru orizontul 2004-2008 oglindesc nevoile interne ale
firmelor mici, dar răspund şi preocupărilor la nivel european.

Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (ANIMMC), în calitate de organism

guvernamental, este responsabilă pentru implementarea strategiei naţionale de susţinere şi
promovare a IMM-urilor, fapt pentru care urmăreşte fundamentarea deciziilor sale şi a
propunerilor de politici de sprijin pentru IMM pe analiza, inclusiv calitativă, a statutului de
dezvoltare, a nevoilor şi priorităţilor IMM şi cooperaţiei. Având în vedere aceste considerente,
instrumentul de investigare utilizat, respectiv chestionarul, cât şi analiza rezultatelor
urmăresc îndeaproape măsurile şi direcţiile de acţiune din strategia naţională. Printre acestea
prioritatea B din strategie vizează creşterea competitivităţii IMM. Principalii factori de
influenţă prin prisma cărora a fost analizat gradul de competitivitate a IMM-urilor sunt: (1)
capacitatea de a face investiţii; (2) capacitatea de a genera şi aduce noi produse pe piaţă, cu
menţiunea că în decursul cercetării accepţiunea de produs nou nu s-a rezumat la produs unic
sau produs cu marcă înregistrată, ci a vizat orice îmbunătăţire ulterioară; (3) capacitatea de
a concura atât pe piaţa internă (cu accent pe procesul de achiziţii publice) cât şi mai ales
participarea pe pieţele internaţionale.

În cele ce urmează redăm succint rezultatele şi concluziile anchetei cu privire la aspectele

enumerate anterior. Se impune făcută şi precizarea că utilizatorii prezentului raport de
cercetare pot merge la analize şi mai detaliate prin consultarea şi analizarea şi mai
aprofundată, în funcţie de necesităţi de analiză specifice, a datelor integrale ale sondajului
prezentate în tabelele din Anexă.

6
Investiţiile IMM-urilor în anul 2004
Investiţiile, în general, şi cele făcute de sectorul privat emergent, în principal, sunt un factor
de creştere economică şi contribuie la crearea de locuri de muncă.

În contextul de mai sus ANIMMC şi-a propus să focalizeze analiza pe capacitatea IMM-urilor
autohtone de a realiza investiţii ca expresie a gradului de competitivitate dar şi în
completarea imaginii despre investiţiilor interne în proiecte care urmăresc dezvoltarea bazei
materiale, achiziţia de tehnologii noi, dezvoltare-cercetare şi crearea de produse noi, etc.

• IMM-urile fac în cea mai mare măsură investiţii de dimensiuni mici. 46,1% dintre IMM-
uri au declarat că au făcut investiţii mici în anul 2004, în timp ce 14,3% au făcut
investiţii de dimensiuni mari. În schimb, există şi un procent semnificativ (37,9%) de
întreprinderi care nu au făcut nici un fel de investiţii în anul trecut;

• Analiza pe sectoare de activitate scoate în evidenţă situaţia distinctă din sectorul

„Hoteluri şi Restaurante” faţă de ponderea mare a IMM –urilor din celelalte sectoare
care nu au facut nici o investiţie în anul 2004. Astfel, ponderea investiţiilor mici la
IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul „Hoteluri şi Restaurante” este
aproape dublă decât media pe total, respectiv 73,3%, în timp ce în celelalte sectoare
de activitate se înregistrează valori relative în jurul mediei. De altfel, acesta este şi
singurul sector cu cel mai mare număr de IMM-uri ce au făcut investiţii de dimesniuni
mari (25,3%). O situaţie particulară, de polarizare negativă se poate observa şi în
„Agricultură şi Pescuit” unde o parte a întreprinderilor au făcut investiţii mici (32,8%)
şi, respectiv, mari (19,1%), în timp ce, cealaltă jumătate (48,1%) nu au făcut nici o
investiţie. Relativ la acelaşi grad de neimplicare în realizarea de investiţii se situează
sectorul de „Transport şi telecomunicaţii” dar care, datorită specificităţii volumului
investiţiilor mici, este de peste 40%.

Investiţiile IMM în anul 2004

% firm e

Agric ultura si Pesc uit 48,1 32,8 19,1

Industrie si Energie 33,4 49,7 15,4

Construc tii 28,2 56,3 14,9

Comert 39,6 46 13,5

Hoteluri si Restaurante 1,4 73,3 25,3

Transport si c omunic atii 46,8 41,8 7,3

A lte servic ii 43,3 38 14,1

Toate IMM 37,9 46,1 14,3

nici una mici mari

7
 • Pe categorii de mărime a IMM-urilor, caracteristica generală rămâne dimensiunea
mică a investiţiilor la care se adaugă o corelaţie directă între mărimea
întreprinderilor şi dimensiunea investiţiilor pe care le-au realizat în anul precedent.
Astfel, micro-întreprinderile au cel mai scăzut procent în ceea ce priveşte realizarea
de investiţii mari (13,0%) şi cea mai ridicată pondere a firmelor care nu au realizat
nici o investiţie (39,4%) în timp ce numărul de firme din categoria de întreprinderi
mijlocii, care au efectuat investiţii mari creşte la 35,1%, iar ponderea întreprinderilor
din această categorie, care nu au facut nici o investiţie, scade la 19,7%.

Firmele nu sunt suficient orientate către piaţă pentru a face investiţii pe termen lung care să
le permită dezvoltarea şi consolidarea pe piaţă.

1.2. Introducerea de produse noi

Capacitatea de inovare a IMM-urilor este una dintre caracteristicile particulare acestui sector
alături de flexibilitate şi orientarea către nevoile pieţei. Succesul activităţilor inovative
derulate de către IMM se concretizează, atât în dezvoltarea pieţelor prin introducere de
produse noi ori (sau?) îmbunătăţite, cât şi prin îmbunătăţirea şi inovarea în domeniul
proceselor organizatorice şi tehnologice specifice fiecărei firme, inclusiv a proceselor de
distribuţie. Din această perspectivă, ancheta se opreşte numai la analizarea capacităţii
IMM –urilor de a crea şi introduce produse noi pe piaţă. Prin urmare, în prezenta
abordare, produsul nou nu este asimilat cu produsul unic, nici nu se reduce la produs nou
cu marcă înregistrată. Prin produs nou, în accepţiunea metodologică, se înţelege în
contextul prezentei cercetări, atât un produs integral nou, cât şi produse substanţial
îmbunătăţite. Analiza se aprofundează pe categorii evidenţiind sursa de provenienţă a
produselor noi.

Capacitatea IMM –urilor de a introduce produse noi

0 10 20 30 40
0 10 20 30 40

Agric ultura 29,9

Mic ro 30,2
Industria si Energie 37,3

Construc tii 11,1

Mic i 30,0
Comertul 35,1

Hoteluri si rest. 27,2

Mijloc ii 37,0
Transport si c omunic atii 10,1

Alte servic ii 25
% firme cu produse noi

% firme cu produse noi 8

 • Doar 1/3 dintre IMM-uri au reuşit introducerea de noi produse pe piaţă în anul 2004.
În timp ce celelalte 2/3 respectiv 68,2% dintre IMM -uri nu au introdus pe piaţă
produse noi.

• IMM-urile active în sectorul industriei înregistrează cel mai ridicat procent la

capitolul produse noi introduse pe piaţă în anul 2004, respectiv 37,3 %. IMM-urile din
industrie sunt urmate la acest capitol de către cele din comerţ cu o pondere de
35,1%. Toate celelalte sectoare de activitate înregistrează în măsură diferită ponderi
sub media pe total (30,3%). În mare parte, aceste diferenţe sunt explicate şi prin
specificitatea sectoarelor, în sensul că sunt sectoare de activitate precum
construcţiile sau transporturile unde inovarea de noi produse este mai lentă. In
schimb în sectorul serviciilor, un domeniu pretabil inovării, ponderea serviciilor noi
introduse este sub media pe total. În baza celor de mai sus, se poate sublinia
capacitatea redusă de inovare şi creare de noi servicii de către IMM-urile active în
acest domeniu. Acest lucru este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât costurile creării
de noi servicii sunt, în general, mai scăzute decât costurile pe care le presupune
inovarea şi creaţia în industrie, spre exemplu, sau în domeniul comunicaţiilor. Este de
luat totuşi în consideraţie că în telecomunicaţii infrastructura este insuficient
dezvoltată ceea ce în unele cazuri nu este permisă susţinerea performanţelor
firmelor.

• Capacitatea redusă a IMM-urilor de a introduce produse noi pe piaţă se păstrează şi

la analiza pe categorii de mărime. Indiferent de mărime, cele mai multe IMM-uri au
raportat că nu au adus produse noi pe piaţă în anul 2004. Procentul lor variază de la
69,4%, la întreprinderile mici, până la doar 61,5% la cele din categoria mijlocie de
întreprinderi.

Originea produselor noi introduse pe piaţă

• Deşi numai o treime din IMM-uri au reuşit performanţa introducerii de produse noi
pe piaţă, totuşi cele care au făcut acest lucru au apelat aproape în egală măsură la
cele trei surse: produse noi din import (45,5%) şi produse creaţie a altor firme din
România(46,0%). Pe ultimul loc se află produsele create de firma proprie (40,8%).

• S-au înregistrat diferenţe semnificative între IMM-uri în funcţie de sectorul de

activitate. 89,9% dintre IMM-urile din industrie care au raportat punerea de produse
noi pe piaţă susţin că acele produse sunt creaţie proprie. Firmele din comerţ au
introdus produse noi aproape în egală măsură, atât din import (66,0%), cât şi produse
create de alte firme din România (68,8%). Ponderile prezentate ilustrează şi faptul că
cele mai multe IMM-uri din comerţ folosesc ambele surse de aprovizionare cu produse
noi. Urmărind ponderea IMM-urilor care au adus produse din import în comparaţie cu
cele care au introdus pe piaţă produse noi create de alte firme din România, se poate

9
 observa o anumită orientare la unele sectoare (construcţii, industrie şi din alte
servicii) mai mult spre import decât spre produsele altor firme din ţară. Acest lucru
demonstrează că inovarea în aceste sectoare este încă deficitară ca şi asimilarea de
tehnologii noi care să le permită firmelor să răspundă exigenţelor pieţei.

• În schimb, în mod indubitabil,

0 20 40 60 80
capacitatea IMM-urilor de a
introduce pe piaţă produse noi, 48,1
ca rezultat al creaţiei proprii, Micro 49
37,2
creşte odată cu categoria de
mărime. Micro-întreprinderile se 29,9
dovedesc a fi cel mai puţin Mici 27,8
63,5
capabile de inovare în domeniul
produselor noi, doar 37,2% au 19
Mijlocii 17,5
creat produsele respective, în
74,3
timp ce întreprinderile mici în
procent de 63,5% şi cele de Produse din import
dimensiuni mijlocii în proporţie Create de alte firme din Romania
Creatie proprie
de 74,3% susţin că produsele noi
aduse pe piaţă au fost creatie proprie. Tendinţa de orientare către produsele noi din
import faţă de cele create de alte firme din ţară se păstrează şi la analiza pe
categorii de mărime.

