Editat de:

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUC'fII $1 ECONOMIA CONSTRUC'fIILOR (INCERC) Bucuresti - Sos, Pantelimon nr. 266

{ 116 - difuzare Telefon 27.40.85

116 - difuzarc

INSTITUTUL CENTRAL' DE CE;RCETABE.'PI'OlltCTA_

, $1 DIROCTIVARE, IN CONSTR~'.fn' ,

I

J3ULETINUL "CONSTRUCTIILOR'

Vol. 1

1987

1. PRESCRIPl'lI TEHNICE

• "Normativ pentru proiectarea . camlnelor pentru virstnici", indicativ P .~28-86, aprobat de ICCPDC eu deeizia nr. 6 din 24

februarie 1987 3

• "Normativ privind proieetarea I?i executa rea .lucrarilor de fur.!- ' datil direete la constructii", indicati~ P W-Bt;.. aprobat de

ICCPDC eu decizia nr. 10 din 6 mart te 1987. . . . . . H

• ,,~of!ne tehniee provizoril pentru protectia termoizolatieiTa conducte I?i aparate eu placi flexibile din 'hittie stratifieatii

- tip HSA 1-C", indieativ NIl 48-86, aprobate de ICCPDC eli

decizia nr. 9 din 6 martie 1987 . IH

2. NORME ~E DEVIZ ~I PRETURI UNITARE .

• Decizia nr.i.? din 24 februarie 1987 privind ,aprobarea unor . normecle deviz I?i a preturilor unitare pe . artleole de deviz corespunzatoare, in completarea Indlcatorului de norme de

'deviz ~i catalogului Iz - seria 1981 . 157

'\

,3, m-<TmsE

\

• Erata la indicatorul "Ts", la norma de deviz Ts A 26
_',
~
(:
\
. I(

I

"

.'

. \,

\

..

. ,

INSTITU:rUL CENTRAL 'DE CERCETARE, PROIECTARI<; ~I DIRECTIVARE

IN CONSTRPC'f1I

,;' Biroul executiv

DECIZIA Nr. 6 din 24 februarie 1987

PRIVIND APROBAREA "NORMATIVULUI' PENTRU PROIECTARE~ CAMINELOR PENTRU vtRSTNICI" IN:QrCATIV P 128-86

, ,

, Biroulexecutiv al Consiliului ~tiintific a~ Institutului centralde cereetare, proiectare ~ direetivare in constructii.; .

Avind in vedere prevederileart. 5, litera "d" din Deeretul nr.170/1976, cit si avizul CTE - ICCPDC nr. 613 din 21 no-

iembrie 1986; .

In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Deeretul nr. 31/1983, prlvind organizarea sifunctionarea Institutului CEmtral de eercetare, proiectare $i directivare in constructii, cit ~i Legea nr. '5/1978, emite urmatoarea

DECTZIE:

1. Se aproba "Normativul pentru proiectarea camiaelor pentru vlrstnici" avind indicativul P 128-86.

2.' Normativul de Ia pet, 1 intra in vigoare la data publi- ..

cadi in Buletinul constructltlor, ' .

; ., '

PRE$EDINTELE BIROULUI lJJXECUTIV DIRECTOR GENERAL,

Ing, V ALERIY,CRISTESCU

3

..

(

NOR~ATIV .PENTRU ·PROIECTAREA ~AMINELOR . PENTRU VlRSTNICI

IND1CATIV P 128-86

Elabor,ator :

INSTITUTUr.; DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUOfI[ TIPIZATE -"- IPCT BUCURE$TI

Director:

Director adjunct tehnic : ~~ sec[ie i

dr, ing.Petru Vern~scu ing, Mioara Dabija ing. Marin Lazar

~ef colectiv : \ arh, Adrian Cristescu

Responsabil tema : arh. Petre Curta '

, Responsabil din partea IC;CPDC : arh, Doroteia Cocbeci

\ .

.'

,1'-1

NOBMATIV PENTBU PBOIECTABEA CAMINELOB PENTBU VIRSTNICI

'Indicativ P 128-8G

.,

L GENEJ:l.ALITATI·

1.1. Din arisamblul dedotari destinate virstnicilor fac par- . te : locuintele pentru virstnici, camine de zi pentru virstnici, camfne pentru virstnici, . eamine pentru virstnicii handicapati, camine spitaf' pentru virstnici,

Obiect

, . 1.2. ObiectuL prezentului normativ il constitute ,;Caminele

pentru virstnlcl". .' :

Deflnitie

i , \

,

1.3. Caminele pentru virstnici sint cladirI destinate locuirii, deservirii, asistaril !iii ingrijirii virstnicilor sanatosi sau eu afectiuni usoare care petree aici 0. parte a vietii.

• . I

Scop

,

1.4. Seopul normativului de fata este dea stabili criterlile de' baza pentru proiectarea caminelor destinate virstnicilor, in vederea realizarii 'de investitli corespunzatoare din punet de vedere functional ~i~conomic.

\

Aprobat de:

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE

IN CONSTRUCTII - I.C.C.P.D.C. , cu decizia nr. 6,

din 24 fehruariE7 1987

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PBOIECTABE PENTBU~ONSTBUCTll TlPIZATE - I.P.C.T.

-, ' Domeniul de aplicare al normativului

1.5. Prezentul normativ se aplica la proiectarea cladtrilor de camine pentru virstnici cu caracter permanent care se: construiesc in mediul urban, indiferent de provenienta fondnrilor de investitii.

Normativul+se utilizeaza ~l III cazul amenajarii caminelor . pentru virstnicim cladiriexistente numai daca aoestea permit aplicarea prevederilor din normativ.

~.6. In cadrul acestor dotari, se asigura servicii corespun-' zatoare urmatoarelor grupe de virstnici diferentiati dupa stadiul de sanatate, gradul de mobilitate !?i .capacitatea de autogospodarire :

a) Grupa I, din care fac parte virstnicii cu capacitate total pasirata de mobilitate !?i autoservire ; necesita , asistenta la gospod,iirire, administrare si control medical.

b) Grupa II, din care' fac parte virstnicii care prezinta unele afectiuni cu repercusiuni asupra capacitatii de mobilitate !?i autoservire; necesita asistenta sociala sl medicala, prepararea hranei, irideplinirea, unor servlcii vde ' gospodarire !?i

administrare, organfzarea timpului liber. "

Virstnicii handieapati motorii care utilizeaza fotolfi rulante se considera ca fac parte din grupa a II-a de virstnici.

Clasificare

1. 7. Caminelepentru virstnici se clasifica dupa : a) complexitate

-:- camine pentru virstnici cu acces la un grup social si de deservire;

- camine pentru virstnici cu un grup social !?i dedeser-

... ..

Vlre prop:pu; . .

7'"" oamine pentru virstnici care intra in componenta com-

plexelor pentru virstnici. '

b) capacitate (numarul persoanelor cazate in caminji - mici (plna 'Ia 60 locuri) ;

___, mijlocii (60.:.100 locuri) ;

- mari (100; .. 150 locuri).

Determinarea capacitatii se face conf. pet. 1.8 .... 1.11. " c) slstemul de grupare a zonei de locult ~i a servleiilor - comasat;

- pavilionar.

6.

. "

..

I

.J

\

EJ ~I CI. .1 U

I

L subunitate de cazare : 2, blocul, servtciilor functtonale ; 3. corp de legatura; 4. curte mtertoara: 5. sera.

..

d), eonformarl ale partiulul :

, La stabilirea conformarit partiului se va tine seama de: cer'intele functionala, conditrila de amplasament directia vin-

turtlor dominante,panta terenului etc. ' . " I

e) numarul de nivelurl;'

-:;:- parter;

----\cuputine niveluri (P+L.2 etaje) ;

-: .cu multa niveluri (P+4 ... 5 etaje).

Determinarea capacitatl!

1.8. Determinarea numarulul total de Iocuri in caminele pentru vtrstnict se va face in functie de 'necesarul de Iocuri ce trebuie asigurate in cadrul retelelor de dctari urbane conform reglementarilor emise de catre organele -de stat in'sarci-

nate cu asigurarea asistentei sociale. ,

,1.9 .. Capacltatea caminelor pentru virstnici se determina III f~nctH: .de P~r:icularitatile bio-psiho-sociale si functlonale a.le. virstnicilor, tinind seamade eficienta in utilizare a investi. ... tiel, corelat;a cu prevederile de la pet. 1.7.b.

7

La stabilirea capacitatli se va lua in considerare rnarimea totala a unitatllor decazare, . respectiv numarul virstnicilor care utilizeaza._caminm i!;ii dotarile aferente.

1.10. Se .recomanda ca 0 unitate. de cazare sa nu ouprinda mai mult de 3,subunitati de cazare, pentru a pastra "caracterul

de microcomunitate si irttimitate. " .

Subunitatile de cazare cuprind maximum 8 ... 10 module de cazare pe -nivel,

1.11. Se'rviciile sociale ~i' de deservire .se dirnensioneaza la: - capaoitatea caminului, in cazul cind . deserveste ' numai

pe acesta;, '.

- numarul - total de virstnici din caminele si locuintele

care intra in zona de' deservlre a acestora. '

1.12., La stabilirea mvestitlilor in vederea executiel caminelor pentru virstnici ,se. vor utiliza de regula prolecte tip.

2. SITUAREA IN CADRUL AN~AMBLULUI

\ ,

Amp],asare

, f

2.1. Caminele pentru virstnici se amplaseaza in mediul urban in cartierele de Iocuit isi in zone care sa indeplineasca 'urmatoarele conditii :

- sa fie ferite de surse de poluare (praf, noxe, zgomot ete.), conform prevederilor Ord, Ministerului Sanatati!

nr. 623/73 !;ii STAS 6156; .

- sa dispuna de' spatii "verzi, terenuri pentru activitat&

de agrem-ent siergoteraple in .aer liber etc, ;

- sa existe legaturi pietonale lesnicioase ; "

- sa aiba acces auto.

2.2. La amplasarea caminelor si a do~Hirilor acestora se , recomanda sa seaiba in vedere apropierea de':

. . -, dotarl sanitare : 'dispensar policlinic, spitale etc. ;

,- dotari soeial-culturale : unitati comerciale si dedeservire, case de cultura etc. ;,

- statii pentru mijloacele de transport in comun ; parcuri, gradini, zohe de agrement.

, #

.'

, 2.3. La alegerea amplasamentului se VOl' lua in' considerare terenunile care' dispun de retele edilitare de apa, canal, terrnice, gaze, electrice, la' care se vor racorda', Instalatille

caminului. '

. -

. "I'eren

- 2.4. Pentru construirea camlnelor pentru virstnici se recomandaca terenulsa indeplineasca urmatoarele conditii :

"- respectarea certntelor hidro-geotehnice., pentru evitarea unor fun datu sau hidrnlzolatii neeconomice ;

- instituirea zonei de protectie sanitara a teritoriului aferent caminelor pentru virstnici, dimensionata conform , prescriptiilor sanitare in vigoare ;

- analizarea posibilitatilor de sistematizare pe vertic-ala, pentru evitarea de solutii nerationale ·sau lucrari .neeconomice ;

_ . - determinarea vsuprafetel de. teren astfel, incit gradul ' sau de ocupare cu-constructii si amenajari sa fie conform prevederilor Legii nr. 59/19'74 si DCS nr. 258/1982.

2.5. Amplasamentul destisat caminelor pentru virstnici t:ebuie ~,a aibe asigurate retelele edilitare de alimentare ell apa 111 canalizare, Fe:tele de gaze si , energie electrica, precum si surse de ali mentare cu energie termica pentru incalzlre ~i

prepararea-apei calde de consum Ia parametri necesari. •

'Se recomanda. ca : sursele necesare sa se asigure in cooperare cu alti consumatori din vecinatate : amplasarea centralei termice sa ~se faca in' cHidire sau in imediata vecinatate in functie de siuatia locala, cu luarea masurilor- de protectie con-

form prescriptiilorjn vigoare. . . -

j I

3. TEMADE PROIECl'ARE

. ,

. 3.1: Tema de proiectare va fi intocmita de beneficiar cu c~ncursul proiectantului, respectindu-se prescriptiile legale in

vlgoare. "

Prin tema de' proiectare se vor preciza urmatoarele:

- elate generale privind amplasarea 'in ansamblu a obiec-: tului (plan de situatie, 'artere de eirculatie, regim de construe-

tie,- conditii de teren, retele edilitare etc.) ; . . .

- categoria cladirii (dupa clasificarea de la pet. 1'.7.);·

,

"

capacitatea (numarul de locuri conf. pct. 1.7.b); ~ersonalul de ~e:Vlre (oqentativ conf, tabelului 2); tipul modulului de cazare sl numarul de paturi in

camera de locuit; ,

- confortul si nivelul de dotare iri camere conform cate-

goriei caminului precizat in prezentul normativ; , '

- destinatia, numarul, capacitatea si marimea incaperilor cu alte functiuni (orientativ conform tabelului 1);

- eventualele caracteristlci specifice de vorganizare spa-

tiala si de functionare ;' ,

- date tehnic-constructive (tip de structura inchidert

finisaje, eehipamente tehnice etc.) ; , , ,

-amenajari exterioare cerute (circulatii, spatli verzi,

dotari, etc.) ; ,

,'- gradul ' de rezistenta Ta foe necesar in functie de numarul de niveluri si aria construita (conf. normelor generals aprobate prin. DCp nr. 290/1977).

4~.PRESCRIP'fII DE PROIEC~ARE Conditii de amenajare a terenului .

4.1. Terenul destinat caminelor pentru virstnici cuprinde

urrnatoarele componente : '

- terenul pentru constructia propriu-zisa ;

- curtea pentru: plimbart in aer liber amenajata cu

locurideodihna, umbrare, puncte de apa etc. si care va fi legata direct de cladirea caminului pentru virstnici ; ,

- terenul: cu parcelari pentru activitatea in aer -liber a virstnicilor ;

-curtea de gospodarie, care va fi in 'directa .Iegatura cu bucataria si spalatoria si avind acces direct la 0 artenld~

circulatie ; ,.' . " (

- spatii plan tate cu arbori !?i arbusti ;

- spatiile pentru acces si circulatie.

4.2. Terenurile pe care se amplaseaza caminele pentru virstrricl se amenajeaza astfel incit : sa aibe 0 panta de maximum 10°; sa fie bine drenate si nivelate; sa aibe scurgerea apelor pluviale asigurata ; sa aibe circulatiile prevazute cu

pavaje antidetapante. ""

.I

Se vor evita terenurile careprezinta:

- riscul surparii, alunecarii !;i'i avalanselor ;

/ - emanatii sau infiltratli de substante toxice, inflama-

bile sau explozibile ; , I,

- nocivitati emanate de obiective eqnomlce inveclnate. 4.3. Caminele pentruvirstnici se vor amplasaastfel, incit sa fie orientate cu oamerele de locuit catre S, E si V cu prevederea de masuri suplimentare de protectie contra Insoririt.

Prinvamplasarea caminelor se va asigura in80rirea, aces-tora peo durata de minimum 1 1/2 are zilnic in solstitiul de iarna, conform prescriptiilor sanitare in vigoare.

4.4. Terenul destin at caminelor pentru virstnlci trebuie sa permita doua accese diferentiate si. controlate :

- accesul pentru virstniqi, vizltatori, personal,.' cu zona

de parcaj aferenta ;, '

- accesul pentru necesltattle gospodaresti, inclusiv cir-

culatia vehiculelor,cu zona de parcaj aferenta., '.

4.5. I~ cadrul ter~nului destinat carninelor pentru vtrstnici, se va asigura circulatia lesnicioasa, lntre diferitele zone,

prin alei prevazute cu loculi de odihna. ,

4.6. Terenul pe care seamplaseaza caminele rpentru virstnici se va proteja printr-o zona de arbori si arbusti," atit fata de artera de clrculatie, cit si fata de toate celelalte vecinatati cladite sl necladite.

Curtea de gospodarie se va separa de restul terenului printr-o zona de arbori.

4.7. Prin proiectare se vor Iua masuri constructive pentru 'impledicarea patrunderii necontrolate a persoanelor straine in incinta caminului !;ii pentru supravegherea deplasarIi virstnicilor,

4.8. Pentru determinarea dimensiunilordiferitelor anexe si circulatii exterioare se vor respecta prevederile Legii nr.

58 '197 4 si a Legii nr. 37/1975. ,

La stabilirea distantelor intre Gamine sl diferite zone de dotari se vor respectaprevederile Ord.M.S. nr. 623/73.

4.9. Se vor prevede terenuri 'pentru amplasarea unor gos\ podarii anexe in cadrul actlvitatilor de autogospodarire.

111.

, ,

Compunerea caminelor pentru virstnlcl

4.10. Loeuirea, deservirea, aststareasf-rngrtjtrea virstnicilor se desfasoara in incaperi ~i spatii Special amenajate apar-] tinind urmatoarelor grupe functionale ':

- cazarea;

- primirea ~i administratia;

- asistenta si ingrijirea medicala ; .

- alimentatia ; ,

- petrecerea timpului libel' ; .

. - ergoterapia ; - spalatoria ;

- 1.ncaperile anexe ;

- alte dotari.

Normarea incaperilor

i /

r , 4.11. Normarea se va face pe grupe functionale conf.

pot. 4.10. ,

. 4.12. .Incapertle principale comune se von dimensiona pe

baza urmatoi-ilor indici :

- hol-vestibul :' 0,8 0,9 m2/10catar

-;- camera de zi : 1,4 1,5 m2/1ocatar

-sala de mese : 1,'1 1,5 m2/10catar

\- club 0,4 0,5 m21l0catar

- salapolivalenta ::, 1,4 1,5 m2/10catar

-ateliere de ergoterapie : 1,8 .. .2,8 m2j1ocatar

--;- biblioteca : 0,6 ... 0,9 m2/10catar

I In tabelul 1 se prezinta orientativ suprafetele incaperilor principale in functie de capacitatea nominala. \

4.13. La proiectarea eamlnelor pentru virstnici' se recomanda asigurarea conlucrartt intre : diferite spatti ~i functiuni specifice (sala demese cu camera. 'de zi, biblioteca cu clubul etc.),

\

Cazarea

. ,

4.14. Cazarea in caminele pentru virstnici se va face in unitatl 'de cazare alcatuite dtn . una sau mai multe subunitati

, de cazare ~i care VOl' cuprinde : .:

. ...;..... module - de cazare : maximum 8 ... 10 pe nivel in sub-

unitatea de cazare;

-- camera de zi pentru intilniri ~i reuniuni; se va asigura cite una pe nivel la subunitatea de " cazare, sau Ia '1iecare

pavilion ; . " ., "

- oficiu, in legatura cu camera de Zl; . .

. - camera supraveghetorului, cu un grup sanitar proprru ;

se va prevede una pe riivel ; '. '

- depozit pentru rufe curate si pentru rufe. murdare ;

se va prevede cite unul pe nivel ; /-

-'camera de euratenie; se va .prevede una pe nivel ; _:_ camera de' baie,cu un grup sanitarpropriu; se va

prevede una pe nivel ; r

- locuri deodihna,

4.15. Modulele de cazare au in compunerea lor:

. a) Camere de locuit cu 1...2 paturi in proportie - reco-

mandata de : 30 ... 50% camere cu 1 .pat ~i 70 ... 50010 camera, cu

2 paturi. .' .

Supratata camerelor de locuit va fi de 14 ... 18/m2 1a camera cu 1 pat ::.;i de 18 ... 24 m~ la camera cu 2 paturi.

"'b) Anexe 1a camera de locuit :, .

. - grup sanitarcompus din: dus, vas WC, lavoar (cu

masuri ergonomice suplimentare conf, pet. 6.6:);

- spatii de preparare a hranei cu front de 1u~: reli~u electric cu termostat, spalator, masa de lucru, frigider ; m functie de nivelul de .confort :;;i categoria caminului aceste spati! se pot organiza ca ni~ape gatit oomasata cu vestibulul

sau chicineta; ,

- spatii de depozitare: dulapuri sau debarale;

- .vestibul.

'La: camerele de lo~uit sevor prevede balcoane, Iogii sau semilogii.

4.16. In afara grupurilor sanitare aferente camerelor de . locuit, la fiecare nivel se va prvedeun grrupsa.nitar separat pe sexe, conferm STAS'1478.

Primirea ~i administratia

4.17. Primirea se va .face in spatii lii incaperi destinate Iocatarilor, personalului ~i vizitatorilor :

--'- camera 'de primire ~ distribuire;

camera vizitatori;' .

13

depozit fotoln rulante (dacaeste' cazul) ;

- depozit de' bagaje ; , .

, - grup .sanitar dimension at conform STAS 1478.

4.18. La caminele pentru virstnici se vor prevede incaperi pentru conducerea si administrarea caminului, in legatura

cu holul de intrare : .

. - secretariat, in legatura cu eabinetul directorului; -cabinetul directorului prevazut cu un spatiu tampon

!1i un mic grup sanitar cu vas we !1i lavoar ; - birou contabil ;

_:_ 1...2 birouri administrative.

4,19. Caminele pentru virstnicise vor dota cucutii postale !1i cutii de. scrisori amplasate in zona de intrare in cladire.

Asfstenta ~i ingrijirea medicala

4.20. In eaminele pentru .vfrstnic! se vor amenaja servicn deconsultatii !1i tratamente care vor cuprinde :

~ cabinet medical;

/ - cabinet tratamente ; ~ punet farrnaceutic ; -.sala de asteptare,

In sala de asteptare se va prevede posibilitatea de acces spre cabinetul medical !1i spre cabinetul de tratamente.

4.21.Serviciile- de infirmerie !ji Iizicterapie sa vor stabili prln tema de catre beneficiar ~i vor cuprinde :

a) Infirmeria fermata din, :

- celule 'de cazare cu 2 .. .4 paturi si cu grup .sanitar . propriu:

- camera de garda cu un grup sanitar propriu.

La caminele pentru virstnici se calculeaza 2 paturi deInfirm erie la 25 locatari.

La infirmerie s~ va asigura posibilitatea transportului , hranei de la oficiu in carriere.

b) Fizioterapia formata din : " . /

/ - aabinete de tratament compartimentate : - sala de gimnastica medicala ;

-'- vestiar cu grup sanitar;

~ spatii de asteptare.

14

. -

'/

'La serviciul de fizioterapie vorravea acces ~i virstnicii din afara caminului, cu prevederea unui acees separat din

exterior. " "

Se recomanda amplasarea serviciului de fizioterapie in

'apropierea cabinetelor medicale. -

4.22. Servieiul de stomatologie se va asigura de catre unitatoo'sanitara teritoriala unde este amplasat camlnul pentru

virstniei. ,

Prin tema, beneficiarul po ate amenaja un serviciu stomatologic in apropierea cabinetului medical, format din:

'- cabinet stomatologic ;

- spatii de asteptare eu grup sanitar.

\ .

Alfmentatia

4.23. In cadrul caminelor pentru virstnici se va prevede organizarea servirii mesei in sal! <amenajate !1i deservite de personal.

4.24: La caminele parter se va prevede 0 'singura sala de mese cu oficiu inlegatura cu bucataria.

. 4.25. La caminele ' cu unul sau mai multe niveluri se va preved€a 0 singura .sala de mese pentru fiecare nivel, eu ofloiu in legatma eu bucataria prln intermediul unui monte-

charge. ,

4.26. La caminele in sistern pavilionar alcatuite din cladiri independence se va asigura 0 sala' de mese, cu ofieiu pentru 'iiecare pavilion si mijloace de transport conteinerizat de

la bucatarie. , r '

4.27. Oficiul pentru distribuirea alimentelor va cuprinde dotari corespuozatoare pentru servirea hranei in camera, si spatii pentru pastrarea ~rucioarelor de transport alimente.

4.28; La dimensionarea ~i organizarea salii de mese ~i a bucatariei se va tine seama de speciticul ea~inelor' pentru virstnici si se vor aplica prevederile "Indrumarului departamental pentru proiectarea unitatllor comerciale de desfacere, .unitati de alimentatie publica ~i a pietelor agro-alimentare"

MCI-IPR0COM PD 150. '

Petrecerea timpului Iiber

4.29. Pentru petreeerea timpului matoarele spatti ~i lncapert :

,\

liber sint neeesare ur-

I •

_16

a) Sala polivalentacu :

- dep~zit scaune lnIegatura cu sala:

- camera protagonlsti ; se recomanda prevederea unui

spatiu tampon !1i grup sanitar ; ,

- club.

b) Biblioteca jcu depozit de carti.

4:30. In pareul caminului se vor asigura conditii pentru organizarea uno}' activitati de agrement ~i ergoterapie,

4.31. Ergoterapia constitute 0 forma de activitate in grup sub.suprave~herea unui asistent, !1i se desfasoara in ateliere ,specIal organizate, prevazute cu depozite.

In atelierele de ergoterapie se desfasoara unele activitati mestesugaresti pe baza de optiune, dot ate cu echipamente corespunzatoare, ca de exemplu : .. oitorie broderie .artdzanat cartonaj, legatorie etc, \ , , ,

~t:lierele pot fi comas ate ~i cu alte functiuni, in corpuri de, cladire separate de corpul de cazare.

,

Spalatoria

•. ~4.3~.' Se va urmari izolarea spatiilor pentru spalatorieca~cato.ne decelelalte Incaperi ale caminului pentru virstnici, prm dispunerea lor la subsolul sau parterul cladirii, cu acces sePru"at sau prin amenajareacin corpuri de eladire independente.

4.33. Grupul ~piiliitotie-ciilcatorie va cuprinde :

.,- inca perea pentru primirea rufelor murdare, dispusa '

separat de \.

- Incaperea pentru eliberare~ rufelor curate inlega.tura

cu depozitul- de lenjerie curata ; , " .

- spalii,toIi;a, care va cuprinde : -spatiu separat cu bazine ~ntru d~zinteclarea pr~alabi1a a rufelor, spatiu pentru inmu- "

Iere.spatiu pentru utilajele de spalat ; ,

-,. uscatoria;

- calcatoria :

,-'- atelierul de reparatii ; ,

_:_ .. depozitul pentru materiale de spiHat ;

- . vestiarul, cu grup sanitar pentru personal. ,

4.34. Prevederea utilajelor, dimensionarea spatiilor sl organizarea fluxurilor de spalare-calcare. se vor face conform Normatiyelor departamentale imbunatatite prin Decizia B.E.

16 .

UCECOM cu nr. 27216-1982; PD 143;~ PD 144; PH 145; PD 148; PD 155. "

Ineaperl anexa '

4.35. Spatule pentru instalatiile de incalzire, in ipoteza Incalzirfi centrale, se compun din: "sala cazanelor atelierul

mecanic, depozitu1 de combustibll. " '. i :

Depozitul de combustibil se va dimensiona !1i se va am- ' plasa in functiede : natura ccmbustibilului ~i prevederile normelor ~ehni,ce d~ proiectare ~i realizare a c;onstructiilorprivind protectta la a~lunea focului, care se' vor respects in faza de

proieetare si executie. " i

4.36. La caminele pentru virstniei de capacitate rnai mare sau la complexele . de 'camme pentru virstnici se vor prevede ateliere de intretinere in lncaperi independente sau comasate cu alte anexe : atelier de, reparat timplarie, atelier, de repa-

rat mobilierul, atelier de lacatuserie, .

In unele cazuri se pot organize activitatide ergoterapie in oadrul aeestor ateliere, in funetie de neeesitati.

4.37. Prosectura va avea in eompunere urmatoarele incaperi: asteptare vlzttatori, grup sanitar, camera mortuara, Camera mortuara va avea iesirea directa spreexterlor st se va amplasa la subsol, 'in. imediata vecinatate a liftului pentru taiga, cu acces la serviciul de consultatii lJi tratamente,

4.3,8. Oolectarea ~iindepartarea reziduurilor menajere se recomanda sa se realizeze prin ghene cu acces din oasa searii, lii transportate in contetnere 1a crematoriu, cu luarea de 'masuri 'impotriva' pcluarii spatiilor de locuit conform Ord.M~.S.

nr. 623/73., ' .' '

Alte dotal"il

4.39. In holuri ~i in zonele de stat dinicaminele pentru virstnici se pot amenaja puncte comerciale cu marfuri marunte.

tn cadrul caminelor pentru virstnici se recomanda amplasarea serviciilor de frtzerie lii coafura.

In ipoteza ca nu exist! ~i aite servicii in apropierea cami.nelor pentru virstnici.vecestea se pot comasa in cladiri separate, tmpreuna cu atelierele de .deservire stabilite prtnjema de beneficiar.

i

2 - c. 1023

-.

11

.4.40: P~in tema ~e. ~roiectart:. se p<?t prev~de spatij. destmate microproductiei !?I cresterit de anirnale mici in cladiri vseparate, amplasate in incinta caminelor ,pentru virstnici.

Circulatii interioare /'

/ ............

4.41. I~ cadrul carninelor .pentru virstnici se 'vor prevede urrnatoarele spatii pentru circulatia mterioara :

- vestibul ;

- hal, care se dimensioneaza considerind 0,8 ... 0,9 m-'

pentru fiecare locatar ; .

- coridoare, care vor avea lati~~a ~ini~ conform tabelului 14 si lungimea maxima conform tabelului 16 din Normele tehnice P 118; in caminela in care se utilizeaza fotoli! rulante Iatimea coridoarelor nu va fi sub 1,60 m; se vor . .prevede l~cu:i. de .odihna si de! stat in- spatii special amenajata (supralargtri, ruse, alveole etc.), in legatura. cu coridoarele ;

"-'- scar! cu rampe si podeste, ale carer latimi minim~ vor fi confo~ tabelului 14 din Normele tehnice P 118; se vor prevede maximum opt trepte 1a 0 rampa a unei scari ; inaltimea treptelor va fi de maximum 16,5 em; se recomanda asisurarea iluminatului natural si a ventilatiei naturale la coridobarele !?i scarile caminelor ; /

- accesele in toate incapertle !1i spatiile din camin se vor prevede de 1,00 m latime, pentru a permite trecerea

fotoliilor rulante ; . . .

