MASURILE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI PRINCIPII GENERALE

Obligaia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea strii victimei.
Cel care acord primul ajutor nu nlocuiete medicul dar prin msurile pe care le aplic el
trebuie s reueasc s evite: nrutirea strii accidentatului, apariia altor complicaii,
producerea morii victimei.
Ct mai muli salariai trebuie s fie instruii i formai n calitatea de salvatori, prin instructaj
periodic teoretic i practic de prim ajutor.
Salvatorul de la locul de munc este important si de nenlocuit, deoarece el se gsete la locul
i n momentul producerii accidentului, el este colegul de munc al victimei.
La acordarea primului ajutor particip: martorul accidentului, salvatorul, medicul
ntreprinderii (unde este cazul), serviciul de protecie a muncii, pompierii unitii (unde este
cazul), conducerea unitii.
n cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgen utilaj instalaie,
ntrerupere curent electric, ndeprtare, telefon, apel verbal, semnal de alarm, vehiculele
unitii, trusa de prim ajutor, targa, fie de intervenie.
La producerea unui accident, intervenia imediat a salvatorului are n vedere: protejarea
victimei, examinarea victimei, anunarea accidentului, acordarea primului ajutor,
supravegherea victimei pn la sosirea echipei de specialitate, asigurarea securitii victimei.
Avnd grij s nu-i pericliteze propria sntate, salvatorul trebuie s cunoasc regulile de
aplicare a primului ajutor, s-i pstreze calmul, s acioneze energic, eficace i rapid la
luarea msurilor.
nainte de orice intervenie asupra victimei salvatorul trebuie s-i pun ntrebrile: ce s-a
petrecut? (interognd martorii sau victima, dac este posibil), mai exist vreun pericol? (de
electrocutare, de incendiu sau explozie, de intoxicaie), dac NU s intervin, daca DA s
interzic accesul n zon i s dea ALARMA, S CEAR AJUTOR.
Pentru a proteja victima i a preveni extinderea accidentrii, salvatorul trebuie s observe
dac persist un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.
ntr-o situaie de accident nainte de a efectua intervenia de prim ajutor, salvatorul trebuie s
examineze victima dac sngereaz abundent, rspunde la ntrebri, respir, i bate inima.
Intervenia de prim ajutor trebuie fcuta cu snge rece de ctre salvatori, astfel:
a) Dac victima nu vorbete, dar respira i i bate inima sunt necesare aezarea n poziia de
siguran, acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.
b) Dac victima nu rspunde, nu respir, dar inima i bate sunt necesare : degajarea cilor
respiratorii, respiraie gur la gur sau gur la nas.
c) Dac victima nu respir, nu i bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu
respiraie gur la gur sau gur la nas.
d) Dac victima sngereaz abundent se aplic compresie manual local, pansament
compresiv.
e) Dac victima prezint arsuri provocate de foc, cldur sau substane chimice se va face
splare cu apa.
f) Dac victima vorbete dar nu poate efectua anumite micri, va aciona ca i cum victima
ar avea o fractur, evitnd s o deplaseze.
g) Dac victima poate s prezinte plgi grave, aezarea ntr-o poziie adecvat, ngrijirea
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sngerrii, etc.
h) Dac victima prezint plgi uoare se face curirea i pansarea plgii.

