Praeedee ~ ma tl~fJtlflr:e Ii tTlaR'$eiane .

p~ntrll

cab lrtrile elect' i ell

Ing. Adrian Stanculescu

Procedee de rnan~onare ~i mansoane pentru cablurile electrice

(de j oasa tensiune)

91

Editura tehnica Bucuresti - .1979

Lucrarea trateaza cele mai cunoscute mansoane !ji procedee de manson are pentru cablurile electrice de [oasa tensiune. Sint descrise mai detaliat in forma unor fise tehnologice mansoanele si procedeele de mansonare de legatura !ji derivatie de [oasa tensiune fara masa de turn are !ji utilizind carcase din material plastic duro Lucrarea trateaza mansoane ::;i procedee de manseHare de joasii. tensiune pentru cablurile electrice cu Izolatie ~i invelis exterior din materiale sintetice ~i pentru cablurile electrice cu izolatle de hirtie si manta metalica, Se detalleaza prin faze de executie tehnologice, relatii matematiee ~i tabele, procedeele de mansonare de legatura si derivatie fara masa de turnare utilizind car case din material plastic dur care reprezinta creatii or iginale aleautorului ::;i care au fost brevetate in R.S.R.

Pentru cablurile cu izolatie uscata solutiile au fost ap licate in practica si in prezent se continua cercetarile pentru definitivarea lor prin extindere si pentru alte domenii de utilizare .ale cablurilor electrice.

Cartea se . adreseaze -celor care lucreaza in domeniul cablurilor electrice subterane, electricienilor de intretinere si exploatare a instalatiilor electrice putind fi Iclosita ~i de inginerii care proiecteaza retele electrice de cabluri.

Control ~tiin~ifi~: Ing. VIRGIL CHIRICESCU Redactor: Ing. lOAN GANEA Tehnoredactor: ELLY GORUN

Coperta seriei : VALENTIN VIi;>AN

Bun de tipar: 19. 02. 1979; CoU' de tipar: 13,25; Tiraj: 11 000+70 exemptare bro~ate;

C.Z.: 621.315.37 : 621.315.616.3.

Tiparul executat la t. P. "Cri9an.a", Oradea, sub cda. nr. 371.

1. Notiuni introductive

Retelele electrice subtenane S-I3!U dezvoltat foarte mult, in special in mediul urban, eu precadere in aglomerarile marilor erase, datorita avantajelor pe care Ie prezinta fata de retelele electrice aeriene, si anume: mentinerea unui nivel estetic arhitectural neschimbat, asigurarea unei securitati sporite in exploatare pentru populatia care nu poseda cunostinte calificate de protectie J:mpotriva electrocutarii prin atingerea unor elemente aflate normal sau accidental sub tensiune, 0 filaJbilita,te sporita In exploatare, conditii convenabile de morutaj 1a pozarea cablelor electrice ~i altele.

Cablurile electrice se pot poza direct in sol sau in canalizari speciaie.

In retelele electrice subterane uneori trebuie imbinate intre ele oablurile noi pozata sau trebuie imbinate aceste oabluri eu une1e existente. Asemenea lucrari apar din diverse motive printre dare: avarii, realizarea unor extinderi ,ale retelelor electrice subterane existente, inlocuirea unor portiuni de cabluri electrice existente eu altele noi ca urmare ,a unor lucrari de reparatii sau folosirea pe santier a unor tronsoane de cabluri de lungimi mai mid limitate de dimensiunile tamburelor pe care sint livraee aoeste eabluri.

In toate cazurile imbinarile de cabluri electrice trebuie sa asigure urmatoarele conditii principale:

- 0 continuitate perfeeta a circuitului electric care sa se mentina in timp;

3

- .0 etanseitate a imbinarilor fata de mediul inconjurator;

- izolatia conductoarelor sa fie realizata de oailitati similare eu Izolatla din fabrica;

- protectia mecanica a [onctiunii sa fie realiZlaita de calitati simiLare cu protectia mecanica din fabrica a cablurilor electrice care se mansoneaza:

- continuitatea electrica !a invelisurilor metalice ale cablurilor electrice sa nu se intrerupa la locul [onctiunii:

- 0 fiabilitate sporita a [onctiunii in exploatare. Terminologie. Prin jonctiune se intelege imbinarea in legatura sau derivatie dintre doua cabluri electrice care prin procedee adecvate realizeaza la 10ICul de legatura sau derivatie continuitatea electrica '9i protectia cablurilor electrice care se imbina.