1.3. Achiziţia de tehnologii noi

Achiziţia de tehnologii noi în anul 2004

• Achiziţia de tehnologii noi în sectorul IMM este scăzută. 68,1% dintre IMM-uri afirmă
0 10 20 30 40 că nu au facut nici o achiziţie de
tehnologie nouă în 2004, doar 21,2
Agricultura 18 2,6 % au cumpărat tehnologii noi, în
timp ce 9,7% au făcut achiziţii de
Industria si Energie 30 8,7 completare, în anul trecut.

• Constatarea anterioară îşi menţine

Constructii 20,7 16 valabilitatea şi la analiza pe
sectoare de activitate ale IMM-
Comertul 21,5 8,5
urilor intervievate. Ponderea IMM-
urilor care declară că nu au
Hoteluri si rest. 25,3 0,5
achiziţionat nici o tehnologie în
2004 devansează pe cele care au
Transport si comunic atii 15,8 9,8

Alte servic ii 14,7 16,1

10

achizitie de tehnologii noi achizitie de completare

 cumpărat tehnologii sau au făcut unele achiziţii parţiale de completare, indiferent de
sectorul de activitate principal. Totuşi, cea mai mare pondere a IMM-urilor care au
achiziţionat noi tehnologii se găseşte în sectorul Industrie, (30,0%) dintre acestea.

• 40
39,5 Întreprinderile din categoria mijlocie au
achiziţionat tehnologii noi într-o pondere
30 25,3
de 39,5%, superioară mediei (21,2%),
20,2
20 aproape dublu faţă de micro-întreprinderi
(20,2%) şi cu mult înaintea întreprinderilor
10
mici (25,3%). Cu alte cuvinte, şi în acest caz
0 se menţine corelaţia directă dintre
Mic ro Mic i Mijloc ii dimensiunea IMM-urilor şi capacitatea lor de
a achiziţiona tehnologii. Pe de altă parte,
achizitie de tehnologii noi situaţia micro-întreprinderilor este şi mai
agravată de faptul că puţine dintre ele au reuşit să facă chiar şi achiziţii de
completare (9,1% dintre acestea).

1.4. Introducerea şi certificarea sistemului de management al

calităţii

Introducerea şi certificarea sistemului de management al calităţii are importante

beneficii pentru firme, respectiv: conştientizarea calităţii îmbunătăţite, o claritatea
sporită a împărţirii responsabilităţilor la interiorul firmei, conduce la implicarea
crescută a angajaţilor, la eficienţă internă, îmbunătăţirea imaginii companiei,
atragerea de noi clienţi şi câştigarea încrederii acestora, uşurează participarea la
licitaţii, simplificarea procedurilor pentru export şi, nu în ultimul rând, conduce la
îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă.

Certificarea sistemelor de management (al calităţii ISO 9000, al mediului - ISO 14000, HACCP,
OHSAS 18001, SA 8000, securitatea informaţiei, etc.) şi certificarea produselor reprezintă un
factor determinant pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor româneşti şi pentru libera
circulaţie a mărfurilor/serviciilor, atât pe piaţa internă dar, cu predilecţie, pe pieţele
internaţionale, în special în Uniunea Europeană. Dacă introducerea sistemului de
management al calităţii era perceput ca « un paşaport » necesar produselor şi firmelor a
căror produse treceau graniţa, cu destinaţia export, odată cu încheirea procesului de aderare
şi integrarea în structurile pieţei unice europene, aceste standarde devin obligatorii şi pe
piaţa internă. Cu alte cuvinte, « paşaportul » devine o « carte de identitate » necesară

11
firmelor pentru a exista la ele “acasă”, adică pentru a opera tranzacţii pe piaţa internă.
Având în vedere premisele arătate mai sus, sondajul ANIMMC a dorit să evidenţieze măsura în
care IMM-urile sunt preocupate de aceste probleme de aliniere la standardele europene în
perspectiva integrării. Concluziile principale sunt prezentate în cele ce urmează furnizând
învăţăminte atât pentru factorii de decizie, pentru asociatii de afaceri, firme de consultanţă
şi instruire, precum şi pentru toate IMM-urile, care au fost sau nu subiect de intervievare.

12
Stadiul de introducere a sistemului de management al calităţii

• Introducerea managementului calităţii rămâne încă o provocare majoră pentru

majoritatea absolută a IMM-urilor, atât timp cât 78,2% dintre IMM -uri declară că nu
au introdus acest sistem. Rezultatele sondajului ne arată că sistemul de management
al calităţii a fost introdus la 12,0% dintre IMM-uri. La doar 7,6% dintre întreprinderile
intervievate acest proces este în curs de desfăşurare. Această situaţie este şi mai
ingrijorătoare cu atât mai mult cu cât foaia de parcurs a procesului de integrare in UE
ne arată o apropiere mai rapidă de momentul aderării.

• Nici unul dintre sectoare

nu se află într-o situaţie 0 10 20 30 40

mai avansată deşi analiza

evidenţiază unele Agricultura 0 29,7
diferenţieri importante.
IMM-urile din Agricultură Industria si Energie 18,6 8,1
abia încep să fie
preocupate de această Constructii 22,9 14,1
problemă având în vedere
că nici una dintre firmele Comertul 10,1 5,9
intervievate nu aveau
aceste certificări ale Hoteluri si rest. 3,8 14,1
sistemului de management
de calitate, în schimb Transport si comunicatii 5,9 4,8
29,7% dintre ele se aflau în
proces de introducere a
Alte servicii 16,1 3,3
sistemului de management
al calităţii.
introdus in 2004 in curs de implementare

• IMM-urile din Comerţ, Hoteluri, Transporturi şi Comunicaţii au reuşit în mică măsură

să se alinieze la aceste standarde. Reuşitele lor înregistrează ponderi sub media pe
ansamblul sectorului. În situaţia cea mai bună, identificată cu ocazia sondajului, se
află IMM-urile din Construcţii care în proporţie de 22,9% aveau aceste certificări, la
care se adaugă o pondere importantă de 14,1% dintre întreprinderile care se aflau în
proces de introducere. Rezultatele sondajului scot în evidenţă faptul că doar 18,6%
dintre IMM-urile din industrie au obţinut certificările pe linia introducerii sistemului
de management al calităţii, rezultat de natură să se constituie într-un semnal de
alarmă cu privire la competitivitatea celor 73,1% de firme care nu au reuşit acest
lucru, în contextul apropiat al integrării în Piaţa Internă.

13
 • Întreprinderile de mărime mijlocie sunt în
0 20 40 60
avangardă la introducerea sistemului
managementului de calitate, deoarece
33,2% dintre cele intervievate deja l-au Mic ro 10,7 6,5
introdus şi 18,5% sunt în procedură de
certificare. Situaţia cea mai gravă se
înregistrează la categoria de micro- Mic i 18,9 14,7
întreprinderi unde 80,5% dintre acestea nu
au făcut nici un demers de introducere a
managementului calităţii. Din nou, datele Mijloc ii 33,2 18,5

sondajului ne arată că se respectă corelaţia

directă dintre categoria de mărime a introdus in 2004 in curs de implementare
întreprinderii şi succesul în introducerea
sistemului de management al calităţii. Având în vedere faptul, că managementul şi
asigurarea calităţii vor deveni condiţii sine-qua-non pentru operarea pe Piaţa Internă,
în perspectiva integrării, reiese în evidenţă cu claritate, faptul că micro-
întreprinderile rămân cele mai vulnerabile dispariţiei de pe piaţă.

Analiza mai detaliată cu privire la categoriile de certificări obţinute de IMM-uri în anul

2004 evidenţiază următoarele aspecte:

0 25 50 75 100
• Chiar şi dintre cele 12% IMM-uri
Agric ultura 0 care au reuşit introducerea

Industria si Energie 75,1 0,5

sistemului de management al
calităţii au obţinut aceste
Construc tii 82,6 5,5
certificări în majoritate la
Comertul 73,3 9,5
categoria standard şi sunt mult
Hoteluri si rest. 87,4 0 rămase în urmă la categoria
Transport si c omunic atii 100 0 managementului mediului. Astfel,
cele mai multe certificări (75,3%)
A lte servic ii 71,9 0
au fost obţinute la categoria
I SO 9000 ISO 14000
standard (respectiv ISO 9000), în
timp ce doar 4,7% dintre IMM-uri
au obţinut certificări din categoria
managementului mediului (ISO 14000). De subliniat că un număr destul de mare de
respondenţi (12,4%) nu au ştiut să răspundă la această întrebare mai tehnică.

• IMM-urile, indiferent de sectorul de activitate, au obţinut într-o foarte mică măsură

certificări din categoria managementului mediului (ISO 14000, doar firmele active în

14
 Comerţ, într-o proporţie de 9,5%, urmate de sectorul Construcţii cu o pondere de
5,5%). IMM-urile care au reuşit introducerea sistemului de management al calităţii
indiferent de sectorul de activitate se încadrează în caracteristica generală
menţionată pe ansamblu, obţinând certificări din categoria standard în proporţii care
variază de la 100%, în cazul IMM-urilor din Transporturi şi Comunicaţii, la 75,1%
pentru Industrie şi respectiv 71,9% pentru cele active în sectorul Alte servicii.

• Pe categorii de mărime a IMM-urilor nu sunt diferenţieri semnificative faţă de

caracteristicile generale subliniate anterior. Cu toate acestea, cele mai puţine
certificări, chiar şi la categoria standard au fost obţinute de către micro-
întreprinderi, în comparaţie cu cele
0 20 40 60 80 100
de dimensiuni mai mari din
categoria lor. Datele oglindesc şi
Mic ro 72,3 4,3
faptul că nu există o corelaţie
directă între mărimea
întreprinderii, domeniile de
Mic i 85,4 6,9
activitate şi gradul de introducere a
unor certificări din categoria
Mijloc ii 87,7 4,3 superioară, respectiv cea a
managementului mediului. Astfel,
întreprinderile mici au raportat în
ISO 9000 ISO 14000
procent de 6,9% introducerea ISO
14000, în timp ce doar 4,3% dintre cele de talie mijlocie au reuşit acest lucru, la fel şi
întreprinderile micro. Cei drept în situaţia intervievaţilor de la categoria de micro-
întreprinderi, un procent ridicat (13,6%) nu au ştiut să facă distincţia sau nu au
răspuns. Acest fapt dovedeşte că toate IMM-urile indiferent de clasa de mărime sunt
restante la obţinerea acestor certificări, fie pentru că nu sunt suficient informate, fie
că sunt încă deficitare privind abordarea antreprenorială în dezvoltarea afacerilor.

15
 1.5. Participarea la achiziţii publice

Gradul de participare la procesul de achiziţii publice

• Majoritatea absolută a IMM-urilor intervievate nu sunt participante la procesul de
achiziţii publice. Pe ansamblul sectorului, ponderea celor care declară că nu au
participat la nici un proces de achiziţie publică se ridică la 85,1%, în timp ce doar
14,3% au avut ocazia să participe.

