Professional Documents
Culture Documents
Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important n activitatea firmelor. Din
acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor sa vizeze mentinerea unui nivel
corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii, si al volumului productiei si
al modului de realizarea al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil interprinderilor.
Un nivel minim poate genera disfunctionalitati pe relatia furnizor-beneficiar si opriri ale
procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizari importante de
stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita perioada, fapt ce genereaza dificultatii n fluxurile
financiare ale firmei.
Stocurile pot fi calasificate astfel;
Materii prime, participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit
integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata.
Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, mareriale pentru
seminte si materiale de plantat, furaje, si alte mareriale consumabile),
ambalat,
participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a se regasi n produsele
la a caror fabricare participa.
C) Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare
mare cu durata de viata utila sub un an indiferent de valoare sub forma de echipament de
protectie si de lucru, mbracaminte speciala,mecanisme, dispozitive, verificatoare, bacaramente,
SDV-urile, amenajari provizorii de santier, aparatele de masura si control, matritele folosite la
obtinerea anumitor produse si alte obiecte similare. Nu se includ n aceasta categorie lucrarile de
organizare de santier de la care n urma terminarii lucrarilor nu se recupereaza materialele.
Obiectele de inventar reprezinta bunuri care nu ndeplinesc conditiile legale privind valoarea si
durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum si bunurile asimilate acestora.
Baracamentele si amenajarile provizorii se refera la bunurile achizitionate sau construite
de unitatea patrimoniala n scopul executarii lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se includ
n aceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care, prin demolare sau demontare, nu
se recupereaza materiale, cum este cazul platformelor betonate, drumurilor si cailor de acces,
gropilor de var si altele.
Bunurile amintite anterior (lit. a-g) fac parte din proprietatea unitatii patrimoniale care le
detine, unde se includ si bunurile aflate n custodie, spre prelucrare sau n consignatie la terti si
care se reflecta distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri.
n cadrul unitatii patrimoniale exista si stocuri care nu-i apartin, cum este cazul valorilor
materiale primite spre prelucrare, n custodie sau n consignatie si a caror evidenta se organizeaza
cu ajutorul conturilor n afara bilantului.
D) Produsele, sunt reprezentate de:
- semifabricate sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza
1.2. nregistrarea, costul si evaluarea stocurilor n contabilitate
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma si n locul n care se gasesc n
stare de utilizare. Este folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare, la iesire, la inventariere si la
nchiderea exercitiului financiar.
Evaluarea stocurilor la sfrsitul exercitiului financiar si la inventariere, trebuie efectuata
la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta .
Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul
desfasurari normale a activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si
costurilor necesare cedarii.
Principale structuri ale valorii stocurilor sunt: costul de achizitie, costul de productie,
costul standard (prestabilit) si pretul cu amanuntul.
Costul de achizitie folosit la nregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretul de
facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transportaprovizionare si alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost
istoric si va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costul de achizitie,
devenit pret de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente, difera de la o
perioada la alta n functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de
cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie
practicate la iesirea stocurilor n cauza de la locurile de depozitare. n acest scop, Regulamentul
de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre
agentii economici a uneia din urmatoarele metode:
Cost mediu ponderat;
Prima intrare-prima iesire;
Ultima intrare-prima iesire..
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si
consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de
productie alocate n mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administratie, financiare si de desfacere nu se includ n costurile
de productie cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale de Contabilitate.
Materiile prime si materialele consumabile care sunt renoite n mod constant si a caror
valoare globala este de importanta secundara pentru persoana juridica, pot fi trecute n activ la o
cantitate si o valoare nemodificata, atunci cnd acestea nu se modifica semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse
si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor
individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge n mod substantial
unele de altele.
Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac
obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Identificarea
specifica nu poate fi folosita n cazul n care stocurile cuprind un numar mare de el 555p159f
emente, care sunt de regula fungibile.
n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, n activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, n comert cu amanuntul.
Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor, consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si
ajustate, daca este necesar, n functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fara de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct
n contabilitate, fiind recunoscute n costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor, se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Coeficient de repartitie (Kr) = Sold initial al diferentelor de pret + Diferente de pret
aferente intrarilor n cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului / Sold initial al stocurilor la
pret de nregistrare cumulat de la nceputul anului * 100
Acest coeficient se nmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de
nregistrare.(Vbe x kr).
