PROIECT TIP PENTRU TABLIER PREFABRICAT DIN BETON

ARMAT PRECOMPRIMAT LA PODURI

Paul DRĂGAN1)
Îndrumător Prof. Dr. Ing. Gabriela VIOREL2)

1)
Student anul V, Secţia Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Facultatea de Construcţii şi Instalaţii,
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
2)
Prof.doc.ing. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii şi Instalaţii, Secţia
Căi Ferate, Drumuri si Poduri

1
 Având în vedere starea avansată de degradare a majorităţii podurilor de pe drumurile
naţionale, am încercat să găsim o soluţie practică şi rapidă pentru reconstrucţia sau consolidarea
suprastructurii podurilor în stare avansată de degradare.
Principalul factor de care s-a ţinut cont a fost creşterea vitezei de execuţie a structurii prin
folosirea de elemente prefabricate la realizarea tablierului, dar şi obţinerea unui spaţiu de gardă
cât mai mare, prin realizarea unei grinzi cu înălţime cât mai mică.
Am studiat cazul deschiderii de 26 de metri pentru un drum naţional în localitate. Astfel,
în secţiune transversală am propus 6 grinzi prefabricate cu înălţimea de 1,10m cu o distanţă de
1,90 între axele grinzilor. Pe grinzi se aşează, pe un strat de mortar de poză de 2 cm, predalele
peste care se va turna betonul din placa de suprabetonare şi în final se va realiza calea.
Calea pe pod este formată din hidroizolaţie performantă, un strat de 2 cm protecţie
hidroizolaţie,2 straturi de beton asfaltic ( 2x4 cm).Pe trotuare calea este formată din hidroizolaţie,
beton de umplutură C12/15 şi un strat de asfalt turnat de 3cm. Panta longitudinală a podului este
de 0,5 %, iar pantele transversale de 2 %.

Fig.1 Secţiune transversală

1. Calculul plăcii de suprabetonare

Predalele sunt elemente prefabricate şi au dimensiunile de 1,40x2,36x0,06m din beton

C28/35. Pentru acest tip de suprastructură a rezultat un număr de 55 de predale care se pot
monta foarte rapid fără a fi nevoie de cofraje. Predalele sunt realizate cu conectori cu ajutorul
cărora predala şi placa de suprabetonare monolită vor conlucra.

1.1. Calculul predalei

Faza I – Predala se încarcă cu greutate proprie şi cu mortarul din placa de suprabetonare
cu grosimea de 12 cm. Din aceste încărcări rezultă un moment încovoietor de calcul M=1,44
kNm şi o arie de armătură necesară Aa1=1,44 cm2.
Fiecare predală cântăreşte 500 de kg şi se va ridica cu ajutorul a 4 ancore de manipulare.
Calculul la manipulare a predalelor s-a realizat cu progarmul ROBOT 20, iar ca mod de
de modelare s-a considerat ca predala reazemă în 4 puncte.
Predala s-a calculat în prima faza la încărcarea din greutatea proprie şi greutatea dată de
betonul proaspăt din placa de suprabetonare.

2
 fig. 2 Sistem constructiv grinzi cu predale

1 _ e r a m r a _ pi T ; 6 H T ; 1 2 2, 1 = z F

3 2, 0
2 2, 1 = z F

2 2, 1 = z F 6 0, 0-

2 2, 1 = z F

Z
Y
MY 0kNm
X

Fig.3 Calculul predalei la manipulare

3
tab. 1 Eforturile secţionale (moment încovoietor) în predala la ridicare

MXX MYY MXY

(kNm/m) (kNm/m) (kNm/m)

0,23 MAX 0,17 0,04

1 Panel 1 1
3 Nod 3 6
1 Caz 1 1

1.2.Calculul plăcii de suprabetonare

Faza II – După întărirea betonului placa de suprabetonare conlucrează cu predala.În
calcul placa s-a considerat cu grosime minimă incluzând predala. Betonul folosit este C28/35 iar
grosimea minimă a plăcii este de 17 cm.
În calcule s-au considerat ca şi încărcări greutatea proprie a plăcii, a căii de pe pod şi
vehiculul V80. Grosimea plăcii este de 17-29 cm. Din aceste încărcări rezultă un moment
încovoietor de calcul M=40,74 kNm, aria de armătură necesară Aa2=10,15 cm2 pe reazem şi un
moment încovoietor de calcul în câmp de 29,1 kNm, o arie de armătură necesară de 6,91 cm2.

