Professional Documents
Culture Documents
1.Scop
Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru proiectarea la vânt a
construcţiilor în România, în acord cu dezvoltările din codurile avansate: codul european de vânt
(Eurocodul 1, Partea 2-4), documentul ISO referitor la acţiunea vântului şi codul american ASCE
7, 2000.
Sunt indicate metodele şi procedurile practice de evaluare a forţelor din vânt pe construcţii şi
structuri uzuale, adoptându-se pentru reprezentarea acţiunii vântului modelul din Eurocode 1.
Sunt detaliaţi factorii de rugozitate, de rafală, de expunere, de răspuns dinamic la vânt precum şi
coeficienţii aerodinamici pentru construcţii cu forme uzuale după formatul şi datele de bază din
Eurocodul 1, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice INMH existente la ÎNCERC.
Prima versiune a prezentului cod a fost elaborată de către UTCB şi IPCT între anii 1995-1996,
forma actuală fiind finalizată la UTCB în anii 2001-2002.
Codul constituie un pas înainte în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea
din Comunitatea Europeană, îmbunătăţind nivelul de înţelegere şi de reprezentare a efectelor
statice şi dinamice ale acţiunii vântului pe construcţii şi structuri în România.
Codul se refera la structuri şi construcţii curente (cu înălţimi şi deschideri sub 200 m) şi la
elementele lor componente.
Proiectarea structurilor şi a construcţiilor speciale ca tip şi complexitate şi a podurilor
suspendate/hobanate nu este decât în parte acoperită de prevederile prezentului cod.
Pentru proiectarea la vânt a structurilor cu un grad ridicat de risc în caz de accident este
necesară luarea unor măsuri de siguranţă suplimentare celor din prezentul cod.
2.Reprezentarea acţiunii vântului
2.1.În cele ce urmează se stabilesc elementele de bază şi metodele ce pot fi utilizate pentru
evaluarea acţiunii şi efectelor vântului asupra construcţiilor şi structurilor curente.
2.2.Efectele vântului asupra construcţiilor şi structurilor depind de proprietăţile vântului (viteza
medie, caracteristicile turbulenţei, etc.), de forma, dimensiunile şi orientarea construcţiei
(structurii) faţă de direcţia vântului, de proprietăţile dinamice ale structurii, de amplasamentul
structurii în mediul natural şi construit învecinat, etc.
2.3.Atât viteza vântului cât şi răspunsul structurii la vânt sunt modelate ca mărimi aleatoare.
2.4.Acţiunea vântului este evaluată fie de presiunea vântului fie de forţele produse de vânt pe
construcţii şi structuri.
Presiunile sau forţele din vânt acţionează normal pe suprafaţa expusă. În anumite cazuri
trebuiesc considerate suplimentar şi forţele de frecare orizontale, tangenţiale.
2.5.Răspunsul structurilor şi construcţiilor la vânt poate fi clasificat în următoarele tipuri:
- răspuns static sau cvasistatic
- răspuns stochastic rezonant datorita turbulenţei şi curgerii aerului în spatele structurii
- răspuns rezonant provocat de vârtejuri
- galopare
- fluter
- răspuns provocat de interferenţa unor construcţii vecine amplasamentului construcţiei.
2.6.Răspunsul total pe direcţia vântului datorită turbulenţei poate fi considerat suma dintre:
(i)o componentă care acţionează cvasistatic şi
(ii)o componentă rezonantă fluctuantă provocată de acele fluctuaţii ale excitaţiei având frecvenţa
în vecinătatea frecvenţelor proprii ale structurii.
Pentru majoritatea structurilor având frecvenţa fundamentală sub 1 Hz, componenta rezonantă
este neglijabilă şi răspunsul la vânt poate fi simplificat considerat static.
Pentru majoritatea structurilor cu răspuns dinamic la vânt, ponderea componentei rezonante
corespunzând frecvenţei fundamentale a structurii este de obicei dominantă faţă de ponderile
celorlalte componente ce corespund frecvenţelor modurilor superioare de vibraţie.
2.7.Acţiunea vântului considerată în proiectarea structurilor poate produce:
(i)Forţe excesive şi instabilitate pentru structură în ansamblu şi pentru elementele sale
componente
(ii)Deplasări şi rotiri excesive ale structurii şi elementelor structurale
(iii)Forţe dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale
(iv)Instabilitate aerodinamică în care caz mişcarea structurii în vânt produce forte aerodinamice
care amplifica mişcarea şi
(v)Mişcări ale căror caracteristici pot cauza disconfortul ocupanţilor structurii.
2.8.Efectele vântului pe structurile neuzuale ca tip, complexitate şi dimensiuni, pe structurile cu
înălţime (clădiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m şi pe antenele ancorate şi pe
podurile suspendate nu sunt decât parţial evaluate în acest cod şi necesită studii speciale de
ingineria vântului.
2.9.Pentru încercări experimentale în tunele de vânt acţiunea vântului trebuie modelată astfel
încât să fie respectate
(i)profilul vitezelor medii şi
(ii)caracteristicile turbulenţei care corespund amplasamentului real al construcţiei.