Coeficientul de repartizare a diferentelor de pret poate fi calculat la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II, prevazute n planul general de conturi, pe grupe sau categorii de
stocuri.
La sfrsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri, la pret de nregistrare, astfel nct aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite la receptia bunurilor respective se nregistreaza
proportional att asupra valorii bunurilor iesite, ct si asupra stocurilor.
Metoda pretului cu amanuntul este folosita n comertul cu amanuntul pentru a determina
costul stocurilor la articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care
nu este practic sa se foloseasca alta metoda.
Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de
vnzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vnzare presupune recalcularea marjei brute.
Reducerile de pret n cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau financiar.
Reducerile comerciale mbraca forma: rabaturilor, risturnilor si remiselor.
Rabaturile sunt reduceri de pret ce se primesc pentru defecte de calitate ale stocurilor.
Risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii cu acelasi tert
n cadrul unei perioade determinate.
Remisele sunt reduceri acordate pentru vnzari superioare volumului convenit sau pozitia
de transport preferentiala a cumparatorului.
Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru
achitarea datoriilor naintea termenului normal de exigibilitate.
Reducerile asupra pretului de vnzare se calculeaza n casacada, adica procentul de
reducere se aplica de fiecare data asupra netului anterior iar TVA asupra ultimului net.
B.
Evaluarea la inventariere;
C.
Evaluarea la bilant;
D.
Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA),
precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.
costului de achizitie sau a costului de productie, dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin
aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective de achizitie si de productie
fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.
La iesirea din gestiune
La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza, nregistreaza n contabilitate si scad din gestiune la
valoarea de intrare.
Determinarea valorii de intrare n cazul iesirilor este o problema mai complexa, motiv
pentru reglementarile din domeniul financiar-contabil prevad urmatoarele metode:
-metoda costului mediu ponderat;
-metoda FIFO(primul intrat-primul iesit)
-metoda LIFO(ultimul intrat-primul iesit).
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui
element de baza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate n stoc la nceputul
perioadei si a costului elementelor similare cumparate sau produse(intrare) n cursul
perioadei.Costul mediu ponderat(Cmp) se determina conform relatiei:
Ce=cantitatea iesita.
care a
qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente (p1);
Ve - valoarea iesirilor; Ve= Ven+Ven-1+......+Ve1
Ven - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul ultimului lot din evidente;
Ven-1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul penultimului lot din evidente;
Ve1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretului primului lot din evidente.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa de la un exercitiu la altul. Daca n situatii
exceptionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit element de stocuri sau
alte active fungibile n notele explicative trebuie sa se prezinte informatii cu privire la motivul
schimbarii metodei si efectele sale asupra rezultatului. ntreprinderile trebuie sa utilizeze
aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare
similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul
a costului poate fi justificata. Evaluarea productiei n curs de executie se face la sfrsitul
periodei prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a
operatiilor tehnologice, la costul de productie.
ntreprinderile din tara noastra au posibilitatea de a evalua si de a nregistra n
contabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi cu conditia ca n raporturile periodice
ele sa fie prezentate la costuri efective. Astfel de preturi de registrare pot fi: preturi prestabilite
si preturi de facturare.
n cazul n care se utilizeaza preturile perstabilite, aceste preturi se vor stabili pe baza
preturilor medii ale bunurilor respective.
n acest caz, diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie se vor
reflecta distinct n conturile de diferente de pret.
Diferentele de pet stabilite la intrarea bunurilor n ntreprindere se repartizeaza si se
nregistreza proportional, att asupra valorii bunurilor iesite ct si asupra stocurilor.
nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie
metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
1. Metoda inventarului permanent
n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se
nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite
stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric.
Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului
permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de
specificul activitatii si de necesitatile proprii.
n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile
de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitul
exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite
prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza
aducndu-se stocurile la nivelul lor real.
n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul
efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la
costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se
poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a
continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc la preturi
standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea continuarii acestei
practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa
reflecte distinct:
La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de
nregistrare;
La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de
nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
K=
Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare.
Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n
utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptic al
acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va
reflecta:
stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu
poate fi dect debitor,
intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n
debitul contului,
iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al
contului,
n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n
permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile
faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,
folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,
conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre
metodele de contabilitate analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o
mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al
integritatii lor.
2. Metoda inventarului intermitent
Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia
ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul
ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii.
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza
inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntre
valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale
stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:
n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de
stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare
intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar
intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli
corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul
fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri
initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii
urmatoare.
grupa 33
grupa 34
Produse
grupa 35
grupa 36
Animale
grupa 37
Marfuri
grupa 38
Ambalaje
grupa 39
%
301 "Materii prime"
401 "Furnizori"
sau
de inventar"
similate"
capitalul"
primite"
obiectelor de inventar"
revenite la tertii:
%
sau
302"Materiale consumabile"
303"Materiale de natura
obiectelor de inventar"
34x "Produse"
301"Materii prime"
302"Materiale consumabile"
303"Materiale de natura obiectelor de inventar"
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistarare a materiilor prime si materialelor iesite
din gestiune:
- dare n consum:
consumabile"
- materiale de natura obiectelor de inventar date n folosinta:
%
= 301"Materii prime"
602"Cheltuieli cu materiale
= 302"Materiale consumabile"
consumabile"
603"Cheltuieli privind
= 303"Materiale de natura
materialele de natura
obiectelor de inventar"
obiectelor de inventar"
6588"Alte cheltuieli
de exploatare"
%
301 "Materii prime"
302 "Materiale"
calamitatile si alte
evenimente extraordinare"
303"Materiale de natura
obiectelor de inventar"
- vndute n starea n care au fost procurate (se trec la marfuri):
371 "Marfuri"
%
301 "Materii prime"
302 "Materiale consumabile"
303 "Materiale de natura
obiectelor de inventar"
%
301 "Materii prime"
302 "Materiale consumabile"
303 "Materiale de natura
obiectelor de inventar"
%
301 "Materii prime"
302 "Materiale consumabile2
303 "Materiale de natura
obiectelor de inventar"
401"Furnizori"
308"Diferentele de pret la
materii prime si materiale"
4426 "TVA deductibila"
- diferentele de pret n minus (cost achizitie < cost prestabilit) aferent materiilor prime si
materialelor iesite din gestiune:
308"Diferente de pret la
la materii prime si
materiale"
Se crediteaza cu:
- diferentele de pret n plus aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune:
%
601"Cheltuieli cu materiile
prime"
602"Cheltuieli cu materialele
consumabile"
301"Materii prime"
si materiale"
302"Materiale consumabile"
303"Materiale de natura obiectelor
de inventar"
Soldul contului poate fi:
- debitor si exprima diferentele de pret n plus aferente intrarilor respectiv diferentelor
n minus aferente iesirilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de
natura obiectelor de inventar.
- creditor si exprima diferentele de pret n plus aferente iesirilor respectiv diferentelor de
pret n minus aferente intrarilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de
natura obiectelor de inventar.
%
331 "Produse n curs de executie"
332 "Lucrari si servicii n curs de executie"
- valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite rezultate din
procesul tehnologic inclusiv plusurilor de inventar:
345 "Produse finite"
%
354 "Produse aflate la terti"
401 "Furnizori"
Se crediteaza cu: valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite
iesite din unitate astfel:
- vnzarea produselor finite:
411 "Clienti"
%
701 "Venituri din vnzarea
produselor finite"
4427 "TVA colectata"
371 "Marfuri"
datorate"
- cuvenite actionarilor sau unitatilor prestatoare ca plata n natura potrivit clauzelor
contractuale:
%
acordate"
- trimise pentru prelucrarea la terti:
3545 "Produse finite
aflate la terti"
Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de nregistrare a produselor finite
existente n stoc la finele perioadei.