- la camiriele pentru virstnici eu 1...5, niveluri peste parter se vor , prevede doua ascensoare (unul de persoane !1i unul pentru transportul. targii); unul din ascensoare va fi alimentat cu energie furnizata de un grup propriu, ca in cazul aseensoarelor de Interventii.

Iluminatul natural

4.42, Caminele pentru virstnici vor fi astfel concepute Incit sa poata primi lumina naturala in spatule de locuit, in incaperile .!1i spatiile de activitati comune, in salile de luat masa, In salilet de tratamente.'

Clrculatiile vor fi bine iluminate, tivitlndu-se coridoarele

lungi si colturile Intunecate. -,

l8

In functie de necesitati se vorprevede : curti de lumina, sere cu luminator, etc.

I

. Raportul suprafetei ferestrelor fata de suprafata pardo-

selii poate varia de 'la 1/3 la 1/6, in functie de destinatia incaperilor.

Nivelul de iluminare naturala in incaperi !?i spatii cu diferite functiuni se determina conform s:rAS 6221.

Protectia impotriva incendiilor

.. ,

. 4.43. La intocmirea documentatiei caminelor pentru virstnici se' vor respecta N ormele generals aprobate prin Decret al Consiliului de .Stat nr. 290 din 16 august 1977, "Norrnele tehnice de proiectaresi realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului" indicativ P 118; "Nonne de prevenire si stingere a incendiilor" in unitatile din sistemul Ministerului Mundi !?i Ministerului Sanatatti precum si rnasurile de. protectie impotriva incendiilor : prevazute in celelalte prescriptii in vigoare.

In caminele pentru virstnici se vor prevede mijloace de salvare in caz de incendiu conform "Normelor de prevenire !?i sting ere a incendiilor si a normelor de dotare pentru unitatile din ramura Ministerului Sanatiltii" aprobate cu Ord. nr. 94/1982.

,

5. CONSTRUCTII

Structura construct iva '

. ,5.1. In functie 'de numarul de niveluri !1i de oonformarea in plan a cladirilor, de zon~ seismica de amplasament, de caraeteristicile fizico-meoanice ale terenului etc. se va adopta una din urmatoarele tipuri de structuri :

~ zidarie portanta ;

- cadre de beton annat; I

- . mixta : cadre !?i diafragme de beton armat.

Se recomanda stabilirea acelor solutii constructive si de instalatii care sa conduca" la cre~teref': productlvitatii muncii si redueerea cheltuielilor materiale sl vde . energie, ridicarea gradului de prefabricarea constructiilor.

/

Finisaje

. 5.2. Fini~ajele vor fi simple, 1?i durabile, usor de intretinut 1?i corespunzatoare destinatiei Incaperilor.

, . ,

5.3. Pardoselile interioare (oalde,' reci, elastice, rigtde) se VOl' alege in functie ". de speelficul activltatilor in lncaperi ~i

VOl' fi antiderapante.' . . .

•

In bucatarii ~i spalatorri se vor prevede , pardoseli din •

materiale rezistente Iaumiditate 1?i uzura,

'. In camerele de locuit, camera de zi, la club ~i in sala

polivalenta pardoselile VOl' fi din mocheta sau din PVC, cu

luarea de masuri antiderapante. .

5.4. La zugravirea peretllor modulelor de cazare in:- incaperi comune ,?i la circulattile -interioare se va prevede utilizarea culorilor pastelate (vernil, crem, bleu etc.).'

\ ',. ~ ,

5.5. La proiectarea ,?i' executia caminelor 'pentru virstnicl se vor adopta masuri termotehntos eficiente in conformitate

cu prevedertle 8T AS 6472. .

, \

Masurl specifice "

5.6. SI1 vor apUca solutii de izolare impotriva zgornotului pentru toate unitatile functlonale, cu respectarea normelor de, zgomot' interior admise conf. STAS 6156.

5.7. La usi ~i la 'ferestre se' va prevede feronerie speciala usor de manevrat ,?i sigura in functionare.

5.8: Materialele ,~i finisajele. utilizate la clminele pentru { virstnici nu trebuie sa (permita'propagarea rapida a incen-

diilor. \

I

Pe caile de evacuare, materialele l1i finisajele prevazute

vor fi Ulcombustibile.· . .

5.9. In grupurile sanitare !1i in chieinete se vor prevede pirghii de, actionare la armaturile ins tala tiilor sanitare, pe masurace acestea se vor produce.

5.10. La elaborarea proieetelor de camine pentruvlrstnict se va ~rmari aplicarea principiului modularii in constructii,

"

6. MOBILIER $1 DOrARI SPECIALE

6.1. Prin mobilarea modulelor de cazare se va asigura diferentierea zonei de noapte ~i de zi.

6.2. Mobilierul in modulele de cazare va fi format din: ~' - 1 ... 2 paturi de 0,90 X 1,90 asezate cu latura scurta

la perete; se recomanda ca- paturile sa fie prevazute cu sis":' teme de reglare a inaltimii ,?i roti-silentioase cu posibilitatea

deblocare ; ,

- masute'de noapte de 0,40 X 0,40 m; cite una 18 fie-:

care pat; .

- masa, avind dimensiunile minime de 0,75 X 0,75 m, . ---,- 2 ... 3 seaune cu spa tar de 0,45 X 0,45 m ;

- 1, .. 2 fotolii avind ,dimensiunile minime de 0,55 '~'

,X 0,55 m;, "

- dulapuri fixe sau inzidite, amplasate in vestibul sau in ' camera de locuit, eu cite un compartiment de 0,60 I~ ~ 0~60 X 2,0 m de fiecare locatar (minim) ;

:- rafturi. pentru carti,

, '. 6.3. La amplasarea mobilierului in camerele de locuit se VOl' respecta urmatoarele distante minime:

~ 0,90 m intra doua paturi paralele ;

- 1,00 m intre capatul patului si rafturile de pe peretele opus;

---;- 0,90 m distants de la. peretele exterior la latura lunga

a patului, (

6.4. In grupurile sanitarese VOl' prey-ede scaune rabatabile :<,Ii perdele la dusuri,

6,5. In incaperile ~i spaWleadministrative, de alimentatie in cele pentru ingrijire medicala, tratament ,?ipentru petreeerea timpului tiber, mobilierul se va prevede sl amplasa in conformitate cu . recomandarile normativelor departamentale in vigoare pentru fiecare din functiunlle respective.

Se VOl' respeeta prevederile normativelor generale si tehnice de prevenire , ~i stingere a incendillor privind masurile referitoare ,.1a amplasarea mobilierului in incaperi ,?i in sali . aglomerate, la circulatii ~i eai de evacuare.

, 6.6. Masurile ergonomice care se VOl' lua prin aplicarea . dotarilorspect~e, vor asigura maximum' de siguranta l',Ii

securitate pentru viata l',Ii activitatea virstnicilor,

- 6.7. Pentru preveni.Jiea aluneca.rllor si caderilor se vor

prevede :' /.

- miini curente di~puse pe toata Iungimea' scarilor!?i

coridoarelor ~i in ascensoare ; .

- evitarea pragurilor ~i inlocuirea lor la iesirea in

balcoanesi logii cu pante de maximum 10° ;. j

. -bare sau console' pentru sprijin sl apucare, in grupuri

sanitare !?i bucatarii. . .

6.8. Prizele ~i intrerupatoarele se va amplasa la 'cote de

cca 50 ... 60 em de nivelul pardoselii. . '.

6.9. Masurile de prevenire. !?i avertizare VOl'. cuprinde

obligatoriu : .'

- Iampi de garda amplasate discret ;

- avertizoare optice si son ore Ia aparatele electcocasnice .

- sisteme de semnalizare !?i . chemare legate direct cu

camera supraveghetorilor. . . .

. 6.10. Se VOl' prevede. obligatoriu urmatoarele masuri,

suplimentare: .

~ usi de acces eu latimi minime de 1,00 m in spatii sl incaperi ;

_:_ obiecte sanitare dotate cu console' si cadre -: mobile blocabile;

- usi batante in bai, bucatarii. etc. ;

l_ dispunerea . mobilierului In camera de locuit sa permita intoarcerea si amplasarea fotoliului rulant;

..:_ rampe cu panta maxima de 1 : 12 la accesul in cami-' nele pentru virstnici, la trotuare si alei.

6.11. Se vor prevede mijloace de salvare in caz de incendi':1, in ~?nforI?itate eu "Normele de prevenire si stingere a incendiilor fijI normele de dotarepentru unitatile din ramura Ministerului Sanatatii" aprobate C\.l Ordinul pr.94/1982

(Partea a IV - cap. XL III). •

7. INSTALAl'II Instalatii de Incalzire

7~1. Caminele se vor prevedea eu mstalatt; de mcalzire centrala cu agent apa calda .de maximum 95°C folosind cor-

puri statice, . .' '

Instalatiile 'se VOl' dimensiona in functie de temperaturile interioare in Incaperi stabilite in STAS ]907/2.

22·

Corpurile de incalzire mont ate in spatiile in care circul~\ persoanele virsthice (inclusiv cele de cazare) se vor proteja

eu masti. .. .' /

Alimentarea instalati'ei termlce se va face m Iunctie de

posibilitati, fie de la ret~~~a t~nnic~ eXistenta,. fie pnn. racordarea la 0 eentrala termlca eXIstenta. In cazul in care nu este posibila' cooperarea cu s~sele ter~i~e. ~x~stente, ~e. va prevede o centrala termica propne, cu posibilitati de extmdere.

7 2. La proiectarea instalatiilor de incalzlre se vor res-

pecta prevederile prescl"iptii1or tehnice in vigoare : .

. _ Legea nr. 140/1973 icupriv~re la ~~sw:i~e d~"de~voltare a .bazei energetice !?i de foloslr: mai JUdiCIOas~ a c()m: bustibilu1ui f?i energiei, eompletata prm Decretul nr.~81/1977 , _ STAS 1907/1, 2 "Instalatii de incalzire. Ca1culul nece-

sarului de caldura" . . I .

_ STAS 179711,2, 3 "Instalatiile de [ncalzire. Dimen-

sionarea corp1urllor de' [ncalzfre" ; "

_ STAS 7132 . Masur! de siguranta 1a instalatiile de incalzire cu apa, avi~d temperatura pina 1a 115° .. Prescriptii" ; _ I 13 "Normativ pentru proiectarea si executare~ insta-.

latiilor de indHzire".. . '.

Inst~latii de ventilare

7.3. Instalatii1~ de verrtilare se vor I?r~.vede~ _ nu~ai / in spatiile admise de Normativul I 5 (bueatarit, spalatorll) .

La proiectarea insta1atiei de ventilare se va asig~a-. un plafon acustic de maxi~um. .40 .db, c~)I~form "In~tructn~n~10r tehnice de proiectare si exec-qt~e privind protectia fomca a

cladirilor" fndicativ C 125. . .

7.4. lnstalatnle de ventilare ee VOl' p~oiecta ~vind. in vedere prevederile standardelor f?i. normativelor in vigoare :

_ STAS 6648/1 "Instalatii de - ventilare " !?i climati~ar::

Calculul aporturilor de .caldura· din exterior. Prescnptll

fundamentale"; .

_ STAS 6648/2· "Instalatii de ventilare si climatizare.

Parametri elimatici exteriori" : ,\

I ...__ Normativ privind proiectarea si executarea insta-

latiilor de ventilare, indicativ I 5.

23

.Jnstalati! sanitare

7.5. Instalatiile sanitare cuprind instalatiile de alimentare cu apa rece pentru consum !?i pentru. stingerea incendijlor, cu . apa calda ~i instalatiile de canalizare a apelor uzate \ menajere

si pluviale, .

7.6. Alimentarea cu apa recel?i calda se va face de la retelele exterioare sau de la 0, sursa proprie. In ambele cazuri trebuie asigurate debitele r;;i preslunile mecesare functionarri normale a armaturilor . si -utllajelor, in conditiile de puritate prevazuje in standardele !?i .normativele in vigoare.

7.7. Instalatiile interioare de evacuare a apelor uzate menajere !?i pluviale se VOIr racorda fie la retelele exterioare de canalizare, fie la 0 statie deepurare realizata in cooperare

cu alti beneflciari. . ' . ,

. , Apele uzate provenind de 18 bueatarle !?i spalatorre se recomanda a fi evacuate, prin separatoare de .nisip, grasimi!?i

sapun.' '

Dotar! speciale (spaliitorie ~i bucatarle) .

7.8. Proleetarea spalatoriei, ca anexa a caminului, se va face numai pe baza unet solicitarl exprese cuprinsa in tema.

La determinarea tipului !?i numarului utilajelor din dotare se va tine, seama de intreage cantitate .de rufe rezultata de la partea de cazare (asternuturi !?i lenjerie de corp), sala de mese,

bucatarie !?i alte functiuni. .

Se recomanda urmatoarele norme pentru rufele murdare :

.- cazare: 25 30 kg rufe murdarefpers. luna;

/ - cantina: 15 20 ,kg rufe murdare/I 000 mese servite.

, Cantitatea de rufe.ce trebuie spa~ate intr-o ora se de,~ terrninacu formula:

G

R----

(kgfh)

1(1)

in care;

R - cantitatea de rufe spalate intr-o ora, in kg/h; G - cantitatea totala de rufe rnurdare, in kg;

m - numarul schimburilor :_ 2;

n - numarul zilelor lucratoare pe-Iuna .!;= 24 ;

t durata unui schimb = 6 ore.'

24

Numarul de utilaje 'se determina cu relatia :

n =

R'»; ts

(2)

min. ix60-ora

in care:

n numarul de utilaje de acelasi fel ;

t s .,- ,durata unei sarje, in minute ;

i - incarcarea pe r;;arja, in kg/~arja ..

Vatorile tr;;i i sintdate in prospectele utilajelor,

, Pentru pozitionarea in spatule destinate sectiei spalatorie . - calcatorie, legarea la diverse utilitati (apa, canal,' ener- , gie electrica) si modul de exploatare a .fiecarui utilaj, se vor respectaintocmai instructiunile producatorului. .

In spalatorii se vor prevede utilaje omologate. .

, 7:~ .. Pent:u dimensiona:e~ ~?atiiloF, orgrniz~rea fluxurilor, tehnologice !?1 dotarea bucatariilor se vor aplica prevederile " Indrumatorului departamental pentru proieciJarea' unitiitilor " comerciale de desfacere, unrtati de alimentatie publica !?ia pietelor agroalimentare" MCI-IPROCOM, PD 150.

, Determinarea ttipului i st numarului de utilaje ce se vor prevedea: in fiecare sectie se va face jn functie de marimea bl;icatariei (numarul consumatorilor) si de structura meniurilor ce urmeaza a fi preparate ~i servite ; in bucatarit se vor , prevedea utilaje omologate.

7.10. La prolectarea.Tnstalatlilor sanitare se vor respecta

prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare :' ,

- ST:AS -1342 "Apa potabila" ; ,

- STAS 1343/0, "Alimentari cu apa, Determinarea CaD-

'tiuHiJor de apa de alimentare. Prescriptii generale'"; 1

- STAS J343/1 "Alimentari_S!U apa. Determinarea canti-

tatilor de apa de alimentare pentru centre populate"; ,

/ - STAS 1481 "Canalizari. Studii !?i criterii de proiectare"; - STAS 1478 "Alimentare eu apa la constructil Civile !1i

industriale" ; ,'. .

- STAS 1'504 "Distante de amplasare a obiectelor sani-

tare, armaturilor si accesoriilor lor" ; .

:.._ STAS 1629/1 "Alimentari cu spa. Captarea. izvoarelor.

Prescriptii de proiectare" ;

25

_ STAS 1629/2 "Alimenti.iri. cu apa. Captarea apelor . subterane prin puturi. PrescripW de proiectare" ;

_: ST'AS 1795 I,Canalizari exterioarE'. Determinarea de-

bitelor de apa de eanalizare" ; v . . . v . .

_ STAS 2308 "Alimentari cu apa ~l canal1zan. Capace ~l

rame pentruc:lmine de vizitare" ; . . . . .,

_ STt\S 2448 r,Canaliz[ui.. Carnine de vizitare. Presctlptll

de proiectare"; . ' ." .

_ Normativ pentru proieetarea !?i executarea mstal~t~llor.

tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din PVC neplashflate,

indieativ I 1 ; '"

_ Normativ pentru proiectarea ~i exeeutarea mstalatulor

sanitare, indicativ I 9.

Instalatii electrice

7)1. Instalatiile electrtce aferente cladirilor cuprind : _ in~takitia de iluminatgeneral si prize;

_ mstalatia de ourentl slabi pentru :

.'. radio amplificare,

• receptie a emisiunilor RTV,

• telefonie,

• semnalizare de la eamerele de. cazare . la camera

supraveghetorului ;

_ mstalatla pentru iluminatul de siguranta;

_ instalatia de forta ; .

_ instalatia de protectie impotriva electrocutarilo7;

_ instalatia de protectie impotriva traznetuluL .

7.12. Alimentarea cu energie .electrica se 'va realiza de 1a reteaua de joasa tensiune a Iocalitatii sau dintr-un post pro-

priu de transfonnare,' .' ..,

Distributia: in' cladire se va realiza prm mtermedml unut tablou general de lumina si '{orYl de unde se vor alimenta

I1lab19urile de palier si cele de fo1'ta.. . .

'7.13. Instalatia de iluminat ~i prize s~. va ahment~. de 1a tablourile 'de palier. Iluminatul se va reahza cu. co~n flu~,. reseente (cu exceptia camerelor de eazare unde [luminatul va

!

ij f I ..

I

,

2.6

fiincandescent). .dimensionate pentru nivelurile de iluminare prevazute in Normativul PE 136,

Camera de eazare' se va dota cu un numar de' 3 prize. cu contact de protectie, iar nisa de gatit sau chicineta cu 0 priza proprie. In celelalte tncaperi se vor prevedea prize in functie de neoesitatile Iunctionale ale acestora, ,

.7.14. Pentru instalatla de radioamplificare se va prevede un araplificator. de la care VOl' ft: alimentate difuzoarele ce

/ vor ·filmontate in toate, modulele 'de cazare, in spatiile de activitati comune, holuri sl in general In toate incaperile cu activitati permanente. In sala polivalenta se va prevedea un

microfon legat la statia de amplificare. .

7.15. Instalatia de receptie a emisiunilor {f.TV va fi compusa din: antena RTV, prize RTV in fie care modul de oazare,

camere de primire, camera de zi; sala polivalenta.. .

7.16. Instalatia de telefon va fi compusa dintr-o centrala telefonica automata, baterie de acumulatori si posturi telef'oniee in toate modulele de cazare sau unde se afla personal de deservire. Instalatia se va realiza in conditiile Normativu-

lui I 18. . .

7.17. Instalatia de semnalizare intre patul din modulul de cazare si camera. supraveghetorului, va fi compusa dintr-un panou de samnalizare optics 1?i acustica amplasat in camera supraveghetorului, buton de actionare montat Hnga pat si bec de semnalizare pe culoar deasupra modulului de oazare. Instalatiava fi realizata pe tensiunea de 24 V.

7.18. Instalatia de Iluminat de siguranta se va realiza in

conformitate cu ndrmativul I 7. '

. 7:19. ~nstalatiav de forta va H formata-din tabloul general ~l tablouri de forta locale pentru alimentarea consumatorilor

de la bucatarie, ventilatie, spalatorie. •

7.20. Instalatia de -pretectie impotriva electrocutarllor se va. realiza in conformitate cu normativul I 7,. STAS 6119 1?i STAS 6616.'" . z.zr. Irtsta.latia de protectie Impotriva traznetulul se va realiza conf0I'rrf Normativului I 20.

7.22. La proiectarea si executareaInstalatillor electrice se vor respecta urmatoarele standarde ~i normative:

- STAS 6119 ,,1llstalatii eleotrice pina la 1060' V. InstalatH de l~are lao pamint de protectie. Prescriptii'":

27 .

'.

_ STAS ssie "InStalatii electrice pina 'Ia 1000 V. InstaIatii de legare 1a nul de proteetie. Prescriptit" ;

_ I 7 "Nonnativ privind proiectarea ~i executarea insta-

latiilor electrice la consumat'ori, cu. tensiUni pina hi 1000 V" ; _ PE 136 "Normativ republican privind Iolosirea rationalaa energiei electrice la iluminatul artificial ~i in utilizari

casnice" ; . . I .'

. _ I 18 "Nonnativ pentru proiectarea si executarea .mstaIatiilor de telecomunicatii in cladmle civile ~i industriale"; _ I 20 "N ormativ pentru proiectarea si executatea in-

stalatnlor de protectie contra traznetului. a constructiilor".

\

\

, !

29

,I')

0000 ,....,,....,

I I

'" '" ,....,,....,

","00 "",....,

III

0",

"",....,

00"," ,....,""

I I'

"'0 ..... ""

o. ""

I

00 ,....,

0000 ,....,,....,

I I

"'''' ,...., ......

00 ,....,

",'" ,...., .....

IX

""~ ,...., :

-""

"'11'00 "" ......

1 II

0'" "",....,

00"," ,....,""

1 1

"'0 ,....,C'l

00 00. ,....,,....,

-I I

"'''' ,....,,....,

10 ""

1

00 ,....,

00 ,....,

.v

1(I(s S S 1: 'I(s

\

I I

I I

I I

I I_' I I

I- 1 I

q-

oo.a. ,...., ......

30

•

o o

""

00 ~~ .X ......

~::l

:t1j

""til

'" 0

T 'f

o 0 ,...., ~

o es : C'l

If'> I

..... ~ ,....,

"'" ""

10

oo~

.....

'I') ""

I

o

""

,<,>

o t.....

<D 0 ,...., ~

I I

o 0 ,...., M

o

I'

~ ......

o ~

o

i

,<,>

r-'

o o .....

o o ......

I I

L

E g e-

~ -- ------ ..... -----------1

.8.

'"

XO<O "'11') ....

I I I

C<lOO

"' ....

I I I I I I I I I

.... ,

'J ~

J

...

. ,

Tabelul2

.

PF.BSONALUL DE DESERVIBE NECESARCAMINELOR PENTaU

VIRSTNICI

, Numiir 6ersoane
Nr.
crt. Functlun] principale I I
60 100 150
I
1 Cazare • 2-3 3-4 ' 4-5
2 Primire-administratie 3 3-4.: 4
3 ' Asistentii !ii ingrijire'medicalii 1--4 1-5 2-6
4 Bloc alitnentar 5 6 t
.
5 Pebeeerea timpulul tiber 1 1 1-2
6 Spiiliitoria 4 5 5
.. i
7 Ergoterapia . 1-2 1"-2 . 1~2
" 17-,.22 20-27" 24-33 rOTA:

• Datele din tabel au caracter de recomandare,

• Personalul de la in~iiperil~ an~xe IIi servicii se va stabili la intoemirea temei-program, de Ia : caz la caz, in lunetie de modul de dispunere. a aeestor functiuni : in aceeasi cladire, in cliidiri indepen, dente sau comasata ,eu alte dotari.

3 - c. 1023

.;

')

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTAIlE ~I DmECTIV ARE

IN CONSTRUCTIl

Biroul executfv

DE C I Z I A Nr. 10 din 6 martie 1987

PENTRU. APROBAREA "NORM:ATIVUL UI PRIVIND I PROIECTAREA $1 EXECUTAREA LUCRARlLOR .

DE FUNDA'fII DIRE,CTE.LA CONSTRUC'fII"

INDICATIV P 10-86 -

Biroul executiv al Conslliului stiintific /;1 Institutului central de.. cercetare, proiectare ~i directivare in constructli ; . ". Avind in'vedere prevederile art. q, litera "d" din Decretul nr. 170/1976, cit !?i avizul CTE - ICCp,DC nr. 474 din 24 septembrie 1985 ;

In temeiul Decretuluinr. 170/1976, modifioatpi-i:n De-cretul OF. 31/1985, privind organizarea si function area Institutului central de ceroetare, proiectare si directivare in, constructii, ,cit ~i Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea

DECIZIE:

, .

l.Se aproba "Normativu1 privind proiectarea ~i execu. tarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" avind indicativul P 10--;-86 ..

2. Normativu1 de la pet. 1 intra invigoare' 1a data publiearii in Buletinul constructiilor. El se va publica !?i in colectia de normative !ji instructluni.

La aceeasi data tnceteaza valabilitatea "Normativului privlnd proiectarea ~i executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" , Indicativ P 10~77, aprobat de ICCPDC cu Decizia nr.161/30.IX.77.

PRE$E1;)INTELE BIROULUIEXECUTIV' DIRECTOR GENERAL

Ing, VALERIU CRISTESCU

•

'~ .

\ .

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA

~I EXECUTAR~ LUCRARILOR DE FUNDA'fII DIRECTE LA - CONSTRUC'fII INDICATIV P lO-8~

Elaboratori :

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUC'fII . $1 ECONOMIA CONSTRUC'fIILOR

Director adj. ~tiintific : ~ef Iaborator eCl :

ResponsabU Iuerare :

Dr. ing. R. Constantinescu Ing. loan Ban

. Ing. U. Pancaldi

INSTITUTUL DE CONSTRUC'fIl BUCUl:tE$TI (pentru punetele 6.11 ••• 6.18)

Prof. dr, ing, R. Agent

~ef Iuerarl ; ing. M. Gabor

Indrumatori ICCPI)C: Ing, E. Ra,canu, Ing, N. Sachelareseu

(

36

•

"

..

. I

NORlUAUV PRIVIND PROIECTAREA

~I EXECUTAREA LUCR~RILOR DEFU~DA',fIl

, DI~ECTELA CONSTRUC',f1l

Indlcativ P l0-8G

Inlocuie~te PIO-77

f) •

\

1. PREVEDERI G;ENERALE

1.1. Prezentul normativ se aplica la prolectarea, executarea ~i receptionarea fundatiilor directe pentru stilpi st. pereti la cladirile de locuit ~i social-culturale, constructiile industriale

~i agrozootehnice. '

La proieetareasi executarea fundatiilor in conditiispeciale, paminturi sensibile la umezire, paminturi contractile.izone seismice, dadiri in mediu rural, se au in vedere ~i prevederilesl masurile suplimentare din preseriptiile tehnice in vigoare specifice acestor cazuri (P 7-771 P 70-79~ P 85-82, P 100-8f, STAS 11100/1-77 - Decret nr. 163 din 11.03.77 ; STAS 9165-

72, STAS 3300-85). .

Fundatiile directe sint cele situate sub -nivelul terenului, care reazema direct pe stratul de .fundare, situat la mica adin-

eime. ' ,

1.2. Normativulse ref'era .la urmatoarele tipuri de fundatii

directe : '

•

a) fundatii izolate ;

b) fundatii continue;

c) fundatii pe grinzi continue sau pe reazeme . izolate '~i grinzi;

d) fundatii pe radier.

Elahora! de :

- INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCl'II ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - iNCERC -

- INSTITUTPL DE CONSTRUCTII .BUCUR~TI - ICB

Aprobat de ICCPDC cu decizia n~. 10 din 6 martie 1987

3'

1.3. In prezentul normativ nu sint tratate fundatiile de forme speciale, ... cum sint cele circulare, cu nervuri etc., care pot fi utillzate.In loculcelorcuprinse in normativ, cind rezulta mai economice, sau adoptarea lor ieste dictata de conditii de

gabarttsaualte condltii locale. . - -

1.4: Tipurile de fundatii de la pet. 1.2., se pot folosi in cadrul aceleiasi constructii, in raport, cu sistemul constructiv, marimea incarcarilor, adincimea terenului de fundare, proprietiitUe de rezistenta ~i deformabilitate ale straturilor, seismicitatea regiunii, avindu-se in vedere si comportarea corespunza-

toare a suprastructurii, .

1.5. La proiectarea, executarea ~i' receptionarea lucrarilor de beton ' ~i beton armat pentru fundatii se vor respecta pre\ vederile din norrnativele C 140-86, C 56--85, STAS 10107/0-,

76 pre cum ~i cele din -ordinele legale in vigoare. -,

2. CONDIl'II 'PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE'FUNDATIE

. I

, 2.1. LaIntocmirea proiectuluide fundatii se tine seama de datele studiilor geotehnice si hidrogeologice, pentru stabilirea tipului, dimensiunilor, masurilor de protectie la actiunile agresive naturale sau artificiale si pentru asigurarea stabildtatii genercilea terenului de fundarefalunecarl, deseeari etc.).

La aprecierea volumului de studiisi la alegerea amplasamentului se tine .sea a de revederile STAS 12421-81 Teren de fundare. Cercetarea geo ogica - tehnica !?i geotehnica a terenului de fundare, Prescriptii generals de calitate".

. ' 2.2. Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice cu luarea in considerarejsi a structurii de rezistenta a constructiei in ansamblu. "

. Tiplo1l de fundatie, adincimile de fundare, presiunile con- . ventionalepe teren, materialele pentru .~undatii !?i izolatii se

aleg tinind. seama de urmatoarele : \ .

a) conditiile climatice din regiune (adincime detinghet,

cantltatea de precipltatii etc.) ; _

b) conditiile de stabflltate generals a terenului ; i

c) adincimile, natura, grosimile !?i caraeteristicile f'izicomecanice ~i chimice ale straturilor de pamint de, sub talpa fun-

datiei, date in avizul geotehnic ; .

38

d) eon~itiile,.hi?rogeol~giee ale ,terenului (ape subterane ,i d~ .suprafata,. v~natla sez.omera a nivelulul hidrostatic, proprietatile lor chimiee, agresivitate, posibilitatsa patrundern acesteia Ia fundatii etc. _ elemente puse in evidenta .de avizul . geotehnia). " ' ,

v .Pentr~ ampla~amente situate, in zonele de .influenta ale lu- ., crarilor hldrot~~mc: de retentlo, nivelurile probabile ale apei subterane, la dl~ente. grade de asigurare, se precizeaza de ' catre 0 unitate specializata in studii hidrogeologice, eventual

cu partieiparea Consiliului National a1 Apelor; .

. e) caracteristic~l~ str,;!cturii de rezistenta a constructiei,. eXIste~ta subsclului, densitatss, sl tipul elerrientelor portante, capabils de a prelua eventualele tasari inegale ale terenuluide fundue; - I •

f) marimea !ill dlstributia in plan a Incarcarilor transmise

de constructie la nivelul bazei constructiei ; .