3.Presiunea vântului pe suprafeţe, w(z)
3.1.Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului, pe suprafeţele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se determină cu relaţia:
w(z) = qref ce(z) cp (1)
unde:
qref este presiunea de referinţă a vântului, definită în Cap. 6
ce(z) - factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului, definit în Cap. 11
cp - coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafeţe exterioare şi cpi pentru suprafeţe
interioare), conform Cap. 12 din prezentul cod.
3.2.Presiunea totala a vântului pe un element este suma algebrică a presiunilor (orientate către
suprafaţă) şi sucţiunilor (orientate dinspre suprafaţă) pe cele 2 feţe ale elementului.
3.3.Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucţiunile cu semnul (-).
4.Forţe din vânt, Fw
4.1.Forţa din vânt acţionând asupra unei structuri sau asupra unui element structural poate fi
determinată în 2 feluri:
(i)ca forţă globală sau
(ii)prin sumarea presiunilor acţionând pe suprafeţele (rigide) ale structurii.
4.2.Forţa din vânt va fi evaluată pentru cea mai defavorabila direcţie a vântului faţă de structură.
4.3.Forţa globală pe direcţia vântului, Fw, pe o arie de construcţie de referinţă orientată
perpendicular pe direcţia vântului (Aref), se determină cu relaţia generală:
Fw = qref ce(z) cf cd Aref (2)
unde:
cg(z) este factorul de rafală definit în funcţie de intensitatea turbulenţei vântului în Cap. 10
Cf - coeficientul aerodinamic de forţă, conform Cap. 12
Cd - coeficientul de răspuns dinamic la vânt al construcţiei, Cap. 14 şi Anexa B restul simbolurilor
fiind definite în legătura cu relaţia (1).
4.4.Efectele de torsiune generală datorită acţiunii oblice a vântului sau datorită rafalelor
necorelate ale vântului acţionând pe structuri cvasi paralelipipedice pot fi evaluate simplificat
considerând aplicarea forţei Fw cu o excentricitate
e = b/10 (3)
unde b este dimensiunea laturii secţiunii transversale a construcţiei orientată (cvasi)
perpendicular direcţiei vântului.
4.5.Forţa de frecare din vânt sumată pe suprafeţe expuse de dimensiuni mari se obţine din
expresia:
Ffr = [qref ce(z)] cfr Afr (4)
unde:
cfr este coeficientul de frecare
Afr - aria de construcţie verticală, orizontală, etc. orientată paralel direcţiei vântului.
4.6.Valorile coeficientului de frecare în funcţie de rugozitatea suprafeţei pereţilor sau
acoperişurilor pot fi luate astfel:
- Suprafeţe netede (oţel, beton) cfr = 0.01
- Suprafeţe rugoase (beton) = 0.02
- Suprafeţe cu nervuri = 0.04.
5.Viteza de referinţă a vântului, Uref
5.1.Viteza de referinţă a vântului este viteza vântului mediată pe o durată de 10 min., determinată
la o înălţime de 10, în câmp deschis (lungime de rugozitate z0 = 0.03 m) şi având o probabilitate
de depăşire într-un an de 0.02 (intervalul mediu de recurenţă 50 de ani).
5.2.Medierea vitezei vântului pe o durata de 10 min. conduce la o definiţie stabilă a vitezei
vântului pe o suprafaţă mai mare decât cea a construcţiei şi pe o perioadă de timp suficientă
pentru dezvoltarea integrală a răspunsului dinamic al structurii.
Pentru teren deschis se recomandă următoarele relaţii de conversie între vitezele vântului
mediate pe diferite intervale de timp:
5.3.Acţiunea vântului este presupusă orizontală şi direcţională. Factorul direcţional este egal cu
1.0 în absenţa exprimării direcţionale.
5.4.Viteza vântului având 0.02 probabilitate de depăşire într-un an (viteza caracteristică) se
determină din analiza statistică a maximelor anuale ale vitezei.
Datele trebuie să fie omogene în privinţa expunerii la vânt (câmp deschis, etc.) şi a timpului de
mediere.
Numărul de ani pentru care există înregistrări trebuie să fie comparabil cu cel al perioadei medii
de revenire asociată vitezei caracteristice. Pentru zonarea acţiunii vântului se recomandă
utilizarea unui singur tip de repartiţie.
5.5.Dintre repartiţiile statistice de valori extreme care sunt adecvate maximelor anuale ale vitezei
vântului se recomandă repartiţia Fisher-Tippet de tipul I, Gumbel, pentru maxime.
În această repartiţie viteza maximă anuală având probabilitatea de nedepăşire p = 0.98 este:
U0.98 = m1 + 2.593 σ 1 = m1 (1 + 2.593 V1) (6)
unde m1 şi σ 1 sunt respectiv media şi abaterea standard a setului de viteze maxime, iar V1 =
σ 1/m1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale.
5.6.Viteza de referinţă a vântului pentru o probabilitate anuală de nedepăşire diferită de 0.98
poate fi stabilită cu expresia:
Coeficientul de variaţie al vitezelor maxime anuale ale vântului este, în funcţie de climat, în
intervalul 0.10-0.35.
5.7.Repartiţia maximelor în N ani ale vitezei vântului este deasemenea o repartiţie Gumbel.
6.Presiunea de referinţă, qref
6.1.Presiunea de referinţă este presiunea vântului calculată din viteza de referinţă:
qref = (1/2) ρ U2ref (8)
în care ρ este densitatea aerului ce variază în funcţie de altitudine, temperatură, latitudine şi
anotimp.