Definim manson, produsul industrial caracterizat prin unitate constructiva si functionala reprezentind elementul de baza eu care de obicei se realizeaza [onctlunea 9i oare 0 defineste ca atare.

Definim procedeu de man$onare mijlocul sau metoda tehnologica prin care se realizeaza 0 [onctiune de legatura sau derivatie,

Claslficare, Jonctiunile cablurilor el ectrice se pot clasifioa dupa scopul realizat, dupa domeniul de utilizare, dupa izolatia eablurilor sau dupa procesul tehnologic foIosit in realizarea lor 9i modul de protectie a jonctlunilcr 'contra eforturilor mecanice exterioare.

Du/pii scopui reoiizat: [onctiunlle pot fi de legatura sau derivatle.

Duixi domeniul de utilizare jonctiunile se clasifica dupa tensiunile cablurilor electrice oare se imbina si anume:

- jon c t i u nil e del ega t u r a: de [oasa tensiune pina La 1 kV inclusiv; de medie tensiune peste 1 kV pina la 35 kV inclusiv; de inaLta tensiune peste 35 kV pina La 400 kV inclusiv si mai rar peste aceasta tensiune.

- jon c t I u nil e de de r i vat i e: de joasa tensiune pina la 1 kV inclusiv sl mali rar peste 1 kV.

4

Du.pii tipul constructiv al izolaiiei cablurilor [onctiunile pot fi realizate pe oabluri cu izolatie din materiale plastice, hirtie impregnata sau cu circulatie de ulei sau gaz.

Du.pii procesul tehnologicse pot realiza [onctiuni eu refacerea izolatiei folosind benzi izolante sau mase de turnare; la fel se pot realiza jonctiuni care sa asigure protectia mecanica prin carcase metalice sau din alte rnateriale rezistente la eforturi meoanice, prin benzi izoIante SaJU ecrane protectoare.

2. Jonctionarea cabIurilor electrice

de joasa tensiune \

2.1. Mansoane sl procedee de mansonare utilizind carcase din fonta

Aceste tipuri sint descrise in numeroase tratate de specialitate !?i de uz general si reprezinta procedeele clasice cele mal cunoscute [2-4; 23; 43].

La noi in tara se utilizeaza mansoane din foruta Fe 20 catalogata conform STAS 568/67.

Procedeul de mansonare pentru cablurilaelectrlce cu izolatie din hirtle este similar cu eel pentru oablurile electrice cu izolatie uscata din materiale plastice.

Pentru retelele eleclrice de [oasa tensiune se utili- 2leaza caroase din fonta care impreuna cu masa neagra bituminoasa de turnareasigura etansarea [onctiunilor indiferent de tipul constructiv al cablurilor electrice care se mansoneaca.

Pentru [onctiunile de legatura ale cablurilor electrice dccomanda, semnalizare !?i control 'cu izolatie din hirtie ~i cauciuc pin a 1a 1 kV, masa neagra se toarna in mansoane din plumb protejate in cazul pozarii in sol cu 0 inf'asurare din pinza de Iuta bituminoasa in doua straturi [44].

Procedeul de rnansonare de legiiltura pentru doua cabluri electrice de energie de [oasa tensiune contine urmatoarele faze principale de executie:

6

- Se Inlatura straturile de protectie ~i izolatia conductoarelor.

- Se fasoneaza conductoarele ~i se monteaza niste distantori izolanti care au rolul de oa mentine constanta distanta intre conductoare. Acesti distantori la unele

constr~ctii mai vechi se confectionau .

din portelan, iar la alte constructii mai actuale se confectioneaza din bachelita, ebonita, fibra, materiale plastice etc.

- Conductoarele se imbina apoi prin lipire, sudare sau procedee meoanice prin presare [42, 82]. In fig. 1 este reprezentata 0 [onctiune de legatura la care conductoarele se imbina prin pres are.

-'- In continuare se monteaza garnituri din carton asfaltat la Iocurile de fixarea cablurilor cu bratarile mansonului din fonta. Partea i~ferioara a mansonului se asaza pe un pat de caramlzi si se monteaza ~i partea superioara a mansonului peste [onctiune scotind conductoarele de legare la pamint. Se string apoi cele doua jumatati de Ionta cu suruburi.

Se asigura continuitatea Invellsurilor metalice ale cablurilor prin legarea lor impreuna in exteriorul mansenului cu conductoare de punere la pamint lipite cu aliaj LP 60.