, g) parttcularttatile functionale ale constructiei, ce pot in-

fluent a comportarsa fundatiilor,ca de exemplu: , '

- posibilitatea patrunderh in .fundatii a apelor din even~

tua~ele avarii sau defecte ale instalatiilor ; .

. - in cazul constructiilor industriale eu procese tehnolo-' glee umede, agresivitatea apelor industrtala, care pot veni in eontact eu Iundatia (asupra materialelor- din care aceasta este alcatuita) ;

_::_ indilzirea excesiva a fundatiei ~i a terenuluicte fundare (produsa de caldura cuptoarelor, furnalelor etc.) ;

. - utilaje eare.produc vlbratii, ce se transmit pina la fun-

- .datii ; .' . . .

j) .conditiile locale, care in unele cazuri determina alegerea

materialelor ce trebuie sa fie folosite Ia fundatii. .

3. MATERIALE UTILIZATE LA FUNDAl'II 3.1. Fundatiile se alcatuiesc in mod obisnuit din:

_' zidarie de piatra; , !

_ beton simplu ;

_ beton ciclopian;

- beton armat.

39

\

, I

•

3.2: Pentrufundatlile d~i~n __ ,.,._:.;.IIi~""'~~~

vederile din STA.s 29 - "ucran

naturala, Prescrip 11 de alcatuire",

Mortarul mtrebuintat este din varei ciment, de eel putb,' marca 10, STAS 1030-85 _.,Mortar€obisnuite pentru zidarie

~ tevCJ)jelj. C1asihcare ~i cooditii tehnice": . .... ,

,. 3.3. Cailtatea betoane1or utilizate -la executarea fundatiilor se stabileste de proiectant in functie de destinatie; solicitari, . conditiile mediului de fundare l?i influenta acestora asupra durabilitatii betonu1ui din fundatii, conform precizarilor din C ,40-86.

3.4. Clasele minime debeton se stabilesc astfel : a) . Betonslmplu '

Be 2,0 _:_ pentru umpluturi $i egalizari ;

Bc3,5 - pentru unele egalizar] '~i umpluturi in situatii speciale justificate de proiectant ; ,

Be 3,5- pentru fundatii continue, blocusi de fundatii cu cuzinetul neancorat sau situatInpamtnturi cu variatii mici de ·umiditate, la cladiri de ~ocuitpinil' la S+P+4 e:taje, cu respectarea prevederilor din Normativul C 140-86; se foloseste numai 1a fundatille situate deasupra .nivelului maxim al apelor

freatice; .

Bc 5;_ entru furidatii con inue

zine 1 e ton armat, cu cuzlhetul neancorat sail situa in pamirrturt cu variatii mici de umiditate, la cladiri de locuitde 1a S+P+5 E la S+P+10 E .-se toloseste numai 1a fundatiile situatedeasupra nivelului maxim. a1 ape lor freatice ;

Bc 715 -psntni fundatii continue la cladiri cu mai mult de aouA n~veluri ~i expuse la variatii ' de umiditate, situate in zone cu nivel variabil al apelor freatice sau in contact permanent cu ' acestea, cu respectarea prevederilor din' Normativul

C 140-86, blocuri de .fundatii cu cuzinetul ancorat, . ' .

Observatie :

In e1e~entele masive de beton, care nu slnt supuse la ac .. ~iunea mediilor agresive, se f'oloseste cu precadere betonul ciclopian, Proportia de materiale : inglobate este de maximum 50% din volumul masivului, in cazu1 folosirii betonului de 1

I

<I

40

clasa ~na la Be 7,5 inclusiv $i de maximum 300/0, in cazul folosirii betonului de clasa mal mare de Be. 7,5. La' executarea fundatiilor din beton cicloplan vse au in {red~re prevederile .,Normativul\,li pentru executarea lucrarilor din beton $i beton

armat", indicativ C 140-86. .

b) Beton arrnat ,

Bc 10 - pentru vtalpi de fundatii (izolate sau continue), fun~atii paSr monolite, cuzineti, radiere ,:;;i retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, eu procente optime de armare ;

Be 15 - funda ii ahat refabricate fiun ii supuse la

soliei ari imp,or nte :;;i fundatii supuse la actiuni dinami~e.

. Pentru executarea socJ~rilor cu lncarcari mid din beton I simplu $i in caz~ri1e in care nu sintnecesar. ernasuri speciale, .

s~ ,va utiliza clasa, Bc3,J.. . .

Utilizarea betoanelor de. clasa Be 7,5 in socluri se va face eu 0 justifioare tehnico-economica din partea proiectantului .. . Se adrnite sa se foloseasca clasa de beton ~c 7,5 la talpi de fundatii izolate sau continue, daca slnt relativ solicitate (de regula cele armate constructiv cu ·bare din otel DB 37) $i daca

• nu sint expuse la actiuni agresive,

• C1asele de beton mai ridicate, dar de regula-nu mai mart ca Be 15, se folosesc numai cu justificarea temeinica a proiectantului in cazul fundatiilor cu bonditil speciale de solicitare,

De- asemenea, la stabilirea clasei betonuliii trebuie respec- ' tate $i prevederile cuprinse in Normativul C 140-86:

In conditiile de agresivitate caracteristicile betoanelor 'se stabilesc' conform prevederilor din anexele 1.3, 1.4, 1.5, !i'i ,VII.3· din .Normatlvul C 140,-:86 si Instructlunile tehnice

C 215--83.' .

La stabilirea dozajului de ciment se tine seama si de posibilitatea utilizarii cenusilorde centrale termoelectrice, 'in vederea reducerii corespunzatoare a consumului de ciment., 'in con- f'orrnitate cu prevederile : cuprinse in ,,Instructiunile tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala la prepararea b€, toanelor, indicativ C 1'89-79 (cu modificarile din' .1980) ~i in Decizia nr. ;8118.IV.1986 privind utilizarea cenusilor de centrale termoelectrice in constructii.

41

~. Lil real~zarea fundatlilor conti_m~e. ale d~d~rilor. de loc~u P +1 ~ 2 E, precum ~l ale cladtriior administrative' si social-culturale amplasate in mediul rural; inclusiv din 00- munele ce urmeaza a devenicentre urbane, se aplica solutii constructive bazate pe folosirea larga a materialelor locale (conform prevederilor ordinului ICCPDC nr. 7 din 02.04.1979), respectindu-se masurileurmatoare : - fundatiile se realizeaza din zldarie de piatra bruta, zidarie din bolovani -de riu sau beton .. cic_:lopian, !?eton de ,cla~a Bc3,? ·numai in zonele in care nu exista pe plan locM ptatra sau 6oIovani de ·riu,\ betoane cu

cenusi, in zonele din apropierea termocentralelor. \ .

3.6. Tipul de cirhent ce se utilizeaza la prepararea be~o~nelor pentru fundatii, se stabileste in, functie de influenta conditiilor mediului de fundare, in conformitate cu prevederile Norrnativului C 140-86 !?i Instructlunilor tehniceC 215_:_83.

3.7. Pentru echivalenta intre marcile sl "clasele" de beton a se vedea tabelul 1.1 din Normativul C 140--86.

3.8. Otelul be.ton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute' in STAS 438/1-1W, "Otelul beton lamirrat la cald. Coriditii tehnlce generale de calitate", STAS 438/2-80 "Otelul beton trefilat la rece. Sirma trasa matii'" si STAS 438/3--80'

"Plase sudate pentru beton armat". ( •

Tipurile de otel utilizate curent in elementele de beton armat pentru Iundatii si domeniile de aplicare sint :

- otel : .beton rotund - armaturi de rezistenta sau

OB 37 constructive;

. - sirma trasa neteda -- armaturi de rezistenta, nu-

S';rNB mai sub forma de plase: sau

• . carczse sudate, in elemente de betoane de clasa eel putin-

Be 10; ,.

- .otelbeton cu profil -- armaturi de rezistenta la

periodic PC 52 si otel clemente cu betoane de clasa

. cu caracteristici simi- - eel putin . Bc 15, respectiv

lare otelului PC 60. Be 20.

Cind armatura rezulta xlin motive constructive, se utilizeaza otel OB 37, iar in cazul cind rezulta din calcul, se utilizeaza otel PC si plase sudate din STNB.

42

•

4. ADINCIMEA DE FUNDARE .

4.1, Adincimea minima de fundoare se stabileste in functie

de: I

. . ' .

- adincimeade inghe] ;

- conditiilede _t~reii aratate la pct. 2.2.;...t. \

- inaltimea minima constructiva a corpului fundatiei.

4.2. Adincimea. de ingnet are valortle -indicate in STAS , 6054-77 \,Teren de fundare. Zonarea teritoriului R. S. Romania din punct ~e vedere al adlncimii doe inghet".

4.3. Adincimea minima. de fundare se stabileste .conform,

tabelului 1. "_c_~__· .

4.4. Pentru rconstructlile fara subsol, adincimfle de fundare (tabelul 1) se considera de la cota terenului nivelat din jurul constructiei respective, iar pentru constructiile cu subsol

inchis, de la rota pardoselii subsolului, . .

4.5. Tinindseama de cele mentionate la pet. 2.2. se are in ' vedere ca, -talpile fundatiilor sa patrunda eel putin 20' em in stratul. de fundare sau sa;f'fzeme pe stratul de umplutura, in cazul cind prin protect se prevad umpluturi datorita conditiilor locale si care asigura conditiile de Iundare din avizul geotehnic.

4.6. Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (paminturi sensibile la umezire rsi paminturi contractile), adincimea de fundare se stabileste in conformitate cu - prescriptille

mentionate la at. 2, de la pet. 1.1. .

. -

5. STABILIREA DIMENSIUNILOR IN PLAN

ALE B,A.ZEI FUNDATIEI

5.1. Di~e~siunil§ in plIDl ale suprafetei bazei fundatiilor se stabilesc ba a calculului terenului de fu dare, la cele Q.oua stari rwU;ii. lit starea limita de capacitate portan a";l de .. deformatie.

4 -

Calculul la starea limita de deformatie pentru construe .. tiile provizorii sau de mica importanta, la care tasarile nu . produc eforturi suplimentare in- structura, nu este obligatoriu.

43

'\

Toue/vi /.

,
, A dIne/mea m,;7imo de TVfldo're ,*"
H/:: H~ Terenuo'SVftlSl' Tereni.Jri ft>rife. r;le
t7di'ncinm adine/mea ac_ti(Jf7ii, IflRhe ~ aC.ftvnea i"nfll7l!-
de:(1gltef opel svlJiE tV/VJ'
:Ter~nul de ,t(//I//(i'o .spa/Ii" '(/n SjJo/li' calde
conform raae lold rec< !"(1eli7co'lzlte)
fUndp/ie deC'o/d Ie· $0(/ liJ,cdl.rtle)-
/ ' STAt) rflli/ld" e ol"{stru ell;
I 6654 - "ivelctll m) (Ol7siruc/;, Conslrdclit
,- 77(cm) cklin/!;ve Ipr~vizorii IJoro sdlso/ co sl.Ib,m/
\ ,
I 2 3 4- 5 6 7 '
R4C/ sf/ncouse. .:Jo,·,l,q ., fO 20 '20
arrcare or/care.
P;e!rt"suri cui-om. "
H~2.00 fli M 40 IHl
ba/crsI..Cl/(1I:/,,,!.SijJUI arrcore
marl SI m~(oclI cera H42.00 fit" + '(I 50 M 40
Ie, rre co e rv e , .
H~200 g/J 70 50 40
P/e/rls s a« 0&- H/~70
losl ca /10;1/ H;> Z,O/J gp 80 50 40
orgi/o}, nisiI'. IIN/O $;; 40
or9;/os,orgtlcr 1I~2,/JtJ 80
grasci, 111;:>70 ,
H~ 2.00 Htl20 80 ~O' I IHJ
'.
fI~2.50 &0 70 50 .40
;)1;:'1: Ii; f!dros, H/~70
prof or9110s, of'; HL. 2,50 90 80 50 40
9,ld pr%asd -sr
/?I'.sipoosd., mil, H;;Y2.50 H/+IO 80 50 Nl
nomoi, H/>70
, M'L. 2,!i0 II/ .. io 90 -50 '40 Dimensiunije in plan ale fundatiilor se aleg, de regula, astfel incit rezultanta incarcarilor, provenite din actiunile din grupari f~ndamenta:le, sa .fie situata in simburele central.

Pentru situatiile in care 'In gruparile fundamehtale intervin solicitari orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta incarcartlor sa fie situata in afara simburelui central, cu conditiaInsaca, suprafata zonei active ~ talpii :tundatiei sa nu fie mai mica de 80u/e din aria. totala a acesteia,

44

Iar sub actiunea incarcarilor zonei active a talpii fun a leI re uie sa se a cel ti in pma in rlreptu' centru Ul e greutate al acesteia (prevederi conform STASi 3300-85-: -,;Terenul '-de fundare, Calcuhll terenuTui de fundare in cazul fundarit directe): "Ill cazul cind su- ~ prafata zonei actiye a talpii fundatiei este mai mica decit aria totala a a~steia, se va avea in. vedere verificarea stabilitatii ,

construcYiei.' ._, .

5.2, La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatlilor- se are in .vedere ca, sub actiunea incarcarilor vertidale, sa nu se ajunga la diferente mariale presiunilor efective, in vederea diminuarif tasarilor dlferentiate.

5.3. Calculul terenului de fundare,la starea limita de capacitate portanta ~i la stares lim ita de defermatie se face in conformitate cu ST AS 3300-85.

5.4. Pentru constructiile cuprinse in .tabelul 1 din STAB 3300-85 sau pentru stabilirea dtmensiunilor in plan ale funda~iilor se admite calculul terenului. de fundare dupa valorile presiunilor convehtionale de calcul, in conformitate cu prevederile din standardul respectrv,

.5.5. La dimensionarea suprafetei baz~i fundatiilor s~ com:' para -presiunile efective pe teren produse de' inciircari (Pel) cu presitmile'conventionale (Pconv' ) definite prin STAS 3300'::"85, avind irl vedere urrnatoarele :

- la excentricitati dupa 0 singura directie :.

Pel' ma'" ~ 1,2 Peonv' pentru incarcari de calcul tn . gruparea fundamentala ;

Je/~ ""'''' ~ 1,4 Prf)nv, pentrq indircari de calcul in gruparea speciala ;

la exeentricitati dupa ambele directii.:

Pel' ~I&X ...;;; 1,5 Peon,,' pentru incarcarf de calcul in gruparea [undamentala ;

Pel' max ~ 1,8 Pc"n., pentru incardiri de calcul in gruparea speciala ;

45\

'r

r

. / "

6. PROIECTAREA FUNDA'fIILOR IZOLATE DIN BETON

$1 BETON ARMAT

6.1. Acest capitol se refera la proiectarea fundatiilor izolate de rmcli adincime (de exemplu ale' stilpilor de beton armat, ' monolit si prefabricat l?i alestilpilor metalici), care au suprafete de ~zemare pe teren de forma patrata sau dreptunghiulara l?i sintexecutate dupa unul din tipurile lll"InJtoare :~'

a) Talpa de beton annat;

b) Bloc de beton simplu ~i cuzinet de beton armat;

c) Pahare pentru stilpiprefabrjcati.

Laproiectare se vor respecta prevederile din STAS 101071

0--76. . . /

6.2. La alcatuirea generalase va tine seama de urma-

'toarele : .,'"

a) fundatiile cu suprafata ' b~~i mai mica sau cel -mult

egala cu 1 m2 au 0 forma prismatietl(fig. 1) ; " .

b) fundatiile cu suprafata baz~i rnai mare decit 1 m2 au forma din fig., 2. La aeeste fundatli se asigura, in jurul bazei stilpului, 0, portiune orizontala de 5 em liitime, pentru a per-

mite, rezemarea cofrajului stilpului ; .

c) intre corpul fundatiei turnate l?i. teren se prevede, in cazurile curente, un strat de beton de egalizare avind grosimea de circa 5cm.

'\

Beloil de

\ "iI·l

eoo/rzare

/

46

Fig. 2

,

~lle grosimi ale. stra~ulu.i .de beton de egalizare se adoptii numai In cazuri specials justificata de proiectant, avindq-se. in vedere tehnologia de executie a lucrarilor.

6.3. \ Stabilirea inaltimii fundatis! se face tinin~ seama de urniatoarele :

a) Pentru asigurar~a rigidWitiinecesare fundatiei' in vederea repartizarii preslunilor pe teren, raportul HIB, intre inal1i. mea fundatiei l?i latura cea maimare a bazei fundattei, trebuie s~ re~pecte valorile minims, din tabelul 2, precumsl prevederile din cap. 5 al prezentului normativ.

. b) Peconsiderente econorriice, In special pentru redueerea consumului de' otel, pentru raportul H/B se recomanda valorUe minithe din tabelul 2~ coloana 2, Dadi ,raportul H/Beste ma£ mare: decit valodle din coloana 1, a tabelului 2, nu mai este necesara verificarea lao fona taietoare.

,

47

·e) Inaltlmea' minima constructiva H a talpii este de 30 ern. d) !naltimea H' la rnarginea obeliscului fundatiei se ia de obicei H' , ,!!_ ... !!_, dar 'eel prltin 20ep1 (fig. 2).

, 1 2 "

e) Pentru fundatiile cU,stilpullamarginea fundatiei (la calcane, la rosturi de tasare etc.), Inaltimea minima a fundatiei se determina din tabelul 2, considerind, in loc de raportul

H/B, raportul H 11\ care b este 'latura bazei stilpului care

2B- b

corespunde laturii B a fundatiei.

, ,

Tabelul2

\ , 1 , .
Presiunea maxima pe . Valorile (I:IIB~,peste care nu HBI minim
teren in ,daN/cm2 mai estene~.a verificarea
la for~a taiet6~e pentru BclO ,
.
1,0 0,22 0,25
1,5 0,25
2,0 0,28 '" 0,27
2,5 0;30
, .. \ 0,29
3,0 , ,6,30
3,5 0;33
4,0 0,33 0.,33
~ 4,5 0.33
5,0 o;3:f , 0,35
5,5 0,33
6,0 0,33 I.

6.4. Armarea fundatiei se face astfel : , ,

a) Fundatia se armeaza la pattea i~ferioarii cu 0, pIasa din bare dispuse paralel eu .Ianrrile avind idistantamaxlrna tntre bare de 25 em. Se recomanda utilizarea plaselor- sudate 'conform prevederilor din "Instruetiunile tehnioe pentru protectareaisi folosirea armari\ cu plase sudate a elemen~lor din beton'' in-

dicativ P.59-86. .

48

Prooentul minim de armare pefiecare direetie se ia de

2i!5% raportat la sectiunea Bh~ , •

In'cazulf~datiilor pentru care rezulta.armarl din conditia de pro cent mmrm de arrnare, se pot .folosl armaturi cu ;~:liametrul minim de 8 mm.

~, .

b) Arrnatura de rezisterttii,'se dimensioneazii pe baza momentelor ,incovoietoa~, calculate 'conform prevederilor din' anexa 1, pet. 1, din prezentul normativ.

c) Armatura necesara preluar ii eforturilor din incovolera . se distribule dupa cum' urrneaza :

- pentru fundatiile patrate : uniform pe toata latura respectiva a bazei fundatiei ;

, ' 1

- pentru fundatiilo dreptunghiulare : ,

, • pe directia x-x, uniform pe toata latura: mica '(5-6) a

bazei fundatiei (fig. 3); " ' '

• pc directia y-y, uniform pe portiunea din Tatura mare ~ bazei f~nd~tiei,?uprinsa intre dreptele la 45° duse din eolturile bazei stllpului (9-12). Pe restul laturii marl a fundatiei

(5-9) !?i (8-12) se prevede 0 armatura s~piimentaJ'a cu aceeasi sectiune pe metru liniar ca sisectlunea p~ metru lini~ ~arma-, turii rezultate din calcul pentru portiunea 9-12.

, ,

4 - c.1023

\

I

,

d)-La fata sUBeriOfp;a a ~tiilor de tipul din, fig. 2, se prevede 0 armatura constructiva, (c), compusa, din doua sau mai multe bare avind diametrul minim de 10 mm.

. .

. ,

Barele se dis pun pe fiecare dincele doua directli ortogonale, astfel ca distanta intre-doua bare succesive sa fie de cca

50 cm. ,

. I, . ,

La fundatiile situate Ia adincimi mal mad ~i care sintsolicitate de momente incovoietoare importante transmise de stilpi, astfel ca pot ~pare momente incovoietoare negative in zona' cu presiund reduse pe teren, dator-lta suprasarcinii date de umplutura de pamint de deasupra fundafi~i, armature de la partea superioara se dimensioneaza pentru a prelua aceste momente.

e) Arrnaturile stilpului sau 'mustati!e se ancoreaza Tn fundatie cu lungimile prescrise pentru innadlrea armaturilor conI form STAS 10107/0-76"C<?nstructii civile si industriale. Calculul.si alcatuirea elementelor din beton, beton arrnat si beton

precomprirnat''. '

6.5. Pentru fundatiile cu -excentricitate in raport eu stilpii : (fundatii de calcane, la rosturi de tasare),' stabilirea presiunilor J, pe teren se face tinind .cont de efectul de reducere a excentri- ' citatii, datorit rotirfi hazel fundatiei.

Calculul momentelor, incazul soltcltarilor vertic ale excentrice, cu excentricitati mid, se face cu relatiile din anexa I,

pct.2. -

.Calculul-momentelcr incovoietoare in fundatii, functie ide presiunile eare apar pe baza fundatiei, se face conf-orm Anexei 1, pet. 1. I

" Pentru fundatiile cu excentricitate mare in raport eu stilpii,

la care considerarea efectului de reducere a excentricitatii sar- I einii din stilp nu conduce la 0 dimensionare econornica a talpii;: precum ~i la fundatiile excentrice la care' impingerea orizontala' nu este preluata de suprastructura, se utilizeaza grinzi de echilibrare intre fundatii. Aoestea indeplinesc rolul de ~chili ... brare si rigidizare a doua sau mal multe fundatii izolate,astfel Incit sa rezulte uniformizarea presiunilor pe terenul de fun ... datie (fig. 4).

50

Fig. 4

. Calculul ~i dimensionarea fundatiilor cu grincla de echilibrare se faee potrlvit prevederilor din anexa I, pet. 3 ~i prevederilor de la pet. 6.4.a.'

~ Fundajfl cu ,bloc de beton simplu ~i cuzinet de beton armat

6.6. La alcatuirea general a se-tine seama de urmato~rele :

. a) ~c;latiile de acest tip sint aleatuite dintr-un bloc de bet~n simplu, pe care stilpul reazema prin intermediulunui

cuzmet de beton armat (fig. 5). , .

b) B19c~1~e b"eton ~i~Plu ~ste alcatuit din 1...3 trepte, astf~l ~lese Incit sa se asigure .o repartitie corespunzatoam a preslunllor.rpe, talpa~undatiei (pet. 6.7 b). Turnarea treptelor se va realiza lao un .interval de timp minim, care sa asizura

conluerarea, b

c) . ~uzi.netul are in, mod obisnuit forma prismatfea. In cazul c~zm:tllor ~ dimensiunca 1 > 35 cm, se va tesi fata superlOara. In acest caz se vor respectaJ'prevederile d I

t 63b )' e fl

pC. , ... "

51

Tabelul 3

Presiunea maxima Valorile mJnime ~le tgo. pentru beton de clasa
-pe teren in I I
\ da.N/cm2 Bc 3,5 Bc 5, Bc 7,5
,
P = 2 1,3 \ 1,2 1,1
="2,5 ,- ,
P 1,5 1,3 1,2
p = 3 '1,6 1,4 1,3
-
P ~ 3,5 1,7 , 1,5 1,4
--
P = 4 , 1,8 1;6 1,5
P = 6 - - 1,8 ,

d) Latimea "b" a cuzinetului, aleasa pe considerente economice, trebuie sa satisfaca urmatoarele valori ale raportului b/b (in care Beste latimea bloeului de beton simplu) :

b/B ~ 0,55~ .. 0.65 - pt. bloc eu 0 singura treapta r

b/B = 0,40 ... 0,50 ~ pt. bloc cu 2 ... 3 trepte., r

Blocul de beton simplu se va verifiea la eompresiune 10-

cala (strivire), sub euzinetul de beton annat, conform STAS '

}0107/0-76. "

6.7, Dimensionarea blocului debeton simplu se face astfel :

a) Inaltimea .totala "H" a blocului eu 0 sirigura treapta este "de eel putin 40 em. Daca blocuL este format din doua sau trei trepte, inaltimily Hi> H2 '" ale Iiecarei trepte sint de eel putin

30 'em, . . ,/

b) Raportul tga, dintre f'haltimile Hi, H2, .. ale treptelor ~i lungimile in~ consola 11, 12, •. considerate pe ambele directii, trebuie sa respectevalorile indicate in tabelul 3, masivul de beton: , Inscriindu-se in volumul delimitat de planul tangent cu Inclinarea u conform fig, 5,

, Pentru valori intermediare ale presiunii maxime pe teren, se po ate utiliza valoarea corespunzatoare presiunii imediat superioare eelei efective.

Presiunea maxima se calculeaza sub actiunea Incarcarilor .corespunzato;are starilor limita ultime, ,in grupari fundament ale

sau speciale(cea mai mare dintre ele). '

1512

Ancorare

\

fi ~~~7F,~~-~,r-+-~--~

, ~~ -r--, _...,_; ....... 1 ~

-

-

.() ·01"" " / I v _ 4~ 'f) ,-

r> 0" "" I, ,

.; II . , o . "

o '0 ', Od"

,__~/. .',' h. 17 tJ,d

()I "'.. _

o '/., fl $? - ~ - '0 .- (9: -

• I Pr>O ' 0 (), ' - _ ,-0.,

. 0",,·, b (7 - C I " J C '

cC. (} C::7' "0..,' I >t?

',C"- •• 0., ' Y "ff7'

V;·V'D,

,.8

Fig, 5

, ~
~
'~

~~
,I . "
'f'" ~.8, Stabllirea inaltimii cuzinetului se face tlnind " d

unnatoarele : ,. y seams e,

30 a) Inalti~ea_"h", a. cuzinerufuj, care nu 'v~ fi mat mica ~e em, trebme sa satisfaca eonditia :

! ,

tg~ =l!... > ~ I 3

: ~ 025

d) Daca in'iiltimea "h" a~inetului se aiege h

, tg(3t "I > 1; (~~ 45°)

nu mai este ~ecesara Terificar~a 'Ia forte taietoare,

astfel incit .:

53

(

6.9. Armarea cuzinetuhrise face astfel :

a) Cuzinetul se armeaza Ia partea inferioara cu 0 plasa alcatuita din bare dispuse paralel culaturile pe cele doua directii ; distanta maxima dintre bare va fj de 25 em.

In cazul utilizarii plaselor sudate, se vor .respetta .Indlcatitle din Instructiunile tehnice P 59-86.

b) Procentul minim de armare, pe fiecare directie, va avea valoarea de 0,050/0, raportat la sectiunea-cuzinetului (b.ho).

In cazul c;uzinetnof cu fata superioara tesita, prooentul minim de armare se refer a la sectiuni (b.h s) de Ia margine a stilpului.

In cazul cuzinetilor unde rezulta armari din conditii de procente, minime de armare, se potfcloslermaturi cu diame-

trul minim de 8 mm. ' '

c) Dimensionarea armaturii CUZhl~tului se face pe baza rnomentelor incovoietoare calculate conform metodei din

Anexa I~ din prezentui normativ, ,

/ d) In unele ipoteze deIncarcare, cind apar eforturi de intindere intre cuzinet !?i blocul de beton simplu, se admite ca zonat activa a talpii cuzinetului sa fie de minimum 80.0/0 din ada totala a acestuia .

[n .cazul in care zona activa rezulta intre 70 si 80.0/0' din aria totala a .cuzinetului, acesta va fi ancorat in blocul de beton simplu prin armaturi capabile sa preia intreaga forta de. in-

, ttndere. . \ "

Armaturile de ancorare se .dlmensioneaza considerind sectiunea de la baza cuzinetului i ca 0 seetiune de beton iarmat solicitata Iii compresiune excentrica 11i introducindin ealcul rezistentele de calcul ale betonului din blocul de beton simplu.

6.10. Fundatiile stilpllor metalici se realizeaza dintr-un bloc de beton slmplu, cu sau fara' cuzinet de beton. arm at , respectind prescriptiile generale de la punctele 6.6.+6.9.

Pentru stilpii cu solicitari mici, comprimati excentric, se recomandaafundatti din betonsimplu l?i avind un sistem de anoorare oa in fig. 6 a; pentru cei cu solicitari importante, comprimati excentric, .se recomanda utilizarea fundatiilor din bloc

/ de beton simplusi cuzinet din beton annat (fig. 6 b). ,

Cota fetei superioare aTundatiei, sub nivelul pardoselii, este impusa de inaltimea de eonstructie a 'bazet stilpului.

\

• I

Guseu'

l-1orlol' de 'Oza ceo.5cm

'~"--~~df·~.= .. =· .. 5':~.~~~,:~E=~~

·o'j.

.. Q'.

8. 100m? de '

oncorCfre

A co de,Qoz.q q sli~uh/

IYtJ/' I. _/ . -

. :::1' ae ozci IUQ.3Cf71

ArmoTurq cuzinefu/,,/

A A

8/oCU/Tundolie/ Bu/o/!

-

"

/

Principial baza t"l ul . li

. 'I - . - ' SIp ill meta <; este : alcat T di

p aca de baza, traverse !?i bulo de , ill a lntr-o

transmiterea la betona efortu~~ ~ a?czradre, -cara asigura solicitata. ' e mun ere la care este

\a) Dimensiunile principala (L, .f3) ale placli de baza

. deterrnlna in functie de solicitarile de calculN,M (aplicate is:

./

55

centrul de greutate al plaeii) si de rezistenta de calcul la com-

presiune a betonului. '

, b) Dimensionarea buloanelor de ancora] se face potrivit STAS 10~08/0-78, "Constructii civile, industriale,!?i agricole.