0 20 40 60 80 • Pe sectoare de activitate IMM-

urile din construcţii au

15,1 0,2
participat în cea mai mare
Agricultura
proporţie la achiziţii publice

Industria si pentru lucrări. 42,5% dintre

17,9 8,4
Energie IMM-urile cuprinse în eşantion s-
au aflat în această situaţie de
Constructii 42,5 25,5 participant la achiziţii publice.
IMM-urile din celelalte sectoare

Comertul 10,2 6,5 au avut într-o măsură mult

diferită şi mai redusă ocazia de
Hoteluri si a concura la obţinerea de
12,7 0
rest. comenzi publice. În cazul
sectorului Transporturi, avem
Transport si
6,7 4,8 cel mai redus procent de IMM-uri
comunicatii
ce au participat la achiziţii
Alte servicii 16,9 7,8 publice (6,7%), celelalte
sectoare aflându-se în jurul

contractor subcontractor
mediei (14,3%).

0 10 20 30 40 50

Mic ro 13,3 6,9

Mic i 20 10,8

Mijloc ii 30,2 12,1

contractor subcontractor

16
 • Există o corelaţie pozitivă directă între categoria de mărime, domeniul de activitate
şi participarea la procesul de achiziţii publice. Micro-întreprinderile au avut o
participare restrânsă la achiziţii publice, în timp ce IMM-urile de dimensiuni mai mari
au avut şanse sporite. Astfel, doar 13,3% dintre micro-întreprinderi au participat la
procese de achiziţii publice, procent care creşte la 20,0% pentru cele din categoria
mică şi, respectiv la 30,2% pentru întreprinderile de talie mijlocie.

Analiza a urmărit să evidenţieze, mai departe, dacă, totuşi, IMM –urile au participat
în calitatea de sub-contractor la achiziţii publice cu scopul contractării unei comenzi
din sectorul public.

• Paradoxal, analiza de profunzime scoate în evidenţă faptul că poziţia de sub-

contractor este şi mai inaccesibilă pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, dacă ele nu ajung
să concureze direct în procesul de achiziţie publică se reduc şi şansele să meargă „la
remorca” unor contractori mai mari. Doar 7,4% dintre IMM-uri au declarat că au avut
o poziţie de sub-contractor în procesul de onorare a comenzilor publice.

• Analiza pe sectoare de activitate, scoate în relief faptul că, din nou, IMM-urile din
Construcţii au o situaţie particulară, mult diferită de a întreprinderilor din celelalte
sectoare. Astfel, 25,5% dintre IMM-urile din construcţii au fost în situaţia de sub-
contractor, faţă de o medie de 7,4% pe total. Această performanţă a IMM-urilor din
construcţii se explică, în cea mai mare parte, prin specificul domeniului şi al
lucrărilor care se scot la achiziţie publică în acest sector aflat în pliă (plină?)
dezvoltare.

• Întreprinderile mijlocii au avut şanse ceva mai mari să obţină o sub-comandă, faţă
de întreprinderile mici sau de micro-întreprinderi. Cu toate acestea, nota generală
rămâne lipsa de acces. În sprijinul afirmaţiei anterioare este ponderea covârşitoare,
care variază de la 92,7% în cazul micro-întreprinderilor la 85,6% în cazul celor
mijlocii, a IMM-urilor care nu au obţinut poziţia de sub-contractor într-o achiziţie
publică.

1.6. Participarea IMM-urilor româneşti pe piaţa internaţională

Relaţiile comerciale ale IMM-urilor pe pieţele internaţionale

 Participarea foarte scăzută a IMM-urilor pe piaţa internaţională. 10 % dintre IMM-
uri au participat la piaţa internaţională în calitate de importator, doar 6% în
calitate de exportator şi respectiv 6,9% ca sub-contractor al unor companii
străine. Cea mai mare parte dintre firmele intervievate au declarat că nu au
participat pe piaţa internaţională (80,1%).

17
 0 5 10 15 20 0 10 20 30 40

1,6
A gric ultura 15,8 9,1
1,1
16,7 Micro 4,5
Industria si Energie 17,6
7,8 7

5,9
Construc tii 4,3
8,5
15,4
7,5
Comertul 2 Mici 14,1
5,2
5,8
14,1
Hoteluri si rest. 0
0,5
6 21,7
Transport si c omunic atii 6,3
14,1
Mijlocii 27,9
16,1
Alte servic ii 7,6 9,5
11,4

Ca importator Ca exportator Ca subcontractor

 Pe acest fond general al unei participări reduse, totuşi IMM-urile din Industrie se
detaşează în fruntea participării pe pieţele internaţionale, atât ca importatori,
cât şi ca exportatori. O altă caracteristică este că numărul IMM-urilor din
Industrie care participă la piaţa internaţională în calitate de exportator (17,6%)
devansează cu foarte puţin numărul celor care au participat ca importatori
(16,7%). Cum era şi de aşteptat, analiza pe sectoare ilustrează diferenţe
semnificative. O altă particularitate se consemnează în rândul IMM-urilor din
„Transporturi şi Comunicaţii” (14,1%) urmate de cele din „Construcţii” şi „Alte
servicii” care în procente de 8,5%, respectiv 11,4%, prezintă ponderi superioare
mediei pe total participând pe pieţele internaţionale ca sub-contractori ai unor
companii străine, fenomen cunoscut sub denumirea de „outsourcing”.

 Participarea pe pieţele internaţionale privită din perspectiva categoriei de

mărime a IMM-urilor, arată un clivaj între micro-întreprinderi şi cele din
categoria mică şi mai ales mijlocie. Rezultatele sondajului evidenţiază faptul că
micro-întreprinderile din România nu sunt antrenate, pregătite şi în ultimă
instanţă, capabile să valorifice avantajele globalizării economice, ele rămânând
orientate cu preponderenţă spre piaţa internă de mărfuri şi servicii. Subliniem
corelaţia între categoria de mărime şi gradul de participare la piaţa

18
 internaţională. Astfel, doar 4,5 % dintre micro-întreprinderi s-au aflat în poziţie
de exportator, în timp ce ponderea creşte la 14,1% la întreprinderile mici şi la
27,9% la cele mijlocii. Aceeaşi tendinţă se observă şi analizând participarea ca
importator pe categorii de mărime a întreprinderilor. Luând în considerare
caracterul de întrebare cu multiple variante de răspuns, putem obţine şi o
indicaţie cu referire la faptul că foarte puţine dintre IMM-uri s-au aflat în
ambele situaţii de participant la piaţa internaţională, ca importator şi,
respectiv, exportator, ceea ce demonstrează o stratificare a pieţei, respectiv
orientarea firmelor mari spre externalizarea unor activităţi către micro-
întreprinderi şi intreprinderi mici.

Obstacole întâmpinate de IMM în calitate de exportatori

• Un mix de obstacole în calea exportatorilor. Printre acestea cele mai frecvent
menţionate au fost „lipsa de informaţii despre pieţele externe”, motiv invocat de
28,2% dintre respondenţi, la care se adaugă lipsa de capital pentru a acţiona pe
pieţele externe şi finanţare pentru activităţile destinate exportului (20,8%). La aceste
constatări trebuie adăugat şi faptul că un număr însemnat de firme nu cunosc
obstacolele care au făcut imposibilă participarea lor pieţele internaţionale (25,3%).

• In structura pe sectoare de activitate se poate observa că lipsa de informaţii despre

pieţele externe constituie un principal obstacol pentru firmele din sectorul Comerţ
(48,1%), în timp ce lipsa de capital şi de finanţare a fost cel mai important obstacol
pentru firmele din Transporturi şi comunicaţii (64,9%). Lipsa de expertiză calificată şi
de competenţe a fost o barieră de netrecut pentru IMM-urile din Construcţii deorece
76,2% dintre firmele din sector au invocat această cauză. Pentru firmele din industrie
cauzele inaccesului pe pieţele externe sunt multiple.
• Indiferent de categoria de mărime se remarcă tocmai caracterul multiplu al cauzelor
care au condus la participarea atât de redusă a IMM-urilor româneşti pe pieţele
internaţionale.

19
 18
Industria si 25
Energie 4
17

4 Lipsa de informatii despre

0 pietele externe
Constructii 76
12 Lipsa de capital si finantare

48 Lipsa de competente /
4
Comertul 0 expertiza calificata
5 Altele

9
Transport si 65
comunicatii 0
5

58
29
Alte servicii 0
2 4

Planuri de dezvoltare ale IMM-urilor

Sondajul şi-a propus pe lângă privirea retrospectivă şi o abordare proiectivă asupra viitorului
apropiat pentru a putea furniza o imagine nu numai descriptiv-statică, ci şi una de dinamică a
sectorului. Din acest considerent, în partea a –II- a a chestionarului, utilizat pentru derularea
anchetei, s-au introdus o serie de întrebări referitoare la planurile de dezvoltare ale IMM-
urilor pornind de la o analiză internă a evoluţiilor înregistrate la nivelul firmei. În cele ce
urmează vă redăm imaginea obţinută.

2.1. Percepţii asupra tendinţelor din mediul de afaceri

Percepţia asupra evoluţiei propriilor afaceri şi a firmei în 2004

Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evoluţia afacerilor lor. Pe ansamblu, mai mult
de jumătate din IMM-uri (58,2%) apreciază evoluţia afacerilor şi a firmei lor cu un calificativ
satisfăcător, la care se adaugă aproximativ o treime (mai exact 26,8%) în optica cărora
evoluţiile au fost pozitive. Ponderea celor care caracterizează cu un calificativ foarte pozitiv
evoluţia afacerilor şi firmelor lor, deşi se ridica doar la câteva procente (în jur de 2,3%),
depăşeşte ponderea IMM-urilor care se declară foarte nemulţumite, acordând calificativul
foarte negativ (1,4%).

20
-60 -40 -20 0 20 40 60 80 100 • IMM-urile care îşi desfăşoară
activitatea de bază în domeniul
Agric ultura ”Hoteluri şi Restaurante” sunt

Industria si cele mai nemulţumite de

Energie evoluţia afacerilor. 27,2%
Construc tii caracterizează negativ evoluţia
afacerilor lor şi doar un procent
Comert
mult mai mic de 14,1%
Hoteluri si apreciază evoluţiile ca fiind
rest.
unele pozitive. Deşi nu sunt
Transport si
c omunic atii substanţiale, totuşi, există
diferenţe asupra modului în
Alte servic ii
care IMM-urile din diferitele
sectoare apreciază evoluţiile
Negativa Foarte negativa Satisfacatoare
Pozitiva Foarte pozitiva înregistrate de firmele lor.
Astfel, la polul celălalt se află
IMM-urile din “Transporturi şi Comunicaţii” precum şi din “Alte servicii” confruntate
cu o conjunctură mai favorabilă lor, care se declară mai mulţumite cu evoluţia
afacerilor.