- Se incalzeste corpul mansonului cu f'lacara de benzina pina Ia 0 temperatura de 50-60°C, apoi se toarna in etape printr-o deschidere situata in partea superioara a mansonului 0 masa neagra izolanta (compound) incalzita la 110-l1SoC pin a la umplerea completa a mansenului. Pe masura racirii, masa de turnare contractindu-se, se procedeaza Ia reumplerea mansonului.

Se obtine 0 [onctiune de legatura ca in fig. 2. Pentru [oasa tensiune se utilizeaza 0 masa izolanta neagra care este un produs bituminos de calitate supe-

Fig. 1. Imbinarea prin pres are a conductoarelor electrice.

7

rioara eatalogat conform STAS 3897-73 au 0 rigiditate dielectrica de minim 120 kV0cm [54].

Unul din principalele neajunsuri ale mansoanelor din fonta este neetanseitatea lor ceea ce inlesneste patrun-

6 5 7

6

12 3

Fig. 2. Jonctiune de legatura pentru 1 kV folo-

sind un manson din fonta:

1 - conductoare el!ectrice; 2 - distarrtor ; 3 - carcasa metaltca ; 4 - arrnatura metalfca ; 5 - conductor de legare Ia pl!imint; 6 - surub pentru pamtntare ; 7 -

rnasa die turnare,

3

Fig. 3. Defecte la turnarea masei negre in manson: 1 - masa rieagra ; 2 - cavema: 3 - man~on.

derea umiditatil in interior, dezavantaj favorizat ~i de faptul ea prin coeficientul de dilatare termica foarte mare al masei de turnare, la temperaturi joase, in interiorul mansonului umplut eu masa de turnare se formeaza goIuri de aer in care patrunde umezeala.

Acest efect este sporit ~i de dilatarile ~i comprimarile sucoesive ale masei de cablu caresint determinate de variatiile sarcinilor eleetrice ale cablului ~i we temperaturii mediului inconjurator.

La ternperaturi foarte joase masa se desprinde de peretii mansonului ~i se formeaza crapaturi: pe de alta parte daca se toarna masa neagra in mansonul neincalzit se formeaza caverne ca in fig. 3 [9].

8

La noi in tJarnl mansoamele de legatura de [oasa tensiune tip ML din fouta umplute cu masa de turnare sint exeoutate in sapte marimi pentru oablurile cu izolatie din hirtie si respectiv in cinci marimi pentru oablurile eu izolatie din PVCeonform STAS 2739-70 [45].

Pentru executarea jonctiunilor de derivatie de joasa tensiune procesul tehnologic contine faze similare de pregatire si turnare a masei negte, pre cum l'?i montarea mansoanelor din fonta sl legarea 'la pamint a invelisurilor metalice ale cablurilor electrice,

J onctiunea de derivatie prezinta unele particularitati in pregatirea si desfacerea oapetelor de cablu l'?i imbinarea conductoarelor in derivatie, dupa cum oablul principal este sectionat sau continuu la locul de imbinare eu aablul derivaJt.

In fig. 4 este reprezentat un manson de derivatie intre doua oabluri eleotrice de [oasa tens rune [35].

Fig. 4. .Jonctlune de derivatle de joasa tensiune eu un manson metalic.

Mansoanele de derivatie se folosesc de regula pentru joasa tensiune.

La noi in tara mansoanele de derivatie din fonta se fabrica pentru eabluri electrice cu doua sau patru conductoare in trei tipuri sl pot fi nor-male (simbol MD), oind cablul principal nu este rtailat, si inguste (simbol

9

MLD), cind se taie cablul principal. Ele sint pozitionate conform STAS 1570/69 [46].

In strainatate se utilizeaza pentru [oasa tensiune~i cabluri electrice cu neutrul concentric. In fig. 5 este ara-

Fig. 5. Jonctiune de derivatie HM cu carcase metalice ~i cabluri electrice eu neutru concentric.

tata deschisa 0 [onctiune de derivatie HM cu carcase DIN 4 7630 si cabluri electrice cu neutru concentric tip Cea:nder. La aceasta jonctiune de derivatie se remarea faptul ca pentru cab Iul principal conductorul neutru care este concentric nu este sectionat ci doar desfacut in zona de [onctionare prin taierea sa oblica ~i in lungul cablului principal, iar eontinuitatea sa eu neutrul cablului derivat se realizeaza prin lipirea acestora impreuna si de caroasa manson din metal.