Pentru aerul standard ρ =1.25 kg/m3 şi presiunea de referinţă, în Pascali, este dată de relaţia:
qref [Pa] = 0.612 U2ref [m/s] (9)
6.2.Relaţiile de conversie între presiunile vântului în teren deschis determinate pentru diferite
intervale de mediere se obţin din relaţia (5):
z0, m
Categoria terenului Descrierea terenului Valoare de
interval
cod
I. Mare, lacuri. Arii expuse vânturilor venind dinspre suprafeţe întinse de
Teren plat apă;
0.003-0.01 0.01
Teren plat (sau uşor ondulat) cu obstacole rare nu mai înalte
de 1.5 m
II. Câmp deschis Terenuri agricole şi cu iarbă;
0.03-0.07 0.05
Terenuri cu obstacole singulare nu mai înalte de 10 m.
III. Zone cu densitate Zone cu densitate redusa a construcţiilor şi zone împădurite
0.1-0.4 0.3
redusă a construcţiilor
IV. Zone urbane. Zone urbane dens construite, în care cel puţin 15 % din
Păduri suprafaţă este acoperită cu construcţii având mai mult de 15
0.8-1.2 1.0
m înălţime.
Păduri cu înălţime medie a arborilor de cca. 15 m
1)
Valorile mai mici ale lui z0 provoacă valori mai mari ale vitezei medii a vântului.
2)
Pentru aplicarea categoriilor de rugozitate III şi IV, terenurile respective trebuiesc dezvoltate pe
direcţia vântului pe o distantă de cel puţin 500 m şi respectiv 800 m în faţa construcţiei.
8.Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. Factorul de rugozitate, cr(z)
8.1.Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului datorită rugozităţii suprafeţei
acestuia este cel mai bine descrisă de o lege logaritmică. Pentru o categorie de teren specificată
prin caracteristică de rugozitate z0, legea logaritmică, scrisă în forma standard, este:
în care:
z este înălţimea deasupra terenului
zr - înălţime de referinţă
U(z) - viteza medie a vântului la înălţimea z
U(zr) - viteza medie a vântului la înălţimea zr.
8.2.Profilul vitezelor medii ale vântului pentru diferite categorii de teren în funcţie de viteza de
referinţă Uref se exprima din următoarea relaţie empirica ce da viteza medie a vântului la
înălţimea z deasupra terenului având rugozitatea z0, în funcţie de viteza medie a vântului la
înălţimea zref = 10 m în câmp deschis:
Categoria terenului Mare, lacuri. Câmp deschis Zone cu densitate redusă Zone urbane dens
Teren plat a construcţiilor construite.
Păduri
kr(z0) 0.17 0.19 0.22 0.24
8.3.Raportul dintre viteza medie la 10 m în diverse categorii de teren, U(10) şi viteza medie la 10
m în câmp deschis, Uref:
Categoria terenului Mare, lacuri. Câmp deschis Zone cu densitate redusă Zone urbane dens
Teren plat a construcţiilor construite.
Păduri
U(10)/Uref 1.18 1.00 0.77 0.55
q(10)/qref 1.40 1.00 0.60 0.30
8.4.Factorul de rugozitate, cr(z) defineşte variaţia presiunii medii a vântului cu înălţimea deasupra
terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcţie
de presiunea de referinţă:
Fig. 1 Factorul de rugozitate, cr (z)
8.5.Profilul logaritmic este valabil pentru vânturi moderate şi puternice (viteza medie >10 m/s) în
atmosferă neutrală (unde corecţia termică verticală a aerului poate fi neglijată).
Deşi profilul logaritmic este valabil pe toată înălţimea stratului limită atmosferic, utilizarea sa este
recomandabilă în special pe primii 200 m de la suprafaţa terenului (cca. 0.1 din înălţimea stratului
limită atmosferic).
Pentru înălţimi de peste 200 m se pot adăuga termeni suplimentari în ec. (12) sau se pot utiliza
alte profile.
9.Intensitatea turbulenţei, I(z)
9.1.Intensitatea turbulenţei este coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor vitezei în jurul vitezei medii,
Fig. 3. Intensitatea turbulenţei la înălţimea z deasupra terenului se calculează din raportul între
rădăcina pătrată din valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale vitezei pe direcţia
vântului, u(z,t) şi viteza medie a vântului la înălţimea z, U(z):
Categoria terenului Mare, lacuri. Câmp deschis Zone cu densitate redusă Zone urbane dens
Teren plat a construcţiilor construite.
Păduri
2.73 2.65 2.35 2.12
radical din
9.3.Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea de referinţă de 10 m, este:
Variaţia intensităţii turbulenţei cu înălţimea deasupra terenului pentru diferite rugozităţi (categorii
de teren) este reprezentată în Fig. 4, pentru valorile z0 recomandate în Tabelul 2.