Calculul elementelor din otel". \'

Lungimea de ancorare a 'buloanelor se deterrnina prin calculul la smulgere !?i este de minimum 35 d (d fiind diarnetrul bulonului). Pentru obtinerea unei capaeitati de ancorare sporite, buloanele pot fi prevazute la capatul inferior cu placi

de repartitie. / . ".

c) Armaturile de ancorare Me cuzinetulul se dimensioneaza ,astfel inclt sa se realizeze un moment capabil : egal cu momentul capabil al buloanelor de ancora].

d) In cazul stilpilor solicitati centric se recornanda sf! se prevada constructiv, 'de fiecare parte, doua buloane cu filet

de eel putin M 20. .

FUNDA1II IZOLATE TIP PAHAR PENTRU STILPI PREFABRICA 1'1

6.11. Notati! pentru furidatiipahar (fig. 7)

a, b

- dimensiunile laturilor stilpului ;

Hp - inaltimea paharului;

hI - grosimea funduluipaharului ;

ht - Hp+h/;

h2 - tnaltimea talpii flindatiei;

bI» b'~

- .grosimea peretelui paharului 1a partea superi-

oara !?i la baza ; ,

'- dimensiunile deschiderii libere ale golului paharului 1a partea1ui superioara ;

- idem, 1a baza ;

,. ,

- eforturile sectionale la baza stilpului (la fata superioara a paharului).

6.J2. Dimenslonarea !?i armarea unei fundatil-pahar comporta urmatoarele operatii prezeritate 1a pet, 6.13 .. ,. 6.17.