RESPIRATIA ARTIFICIALA
Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor.
Metoda cea mai eficace este "gura-la-gura". Avantajul acestei metode consta in faptul ca
nu necesita echipament special si nici manevre obositoare.
Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus.
Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu
sange, secretii sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor, se recurge la desfundarea lor
cu ajutorul degetelor.
Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul victimei.
Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se
asigure o extensie a cefei. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii
superioare acoperite de limba, stiut fiind ca, la accidentatii care si-au pierdut cunostinta,
limba cade in fundul gatului.
Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pe
gura deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. In tot acest
timp, narile accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedica
refularea aerului.
In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflarea
abdomenului cu aerul insuflat.
Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul
accidentatului. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita
elasticitatii custii toracice.
Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima
incepe sa respire autonom.
Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas".
MASAJUL CARDIAC EXTERN
Urmareste reanimarea batailor cardiace in cazul in care inima a incetat sa mai bata.
Metoda consta din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii, prin intermediul custii
toracice.
Accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decat restul corpului.
Salvatorul isi asaza palmele suprapuse pe locul corespunzator inimii in cusca toracica,
adica in stanga extremitatii de jos a sternului (osul pieptului).
Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice, astfel incat toracele victimei sa fie
turtit cu 3 - 4 cm, intr-un ritm de 60 apasari pe minut.
Compresiunile si decompresiunile ritmice indeplinesc functia de pompare a sangelui in
vasele sanguine.
In mod obisnuit, in scurta vreme dupa aplicarea masajului, inima isi reia activitatea
spontana. Reluarea activitatii se poate observa dupa reaparitia pulsului si colorarea pielii
si mucoaselor. Accidentatul isi capata cunostinta, iar reflexele reapar.

In cazul unui stop cardio-respirator. este necesar sa se execute concomitent si respiratia

artificiala si masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care
sa execute concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni
de masaj cardiac - o insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator,
acesta va efectua, in ritmul amintit mai sus, ambele manevre.
La copii, compresiunile pentru masajul cardiac extern se vor face cu doua degete si cu
blandete.
MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
1.1 Scoaterea accidentatului de sub influena curentului electric (tensiuni < 1000V).
2

Acest lucru se efectueaz astfel:

- Acionai pentru ntreruperea tensiunii
- Dac scoaterea de sub tensiune a instalaiei necesit timp, defavoriznd operativitatea
interveniei, scoatei accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la ndemn, astfel nct s se reueasc
ndeprtarea accidentatului de zona de pericol.
2. Determinarea strii accidentatului.
2.1 .Dac accidentatul este contient :
Are loc un contact verbal realizat sub forma ntrebrilor, concomitent cu aciunea de calmare:
- Aeaz-te i stai linitit, respir adnc i regulat.
- Cum s-a ntmplat accidentul ?
- Te supr ceva ?
- Ai ameeli ?, Ai grea ?, Ai dificulti de respiraie ?, Te supr inima?
n timpul ntrebrilor se analizeaz vizual starea accidentatului, culoarea pielii (a feei),
transpiraia feei i a palmelor, caracteristicile respiraiei i a pulsului. n cazul unui ru se
solicit salvarea.
2.2 .Dac accidentatul este incontient procedai dup cum urmeaz:
- Dac accidentatul nu prezint vtmri corporale datorate unor lovituri prin cdere
aezai accidentatul ntr-o poziie care s permit examinarea lui, adic culcat pe
spate pe o suprafa plan.
- Desfacei hainele de la gt, piept i zona abdominal.
- Verificai starea respiraiei i existena pulsului.
- n cazul lipsei funciilor vitale, acestuia i se va face respiraie artificial sau reanimare
cardio-respiratorie.
- Modalitatea de acordare a primului ajutor i n general orice intervenie se stabilete
n funcie de starea concret a accidentatului.
- Chiar dac n urma electrocutrii, accidentatul nu acuz stri de ru, el
trebuie inut n repaos timp de 0,5-1 or, dup care trebuie supus unei
consultaii
medicale.
- Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medical, deoarece
ulterior pot surveni tulburri de ritm cardiac.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZUL ARSURILOR
Arsurile sunt rni ale pielii sau ale altor esuturi produse de ageni termici,
chimici, electrici sau de radiaii. Durerea extrem, suferina intens produs de arsuri precum i
evoluia acestora trebuie s determine luarea tuturor msurilor de precauie pentru a mpiedica
producerea accidental a arsurilor.
Arsura este o leziune local, reprezentnd elementul declanator al unor perturbri cu
amploare variabil asupra ntregului organism. Amploarea perturbrilor este legat direct de
ntinderea i profunzimea leziunilor produse de arsur dar i de capacitatea nativ a organismului
de a lupta contra arsurii i durerii provocat de ea. Aceast capacitate compensatorie este strns
legat de vrsta accidentatului i de starea fiziologic a persoanei (de exemplu diferite boli cum
ar fi hepatita acut viral, diabetul, afeciunile renale) agraveaz starea accidentatului. Arsura
reprezint de fapt distrugerea unor celule vii din anumite regiuni. Deoarece sunt afectate
terminaii nervoase din piele, orice arsur provoac dureri puternice. Durerea nsi este o cauza
a ocului. ocul arilor este extrem de grav i pielea nu-i mai poate ndeplini funciile. Prin
esuturile lezate se pierde o mare cantitate de lichide bogate n proteine. Sngele i pierde masa
circulant i devine vscos. El se ncarc cu substane provenite din degradarea esuturilor, la
care se mai adaug i produii toxici provenii din infecii. ntr-un cuvnt, orice arsur poate
deveni extrem de grav. Ea constituie o urgen i necesit prim ajutor.