9.4.Pentru câmp deschis intensitatea turbulenţei I(z) poate fi aproximată de relaţia:
Fig. 3 Intensitatea turbulenţei, I(z)
10.1.Factorul de rafală este raportul dintre presiunea de vârf (produsă de rafalele vântului)
şi presiunea medie (produsă de viteza medie a vântului):
în care:
Q(z) - este valoarea medie a presiunii produsă de viteza medie a vântului
10.4.Factorul de rafală pentru viteza vântului mediată pe 10 min., categoriile de rugozitate z0 din
Tabelul 2 şi g = 3.5 este reprezentat în Fig. 4.
unde: s este un factor scalat în funcţie de lungimea efectivă a pantei expuse vântului:
s = s(z/Le;x/Le)
Φ - H/L,
Le - lungimea efectivă a pantei expuse vântului, definita în Tabelul 5
Lu - lungimea reală a pantei expuse vântului
Ld - lungimea reală a pantei ne-expuse acţiunii vântului
H - înălţimea efectivă a obstacolului
x - distanţa pe orizontală de la amplasament la creasta dealului sau a falezei
z - distanţa pe verticală măsurată de la nivelul amplasamentului
Tabelul 5. Valorile lungimii efective a pantei expuse vântului, Le
Panta, Φ = H/L
Lină (0.05 < Φ < 0.3) Abruptă ( Φ > 0.3)
Le = L u Le = H/0.3
În vale, ct(z) poate fi considerat 1.0 dacă nu se aşteaptă creşteri ale vitezei vântului datorate
efectului de tunel de vânt. Pentru structuri situate în văi sau pentru poduri rezemate pe versanţii
abrupţi ai unor văi ar trebui luată în considerare orice creştere a vitezei vântului cauzata de
efectul de tunel de vânt.
12.1.Elemente generale
Coeficienţii aerodinamici se aplică fie presiunii medii, fie presiunii de vârf a vântului.
Coeficienţii aerodinamici depind de: geometria şi dimensiunile construcţiei, de unghiul de atac al
vântului (poziţia relativa a corpului în curentul de aer), de categoria de rugozitate a suprafeţei
terenului la baza construcţiilor, de numărul Reynolds, etc.
În anumite cazuri coeficienţii aerodinamici pentru presiunile exterioare trebuie combinaţi cu cei
pentru presiunile interne.
Există două moduri de evaluare a efectelor vântului asupra corpurilor rigide:
(i)utilizând coeficienţi de presiune şi
(ii)utilizând coeficienţi de forţă.
În primul caz, forţa din vânt este rezultatul sumarii forţelor aerodinamice perpendiculare pe o
anumita suprafaţă. Abordarea este specifică pentru părţi şi elemente ale structurilor.
În al doilea caz, forţa din vânt este produsul a trei factori: presiunea vântului pe un plan
perpendicular pe direcţia sa, coeficientul de forţă global al construcţiei şi aria frontală a acesteia.
Abordarea este utilizată în cadrul procedurilor de calcul a răspunsului structural.
În capitolul 12 se prezintă coeficienţii aerodinamici pentru următoarele tipuri de structuri,
elemente structurale şi componente: clădiri (12.2), copertine (12.3), pereţi verticali, garduri şi
panouri pentru reclame (12.4), elemente structurale cu secţiune rectangulară (12.5), elemente
structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (12.6), elemente structurale cu secţiune poligonala
regulată (12.7), cilindri circulari (12.8), sfere (12.9), structuri cu zăbrele (12.10), steaguri (12.11);
şi zvelteţea efectivă şi factori de reducere în funcţie de zvelteţe (12.12).
Dacă sarcina din zăpadă sau gheaţă este importantă, aria de referinţă va fi aria care corespunde
grosimii stratului de zăpadă sau gheaţă.
12.2.Clădiri
12.2.1. Elemente generale
(1)Coeficienţii de presiune, cpe, pentru clădiri şi părţi individuale din clădiri depind de mărimea
ariei expuse - A. Ei sunt daţi în tabele, pentru arii expuse A de 1 m2 şi 102 m, pentru configuraţii
tipice de clădiri, sub notaţiile cpe,1, respectiv cpe,10. Pentru alte arii expuse variaţia valorilor poate fi
obţinută din Fig. 6.
Nota: Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acţiunea vântului în secţiunea
care este de calculat.
Zona A B, B* C D E
d/h cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
<1 -1.0 -1.3 -0.8 -1.0 -0.5 +0.8 +1.0 -0.3
>4 -1.0 -1.3 -0.8 -1.0 -0.5 +0.6 +1.0 -0.3
12.2.3. Acoperişuri plate
(1)Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta lor este în intervalul de ± 4°.
(2)Acoperişurile vor fi divizate în zonele indicate în Fig. 9
(3)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.
(4)Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 7.
(5)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.5)
Zona
Caz F G H I
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
A -1.8 -2.5 -1.2 -2.0 -0.7 -1.2 ±0.2
hp/h = 0.025 -1.6 -2.2 -1.1 -1.8 -0.7 -1.2 ±0.2
B hp/h = 0.05 -1.4 -2.0 -0.9 -1.6 -0.7 -1.2 ±0.2
hp/h = 0.10 -1.2 -1.8 -0.8 01.4 -0.7 -1.2 ±0.2
r/h = 0.05 -1.0 -1.5 -1.2 -1.8 -0.4 ±0.2
C r/h = 0.10 -0.7 -1.2 -0.8 -1.4 -0.3 ±0.2
r/h = 0.20 -0.5 -0.8 -0.5 -0.8 -0.3 ±0.2
-1.0 -1.5 -1.0 -1.5 -0.3 ±0.2
D
= 30°
-1.2 -1.8 -1.3 -1.9 -0.4 ±0.2
= 45°
-1.3 -1.9 -1.3 -1.9 -0.5 ±0.2
= 60°
Note:
(i)pentru acoperişurile cu margini, în cazurile B şi C se poate interpola linear pentru obţinerea
valorilor intermediare pentru hp/h şi r/h.