2. Calculul static al suprastructurii

Calculul static s-a făcut cu programele de analiză structurală Prokon 2.1 şi Robot 20.1.
Calculul eforturilor secţionale din încărcări temporare s-a efectuat în 7 variante de
modelare:
VARIANTA I
Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de
calcul PROKON în modul următor:
 grinzile principale au fost introduse cu lăţimea activă de placă. Deoarece grinda
prefabricată va fi executată din beton C50/60 (Bc60) iar placa de suprabetonare va fi executată
din beton C28/35 (Bc35), lăţimea activă de placă s-a echivalat în beton C50/60 prin coeficientul
de echivalenţă:
n=Epl/Egr=34.500/40.000=0,8625
bp= 0,8625*1,90=1,64 m

4
 fig.3 Secţiunea grinzii mixte cu lăţime activă de placă echivalată

 placa de suprabetonare s-a introdus cu grosimea minimă de 17 cm,

 grinzile principale au fost solidarizate cu 3 antretoaze de 20x60 cm
 Convoaiele au fost dispuse astfel:
 încărcările date de convoiul A30 au fost repartizate transversal la grinzi şi înmulţite cu
coeficientul dinamic. Pentru moment încovoietor maxim şi forţă tăietoare maximă convoaiele
A30 şi V80 s-au dispus în poziţia cea mai defavorabilă conform figurii 5 şi 6.

fig. 4 Structură formată din reţea de 6 grinzi cu 3 antretoaze

 încărcările introduse au fost cele normate şi au fost multiplicate de program cu

coeficientul încărcărilor conform stărilor limită ultime.

Fig.5 Dispunerea convoiului A30 pentru Mmax

5
 Fig.6 Dispunerea convoiului V80 pentru Tmax

VARIANTA II
Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de
calcul PROKON în modul următor:
 grinzile principale au fost introduse cu opţiunea ProSec fără lăţimea activă de placă.S-au
definit un număr de 66 de noduri pentru grinzi.
 placa s-a introdus în poziţia reală cu grosimea de 17 cm şi a fost definită prin 88 de noduri
poziţionate la distanţa de 65.56 cm (distanţa între centrul de greutate al grinzii şi cel al plăcii)
deasupra grinzilor.Grinzile s-au legat de plăci cu legături rigide “rigid links”.
 grinzile principale au fost solidarizate cu cele 3 antretoaze de 20x60 cm
 convoaiele de calcul s-au introdus în acelaşi mod ca şi în cazul precedent.

fig.7 Secţiune transversală grindă prefabricată cu caracteristici geometrice

6
fig.8 Schema statică de calcul – reţea de grinzi simplu rezemate cu 3 antretoaze şi
cu placă legată cu rigid links

VARIANTA III
Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de
calcul PROKON în acelaşi mod ca şi în varianta III dar fără antretoaze. Acest caz s-a studiat
pentru a urmări necesitatea antretoazelor. Convoaiele de calcul s-au introdus în acelaşi mod ca şi
în cazurile precedente.

fig.9 Schema statică de calcul – reţea de grinzi simplu rezemate cu placă

legată cu rigid links

7
 VARIANTA IV
Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de
calcul PROKON în modul următor:
 grinzile principale au fost introduse cu opţiunea ProSec fără lăţimea activă de placă.S-au
definit un număr de 66 de noduri pentru grinzi
 placa s-a introdus sub formă de 10 mici antretoaze din beton C28/35 care leagă grinzile
prefabricate în axul acestora. Ele au înălţimea de 17 cm şi o lăţime de 253. Convoaiele de calcul
s-au introdus în acelaşi mod ca şi în cazurile precedente.

fig.10 Schema statică de calcul – reţea de grinzi simplu rezemate cu placă sub
formă de mici antretoaze în axul grinzilor

VARIANTA V
Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de
calcul PROKON în modul următor:
 grinzile principale au fost introduse cu opţiunea ProSec fără lăţimea activă de placă.

8
 fig.11 Schema statică de calcul – reţea de grinzi simplu rezemate cu placă sub
formă de mici antretoaze deasupra grinzilor

 s-au definit un număr de 66 de noduri pentru grinzi

 placa s-a introdus în poziţie reală sub formă de 10 mici antretoaze poziţionate transversal
pe grinzile principale la distanţa de 65.56 cm (distanţa între centrul de greutate al grinzii şi cel al
plăcii). Antretoazele au înălţimea de 17 cm şi o lăţime de 2.53m din beton C28/35.
 grinzile principale s-au legat de antretoaze cu legături rigide “rigid links”.
 pentru antretoaze s-au mai definit un număr de 66 de noduri deasupra celorlalte existe.
Convoaiele de calcul s-au introdus în acelaşi mod ca şi în cazurile precedente.

VARIANTA VI

Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de

calcul ROBOT în modul următor:
 plăcile au fost introduse cu grosimea minimă de 17 cm şi au fost introduse în axul
grinzilor principale,
 secţiunea grinzilor prefabricate a fost importată din Autocad sub formă de fişier dxf.
 convoaiele de calcul au fost definite A30, V80 cu ajutorul opţiunii “încărcări mobile”,
după care programul a calculat eforturile pentru cea mai defavorabilă poziţionare a acestora pe
pod.