• Micro-întreprinderile sunt mult

100 mai rezervate în aprecierea
80 pozitivă a mediului de afaceri,
60
decât cele din categoria de
40
mărime mijlocie. Astfel, doar
20
25,7% dintre micro-întreprinderi
0
caracterizează ca pozitive
-20
evoluţiile afacerilor şi firmelor
Mijlocii Mici Micro -40
lor, în timp ce acest procent
creşte la 35,9% la
întreprinderile din categoria
mijlocie de mărime.

2.2. Investiţii în curs de realizare

Tipuri de investiţii planificate pe termen scurt

• 1/3 din IMM-uri nu aveau în plan la momentul sondajului nici un fel de investiţie.
Dintre cele care aveau planuri investiţionale, în cea mai mare măsură erau

21
preocupate să achiziţioneze tehnologii şi în mult mai mică măsură, să investească în
protecţia mediului. O treime dintre IMM-uri (30,2%) îşi propun investiţii în achiziţia de
tehnologii (echipamente şi know how) şi doar 4,1% dintre ele sunt decise să
investească în protecţia mediului. O pondere însemnată de IMM-uri, respectiv 26,4%,
se confruntă cu lipsa bazei materiale pentru desfăşurarea corespunzătoare a
afacerilor, motiv pentru care îşi propun investiţii: construirea de clădiri, hale
industriale, birouri şi alte elemente de infrastructură pentru afaceri. Trebuie
remarcată şi ponderea de 13,3% a IMM-urilor care sunt orientate către investiţii ce ţin
de formarea continuă a personalului.

A gric ultura si Pesc uit

Protectia mediului 100
Achizitia de tehnologii 80
noi
Achizitia/constructia 60
de cladirii, etc.
Instruirea personalului
40
20
Crearea de noi
produse 0
Nici o investitie
Mic ro Mic i Mijloc ii

Industria si Energie Constructii

100 100

80 80

60 60

40 40

20 20

0 0

Mic ro Mic i Mijloc ii Mic ro Mic i Mijloc ii

22
 Comertul Hoteluri si restaurante
100 100

80 80

60 60

40 40

20 20

0 0

Mic ro Mic i Mijloc ii Micro Mici Mijlocii

Hoteluri si restaurante A lte servic ii

100 100

80 80

60 60

40 40

20 20

0 0
Micro Mici Mijlocii Mic ro Mic i Mijloc ii

• Diferenţe semnificative pe sectoare de activitate cu privire la priorităţile de

investiţii viitoare. IMM-urile din Agricultură sunt într-o măsură mult mai mare
preocupate de investiţii în protecţia mediului (16,9% faţă de media de 4,1%), în timp
ce întreprinderile din Industrie se orientează, chiar şi într-o mai mare măsură decât
celalalte către achiziţia de echipamente şi tehnlogii (51,7% faţă de o medie de
30,2%). De remarcat este şi faptul că IMM-urile din Industrie sunt, în al doilea rând,
preocupate să investească în crearea de produse noi. Procentul de 18,6% faţă de
media de 8,1% vine în sprijinul acestei concluzii. Pe de altă parte, IMM-urile din
„Hoteluri şi Restaurante” sunt cel mai preocupate de dezvoltarea bazei materiale
(cazare, servirea mesei, etc.) fapt demonstrat de ponderea de 42,7% a acestei
categorii de investiţii faţă de media pe ansamblu de 26,4% şi faţă de doar 16,6% în
sectorul alte servicii. De altfel, o altă concluzie, care subliniază priorităţile diferite

23
 de investiţii ale IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate, ne este dată şi de
faptul că IMM-urile din „Alte servicii” sunt în cel mai înalt grad preocupate de
investiţii în instruirea personalului (28,1% faţă de o medie de 13,3% şi faţă de ponderi
mult mai mici pe care le deţine această categorie de investiţii în planurile IMM-urilor
din celelalte sectoare).

• Odată în plus se evidenţiază corelaţia directă între dimensiunea întreprinderii şi

planurile de investiţii. Această corelaţie este şi mai puternică în ceea ce priveşte
investiţiile în protecţia mediului, în achiziţia de tehnologii, instruirea personalului şi
crearea de produse noi, fapt ilustrat de amplitudinea de variaţie a ponderilor
înregistrate de tipul respectiv de investiţii la fiecare categorie de întreprinderi
(micro, mici şi mijlocii). Astfel, doar 3,3% dintre micro-întreprinderi îşi propuneau să
investească în protecţia mediului, în timp ce întreprinderile mici, într-o proporţie de
8,3%, iar ponderea celor mijlocii ajunge la 16,1%. O situaţie similară este oglindită şi
de faptul că investiţiile în crearea de produse noi ocupă un procent de 7,6% în cazul
micro-întreprinderilor, procent care creşte la 20,8% la cele de mărime mijlocie. La
categoria de investiţii în instruirea personalului micro-întreprinderile îşi propun astfel
de investiţii într-un procent de 12,3%, în timp ce acest procent creşte la 26,3% în
cazul întreprinderilor mijlocii. Corelaţia este mai slabă la categoria de investiţii în
elemente de infrastructură, fapt ilustrat de decalajul mult mai redus între ponderea
pe care o deţine această categorie de investiţii la micro-întreprinderi (26%), la cele
mici (28,5%) şi la întreprinderile mijlocii (29,7%).

24
2.3. Surse de finanţare ale investiţiilor

Principalele surse de finanţare pentru investiţii

• IMM-urile au început să utilizeze portofolii mai diversificate de surse de finanţare.
Structura portofoliului este mult diferită de la un sector la altul de activitate. Cea
mai importantă se atribuie resurselor proprii, urmate de creditele bancare şi, în al
treilea rând, de surse din asistenţă financiară nerambursabilă, atât din alocaţii
bugetare, cât şi din granturi ale UE. Ponderea surselor de pe piaţa de capital este
nesemnificativă.

• Deşi resursele proprii au rămas principala sursă de finanţare a proiectelor de

investiţii, importanţa împrumuturilor bancare creşte. Utilizarea resurselor proprii, în
proiectele de investiţii este diferită de la un sector la altul de activitate. Astfel, de la
100% în cazul IMM-urilor din Hoteluri şi Restaurante, la 51,7% la întreprinderile din
Agricultură. IMM-urile din comerţ apelează în cea mai mare măsură la creditele
bancare (59,1%), urmate la mica distanţă de IMM-urile din Transporturi şi Comunicaţii
(51,7%) şi de cele din Agricultură (46,8%). În ceea ce priveşte programele de asistenţă
financiară susţinute de către UE, firmele din agricultură se detaşează ca fiind cele
care apelează la această sursă cel mai mult. Astfel, 26,6% din firmele din agricultură
investigate îşi propun să apeleze la această sursă de finanţare a investiţiilor lor, în
timp ce doar 0,6% din IMM-urile din Comert au această intenţie. Ponderea atât de
mică a acestei surse în portofoliul de finanţare a investiţiilor firmelor din Comerţ este
dictată, de fapt, de neeligibilitatea acestui sector pentru asistenţa financiară
nerambursabilă.

Resursele proprii Agricultura si Pescuitul

Imprumuturi bancare
100

Accesarea de fonduri publice 80

60
Programe ale UE
40
Partic ipatii ale Fondurilor de investitii 20
(equity)
0
Alte surse
Micro Mici Mijlocii
Nu stiu

25
 Industria si Energie Constructii

100 100
80 80
60 60
40 40
20 20
0 0
Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii

Comertul Hoteluri si Resaturante

100 100
80 80
60 60
40 40
20 20
0 0
Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii

Transport si Comunicatii Alte servici

100 100
80 80

60 60
40 40

20 20
0 0
Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii

• Indiferent de categoria de mărime, firmele folosesc aproape în egală măsură, atât

resursele proprii, cât şi împrumuturile bancare. Diferenţele înregistrate la acest

26
capitol de către micro-întreprinderi, faţă de firmle mici şi, respectiv, faţă de
întreprinderile mijlocii sunt de câteva procente. În schimb, accesarea fondurilor
publice şi a asistenţei financiare nerambursabile furnizată de UE este mai ridicată în
cazul firmelor mijlocii (3,5% şi respectiv 6,2%) faţă de micro-întreprinderi (0,8% şi
respectiv 3,7%).

27
3 Atitudinea faţă de climatul de afaceri
Barierele adminstrative constituie o piedică semificativă în calea bunului mers al afacerilor şi,
în special, al întreprinderilor mici şi mijlocii, cauzând acestora pierderi de competitivitate şi
vulnerabilitate majoră la schimbările frecvente din mediul extern. Pe lângă complexitatea şi
stufoşenia procedurilor administrative se adaugă faptul că soluţionarea acestora ia timp şi se
află la discreţia angajaţilor din respectivele instituţii responsabile. Conştienţi de efectele
adverse asupra dezvoltării IMM-urilor, organismele guvernamentale de resort din România au
luat continuu măsuri care au implicat reorganizări procedurale şi instituţionale pentru
stabilirea competenţelor necesare şi raţionalizare normativă sau chiar dereglementări
necesare. Merită să subliniem, poate şi numai cu titlu de exemplu, faptul că în anul 2004
ANIMMC a reuşit introducerea procedurii “aprobării tacite” la înregistrare firmelor noi şi
declaraţia pe proprie răspundere în procesul de autorizare prealabilă a funcţionării
întrepinderilor noi, cu rezultat direct, atât asupra reducerii intervalului de timp necesar
înregistrării unei firme, cât şi reducerea costurilor asociate înregistrării şi autorizării. Cu
toate acestea, o serie de proceduri de lucru sunt încă mult prea complicate pentru a putea fi
urmate facil şi îndeplinite de către IMM –uri, care se ştie au un număr relativ limitat de
personal total, si mult mai putin de specialitate, ceea ce le face vulnerabile îndeplinirii
acestor cerinţe administrative, financiare şi de raportare. Ancheta de opinie a ANIMMC a
urmărit să înregistreze punctul de vedere al IMM-urile faţă de aceste prezumţii de lucru. Iată-
le sumarizate în cele ce urmează:

3.1 Evoluţii noi ale mediului de afaceri

Aprecieri cu privire la evoluţiile din mediul de afaceri românesc

Agricultura si Pescuitul 3,4 79,8 16,6

Industria si Energie 19,7 51,1 27,8

Constructii 33 33,1 29,8

Comertul 24,1 57,4 16,1

Hoteluri si rest. 14,1 73,3 12,7

Transport si comunicatii 10,5 57,1 28,3

Alte servicii 31,8 54,9 12,7

s-au imbunatatit au ramas la acelasi nivel s-au inrautatit nu stiu sa apreciez

28
• Opiniile cu privire la evoluţia de ansamblu a mediului de afaceri din România în 2004
au fost relativ similare cu aprecierile pe care IMM-urile le-au exprimat faţă de
evoluţia propriilor afaceri şi firme. De unde se poate trage concluzia că influenţa
mediului de afaceri asupra IMM-urilor este una hotărâtoare, orice modificări în
climatul general de afaceri fiind de natură să producă efecte pozitive sau perturbaţii
majore acestor categorii de întreprinderi, care sunt mult mai vulnerabile în raport
cu factorii externi. Astfel, 56,4% dintre IMM-uri au fost de părere că evoluţiile din
mediul de afaceri în 2004 au rămas la acelaşi nivel, în timp ce cealaltă jumătate de
IMM-uri are percepţii foarte împărţite şi anume, 23,2% susţin că mediul de afaceri s-a
îmbunătăţit, iar 18,5% susţin că evoluţiile au condus către o înrăutăţire a mediului de
afaceri.