Mansoanele se umplu cu un compound SP (MIl) la 0 temperatura de turnare Ide 150°C [23].

2.2. Procedeu de mansonare de legatura utilizind un manson din azbociment

La nor in tara s-a aplicat cu titlul experimental un procedeu de mansonare de legatura utilizind un manson tubular din azbociment cu capace de adaptare pe cablu.

10

Mansonul are corpul exterior confectionat din teava de azbociment ~i este prevazut eu doua capace tronconice care se iprind prin suruburi de corpul mansonului.

Montarea mansonului peste [onctiune se face prin deplasarea cu grr-ija a elementelor components ~i imbinarea prin cite trei suruburi a capetelor tronconice de corpul mansonulul. Se monteaza apoi bratarile-s! se string bine suruburile acestora. Conduotoarele de Iegare la pamint se lipsesc intre ele si de ceLe doua capace tronconice rue mansonului cu aJiaj de lipit LP 40.

Dupa umplerea cu masa izolanta neagra, pentru protectia contra coroziunii, mansonul fiind cald se unge cu masa neagra 9i se inra1?OIClTa cu banda de pinza hesian in 3-4 stratur! succesive, unse de asemenea cu masa neagra fierbinte.

Aceste infa~urari anticorozive vor depasi bratarile de tixare la cablurilor si vor acoperi si camasa exterioara a acestora pe 0 lungime de 3-4 em.

2.3. Manson de legatura din otel

Uneori in procedeele de mansonare de legMUJra descrise la § 2.1 si 2.2 se utilizeaza mansoane exterioare in forma de calote din otel subtire [9] sau respectiv din otel tubular.

2.4. Procedeu de mansonare folosind benzi izolante

.Ionctionarea cablurilor electrice de [oasa tensiune se po ate realiza dupa un procedeu simplu prin utilizarea benzilor izolante adezive san impregnate in ra9ina epoxidica.

Principiul de-baza a~ procedeului consta in ref'acerea izolatiei conduetoarelor 1?i a invelisurilor cablurilor electrice, precum 9i el iminarea golurilor de aer La locul [onetiunii prin bandajarea eu benzi izolante adezive sau impregnate, unele cu calitati eleotroizolante iar altele cu rol de protectie extericara.

11

Conform acestui procedeu de mansonare benzile izoiL3Jnlte se infasoara la locul jonctiuniiatit peste imbinarile conductoarelor cit si petre cut peste izolatia din tabrica a cablurilor electrice, prin tnactiune puternica si suprapu-

Fig. 6. Jonctiune de legaturii utilizind benzi adezive.

nere :La [umatate din latimea benzii. Bandajarea se executa in ambele sensuri si spatiile goale dintre benzi sint umpluteprin patrunderea adezivului sau arasinii de impregnare.

Prin utilizarea benzilor izolante se obtin [onctiuni de dimensiuni apropiate . cu dimensiunile cablurilor care se imbina (fig. 6).

In prezent sint utilizate pentru realizarea [onctiunilor de legatura sau derivatie de joasa. tensiune mai multe tipuri de benzi izolante sau impregnate, in continuare se vor prezenta citeva tipuri de benzi !?i tehnologii folosite frecverst in strainatate,

• Dupa unele tehnologii (Franta), pentru jonctiunile de jcasa tensiune care nu se pozeaza in sol protectia mecanica se realizeaza cu benzi izolante din PVC in varianta normalii (peste cl eme se Izoleeza cu banda BISEAL in cite doua straturi :'ji apoi inca doua straturi peste manunchiul de conductoare, iar in final peste ansamblu se aplica cu rol de protectie exterioara un strat din banda de PVC), respectiv in varianta intiiritii (peste manunchiul de conductoare izolat eu banda BI-SEAL C3J mai sus se infa~oara 0 banda BI-PRENE C in trei straturi iar peste

12

ansamblu se aplica un strat de banda din PVC); pentru pozarea in sal a unei junctiuni, demelesint izolate eu banda BI-SEAL (intii cite doua straturi si apoi cu inca doua stratum), apoi peste manunchiul de conductoare se aplica 0 tresa tricotata (Nr. 15) din cupru cositorit (infasurata in .spirala '$i rlegata la invellsurile rnetalice ale 'oablurilor electrice) consolidata cu trei straturi .din banda poliesterica TD2 impregnata in rasina, iar in final se mai impregneaza din nou in rasina tot ansamblul jonctiunii [28].