Clasificare:
n funcie de agentul care le-a provocat, exist patru tipuri majore de arsuri:
- termice produse de foc, contactul cu obiecte fierbini, abur;
- corozive cauzate de substane chimice foarte active cum ar fi acizii sau bazele;
- electrice produse de curentul electric;
- prin radiaie determinate de expunerea excesiv la soare, raze X sau materiale radioactive;
Dup profunzimea lor, arsurile (este vorba despre arsurile termice), se clasific astfel:
- arsuri de gradul I limitate la stratul superficial al pielii; pielea este roie i ustur (un
exemplu tipic este arsura solar provocat de expunerea prelungit la soare a pielii
neantrenate). Aceste arsuri sunt mai puin grave.
- arsurile de gradul II cuprind toat grosimea pielii; pe pielea roie, congestionat apar
bici, cu coninut seros (glbui) sau amestecat cu snge. Pe lng durerea mare pe care o
resimte victima, pericolul principal const n infectarea coninutului veziculelor. Aceste
arsuri sunt mai grave, gravitatea fiind n raport cu mrimea suprafeei arse. Prin spargerea
bicilor rezult o ran, care se poate infecta foarte uor.
- arsurile de gradul III leziunile depesc grosimea pielii, distrugnd i straturile mai
profunde: grsime, muchi, vase de snge, nervi, ajungnd pn la os.
- arsurile de grad IV sunt foarte severe, incluznd distrugerea tuturor structurilor de esut,
inclusiv a osului (prin carbonizare).
Efectele arsurilor:
Sunt determinate de :
- ntinderea suprafeei arse a corpului viaa accidentatului este ameninat dac arsurile
depesc 10 % din suprafaa total a pielii;
- localizarea arsurii de exemplu arsurile din zona feei pot afecta respiraia;
- gradul arsurii determinat de profunzimea leziunii;
- vrsta i starea fizic i fiziologic a victimei (chiar i arsurile mici pot fi critice pentru
persoanele mai vrstnice).
Complicaii :
- ocul produs de durerea intens i de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
- infecia deoarece pielea ars expune la infecii i esuturile mai profunde, cu care are
continuitate;
- probleme respiratorii de exemplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat
fum sau vapori fierbini se produc leziuni ale cilor respiratorii sau chiar ale plmnilor;
- inflamarea (producerea edemelor) se produce mai ales dac zona este presat de
mbrcminte strns sau bijuterii.
Ce trebuie sa facem:
1. Prima grij este s fie scos accidentatul de sub aciunea cauzei ce a produs arsura;
2. Dac este ap curat la ndemn, n primele secunde dup ce s-a produs arsura este
indicat s fie turnat ap rece curat peste locurile arse, pentru a ntrerupe aciunea
cldurii asupra esuturilor; mai trziu apa devine inutil;
3. Dac hainele ard, se arunc peste victim o ptur, o hain groas sau se folosete
extinctorul sau se rostogolete victima n zpad, dup mprejurri;
4. n cazul arsurilor ntinse se nvelete accidentatul ntr-un cearaf curat i se transport de
urgen la spital;
5. Pentru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna
binevenit;
6. Dac victima cere de but i se administreaz apa ndulcit cu zahr, limonad sau ceai;
7. Ca regul general, arsurile de gradul II sau III, chiar dac ocup o suprafa mic a
corpului, necesit ngrijire de specialitate ntr-o unitate medical;
4