(ii)pentru acoperişurile cu margini, în cazul D se poate interpola linear între α = 30°, 45° şi 60°.
Pentru α > 60° se interpolează linear între valorile corespunzătoare pentru α = 60° şi valorile
corespunzătoare cazului A.
(iii)Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
12.2.4. Acoperişuri cu o singură pantă
(1)Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig. 10.
(2)Înălţimea de referinţă va fi considerată ca fiind h.
(3)Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 8.
(4)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.5)
(5)Pentru colţurile alungite ale acoperişului (vezi Fig. 10) zona R este supusă aceleiaşi presiuni
ca şi peretele vertical corespunzător. Această regulă este aplicabilă şi pentru acoperişuri de alte
tipuri.
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
5° -1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -2,3 -2,5 -1,3 -2,0 -0,8 -
1,2
15° -0,9 -2,0 -0,8 -1.5 -0,3 -2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -
+ 0,2 + 0,2 + 0,2 1,2
30° -0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2 -1,1 -2,3 -0,8 -1,5 -0,8
+ 0,7 + 0,7 + 0,4
45° + 0,7 + 0,7 + 0,6 -0,6 -1,3 -0,5 -0,7
60° + 0,7 + 0,7 + 0,7 -0,5 -1,0 -0.5 -0,5
75° + 0,8 + 0,8 + 0,8 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
+5° -1.7 -2.5 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -0.3 -0.6 -0.6 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -0.4
+15° -0.9 -2.0 -0.8 -1.5 -0.3 -0.5 -1.0 -1.5 -1.2 -2.0 -1.4 -2.0 -0.6 -1.2 -0.3
+0.2 +0.2 +0.2
+30° -0.5 -1.5 -0.5 -1.5 -0.2 -0.4 -0.7 -1.2 -0.5 -1.4 -2.0 -0.8 -1.2 -0.2
+0.5 +0.7 +0.4
+45° +0.7 +0.7 +0.6 -0.3 -0.6 -0.3 -1.3 -2.0 -0.8 -1.2 -0.2
+60° +0.7 +0.7 +0.7 -0.3 -0.6 -0.3 -1.2 -2.0 -0.4 -0.2
+75° +0.8 +0.8 +0.8 -0.3 -0.6 -0.3 -1.2 -2.0 -0.4 -0.2
Note:
(i)Pentru θ =0°, pe panta expusă vântului, valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui
unghi ascuţit de α =15° - 30° şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.
(ii)Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.
Pentru situaţii între α = +50 şi α = -50 se utilizează datele pentru acoperişurile plate.
(iii)Unghiul ascuţit al pantei expuse vântului va domina coeficienţii de presiune.
12.2.7. Acoperişuri multiple
(1)Pentru fiecare deschidere a unui acoperiş cu deschideri multiple coeficienţii de presiune se
stabilesc conform 12.2.4 - acoperişuri cu o singură pantă - modificându-se în funcţie de forma
acoperişului conform Fig. 13.
(2)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.
(3)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.5)
cpin
Învelitoarea Învelitoarea Alte condiţii şi
exterioară interioară etanşeizări Calculul acţiunii vântului asupra învelitoarei Idem învelitoare
exterioare interioară
(1) Fără acces Suprapresiune μ >1% e cpia = 1/3 cpe
exterioară
Permeabilă
(panouri Impermeabilă
de aer la
extremităţi cpe< 0 μ < 1% e cpia = 0
juxtapuse cu μ e> μ i μ e Sucţiune μ > 0.1%
e cpin=2/3 cpe
cpin = 1/3 cpe
îmbinări
deschise şi cu
μ i
exterioară
cpe<0 μ < 0.1%
e vezi (4)/(5)
dimensiuni mici
în raport cu cele (2) Regula egalizării scurgerilor
Permeabilă
ale construcţiei) 3 μ > μ > μ /2 μ e cpin= ( μ e cpe+ μ i cpi)/( μ e + μ i )
2 2 2 2
i e i
μ i sau (1) dacă acest caz este mai defavorabil
(3) Fără acces
de aer la
Impermeabilă Permeabilă extremităţi cpin = cpi cpin = 2/3cpi
μ e
μ i
(4) Cu acces de
aer la cpin = cpe sau cpi
extremităţi în volumul interior cu care comunică fluxul de intrare al aerului
(posibil printr-o parte permeabilă)
Finisaj
impermeabil e
sau panouri cu Impermeabile (5) Fără acces vezi (5.3) pt.
îmbinări flexibile de aer la substituirea
impermeabile flexibile extremităţi cpin = cpi exterioarelor cu
rigide rigide (5.1) μ e interioare sau
flexibile rigide
rigide μ i
invers
Corespunzător rigidităţilor respective; dacă rigidităţile sunt egale:
flexibile (5.2)
cpin = (cpe + cpi)/2
(5.3) grosimea
stratului de aer c pin = cu cea mai mica valoare cpe pe exteriorul
d > 5 mm peretelui sau acoperişului cpin = cpe
grosimea d < 5 efect de sucţiune (cu condiţia ca impermeabilitatea
mm peretelui exterior şi interior sau a acoperişului sau
μ e orice partiţionare impermeabilă a stratului de aer să
μ i
fie menţinută sub deformaţia acestora)
sau grosimea d
> 5 mm cu
partiţionări
impermeabile
μ e
μ i
Notă: Procentajul golurilor μ este suma suprafeţelor golurilor împărţită la aria totală a porţiunii de
perete (interior sau exterior) considerată.