N, T, M

56

~~~;-------~~ZZ~ , -...:::

f//arlarde'

_-

\' N

A

-

~~ 1/
t'a 6 ~-A
/"
a Fig. 7

6 . .13. Stabilirea inaltlmii "Up" necesare

6.13.1. Pentru asigurarea lungimii necesare de ancoraj a armaturilor longitudinale ale stilpilor se ia : H p = lungimea de ancoraj conform STAS(10.107iO-76, la care .se adauga 5 em. Valoarea astfel 'determinata pentru "Hp"poate fi redusa daca lungimea necesara de ancorare a armaturilor se asigura prin intoarcerea lor orizontala la bazastilpului .:'

Aceste prevederLnu se aplica !?i la stilpii: din beton precornprimat, pentru care "Hp" se stabileste in functie de sistemul de ancorare a armaturilor pretensionate, pe baza de pro-

iecte tip, sau date experimentale. . . .

A 6.13.2. Totodata, trebui~ - respectate urmatoarele ~alori mi-

nime pentru n, : .

- la stilpi cu inima plina : n p >- 1,2(a ; t ,

unde:

a~ b

la stilpli halelor industriale cu poduri rulante si ai es-

tacadelor : H/~Hst /11, "

unde :

unde : H8t - .1naltimea libera a stilpului, de lei fata superioara a paharului pina .la bazariglei acoperisului.

Se va respecta deiasemenea si conditia Hp~ 1,2 a.

La .constructllle etajate.: cu stilpi prefabricati . dintr-o sin- . gura bucata pe mai multe niveluri, trebuie respectata i~ plus conditia : Hi>>-50 em.

6.14. Determinarea grosimil "h.f~,' .

6.14.1. 'Se admite in ealcul ca, din. incarcarea verticala totala transmisa de stilp, 0 fractiune Nt cap se transmite prin peretii paharului, pe tot conturul aeestuia, 1ar' diferenta N2 = = V - N1cap se transmite direct fundulul paharulul (Kg. 8).

Incarcarea capabila transmisa prin peretii, paharului se

calculeaza cu relatia : . .

N1cap·== As' mt• Rt

58

N

I ... ~
. ~
.__ .-
_L

- unde:

As

. \

I'i;r 8

.1-,

aria suprafetei laterale de contact intre stilp 9i

monolitizare ; . ,

coeficlent al conditi,ilor de lucru, avind valoarea : • 0,3 pentru stilpi de hale parter fara, poduri ru-

lante, sau cu poduri rulantecu r:eklm usor de

lucru !?i pentru stilpli cladirilor etajate; - .

59

• ·0,1 pentru stllpi de hale eu poduri rulante cu regirn .mediu sl greu de lucru.

R, - rezistEmta de catcul la' mtlndere a betonului de

- mdnolitizare. "

6.14.2. Sectiunea activa la strapungere a fundului paharului se considera. ca in· figura, avind in plan dim.ensiunile a + h"b + hI si perimetrul U = ·2a -+ 2b + 4hl• Verificarea la strapungere se faceIa forta "N2", inelusiv greutatea proprie a, stilpului pe inaltin;tea "Hp", cu relatia:

N2·~N2cIIP

Incarcarea N2c"pse calculeaza cu relatia :

N2cap =,U . hI· R, + A".· O,8R .. + Pme,AI =E:;; 1,5U· hi' R,' + + Pmt4'~1

unde : '

AIIII aria irrsumata a barelor verticale dearmatura de la . fata interioara a paharului, pe tot' perimetrul stflpului, aneorate in talpa fundatiei ;

':. Ra rezistentade' caleul a armaturii; \

AI - aria limltata de sectiunea de strapungere (~ '+ ·hl)

(b + hI); -

Pme4 -:- presiunea medie pe teren pe suprafata de talpa

eorespunzatoare Ia AI ; ,

R, .~ rezistenta de calcul la Intlndere a betonului din

talpa fundatiei. '

Nu s-a ·considerat influenta momentulul "M" la valorile

"N1cap" ~i "N2cap ", deoarece aceasta este neglijabiIa. .

In fundatiile de tip cuzinet sl ,bloc la care cuzinetul este , realizat de tip pahar (fig. 9), la verifiearea Ia-strapungere se tine seama ~i de aportul blocului de beton si~plu.

Este necesar a se' respecta urmatoarele valori 'minime

pentru h., : . - .

.; ~ stilpii constructlilor zo~tehriic~ ClJ, un singur nivel)~i. ai oonstructiilcr usoare (soproane, .etc.), hI = 15 cm;

60

/

clIzl"nef

ponor

I.

Fig. 9 - Ia stilpii constructiilor civile !li ai halelor industriale fara poduri rulante, h~ = 20 cm;

, - la stilpii halelor industriale cu poduri J rulante,

hI == 25 ern,

Obseruaiie : In cazul fundatiilor cupahar prefabricatca element separat si incastrat in talpa monolita (fig. 10), hI se

mascara de la baza acestuia. .

a;' or"( vier)

61

. ,

" \

6.15. Verlficarea peretilor paharului': in plan orizontal

la presiuriile Iaterale ' . '

6.15.1. Presiunile laterale produse de "M~' si "T" se determmfl dupa schema din fig~l1. Din rnomentul incovoletor total

M transmis de stilp se admite ca' 0 fractiune 'N.!!_ se preia prin

. " '2 '

cuplurile fortelor de frecare depe fetele .interioa~e .~lepaharulule! prin presiunile pe fundul acestma. Presiuni laterale

pe peretii paharului sint produse. de': . .'

l\ Ml = 0,8 (M,- N ;) ;;;;:.0,4 M

T -= All T' I M

, '

M~

~ T

'~

p

a.

'Mr

).

He

b.

Fig. 11

62

,

I '

•

Presiunile laterale la partea inferioara se considera practic: aplicate Ia nivelul fundului paharului :

P ~ rezultanta presiunilor laterale pe una din fete;

z = 0,8 Hp bratul de pirghie al cuplului de forte P. '. P = iV[l + 'TI

O.8Hp

In plan "P" se distribuie ca in fig. 11.b.

/ ,

6.15.2. Peretele frontal' al paharului se considera la presi unea "P", ea 0 bara cu sectiunea b p' H pi 2 incastrata la capete ~i eu desehiderea Q.E\. calcul l (fig.' 11 b~. Pe aceasta schema momentele incovotetoare .maxime in peretele frontal sint :

- pe.r~azeme : 111,= '0,045 P·lb

- in cimp : 1I1c= 0,020 P·lb•

Reactiunile "Np" in peretii longitudinali ai paharului, ~are solicita acesti pereti ' la intlndere, sint Np =; P/2. 6.15.3. Peretele frontal se verifica la incevolere la momentele "Mr", "Me", iar peretii. lOh?itudinali . se verifica Ia intin-

d~re oentrica la efortul-axial ,pl,', ~

Calculul se I efectueaza separat pentru fiecare directie de actiune a incarcarilor orizontale.

l • ,. ,

Armaturile onizontale rezultate din' calcul se repartizeaza

numai pe treimea super ioara a inalttrnil "H/', iar pe 'restu] -inaltirnii "Bp" se prevad arrnaturi minime constructive conform pet. 6.18.2, daca se indeplineste conditia de verificare la forte taietoare de la pet. 6:15.5.

In cazurile aratate lapclt. 6.15.5" aceste armaturi pot re-

zulta din calcul. ", ' "

, 6.15.4. Se jldmite cij presiunile laterale, grupate spre .colturi ca in fig. 11.b, se transmit direct peretilor longitudlnali ai paharului printr-un efect de bolta, astfel ca solicitarea peretilor :ijrontali la forta taietoare este neglijabila si nu este necesar sa

fie verificata 'prin calcuL ' '

6.15.5; La stabilirea grosimii peretilor paharului se tine

)

seama de urmatoarele :

- la fundatii turnate monolit, nesolicitate dinamic, de \ dimensiuni reduse, se recomanda ca grosimea ,,01''' a peretilor paharului sa fie stabilita punind conditia ca eforturile N 1" M r Me sa fie preluate de pereti lucrind ea elemente· de beton

• simplu, cu sectiunea b1'H l' /3 ; .

.:_ la solicltari mai mari, eforturile N P' Mr, Me sint preluate de peretii paharului lucrind ca elernente de beton armat.

Grosimile "b1''' minime recomandate sint : • - la pahare prefabricate bp ~ 15 ern la pahare turnate monolit .b1' = 20 ern

.,

64

..

La stilpii cu sollcitari reduse ai constructillor zootehnice eu un singur' nivel l'li ai constnictiilo; usoare (soproane etc.) :

bp = 15cm. . ,. .

Grosimea "bp" a peretilor longitudinali sa- verifiea la Iorta taietoare Q = p"!:!_, cu sectiunea aeti~a conform fig. 12. D~ca

!If I '. !.

Q > 2b~ a o. (0,5 R ) armaturile orizontale de pe inima peretilor se dimensioneaza ca e'trieri, dispusi pe toata inaltimea

paharului. .

,

6.16. Veriflcarea insectlunea orizontaIa de Ia bazapaharului

6.16.1. Sectiunea orizontala C7"C de labaza paharului, de dimensiuni do = t; + 2a~ ~i be _:_ l~ + 2b~ (fig. 13), trebuie ! sa asigure transmiterea de -la pahar la talpa fundatiei a cfor-

tului axial "N1" determinat la pet. '6.14.1 (fig. 8) .~i a momen'tului M' = M + TH1" Inaeest calcul se neglijeaza diferenta

de niveI'h:! -.- hI = tl.. .

6.16.2. Veriffcarea ~e fa~e la compresiune excentrica, 1a . eforturile Nt··!?i M' ca pentru 0 sectiune ehesonata de beton

.. sirnplu. '.

} Daca intervin si eforturi unitare de inhndere, sectiunea se calculeaza ca sectiune de beton armat.sl rezulta din calcul armaturile verticale de ancoraj necesare. Procentul minim de armare pentru armaturlle verticale :0,050/0'

Observatie

In cazul considerarii ca sectiune de beton armat, intrucit -

.' .' ,

axa neutra nil trece de' .regula prin golul central, se poate

€fectua calculul ca pentru 0 sectiune plina,

6.17. Verificarea talpit fundatiel Ia incoviere

6.17.1. Talpa Iundatiei se verifica Ia incovoiere sub actiunea presiunilor terenului (fig. 14). dupa aceleasi reguli ca la fundatiile stilpilor "mono1iti.

I·

5 - c. 1023

65

c

44='- _,'

f"',

-'

d'-'

Fig. 1~

I

@ I

Fig. 14

J
I . /
I /']

T /
/

~ <,
~ " "
XXXy
"'
"'
I :..._
-r "-,-
'\.
,@ I / .

/'

Verificarea se face iIi, sectiunea' A-A de fa 'marginea stilpului cu=tnaltimea de'caleul "lit" !}i in sectiunea B-B de la marginea paharului eu, iniHtimea de ,calcul, ;,h'j".

6.17.2. Se recomanda ea in~ltilllea ,,~" sa fie astfel. aleasa incttarmatura de .la .baza talpll sa rezulte din dimen-

sionarea in sectiunea A-A.

Pentru cazurtle eu evazari marl ale talpilor se rrealizeaza planeineliriate\1a fetele superioare, mentlnindu-se aeelea!'li reguli, ca !}i tn-cazul talpilor armate avind forma de obelisc.

i Inaltimea talRii fundatiei, la marginea paharului trebuie sa indeplineaseii conditia h'j ~ hI + 10 em.

6.17.3: Proeentu1.minim de armare la baza talpii :

0,05% in raport eu soctiunea B""":-B!}i

, ,

, 0,0250/0 in raport cu secttunea A-A:

6.18. Prevederi constructive

6.18.1. Betonul de matare din golul paharutuL DimensiUJ).ilegolului paharului sint mai: mari', decit cele ale seetiunii de la baza-stilpului, ell 5 .• 6 em la partea inferioara!'ii 8 ... 11 em la cea superioara, de fiecare parte a

stilpului.

Pentru a perrnite folosirea acelorasi tipare ale paharelor

Ia diverse sectiuni de stilpi, se admite 0 variatie de +3,5 em • Ia aceste dimensiuni, de fieoare parte a stilpului. Spatiul dintre stilp si, peretii . paharului se umple eu beton matat, eu agregate ~ 161 mm si de clasa Be 15 si eel putin ~galacu clasa betonului paharului.

In cazul stilpilor dubli in pahar comun (fig. 15), rostul dintre stilpi estede .minimum 5 em.

68

mim.invl'n 5c:117

. Fig: 15

6.18.2. Armarea paharului.

Alcatuirea constructi'v~ recomandata pentru armaturile verticale. sl orizontale ale paharului este aratata in fig. 16.

o ~) Da~a din calculcconform pet. 6.15.3 rez~lta dh pahar.

I se dlm~ensl.?ne~z~ e~ element de betort simplu, . se prevede o . armatura miruma constructiva 1a partea lui,' superioara (fig. 16.a).

Diametre minime :

• 0 10 mm pentru barele orizontalesi

• 0 6 mrn pentru cele verticale ..

b) Dac;a din. ealcu!ul eon:form pet. 6.15.3 rezulta ea /paharul ~ se dimensioneaza ca element de beton arrnat, se I'('COma~da s~hema din fig. 16.b. Diametrul minim pentru arm atur~le ~rlzo~~le. r~zultate din calcul, grupate pe treimea supe~lOara a malt~J?!i .'~f!.p" es~; 0 10 mm, in cel putin .Ioua bar e .. Pe .rest~l maltlmll, "H p se prevad bare constructive la rata interioara, cu 0 8 mm, la distanta de rrrax. 30 em.

e) Schema din fig. 16 c se recornanda in ~rmatoarele cazuri :

- cind din ealculul conform pet. 6.16. rezulta ca nece- . sare sl bare verticale de ancorare a paharului in talpa;

69

~ 1...-----...++-' -+--f----'Io ~\

..

°1

-@ ®

/ I
)'
- r-, [J'
• . d Fig. 16

b

, i

Jl~l~,

G

- - lr---
r:
I '1
I I
~
I
"
L-. _ \

;

J

~ in pahare de grosimea redusa, la care din calculul , la fort! taietoare conform pct. 6.15.5., rezulta ca necesara .arma'tura. orizontala pe inima peretilor longitudinali ai paharului ; _ la Iundatiile prefabricate, la care barele vertica1e pot fi so1icitate la intindere ~i in timpul transportulul , si mon-

tajuJui. .

d) Pentru dispozitia in plan .. a armaturilor orizontale se f'oloseste fig. 16.d. La barele orlzontale, se respecta lungimile de ancorare prescrise pentru bare solicltate la intlndere.

FUNDATrI IZOLATE INVECINATE DENIVELATE

. ,(., ,

6.19. La executarea fundatiilor izolate invecinate denive-

late, se respecta urmatoarele : «

--_ talpile fundatiilor se aseaza astfel, incit 0 dreapta dusa intre punctels lor cele mai apropiate sa nu prezinte 0 Inclinare mai mare decit panta necesara. pentru asigurarea stabili-

. tapi terenului natural (IXmax ~ 40°); (

oC rt:Ia'K

Fig. 17

7J.

- ocdinea de executic este "mai intii a fundatiei cele mar adinci, iar dupa terminarea acesteia f?i realizarea umpluturli Ia nivelul tc11pii Iundatiei stilpului vecin ca in fig. 17, se trece

la executarea fundatiei acestuia ; "

- se analizeaza necesitatca executarii -unor subzidiri, in cazul unor constructii existente, in vecinatateacarora se exe-

cuta constructii noi, ..

7. PROIECTAREA F'UNDATIlLOR C6NTINU~ DIN BETON $1 BETON AHMAT

. 7.1. Prevederile din acest capitol seaplica la proiectarea fundatiilor directe de mica adincirne, sub pereti cu axa longi-

tudinala rectilinie. si anume : . . ..

Iundatii continue de beton simplu : - fundatii continue. de beton armat ;

~ fundatii continue cu desca: cad pe re~zeme izolate, eu

ajutorul grinzilor sau boltilor : .

- fundatii continue inglobatc in jnsa~i placa suport a

pardoselii, ~ r .;

7.2. Fundatiieontinue de beton simplu

•

Se adopta in mod curent la toate categorille de pereti,

pentru cladiri de. Iocui]; si social-culturale, preeum ~i pentru construetii industriale si agrozootehnice cind stratul bqn de fundare perrnite, did. punct de vedere tehnic, 0 fundare directa.

Aceste fundatil pot fi centrice sau exeentrice fata! de pe-

retii pe care ii suporta. ... .

Fundatiile centrice 'se dispun de regula sub' peretii la care solicitarea princlpalao constituie incarcarea verticala.

v Fundatiile excentrice s~ prevad de regula la peretii rosturilorde tasare, la peretii solicitati la forte orizontale mar! (de exemplu Irnpingerea parntntului) sauIa peretii de margine acolo unde se prevede ·e~tinde1'ea constructiei sau alipirea

unei alte constructii. '-'

. La peretii de margine, in eazul cind se prevede extinderea

unei constructii, se va :analiza oportunitatea .executarli fundatiel in aceasta ipoteza, astfel Incit ea sa fie capabila sa transmita terenului de fundare toate incaroartle, atit in ipoteza

72

,

b.. .

Be/on

Beion

Fig. 18

llmitarii constructiei la acest perete, cit si in ipostaza extinde-rii viitoare.

. Tipurile de Tundatil continue cele mai freevent utilizate sint cele prezentate in fig. 18

" Fundatiile de sectiune droptunghiulara (fig. 18:a) se .recomanda atund. eind talpa fundatiel depii!?e!?te latimea b. a peretelui sau soclului de deasupra cu eel mult 15 ... 20 .cm ~e

fiecare parte. 'I . \

,. Fundattile eu trepte (fig 18.b) se recomandii . a se folosi cind -t.alpa fundatiei . este mai lata decit , in cazul celei din

fig. 18.a . . . .

Inaltirnea primei trepte va fi eel putin 40 em"!?lcel putin

35 em la urrnatoarele trepte.

Raportul dintre inalttmile si latimile treptelor (tga) tre-

buie sa iridepllneasca condiriile din tabelu13. .

/zo/a//e ht"c/rofuga.

loo//oren S{)c/u/u; -} .

)

Fig. 19

73

Soc/a dlnfent:, h I'C/ rOTU gel

.Ilo din 'maS/Ie de ~/lu/T7

. P/ansev~ esre sUbso7_

Troti/o/' ;VISIP

Zldcirle de . cc'ird /77/dci ,~

'SOO mix a

'Zld depolec fie a ;zo/C/I'/ei

•

Fig. 20

Cind nu se dispune de .inaltime suficienta pentru treptele din be ton simplu, In locul 'acestora se prevad talpi de beton

armat. ,

Fundatiile peretilor exteriorl, la cladiri fadi subsol, se alcatuiesc obisnuit conform fig. 19 (a.:.c) si anume:

- cele din fig. 19.a,pentru cazul cind pardoseala este la

aeeeasi cota cu cea a trotuarului ;, . .

- cele din fig. 19.b, clnd' pardoseala parterului este pina Ia 15 crT). deasupra cotei trotuarulur, pe umplutura ;

- cele din fig. 19.c, cind pardoseala pe umplutura este

eu mai mult de 15 cm deasupra cotei trotuarului, .

74

In toate cazurile cind trotuarul: se realizeaza pe umplutura, se va prevedea lin soclu din beton .

In cazul . parterului' cu pardoseli denivelate, detaliul fundatiei peretului interior de' separatie Intre portiunile denivelateeste similar cu eel eorespunzator subsolurilor denivelate

(fig. 21 b). .

Funclatiil~~retilor exteriori, Ia cladiri ell subsol, se alcatuiesc obisnuit conform fig. 20. :

Talpa fundatiei se face mai lata spre exterior decit peretele subsoluluipentru a 'se realiza suportul necesar protectiei hidroilozatiei. Grosimea !1i solutia adoptata pentru zidaria de protectie se va stabili prin protect.

Fundatille peretilor interieri, la cladirile cu subsol, se alcatuiesc 'conform fig. 21 ~i anurne :

-' eele din fig. 21 a, cind intreg subsolul este la acelasi nivel :

- eel din fig. 21 b, eind pardoseala subsolului se ana la

cote diferite. .

. La stabilirea solutiilor pentru (hidroizolatii . trebuie avute in vedere prevederile din standardele ~i normativele In vigoare, hidroizolatiile prevazindu-se ' in functie de destinatia subsolului st de nivelul de' asigurare la umiditate a terenului sau a variatiei nivelului hidrostatic .

. ,

a .

A~/ri.s

Fig. 21

/ 7.3. I StabiIirea dimensiunilor fundatlilor

Dimensiunile in plan ale fundatiilor continue. se~ determina tinind seama de prevederile de la cap. 5 din prezentul

normativ. /

75

1

'Pi

"Fig. 22

Fundatiile solicitate excentric se dirnensioneaza astfel ca, rezultanta tuturor fortelor Sa se mentina in vtreimea mijlocie a bazei pentru ca intreaga ei 'Iatlme sa fie activa la transrm-

terea presiunilor pe teren (fig. 22). .: i

Cind aeest lucru nu poate fi realizat (rezultanta forte lor iese din· treimea mijlocie a talpii fundatiei), iar latime'a de fundatie astfel .impusa nu=satlsface din punctt;1e vedere al presiunilor admisibile, este indicata adrniterea unei latim.i

active B ~= 3 ~ a = 2,25 a.

"

I

I Se recomanda vca excentricitatea rezultarJ,tei tuturor int

carcarflor permanente, .temporare, de lunga <lurata, scurta durata si exceptionale isa nu depaseasca )14 din latimea talpii,

La calculul fundatiilor solicitate excentric (deexemplu fundatii de calcan), se tine seama de-efectul favorabil al de,..

76

I formarilor terenului sl al talpii fundatiel. Astfel, se adrnite ea sub actiunea acestor-deformarl, rezultanta fortelor la baza peretelui (fig. 22) se deplaseaza spre. centrul fundatiei. Aceasta deplasare se considera,fatc1de marginea acestuia, la eel mult 1/4 din .latimea peretelui, In urmatoarele conditii :

'_ peretele ce sprijina pe fundatii trebuie sa fie legat de co~tructie la partea superioarA, prin placa planseului sau centufa planseului, preoum !?i prin ziduri transversale suficient

. . \ '

de dese (recomandabil la maximum 6 m) ;

-presiunea ce se dezvolta intre perete si fundatie, ea urmare a deplasarii rezultantei Incarcarilor, sa nu, depaseasca limita admisibila pentru materialele din care. sint alcatuite

peretele si fundatia. '

. 'Latimea talpii fundatiei se stabileste ~i in functie de: - grosimea peretilor ce se sprijina pe fundatie ;

- dimensiunile minime \ necesare pentru executarea sa-

paturilor. '

Dimensiunile fundatiei ce rezulta astfel, se rottmjesc la

multiplul de 5 em. /

\ Dlmensiunile- minime necesare pentru . executarea sapa-

turilor, eu rnijloace manuale, in cazul fundatiilor--continue sau izolate, se iau din tabelele 4, ~i 5 :

Se recomanda ca fata superioara a soclului (saua fundatiei in cazul cind peretele sta direct pe fundatie) sa fie mai lata

Tabelul 4

SAPATURI IN~AN'f' CONTINUU

Adincimea sapaturi! h (m)

Latimea minima (II,l)

.0,36' 0,40 0,45 0,50

h ::;;; 0,40 0,40 < h ::;;; 0,70 0,7{J < h ::;;; ),lg h >; 1,10

f

77

TabelulS

..

Adincimea sapaturii

.' h (IIi)

cind se urmiireii~ o talpa cit mai ingtlStli

cind se urmareste o talpa de lungime redusa

h ~ 0,40 0,30XO,40 0,40XO,30
0,40 < h ~ 0,70 0,40XO,70, 0,40)(.0,70
-
0,70 < h ~ 1,10 O,45X1,10 O,50XO,90
h > 1,10 I 0;50 X 1,60 O,65x1.20 declt peretele ce reazerna pe el, ctr minimum 2,5 ern de fie- '" care parte, pentru trasarea peretelui !?i eventuala hldroizolatie. De asernenea, fata superioara a Iundatiei se reeomanda sa fie mai lata decit soclul,' eu minimum 2,5 em de. fiecare parte,

pentru asezarea cofrajului soclului, ,,'

La Iundatiile peretilor exteriori realizati din zidarie din blocuri b.c.a., "avind grosimea de eel putin 30 em (fig. 23)" fat? ex.terioara a soclului trebule sa fie retrasa in raport eu .f'ata exterioara a -peretelud ide deasupra ; aeeasta retragere nu

vardepasi 5 em. ,

Inaitimea talpii fundatiei din beton simplu va fi de minimum 40 em. "

La 'peretii eu goluri pentru usl (fig 24), daca deschiderea "L" a, golului este eel .mult.egala cu 2 h/tgo; fundatiile se dimensioneaza eontindu-se pe transmiterea incarcarilor la teren in: lungul fundatiei, "h" fiin:d inaltimea .fundatlei ~i soclului in ansamblu, iar tgu are valori date in tabelul 3.

In eazul cind L > 2h " se face verificarea secttunilcr

" " tg« ""

1-1' (fig. 24) sub actiunea fortei :

P = 'Pb "(I. - .l:!!_) ,

tgOl:

eu formula :

'78

, I

" ..

TrolL/or

l B

L

A

..

Fig. 23

a

Fig. 24

in eare :

. b - latimea fundatiei ; p - presiunea pe teren ;

Rt .: rozistenta la intindere 10107/0-76); ,

In cazul :

a betonului (potrivit STAS

P > bhR,

se adopts 0 armare compusa din .ctrieri sl bare dlspuse

2h",' .

longitudinal pe- lungimea L - -- , cu respectarea lungitgct

milor de ancorare .potrivit prevederilor STAS 10107/0-76 ..

7.4. Prevederi privind conlucrarea peretilor portanti la. constructii etajate

In cazul constructiilor etajate, pe zidarie portanta sau diafragme, avind eel putin doua niveluri, la dimensior:area fundatiilor mai multor pereti ee se intretaie, se poate tine seama, la . dlstrlbutia presiunilor pe teren. de conlucrarea spatiala a

80

peretilor ce reazerna pe aceste fundatii.Astf~l, se admite ci o parte din incarcarea ce revine fundatiilor peretilor cei mai solicitati se poate descarea ipe fundatiile peretilor mai putin solieltati, in conditiile urmitoare :

- portiunea respectiva trebuie sa alcatuiasca uriansam- . biu spatial capabil sa preia solicitarile ce provin din scurgerea eforturilor (de ex. : zidurile sa fie bine intretesute, iar plan-' ~e8e sa aiba centuri debeton armat de-a Iungul perettlor)';

- peretii !?i Iundatiile ce primesc spor de mcarcari tre·: buie verificate daca pot prelua aceste tncarcarl suplimentare : eforturile unitare in acesti -pereti nu trebuie sa rezulte mai marl decit eforturile din peretii ce .se descarca:

- transmiterea incarearilor Iundatiilor peretilor eel mal ;o1icl~ti la f~ndatiile peretilor alaturati nu pot depasl limi-tele prevazutetn tabelul 6 ;

T~belul 6

, Proeente maxims din
Lungimea parti~la
aferentA de perete sarcina peretilor
Constructii etajate a carui incarcare mai incarca~ .. ce se
eu zidarie portanta se transmite perete- pot transmite pereti-
~i diafragme lui mai putin lor alaturati pe
Incarcat (m) lungimea partiala
aferentii .
-
2 niveluri 2,00 15
3 niveluri 3,00 20
4 niveluri ~i
mai rnult 4,00 25 - In cazul cindperetele mai putin inearcat este limitat de un gol, prccentele jsl lungimile aferente din tabelu16 se reduc la Mit .cit poate prelua porthmea. de perete pina lagol, in eonditiile aratate la aliniatele precedente.

i-c.1023

81

Fundatii diverse de bcton simplu

7.5. La proiectarea fundatrilor cosurilor, sobelor," scarilor- 4terioare sau interioareetc., se asigura pe cit posibil inca:.... ~farea fundatiilor acestor clemente inansan:blu1 sisternului ~c. fund~t~e aconstrucvi~~, ~stf~l. incit, sa .se evite separarea lor

:i"In tasan sau deformatii dif'erite. "

p 7.6. La fundatia perebilor cu simburi. de beton annat, intr'"€ slmburi !;'i fundatio se prevede un:, cuzinet de repartitie de-

beton a.rmat (fig. 25 a).' . . .

Cind eforturile in stilpi' la forte ;drizontale sint ~.ari, sel'(?,eomanda inglobarea cuzinetului. in, c?rpul f~n~~tiei (fJg. 25 b) si eu respectarea prevede~llor ~m ,,,!'l'?lmatlvul f.-ivind caleulul si alcatuirea .structurilor din zidarie peq,tl'u

I:C)nstructii", indic~tiv P 2-85., , "

c La solicitari verticale mari, talpa furidatiei si cuzinetul se-

ot Iat! in plan, conform fig. 25 d. "" I·

P In cazul sirnburilor la distante mici (~ 3,00. rn) si caretr~ansrr:it in~ardiri mari. ~n lo~ de cuzineti se pot prevedea, centul'l continue la baza zidului.

Cuzlnef

• r

r:J.

h.

Fig. 25

7.7. Cind este necesara Iractionarea eonstruetiei ': prin ' rosturi de tasare (fig: 26), rosturi care trecr,;i, prin. fundatiile

constructiei, se tine seama de urrnatoarelo : . .'

_:_ alcatuirea rostului sa fie cit vma! simpla,pe iritreg ansamblul constructiei, -- si Hirar,;icane ~ in special pe

~ti~lli; .

~ Iatirnea rostului se ia de minimum' 3 om, daca din alte consjderente nu rezulta ca .necesare rosturi mal marl;

, - in cazul Iundatiilor de rost excentrice fata detzidurile ce le suporta, alcatuirea r,;i dimensionarea se face astfel incit sa se evite rotirea fundatiei sub efectul lncarcarilor excentrice, avindu-so in vedere ~i prevederile de Ia pct. 7.3.

Izolatia hidrof'uga a zidurilor la rost in cazurfle obisnuite este numai orlzontala qfig. 26); in caz ca este nevoie ~i de izolatis verticala, in proiect se dau detalii de executie acordindu-se 0 atentia speciala racordarli hidroizolatiilor.

Pe terenuri norrnale, Iungimea maxima a' talj)ii continue din beton simplu sau beton armat este de 70 m ; 1a talpile

cu lungimi mal mari se prevad rosturi de tasare.· .

J Rost::p.3 em

Fig. 26

83

7.8. La racordarea fundatiilor eu adincimi difcrite (fundatiilor peretilor in zonele de 'separatie ale subsolurilor pe portiunile fiira subsol, a fundatiilor peretilor exteriori cu eei interiori), trebuie avute in vedere urmatoarele :

a) legatura intre fundatiile cu adineimi diferite se face in mod obligatoriu in trepte ;

b) linia- de panta a treptelor se recornanda sa rezulte astfel incit raportul (tgu) intre inaltimae treptelor si lungmea lor sa nu depaseasca valoarea 2j~;

c) ina1timea treptelor se recornanda a se .limita Ia : - 50 em in terenuri putin coezive ;

- 70 em in terenuri coezive sau compactatc ;

d) in cazul fundatiilor intrepte de-a lungul intregii zon<: de racordare, cota super'ioara a talpii trebuie sa lamina aceeHli1 (fig. 27).

Aceste prevederi nu se aplica in cazul fundarii pe rod stineoase, la care panta Iundatiilor in trepte poate fi mai mare de 2;3.

7.9. Fundatirle continue pe terenuri in panta se realizeaza previizindu-se trepte din 10c in 10c, alcatuite conform provedertlor punetului 7,8.

a

I

b I

c

I

aca" b-b . C-C

I

c

Fi!:. 27

84

Daca panta generala a terenului natural nu depa!?~te 2,5'/~, se admite executarea talpii fundatiei cu 0 panta egala cu cea a terenului natural, daca se iau imasuri suplimentare, " necesare irnpotriva iniiitra~ilor.

Fundatli continue de beton armat

7.10. Alcatuirea ge~rala si domeniul de aplieare :

Daca din anumite cauze (nivei ridicat al apei subterane, presiuni efective- mart pe teren) se impun la-pmimari de fundatie rsi adincimi mici de fundare. in' locul fundatdilor rigide de beton slrnplu se folosesc fundatii elastice de beton arrnat:

Aldituirea constructiva este similara cu a fundatiilor elastice izolate pentru stllpi. "

Pentru asgiurarea rigidiHitii fundatiei, inaltirnea construetiva (fig. 28) se alege/<"Pentru valorile RIB prevazute in tabelul 2, pet. 6.4., dar nu mai .mica de 30 em, rotunjite la un muljiplu de 5 em.

8'

Fig. :?8

•

85

In:altimea, minima la marginea fundatiei este :

dar nu mai mica de 15 em.

D~ 0 parte ~i de alta a zidului se lasa 0 bancheta orizontala de 2,5, ,cm latime, pentru a permite 'trasarea ~i asezarea corecta a peretelui.

7,11. Armarea fundatiei se face astfel :

La partea .inferioara cu bare drepte deotel dispuse transversal, distanta dintre bare fiind de max, 25 em. Proccntul minim de arrnare va fi de 0,050/0,

Arrnaturile de repartitie vor reprezenta minimum 100/0 , din arrnatura de rezistenta corespunzatoare.

In, ca~l in care nu rezulta din calcul 0 armatura dispusa transversal la partea superioara a fundatiei, se pr~ved~ constructiv 0 armatura constituita din bare 0 8 ... 10, mrn dispuse la 40, em distanta.

Se reeomanda armarea fundatiel cu plase sudate STNB, in locul solutiei descrise mai sus, potrivit Instructiurrilor tehnice P.59-86.

La solicitarile centrice distributia presiunilor reactive se considera uniforma pe latimea Iundatiei.