-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20

Alte servic ii

Comertul

Construc tii

Hoteluri si rest.

Industria si Energie

Agric ultura si Pesc uitul

Transport si c omunic atii

•
Evoluţiile
pozitive au fost cu precădere resimţite de IMM-urile din Construcţii (33%) şi din Alte
servicii (31,8%), în timp ce pentru IMM-urile din Transporturi, evoluţiile negative au
fost ceva mai puternic resimţite (28,3% faţă de o medie de 18,5%). IMM-urile active în
domeniul Agricultură au apreciat în marea lor majoritate (79,8%) că mediul de afaceri
nu a înregistrat evoluţii faţă de anii anteriori, situaţia rămânând la acelaşi nivel.

0 20 40 60 80 100

Mic ro 23 56,9 18,7

Mic i 24 52,5 17,6

Mijolc ii 26,6 53,6 13,8

s-au imbunatatit au ramas la acelasi nivel

s-au inrautatit nu stiu sa apreciez

29
 • Categoria de întreprinderi mijlocii apreciază într-o mai mare măsură (26,6%) decât
celelalte tipuri de întreprinderi că mediul de afaceri din România s-a îmbunătăţit.
Aceasta, în timp ce micro-întreprinderile au perceput evoluţiile din mediul de afaceri
ca mergând spre înrăutăţire, fapt arătat de ponderea mai mare (18,7%) decât media
aprecierilor negative la adresa mutaţiilor intervenite în mediul economic şi de
afaceri.

3.2 Îmbunătăţiri ale cadrului legislativ

În continuare, respondenţii au fost consultaţi cu privire la modul cum apreciază diferitele
aspecte legate de mediul de afaceri din România, atât din punct de vedere al
modificărilor apărute în 2004 în cadrul legislativ, cât şi asupra politicilor din domeniul
fiscal. Opiniile IMM-urile se distribuie astfel:

Aprecieri cu privire la claritatea reglementărilor apărute în 2004

claritatea reglementarilor
4 legislative aparute in 2004
nivelul de impozitare actual
3

1
Agricultura Industria si Constructii Comertul Hoteluri si Transport si Alte servicii
Energie rest. comunicatii

• Calitatea reglementărilor legislative apărute în 2004 a fost sub-satisfăcătoare, iar

nivelul de impozitare este destul de mare. Calificativul mediu acordat de IMM-uri
este de 2,5 pentru aprecierea clarităţii reglementărilor apărute în 2004, ceea ce pe
scala utilizată se atribuie calificativul mediu de „sub-satisfăcător”. În ceea ce
priveşte opinia faţă de noile nivele de impozitare opţiunea firmelor se situează la
nivelul valorii medii de 2,3, ceea ce în termen de calificativ înseamnă „destul de
mare”

30
 5
claritatea reglementarilor legislative aparute in 2004
4
nivelul de impozitare actual
3

1
M icro M ici M ijlocii

• IMM-urile indiferent de sectorul de activitate în care activează sunt solidare în

aprecierile pe care le fac cu privire la claritatea reglementărilor şi la noile nivele
de impozitare. Aprecierile se păstrează în jurul mediei, diferenţele de opinii în
funcţie de sectorul de activitate fiind foarte mici.

• Punctul de vedere unitar cu privire la aspectele investigate indiferent de categoria

de mărime. Cu alte cuvinte, indiferent de mărimea întreprinderii, aprecierile se
păstrează în jurul mediei.

3.3. Noutăţile sistemului fiscal şi impactul lor asupra IMM-

urilor
Aprecierile IMM-urilor cu privire la noile nivele de impozitare
• Noile nivele de impozitare sunt resimţite ca “destul de mari”. Faţă de problematica
noilor nivele de impozitare firmele se poziţionează la nivelul valorii medii de 2,3,
ceea ce pe scala utilizată pentru a măsura aprecierile înseamnă „destul de mare”.

• Unanimitate pe sectoare de activitate faţă de problema nivelului de impozitare

actual. Calificativul mediu acordat de firme pe sectoare este relativ acelaşi. Mai mult
decât atât, firmele din Agricultură sunt şi mai critice la aprecierea noilor nivele de
impozitare pe care le consideră mari, printr-un calificativ mediu de 1,9.

• Consensul firmelor legat de aprecierile faţă de noile nivele de impozitare se menţine

şi la categoria de mărime. Variaţia calificativului mediu acordat pe categorii de
mărime a întreprinderilor este nesemnificativ.

Opiniile IMM-urilor referitoare la proceduri de lucru şi circuitul documentelor

privind plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat
• Doar 17% dintre IMM –uri au fost de părere că procedurile sunt corespunzătoare.
Majoritatea IMM-urilor au apreciat că sunt prea multe instituţii care trebuie depuse
documentele (69,3%), prea multe şi prea complicate documente trebuiesc

31
 completate (69,3%), precum şi faptul că sunt prea multe conturi şi ordine de plată
care revin în sarcina întreprinderilor (57%).

0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100

Agricultura

Micro
Industria si
Energie

Constructii

Comertul Mici

Hoteluri si
rest.

Transport si
comunicatii
Mijlocii

Alte servicii

Proc. Corespunzatoare
Prea multe documente si complicate
Prea multe institutii
Prea multi conturi
Nu raspund

• IMM-urile din Agricultură sunt mai critice în aprecieri, fapt ilustrat de proporţia
mult mai mare a firmelor care au declarat că procedurile sunt prea complicate
(92,0%), prea multe instituţii unde trebuie depuse documente (94,0%) cât şi prea
multe conturi şi documente de plată solicitate (84%). Aceasta, în timp ce IMM-urile
din sectorul Hoteluri şi Restaurante par să fie mai antrenate în urmărirea acestor
proceduri de lucru, fapt evidenţiat de ponderea mult mai mare a firmelor care au fost
de părere că procedurile sunt corespunzătoare, respectiv 31% din respondenţi în
comparaţie cu 17,0% pe total sector IMM şi faţă de doar 3,4% în cazul firmelor din
Agricultură.

• Firmele mijlocii fac faţă mai bine procedurilor de lucru decât micro-întreprinderile.
Acest lucru este explicabil prin numărul mai mare de personal, precum şi prin
specializările mai bine definite ale personalului din firmele mijlocii faţă de cele mici

32
 sau de micro-întreprinderi. Acest aspect este ilustrat de ponderea mai mare a
firmelor mijlocii care se declară de acord cu procedurile, considerându-le
corespunzătoare (23,9%) faţă de micro-întreprinderi, care sunt de această opinie doar
într-un procent de 16,4%. Cu toate sublinierile anterioare, majoritatea IMM-urilor,
indiferent de categoria de mărime căreia îi aparţine, împărtăşesc opinia că
procedurile sunt necorespunzătoare, atât din punct de vedere al faptului că trebuie
depuse la prea multe instituţii, cât şi pentru că sunt prea multe şi complicate
documente de întocmit de către firme pentru a-şi onora obligaţiile de plată la
fondurile de asigurări sociale de stat.

3.4. Rolul Guvernului în construirea unui mediu de afaceri

sănătos
Puncte de vedere cu privire la instituţiile guvernamentale responsabile pentru
iniţierea şi promovarea de politici publice pentru IMM

0 20 40 60 80
• Ministerul Finanţelor
Publice (45,9%) şi
Agricultura
ANIMMC (43,3%) sunt
instituţiile care din punct
Industria si
de vedere al
Energie
respondenţilor sunt cele
responsabile pentru
Constructii
iniţierea şi
implementarea politicilor
Comertul de dezvoltare a micilor
afaceri în România. Dacă
Hoteluri si în sondajul din anul 2004
rest. ANIMMC era creditată cu
această responsabilitate
Transport si
de doar 20,7% dintre
comunicatii
respondenţi, rezultatele
sondajului din 2005
Alte servicii
evidenţiază că un număr
dublu de IMM-uri
M EI M FP ANIM M C ADR M EC Nu stiu apreciază rolul Agenţiei
în iniţierea şi
implementarea politicilor de dezvoltare a micilor afaceri în România. Acest lucru

33
 oglindeşte în mod indirect creşterea de vizibilitate publică a ANIMMC. O pondere
însemnată în aprecierile respondenţilor o deţine şi Ministerul Economiei şi
Comerţului (30,8%).

• Percepţia IMM-urilor este mult diferită la analiza pe sectoare de activitate. Firmele

din Agricultură, în general, creditează suplimentar toate instituţiile
guvernamentale, ceea ce se poate explica prin faptul că ele se văd mult mai
vulnerabile în absenţa unui sprijin guvernamental orientat. Prin urmare, şi ponderile
cu care sunt declarate instituţiile listate ca responsabile pe partea de regelmentare
sunt mult mai mari, atât faţă de medie, cât şi faţă de toate celelalte sectoare de
activitate. În contrast cu firmele din agricultură, cele din sectorul Hoteluri şi
Restaurante atribuie în egală măsură responsabilităţi către toate instituţiile
guvernamentale listate. Astfel, aproape 60% din firmele din acest sector atribuie
responsabilitatea către ANIMMC.

• Fără a se deosebi radical, totuşi firmele din categoria mijlocie au atribuit ANIMMC
un rol mai ridicat, respectiv 55,2% dintre ele faţă de o medie de 43,3%. Firmele se
deosebesc semnificativ în funcţie de mărimea lor atunci când atribuie rolul
Ministerului Integrării Europene. Astfel, firmele mici şi, mai ales, cele mijlocii
apreciază într-o pondere mai mare rolul ce trebuie jucat de MIE în structura
instituţiilor guvernamentale reponsabile, de 11,1% şi, respectiv 15,9% comparat cu
media de 8,1% .

Opinii cu privire la rolul Guvernului în furnizarea de servicii de sprijin

Agricultura si Pescuitul 99 1
0

Industria si Energie 93 5 3

Constructii 86 14 0

Comertul 87 6 7

Hoteluri si rest. 75 0 25

Transport si comunicatii 90 6 5

Alte servicii 84 14 3

Da Nu Nu stiu

34
Rolul activ al Guvernului în asigurarea de servicii este solicitat de majoritatea firmelor.
87,4% dintre IMM-urile cuprinse în sondaj afirmă că Guvernul trebuie să-şi asume un rol activ
în asigurarea de servicii în sprijinul lor.