12.3.Copertine
(i)Copertinele sunt acoperişuri ale construcţiilor care nu au închideri verticale, de exemplu staţiile
de benzină.
(ii)Gradul de blocare este descris în Fig. 18. El depinde de raportul de soliditate care se
defineşte ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstrucţii de sub copertină şi aria copertinei, cu
observaţia că ambele arii sunt normale la direcţia vântului.
Panta
Coeficientul ϕ Coeficienţi globali Coeficienţi locali
0 ϕ
Minimum + 0,2 + 0,5 + 1,8 + 1,1
Note:
(i)+ în jos, - în sus
(ii)zref = h
Coeficienţi locali
Panta
Coeficientul ϕ Coeficienţi
globali
Note:
(i)+ în jos, - în sus
(ii)zref = h
Fig. 20 Încărcări pentru copertine cu două pante
Tabelul 14. Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două pante repetitive
Soliditate Zona A B C D
cu colturi 3.4 2.1 1.7 1.2
ϕ=1 fără colturi 2.1 1.8 1.4 1.2
ϕ = 0.8 1.2 1.2 1.2 1.2
Fig. 22 Pereţi verticali izolaţi
12.4.2. Coeficienţi de presiune pentru garduri şi împrejmuiri cu goluri
(i)Gardurile şi împrejmuirile având ϕ < 0.8 trebuiesc calculate ca suprafeţe zăbrelite folosind
indicaţiile de la punctul 12.10.
12.4.3. Factori de ecranare
(i)Dacă pe direcţia vântului avem alţi pereţi sau alte panouri care au o înălţime egală sau mai
mare decât peretele sau panoul de înălţime h, un factor suplimentar de ecranare poate fi folosit
pentru obţinerea coeficientului de presiune net. Valoarea factorului de ecranare depinde de
spaţiul dintre pereţi şi de valoarea coeficientului a peretelui sau panoului protector. Valorile
sunt reprezentate ca o hartă de contur în Fig. 23.
Coeficientul de presiune pentru peretele ecranat este dat de:
unde:
α A defineşte punctul de separare a curgerii, Fig. 29
ψ λ - factorul de zvelteţe (pct. 12.13)
Fig. 29 Distribuţia presiunii pentru cilindri circulari de zvelteţe infinită, la diferite valori ale numărului Reynolds
Notă:
(a)Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară
(b)Valori tipice pentru Fig. 29 sunt date în tabelul de mai jos
Re cp0,min cp0,h
min A
5
5 x 10 85 -2,2 135 -0,4
2
2 x 10 80 -1,9 120 -0,7
7
10 75 -1,5 105 -0,8
unde:
α min caracterizează poziţia unde se realizează minimul presiunii pe suprafaţa cilindrului
cp0,min - valoarea coeficientului de presiune minim
α A - poziţia punctului de separare a curgerii
cp0,h coeficientul de presiune de referinţă.
(c)Datele din figură se bazează pe o rugozitate echivalentă a cilindrului, k/b mai mică de 5 10-4.
Valori tipice ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.
(v)Aria de referinţă Aref este:
Aref = l b (38)
(vi)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului.
12.8.2. Coeficienţii de forţă
(i)Coeficienţii de forţă cf, pentru un cilindru circular finit sunt daţi de:
cf = cf,0 ψ λ (39)
unde:
cf,0 este coeficientul de forţă pentru cilindri cu zvelteţe infinită (Fig. 30)
ψ λ - factorul de zvelteţe (pct. 12.13)
Fig. 30 Coeficienţii de forţă, cf,0 pentru cilindri circulari cu zvelteţe infinită şi pentru diferite valori ale rugozităţii echivalente
k/b
(ii)Valori ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.
(iii)Pentru cabluri împletite cf,0 este egal cu 1.2 pentru orice valori ale nr. Reynolds, Re.
(iv)Aria de referinţă Aref este:
Aref = l b (40)
Tabelul 17. Rugozitatea k
expusă vântului
Ac - aria totală a structurii proiectată pe un plan perpendicular pe direcţia vântului
l - lungimea structurii cu zăbrele
b - lăţimea structurii cu zăbrele
bi li - lăţimea şi lungimea elementelor i ale structurii
Agi - aria guseului i
(iv)Aria de referinţă Aref este definită astfel:
Aref = A
(v)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea structurii deasupra suprafeţei terenului.
Fig. 35 Coeficientul de forţă cf,0 pentru structuri plane cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în funcţie de factorul
de umplere
Fig. 36 Coeficientul de forţă cf,0 pentru structuri spaţiale cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în funcţie de
factorul de umplere ϕ
Fig. 37 Coeficientul de forţă cf,0 pentru structuri plane sau spaţiale cu zăbrele având elemente cu secţiune transversală
circulară
Fig. 38 Factorii de reducere pentru coeficienţii de forţă pentru eşafodaje afectate de faţadele pline ale clădirilor, în funcţie
de factorul de obstrucţie B
12.11.Steaguri
(i)Coeficienţii de forţă, cf şi aria de referinţă Aref pentru steaguri sunt daţi în Tabelul 18.