In cazul unei tncarcari excentrice, momentul incovoietor, In sectiunea cea mai solicitata, se oalculeaza cu relatia :

M = Po + 2p 6

! in care :

p - valoarea maxima a presiunii reactive;

p 0- presiunea reactiva maxima din dreptul peretelui; B' - deschjderea de calcul a placli fundatlei de la mar-

gineaei pina in dreptul peretelui (fig. 28).

In cazul unor eforturi principale mari de lunecare, se dls pun armaturi inclinate si armaturi longitudinale construe. tive la parte a de sus.

86

Fundatii continue pentru construetii ell peretl portanti amplasate .pe terenuri compresibile

7.12. Prevederile din cadrul acestui capitol i se refera la alcatuirea fundatiilor amplasate pe terenurile exemplificate,' in continuare, la care 'War tasari diferentiate datorita caracteristicilor fizico-mecanlce, ca de exemplu :

- a~gile cu consistenta redusa (Ic< 0,5), prafuri argHoase

-sau nisipuri in stare af'lnata, toate cu compresibilltati mijlocii-

mari, sub forma de straturi continue sau lenticulare:

- terenuri imbunatatite artificial prin lndesarea mecanica sau hidrornecanica, in functie de gradul de 'indesare

realizat, [

Pentru pamtnturile sensibile la umezire de orioe eate.gorte, chiar compactate, se efectueaza calculul ansamblului infrastructura-suprastructura, conslderind sarcinile suplimentar~ care apar tinind seama de caracteristicile mecaniee

In cazurile in care natura terenului de fundare 'sau conformarea constructiei pot produce tasari diferentiate, depasind 'valorile limi ta admise in.§_'J;>:\~,_~,~QQ,:;:~ se recomanda efectuarea unui calcul al ansamblului infrastructura-suprastruc'tura, considerind conlucrarea infrastructura, suprastructura,

teren.

,

In cazul paminturilor sensibile la umezire, la proiectarea fundatiilor se va tine seama deprevederile Normativului P.7-77 privind proiectarea si executarea constructiilor 'fun-date pe terenuri slabe si de alte reccmandari cuprinse in alte rnstructiuni tehnice 'in vigoare.

Atunci eind rezultatele calculului sau ale unor prescriptii tehnice specifice anumitor terenuri nu indica alta alcatuire a -jnfrastructurii sau masuri de consolidare a terenului,' fundatrile continue ale constructiilor amplasate pe terenuri compre-stbile trebuie sa respecte prevederile aratate in continuare.

7.13. La alcatuirea planului 'de fundatii se urrnareste re.alizarea de elemente de legatura intre Iundatiile grupelor de pereti, in special at unci cind in suprastructuri nu apar aceste .legaturi ; in fig. 29 se exernplifica acest caz .

87

PLAN

,.

1

6,00 -7 room·

Perefe

!! .' ~,: ........ ---Io---(p()rtdnt.

~~l~.::.. -_-.=- -=;::~ l.!.s:.~=--=~

'\ Element I

de /e¢turti

. Ferele

jJol'fO/l

Fig. 29 \

Se rscomanda ca fundatiile perefilor sa formeze contururi inchise, evitindu-se situatiile in care fundatiile unor pereti se termdna fara legatura cu 0 alta fundatie dispusa perpendicular pe directia primelor fun~atii; in fig. 30 se exemplifica

acest caz. .

Lungimea . fundatiilor fara 0 legatura pe una din cele

doua laturi, nu trebuie sa' depaseasca 6,0 ... 7,0 m.

Ansamblul fundatiilor trebuie sa fie astfel conformat, incit sa forrneze un element rigid monolit.

88

PLAN

II ;m
J 1- _____ -=.J
I r---- ---,
I
1
I
J
p:------ ~
I !-- ...!..---"

I,
II
- II
LL- __ -:_ -:_-_-_ ~J


... Fig. 30

•

-~ 1E J]J fIT

IL. ~

"--"';"---:-11

UO':

II

:'

r1- :..J 1

1. ::;., I

l..i I .

II II II II

Q-:.::::. :: i:c _:.I J

Coreel

~.14. La constructiile sau zone Ie de constructii fara subsol. fundatiile trebuie prevazute cu cite 0 zona armata dispusa la parte a superioara si inferioara a elementului, iarbetonul trebuie sa fie de clasa Be 7,5.

In fig. 31 sl 32 sint reprezentate·2 tipuri de fundatii folo-

site in aceste situatii. • .

La stabilirea dimensiunilor fundatiilor trebuie avute in vedere si urmatoarele recomandari :

- pentru cazurile in. care inaltimea "h" este redusa si nu se [ustifica prevederea a doua marci de betoane diferite, se poate adopta 0 singura maroa de beton in talpa fundatiei :

89

Bc7,~

Fig. 31

- in cazurile-, in care fundatia este alcatuita din beton

-simplu trebuie respectate prevederile de la tabelul 3, privind

valorile tga!;

considerarea in valoarea "h" a grosimif betonului din centura se face in conditiile turnarit betonului in flux ,contihuU;

- se poate adopta solutia cu talpi din beton armat, in . cazurilein care aceasta solutie este economica, efectuindu-se verificarile la momente incovoietoare ~i forte taietoare, Va-. loarea minima a raportului a/h este 0,7 si' inaltlmea h:c:::30 em. In acest caz centura se amplaseaza in talpa armata.

:90

Bc~5

Be 7,5

Fig. 32

7.15. Armarea longitudinala minima se realizeaza cubaro din OB37 avind diametrul .minim de 10 mm si sectiunea totala de minimum 4,6 em", insii nu mai putin, de 0,20% din sectiunea centurii,

Barele longitudinale se innadesc prin petrecere pe 0 lungime de 45 diametre cu ciocuri, in beton de clasa Be 7.5.

La intersectiile centurilor se realizeaza ancorari ale ba-

r'elor longitudinale conform fig. 33 si 34. -

9'1

I 30 30
30
1 l
I
1 ! I
i i
I ~
-, - _._ '-

'E),. 't1r-------s

g~

(")

Fig., 33

,M.!!1_~!!~transversala a tiHpilor de fundatie se realizeaza cu bare avind diametrui'de._!!linimum 10 mm.. dispuse Ia maxi~m 25 em; pentru situatiile cind armarea transversala rezulta ea neeesara din calculul la incarcanea data de teren de jos in sus, proeentul minim de arrnare fUnd 0,050/0. -

Se urmareste dispunerea intr-un singur plan a armaturdlor inferioare, respectiv superioare, devierea pe verticala fiind admisa eu re~ectarea unei pante de 1 : 4 (proiectia pe verticala/proiectia pe orizontala).

.7.16. I.:§_.QQ!lstr_ue_tii~e __ !:l?:l,!__~()J:?_~J~ g~-~Ql1st.ruc.tiL..cu-subsol

_ $~ __ _Q!,~_~_Q zona armata la nivelul pardoselii subsolului si la

nivelul planseului peste subsol. - .--- ------------ " -.'-

/

92

--' ..... _. -

Fig. 34

In fig. 35 este prezentat tin tip de fundatie folosita in

aceasta situatie. - '

, ,

Pentru dimensiunile partiale si armaturi se respecta prevederile de Ia pet. 7.14 eu deosebirea di h~40 em, urmind a se veri fica si adincirnea minima de incastrare a fundatiei rnasurata de la pardoseala subsolului.

.La 'stahilirea dimensiunilor Iundatiilor trebuie avute in vedere si prevederile cuprinse in ultirnele aliniate de la pet. 7.14.

Se a~igura bordarea ell armaturi in dreptulgolurilor

pentru usi, Ierestre de subsol, traversarl de canale etc. ,

7.17. In cazul structurIlor Ia care rezulta din calcule solicitari importante, datorita tasarilor diferontiate, iar tipurile de Iundatii aratate mal inainte nu au capacitatea de a prelua eforturile care apar, se poate adopta () Iundatie/ alcatuita in intregime din beton armat (fig. 36).

93

SUBSOL

SUBSOL

Nlvet.

Fig. 35

,,'.'. -.':':

Fig. 36·

•

Se r~comanda ca, Inaintea adoptaril acestui tip 'de fundatie, sa se analizeze posibilitatea evitArii lui, prin masuri de imbunatatire a calitatilor fizico-meeaniceale terenului de fundare sau de alcatuire a structurii, avindu-se in vedere !ii im- .

plicatiile de ordin economic. '

7.18. Rosturile prin'structura, prevazute pentru dUatari. seisme, se pot rezolva la nivelul infrastructuri~, fie traversind 'Iundatlile, fie oprindu-le la acest nivel, fundatia de ~t deve: nind comuna pentru elementele portante ale ambelor eorpurr

de cladire. .

Marlmea necesara a rosturilor'- se stabileste de proiect.ant, dar nu trebuie sa fie mai midi de 5 em.

'l! lJtr(Ll

I' . _ :::!J~_

1,--- - --,rr-

II~· I~

II I .. , I,

II ' '

II I/Grt'ndci de II

I eclll'li!Jrore II

II_ ~t.: __

inl - l:r-

II J

II L Gr/f7dci de II

I I echl/;"rctre 1,1

I • I

LL_- .=- -= zr : =..l ~ _.-J

Rosf de

1U17doiiB

Fig, 37

In icazul terenurilor pentru care prescrlptille .speciale r,ecomanda alte prevederi, alcatuirea rosturilorrde tasare se face

tinlnd.seama de prescriptiile respective. I"

, in cazul rosturflor care' strabat fundatia, se recomanda prevederea unor fundat.it'sau grinzi deechilibrare(pct.6.6) dispuse Ia cca. 4 m distanta ~ntre ele, perpep.dicular pe fun-

datie (fig. 37). .

. In cclztil in care rostul nu strabate fundatia, fse are in vedere .ca prin alcatuirea aeestuia sa se creeze _posibilitatea r9- tirii unuia dintre peretii' de rest fara antrenareaceluilalt (fig. 38).

Distanta dintre peretii de rost se .stabileste prin proiect in Iunctie de marimea def'ormatiilor.

Pentru fundatiile structurilor eu diafragme situate pe terenuri avind compresibilitatea pronuntata, se respecta ~i pre, vederile de la pet. 7.13, ~i 7.17.

Pentru detaliile de alcatuire se tine seama de prevederile

" de la pet. 7.27. 'I

7 - c. 1023

97

Fundatli continue, cu descarcari pereazeme izolate,

7.19. Aceste tipuri de fundatii se -utilizeaza in cazul zidurilor ce transmit incarcari mici la fundatii, sau atunci cind terenul de fundare se gaseste la 0. adincime mai mare de cca 2 m, si sint alcatuite din: .

_ blocurile de Iundatie ce constituie reazemele izolate ; _ elementele de descarcare a incarcarHDr transmise de

pereti la aceste reazeme.

Presiunea de cal cui a terenului de fund are trebuie sa fie suficient de mare, ca sa fie posibila distantarea rationala, de-~ lungul zidurtlor, a blocurilor ne fundatii' ce fDrmeazareaze:-

meleizDlate. . '

Fundatiile cu descarcari" pe reazeme izolate nu sint indi-"

eate in cazul cind sint de asteptat tasari inegale ale acestora, De asemenea, ele se vor-evtta in !'egiunile cu seismicitate

mare (gradul 7, 8 sl ,9). -,

Pentru a preintlmpina efectul umflarii terenului din cauza inghetului sub elementele de descarcare, se prevede un spatiir pin a la suprafata terenului _. egal cu valoarea posibila a urn, flarii pamintului (cca 5 .. ,.10 ern), care se umple cunisip grauntos, impiediclndu-se totodata accesul direct' al apei, asigurindu-se evacuarea el.

7.20. Reazemele izolate se prevad de-a lungul peretilor, in punctele de irrtretaiere a peretilor sau in acelea in care sint incarcari Importante. 'De regula, aceste reazeme se dispun in eonformitate cu traveileeDnstructiei ~ in dreptul plinurilor

(spaleti de zidarie). '

Distanta optima intre reazeme se stabileste pe baza unui

calcul tshnlco-econorriic. ,

Alegerea materialelDr,' dimensionarea, stabilirea adincimil de fundare, alcatuirea constructiva a reazemelor izolate, se fae analog fundatiilor continue rigide. Reazemele izolate se fae 'in sectiunea transversala de forma dreptunghiulara, c1,1 sau far a:

evazari sau trepte. ' '

Reazemele izo1ate de regula au in plan 0. sectiune de forma drsptunghiulara. In zonele de intretaiere in "L" sau "T" ~ peretilor, se obisnuiesc forme de fundatii conform fig. 39.

Pozitia In plan a blocurilor de fundatie se alege astfel incit centrul de greutate al suprafetei , bazei lor sa fie crt

98

-~

f

Fig. 39

mai apropiat, sau - daca este posibil - sa coineida cupozitia .

rezultantei Incarearilor transmise de pereti, ",

7,21.' Elementele de descarcare sint alcatuite din grinzi sau bolti, care constituie suportul peretilor ~i care transmit incar-

carile la blocurile de fundatie, ' .

In eazul, obisnuit al constructiilor fara SUbSDl, elementele de descarcare alcatuiesc si soclul peretelui, depasind cu eel

putin 25 em eota trotuarului constructieL" .

Fata' superioara a' elementelor de descarc~re se aseaza l~ eel putin 10 -cm sub nivelul trotuarului.

Izolatia hidrofuga orizontala a peretilor .se aseaza de regula Ia partea superioara a grinzilor sau boltilor ere descarcare.

Grinzile sau boltile se fac de regula mai late declt peretele

de deasupra eu eca 5 em de fi.ecare I>arte. . ,

Utilizarea grinzilor prefabricate se recomanda in eazul constructiilor cu pereti avindD dispozitie reguIata in plan si

cu lncarcari mici. " .

, Pentru usurinta executiei, se urmareste .pe cit posibil ca

grinzile sa aiba aeeeasi inaltime. . ' ,

7.22. Grinzile sint de regula continue, pe reazeme late' ele

pot fi proiectate eu sau fara vute de reazeme (fig, 40). '

Pentru asigurarea unei rigiditati corespunzatoare se reco-

mmda: ' . .'

- in cazul grinzilor drepte (fara vute), inMtim~a h ~' L/8:

- -In eazul grinzilor ou vute, Inaltimea in cimp h ~ L/9.

iar pe reazme h ~ L/6 ;

in care ': L reprezinta lumina dintre reazeme.

a, Gni7Zl' ford

c.6r/nz; cu vate

Fig. 49

La constructii de midi ,importanta, sau· in cazul grinzilor ce suporta Ineareari mici (de e~. Ia pereti neportanti), aceste limite se pot micsora.

7 .. 23. Boltile de descarcare (fig. 41) se realizeazade regula din beton cu armatura de siguranta.

~'.... L

l~':li' "_:___",--=~----.r

b.Boli/cu iolradosu[ pofl.9onaL

.Fig.Al

tOO

Se pot folosrsi tolti" din' beton simplu, insa ,numal1a con- - structii cu eel mult dow niveluri amplasate pe terenuri putin compresibile f?i mra contractu.

La pamiriturile in carerse pot produce tasari mici saula . paminturlle contractile, boltile se prevad etl armatura de .,si- .

guranta. '

, In cazul cind se: folosesc grin:h prefabricate, se asigura continuitatea armaturii in lungul peretilor prin dispunerea de armaturi in lung de minimum 3. 0. 12 mm (otel PC) sail

3 0 16 mm (otel OB). '

Se reeomanda oa inaltimea boltii la" cheie sa fie h. =Ll5. iar sageata boltti la intrados f, == Ll4.

, Se recomanda ca Intradosul sa fie de forma circulara ; pentru simplificare, executarea intradosului se poate face dupa un

po}igon inserts in. cerc. '\ , . .' ,

De asemeriea,se urmareste, pe cft posibil, ca toate-bol-

tilesa aiba aceleasi inaltirni sl sageti. '. I

La capetele zidurilor, aco1o unde 'impingeiile boltilor nu siI\t echilibrate, se asigura stabilitatea fundatieiprin Iungimea corespunzatoare a blocului de fundatievjreazemului], in asafel ca sa poata prelua si transrnite terenului, in bune condi- . tii, impingerile.

7.24. In cazul constructiilo~ care au Iundatii continue sub

, .pereti, ca sistem general de fundare, se pot utiliza in mod avantajos, pentru sustinerea . peretilor neportanti sau despartitori, grinzi debeton armat (monolite sau prefabricate), care

reazema pe fundatiile peretilor principali. ' .!

.:In eazul constructiilor cu struotura in cadre aceste grinzi

reazema pe fundatiile sttlpilor. /. '

Fundatli realizate de insa~i placa suport a pqrdqselii

7.26 Aceste tipuri de fundatis se pot executa numai sub pereti despartitori, neportanti, transmitlnd rplacii 0 incarcare de eel mult 1000 kgf/m, 'situati in 'spatitprotejate de tnghet.

Cind placa este asezata pe teren s~natQs sau umpluturi

bine cornpactate pina Ia 4,0 cm grosime: I •

. - daca peretii despartitori transmit 0 incarcare de max. 400 ¥gf/m ~i au iungimi de max. 3,00 m, placa poate fi exe-

101

a.

Fig. 42

"

cutata din beton simplu de clasa B<; 7,5 si grosimea de eel

. outin 8 em; .' I

- daca peretii despartitori transmit 0 incsrcare de peste 400 kgf/m si au lungimi de peste 3,00 m, se reeomanda sa se prevada 0 armare a placii pe 0 latime de 1,00,. ~ 1,50 m, eu 0 retea avind eel putin 3 bare pe metru liniar, de minimum 0 5 mm pentru STNB.-

Cind plaea este asezata pe umpluturi de 40 ... 120 em gro- , sime :

- daca peretii despartitori tr~nsmit 0 incarcare de max. 400 kgf/m se recomanda sa se prevada 0 armatura transversala de minimum ;j 0 6/ml, pe 0 latime a placii de 1,00 ... 1,50 m si 0 atmare Iongitudinala avind minimum 4 bare 0 12 mm'

din caredoua bare sub perete (fig. 42 a) ; ,

~ daca peretii despartitori transmit incarcari mai vmari se recomanda si ingrosarea locala a placii (fig. 42). ' Cindplaea este asezata pe umpluturipeste 120 em grosime se realizeazafundatii separate sub. ziduri.

In legatura eu modul de exeeutare a umpluturilor ~i ve'rifiearea lor, -trebuie avute in vedere prevederile euprinse in . "Normativul pentru exeeutarea Iucrarilor de terasamente pen-. tru realizarea fundatiilor constructiilor civile' si industrial~" ..

indicativC 169.....,..83. '

Fundatii pentru- structuri ell diafragme 7.27. Dimensionarea latimii, talpilor de tinind searna deprevederile de la pet. 7 A

din beton armat fundatie se faee

ID2

Diafragmele de la primul nivel fiind armata ,~uretea, fundatiile . trebuie .prevazute la ' partea superioara, ICU' 0, cen:' tura in eare sa se poata prevedea mustati pentru legatura dintre pereti si fundatie,

In eazurile curente, fundatia diafragmelor are alcatuiraa . din fig. 43.

, Dimensiunile eenturii se aleg astfel cah/a ~ 1.

Armarea transversala a centurii de beton annat se face ou etrieri cu diametruh de minimum 6 mm dispusi la _m~mum 25 em; in cazurile in care raportul hla ~ 2, se oalculeaza armatura transversals de la partes inferioara a centurii

\

j
,
I I
-
a f!Jdro/2o/dfl'~
V rigid 0
- 1
- ./
\
,/ rr
;m , ~ I
-..c: .
.
\
I
I ,
i
I "\ \
/ . \
/ ' \ (
~ /~ <r,
.':~' .,,' ~' WA.- "-' VI
B ..
, Fig. 43

103

eonsiderind presiunea exercitata de blocul de beton sirnplu - asupra centurli.

Armaturile longitudinale ale centurllor, in cazul terenurilor compresibile, trrebuie sa res~te urmatoarele conditii

~~: , f

- diametrul de 10 mm ;

z.: sectiunea totala de 4,6 ern? ;

- procentul de arm are' de 0,2% din sectiunea centurii. In cazul unor I oteluri cu marei superioare otelului OB 37.

limitele se reduc in raportul rezistentelor de calcul.

Acoperirea cu beton a barelor, longitudinale trebuie sa respecte prevederile din anexa- III -' ~ a Normativului C 140-86.

.. ( Atunci cind rezulta necesara marirea inal~imii fundatiei,

aceasta 'se \face prin -iniiltarea blocului de beton simplu.

. Atunci cind rezulta I necesara reduoerea inaltiml] fundatiei, din considerente legate de natura terenu1ui de fundare sau din considerente eoonomice, se poate adopta o solutie cu-

talpacontinua din baton armat. . \ I

Pentru dlmensiunile transversale ale 'talpi! continue din beton armat se respeota prevederile de la pot. 6.3. \

Armatura transversals a talpilor de beton se determine prin calcul, considertnd presiunea exercitata d-e teren asupra

talpii.· .

Zonelede fundati], situ:ate sub golurile -pentru usile de la primul nive1 sau, sub golurile ell. alta destinatie, se verifica con:siderind presinnea terenului actionind .pe jos in sus.

In cazul unei diafragme la care golurile se suprapun pe , vertioala, dar diafragma preia sarcini orizontale, zona de fundatle situata sub golurile de la . primul nivel se' dlmensioneaza, in cazurile curente (teren de fundare putin compre-. sibil, cladiri avtnd pin a la 10 ()taje), considerindu-se pentru fOlia taletoare actionind in zona respective valoarea de minimum 3 T max.v T max. fiind valoarea fortei taietoare din' baiandrugul eel mai solieitat de pe sirul respeotiv de bulandrugi (fig. 44).

:L04

Zona. de

. \

)

u·:: Tmox

j1771tl el7tc7'

Fig. 44

105

8. PROIECTAREA FUNDATIILOR PE' GRINZI $1 PE RADIERE DIN BETON ARMAT

,

Alcstuire generals ~i domeniu de aplleare

8.1. Fundatiile pe grinzi se folosesc La structuri de; rezistenta care transmit sarcinile la nivelul bazei constructiei,

.prin sttlpi, '

Adoptarea acestui sistem de fundare se face numai, dupa o analiza tehnico-eoonomica, deoareoe se caracterizeaza printr-un oonsum ridioat de beton, otel-beton .~i material lemnos.

Fundatiile pe grinzi continue sub stilpi sint reeomandate

a fi utilizate in urmatoarele situatii : I

. ,a) Cind, datorita oompresibilitatil pronuntate a terenului de fundare, este necesara 0 rigidlzare a constructiel la nivelul fundatlilor, care' nu se poate realiza prin alte masuri eon-

. struotive. In acest caz se prevad grlnai de fundare,' care sa lege longitudinal sirurile de stilpi, (fig. '45:a). Daca este ne-

cesara 0 rigidizare a constructiei pe arnbele directii se poate

realiza 0 retea de grinzi (fig. 45 b). ' . .

b) Cind evazarea fundatiilor izolate este irnpiedicata de un obstacol ' continuu in lungul unui sir de stilpi (fig. 46).

c) Daca este neoesar sa se evite fundatiile excentrice la

stflpii de linga un caloan vechi (fig. 47). .

d. La amplasarea unor cladiri pe terenuri cu capacitate pronuntata redusa sau pe "terenuri ce pot produce' tasaJ;i inegale.

a.

b.

Fig. 45

:106

Grlndci

Fig, 4~

ccllCO/1 .

e. La amplasarea cladirilor pe. terenuri dificile de fundare, care, invederea fundarii directe, au fost imbunatattta.". ~.2. Radierele din beton armat se utilizeaza inurmatoa-"

rele situatii : .

a) incazul fundahi constructiilor pe paminturi foarte compresfbile, mai ales in oazul unei stratificatlt neuniforme, ctnd in zona activa de, sub fundatii se pot produce tasart . inegale importante, iar mijloacele de i~bunatatire a terem.i.~ lui in zona' activa sub talpa fundatiei, ell procedeele ounoscute, nu asigura eliminarea acestor tasari posibile ;

1.07

b) Ia > constructii 'inalte (~uri de fum, silozuri de cereale, turnuri de racire, eladiri social-admtnistrative cu numar mare de etaje etc.), la care incarcarea pe m2 Ia nivelu1 cotei de fundare este apropiata cit marime de presiunea conventionala sau de presiunea stabilita pe baza calculului terenului de fundare;

cj Ia subsoluri si constructii ingropate inpamtnt situate in pinza freatica si la care este rieoesara realizarea unei cuve etanse.

Radierele pot fi impartite in :

, '-

1. radiere de greutate;: care nu fac ohiectul ' prezentului

normati v ; ",

2. radiere de rezistenta, care lucreaza la incovoiere sub actiuneapresiunilor reactive alaterenului die fundatte !?~ pentru care se potadopta solutii constructive:

_: radiere din plaei drepte, rezemate pe pereti portanti ;

- radiere din grinzf ~i placi; •

,- radiere din plansee eiuperci ;

- alte tipuri de radiere (casetate, eli placi curbe etc.).

I

Elemente constructive \

8.3. Din punet de vedere a1 dispozrtiilor constructive cu'rente, grind a de 'fundareesteusernanatoare au 0 grinda .obi!?nuirta, cu deosebirea cii este solicitata de [os, in sus de catre

presiunea reactiva. ,

rrn alcatuirea constructiva se tine seama ~e urmatoarele :,

a) Ipaltimea Hi a grinzii (fig. 48) se ia intre 1/4 !?i 1/6 din distanta dintre doistHpi consecutivi. Cindeste nevoie se 'pot

, prevedea vute pe reazeme. Ele se realizeaza astfel incit raportul H !Hi sa fie cuprins intre 1,2!?i 1,5, iar Iv == (1/6 ... 1/4) Lo (fig. 48).

'108

Fig: 48

b) Pl~ca de l~ partea inferloara a grinzii se realizeaza eu fata sl!perioara. orizontala.; ,pina/Ja 30 ern Iatime a placii in <consol~ s~ adn;ute ca fata superioara sa fie orizontala : peste a.ceastli dimensiune fata superioara se va realiza in panta. lnaltimea "H" a placiifn dreptul grinzij (fig. 48) se ia astfel .incit .raportul IY~ ~a ~ie cuprins tntre 0,25 ;;i 0,35, dar valoarea

rninima a Inaltimii este de 0,30 m. . .

.Inaltimea "h" a placii la exterior este de eel putin 0 20 m

. '!;Oi se ia intre H/2 !]i Hi3. '

Latimea grinzilor la partea superioara rezulta din conditia -ca in jurul stilpilor sa se realizeze 0 bancheta orizontala de 2,5 ... 5 em. In cazul unor stilpi de dimensiuni' mari, pentru a -e_vita 0 l?tiI?: pre~ ma!~ a grinzii, se prevede 0 grind a de la- 1ame variabila, mal lata m dreptul stilpului raoordarile dintre .1atimile diferite realizlndu-se eu vute ca i~ fig. 49.

Functie de latimea "B" a plaoii grinzji, inaltimea poate sa rezulte egala cu iniHtiroea grinzii, in care oaz se foloseste 0 sectiune ea in fig. 50.

Fig. 49

109

0.1

._---------

----,-----

a 1_

SEC!IVNEA a-o:

Fig. 51

Totdeaun; cind este posibil, se realizeaza console la cele doua extremititi ale grinzii, console care asigur~ 0 compo:tare mai buna a nodurilor marginale. Se. recom~da . ca lung~mea aeestora sa fie euprinsa irrtre 0,25 !;>1 0,30 din dlstanta dintre

stilpi. \ - '( , ", y

In cazul cind din PUiI1c~ devedere economic rezulta ~ompetitiva solutia cu stilpl prefabric~ti, gri~zile ~e fu?,~atie se ,realizeazi'l 'in forma de j[ (fig. 51), in [urul stilpului realizindu-se un pahar, daca conditiile doexploatare nu impun umplutliri din

'. " 1·-,

beton simplu. /

Paharul se verifica !;>i se proiecteaza dupa normele 'in vi-

goare.

110

•

l /

Pentru realizarea grtnzilor de Iundatie sub sttlpi, se "ut1-

Iizeaza betoane avindclasele indicate in cap. 3. I.

Armarea grinzilor continue sub sttlpi se face cu arrriaturi

\ Iongitudlnale st transversale. '. . . ,

Proeentul minim' de avrnare· pentru armatura longitudinaUi din otel cuprofil .periodic este de 0,10% din.-sectiunea utila

pentru cea transversals din otsl OB 37 este de 0,050/0• .

Momentele incovoietoarc la care se dimensioneaza : armatura longltudinala seiau in sectiumle de la Ietele stilpilor. In sectiunile In care placa grinzii este cornprimata, calculul se face ca pentru 0 sectiune T. Toata arrnatura longitudinala de . rezistenta se amplaseaza in inima .gninzii. '

De 0 parte si de alta a grinzii se provad in placa acesteia arrnaturi Iongitudinale de repartitie .cu 0 sectiune pe ml. de eel putin 100/0 din armatura transversala de rezistenta a' placii pe . rril, dar minimum 30 81m. Aceasta arrnatura poate Ii luata 'in calcule pentru preluarea momentelor pe reazeme.

Armaturi longitudinale constructive se prevad !;>i pe latlmea grinzii, astfel ca distants dintre doua bare sa nu fie mai ,. ' mare ca 35 em.

.Cind latimeagrinzii Ia partes superioara este mai mare ca 40 Pm, sau daca numarul barelor intins€' pe un rmd este mai

mare lea 5, se prevad etrieri dubli, '

Armarea placii grfnzii se. realizeaza cu plase . sud ate in toate situatiile cind este posibil.

. Cind din calcule rezulta armatura- .inclinata pentru forte taietoare, aeeasta se dispuse la 45°, S1;111 13 60° in grinzile cu

iniiltime'mai mare. .

.8.4. Din punct de vedere al dispozitiilor constructive curente, radierele sint asemanatoare cu iplanseele actionate de

presiunea reactiva a terenului de fundare. .' .

'I'ipul. radierului I se alege in baza unui caleul tehnico-economic, tinind seama de .tipul de structurasi de calitatile tere-

nului de fundare. .

Radierele din placi drepte rezemate pe ipereti portanti se folosesc pentru constructii, la care distanta lntre acesti pereti nu depaseste 3,00 ... 4,00 m !;>i la care se cere 0 rigiditate mare a constructiei la nivelul fundatiilor.

a) Radierul se executa dintr-o placa simpla armata pe 0 singura ,directie pe distanta intre pereti. Placa se poate realiza

Fig. 52

Fig. 54

Fig. 56

Fig. 53

Fig .. 55

Fig. 57

eu vute pe reazeme, pentru preluarea momentelor maxime negative. Grosimea placii se ia construetiv de eel putin ,20 em, pentru asigurarea unui minim de rigiditate a radierului.

, b) La constructiile pe cadre, se pot folosi radiere cu-grinzi.

Ele sint formate din placi armate crucis, rezemate pe 0 retea grinzi (fig. 53) sau pe grinzi principale si secundare. (fig. 52).

Cind desehideri1e intre stllpi sint mari (depasind 4,00 m) dar egale ca marime, se recomanda grinzi secundare in cruce,

sau retele de grinzi seoundare (fig. 54), .

Ca alcatuire grinzile rad'ierului nu difera de grinzile de,

fundatie obisnuite. '

c) Radierele alcatuite cu plansee-ciuperci se folosesc 18. siIozuri, depozite subterane de alimente, rezervoare ingropate etc.

Capitelurile de 1a baza stilpilor pot avea urmatoarele

forme:

:_ capitel simplu (fig.. 55) ;

- capiteI cu frintura (fig. 56) ;

-, capitel cu placa de rezemare (fig. 57).

Pentru realizarea fetei superioare perfect plane, se pot prevedea, in locul capitelurilor de deasupra placii, ingrosari in jos (fig. 58).

, La constructii cu Incarcari mari rsi .la care exists posibili - ' tatea unei .Incarcari partials asimetrice in timpul rexploatarii (silozuri), trebuie sa se asigure 0 rigiditate cit mai mare, pentru a putea redistribui in cit mai bune conditii presiunilepe teren. In astfel de cazuri, radierul se po ate executa sub forma unei placi de grosime mare (0,80 ... 1,20 m), pe care stilpii sa rezeme fara capiteluri ,(fig. 59)

Calculul grinziIor continue de -fundare

I _

8.5. Din punct de vedere static, fun dati a continua sub stilpi este 0 grinda incarcata de sus in jos cu sarcinile transmise de stilpisi de jos in sus cu reactiunea distribuita a terenului pe toata suprafatade contact.

La calculul unei astfel de grinzi trebuie avute in vedere urmatoarele :

a) Alcatuirea grinzii si determinarea Iatimii suprafetei de contact a placii acesteia se face printr-o predimensionare, la