Procedeul de impregnarea benzii poliesterice TD2 denumit Seralver consta in realizarea unui irrvelis epoxy stratificat in felul urmator: rasina epoxidica se amesteca cu acceleratorul intr-un vas timp de 2-3 min dupa care en ajutorul unei pensule se impregneaza cu amestecul astfel format banda poliesterica TD2• Reactia puternica provoaca 0 buna priza aI micilor mase din amestec, iar pentru obtinerea unei stratifioatii corespunzatoare trebuie ca impregnarea benzii sa se faca din abundenta cu un strat dens de ra$ina.

In [onctiune tress de cupru fiind pusa la masa prin lnvelisurtle metaliceale cablurilor electrice [oaca rolul unui ecran protector contra unor eventuale atingeri facute din exterior prin intermediul sculelor metalice de catre persoane neavizate; de asemenea, ea asigura in acelasi timp si continuitatea electrica a mvelisurtlor metalice ale oablurilor electrice.

• Irrprocedee de mansonare similare se mai folosesc sl benzile adezive Scotch (Franta) din materials sintetice de diferite culori $i dimensiuni, de grosimi variind intre 0,18 si 0,8 mm, cu tensiunea de strapungere pina la 65 kVfmm$i temperatura de utnlizare pina la 140°C [83] .

• Tehnologia 3M (Italia) recomanda pentru [oasa tensiune utfllzarea urrnatoarelor tipuri de benzi [27J:

- pentru izolarea clernelor de legatura banda Scotch 23 din material sintetic izolant autoaglomerant oare se poate alungi prin tensionare pina La 2000/0 din lungimea initiala si care pentru marirea rezistentei se poate acoperi in final cu una din benzile Scotch autoadezive in PVC 33, 88, 99 sau 22;

13

- tot in acelasi scop se mai utilizeaza banda Scotch VM f'ormata dintr-un strait de un amestec de eauciuc butilic pe un suport din PVC si care banda se poate aplica si in' scopul etansarflei protectiei imeoanice si chimice a [onctiunii:

- pentru protectia conductoarelor [onctionate si izolate ca mai sus se mai utilizeaza una din benzile: Scotch 22 autoadeziva izolanta in PVC cu 0 temperatura de f'unctionare pina ~Ia Boac; Scotch 33 autoadeziva izolanta In PVC cu 0 temperatura de functionare de pina Ia 80ac cu variamta similera Scotch 35 pe suport din PVC in diferite culori cu un adeziv pe baza de cauciuc natural sau sintetic .

• In R.F.G. [onctiunile pe cabluri eu izolatie din material plastic se realizeaza utilizind benzi Tesaflex 163 livnate in diferite culori, de latime vartind intre 12 si 50 mm in role de 33 m Iungime.

Benzile 'I'esaflex rezista la imbatrinire, sint greu inflamabile, etanseaza bine contra apei ~i a urnezelii in general, au suplete 181 montaj 9i rezista pina La 80aC. Tensiunea de strapungere conform normelor VDE 0303 este de 8 kV/mm ['14].

La noi in tara procedeul de mansonare folosind tn excluslvlbate benzi izolante a fest aplicat la [oasa tensiune pentru cablurile electrice de comanda, semnalizare si control cu izolatie din material plastic. La aceste cabluri se ref-ace izolatia conduotoarelor cu tuburi din material plastic peste care se infasoara benzi din material plastic. In continuare se asigura continuitatea electrica a armaturilor metelice si apoi protectia exterioara prin infasurarea a trei straturi de pinza de iuta bituminlzata TCA incalzite cu 13iIDpa de benzina pina la 0 usoara topire a biturnului [44].

2.5. Procedeu de mansonare utillzind mansoane eu pun ere Ia pamint

Dupa cum s-<a men tionar in paragraful preceden t, protectia unei [onctiuni realizata prin benzi izolante se po ate face prin benzi de materleil plastic sau poliesterice impregnante in rasina epoxidica,

14

Un aln procedeu de protectie ,al acestor [onctiuni consta in introducerea lor intr-o carcasa din material plastic.

In mod normal La fiecare [onctiune este recomandabil sa se efectueze legaree la pamint a invelisurflor metalice

8

2

3

6

2

7

Fig. 7. Manson de Iegaturti eu 1egare 1a pamint.

ale oablurllor electrice. In cazul oarcaselor din material plastic acest lucru se realizeaza prin legarea La pamint a invelisurilor metalice printr-o traversa de metal aare strabate caroasa izolanta a mansonului [57].