8. n cazul unei arsuri mici (de exemplu de mrimea unei palme), se aplic tratament ca n
cazul unei rni i apoi un pansament steril;
9. Arsurile de gradul I nu necesit, n general, ngrijiri medicale dac nu este afectat starea
general a bolnavului. Tratamentul acestor arsuri este simplu : se spal imediat pielea
nroit cu ap rece i se aplic comprese calmante;
10. n cazul arsurilor de natur chimic, se impune n primul rnd splarea imediat a
suprafeei arse cu mult ap curat, de preferin cldu, pentru a dilua ct mai mult
substana chimic care a venit n contact cu pielea. Nu este recomandat utilizarea n
primul rnd a substanelor neutralizante fr ca arsura s fie mai nti splat din
abunden cu ap deoarece soluiile folosite direct pentru neutralizarea substanei pot
genera reacii de agravare a leziunii. Este contraindicat aplicarea alifiilor sau grsimilor
pe arsur. Splarea cu ap din abunden nu trebuie s fie aplicat mai puin de 10 minute
pentru acizii obinuii, cu o concentraie mic. Dac arsura este ntins, n situaii de
extrem urgen, splarea se face direct sub du. i n cazul arsurilor produse de baze
(sub form solid sau soluii concentrate), care au aciune caustic asupra pielii,
tratamentul aplicat este acelai ca i n cazul arsurilor cu acizi. In cazul arsurilor cu fenol,
tratamentul se instituie urgent, din cauza pericolului de intoxicare general a
accidentatului.
Acordarea primului ajutor n cazul arsurilor termice
Acordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii
(incendiu, explozie, sursa de abur). Este contraindicat s se ncerce la locul accidentului
ndeprtarea vestimentaiei combustionate sau a veziculelor cu lichid formate n zona ars.
Singurul indicator al calitii primului ajutor este asigurarea unui timp ct mai scurt de la
producerea accidentului i pn la aplicarea tratamentului specific. n cazul asocierii arsurilor cu
fracturi (ca urmare a unor explozii), se vor imobiliza focarele de fractur cu mijloace
improvizate. Deoarece profunzimea leziunilor este strns legat i de durat de aciune a
agentului termic, primul ajutor include n unele cazuri ca salvatorii s acioneze cu rapiditate
pentru stingerea hainelor incendiate, pentru ndeprtarea hainelor mbibate cu lichide fierbini,
scoaterea mnuilor sau a cizmelor n care au ptruns lichidele fierbini. n arsurile mici, imediat
dup producerea leziunii, zona afectat se badijoneaz cu pansament steril. Este interzis
aplicarea pe arsur a unguentelor deoarece acestea favorizeaz infectarea i agravarea leziunii. n
arsurile limitate, foarte important este aplicarea local imediat a apei reci sub jet sau imersarea
prii arse n ap rece. Se uureaz astfel i durerea i se reduce inflamarea i bicarea,
prevenindu-se lezarea ulterioar a esuturilor. Dac imersarea nu este posibil, se aplic pe zona
arsurii mbrcminte curat sau comprese sterile mbibate n ap rece. Se ndeprteaz imediat
orice surs de presiune a zonei arse (inele, brri, mbrcminte), nainte de apariia inflamrii.
Se acoper arsura cu pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril. Nu se aplic loiuni, alifii
sau pansamente murdare i n nici un caz nu se folosesc uleiuri, cerneal, albastru de metil. Este
interzis spargerea bicilor. Nu se respir i nu se tuete peste arsuri i nu se palpeaz zona.
Dac mbrcmintea este lipit de zona ars, nu se va dezlipi. n cazul arsurilor grave, se
controleaz respiraia victimei, i dac este necesar se aplic respiraie artificial. Concomitent
cu aplicarea primului ajutor se anun medicul unitii pentru asigurarea transportului urgent cu
salvarea i acordarea asistenei medicale de specialitate.
Acordarea primului ajutor n cazul arsurilor chimice
Arsurile produse de substanele chimice corozive sau caustice precum acizii tari sau
bazele sunt ntotdeauna serioase deoarece aceste substane continu s ard att timp ct rmn
pe piele. Primul ajutor eficient n aceste cazuri trebuie s se aeze pe dezactivarea rapid i
eficient a agentului chimic lezant urmat de transportul rapid la spital. n cazul arsurilor produse
de acizi i baze se spal din abunden zona ars cu jet de ap curat, rece, timp de cel puin 60
5