n cazul n care pentru evidentierea produselor se utilizeaza preturi prestabilite (standard)
iar costurile de productie calculate la sfrsitul perioadei diferite, diferentele rezultate se vor
- diferentele de pret n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard)
repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare:
348 "Diferente de pret la produse"
Se crediteaza cu:
- diferentele n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard) aferente
produselor intrate n gestiune din productie proprie:
711 "Variatia stocurilor"
- diferentele de pret n plus (costul de productie mai mare dect pretul standard) repartizate
asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare:
711 "Variatia stocurilor"
%
301 "Materii
302 "Materii consumabile"
303 "Materiale de natura obiectelor
de inventar"
341 "Semifabricate"
345 "Produse finite"
346 "Produse reziduale"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
401 "Furnizori"
Se crediteaza cu:
- valoarea stocurilor revenite de la terti:
%
Soldul contului este debitor si exprima bunurile de natura stocurilor aflate temporar la
terti.
1.9.Contabilitatea animalelor
n conformitate cu reglementarile actuale sunt ncadrate n categoria stocurilor:
- animalele si pasarile tinere de orice fel (vitei, mnji, miei, purcri) n vederea cresterii
pentru productie sau ce urmeaza a fi trecute ulterior la imobiliuari (folosirii lor pentru munca si
reproductie);
- animalele si pasarile la ngrasat;
- destinate valorificarii;
- coloniile de albine;
- animalele pentru productie (lna, lapte, blana, oua).
Intrarea animalelor se face n principal prin achizitii sau din productie proprie iar iesirea
prin vnzare, sacrificare, etc.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor 361 "Animale si pasari" si 368
"Diferente de pret la animale si pasari".
Contul 361 "Animale si pasari".
Dupa continutul economic: cont de stocuri.
Dupa functia contabila: cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a animalelor si pasarilor intrate n unitate
astfel:
- achizitionate de la furnizori:
%
361 "Animale si pasari"
4426 "TVA deductibila"
401 "Furnizori"
sau
408 "Furnizori - facturi nesosite"
542 "Avansuri de trezorerie"
- sporul n greutate:
361 "Animale si pasari"
- aduse la terti:
361 "Animale si pasari" =
%
356 "Animale aflate la terti"
401 "Furnizori"
%
481 "Decontari ntre unitate si subunitate"
482 "Decontari ntre subunitati"
animalele si pasarile"
- constatate minus la inventar:
606 "Cheltuieli privind animalele
si pasarile"
- retrase de asociati:
456 "Decontari cu asociati privind
capitalul"
- disparute n urma unor calamitati naturale:
671 "Cheltuieli privind calamitatile si
%
401 "Furnizori"
542 "Avansuri de trerzorerie"
- diferentele de pret n plus aferente animalelor obtinute (intrate) din productie proprie:
368 "Diferente de pret la animale si pasari"
pasarile"
- diferentele de pret n minus repartizate asupra animalelor si pasarilor iesite din gestiune:
368 "Diferente de pret la animale si pasari"
Se crediteaza cu:
- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor achizitionate:
%
pasari"
361 "Animale si pasari"
542 "Avansuri de trezorerie"
- diferente de pret n plus aferente animalelor incluse pe cheltuielile exercitiului:
606 "Cheltuieli privind animalele si
pasari"
- diferente de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate din productie proprie:
711 "Variatia stocurilor"
- diferentele de pret n plus repartizate asupra valorii animalelor din productie proprie
iesite din
gestiune:
711 "Variatia stocurilor"
de pret la marfuri
Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate n scopul revnzarii n aceeasi stare
sau dupa prelucrare sau produse de nterprindere si destinate vnzarii prin magazine proprii.
Reflectarea n contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor
371"Marfuri" si 378"Diferente de pret la marfuri"
Contul 371"Marfuri" - evidentiaza existenta si miscarea marfurilor la cost de achizitie sau
pret de vnzare, dupa caz.
Dupa continutul economic: cont de stocuri destinate vnzarii.