• IMM-urile din Agricultură solicită cel mai frecvent (99,1% dintre acestea) rolul
activ al Guvernului în furnizarea de servicii de sprijin. Un număr mai mic de IMM-
urile din sectorul Hoteluri şi Restaurante consideră că Guvernul ar trebui să fie mai
activ (74,7% faţă de media de 87,4%). De altfel, IMM-urile din acest sector apar mai
confuze în opinii din moment ce un sfert dintre acestea (25,3%) nu ştiu dacă Guvernul
ar trebui să joace sau nu un rol în furnizarea de servicii. Cu toate aceastea, se poate
concluziona că marea majoritate a IMM-urilor, indiferent de sectorul de activitate,
doresc un rol activ al Guvernului.

Mic ro 87 7 6

Mic i 89 8 4
•
Mijloc ii 88 8 4

Da Nu Nu stiu

Întreprinderile reclamă în egală măsură rolul activ al Guvernului în asigurarea de

servicii în favoarea IMM-urilor. De menţionat că, în rândul celor care nu sunt de
acord cu rolulul activ al Guvernului în furnizarea de servicii, deşi proporţional, mult
mai puţini, faţă de prima categorie, totuşi, se observă o corelaţie directă între
categoria de mărime şi punctul de vedere exprimat. Astfel, întreprinderile mijlocii
într-o mai mare măsură (7,9%) decât cele mici(7,5%), şi respectiv, micro-
întreprinderile (6,9%) s-au exprimat pe aceste poziţii. Cele mai mici sunt şi cele care
solicită un sprijin mult mai activ.

35
Problemele identificate de IMM-uri pe care Guvern ar trebui să le sprijine

Legislatie Agric ultura si Pesc uitul

50
Instruire si consultanta
Micro 50
50
Garantiile privind imprumuturi
bancare 50
Mici 33
42 Industria si Energie
Transport si Comunic atii
67 63
Hoteluri si Restaurante Mijlocii 22 MicroAlte servic ii 36 75
44
Micro 40
43
35
100 78
Micro 40 Micro 44 73
20 Mici 22 42 65
M ici 33 44
30
100 67
Mici 29 Mici Construc tii 56 79
43 Mijlocii 23 41 78
Mijlocii 46 56
62
22
67 Micro 43 71
Mijlocii 67 Mijlocii 48 71
33 41
72
Mici 49
46 Comertul

 Îmbunătăţirea legislaţiei se află în top-ul 85 65

solicitărilor de implicare a Guvernului. Mijlocii Micro35 44
37 41
Majoritatea IMM-urilor (68,7%) s-au
exprimat cu acest punct de vedere. 77
Mici 36
Aproape jumătate din IMM-uri consideră că şi problemele 36
legate de instruire şi consultanţă ar trebui să fie sprijinite
64
de Guvern. Pe locul trei, la o distanţă mai mare regăsim Mijlocii 42
36
implicarea Guvernului în acordarea de garanţii privind
împrumuturile bancare, respectiv 37,5% dintre IMM-uri au
solicitat acest lucru.

 Fără a se deosebi radical, IMM-urile din diferitele sectoare solicită în mod diferit
implicarea Guvernului în îmbunătăţirea cadrului legislativ. Sprijinirea problemelor de
ordin legislativ este văzută de 99,4% dintre IMM-urile din Hoteluri ca fiind prevalentă.
Pentru acest sector celelalte tipuri de implicare au apărut cu o intensitate mai scăzută a
solicitărilor. În schimb, pentru IMM-urile din sectorul Agricultură, implicarea Guvernului
este vazută prin toate formele de implicare, şi anume: modelarea legislaţiei (50,4%), prin
instruire şi consultanţă (47,6%) şi acordarea de garanţii pentru împrumuturile bancare
(49%) ale societăţilor agricole.

36
 Interesant este de scos în evidenţă şi faptul că, cu cât întreprinderea este mai mare cu
atât opinia faţă de implicarea Guvernului în modelarea legislaţiei este mai pronunţată.
La capitolul „instruire şi consultanţă ”IMM-urile sunt mult mai apropiate ca poziţie
indiferent de categoria de mărime căreia îi aparţin. În schimb, opinia lor se nuanţează la
capitolul garanţii pentru împrumuturi, unde întreprinderile mijlocii sunt mai solicitante
faţă de Guvern, urmate la anumită distanţă de micro-întreprinderi. E foarte probabil ca în
situaţia întreprinderilor mijlocii acest lucru să fie impus de valorile mai mari ale
creditelor la care acced şi pentru care trebuie constituite garanţii corespunzătoare, în
schimb micro-întreprinderile să solicite această formă de sprijin ca urmare a lipsei de
mijloace de garantare proprii.

37
Aprecierile faţă de modul de înţelegere a problemelor cu care se confruntă IMM-
urile, de către Guvern
1= Foarte slab... 5 = Foarte bine

5

Micro Mici Mijlocii
4 Un

100
1
Agricultura Industria si Constructii Comertul Hoteluri si Transport si Alte servicii
Energie
80 rest. comunicatii

procent 60
% firme

mare de
IMM-uri
40
(45,1%)
consideră că
20
problemele
cu care se
confruntă 0

sunt înţelese Micro M ici Mijlocii

în slabă Agricultura Industria si Energie Constructii

măsură de Comertul Hoteluri si rest. Transport si comunicatii

către Alte servicii total

Guvern.
Acest aspect este suplimentar nuanţat şi de faptul că o altă parte semnificativă (23,9%)
atribuie Guvernului un grad satisfăcător de înţelegere a problematicii, în timp ce alte
20,6% sunt de părere că Guvernul are o foarte slabă înţelegere faţă de problemele IMM-
urilor.

 Din nou apare evident că IMM-urile sunt solidare în această apreciere indiferent de
sectorul de activitate. Pe fondul unei aprecieri negative, cu câteva excepţii aflate pe
poziţii şi mai categorice, respectiv cele din Agricultură (64,5%) şi Hoteluri şi Restaurante
(57,3%), IMM-urile din celelalte sectoare consideră că înţelegerea Guvernului este relativ
slabă. Ponderea IMM-urilor din celelalte sectoare care se află pe o poziţie de apreciere
negativă variază foarte puţin, atât faţă de medie, cât şi unele faţă de altele. Firmele din

38
 sectorul Construcţii au fost cel mai pozitive în aprecieri, fapt ilustrat de ponderea de
11,8% dintre IMM –urile din construcţii care creditează înţelegerea Guvernului cu
calificativul “bine”.

 Micro-întreprinderile s-au poziţionat mai critic faţă de celelalte categorii de mărime în

ceea ce priveşte gradul de înţelegere a problemelor lor de către Guvern. 46,0% dintre
acestea acordă un calificativ “slab” înţelegerii Guvernului. Astfel, putem identifica o
corelaţie inversă între mărimea întreprinderii şi aprecierea faţă de modul în care
Guvernul înţelege problemele celor care desfăşoară afaceri la scară mică. În baza acestei
corelaţii, micro-întreprinderile se poziţionează mai critic faţă de celelalte categorii de
mărime. În ciuda micilor diferenţe de percepţie, aprecierea generală este negativă.

4 Spiritul de asociere al IMM-urilor

Într-o economie de piaţă funcţională, definitorie este concurenţa liberă şi loială şi lupta
pentru satisfacerea clienţilor în scopul obţinerii de profit. Există însă deseori situaţii în care
cooperarea se dovedeşte a fi bine venită, servind interesele comune ale întreprinzătorilor.
Cooperarea înseamnă, pe lângă dezvoltarea schimbului de informaţii la nivelul comunităţii de
afaceri şi facilitarea relaţiilor cu autorităţile publice şi de reglementare legislativă. Cu toate
aceste sublinieri favorabile dezvoltării sprititului de asociere, rezultatele sondajelor
precedente ale ANIMMC scoateau în evidenţă faptul că majoritatea IMM-urilor îşi dezvoltă
afacerile intr-un climat de izolare faţă de ceilalţi actori de pe piaţă, izolare care nu este de
natură să favorizeze şi să fertilizeze tocmai schimbul de experienţă şi de bune practici, sau să
conducă la atingerea unei greutăţi specifice „a vocii” cu care se exprimă IMM-urile în mediul
de afaceri. Considerentele menţionate au justificat continuarea investigării gradului de
asociere şi participare, în calitate de membrii, în diferite categorii de organizaţii de afaceri:
organizaţii patronale, camere de comerţ şi industrie, asociaţii profesionale, etc. O imagine
actualizată a participării şi activismului IMM-urilor în structurile asociative este redată în
cuprinsul acestui capitol.

4.1. Participarea IMM-urilor în calitate de membri în organizaţii

de afaceri

Gradul de participare al IMM în organizaţii de afaceri

• Procentul redus al IMM-urilor care au statut de membru în organizaţii de afaceri.
Doar 1/3 din IMM-uri şi-au declarat afilierea ca membru în cel puţin una dintre

39
 formele de asociere. Majoritatea covârşitoare (71,7%) nu au făcut încă acest pas al
asocierii;

• Cel mai înalt grad de asociere se întâlneşte la IMM-urile din sectorul Transporturi şi
comunicaţii (43,8%), în timp ce cea mai slabă participare în calitate de membru o
regăsim la firmele din Comerţ (23,5%) şi Hoteluri şi resturante (17,9%);

• Analiza pe categorii de mărime scoate în relief faptul că spritul de asociere se

amplifică pe măsură ce întreprinderea este mai mare ca dimensiune. Astfel, mai mult
de jumătate dintre întreprinderile din categoria mijlocie (54,9%) au statutul de
membru în ceea ce, generic am denumit „organizatii de afaceri”, în timp ce micro-
întreprinderile participă într-un procent de doar 25,1%. Cu alte cuvinte, izolarea în
care lucrează IMM-urile, în general, este mult mai accentuată la categoriile de
mărime mai mică, ceea ce le face şi mai vulnerabile atât factorilor din mediul extern,
cât şi lipsei de surse de informaţii şi schimb de experienţă.

Perspectiva cu privire la calitatea de membru în asociaţii

100

80

60
% firme

40

20

0
AgriculturaIndustria siConstructii Comertul Hoteluri siTransport siAlte servicii total
Energie rest. comunicatii

Da Nu Nu am decis inca Nu stiu/ Nu raspund

Planurile celor care nu sunt încă cuprinşi într-o formă de asociere nu sunt pozitive şi nici
definitive. 56,5% dintre firmele intervievate susţineau că nu intră în planurile lor să devină
membru în vreun tip de formă asociativă, în timp ce pentru mai mult de un sfert dintre IMM-
uri (28,0%) înscrierea într-o asociaţie este o decizie asupra căreia încă mai reflectează. Cert
este ca doar 12,8% sunt decişi să devină membrii într-un viitor apropiat.