8 - C. 1023

113

/

Fig. 58

i

care se utilizeaza metoda aproximativa a distributiei¥niarea

, reac~iunilor pe suprafata de contact, . .

, b) Pentru calculul si armareagrinzii in l~ngul ei, diagra-

mele de eforturi se stabilesc folo!)ind una din .met~dele de calcul ale irinzii, ca grinds pe mediu deformabll.

, ' ,

"',

I,

Coeficientulde rigiditate al t~~en'w.ui necesar efectuarli.' acestui calcul se considera in rnodelul Winkler-Boussinesqi}i

""': .

se determina eu relatia :

E

k =k," ---a (1 _ \/2)

unde:

»:

I

coeficient functie de raportul dintre lungimea ~i latimea isuprafetei de contact a grinzii, dat in tabelul 7 ; ..

modulul de. deformatie Iiniara ra terenului; , • _- coeficientul dedeforinatie Iiniara a terenului; - semilatimea suprafetei de contact a grinzii;

---. semilungimea suprafetei de contact a grinzii;

E

u a b

Tabc)u) 7

b b·
, at ~ - km (X.~- k",
a a ..
1_,00 .0,5283 6,00 0,2584
1,25 0;4740 7,00 I 0.2465
, 1,50 0,4357 8,00 0,2370.
1,75 ' 0,4070 9,00, 0,2292
2,00 0,38.45 10,00 0,2226
, 2,23 0,3663 20,00 0,1868
2.50 . '0,3512 30,00 0,1705
2;75 , -0,3385 40,00 0,160,6
- 3,00 0,3275 50,00 0,1537
. 3,50 0,309~ \ 60,00 0,1484
4,00 0,2953 70,00 0,1442
4,50 0,2836 . 80,ob 0,~407
5.00 0,2739 90,00 0,1378 I
" 100,00 0,1353 115-

c) Penlruealcului grinzii, in eazurile in care distantele - intre stilpi nu difera eu mai mult de 200/0, incarcarile pe stnpi sint apropiate ea valoare si rigiditatea grinzii si deforrnabili= tatea terenului de fundatie au valori care asigura 0 redistribuire a presiunilor reactive; se po ate admite distributia plana

a aeestor presiuni. .

d) Pentru dimensionarea armaturii Ta Iorta taietoare, se considera valoarea fbrtei taietoare corespunzatoare sectiunii .

de la fata stilpului. .

. e) Daca grlnda este solicitata ex centric in' sectiunea transversala, sau daca grinda este solicitata!?i de momente de torsiune, placa grinizii se arrneaza eu etrieri inchisi, .eapabili

sa preia torsiunea. "

f) .Pentru armflrea pHiciigrinzii (armare transversala) se poate admite repartizarea uniforms, respectiv liniar-variabila, a presiunii de contact in sectiune transversala, daca se are in vedere rigiditatea ei mare transversala in .raport eu cea a tere-: nului. Armatura transversals din placa se dimensioneaza pe baza momentelor ineovoietoaredate de reactiunea terenului in raport cu sectiunea din marginea grinzii,

! g) La armarea grinzilor de fundatie trebuie avute in vedere toate preseriptiile referitoare la alcatuirea si calculul elementelor din beton armat..

9. PROIECTAREA, FUNDATIILOR PENTRU CONSTRUCTII U$OARE DEMONTABILE, CU DURATA LIMITATA PE UN AMPLASAMENT

9.1. In functie de durata de stationare pe amplasament, fundatiile constructiilor de organizare de santier se realizeaza diferentiat pentru: .

ajconstructii. eu durata pe amplasament sub unan;

b) constructii cu durata pe amplasament de la 1 la 5 ani. 9.2. La alegerea tipului de fundatie trebuieavut invedere

ca la terrninarea obiectivelor . construite; Iundatiile obiectelor de organizare. de santier trebuie si ele indepartate, pentru a Iasa terenul II). stare a initiala avuta .inainte de construirea ohiectivelor respective In acest scop 'se recomanda evitarea fundatiilor din beton monolit.

Adincimea de fundare se stabilesta la minimum 10 em de la nivelul terenului natural, rezultat dupa decapat~stra-

tului vegetal. .

. In ca)zul constructirlor celulare, prevazutc cu:talpi de rezemare pe teren, fundatia poate fi realizata dintr-un strat corespunzator din pietris cilindrat.

9.3. Pentru constructiilo din clasele de importanta , medie' sau redusa (clasele III, IV, V, conform pet. ~.2 di~ STAS 10.100/0-'-75) precum !?~ pent:u ~on~tructiile cudurata.ps amplas~men\sub 1 an,. dimensiunila In plan ale fundatiilor ,~ s~abllese in conformitato cu ealculul dupapresiuniconventionale de calcul conform pet, 1.4, din ETAS 3300-85. .

A~in:imea. de'~un~are se ia conform tabelului l,putin. du-se msa :eahza.!?l' prm!r-o fun~ati~ de beton, dispusa peste C! umplntura de pietris batut realizata pinaIa cota respectiva.

In acest caz, fundatia poate fi :' ."

, -. euzi~etde betoa armat (monolit .sau prefabricat), care se reahzeaza conform. prevederilor de la pct. 6.2, considerind

• • v H

presiunea maxima pe teren de 4 daN/cm2 $i - min. =s=. 0,15,

. B

Inaltimea H' la rnarginea obeiiscului fundatici (fig. 2~ s~ ia 'de minimum 5 ern ;

.~ fl!ndatia continua (monolita sau prefabricata), care se reahzeaza conform prevederilor de la pct.7.2 .•. 7.5, considerind

, - H

presiunea ~axima de 4· daN/cm2, B min. == ~,15 ~i

13 min, = b + 2 X 1} (in em); b min = 6 em (fi~ 19~, a). _ ~.4. Per:t:u constructiile cu durata pe amplasament peste 5 am se aplica prevederile din norrnativ.

10. EXECUTA REA FUNDATIIr.OR DIRiECTE

., .10.1. Jxecu~~rea si receptionaroa l~crarilor de fundatii directe se fac,potrivit Normativului C.169:'_83.'

10.2.~riainte de inceperea lucrarilor pentru executarea c?rpu1ui. fundatiilor trebuie sa fie terminate hicrarile prega-

titoare !?l anume : . .

a) Trasare~ axelor f~~datiilor!?i executarea sapaturilor ?) !?rotectla constructiilor vecine si a instalatjilor existente in pamint ;

c) Coborirea nivelului apelor subterane,pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci dnd procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub apa ;

d) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale !?i a instalatiilor auxiliare necesare executarii 'fun-

datiilor ;' "

e) Verificarea axelor fundatiilor:

f) Verificarea corespunzatoare dintre situatia reala !?i proiect (din punct devedere al calitatii terenului, dimensiu-

nil or !?i pazitiilor),in limitele tolerantelor preserise ;

, g) ) Incheierea procesului verbal de .recepjie a terenului de fundare.

Daca caracteristieile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurrle ce urmeaza :a se lua se stabilesc impreuna cu proiectantul !?i se transmit prin dlspozitie

de santier. '

In cazul, fundatiilor in apa cu, sau fara epuismente, se verificaIn mod special ca nu s-aul produs afuieri, ebulmente, prabusirt etc. sau ca efecteleacestora au fost inlaturate in asa fel incit corpul fundatiei sa poata fi I executat corect con:"

form proiectului. , •

, 10.3. La executarea Iundatlilor pe paminturi sensibile la

umezire se respecta in plus prevederile din Normativul Po 7-77, iar in cazul executaril fundatiilor de paminturlcontractile cele din Instructiunile tehnice P. 70-79.

10.4. Trasarea Iucrarilor de fundatii : fac€ parte din trasarea lucrarilor dedetaliu.

f La pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor de beton ~i beton armat, abaterea admisibila este de 10 mm.

Abaterea admisa : pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel, se admitede maximum II) rpm.

10.5. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere

urmatoarele: ,

a) Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si mormele de fabricatie in vigoare; se atrage atentia asupra cazurilor in / care proiectele prevad . ca- mas uri de protectie anticorosiva utilizarea de cimenturi 'Speciale !?i anumite grade de impermeabilitate a betonului.

M,8

b) Fund~tia se'executa fara intreruper~ pe di~t.apta dintre doua rosturi do-tasare ; in cazul cind aceasta conditie nu poate fi respectata se procedeaza conform Norrnativului C. 140-86.

, c) In. cazul betonarii sub nivelul apei subterane s~ verifica, dupa caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a masurilor contra afuierii terenului !?i spalarii cimentului din, beton, fie respectarea prevederilor din anexa Normativului

C.140-86. \

d) In cazul fundatiflor de tip pahar pentru incastrarea stilpilor prefabricati, se vei-ifica dimensiunile golului (sectiU1;i orizontale ~i verticale), impanarea si celelalte legaturi provizorii (care trebuie sa asigure echilibrulsta.bi,l al stilpului) C~)I~form Normativului C 140~86, precum si mcastrarea defml-. tiva prin betonare.

In timpul montajului stilpilor 'prefabrtcati sint obligatorii masuri de mentinere a echilibrului stilpilor. Pentru cazul stilpilor dubli sintnecesare masuri suplimentare, avind in vedere faptul ca nu se pot f'olosi pene decit Ia 3 laturi.

f) Executarea rostului de tasare se face tntr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea .sa, pentru .constructille fundate pe terenuri obisnuite, este de minimum 3 em. In cazul fundatlilor ipahar rostul va avea 0 latime de 5 em. Pentru constructiile . fundate pe paminturt dificile, (loessuri,· contractile etc.), Iatirrrea rostului se ia potrivit prescriptiilcr

pentru fundarea pe astfel de terenuri. ., I

Executarea rostului se trateaza cu 0 lucrare aseunsa !?i se va receptiona decatre reprezentantul beneficiarului, in

timpul executiei sale. '

10.6 Cind constructii.le se f'undeaza pepaminturile, loessoide sau argile contractile se respecta prescriptiilor in acest' -, sens ale normativelor respective.

11. MASURILE DE TEHNICA SECURITATH MUNCH'

.

. 11.1 In procesul de executie a lucrarllor de fundatii, tre-

buie respectate urrnatoarele prevederi in vigoare.: •.

a) Norrne republicane de protectie a muncii, aprobatede Ministerul Mundi si Ministerul Sanatatii cu Ord, nr. ?411975 sl 60/1979.

b) Norme de protectie a munoii in aetlvitateade construe- . tii-monta], aprobate de M.e.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980.

c) Norme rgenerale de protectie impotrfva incendiilor la proiectarea !?i realizarea constructiilor !?i instalatiilor - 1977. d) Norme tehnice de proiectare !?i realizare a construetiller privind protectia Ia actiunea focului, indicativ P.118-83.

, 11.2. Conducerea antreprlzei este .obligata sa elaboreze· instructiuni speciale de tehnica-securitatii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, preeum !?! pentru diferitele operatiuni ce se efectueaza la lucrarile de fundatii, care nu sint prevazute in riormele in vigoare, Iolosind in acest scop fisele tehnologice existente sau cartea teh- . nidi a utilajului respectiv ..

/

\' ;A.NEXA J

1. CALCULUL MOl\J'ENTELOR INCOVOIETOARE PENTRU FUNDATII , PATRATE ~I FUNDA'fIlDREPTUNGHIULARE IN FORMA'D}!;

. TALPA ARMATA

'_ A. Pentru fundatii si cuzlnetl de forma patrata si stilpf cu sec·

tiunea patrata (fi~ .. 1.1) se unesc cclturtle bazei stilpului cu cOlturill corespunzatoare ale bazei fundatiei si se considera pentru calculJundath descompusa in patru console trapezoidale, Pe directia X-X se considers

, momentul i~ovoietor dat de presiurrile pe talpa fundatiel pe ~upra· tata eonsolei 1-2~5-6, in sectlunea de ineastrare 9-1_;2~ro.' Ana log, pe directla y-y, se considera momentul Incovoietor dat de pre siunile pe talpa fundatiei de pe suprafata consolei 1-4-5-8, in sec tiunea de incastrare 11-1-4-12.

Pentru fundatii l1i cuzineti de forma dreptunghiulara (fig. 1.2 ~i 1.3) cit l1i pentru fundatiile l1i euzinetii de forma Ratrata cu stilpi de sec tiune dreptunghiulara, se due din e~lturile bazei stilpului drepte la 45 fata de axele. fundatiei !1i se considera pentru ealcul .ca fundatia e$tl taiata in patru console de catre aceste drepte. Momentele lncovoietoarE se deterrnina in aeelasi mod ea l?i pentru fundatlile patrate.

Dupa cum Ix> Iy sau Iy > Ix, rezulta schemele din fig. 1.2 l?i 1.3.

B. Formu~le de calcul ale momentelor ineovoietoare pentru pre siuni pe . talpa fundatiei uniform distribuite sau variabile Iirriar.: e1

Inarea in eonsiderare a prevederii de la pet. 6.4 b sint : ;

a) Fundatij piitrate!?i stflpi cu sectiunea piitratii, eu ~n'CArearl €entrica:

2B+b Mx=MII=--(B~b)2p; (daN em)

24 . ,

.b) Fundatil dreptunghiulare eu Incarcare exeentridl.:

PI + P2 / 2

Ix> 111; Pmed = 2' ; (daN em )

,

M =,2. (PI + /J2)I( AI! ~l~ ).; (daN em)

z 4 Pl.-+- 2Pa 2 3 ,

2

Mil = Pmtlll (3b + 4111); (daNem)

PI + P2

Iii> l«, Pmea = 2 (daN/em2)

..

/l IT I J ILl i II I III r II III [ a

. Fig .. I.1

~ig. 1.2

-:t.22

• I

I •

/

Fig. 1.3

) \

i,'

UlIIII! II J 111111111110 P'

Fig. 1-4

My = :~'d (3B1: - 21~); (daNcm)

in care:

B - latura mare a bazei fundatiei (em); A - latura mica a bazei fundatiei (em) ;

b ._... latura mare a sectiunil stilpului (em) ; a - latura mica a sectiunli stilpulul (em);

p .,.... presiunea pe teren din care s-a scazut presiunea uniform " distrtbuita data de greutatea proprie a fundatiei (daN/cm2) • c) Formulele de calcul ale' momentelor ineovoietoare utilizind ta-

bel~lede calcul -. ,.' .

_ Presiunea pe teren uniform distrlbulta p :

p. B3

Mx = --,; (daNcm) I.

• p. A3

My=--·-.; (daNcm)

"'I

]23

,

Fig. 1-5

Fig. 1-6

Valprile ),,~i '1'1 se dau in tabelul I st respectlv IIi _ Presiunea pe teren variablla Iiniar Intre :

Pmax = PI ;;i Pmin = P2 . Mx = O(~ P1B2: (daNcrn)

in care coeficientii a &i.~ se introdue cu valorile din tabelele III iii rcspectiv IV.MiI = Pmtd.· A3/"fJ (daNcm).

d) In cazul unor cuzineti de dimensiuni mici(1 <; 30 em) sa admite dimensionarea armaturlt dupa urmatoarea metoda (f,ig. 1-7).

Armatura dupa directia x __ . x se dlmensioneaza la momentul incovoietor din sectiunea 9-1-2-1Q, dat de prcsiunea de pe portlunea 5-6-9..,-10 a bazei cuzlnetulul. La fel, pentrU: armature .dupa directia y _ y, se considera momentul Incovoietor din sectiunea 11-1-4-12, oat de presiuni le de pe portiunea G'"7'8-11-12, a bazei cuzinetului

I.

x

,

iss

2. CALCULUL -MOMENTELOR INCOVOIETOARE IN FUNDATII'IN CAZUL SOLICITARILOR VER'flCAI-E' CU EXCEN'TRICITATI MICI Excentricitatea sarcinii sti1pului fata de baza fundatiel.

B-b

'eo = --; (em)

, 2 .'

Momentul 1\.1 = N~o se repartizeaza stilpulul ~i ,fundatiei proper- . tional cu rrgiditatilede- rotire K.

MKst

MSti!p ~c= (daNcm)

K.t + Kfuna

4Kb

a) stilp incastrat K 8t =rt: '{da'Ncm)

3Kb

b) stilp articulat Est ~-= --; (daNcm) h

c

. h

J

b 2"

_ Fig.I-S'

1126

J'

unde kb este rtgiditatea sectiunii de beton .potrlvlt 'STAS 10.107/0-70. ... - Anexa II.

incare:

Kb =0,6 Eolo; (daNcm)

. i

r

Eo - modulu] de elasticitate at betonului (daN/en~2) ;

10- momentul de inertie aJ sectlunii de beton a sttlpulul (cm4) j' b .l,_ Iungirnea de ealcul a. stllpului, (em) ;

e - coeficientul de tasare in daN/cm3, al terenului ;

ABa

~jund = C.ljuna; (<laNem) Iluna ~ 12; (Cm4)

K"t

M/uoa = M- M . == M - M8WP; (qaNem),

1(81 + Kfuna

Reducerea de excentricitate de. mai sus 'se poate aplica, daca' tmpingerea Rt = Mjuna Ih ·(fig. 1.8 ~i fig. 1.9) poate 'fi preluata de- suprastructure,

Fill. 1-9

/

"Schema de calcul este data in. ipoteza c4 sarcina "N" a stilpului este centrlca. In cazul ctnd stilpulere st un moment Ineovoieter Ia baza, exeentricitatea "e, " se modifica in consecinta.

M" = Pme~. l" (3b + 21,,); daNcm)

[da Njcm] v.fig;I.10)

2 ' 3

Mz';" A~lx {2P1+PO)+ ~ (3Pl+PO); (daNcm) (v.fig.l.lO)

I

M" = ?'f1Ied: (3D ~ 1; - l~); (daNcm) (v,fig,I, iO). 6

3. f:;ALCULUL$I DIMENSIONAREA FUNDATIlLOR CU GRINDA DE ECHILIBRARE

Calculul ~i dimensionarea Iundatiilcr ell grind a de eehilibrare se

face in doua ipoteze : . I

a) Grtnda de echillbrare are 0 rrgtdttate marc la Incovolere in ra-

[{gr ~

port cu stllpul, -r-r-:-. == 10 .... 15, :

K «t

b) Grinda are 0 rigiditate llliC'a la tncovolere in ,raport. cu stilpul Kgr

--< 10. sollcltarile din grind a pe distanta dintre talp'i fiind deter-

Ku . •

minate numai .de solicitarile transmise prin sectiunea de capat.

Calculul suprafetel de rezemarepe. tercnse face la tncarcartle transmise de stilpi, la care se adauga greutatea proprte a stilpilor ~i a

grinzilor de echilibrare. \ '

• Dtrnensrunlle talpilor rezulta dupa efectuarea a 2-3 Incercarl pornind la .Inceput cu 0 excentricitate aproximativa "e" ~ cu Incarcarile de stilpi N1 sl N2• pentru ca in final prin considerarea tuturor incArcarilor inclusiv a elementelor de fundatie, sll nu fie intrecute presiunile si tasartle admisibile la nivelul de rezernare pe teren in condttiile schernei i~11.

128

......

/.

Fig. i-ll .

PPI

p2. fa

Fig. 1-10.

Rezultantele presiunilor reactive (fig. 1.10) se exprima pentru fun·' datia 1, prin:

Ie) .

R=Nll+-' 1 1· . 1 '

(daN)

pentru fundatia-2 :

Nl . e R.=N.-,--

- • 1

(daN)

'~

Suprafata de rezemare in 1, din 'conditia de capacitateportant~, rezulta din :

R1

51 = -.; (cm2)

Pa

in care: P .. este presiunea conventionala a pamintului sub talpa fun:-

datiei., ,).

Considerind dimensiunea B a talpii astfel, incit sa fie compattbila eu dimensiunile geometrice si Cll excentrlcitatea luatii, se obtine dimen-

siunea A a talpii.. .

Suprafata de rezemare in 2 se calculeaza in mod analog, la Incar-

cartle N2 !?i presiunea' efectivl'i corespunzatoare. ,

Pe ·baza dimensiunilor talpilor, se stabilesc dimenslunlle in plan vertical ale corpurilor celor ~ouli fundatit. Se evalueaza gr~tatea pro- . prle a acestor elemente, care nu trebuie sA. depii~~ascii preslUnea. conventionala a terenului la acelasi nivel. In caz cli aceastii conditie nu' este Indeplinita, se retace calculul pentru ' dimensiunea A mlirit4.

• 9 - c. 1023

129

r.

,
0 r- IO 10 on on on N ~ 0 0 0- oe r- IO
N. ... , <'l '" '" '" '" '" '" '" <'l '" N N N N
0
00 on .... '" '" '" - O. ~ 00 00 OC . r- IC on on
N '" '" '" '" '" '" '" N N N N N N. N N
0 "
,
10 '" N ,:.., - - 0'1 00 r- r- . 10 r-- on .". .... ..,.,
N. '" '" N '" '" N N N N N N N N N N
0
.... ~ ~igl gl ~I·~I ~ I-~I ~1 on 1 onl '~I""I '~I N I N
"'l N N' N N N N N
0
~I ~I ~I I I I II ~I "'I"'INI"'I-Io
N oc r" ,II~) V') <q'"
, N. N .. N '<'I t'I N N .N N N N N
0
~I ~I ~I ~I ~I ~I ~ r ~'I ~I I I I I I'
N N - 000
0 <'I N N. N N' N
N.
0
J:, ~I 101 onlonl ~'I''''I NI ~I ~I -101010-10-100
. - N N N .N N N N N N _... ..... -
.0
~ ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I gl gl
~ 01 o-Io-Ioclool~
0 N,"""" ...... -,_ - -
:: ~I' ~I ~I ~I ~I ·gl gl 0'11 0'1 I 0'1 I 001 00 I r-I r- ~ r-
...... - -_ ...... - - .............
0 . . .
- ~I ~ \', ~ I ~'·I ~ I ~I ~I~I ~I
~ 00 I r-I r-11O 110 .110
- ..... _---
'0
- ~I ~l ~Igi gl~I.~1 ~I ~ I 'r-I' 10 110 110 I ~ ron
0
, .... ,. " - ---_ ..... -
0
-
~ I
0 on 0 on 0 0 on 0 on 0 0 on 0 on 0
- .- N. N • <'l - - "l N, <'l - - N. N, "',
0 0 0 0 0 0 0 . c~ 0 0 0 0 0 0 0
.
.
~.1Xl '~ j 10, r-
0 0 0
:
,
-
~ Wi ~~~~--.---.----;-------i--~

... ~

g ~ g ~ ~ ~ ~" ~ ~. ~ - ~ ~ ~. ~ ~ ~ N'

~ ,

s:: •

§ -+--+-~~~-+---!-.-~..!__:_I

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~'~ ~ ~'N ~

c

~ ~I ~I ~I glgf ~I ~Igl ~I ~I ~I ~I ~I-~I'~

0\ N I -I 0 I 01 I 0'1 I -I 01 0\ I col r- -'I ::, I 0\ I 00.1 e-

N N N ...... - N N _. ...... ...... ' ~, N ...... _' ..... "

,

co 01010'11001. -l- 0'11 001'''r-1101 01 001 r-1101 01")'

• C""l N ,-" ...... - 1"1' ...... ...... ...... ...... .N _...... ....... ..... \

, ,

r- ~ I ~ I ~ 1 ~ I~ 1 ~ I ~ I ~ I ~I·~ I ~ I ~ 1 ~ I ~ I ::

10 col r- .1 r-I \0 110. I r-I' 10.110 I on I .... 1 r-I \0 1 on J 1 '"

...... - ...... ...... """',.- -',""" ...... - ..... - ...... ......

. '.

r . on '~I ~I ~I ~I ~I ~I~I' ~I ::1 ::1 ~I ~I \::1 ~I ~ ~ '. ~ I ~ I ~ I :: I :: I ~ I:: f :: I .~ 1 ~~. ~ 1 :: I ~ 1 ~ I ~

'" ~ I ~ 1 :: I :: I ~ I ::1 :: I .~ I ~ 1 ~I::'I ~ I ~ I ~ 1=

~, 0 on' 0 on 0 J 0 on 0 'on 0 0' on 0 on. 0

~..., ..... - N N ~ ...... ...... NN (""') -' - N N ~

o 0 0 0 0 0 0 0 '0 0 0 0 o· o· 0

- 00

o

o

~ \

. 131

\
\'
<3
~
~ ]
s '"
,0
..... ~
~
>-< ~
u
~ .s.
>< z-:§
u
Z "' ....
-0'"
, .... zl~ ~-O
...1 ""~
_ ::s
;:J ",-
IN "b::::
~ . ...p,.
(.) J :!. "";;;;
Z ..... ii 3:
, .... ~ " ~ '(;S' .
< IS
S~ I! ","Cd
-I;>" .......
~ ..... ... p,.
;:J'r+ o ::s
~~ ~(J)
I I
~U' ~
>tl ..... :!.
E-<~ x >tl
E-< Z~
>tlZ ...1
rJl>tl ....
..... u ~
~~ 0
rJl>tl ...1
Z <
<;:J ;;,..
~u
E-<
>tl
>tl8
~p:l
..... E-<
Kz
<>tl
~u
.~
~>tl
0
...1
......
Z
P
..... ,
rJl'
>tl
~
p..
S
'...1
;:J
~
<
u
lJ32 ~,l ~I ~I r-I~ -I 01 :., -
r') 1-1 '1"'""4 0"1 on
or) ",'. ",' ",'
~I '" ~I ~1 5151 51 ID .
"'"
r-. '"
'"
~1 ID ·~I~·I ~.\ 5151 N
'" N.
'" '"
'~I ~. ~·I ~·l ~·I ~·I :·1 00
o.
'" '"
~I~ ~I,~·'I :·101:·1 ID
01
V"). 01)' "",'
-I '" ~I ~I' ~.1. ~·I ~·I "'"
r-I '" 00.
01 ID "'" 0
",' ",' lr"~ 10" "'"
~I 00 ~·I 0 ~·I 31 ~I ~I ID 1 N
'" 01 00., .t-.,
",' ~ (""')
'" -
~·l - ~~I ~·I:·I ~·I :.\ ~I ~·I o·
"'" ID.
"'"
'"
~I ~ ':·I:·I~·I :1 ID 10 I"'" I 0
01 00 ID '"
'" ~ rri t~ ,m
~I 01 '~·I :I~·I ~I' ~·I ~I ~I 01
"'"
9'. "'"
'"
;1 '" ~I ~I :·1 ~·I ~·I oof NI 01
00, OI"~ "'. N.
'" '" N
'~·I 0 31 31 ~\ ~·I ~·I ~I ~I ~
r-. "",'
'"
:·1 ID ~I ~I ~·I ~I 51 ~'I ~·I s
on "",'
",' .'"
~·I '" ~·I ~I ~·I ~I ~I ~I ""'1-
- 0
"'. ~ f'j'"
'"
:1 - ~I ~I ~l ~L ~'I ~I ~I 01
"'" r:
'" N
:1 SI 31 31 ~I 51 '~I ~I '"
~ ~
'" N
:1 on ~l ~I :1 ~I ~I §;I '~I~
c:::
-e- '" N N
"'" ~I ~l 51 ~I ~I SI 001 r-
51 ~ "': ~
"'" N N
, ..... 61 00 r- ID ot')
'" ""' .... N - ~
-.:: "'" ("!"'}1-4~ "'" N_ N. N. N. N,
0 ~. 0 0 0 0 0 0 0 0
'"
~ ~ 51':·1 ~I ~I ~I Sr ~I ~I '~I ;,1 ~l 01 1= 011 01 N '
01. 00. 00.. r-, '
N N, N N'
00 ;15r ~I ~I ~·I ~I 001'1 ~I r-Jt'~1 011 ~I~,r~·',
(""") . N ' - 0 0\ '00
- ('<"";l" (""")"', f""')" ("')"'N'" N"
N N.N '
~ 51 ~I ~I "''' -I 01001 r-I ,r-I 00 ~I ~I ~'I "'JID'
\0 IT") , ~ ·N ,- ° 01 ID . '"
(""")"' .('f')" .(""') ... t"')"' • f"')"' "",' N' N' N':
- ~I ~I ~'I ~q ~I~I ~·I ~I ~·I ~·I "'I ~ I
00 011 00
!£ 00. ,r-. ~'~ ...
'" 'fl "". N N N
- ~I ~I ~I ~1 ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I
~I ~I I-
II") '" '"
- N.N
t"') .. ("')
~I ~I ~I ~I ~I 00 ~ ~I~I ~·I~I~I ~·I ~·I '"
:!:: c:. ""
"" NNNNNN N
31 ~I ~,.1 0101101 01 ~·I ~·I'~·'I IDI 1001 -I "'I r-
'" N, c:.. .01, 00. '" "'.'" """N
- N' N' N' ,N' N','
""J ("'j N ~
~I "'1°1 ~I 01 '~I ~I ~I ~·I~I!I ~I, ~I r-I 0
~ '" N 01 N N
t"')'" ~ N N' N'
~I ~I -1- - ~·I ~I ~·I~I~I~I ~I ~I ~I'- '
- ~ c:. 01
- '" '" N N' N'
- ~I ~I ~I I~I 51 ~I ~I ~I ~I, ~I ~I 51 ~l
N oc
S 01 c:.
N N \
~I ~I ~I T ~I ~I ~I ~I ~·I~I ~·151 ~ ~I-g .
'01 ~
N N N
- ~I ~I ~I ~I ~15f ~I ~I 31 ~'I ~I NI~'
'" '" I
00 00 r-- o 0\
N" N' N ~I
~I ~I ID ~·I ~I ~I~·I~I 51 ~q-'~I ~I ·N ~Io
r- r-. c:. ~ 0\.
N N -N N N - -
--:-- ~I 00 00 0\101 "'I "'I NI "'I "'I 001111D 01 '"
~- : ~, ~, ~, ::, :, ~I ~, :, ~I :", :, :,:
°
It") ~ "':~"!-.r:",:~~ -:c:::c:::~ .~~r-:
N ~, ~, ~, ~, ~, ~, ~, : I ~ I ~ I ~ I ~,': I ;:;
'" ~ ~ "! -.r: "': ,~ ~ -: c::: = ~, ~ '~ "': r-:
- ~ ~, '::, ;:, ;;:, ~, 0:, ;;:Hr' ;1;' ;;;, ~, :
'"
'" . It") "!-.r:",:~~-:c::: C:::~~~ r-:r-:~
N N N (',). N N N N N .... .... - - .... ....
- ~ ~ I '~I ~, ~ I ~ I ~,~ ~ I a;, ~ I ~, ~, ~ I~
N "!
- N N N N N N N N - - - - - - -
.... ._
"'.... '" N - 0 ~ ~ ~ !£ ~ :!: :::l t! - s.
- N_ "''! N :", N -
,0 0 0 . 0 0 0 o· 0 6
0 0 0 0 0 0 1'33

.~ ~I ~I ~·I. ~·r:~1 ~·l ~·I ~I~I ,~I ~
6
>-<
~. ~I ~·I ~I ~I '~·I ~·I ~·I l~ ~I ~
: =1 0
...... 001 ~·I ~I ~·I ~·I ~r~1 ~·I ~
- "" .. o 0\.
N N .... 0
~ ~·I ~I ~·I ~·I ~ I ~I N 1--:;-1 0 1 ~ I -e-
~ ~ 0 0 0'1.. 0\ ao ....
('.:i' N'" N" .: _; 'f"''';' 0
- ~I ~·f ~·I ~·l
ooJ N ~1 01 ~I 001 <'l
~ ~ o. ~, ,0\. 00. ...... ....
N . N.,.-I ............... , ....... 0
~·I ~I ~·I ~·I N 10 51 ~I '~I 51 ~
:!: .~ ~
N .... ..... .... 0
~.[ ~·I ~l ~I 10 51 ~.I' 51 ::1 ~·I ....
<'l 0\ .....
.... o·
....
N ~·I ~I.lI ~·I 51 ,~·I :-1 :",1 ~·I ~I s
.... 0
.... ~~·I'~I ;1 :·1 sl 51 ~I'~I 0\
.... ~
......... 0
-- 51 sl '~l ~l :-1
~·l ~J 51 51 31 00
'0 ~
....
0
~I ~·I ;1 :-1 ~II ~-I ~-I 31. ~I ~I c-
Ol =.
- .- 0
- ~I sl :-1 51 51 :·1 :1 :1
51 ""I 10
00 It"'. ~
.-' 0
~-I :-1, 51 31 51 31:1 :1 :1·51 on
..... ~ .
0
; :-1 51 51 ~I 31 :1 :-1 :1 °1 ~I'~
10 ,(', .... :_ - , C"~ _ o·
- - 0
_ 51 ~I ~I :::q :1 :1 =1 ':1 51 :1 <'l
on ~
.... , 0
- ~I ~I 51 : I' : 1 =1 =1 Sl· oor N I '"
~ - ..... ~
- ~-. °
~I 31 :1 :1 ~I ~I ~I 001~T\CI'''''
<'l ~.~ c:- c:
...... " ....... _, ............. 0
51 :1 :1 =1 :1 ~I =1 ~I ~I ~I ~\
N
.-' - ,- 0
-
, '0\ 00 r-- \l;l. on ~ <'l '" - 0
.... o . o_ o_ ~ 0, o. 0 ~ 0 0
0 0 0 0 0 '0 9 0 0 0 134 .

I

) '.

- , ~I ~I ~I ~I ~I ...,
00 ,...
- , U") .
f-- ~J !I 31 ~I ~I
U")
r-. oo •.
- I ....
- !l ~I ~I ~I ~I ::1 31 ~I 51 ~I
U") r--
~ ,... U")
or) ....
- - . ~[ ~·I ~I~I ~I ~, 51· sl :1
.... 0 ....
~ 0\ ": r,
U") .... ....
- 31~1 ~I ~·I ~I ~I ~·l ~·I ~I ;1 ~I
N ..." -
...... 10. N ,...
- ..: ..:
U")
~·I ~j ~I r- ~, ~, ~, :·1 ~, ;1 61 ~I ~I N
<'l' '" oc
-
U") r,
~'I ~I' ~I :;-1' :~l 51 sl :-1 ~I ~I !·I ~I .... 1 '"
~ ~ r-~
, V'> '" ...,
~·I ~·I ~I ~I ~·I ~I ~·I ~~I :-1 ~I~I ~I ~-I 00
- '"
..... r, ",'
;;1 ~I '~I sl 51 51 ~·I ~·I ~r ~I ~I ~'I ~q N
0 ~ ....
-. 11")' ....... r, '"
- -~·I :-1 ~I ~I ~I ~I ~l ~r ~I ~I ~f ~I
~I' 0\
0\' N.
''-' r,
51 ~·I ~·I ~I ::1. ~I ~I~I ~·I ~I ~I ~I "'-1'10
00 N~ -~
r") (") ~ r, r,
~l !;:I 51 ;1 §I ~·I ~I s.l ~I ~·I ,ql ~I ~I U")
r- e::.
",,' ",' ~ (""') (""; '"
- ~·I-~I ~I ~·I ~·l ~I ~I 51 ~I '~I
~I -I ql r,
10 ~(:, ":
'" N
..J:..__
51 ;1 51 ~I ~·I ~·I BI 31 ~I ~I ~I ~I ~·I ....
U") 00.
N
:-1 ~I ~I ~I, ~I 31 ~I ~I ~I ~I ~t - NI ....
...... ,OC ::i ,~.
N
-,-- ~I ,sl ~I ~I ~I !I ~·I ~I ~I O\[]] 51 "'C
.<'l 0\ 0\ OC 10.
N N N N
- ~I ~I ~I ~I ~I ~l ~I ~I ~I ,~I ~I_~-I ~·I
t>
N .,.,__,
N
\ -
0 ;!) ~ ~ ~ U") T r, N .;... £ 0\ 00 e-
- . N. ,... - - - - c::.. c::.. e::.
- . 0 '0 0 o· o· 0, 0 0 0 0 0 ·0 0 0 1136

00 ~I ~I sl ~I :·I·~I ;1 ....
.- <'l
0
-. ~I ~I ~·I 51 :·l ~I ~I
'r-- <'l
..... r,
0
10 'sl ~I '~·I ~·I ~I sl 01-
- r--~ ~
.... ! .... '" 0
U") 51 ~I ~I ~·I·';!:·I ~I NI '_
..,. tr"~ \ ~
(""') (""') -(""') '" 0
:!: ~·I SI-31 ~I ~J ~I ~l 0
'"
'" 0
r, ~I ~··I ~I !., 51 ~I ~I 0\
. _ N •
'i ..., 0
~ ~·I BI- -INI NI ~I ql 0()
~~ r"': N.. N.
(""j. t") t') "', 0
- ~·I ~I 31 ~I ~I ~I'~I r-
- ,,~
0
0 .~I 31 ~I ~1 "'I ~'I ~'I U")
- ":1 N,
N ·0
.~~ ~I' ~I ~I ~I ~I,~I ...
0\ N,
0
- ~I ~l ~I
~I ~·I "'1' bl ...
00 -.c: -tr':_ N.
N N N N 0
- ~I ~I ~I 51 ~'I
N r-- ~·I '"
ot::_ "l
N 0
~I 10 ~I ~161 :1 001 N
10 r--, ;1"ci
N
'~·I ~I 51 ~I ·~·I ~I ~I -
U") "!
0
', 101 001 01 ~I'~I ~I ~I 0
... .>,;) U") U") ~
N' N' N 0
~I 51 ~I '~I ~I. ~I "'I 0\
'" ,- -
N' 0
- ~I ~·I ~I ~I
N . ~'I ~" !I ~
0
10 .., ~ '" N - 0
- c::.. 0.. 0.. 0 0 c::.. c::..
0 0 c::> i '0 0 0 (
= C!
;a ;;
~ ~
'" .1
0 '0
00 U")
r "(;) ]
~ 8 ....

.....

I

, ..... .....

.. ~- ~ :::,'

>< ,~ I

!-< '= I

0·... I..... ::!

ZHI-o'1/r-1 I-f

• (0 ,

! .

== -

:::

:..: ;:::.,

~ .._

~ ~

138

0 "" ....
"" N N
0
--
00 "" 0
,,~ N N
0
--'
IC .... ~
"l. N
0
... ~1 !::;
N
0
-- ~I
N :s
"l.
0
-- !::;I
0 ~,
N.
0
-- ~I
~ !:
O·
-- ~I,
:s ""
O· ...
-- !:I
!: s:l
O· ,
--
s:l ~I ....
....
. 0
,0 ~I ....
..... ....
O·
h s ~
c 0
>0
<- ~
-l N
~
II
~ ""
... ~ "
S
(OJ ~
:§ ~ :L
~~ I, f='
~ ~ W
H
H
3 + '" 0::
... 0
d ~ H
> 2Q1 .., f='
.~ ~
d ~ (.,.: ;...
~ ~
.s II
'" -c
<L " '"
... .,.. .,..
P.. ~ ~ ~, (

~r . .'
"" ~ !::; ~ 10 ,") 0 ~ ,_. r-- T r-:: ~ r-- ,',
.... N N N N N N 'N
,
~l /.
N r-. :s T .... ,=" !::; :s v-, N 0 ~ !::; 11)".
.... .... N N N N N N
~1 , I
.... ~ ~ ,"; c; ~ :s or, '" 'N ~I -r-. ~, ~
..... - N .... N .... N
s ~I ~I 1s:l1' ~I ~I :s1~1 !:I' Nt ·~I !::;I :sl ~I N
N
- !:I ~I s:ll ~I ,!::;I ~I ,!:I ~I ~I ~I :s I. ~ 1 !:I
" 0\ 0
N
1--;--,- ~I ~I =1 ~I :sl !:I ~I ~I. =1 !::;I ~I ~I
00 "" 1 0\
........
- ~I =1 -l !::;I ~I s:ll =1 !::;I :s I' !:I ~I s:ll
r-. ~1 ~
....
- ~I =1, Sl ~I !:I ~I =1 =1 :sl ~I'~I ~I ~I
10 :s
- =1 Sl. 0\1 !:·I ~I ~I =1 SI ~I !:I ~I = I. :: [
'" ~
- S'fO\I\O\ 1 !:I· ~I =1 SI 0\1 !:I ~I ~I =1' ~I
... !:
~'I 0\ 1 ,~I ~1 =1 S\ Sl 0\1 ~ I' ~ 1 =1 Sl ~I ""
"" ....
-
0 '" ~\ S or) 0 or) 0 S ~ 0 .'" c S
N N ,,~ N "l. '" ('~ N ,.,
0 c c C o· 0 c 0 C C C c 0 0,
,
-
.
.... or) 10 r-.
0 c 0
. - '
-- .: '

~ 'or, ;.1, .... ~ 00 \0 .... N 0 00 \0 -e- "" ....
N N N N 'N N N N N N N N
--
N <"l ;;f ~ ~ \0 ...... N 0 ~ \0 ..... "" .... 0
.... '.' N N N N N N N N N .N
--
.... .... 0 ~ !:; ..... N 0 ~ e2 or, "" .... ~ ~
\0 N ·N N N N N N N
\
~ "
0 ~I ~I !:;I ~I ~I' ~I ~I !:;I ~I ~I ~I ~I ~I !:;
.... -
0\ ~I !:; ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~I ~
00 !:;I ~I or, 1 , ..... 1 ~I ~l ~I ~It ~I ~I ~I !:;I ~I ~
.... ....
r..:.. ·~I ~I ~I ~I ~I· !:;I ~I ~I ~I ~I ~I \01 ~I ~
.-I ..... _
I
-- ~l ~I- ~I ~I ~I ~I ~I ~l ~I~I
\0 NI ~I 'or, 1 ::l
- ......, -.
-- ~I ?I ~I =1 ~l~1 ~I ::l1 -~ 1 ~1'~1 ~I ~I
or, <"l
....
----"\ ::l{ ~I =1 =1 ~1 ~I ~I',=I ~I ~ I ·::ll -l ~f
.... <"l
..,.
~ ~I =1 =1 £1 ~I ::ll ~I =1 =1 ~I ::ll ~I ~I
f'l ....
....
N ~ 0 or, .0 £ ~ 0 .,.; 0 .£ ::l 0 or, 0
N_ N_ <"l N_ N <"l N_ N_ <"l
0' 0 0 0 0' '0 = 0 0 0' '0 0 0 0
,
- "" 0\ c::I_
o'· 0 ....
.. 1:40

"