9
 fig. 12 Schema statică de calcul – reţea de grinzi cu placa în ax cu Robot

VARIANTA VII
Datele privind caracteristicile geometrice ale structurii au fost introduse în programul de
calcul ROBOT în acelaşi mod ca şi la varianta VI, cu deosebirea că placa s-a poziţionat deasupra
grinzilor prefabricate cu comanda “decalări”.

fig. 13 Schema statică de calcul – reţea de grinzi cu placa deasupra cu Robot

10
 TABEL CENTRALIZATOR
Prokon

Gr.prefabricata cu Gr.prefabricata fara Gr.prefabricata

Gr.prefabricata
Eforturi Grinda mixta cu antretoaze si placa antretoaze si cu placa
cu antretoaze în
cu cu antretoaze
antretoaza(var.I) în poziţie reală în poziţie reală (rigid (plăci în poziţie reală)
ax(plăci)(var.IV)
(rigid links)(var.II) links)(var.III) (var.VI)

MA30 (IP. I) kNm 2490 1190 1250 2450 2430

MV80 (IP.III) kNm 2510 1260 1260 2450 2450
M torsiune kNm 40.9 31.9 34.8 49 46.8

Robot

Cu placa in axul Cu placa în poziţie

Eforturi grinzilor(var.VI) reală (var.VII)

MA30 (IP. I) 2398 1327

MV80 (IP.III) 2543 1394
M torsiune kNm 77 43.09

Din calculul static putem trage următoarele concluzii:

 dacă comparăm varianta II (varianta cu antretoaze) şi varianta III (varianta fără
antretoaze) , putem observa că diferenţele între eforturile rezultate în cele două variante sunt
foarte mici şi deci nu este necesar să avem antretoaze. O explicaţie ar fi grosimea mare a plăcii
de suprabetonare (min.17 cm) care conferă rigiditate structurii.
 se poate observa că eforturile rezultate în varianta III şi varianta VII de modelare sunt
asemănătoare cu o mică diferenţă(această diferenţă se poate explica prin modul diferit de definire
a încărcărilor mobile. Aceste 2 modelări seamănă cel mai mult cu comportarea reală a structurii
spaţiale. Totuşi pentru un calcul mai acoperitor, am preferat să dimensionăm grinzile la eforturile
rezultate în varianta VI.
 eforturile cele mai mari au rezultat în grinda marginală în ipoteza de încărcare cu V80
dispus marginal, deci am dimensionat grinda prefabricată la aceste eforturi:
Predimensionare

Armătura pretensionată se dimensionează în starea limită de rezistenţă

3. Dimensionarea grinzii
Momentul maxim de calcul:
prefabricate
6
Mmaxp := 2139.54⋅10 moment maxim de calcul din greutatea proprie a
Nmm
grinzii si a placii de suprabetonare
Grinda prefabricată este din beton C50/60 şi ca armătură pretensionată am ales toroanele
6
Mmaxc := 2450⋅10 Nmm moment maxim de calcul din convoi si cale
TBP12.
Din calculele de predimensionare a
Mmax := Mmaxp+ Mmaxc rezutat un necesar de 45 de toroane. Am

9
Mmax = 4.59 × 10 Nmm 11
ales un număr de 58 de toroane:52 jos şi 6 sus. Am fi dorit să armăm această grindă cu nişte
toroane mai mari pentru a scădea numărul acestora, dar din păcate toroanele TBP12 sunt cele
mai mari toroane admise de stasurile româneşti.
Toroanele dispuse în partea superioară a grinzii în număr de 6 au rolul de a împiedica
fisurarea grinzii la precomprimare, care se face o zi după turnarea betonului.

1
2 4

S-au mai dispus în mod constructiv, un număr de 20 de bare F=12mm, din oţel OB37. De
aceste bare nu s-a ţinut cont în calcule, deoarece nu depăşesc 25% din aria armăturilor
pretensionate. Din calculul în starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate au rezultat că etrierii
vor avea diametrul de F=12mm din OB37 dispuşi la distanţa de 10 cm.
Efortul unitar minim în beton la transfer a fost de compresiune de 6 Mpa, iar în faza
finală un efort de compresiune de 0,74 MPa (minim 0,5 MPa). Efortul maxim la transfer este de
compresiune de 20 MPa, iar în faza finală este de 9 Mpa.
Forţa maximă de precomprimare este de 6.300 Mpa.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Gabriela Viorel - Poduri din beton armat - Note de curs, Universitatea

Tehnica din Cluj-Napoca, 1998

2. Gabriela Viorel – Proiectarea podurilor din beton armat - Îndrumător,

UniversitateaTehnica din Cluj-Napoca, 1996

3. Tertea, Oneţ, Viorel, Păcurar, Kiss, Măgureanu – Proiectarea betonului

precomprimat

Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, 1996

4. STAS 1545-80 – Poduri pentru străzi şi sosele. Pasarele. Actiuni

5. STAS 2924-86 – Gabarite pentru poduri , viaducte, pasaje denivelate şi

podeţe

6. STAS 3221- 86 – Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încarcare

13