• Dacă analizăm intenţiile pentru viitor observăm diferenţe mari de opinie între IMM-
urile din diferitele sectoare de activitate. Astfel, firmele din Hoteluri şi restaurante
au afirmat aproape în totalitate (95,9%) că nu intenţionează să facă acest pas, şi doar

40
 4,1% încă reflectează asupra acestei decizii. In schimb, firmele din agricultură sunt
mult mai preocupate de această decizie, din moment ce 26,8% spun că vor face acest
• lucru, iar 47,1% sunt într-un proces de decizie care încă nu s-a finalizat cu o hotărâre.
• Deşi nu într-un procent mare, totuşi, micro-întreprinderile sunt mai hotărâte să
opteze pentru statutul de membru într-o forma asociativă.Cu toate acestea, opiniile
şi intenţiile IMM-urilor, indiferent de categoria de mărime sunt mult prea
împrăştiate, ceea ce denotă, odată în plus, incertitudinea cu care ele abordează
această eventuală opţiune de asociere.

Criterii de alegere a asociaţiei în care să devină membri

Atât IMM-urile care aparţin unei forme de asociere, cât şi pentru firmele care
intenţionează să devină membre într-un viitor apropiat, au la baza opţiunii lor un
set de criterii de selecţie a organizaţiei unde sunt membre sau intenţionează să
devină.

0 20 40 60 80 100

Agricultura

Industria si Energie

Constructii

Comertul

Hoteluri si rest.

Transport si comunicatii

Alte servicii

Asociatie profesionala Reprezentativitate nationala

Puterea de a face lobby Numar de membri

• IMM-urile au optat pentru criteriul” asocierii profesionale” în proporţie de

57,8%, criteriu care este urmat de nevoia de a avea” reprezentativitate la
nivel naţional”. Lucrul acesta este important pentru 44,3% dintre IMM-urile
respondente sondajului, la care se adaugă 32,% care menţionează şi faptul că
în alegerea organizaţiei a prevalat şi puterea de a face advocacy şi lobby.
Firmele intervievate nu au avut ca şi criteriu de selecţie “ numărul de

41
 membrii ai organizaţiei”, acest lucru este evidenţiat de un procent rezidual
de 4,4%.

• Transportatorii şi agricultorii optează în totalitate pentru criteriul

„asocierii profesionale” dublat de reprezentativitate naţională şi puterea
de a le reprezenta interesele în faţa factorilor de decizie (capacitatea de a
face advocacy şi lobby).În schimb, pentru IMM-urile din comerţ criteriul
prevalent este „puterea de a face lobby”, criteriu care cu 39,8% se află pe
prima poziţie în opţiunea firmelor din comerţ.

• Pentru micro-întreprinderi ca şi pentru firmele mijlocii puterea de a face

lobby este mai importantă decât pentru întreprinderile mici. Această din
urmă categorie, plasează în vârful ierarhiei criteriilor de selecţie a
organizaţiei din care fac sau urmează să facă parte, criteriul corespondenţei
profesionale. Astfel, 63,2% din firmele mici susţineau că prioritar în alegere
este „caracterul profesional al asociaţiei”, de breaslă al organizaţiei.

Principalele beneficii aşteptate în calitate de membru deplin sau afiliat

Influenta asupra Influenta asupra

reglementarilor reglementarilor
100 100
80 80
60 60
Mai mare 40 Mai mare 40
Nici un beneficiu Nici un beneficiu
vizibilitate 20 vizibilitate 20
0 0

Relatii de Schimb de Relatii de Schimb de

comunicare informatii comunicare informatii

Agricultura si Pescuitul Industria si Energie

42
 Influenta asupra
Influenta asupra
reglementarilor
100 reglementarilor
80 100
60 80
Mai mare 40 60
Nici un beneficiu Mai mare
vizibilitate 20 40 Nici un beneficiu
Influenta asupra
vizibilitate 20
Influenta asupra
0
reglementarilor0 reglementarilor
100 100
80 80
Relatii de Schimb de 60 60
Mai mare Relatii Mai
de mare Schimb de
comunicare informatii 40 40un beneficiu
Nici Nici un beneficiu
vizibilitate comunicare 20
vizibilitate informatii
20
Comertul 0 0
Constructii

Relatii de Relatii de
Schimb de Schimb de
comunicare comunicare informatii informatii
• Cât priveşte beneficiile pe care IMM-
Transport si Comunicatii
Hoteluri si Restaurante
urile le urmăresc să le obţină ca
urmare a afilierii şi participării active la viaţa unei organizaţii de afaceri sunt,
prima concluzie se referă la faptul că acestea urmăresc un mănunchi de beneficii şi
nu avantaje singulare sau izolate. Cel mai important set de beneficii adună la un loc
96,7% dintre IMM-uri şi acest set curpinde” schimb de informaţii şi de experienţă” şi
„ posibilitatea de a stabili relaţii de comunicare cu alţi parteneri”. Cu alte cuvinte
cvasitotalitatea respondenţilor văd în participarea la o organizaţie de afaceri,
posibilitatea relaţionării şi comunicării sistematice în reţea. Tot atât de adevărat
este că un număr important de IMM-uri, respectiv 33,8% caută să obţină de la
asociaţiile în care sunt sau vor să se înscrie, beneficii şi mai tangibile concretizate în
„ servicii”. Într-o măsură ceva mai mică, respectiv 22,5% dar destul de semnificativă
în contextul analizei de tip cluster a beneficiilor aşteptate, se află şi „nevoia de
vizibilitate şi recunoaştere în comunitatea” unde funcţionează.

• Structura pachetului de beneficii, precum şi ierarhia beneficiilor aşteptate din

partea organizaţiilor de afaceri variază semnificativ de la un sector de activitate la
altul. Astfel, în timp ce firmele din categoria Hoteluri şi Restaurante sunt mult mai
ferme în menţionarea beneficiilor aşteptate, în sensul că ele includ doar 3 mari
aşteptări, respectiv: comunicarea cu eventuali parteneri, schimbul de informaţii şi
primirea de servicii, firmele din Agricultură includ pe lista aşteptărilor lor beneficii
din toate categoriile reţinute pentru sondaj. Opţiunea lor diversificată demonstrează,
odată în plus, gradul de izolare în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi faptul că
se văd mai lipsite de sprijin. IMM-urile din Transporturi şi Comunicaţii apar mult mai
dezinteresate în sfera beneficiilor aşteptate, sau mai puţin focalizate pe primirea
unor foloase imediate, fapt ilustrat de ponderea mare (37,7%) a firmelor respondente
din acest sector care afirmau că nu aşteaptă „nici un beneficiu”, deşi cum constatam

43
 anterior, gradul de asociere cel mai mare s-a înregistrat în acest sector de activitate,
43,8% din firmele investigate erau membre într-o organizaţie de afaceri.

• Pe categorii de mărime nu se distinge o tendinţă clară şi particulară. IMM-urile din

toate clasele de mărime urmăresc acelaşi pachet compozit de beneficii. Pe acest
fond general, sunt, totuşi, două nuanţe pe care le putem sublinia din modul în care se
distribuie opţiunile firmelor respondente. Astfel, prima se referă la faptul că cu cât
este mai mare întreprinderea cu atât urmăreşte să obţină prin asociere la o
organizaţie de afaceri, în mai mare măsură, posibilitatea să exercite influenţă asupra
reglementărilor de natură să le afecteze activitatea, precum şi vizibilitatea în
comunitate. A doua constatare este că pe măsură ce categoria de mărime creşte,
firmele ştiu mai bine beneficiile aşteptate, cu alte cuvinte sunt mai focalizate în
abordarea lor.

4.2.Participarea IMM-urilor în procesul de consultare cu privire

la legislaţie
Participarea în mecanisme de consultări cu privire la proiecte de reglementări

Nu stiu de
existenta
unui Da
m ecanism de 43%
consultare
4%

Nu
53%

• 43 dintre
întreprinzători ai căror firme sunt membre ale organizaţiilor de afaceri au avut
prilejul să-şi spună punctul de vedere cu privire la proiectele de acte normative prin
intermediul consultărilor organizate de către organizţiile din care fac parte;

• Situaţia este mult diferenţiată pe sectoare. Astfel, se evidenţiază faptul că

întreprinzătorii din categoria Hoteluri şi restaurante nu au fost în marea lor
majoritate consultaţi (89,4%). De altfel, nici firmele din industrie nu au fost, în cea

44
 mai mare măsură consultate (66,7%). In schimb, în procesul de consultare au avut mai
mari şanse cei din agricultură şi, respectiv comerţ (49,2%). Un procent apropiat de
medie se înregistrează în rândul respondenţilor din Transporturi şi comunicaţii;

• Întreprinzătorii din firmele mijlocii au fost în mai mare pondere cuprinşi în

procesele de consultare publică cu privire la diferitele proiecte de acte normative,
s-a inregistrat o pondere de 50,8% de membri aparţinând acestor categorii de firme
care au avut prilejul ocazioanat de organizaţiile lor să participe la aceste tipuri de
consultări.

5 Servicii pentru Dezvoltare a Afacerilor

Cu sprijinul financiar şi asistenţa tehnică din partea Uniunii Europene, Guvernul României,
prin intermediul Ministerului Integrării Europene şi, respectiv ANIMMC va pune la
dispoziţia sectorului IMM, un nou program direcţionat spre furnizarea de instruire şi
servicii de consultanţă in directă colaborare cu furnizorii locali de servicii de sprijin în
dezvoltarea afacerilor, astfel încât să se asigure un transfer important de know-how şi
expertiză în scopul îmbunătăţirii capacităţii profesionale a furnizorilor locali în crearea şi
livrarea de servicii de înaltă clasă calitativă.

Programul vizează dezvoltarea unei reţele naţionale de furnizori de servicii de sprijin pentru
dezvoltarea afacerilor, coordonat la nivel regional cu IMM-urile, în calitate de potenţiali
beneficiari, precum şi cu alte instituţii relevante care activează în domeniul IMM şi al
dezvoltării regionale.

Programul de crearea a reţelei naţionale de servicii de consultanţă şi sprijin pentru IMM în

dezvoltarea afacerilor se va axa pe trei componente care vor îmbina elementele unei abordări
curpinzătoare, orientată atât către ofertă (supply driven), cât şi către întâmpinarea cererii
(demand driven) şi anume: (1) crearea de capacitate la nivelul furnizorilor de servicii de
instruire şi consultanţă în afaceri; (2) creare de servicii de sprijin pentru întreprinderi;(3)
impulsionarea cererii de astfel de servicii de consultanţă şi sprijin pentru IMM.

Avind în vedere cele de mai sus, sondajul ANIMMC a prilejuit tocmai ocazia măsurării gradului
în care IMM-urile au aplelat la astfel de servicii profesionale în decursul funcţionării lor.

Concluziile care s-au desprins cu privire la stadiul actual al cererii de servicii de instruire şi
consultaţă generală sau de specialitate sunt mai redate în cuprinsul acestui ultim capitol al
raportului de cercetare.