......
.... :;:,.
.... ....
....
] ~ ] 0
<"l
~ ~ 0
sc ..... \0 .. .,
-e ""
~ 0 ~
00
-- -- N_
O
0\
00, 00
m
0 C>..
0 \0
N
¢;i
-- ~
.....
..... N_
\0 ~ 0
0 ~
0 N
"l
0
-- --
0
l:! C!J.. N_
0 0
~ ..... ..... ~
<"l
...l 0 q ...l 00
..... .....
~ 0 ~ -e..
. a a 0"
...l • ...l
..:: -- -- ..:: ~
f :> :>
O·
N
N, N
<"l
0 0, !i
0 0
-- _'- ~
0
~
0 <"l £
fA 0
0'\
,
-- -- 'or,
0 £
N_ <"l
0 0' 0'
"I ..
-9..-9.. l:!
..::~ or,
0 .'

'" <'l 0 ' 10 .... - '00 00 0 "'" 0 r- - 00 '" ,.., t- V) t- V) r-
~ 10 - 10 ,Ir', 10 ~ 0 r<') 0 r- 10 r- OO "I r-. ... ~
:3 .5; 00 0 ~ ~ 00 or, '"
V) .... ~ ~ t- '" <'l 0, '" t-, .... N,
-'
0" - - - 0 ..... - -' - - - - N - -
- '" ::s r<') - <'l r<') ",. '" 'r") ~ '" '10 t t"'- .... r-. !: 0\
<'l on ,... Itj '" 0\ ... 0\
0 t- OO V) 0 '" ... ... V) 00 t-
N r-. on r<') - '" '" 10, ... , "1 = ~ t- ,r, . ..., ~
- 00 V) <'l "1 ~ ~
_;. .... ; - -'.- N -' -
0 - - 0 - - .- 0
. I
.
'" 0 .... 0- '" <'l '" N V) <'l <'l 00, '" ~. ~ r- '"
... N 00 N 10 '" '" r<') N N N 00 10
- '" 10 .... 0 -e- 0\ <'l N N !: .... "1 s ~ .... '" "1 o::>_
- i-- on <'l ,,~ 0, 00, c-, or:, "".. <71, \~ 10,
f' - - - - N - - - -
0 - .: - - 0 - - :-' 0
~ ~1~1;1~1~1~1~1~~~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~
s
;1;1;1;1;1;1;1~1~1;1;~~lil~I;I~il~lil~l~
--
0\
, ;1~1;1;1;1;1;1;lilil~l~t;I;I;I~I;I;I;I~I~
CO
~I;I ~I§I ~I ~I i131~1 ~I~I~I~I ~I§I il~1 il~I~1 i .:
--
r-,
10 ~1!I§r§I;lgl~I§I~I~I~I§I~I~I~~§1~131§1§1~
-- ~I·~,I ~I~I ~t~I'~1 ~,t~1 ~I~I gl~I~1 §I §1~151 ~I ~,I ~- ~
'"
-- "'1t"'-1 .... lsl~I~I~r~I~I;I~lgl~I~I~I~I~I~I~l~l~
... C""") - \0 00 -. 0'1 r--- If"') (") _' 0 00 1.0 ~... ("'t c:. 00 .... r-... T... C'l... ~ ...
t---.., '"1"'_ <'! -, ... .., ... _; _"' ~ 0 _"' -. _ ~ 0 ....; _ ,.... _ 0
-- ; ;1;I;l;I;I~lil; Elil~I~IElll=I~I~I~I~I~
,'1 r- ~.('l 0 - " . .., .., ....., .- 0 0 .... _ ,.... _ 0
0,""; ~ _; 0 0 - - -. 0 0 -. .-
-- t~
~ 0 '" 0 OJ") 6 S OJ") 0 OJ") 0
0 s ~ 0 OJ") 0 S "1 <'l - - "1 "1 <'l - "1 "1 ..,
"1 "1 "".. "1 0" 0"
N ''1 0" 0' <;;>' 0" 0 0 0" q o· 0
0" 0" 0" 0 0 0 0 0 0
-
.... t-. ~ '" q
-
o. 0 0
.
.. •

I

INSTITUTUL CEN1'RAL DE CERCETARE PROIECTARE ~I DIRECTIVABE

IN CON:STRUCl'I1 \

Biroui executiv

I.

r, ~

DEC I Z I A N r. 9 din 6 martie 1987

PRlVIND APROBAREA "NORMELOR TEHNICE PROVIZORn PENTRU PRbTECTIA TERMOIZOLATlEI LA COND,tJCTE ~I APA,RATE. CU PLAn FLE{OBlLE DIN HIRTlE STRATIFlCATA T1P HSAI-C" INDICATJV NP 48-86

Biroul executiv al Conailiului stilntific al Institutului' central de cercetare, proiectare sl directivare in constructll ;

Avind .in vedere preveder ile art. 5, litera "d" din Deeretul nr. 170/1976, cit ~i avizul CTE - ICCPDC nr. 88 din 19 ,

februarie 1986; .

In terneiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Deeretul nr. 31/1983, privind organizarea si functionarea lnstitutului central de cercetare, proiectare si directivare in constructii, citsi Legea nr. 5/1978, ernite urrnatoarea

DEC,IZlE:

1. Se, aproba "Norm'ele tehnice provizorii pentru pro':" tectia termoizolatiei .la condude si aparate : cu placi flexibile din hirtie stratificata tip HSAI-C" avind indicativul NP 48-86.

2. Normele tehnice provizorii de la pet. 1 intra in 'vigoare la data publicarii in, Buletinul constructiilor sl au valabilitate

pina la data de 31.XU.1988. ._

Pe .baza datelor ce se vor obtine la aplicarea pe santier si . urrnarirea comportarli in timp, TAGLSIT si lNCERC vor definitiva norrnele tehnice provizorii pina la 30.IX.1988~

PRE~EDINTELE BIROULUI EXECUl'IV DIRECTOR GENERAL,

Ing. V ALERIU CKISTESCP

r

NORME TEHNICE

PROVIZORII PENTRU PROTECTIA TERMOIZOLATID LA CONDUCTE' $1 AiPARATE CU PLACI FLEXIBILE DIN HIRTlE STRATIFICATA TIP HSAI-C INDICATIV NP 48-86

ElatJorate df! :

TRUSTUL DE ANTREPRIZA GENERALA - DE LUCRARI SPECIALE

~I IZOLA'fIl TEHNOLOGICE -_ "Seetia de. Proiectare Nr. 2

Director

~ef sectle proiectare 2 Elaborator

Ing, D., Calin Ing. P. Vevera Arh. E., Popescu

,

INSTITUTULDE CERCETARE IN CONSTRUC'fII ~I ECONOMIA CONSTRUC'fIILO~

Director adj. $tiintific ~ef Iaborator Elaborator r

dr. Ing n.Constantinescu chim. D. 'I'eodorescu

ing. Lucia Pop

\ (.

Responsabil din partea ICCPDC ing. M. Moraru

'NOBME TEBNICE PBOVIZOBII .PENTRU

PROTECTIA TERMOIZOLATIEI LA CON- Indiclltiv DUCTE $1 APARATE CU PLACI FLEXIBiLE NP'48-86

DIN HmTIE S'l'RATIFICATA T~'BSAI-C

l •

1. PREVEDER1 GENERALE $1 DOMEN1UL

DE UT1L1ZARE

"

1 1. Prevederile prezentelor norme tehnice provizorii se '

refera la protectia mecanlca si hidrofuga a termoizolatiel la conducte si aparate cu placi flexibile din hirtie stratificata,

placata cu folie din aluminiu, tip HSAI-C. "

, . 1.2; Prezentele norme tehnice provizorii nu exclud" tehnologiile si materialele de protectie a terrnolzolatiei prevazute in ,,1nstructillnile tehnice pentru executarea sl receptionarea termoizolatillor la elementele de instalatii" indicativD 142-85,

ci Ie completeaza. .

, 1.3. Protectia termoizolatiei cu placi .HSA1-C se face la conducte drepte sl aparate avind diametrul de peste terrnoizolatie ide minimum 200 mm in conditiile de amplasament din tabelul 1.

Protectia coturilor, ramificatiilor, carcaselor, precum si gulerele si capacele de la intreruperea terrnoizolatiei in, dreptul vane lor, flanselor etc'. se face cu materialele prevc1zutein Instructiunile tehnice C 142-85 respectiv cu materiale me- - talice ..

~laborate de

.TRUSTUL ANTREPlUZA GENERALA DE tU.CRARI SPECIALE' $1 IZOLATII, TEHNOLOGICE - TLSIT ~

- SECTIA DE PROIECTARE

Nr. 2-

Aprobate de :

INSTITUTULCENTRAL DE CE;RCETARE PRQIECTARE'$I DIRECTIVARE' IN CONSTRUCTII

. .

INSTITUTUL DE CERCETARI ell decizia nr. 9 din 6 martle 1987

IN C0NS1~RUCTII $1 ECONOMIA

CONSTRUCTIILOR ~ INCERC -

10 - e 1023 1~5

2. MAT'ERlALE

~1.Pladi flexibiladin hirtie stra:tificata placata cu folie dealuminiu, producator ClL Pipera, conform STR 3921-86 anexat prezeritelor norme tehnice provrzorii. .

,- 2.2. Materiale .auxiliare :

- chit Romtix 75-85, producator CUPSlC - Bucuresti

conform NTR 4337-75 ;' . ,

- suruburi autofiletante 0 4X 15 mm conform STAS 9344-80.

3. PRESCRIPTII DE PROlECT ARE

3.1. In Iunctie de conditile de amplasare a conductelor sau aparatului, se alege sortimentul de HSAI-C conform tabelului 1.

3.2. Protectia din HSA l-C a terrnoizolatiei conductelor si aparatelor arnplasate la exterior sau la interiorul construetiei avind umiditatea interioara peste ,75% se etanseaza la .suprapunerile longitudlnale si transversale prin intercalarea pe zona de suprapunere de chit ROMTIX.

3.3. Suprapunerile dintre virole trebuie sa fie de miminimum 5 ern, iar pe generatoare de 7 cm.

Tabelull

I ,
CONDlTII DE AMPLASARE SORTIWENTUL
DE HSA1-C
)
Conducts si aparate amplasate in Placi HSA i-c de 0,5
interiorul constructiilor eu q> < 750/0 mm grosime eu folie
avind gradul 2, 3, 4!ii 5 derezis- de -alurniniu de 0,03-
tenta la foe precum !ii gradul 1 !ii 0,05 .mm grosime
2 de agresivitate.
Idem in Interlorul constructiei eu Placi HSA1-C de 0,5
- q>';i!: 75% 0,5 mm grosime cu folie
, de aluminiu de 0,05 ...
0,10 mm grosime
Conducte !ii aparate amplasate la , Idem
; exterior i,46 •

I

. 3.4. Fixareafiecarel virole pe generatoare preeum ~i fix~rea virolelor alaturatese 'face 'eu !juniburiautofileiante

4X15 mm. . -,

w Distanta dintre prlnderile pe dlrectia generatoarei trebuls sa fie de 150 ... 200 mm Iar intre virole de cca250 mmsi nu mai putin de trei prin~eri. . , ./'

3.5. Fixarea virolelor vpe conducte rncltnate !?i verticale precum si la aparatese face pe .inele antiglisante, prinderile

cu ,~uruburi facihdu-se concomitent si de acestea. , '

3.6: Nu' se vor folosi aceste piacl :flexibile pe zonele lao care exista posibilitatea de circulatie pe. conducte.

4. PRESCRIPTII DE EXEOUTlE

4.1. Croirea .virolelor se face asigurind 0 rezerva pentru sUprapunerea pe generatoare de 7 em.

A 4.2. Suprapunerea pe generatoare seIace lateral conductei In Sensul scurgerii apei, de preferinta pe panta putin vizibila a conductei.

4.3. Suprapunerile dintre' virole -se executa pe mini-

mum 5 em. , •

4.4. Suprapunerile pe circumferinta la conductelesau aparatele, verticale se e:gecuta cu virola superioara pe capatul

vlrolei inferioare. ' .

. 4.5. Inainte de montare virolele se roluiesc pentru ereerea unei indoiri initiale.

4.6. Stringerea provizorie pe ccnducta a virolelor pinaIa fi;xarea cu sururburi autofiletante se face cu chingi ce se

string manual. •

. 4.7. Stringerea definitiva cu suruburi autofiletante se face dupa prealabila gaurire eu burghiul a virolelor in .pozitie

"strinsa" . . /' .

Diametrul burghiului trebuie' sa. fie' mai mic decit di-" mensiunea sururbului atltofiletant_,

5. CONTROLUL CALITATII sr RE€EPTlONAREA

LUcRMlLOR .

5.1. Controlul lucrarilor se efectueaza In conforrnitate

preVederile "Normativu}ui 'pentru verificarea calitatii .

cePtia lucrarilor de censtructii si instalati] aferente" ....... "' ...... '

@ 56_:_85 ~i "Instructiunilor pentru v~.l.-if~c~rea cal.i.tiitH si re: ceptia lucrarilor ascuns~ .la CO?s.ttuctn ~l ~ instalatil- aferente ~ pe tot parcursll:l .execu1ilel }';lcranlor, de catre executant, pro iectant ~i beneticiarul lucrarilor.

: 5.2. La receptia finalii se ve~ificii daca Iucrarile coresI;>und

prevederilor din protect, in ansamblul lor. . "

<, 6. MASURI PRIVIND PROTECTIA MU~CII

$1 PREVENIREA INC~NDIILOR.

'6.1. La~realizar'ea'luenlrilor trebui~ respectate urmiitoare~e

acte normatlve t . .. " b t

_ "Norme'republicane ~e prot7ctle l! ~U~Cll.~ ~pro. a ~

prin ordirrul comun: al Mi?lsterul~l Muncn ~l~lmstelulUl

SiiniHiitii nr. 34/20:02.1975~1 respe~~l:' nr. ?O~20.02/1975. .

_ Normede protectie a muncn in actl~tIatea de construetii montaj",aprobatede M. <!!. Ind .. cu ordm~l 1.233/D~1980. _ "Norme generale de prote.:1iie 'iI?potnva .~ncendlllor la, proiectarea si realizarea constructillor ~l instalatitlor, apr:obate

prin Decretul Consiliului de Sta~ nr. 290.~6.VII~.1977., '.

_ Norme tehni~e de prOlectare ~1 realIzarea construetiller pri~itld protectiala actiunea tocului", in?icativ P 118-83.

•

~ ' .

. ,

ANEXA I

STR 3921-81

1. GENERALITJ\Tl

, .

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

. Prezentul standard de ramura se referii la placile din mai multe straturi de hirtie impregnatii cu ra~inii fenolicii sau meIaminica ~i 1...2 straturi de folie din aluminiu, presate concomitent -la cald si utilizate la amenajiiri interioare de nave, constructii speciale (cam ere albe), in industria electrotehnica, ca protectie mecanica si hidrofuga a termoizolatiei 1a conducte,

panouri reflectorizante etc. .

. 1.2. Clasificare

1.2.1. Dupa structura placile din hirtie stratificata cu fd'lie '

de aluminiu se produc in urmatoarele sortimente : r.

A - placi din hirtie stratificatarplacate pe una (At) sau pe ambele fete (A:.) cu folie de aluminiu, Pot avea suprafata

lisa (L) sau rif1ata (R), cu grosimi de 1-4 mm. .,

B - placi decorative din hirtie stratificata cu folie de aluminiu incorporata, cu grosimi de 1-4 mm. .

C - placi fIexibile din hir tie placate cu folie de aluminiu , pe 0 singura fata, cu grosime de 0,5 rom.

Placile eu folie de aluminiu pe 0 fata (Ai si C) si incorporata (B) vor avea dosul slefuit.

1.2.2. pupa aspectulsupraf'etei ~i' defectelor admise, placile din hirfie stratiticata cu folie d-e aluminiu se produc in doua

clase de calitate : I si II. -,

1.3". Notare .-.

Notarea placilor din hirtie stratificata eu folie de aluminiu se face 'Indictnd in ordine : denurhirea produsului (simbolul HSAI),. sortimentul, starea suprafetei (numai la tipulA), grosimea, f'ormatul, Falitatea si numarul prezentului STR

EZal;Jorat de INSTITUTUL DE CERCET ARI ~I PROIEc:TARI PENTRU INDUSTRIA LEMNULUI

- BUCURE~TI'---c

Data intrarii, in vjgoare :

1.12.1986 .

:1119

Exemple de notare : '.. .,

Plac-a din hirtie stratiflcata placata cu folie de aluminiu pe 0 fata lisa.. en grosimea de 1,2 mm,formatul: 2800 X X 1250 mm, cali tate a I :

HSA1 Al :___ L -~,1,2 X 2800 X 12,50 -I - STR

3921-86.

Placa din hirtie stratificata cu folie de aluminiu tncor'porata cu grosimea de 2,0 I?m, formatul de 2800 X 1250 mm, . calitatea I:.

HSA1 - B -,2,0 X 2800 X 1250 - 'I _' STR 3921~86.

Placa flex~bila din hirtie stratificata placata cu fol'ie de aluminiu pe 0 fata, cu grosimea de 0,5 mm, formatul: t 2800 X 1000 mm, calitatea I :

HSA1 - C 0,5 X 2800 X 1000 -'-:: I __: STR 3921-86.

2. COND1l'II TEHN1CE DE CALIT.ATE

2.1. Formasl dimensiuni

2.1.1. Placile din hirtie stratificata cu folie de aluminiu au forma dreptunghiulara, ~ll latu~ile tivit~ cu. ~i~re fin~. 2.1.2. Dimensiunile nommale.!?l abatenle - limita la dimensiuni, in mm, sint indicate in tabelul 1.

. Tabeiul 1

Lun gime : Latime: Grosimea:
Valorea I Abau:_re Val~are~\ A?at:e~e Tipul Valoare \ Abatere
nominata Iirnita nommala Iimita norhinalii limita
1250 ±3 C 0,5 -+: 0,05
2800 ±~
4 ± 0,03
/ 1,0
1000 1,2 ,
A
§i 1,5 ± 0,15
B
,'2,0
3,0 ± 0,30
4,0
- - OBSERV ATIE: La eomenZl speciale §l eu aeordul par~llorse pot Iivra

. Ifialte grosimi gau fonnate .

. "

1.50

J

2.1.3. Tolerante la : rectilinitatea laturilor rectangulari tate

2 mm/m : 2 mm/m

,

, 2.2. Materii prime si materiale

2.2.1. Hit-tie decor, conform NTR 5032-80. 2.2.2. Hirtle oariera, conform NT 5035-80. 2.2.3. Hirtie absorbanta, conform N1 145-78.

,2.2.4. Ra!?ina Ienol- formaldehidica solubila in apa.· 2.2.5. Melamina, conform NTR 10911-82.

2.2.6. Aldehida formica tehnica, conform STAS 77-72. 2.2.7. Paraforrnaldehida, conform STAS 9757-74.

2.2.8. 'Ra!?ina "Rezol", tip RSA,conform STAS 7180-79 -. 2.2.9. Folie de aluminiu cugrosimeade 0,03-0,1 nun pre-

vazuta ell rizuri fine, conform STAS 10561-80~ 2.2.10, Acid formic tehnic, conform STAS 4993-83.

2.2.11. Hidroxid de 'sodiu, conform STAS 98-76.

2.2.12. Butanol tehnic, conform STAS 8898~78.

2.2.13. Caprolactama tip C, conform STAS 7311':_81.

Caracteristicile fizice, ehimice l?i" mecanice ale placilor din

hirtie stratificata cu Jolie de aluminiu trebuie sa corespunda valorilor limita prevazute in tabelul 2:

)

Tabehd 2

Conditii de admisibilitate: Metoda'
Caraeteristici - tip de in-
. AI+A2 tip B . tip C eercate
1. 2 3 4 5
1. Densitatea" 1,3±0,1 1,3:1:0,1 1,3±0,1 STAS
2160-'-69
• 2. Rezistenta la "
- tractiune paralela eu ,
.suprafata pentru placi ,
de la 1,2 mm
N/mm2• minim:
- longitudinal, 70 70 -'\
- transversal 50 50 - 151

(continuare)

I , ! I I ,
1 2: 3. 4. 5.
. .
J
3. Raza minima de curbare ...
, pentru grosimi ,plna la '; I
1,2 mm : , .
a) Longitudinal, -fa~ pla- 50 80 20
cii spre exterlor, mm
b) 'I'ransversal t-e- fa\a pla- 40 60 10 STAS
cli spre exterior, mm 'j 8072-73
4. Rezistenta, Ia lovire cu bila diametrul urmei - STAS
(soc) , las ate de bilk pril\: 8072--7~
cadere ltbera de
la 1,75 m, sa fie
de max.,S .mrn.
Nu ' trebuie sa, a-
para exfelieri de
straturl
",-"
.
5,. Rezistenta la vapori de apa In afara de schirn- - STAS
~i la vase fierbint! barea u~oara a 8072-73
luciului, nu tre-
, buie sa apara alte -
modificarl rerna-
nente '
6. Rozlstenta la apa clocotitii : I
a) cresterea in masa, 6' 5 '10 STAS'
e/o max.
b) cresterea in grosime ; 6 6 10 8072-73,
DID max. ' '-.ft.
..",.
.
7. Indicele de propagare a Nu pro- peste 20 Nil pro- STAS
fliiciirii pe suprafata. (J) pagii pagii 16373-75
maxim flacara flaciirii
I, I
8. Bezistenta 1a climat marl- In afara de schimbarea Iu- STAS
tim, temperat rece ~i tropi- ciului nu trebuie sa apara 8393/3-78
cal * (Mu) modiflcari vizibile STAS
- 839315-81 '
STAS
6692/83 (continuare)

- I I J I
1 2 3 i 5
,
9. Toxicitatea· Conform
- in conditii normaJe de Nu este toxic buletine-
folosire; lor emise
- la ardere de orga-
nu emana gaze toxice nele
compe-
, tente
10. Rezistenta la uzura - Se admite' 0 pier 8072-13
dere in greutate STA.S,
de maximum 70
, mg la fiecare 100
rotatii
Desenele 'impri- .
- mate trebuie sa
, reziste min. 400
rotatii
-
11: Rezistenta la zgiliere, - 140 -, STAS
g. min. 8072;,,-73
12. Rezistenta la fisurare - Nu se \ '~TAS
, admit 8 72-73
fisuri . *, Se executa nurnai la cererea beneficiarului sau la schimbarea retetei I de fabricatie, de catre labcratoare de specialitate autorizate.

. ,

2.4. Defecte

Sortarea calitativa a placilor din hirtie stratificata cu folie de aluminiu se face pe baza conditiilor de adrnisibilitate. a

defectelor, conform tabeluluf 3. '

Tabelul 3

.
Conditii de admi-
Denumirea defectului sibilitate : Calitatea a ~I-a,
Calitatea I
1 , 2 3
Denivelarl (adincituri Ili Nu se admit Seadmit maximum 3
urnflaturi) .' pe placa in cadrul aba-
terilor limitii la grosi-
me , I

153

(continuare)

I 2

I 3

" Zgirieturi

Nu se admit

Coloratii neuniforrne (tip 13)

Nu se admit

Se admit I daca nu sint I vizibile cu ochiul libel' de la distanta de 1,5 m

Impuritati in filmul Nuse admit decor (praf, puncte de

rasina) tip B

Se adu{it pe placa eel mult 2 buc. eu lungimea maxima' de '200 mm, cu conditia sa nu strabata stratul decorativ sau folia de' aluminiu

Se admit pe placa max. 4 bucati cu diametrul maxim' de 2 mm.: negrupate

Margini ~.i colturi rupte Nu se admit

Se admite eel mult vun colt rupt sau 0 stirbitura CU lungimea maxima de 50 mm, la un numar de placi din lot, de maximum 50/0

Alte defecte

Nu se admit

Observatie : - Se admit concomitent pe aceeasi placa' maximum 3 defecte la calitatea a II-a.

3. REGULI PENTRU VERIFICAREACALITATII

3.1: Verificatea calitatii placilor din hir-tie stratificata cu folie de aluminiu se face bucata cu bucata, pe esantioane extrase din lotul constituit .din placi de acelasi sortiment. 3.2. 'V erificarea conditiilor tehnice de 'calitate, cu exceptia caracteristicilor fizico-chimice si mecanice, se efectueaza conform STAS 3160-84.

4, METODA DE VERIFICARE

, '4.1. Aspectul exterior !?i defectele placilor se examineaza vizual si cu instrumente de masura uzuale,

4.2. Verificarea dimensiunilor placilor, rectangularitatii laturilor, conform STA~ 8546-78 ..

..

cani:~3s~~~~~a ~~;~::i£~~!~aJ~~~~:ft!:. ~:~~;I~

I· i)",.':'~,t

belul 2. I ",'

4.4. -Indicele de propagate a flacari! peeuprafata (J)sel =.': \': deterrnina la fiecare lot, de catre laboratoare autorizate de, R.N.R.

5, CONDITII DE LIVRARE

5.1. Suprafata placilor se exprirna vln ~etr~patrati, en doua zecimale, calculul faCindu-se. la dimensiunile nominale.

5.2. Fabrica producatoare va aplica pe dosul fleciirei placi -: o etichetasau stampila continind urmatoarele specificatii : , ,

. marca fabricii producatoare ;

- notarea conform pet. 1.3. ;

- semnul C.T.C.

'5.3. Placile din hlrtie stratificata cu folie de alurniniu se Iivreaza paletizat-pachetizate, asezate lata la fata sl separate cu hirtie.

5.4. Placiie se depoziteaza in Incaperi dnchise !fi uscate, . stivuite in pozitie orizontala, sortase dupa dimensiuni, sorti-

ment si calitate. ,

5.5. Transportul placilor se face cu mijloace acoperite, curate si uscate stivele fiind astfel consolidate ineit sa se

evite deplasarile Iaterale ale acestora. ,

5.6. Fieca~e lot livrat va fi insotit de documentul, de' certificare a calitatii intocmit in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare,· iar in cazul utilizarii in industria 'navala

se va specifica indicele de propagare a flacarii la suprafata pe baza procesului-verbal de executare a tncercarit in con- . form it ate cu STAS 10373-75.

, t

, . I

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DlRECTIV ARE IN CONSTRUC'fII

DECIZIA Nr. 7 24.02.1987

PR1V1ND APROBAREA UNORNORME DE DEVIZ $1 A fREl'URILOR UN1TARE PE ARTICOLE DE DEVIZ CORESPUNZATOARE ,

Avind in vedere Decretul. nr. 170/1976 pentru organizarea ~i functionarea Institutului central' de cereetare, proieetare si . directivare . in constructii si referatul nr. 9894' din 15.01.1987 al. Directiei sinteza, urmarire.i.valorificare ;

Biroul executiv al Consiliului ~tiintific al 'Institutului central de eercetare, proiectare si directivare ' in constructii, emite urmatoarea

,

DECIZIE:

, Art. 1. Se aproba normele de deviz IzK17 A; IzK18A si IzAI1A B din. anexa 1 la prezenta decizie, in completarea Indicatorului de norme de deviz ' Iz - seria 1981 aprobat eu

Decizia nr. 84/1982. '

Art. 2. Se aproba preturile urr~tare pe articole de deviz 1zK17 A 1zK18A1 . IzAllAl ~i IzAl'1B1 din anexa 2 la prezenta d'ecizie in 'eompletarea Catalogului de preturi unitare 'pe articole de deviz lz _:_ seria 1982, aprobat cu Decizia ICCPDC nr. 11211982.

.PRE$EDINTELE BIROULUIEXECUTIV DIREaI'OR GENERAL

, Ing. V ALERIU CRISTESCU

, .•.• ,;i,':P;~\%!1

: " '\ ~!'!$ft

. '. ,. ANE1(:~i(.)";"i:

LA DECIZIA ICCl'DC Nr. 7/24.0119&1\"" La deelzla ICCPDC Nr~ 7/24.0~.1",,7 .

IZKI7A, •

, 191.568.35.01.00

, '

NORME DE DEVIZ

, .

', Curatirea cu rascheta l?i peri a de 'sirma, inclusrv decaparaa pe porjtunlle unde rachetarea si perierea cu peria de strma nu se poate j efectua corect, a stllpijor metalici LEA, plantati in teren normal.

Cuprinde:

- curattrea suprafetetor ' de noroi; alte impuritati, rugina $i vop.-

sea veche cu rascheta si peria de strma ; I' , .

- decaparea pe portlunile unde raschetarea l?i perierea cu ~ria de strma nu se poate efectua corect ;

- urcarea l?i coborfrea de pe' stilp, inclusiv asigurarea in timpul lucrului In centuri ,de siguranta.:

\ Se mascara la tona de stilp metalic curatat.

, .' , .
Cod Denumirea resurselor Unitati
de , Fantitati,
resurse masura
" ,
Materiale \ I
'/
Decapant * kg 0,677
629151110007 Bumbac de sters (deseur i) kg 0,1441
STAS 2091-80 \ 0,009
219121200003 Apii, STAS 790-73 m3
- .
. \ Forte de munca
0~0131 (Electrician LEA 3,1. I ore 7,72
020132", Electrician LEA3~2. ore 0,7~
020122 Electrinian LEA 22. ore 0,79'
TOTAL ore 9,30 NOTA 1 - *

Se va preciza denumfrea .~i caracter'isticile decapantului conform 'cu Iista de materiale neexpldcitate nr. 11.216.

NOTA 2-

, '

Pentru . curatirea cu rascheta !Ii peria de sirilla a sfilpilor LEA plantati in terenfoarto accidentat (conf. ',N01'll1a departamentala CIRE-IRED'EVA/1984), la consumul de forte de munca se adaug'a un spor de 15t/t, ca articol separat de. deviz.

I

( 167

IZK18A

791 564 34 01 00

/'

Grunduirea manuala eu un strat de vopsea de miniu plumb a stilpilor metalici LEA plantati in teren no~al.

Cllprinde:

- aplicarea cu pensura a stratului de grund ;

~- urearea Ali coborirea de pe stilp, Inclusiv asigurarea in timpul lucrului in centuri de ·siguranta.

Se mascara la tona de sUlp metalic grunduit,

,
Cod Denumirea resurselor Unitii\i' Cantitatl
resurse de masura
I
.
Materiale
483311140004 Vopsea miniu plumb V 351-3 kg 5,400,
. NI. 9O-72.A5
'205211100001 White spirit raflnat tip A kg 0,360
~ STAS 44-67
Forte de munel
'020131 Electrician L.E.A. 3.1. ore 5,38
Total ore ,5,38
" NOTA-l

Pentru grunduirea eu un strat de mmru plumb a sw,pu,or LEA plantat! in tarerrfoarte. aecidentat (conf. Norma departamen~liCIREIRE DEVA/1984), la consumul de forte de munca se a~uca un spor de 55%, ca articol separat de deviz.

'.

158

!ZAll

, I

791.566.36.OQ.OQ

Vopsirea constructiilor metalice, executata manual d~ ope scari de fringhie, in situatii gifioilede executatseheJ?, eu un strat de grund miniu G. 355-6 ~i trei straturi de email alchi-

die, executata la : '. '

A

. Inaltimi pina la 30 m, inclusiv; 01,00

B

inal timi mai mari de 30 m.

, 02,00

Cuprinde:

- pregatirea materialelor, transportul materlalelor hi locul de pun ere in opera; pregatirea ~i fixarea scarilor de fringhie, curatirea suprafetelor de rug ina si diferlte depuneri cu peria de slrma ~i spaclu, aplicarea suecesiva eu pensula a ~ratulul de grund si a celor trei straturi de, vopsea ~i demontarea

scari! de fringhie. ' - . . '

Se mascara la metru patrat.

. Uni- Cantitati
Cod tAtid pe variante I
Denumirea resurselor
resurse ma- A I B
sura -- ~
01.00 02.00
Materiale
463.151.180.004 Grund miniu G. kg -
355-6" 0,1.60
N.I.I. 1703-72 .
- Email alchidic • kg 0,590
483.915.110.001 Diluant alchidic D.50,9 kg 0,042
. STAS 3123-74
205.211.100.001 White spirit rafinat . kg 0,100
STAS 44-67
. 629.151.110.007 Bumbac de sters (de- kg 0,050
seuri) STAS 2091~
Forte de munel
013331 Zugrav vopsitot 3.1.' ore 2,42 2,66,
013311 "Zugrav vopsitor '11 ore 0,36 ,0,40
TOTAL 2,78 3.06 ~OTA 1

• Se va preciza deriumirea sl caraeteristicile emailului a1chidic conform listei de materiale neexplicitate 10.108.

,

159

<'1 ~
QC>
< ~
....
X N
~ C!
Z ~
< IN
<,
r-
,..:'
,Q
r- t.J
Cl·
c..
o
t.J.
...
. !
N toil
''; ...
III :>
"CI IiIil
= Q
.Il 1iIil-
.~'
IiIil
..;l
0
~
~
~
<
IiIil
c..
IiIil
~
<
&01
...
Z
;;J
I.., ...
~
;;J
" t
~
Il.o (1.60

...-io+J ~~
V C.JtIlQ)
c:: ~=c:: U.~ ,
....
~o Q) ca 0 '"0
+> +> . ..c +> 0. <lJ ,C<S
,0 +> ~ es 0>0
...... Q) C<S .'C<S
·..,ca S'8 .~ ~~S 000
000
~.~ 000
c:: .... ' .... .... +>..c: Q)
02 . ...,0. ~ ~ C.J...:l
E-<~ ~,~o 'il~
S o 0. :t;; • ..c:: I'<.,
E-<C<S u~
ca t-
O>
+> .,)
0 0
E-< ......
:§ ~ <:>
0
.... +> 0
J3 ::>
'2
;:l I
0
-- O,C<S 0
V c:: .... M
.... ~ v, -
p.. :;?lP. 0
...... ,
~
ca
.~ t-
V 0>
+> 0
~
:;?l
,(I)
·~~s'e
::> '.- v ;:l +>
~"Orn
~ -
~ 1 I I ~
'S c::rr:. Q~
\ .... ,.... • ..-t~~ CO
;:l tl '<1l P.E
'0 . ""'EJ<1l
.~ e.;:: ~<g
• - tIl~~ •
....
<1l ;:lV<1l...:lC::<o
'" "'C.J"OC.J <1.> .....
Q) * QJ~ ~~-.
.... < " ~"O<I.>+> ......
'S :~h:,;>S d
;:l :.!:: ~'rn ,J..4 (ro1
c:: .~ ::s.9:a.
" Q) • M;.-4,.....·.-4 CO
A '-;:l o» C.J P.+>
:U
. 0
......
.... ...... 0
.8 "0 <~
S 0 r-CO
C.J , .... <0
en ::od~
NGJ>
.... r- <'1 r-
ee
< a>
....
X N
~ C!
Z ~
< IN
<,
r-
,.;
Q
c
Cl
c..
c
u
...
=
:8 N
CJ
III ...
"CI :>
IiIil
=. Cl
..;l
~
Q
~
..;l
0
u
....
~
~
<
IiIil
c..
~
~
-<
~
...
z
::>
...
~
~
~
IiIil
~
c..
./ 7 - c. 1023

-i..,.; ~~.
• (j) C.JtIl<IJ
><~c:: ';:l
.... c:: U.~
~o <IJ ca 0 '"0
+> - . ..c- 0. v ,'"
0 ~ '-)~ ~ S §
- ~ <:><:>
s"O .... f...;~ 000
.,....., ~ o v qqq
~.~
c:: .... ..... ~ -..c: 'Q) 000\
o v . ..., 0. a ~g...:l
E-<~ ~ • u
~'~.:;;, V ....
S ..c::1'<.,
E-'<~ u'~
ca 0
+> .~ .
0 If>
E-< <0
<'1
-----
] ~ 0
) 0
.... +> 0 ~
}3 ~
'2 ---- --_-------
;:l
+>, ,
Q-)C'j 0
V c:: .... ......
.... C!l V
p.. P- o
:;?l (Q
-------_--- -
ca
'~ 0
v 0
- to
~ 0
:;?l <'1
,
,C1j
'2:;1. S'E +>
::> ,C1j <I.> ;:l
+>"0 til
'5 ::l <lJ f-4 1.....-4
u"OOC::C<S
"5 >etS ~~ S
"";:l 0. ....
'0 ctS._~ ,0
;:l d +> d
.~ d'S til <
+>
.... ~ ~ W d
~ S ~...:l ~
*
C<S ~ <I.>
V v- +>
.... • H ctS '..-1
'S · '5 b..c .~ c:
·"OtI2s~(.-4
;:::l · c: ::s ~ . .-4
d
Q) .;:::l c .... S~
(:) ,o;:lp' +>
0
0
:8 ..... ......
<0
"0 co""
S 0 .... M
C.J ::od~ .
en NIf>
.... 0:;
,_ ,'\

161

c-.l t-
ce
<t: '"
...
~ N
Pt1 -=!
Z ..".
N
<t: '<,
t-
~
=
~
ll.
U
U
....
'"
ON
.~ N
Q) ....
-= >
'" ""
... ~
[.J;)
~
""
...
0
U
...
Eo<
0::
<
IiIil
ll.
IiIil
~
<
Eo<
....
Z
:;:J
....
~
0
Eo<-
IiIil
~
ll. 162

~~ ~ I
Q) ~~Q) 'S'
en§ Q)en§z.:;a
~~ ..c.....,:. ~<l))ro ,
.3Q)~ ,.~ ~8§ 00 0=
'2~ S].~ ~·~S 000 0=0
qqo~ q,qq
r::'" ............ ..c Q) 000 0=0
02 '~':~ ;:::i6H
E-< C\l. r::.C\l c,! ...
81°o..':-',..c ~.
. E-< C\l "'Iu~
en . ..... ........
... ..... ........
0 00 cO
E-< C':I C'::I
~ I 0
=
0 = I
... 0 ci
0 ,
I
O·COl 0 =
r:: ... "'. <'-'I
C\lQ) 0 rri
::go.. C") CO"":)
en
'C ... --.
Q) ~ Oi)
"iil ....
~ ( ,
• .!. :;1 OJ .)~ )~ c, I 0.
S~"0851 S s
-
2:~ §'~.~~ 1·.-4 c ........ '~
':3 ~,a;l ~.~r-4
;3 , Q) o ...,"0 Q)U ...,"0
S. til '~,COl S til ,~:2'2
'0 ,~..c r::
CIJ ;::l "'" c .... Q) ;l so- <:J (~
:El ~p.u;::lenp. ~ p.<.l;::len p.
... ~~.~c .,-4 -+-l' Q) 0""" co
C\l co tI).-Io.-t C • .-4
" §~..c'§ ..... S 0 r:: COl""~ S 0
C\l ~ o r:: ~ '@:;;.. ..... * O;::l"iiiiS:::1:;i .....
Q) 0 ' <.l r:: r:: COl 0
... ' <1St:ClJS:cil .... -0, ~cCQ)S;ca .....
'S ' COl 8 ..... "t:I Q) r:: , ' m 8 ..... "0 .Q) e ,
;::l . ~ ~ ~(r"'t'8 • ~ +:I (1""1 S
C "r;; ~ .~ ~ • "en Q) ~.
,CJ) , o..,~~..., tl ;::l 0 ,p.,~~bb ;::lo
~ ,0-'" Uln .0 ...... Ultnc')C"')
,> .>
0 0 ,
·0 0
..... '"
- 0 0
0 ..... ~ ....... ~
-e .D <~ ~~
0 8 ..... ~ ....... ~
e ..... ~ ....... ~
U3 <~ <:t:~
NO:: N .....
.... r- ...... ~ I

INSTITUTULCENTRAL DE CERCETARE, PRO(ECTARE

~I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTU' ..

ERATA

Ia iodicatorul "Ts"

La norma de devizTs A 26 - "Montarea Iii demontarea Instalatlel de filtre aciculare tip Hudig sau LIU" se modificii unitatea de miisurii din "metru . liniar de teava infiptii io piimlnt" in "metru lioiar de conducts coloctoare:'.

DIRECTOR; GENERAL, Ing.VALERIU CRISTESCU

163