minute (cu ct mai mult cu att mai bine). Nu se recomand neutralizarea direct (fr a se spla
mai nti rana cu multa ap) a acizilor tari cu soluii de baze slabe sau a bazelor tari cu soluii
acide slabe, deoarece folosirea excesiv a acestor neutralizani poate genera leziuni grave.
Substanele neutralizante, sub form de soluii diluate, se aplic abia dup splarea abundent a
suprafeei arse. Cel mai indicat este aplicarea acestora cu avizul medicului. Arsura se trateaz
apoi ca o arsur termic. Se acoper cu pansament steril i se solicit ajutorul medicului.
Procedurile de prim ajutor n cazul arsurilor chimice cu anumite substane (n afara acizilor sau
bazelor frecvent folosite), pot diferi de procedurile uzuale (cum ar fi de exemplu arsura generat
de varul nestins la care prima operaie efectuat este ndeprtarea prafului de var uscat prin
scuturarea cu o bucat textil curat i abia apoi splarea cu jet de ap, pentru a mpiedica
degajarea rapid de cldur la suprafaa pielii; arsurile produse de anhidride, fosfor sau fenol au
o gravitate extrem datorit efectului toxic al substanelor i necesit n primul rnd ndeprtarea
lor rapid de pe suprafaa pielii). Salvatorii trebuie s cunoasc substanele chimice utilizate la
locul lor de munc i s tie cum se acord primul ajutor.
Arsurile chimice oculare trebuie tratate cu deosebit atenie datorit gravitii lor i
sensibilitii zonei afectate. n acest caz, asistena medical specializat este urgent necesar.
Scopul primului ajutor este s dilueze i treptat s elimine substanele chimice prin inundarea
ochiului cu ap curat i splarea s dureze minim 20 minute. O substanta chimica sub forma de
pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele chimice corosive se vor indeparta prin
spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min (se foloseste aparatura speciala pentru irigarea
ochiului)

PIERDEREA CUNOSTINEI, LEINUL

-

Se verific dac victima are cile respiratorii deschise i dac respir;

Se slbesc hainele la gt, piept i talie;
Se aeaz victima n poziie de siguran (de recuperare), pe o parte, dac leziunile permit,
pentru a evita inundarea cilor respiratorii i necarea;
- Se asigur aer proaspt i se protejeaz victima de temperaturi extreme;
- Se menine victima ntins confortabil nc 10-15 min. dup ce i-a recptat cunotina.
ATENTIE! Pierderea temporar a cunotinei poate fi unul din simptomele care nsoesc o
criza ischemic sau o comoie cerebral. Trebuie avut n vedere o astfel de posibilitate, mai ales
cnd leinul se produce la persoane mai n vrsta i cauza nu este evident.
Dac revenirea din lein nu este rapid i complet este necesar ajutorul medical.
PLGI, HEMORAGII
a) contuzii, vnti se aplic comprese reci sau punga cu ghea n reprize de 10-15 min., se
culc persoana accidentat i se ridic membrul rnit. Nu se aplic punga cu ghea direct pe
piele
b) plgi minore (cu sngerri mici, tieturi i zgrieturi minore) se spal cu ap i spun, se
terg cu tifon steril i se acoper cu pansament special preparat sau improvizat.
c) plgi grave (cu sngerri abundente) se aplic o apsare continu i direct pe plag
(pansament compresiv sau compresie manual). Dac rana are marginile desfcute, acestea
se apropie nainte de apsare. n cazul corpurilor strine nfipte, nu se aplic pansamentul
compresiv. Corpurile strine nfipte nu trebuiesc scoase. Rana se bandajeaz n jurul corpului
strin nfipt i se urmrete blocarea micrii acestuia n ran, prin bandajare.

Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Se pot

deosebi mai multe tipuri de hemoragii:
Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii
unor vase de sange. In functie de vasele sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in
acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- Hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand
intensitate redusa.
Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul
organismului. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care
sangele ajunge in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea
organismului cu exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala,
cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii,
cresterea numarului de respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala.
Bolnavul este nemultumit, palid, vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete extrem
de mare.
Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza. Oprirea rapida
si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce
acorda primul ajutor in cazul accidentelor.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. Hemostaza naturala se
datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact
cu mediul exterior. Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea
unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un
bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care
curge sangele. In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat
mai aproape de rana si mai sus, intre rana si inima. In hemoragiile venoase,
comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la periferie catre
inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai
aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa
numai pentru o hemostaza de scurta durata.
Cand se intentioneaza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de
sange se foloseste garoul.
FRACTURI
Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze
accidentale. Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav,
sau la batrani, la care oasele sunt rarefiate.
Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt:
Durerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata exact la locul
fracturii, se exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa
imobilizarea corecta;
Deformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate
aparea in lungul osului sau in lateral;
Impotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.
Echimoza (vanataia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident.
7

Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt:

Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de axele osului respectiv;
Frecatura osoasa (zgomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor
fracturate);
Lipsa de transmitere a miscarii la distanta;
ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei
fracturi, deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor
nervi din vecinatate.
Nu trebuie fcut victima nu trebuie ridicat n picioare sau transportat nainte de
imobilizarea fracturii, pentru c toate acestea pot provoca complicaii (accentuarea durerii,
deplasarea fragmentelor osoase, distrugerea muchilor, a vaselor de snge sau nervilor,
hemoragii sau paralizii, transformarea fracturilor nchise n fracturi deschise).
Trebuie fcut acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptnd cazul n care
persist un pericol pentru salvator sau pentru victim. n acest caz, victima trebuie aezat n cel
mai apropiat i sigur loc n care rnile sale pot fi temporar asistate i stabilizate.
- n caz de fractur deschis trebuie procedat mai nti la oprirea hemoragiei i la pansarea
rnii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fei de jur mprejur, dar nu trebuie forat s
intre napoi n ran.
- Imobilizarea fracturii prin utilizarea atelelor tip sau improvizate
Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate;
Brat: 1- 2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace;
Antebrat: 1 - 2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului
cu ajutorul unei fese legate de gat;
Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. Pentru aceasta,
in cazul in care avem 2 atele, acestea se asaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in
cazul in care avem o atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela,
celalalt picior, legand strans picioarele victimei.
Pentru fixarea oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa
produca rani accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa
sau carpa (material textile).
Ca regula generala, orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesubt ambele
articulatii ale osului fracturat, imobilizandu-le.
- Se va administra un calmant (antinevralgic, algocalmin, etc.), pentru calmarea durerii.
Pentru victima suspecta de o leziune a coloanei vertebrale, masurile sunt urmatoarele:
- Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta, capul fiind tinut
ceva mai jos decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportului;
- Capul si gatul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asigure permeabilitatea cailor
respiratorii superioare;
- Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare
(scandura lata, usa, etc.) pe care bolnavul este asezat cu fata in sus, intre perne sau haine,
pentru a evita deplasarile laterale.
Primul ajutor la locul accidentului privind leziuni ale ochiului
CORPI STRINI N OCHI
Nu se ndeprteaz : - cnd particula este pe cornee; cnd particula este ncastrat sau s-a lipit de
globul ocular; cnd particula nu poate fi vzut dei ochiul este umflat i doare.
8

Primul ajutor const n:

- avertizarea persoanei s nu-i frece ochiul.
- cel care ajut i va spla minile nainte de a acorda primul ajutor.
- nchiderea pleoapei i acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un
tifon (se poate fixa bandajul cu banda adeziv astfel nct s se evite presiunea asupra
ochiului).
- solicitarea asistenei medicale de specialitate.