Proeedeul respectiv este exemplificat in fig. 7. Conductoarele irnbinate intre ele sint bandajate cu 0 banda izolanta 1 pe ba'za de materiale plastice. Mansonul din polietilena este format din capetele 2 sudate de tubu1 6 si de invelisul din material plastic 7 al cablu1ui electric cu ajutorul un or benzi incalzite. Invelisul metalic 8 HI cablului electric, care poate fi de exemplu manta(UJa de plumb sau armatura de otel, este prevazut cu borna de legare la pamint9 care asigura continuitatea electrica La traversa metalica 5. In interiorul mansonului continuitatea electrica a invelisului metalie 8 se asigura cu conductoarele de eupru 3.

Cablul de legare La. pamint 4 este legat eu traversa metalica 5. Etansarea traverser metalice 5 de capatul 2 al mansonului se realizeaza eu ajutorul unui adeziv ca de exemplu un copolimer de acrilat de etilena,

15

2.6. Procedeu de mansonare utilizind flanse Iaterale ~i pasta de etansare

Un astfel de procedeu de rnansonare de legatura sau derivatie (brevetat la noi in tara [59]este caracterizat prin aceea ca fiecare capat al mansonuluf -este etansat prin doua subansambluri, eel exterior fiind fixat rigid de mantaua cablului, iar eel interior fiind mobrl, cele doua subansambluri presindcu ajutorul unor=sur-ubur i 0 masa izolanta sub ifo['1I1a de pasta care se afla situata intre ele.

Dupa cum se arata si in fig. 8, subansamblul I, fixat rigid de rnantaua cablului, este format dintr-o flansa de ansamblare 1, doua semiflanse ansamblate 2 si flansa

Cob/u

2 6

2 3

7 '-v---' ~

Su!xJns:Jmb/u! Sdxxisontsu!

I ][

3

I--'A

5

c

8

SECTIUNE A-A

J

Fig. 8. Jonctiune de Iegatura eu flanse laterale si pasta de etansare,

plastifiata 3, iar subansamblul II, mobil, este format din flansele 3 si 4 sl semiflansele 5. Intre aceste doua subansarnble se afla masa izolanta 6 care se -prezlnta sub forma de pasta eu un grad corespunzator de viscozi tate

16

si care datorita stringerii realizate de suruburile 7 este presata atit peste mantaua cablului cit si pe peretii tubului - manson 8 creindu-se in aoest fel 0 presiune constanta care prin etansarea readizata Impiedica patrunderea apei sau a umezelii in jonctiune.

2.7. Procedeu de mansonare prin fuzionarea Izolatiei

Conform acestui prooedeu refacerea izolatiei conductoarelor La loculde imbinare se face in felul urmator: imbinarile conductoarelor sl suprafetele izolatillor conductoarelor din imediata vecinatate a .acestora se curata si se ung eu un plastiftant, dupa care peste aceste locuri se aplica niste lamele dintr-un material plastic asemanator cu materiadul izolatiei conductoarelor.

Aoeste lamele se inchid apoi irrtr-o forma de presare situata irrtr-o carcass prevazuta cu un pahar care se tnsurubeaza in forma de presare cu un numar de spire co.respunzator temperaturii de coacere (106°-140°C); acest pahar se umple cuapa si forma de presare se incalzeste treptat pina Ia fierberea apei din pahar dupa care 1noa1- zirea inceteaza.

Forma de presare se mentine montata inca 2-3 min dupa care' se domonteaza, prooesul de refacerea Izolatiei la locul de imbinare fiind considerat terminat,

Un astfel de iprocedeu de mansonare pentru oablurlle electrice cu izolatie din material plastic a fost brevetat in u.R.S.S. [45].

2.8. Manson pentru imbinarea cablurilor electrice

Un astfel de manson pentru imbinarea cablurilor electtice este reprezentat in fig. 9 [67].

Mansonul este compus dintr-un corp 1 confection at din material plastic irrtartt eu fibre de stiela care are prevazutIa partea frontala gulerele 2, care impiedica in eazul unei suprapresiuni irrterioare impingerea saibelor de presare in exterior. In centrul cochiliei 1 se afla 0

17

gaur-a oarba eu filet 42 care serveste la controlul presiunii din manson sau dupa eaz la evacuar=a gazelor sau a spumei provenita de la masa de turnare .

35

36

./,239 ~36

35

Fig. 9. Manson pentru imbinarea cablurilor ' electrice.