(ii)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului.
Tabelul 18. Coeficienţii de forţă cf pentru steaguri
unde:
mf - este masa unităţii de arie a steagului
ρ - densitatea aerului
ze - înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului
ψ λ - coeficientul de zvelteţe
λ - zvelteţea h/l
Notă: Ecuaţia dată pentru steaguri nefixate include forţele dinamice datorate fluturării steagului.
12.12.Coeficienţi de frecare
(i)Coeficienţii de frecare cfr pentru ziduri lungi şi suprafeţele de acoperiş sunt daţi la punctul 4.6 în
funcţie de tipul suprafeţei.
(ii)Ariile de referinţă măturate de vânt Aref sunt indicate în Fig. 39.
(iii)Înălţimea de referinţă ze va fi luată în considerare după cum este indicat în Fig. 39.
Media Viteza
Numărul Maxim
maximelor Coeficient de caracteristică
Nr. Staţia meteorologică anilor cu observat
anuale variaţie având T = 50 ani
înregistrări m/s
m/s m/s
1 Adamclisi 27 24 17 0.21 27
2 Adjud 27 40 23 0.21 35
3 Alexandria 27 40 26 0.29 45
4 Apa Neagra 27 17 11 0.28 20
5 Arad 25 40 18 0.32 34
6 Avrameni 27 40 25 0.19 37
7 Bacău 27 40 18 0.35 35
8 Baia Mare 27 40 18 0.32 34
9 Balintesti 27 34 20 0.30 36
10 Banloc 28 40 26 0.23 42
11 Baraolt 27 34 17 0.28 30
12 Baileşti 27 24 18 0.14 25
13 Băişoara 28 28 16 0.27 27
14 Bechet 27 24 16 0.24 26
15 Berzeasca 27 40 19 0.37 37
16 Biclesu 27 28 20 0.16 28
17 Bistriţa 27 28 18 0.27 30
18 Bârlad 27 40 22 0.27 37
19 Blaj 28 28 23 0.18 33
20 Boita 27 40 36 0.10 45
21 Borod 23 40 19 0.28 33
22 Botoşani 27 40 25 0.30 44
23 Braşov 17 28 19 0.23 30
24 Brăila 27 37 24 0.21 37
25 Bucureşti Băneasa 25 28 16 0.29 28
26 Bucureşti Filaret 27 25 17 0.19 26
27 Buzău 27 40 26 0.29 46
28 Calafat 27 24 19 0.15 26
29 Caracal 27 40 25 0.21 38
30 Caransebeş 27 31 19 0.21 29
31 Călăraşi 27 33 20 0.25 34
32 Ceahlău Sat 27 24 14 0.26 23
33 Chişineu Criş 12 40 24 0.27 41
34 Câmpulung Moldov. 28 36 18 0.32 34
35 Cluj 27 34 21 0.26 35
36 Constanţa 27 28 20 0.16 29
37 Corugea 27 23 17 0.16 24
38 Craiova 27 34 22 0.24 36
39 Cuntu 27 40 21 0.32 39
40 Curtea de Argeş 25 31 13 0.36 25
41 Deduleşti 27 34 16 0.31 29
42 Dej 27 20 15 0.23 24
43 Deva 27 25 16 0.22 25
44 Diniasi 27 34 19 0.22 30
45 Dîlga 27 34 22 0.21 33
46 Dorohoi 27 40 26 0.21 40
47 Drăgăşani 27 35 22 0.23 36
48 Drobeta Turnu Severin 27 40 22 0.27 37
49 Dumbrăveni 27 28 15 0.22 24
50 Făgăraş 28 28 19 0.17 27
51 Fălticeni 27 20 17 0.14 23
52 Făurei 27 34 23 0.23 36
53 Feteşti 25 40 22 0.24 36
54 Fundata 25 40 26 0.30 46
55 Fundulea 20 24 18 0.14 24
56 Galaţi 27 30 22 0.18 32
57 Giurgiu 25 30 19 0.23 30
58 Goleşti 25 36 21 0.21 32
59 Gorgova 27 20 16 0.23 25
60 Griviţa 27 28 20 0.20 31
61 Gurahonţ 27 20 14 0.28 23
62 Hîrşova 27 25 20 0.16 27
63 Holod 23 40 21 0.30 37
64 Huedin 27 28 19 0.24 31
65 Huşi 27 34 23 0.26 39
66 Iaşi 27 40 22 0.30 40
67 Iezer 27 40 31 0.19 47
68 Ineu 13 20 14 0.24 22
69 Întorsura Buzău 27 40 20 0.30 35
70 Joseni 27 25 15 0.23 24
71 Jurilovca 27 34 24 0.21 37
72 Lăcăuţi 25 40 38 0.09 47
73 Lugoj 28 20 15 0.19 23
74 Mangalia 27 36 20 0.20 31
75 Măicăneşti 27 34 21 0.25 34
76 Mărculeşti 27 28 18 0.24 29
77 Medgidia 27 28 19 0.22 30
78 Miercurea Ciuc 27 34 21 0.33 38
79 Miniş 24 20 15 0.16 22
80 Moldova Veche 28 34 25 0.19 37
81 Moneasa Izvor 16 24 12 0.45 26
82 Negreşti 27 40 24 0.26 40
83 Ocna Şugatag 27 34 18 0.31 32
84 Odorhei 27 40 18 0.30 33
85 Oncesti 27 30 17 0.27 29