Dupa functia contabila: cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor intrate n gestiune astfel:
- prin achizitie:
%
371"Marfuri"
401"Furnizori"
sau
4426"TVA deductibila"
- revenite de la terti:
371 "Marfuri"
%
357 "Marfuri aflate la terti"
401 "Furnizori"
- primite cu titlu gratuit:
371"Marfuri"
%
301 "Materii prime"
302 "Materiale consumabile"
303"Materiale de natura obiectelor de inventar
inventar"
361 "Animale si pasari"
%
451 "Decontari ntre entitatile afiliate"
453 "Decontari privind interesele de participare"
481 "Decontari ntre unitate si subunitati"
482 "Decontari ntre subunitati"
371 "Marfuri"
371 "Marfurile"
marfurile"
371 "Marfurile"
marfurile"
- pierderi din calamitati:
671 "Cheltuieli privind calamitatile = 371 "Marfuri"
si alte evenimente extraordinare"
- trimise spre prelucrare la terti:
357 "Marfuri aflate la terti"
= 371 "Marfuri"
- donatii acordate:
6582 "Donatii si subventii acordate"
= 371 "Marfuri"
= 371 "Marfuri"
Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune prin
vnzare sau alte cai (inclusiv reducerile de pret la marfuri):
378 "Diferente de pret la marfuri"
= 371 "Marfuri"
Cost de
achizitie
+ Adaos
+ TVA
comercial
neexigibila
Adaosul aferent
vnzarilor ( RD378)
= Adaos total
( Si378 + Rc378 )
Adaosul aferent
stocurilor ( Sf378 )
= 371 "Marfuri"
- 358 "Ambalaje aflate la terti" si 401 "Furnizori", cu valoarea ambalajelor primite din
custodie sau pastrare de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de
prelucrare datorate pentru acestea n cazul utilizarii costul efectiv de achizitie ca pret de
nregistrare;
- 608 "Cheltuieli privind ambalajele" si 7718 "Alte venituri exceptionale din operatii de
gestiune", pentru ambalajele constatate n plus la inventariere si respectiv primite cu titlu de
gratuit s.a.
Contul analizat se crediteaza pentru iesirile din patrimoniu, prin debitul conturilor ce
corespund cailor sau modalitatilor de iesire, dupa cum urmeaza:
- 608 "Cheltuieli privind ambalajele", pentru vnzari si lipsuri la inventariere imputabile;
- 6718 "Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune", n cazul predarii cu
titlu gratuit a pierderilor neimputabile si a pierderilor din calamitati etc.
Soldul contului 381 "Ambalaje" poate fi debitor, reprezentnd valoarea la pretul de
nregistrare aferenta ambalajelor existente n stoc la sfrsitul perioadei de gestiune.
Soldul contului la care ne referim, n functie de pretul de nregistrare utilizat, necesita
anumite corectari n vederea stabilirii valorii ce se nscrie n activul bilantului contabil, la un post
distinct existent n grupa activelor circulante, subgrupa de stocuri, asa cum se prezinta n
continuare.
a. n cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de nregistrare:
Valoare
de
bilant
Pretul de nregistrare
=
Cheltuielile de transport-aprovizionare
+
-
unde:
- pretul de nregistrare si cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor
al contului sintetic 381 "Ambalaje" sau soldurile debitoare ale celor doua conturi analitice ce se
deschid n cadrul acestuia;
- provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului
Valoare
de
bilant
Pretul de nregistrare
=
unde:
- diferentele de pret n plus sau n minus la ambalaje sunt stabilite sub forma soldului
debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 388.
Pentru contul 381 "Ambalaje" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global
valorica pe unitati operative de desfacere en-detail si la nivelul depozitelor de vnzare en-gros,
iar pentru acestea din urma se conduce n plus evidenta cantitativ-valorica pe feluri sau categorii
de ambalaje.
Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" este rectificativ, bifunctional, utilizndu-se
n cazul adoptarii pretului prestabilit ca pret de nregistrare, asa cum se procedeaza n cazul
celorlalte conturi de diferente de pret.
Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor se poate utiliza, atunci cnd este cazul, si
contul 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor", cu functia contabila de pasiv.
n credit reflecta, de regula, la sfrsitul anului, dupa efectuarea inventarierii
patrimoniului, valoarea deprecierii ambalajelor existente n stoc, prin corespondenta cu debitul
contului 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor
circulante".
Se debiteaza n exercitiile ce urmeaza celui n care a fost creditat, n masura iesirii din
patrimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit provizioanele sau n cazul n care
deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica dect cea preconizata, creditndu-se contul
7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".