16

10

8

6 79

73

12

15 13

73

18

13

If

19

15

Fig. 10. Saiba de pres are.

Fig. 11. Disc de presare.

Dupa utilizare 111 corpul mansonului se pot introduce saibele de presare 3 (reprezentate in detaliu in fig. 10) I;>i discurile de presare de ramifioatie 4 (reprezentate 'in detaliu in fig. 11).

18

Conform figurii 10 fiecare saiba de presare este formaita din cite doua semidiscuri asemanatoare 5 contectionate din poliamida sau un alt material adecvat, Unul din semidiscuri este prevazut cu 0 compartimentare 8 in forma de sector ou 0 gaura file-nata 9, iar celalalt semidisc este prevazut la fel cu 0 compartimentare 10 eu 0 gaura ffletata 1,1 in asa fel ineit cele doua semidiscuri se imbina intre ele prin suprapunere partiala. Orificiul 12 este decupat corespunzator unui diametru minim al oablului electric care se jonctloneaza ~i intrucit in zona respectiva peretii semidiscurilor sint subtiri, acest orificiu poate fi marit dupa oaz in functie de diametrul cablului electric.

Conform fig. 11 discul de presare este format ca si saiba de presare din doua semidiscuri asernanatoare 6, care se irnbina intre e1e prin

compartimentarile 15 si 16. ~

In zonele circulare 17 si 18 peretii sint subtiati ~i pot fi user decupati dupa caz eonstituind treceri de cabluri electrice.

Revenind la fig. 9, se remarca prezenta unor blocuri de presare 35 la care nervurile 32 usureaza adaptabilitatea lor dupa diferite1e diametre de cabluri.

In fig. 12 s-a reprezentat un astfel de bloc de presare.

Pentru a mari durata de viata a mansonului se poate aplica pe suprafata sa 'inte-

rioara prin galvanizare sau sEqluNEA A-A

pulverizare un strat de me- SEC!IUNEA B-B

tal, sau se po ate invalui man-

sonul cu 0 folie metalica an- Fig. 12. Bloc de presare.

ticoroziva.

In cazul [onctiunii de legatura discurile de presare sau rarnificatie ~i blocurile depresare sint prevazute fiecare ou cite un orificiu pentru trecerea: cablului electric,

2*

19

pe cind in cazul [onctiunii de derivatie aoeste piese au mai multe orificii oarbe dupa cablurile care se imbina in derivatie :;;i care cabluri derivate se scot in lungul cablului principal.

Semicaroasele mansonului de derivatie:;;i discurile presoare pot fi de forma eldptica.

In cazul derivatiei, discurile presoare sint formate din doua jumatati care se imbina intre ele prin sectoare in forma patratica similar ca in cazul [onctlunii de legatura.

2.9. Manson de derivatle din material plastic

Un model de manson de derivatie din material plastic folosit in special 1a cablurile electrice de forta si control, este reprezentat in fig. 13 [60].

Mansonul 1, confectiorrat dintr-o materie plastid elastica, de exemplu Plastisol SaJU policlorura de vinil, este subtiat laextremitatile sale 2i :;;i 3 care se leaga de tuburile 4 din policlorura de vinil :;;i tuburile interioare 5 din tesatura de fibre de sticla impregnate san acoperite ou un strat de materie pe baza de eauciuc. Un suport scurt sl moale .6 de carton este plaset in interiorul tubului 5.

6 5

Fig. 13. Manson - de derlvatie din material plastic.

Pentru a lega tuburile 4 de extremiratile 2 :;;i 3 ale corpului mansonului de derivatie se curata suprafetele de Iegatura cu metll-etil-oetona, tetraclorometan sau un

20

produs echivelent, apoi se aplica un solvent pe suprafetele Clare se imbina, cum ar fi spre exemplu tetrahidrofurfuran sau ciclohexan. Pentru a se obtine un solvent mai consistent se- poate adauga in proportie de 10-15010 un produs pe baza de rasina vinilica, cum ar fi Geon 101, precum !i'i un stabilizator pe baza de rasina ca cel cunoscut sub numele de Advansnab 17 M.

Se prefera ca dupa realizare interiorul acestui manson sa fie umplut cu 0 masa plastica aditionala injectind prin peretii sai cu un ac hipodennic 0 materie plastics

f'luida. '

Procedeul elimina fcrmele demulabile de turnare, iar procesul tehnologio de realizare este destul de simplu.