86 Oradea 27 25 17 0.17 24
87 Oraviţa 27 40 34 0.19 51
88 Paclesa 27 28 17 0.23 28
89 Parâng 27 35 20 0.31 36
90 Păltiniş 27 40 32 0.20 48
91 Pătârlagele 27 40 19 0.28 32
92 Petroşani 27 17 12 0.21 18
93 Petru Groza 27 28 16 0.30 28
94 Piatra Neamţ 27 28 22 0.15 30
95 Piteşti 27 37 17 0.34 33
96 Ploieşti 27 28 19 0.20 28
97 Podul Iloaie 27 36 19 0.29 33
98 Poiana Stampei 27 28 14 0.31 25
99 Polovraci 27 24 16 0.21 25
100 Predeal 27 28 19 0.26 31
101 Rarău 27 34 24 0.24 38
102 Rădăuţi 27 38 23 0.25 38
103 Rauseni 27 34 22 0.29 38
104 Râmnicu Sărat 27 24 17 0.16 25
105 Râmnicu Vâlcea 25 19 13 0.22 21
106 Roman 25 40 22 0.29 38
107 Roşiori de Vede 25 34 24 0.20 36
108 Salonta 9 24 16 0.25 26
109 Sarmaş 24 28 19 0.24 31
110 Satu Mare 27 26 17 0.19 26
111 Săcuieni 27 28 19 0.18 28
112 Sebeş 27 28 19 0.20 29
113 Semenic 27 40 32 0.21 50
114 Sfântu Gheorghe 13 28 18 0.19 27
115 Sf. Gheorghe Delta 27 24 18 0.16 25
116 Sibiu 27 34 21 0.24 34
117 Sighet 28 34 21 0.32 39
118 Sînnicolau Mare 28 24 17 0.13 23
119 Slobozia 11 30 21 0.20 32
120 Stolnici 27 28 15 0.26 25
121 Suceava 27 34 23 0.25 38
122 Sulina 27 35 25 0.15 35
123 Supuru de Jos 21 40 17 0.37 33
124 Tecuci 26 28 20 0.21 31
125 Timişoara 28 29 19 0.28 33
126 Titesti 27 23 12 0.37 23
127 Titu 27 28 21 0.12 28
128 Târgovişte 25 34 17 0.29 30
129 Târgu Jiu 27 35 17 0.30 31
130 Târgu Logreşti 27 14 11 0.17 16
131 Târgu Mureş 27 22 15 0.16 21
132 Târgu Neamţ 27 40 21 0.28 37
133 Târgu Ocna 27 36 21 0.28 36
134 Târgu Secuiesc 27 40 24 0.25 40
135 Tulcea 27 34 22 0.31 39
136 Tulnici 28 24 17 0.15 23
137 Turda 26 28 18 0.15 25
138 Turnu Măgurele 27 35 20 0.25 32
139 Urziceni 27 35 23 0.22 36
140 Vaslui 27 20 12 0.24 20
141 Videle 27 34 21 0.24 34
142 Viziru 27 28 21 0.17 31
143 Vlădeasa 27 40 39 0.08 47
144 Voineasa 27 16 10 0.23 16
145 Zalău 27 28 16 0.25 27
Tabelul A.2 Conversiuni ale vitezei vântului mediată pe 1 min. şi 10 min. (ISO DP 4354)
Figura A.2 Valori caracteristice ale presiunii de referinţă a vântului, mediată pe 10 min., având 50 ani interval mediu de
recurenţă (2% probabilitate anuală de depăşire)
unde:
Iv(ze) este intensitatea turbulenţei la cota z = ze
g - factorul de vârf pentru răspunsul extrem maxim al structurii
Q02 - termen care evaluează componenta nerezonantă a răspunsului
Rx2 - termen care evaluează componenta rezonantă a răspunsului.
Înălţimea echivalentă ze se defineşte ca fiind înălţimea ce corespunde unei înălţimi egale cu 0.6
din înălţimea paralelipipedului aşezat vertical sau înălţimea până la centrul ariei expuse a
construcţiei, în celelalte cazuri.
Presiunea vântului pentru proiectarea structurilor cu răspuns dinamic la vânt, qd(z) se poate scrie
ca produsul următorilor factori:
respectiv
unde t = 10 min. = 600 s este intervalul de mediere a vitezei de referinţă a vântului, iar v este
frecvenţa medie a vibraţiilor structurii dominate de modul fundamental. Aceasta poate fi
aproximată cu formula:
nlx este frecvenţa fundamentală, în Hz, a vibraţiilor structurii pe direcţia vântului, iar v0 este
frecvenţa medie, în Hz, a rafalelor vântului pe structuri rigide şi, după EC1:
în care:
(iii)Factorul Q0, care evaluează partea nerezonantă a răspunsului, se defineşte conform EC1 ca
fiind:
unde:
Acoperitor şi simplificat, Ec. (B.11) se recomandă a fi utilizată fără factorul (0.53+0.47 Rd),
respectiv:
R2x = π 2/2 δ RNRhRb. (B.16)