45
5.1.Participarea în programe de training
Participarea managerilor la cursuri de instruire în 2004

100

80

60

40

20

0
Agricultura Industria si Constructii Comertul Hoteluri si Transport si Alte servicii
Energie rest. comunicatii
Nici unu Putini Destul de multi Toti

• Semnal de alarmă! Interesul managerilor din IMM-uri pentru împrospătarea

cunoştinţelor şi aptitudinilor lor prin cursuri de pregătire este foarte scăzut. Marea
majoritate a firmelor (70,2%) nu au avut nici un manager participant la cursuri de
instruire, în timp ce numai 16,8% dintre IMM-uri susţin că puţini dintre managerii lor
au fost cuprinşi în cursuri de instruire.

• Pe sectoare de activitate situaţia participării la cursuri de instruire a managerilor

este şi mai alarmantă. Astfel, în Agricultură întâlnim cel mai mare număr de IMM-uri
care nu au avut nici un manager participant la cursuri de instruire (97,5%), sector
îndeaproape urmat de firmele din Transporturi şi Comunicaţii, cu un procent de 84,4%
de IMM-uri ce nu au avut nici un manager cursant. În schimb, o situaţie aparent mai
bună întâlnim la IMM-urile din sectorul Alte servicii, unde 29,9% din IMM-uri şi-au
trimis puţini dintre managerii lor la cursuri de pregătire continuă.

100

80

60

40

20

0
Micro M ici Mijlocii 46
Nici unu Putini Destul de multi Toti
• Întreprinderile din categoria mijlocie şi-au trimis managerii la cursuri într-o măsură
sporită decât au făcut-o celelalte categorii. Se observă o corelaţie pozitivă între
mărimea întreprinderii şi frecvenţa cu care îşi trimit managerii la cursuri de
instruire. Astfel, 71,8% dintre micro-întreprinderi au declarat că nu au avut nici un
manager cursant, în timp ce doar 43,5% dintre întreprinderile mijlocii s-au aflat în
această situaţie. În replică, întreprinderile din categoria mijlocii au reuşit într-o
proporţie de 35,1% în comparaţie cu cele mici (21,7%) şi cu mult mai mult decât
micro-întreprinderile (15,8%) să-şi trimită unii manageri la training.

Participarea angajaţilor la cursuri de instruire în 2004

100

80

60

40

20

0
Agricultura Industria si Constructii Comertul Hoteluri si Transport si Alte servicii
Energie rest. comunicatii
Nici unu Putini Destul de multi Toti

 Situaţia poate fi catalogată ca fiind gravă, cu atât mai mult cu cât nici
tabloul participării angajaţilor nu se deosebeşte esenţial faţă de
participarea managerilor. La fel ca şi în analiza de mai sus întâlnim un
procent foarte mare de IMM-uri (68% în medie) ce nu au avut nici un angajat
cuprins în programe de instruire. Doar în 7,1% dintre firme toţi angajaţii au
participat la cursuri de instruire, iar 19,3% dintre IMM –uri spuneau că puţini
dintre angajaţii lor au participat la cursuri de instruire.

47
 100

80

60

40

20

Micro M ici Mijlocii

Nici unu Putini Destul de multi Toti

 Cu toate
acestea o raportare ceva mai pozitivă se identifică în sectorul “Alte servicii”
unde s-a înregistrat cel mai mare procent de firme ce au avut angajaţii
cuprinşi în programe de instruire (42,8% în mod cumulat). La polul opus, al
experienţei negative se află firmele din Transporturi şi Comunicaţii. Acestora
li se asociază cel mai mare procent de firme ce nu au avut nici un cursant
(80%) în programe de pregătire.

 Procentul firmelor mijlocii care şi-au trimis angajaţii la cursuri de

perfecţionare este de aproape 2 ori mai mare decât cel al micro-
întreprinderilor sau al firmelor mici. Se păstrează corelaţia semnalată în
analiza anterioară, conform căreia în cazul micro-întreprinderilor (69,7%)
întâlnim mai multe firme fără nici un angajat cursant, decât în cele mici
(60,2%) sau mijlocii (36,3%).

48
5.2. Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor

Măsura în care IMM apelează la servicii de consultanţă

• Puţine sunt IMM-urile care au apelat la servicii de consultanţă în mod regulat (6,6%),
un procent mai ridicat (15,6%) au făcut-o în mod sporadic, şi mai mult decât atât,
marea majoritate nu au solicitat niciodată astfel de servicii în timpul vieţii lor
active (77,1%).

0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100

Agricultura

Industria si M icro

Energie

Constructii

Comertul M ici

Hoteluri si
rest.
Transport si
comunicatii M ijlocii

Alte servicii

In mod regulat Sporadic In mod regulat Sporadic

Niciodata Nu stiu / Nu raspund Niciodata Nu stiu / Nu raspund

• Inexistenţa unor diferenţe semnificative pe sectoare de activitate întăreşte

concluzia că acesta este un fenomen generalizat. Singurul sector care se detaşează
de această fotografie generală este Industria, caz în care un sfert din IMM-uri au
apelat în mod sporadic la servicii de consultanţă.

• În schimb, pe categorii de mărime se evidenţiază faptul că, cu cât întreprinderea

este mai mare, a fost pusă mai frecvent în situaţia de a apela la servicii de
consultanţă, fie regulat (în cazul a 12,4% la întreprinderile mijlocii, fie sporadic
(32,2% la aceeaşi categorie de firme). O astfel de corelaţie pozitivă poate fi pusă pe
seama accesului mai mare la firmele mai mari, deci a disponibilităţilor financiare dar
şi de informare, cât şi pe seama nevoilor mai complexe de expertiză din
întreprinderile mijlocii în comparaţie cu celelalte. Menţionăm că cele subliniate
anterior sunt indicii, şi nu evidenţe clare a cauzalităţii, sondajul nepropunându-şi în

49
 această fază să aprofundeze analiza accesului la servicii de consultanţă. Bineînţeles,
că se impune o cercetare separată a motivelor şi barierelor pe care le întâmpină
IMM-urile în accesarea serviciilor pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv a celor de
consultanţă. Analiza prezentă s-a concentrat pe tipurile de servicii care au fost
utilizate, astfel la întrebarea
•
Tipuri de servicii de consultanţă utilizate

100

80

60

40

20

0
l i
ra
gi
e tii er
tu st. at
ii ici
ultu er r uc m ir
e
ic e rv
ic n t s
gr E ns Co ri
s un
te
A si Co lu om Al
a te ic
tri o s
dus H rt
In s po
an
Tr
Plan de afaceri
Consultanta in domenii operationale
Asistenta tehnica pentru standarde si certificare
Instruire de personal
Alte servicii

Cererea de consultanţă a IMM-urilor se îndreaptă cu precădere către: consultanţă în

domenii operaţionale, precum: finanţe, marketing, producţie, creaţie, proiectare. Din
80,4% dintre IMM-urile care au apelat, fie în mod regulat fie sporadic, la servicii de
consultanţă de acest gen, doar 1/3 s-au îndreptat către servicii de instruire de personal şi
într-o măsură mult mai scăzută către alte categorii de servicii de consultanţă: sprijin în
întocmirea unui plan de afaceri (21,7% dintre opţiunile exprimate) sau asistenţă tehnică
pentru introducerea şi certificarea diferitelor categorii de standarde (20,3%) . Acest din
urmă aspect se coroborează cu preocuparea încă scăzută a firmelor de a introduce
sistemul de management al calităţii (subliniată în partea întâi a acestui raport de analiză)
sau a altor tipuri de certificări, atestări şi autorizări.

• Pe categorii de mărime nu se remarcă o tendinţă aparte, cu excepţia faptului că

se observă o corelaţie directă între categoria de mărime şi frecvenţa cu care

50
 firmele au apelat la servicii de asistenţă tehnică pentru standarde şi certificări.
Astfel, dacă doar 16,3% dintre micro-întreprinderi au solicitat acest tip de
consultanţă, în cazul firmelor mijlocii acest procent se dublează, respectiv 33,8%
dintre ele au apelat la acest tip de asistenţă de specialitate, fapt care se
coroborează cu preocuparea lor mai ridicată de a se certifica şi introduce
sistemul de management de calitate, atât la categoria standard, cât şi protecţia
mediului.

5.3. Tipuri de informaţii de care au nevoie IMM-urile

Tipuri de informaţii solicitate de la ANIMMC

La această întrebare răspunsul IMM-urile se distribuie după cum urmează:

• Cele mai multe firme doresc să obţină de la ANIMMC informaţii cu privire la

legislaţie (57,3%), precum şi asupra normelor de aplicare a reglementărilor (42,4%).
În al treilea rând firmele sunt interesate în obţinerea de sprijin sub formă de
informaţii pe linie de standarde (28,5%). Într-o proporţie mult mai mică firmele sunt
interesate de informaţii despre sursele de finanţare (3,1% dintre IMM-uri) şi facilitarea
oportunităţilor de afaceri (2,1%).

0 20 40 60 80 100
0 20 40 60 80

Agricultura

Industria si Energie Micro

Constructii

Comertul
Mici

Hoteluri si rest.

Transport si comunicatii
Mijlocii

Alte servicii

Standarde Legislatie
Norme de aplicare Oportunitati de afaceri
Surse de finantare

51
• ANIMMC trebuie să facă faţă unei heterogenităţi de interese exprimate de IMM-uri în
funcţie de sectorul de activitate din care fac parte. Astfel, pentru firmele din
categoria Hoteluri şi Restaurante agenţia trebuie să le furnizeze în cea mai mare
măsură (86,9%) informaţii despre legislaţie, în timp ce pentru cele din Agricultură,
normele de aplicare a reglementărilor reprezintă cea mai mare solicitare (64,3%
dintre IMM-urile din acest sector), firmele din Alte servicii sunt în proporţia cea mai
mare interesate de problematica standardelor (43,3%). Deşi subliniam anterior că, pe
ansamblul sectorului IMM, interesul pentru obţinerea de informaţii referitoare la
sursele de finanţare din partea ANIMMC nu reprezintă o opţiune majoră, totuşi firmele
din agricultură manifestă un interes mai ridicat în această directie. Astfel, ANIMMC a
fost solicitat de un procent de 14,7% dintre firmele din agricultură să li se alăture cu
sprijin informaţional pe această direcţie.

• Concluziile pe ansamblul sectorului se validează şi la analiza pe categorii de mărime.

În schimb, urmărind structura opiniilor firmelor în funcţie de categoria de mărime
putem reţine următoarele accente, şi anume: întreprinderile mici au manifestat un
interes suplimentar faţă de obţinerea de informaţii despre standarde (31,4% faţă de o
medie de 28,5%), iar firmele mijlocii sunt interesate în puţin mai mare măsură de
informaţii referitoare la legislaţie şi norme de aplicare (60,4% faţă de o medie de
57,3%). Tot acestea din urmă sunt mai preocupate să obţină de la ANIMMC sprijin
informaţional pe linia oportunităţilor de afaceri (7,1% din firmele din această
categorie faţă de o medie de 2,1% pe total sector).

52