In fig. 14 este reprezentat un manson de derivatie din material plastic formam. din doua jumatat! care se imbina 1a locul jonctiunii eu un solvent ca eel de mai sus si care se men tin presate eu coliere care se inlatura dupa terminarea prizei.

In figura 15 eele doua jurnatati Tdentice 1 ale mansonului sint separate una' de alta dupa suprafetele 2i}i sint legate intre eledoar cu 0 portiune rectilinie 3 eu

Fig. 14. Semicarcase din material plastic ale unui manson de

derlvatie.

Fig. 15. Manson de derivatle din material plastic elastic.

rol de balama. Mansonul fiind constituit dintr-un material plastic elastic, 'cele doua jumatiiti ale mansonului tind sa se inchida in perrnanenta. Legarea lor definitiva

21

in jurul [onctiunii se face cu un solvent si prin presare similar oa mansonul descris la figura precedenta.

Avantaje1e unui procedeu de mansonare simplu 1a un pre] de cost redus sint echilibrete de dezavantajele unei utilizari limitate intrucit nu se asigura protectia mecanidi si etansarea ceruta de pozarea cablurilor electrice in sol, de asemeni este necesara 0 gama mare de dirnensiuni pentru diferitele tipuri 9i dimensiuni de cabluri.

2.10. Manson de Iegatura pentru cablu armat

Mansonarea de legatura a oablurrlor armate cu sirma si invelis exterior din material sintetic se poate realiza ca in fig. 16 f;li anume: corpul exterior 1 al mansonului de legatura este prevazut 181 extrernitati cu capetele Iargiite 2 in interiorul carora se gasesc inelele de stringerv 3 si 4.

'intre aceste ine1e se prinde sirma armaturii 5 a oablului electric, iar prin stringerea f'lansei 6 cu suruburile 7 se asigura <0 presiune suficienta care 'intinde

5 4 7

3

2

6

9

Fig. 16. Manson de Iegatura pentru cablul armat.

oablul. Garniturile 8 asigura etansarea, iarin interiorul mansonului se toarna 0 masa izolanta 9 prin capacul 10 [63].

Avantajele acestei constructli cons tau in simplitate, rezistenta de fix are a armaturii si a invelisului cablurilor precum si in numarul mic de piese.

22

2.11. Mufa pentru jonctionarea cablurflor electrice

Pentru [onctionarea oablurilor electrice se pot folosi mufe confectionate total sau partial dintr-un material plastic transparent [64].

In fig. 17 este aratata 0 astfel de mufa. Corpul cilindrio 1 este imbinat de capebele tronconice 2 prin insuru-

5

J

It

3·

Fig. 17. Mufa pentru [onctionarea cablurilor electrice.

bare. Ine1ele elastice 3 impreuna eu perna de aer 4 sl aripioarele 5asigura etansarea [onctiunii.

Ine1ele 6 !?i 7 rigidizeaza elementele componente ale

[onctiunii, .

In alte variante imbinarea intre piesele 1 si 2 se realizeaza prin presare in sistern pana-fider, sau tot prin insurubare prin dispunerea in alte pozitii ,a filetelor pieselor componente ale mufei.

2.12. Mula de cablu electric

o muf'a de legatura utiliaata in special La traversari, executata integral sau partial din material sintetic este prevazuta cu cite doua elemente de etansare de forma conica (3, fig. 18).

Fiecare din aceste elernente se sprtjina 1a exterior de peretele interior ail partii din mijloc a mansonului .1 in forma de tub si realizeaza etansarea prin una sau mai rnulte 'ingrosari 6, iar la interior se sprijina de un inel 5. Legatura intre partes de mijloc tubulara a mansonului

23

cu mantaua cablului se realizeaza prin niste bolturi filetate ~i bratar! de stringere 4.

In fig. 18 este reprezentata schematic 0 astfel del mufa de legatura [65].

Fig. 18. Mufa de cablu electric.

2.13. Procedee sldlspozltive de mansonare de legatura pentru cablurile electrice

In cazul mansoanelor de legatura din metal say din material plastic .pentru imbinarea eabLurilor cu manta din PVC [66] se folosesc diferrte alte procedee,

. Astfel, in eazul uti-

lizari! unui manson din metal 1 (fig. 19) se lipeste de marginea acestuia ° saiba metalica de Inchldere 2 prevazuta cu un stut cu renuri 3. Saiba metalica 4 prin stringerea piulitei 5 cu suruburi 6 preseaza pe garnitura din cauciuc moale 7 care la rtndul sau preseaza peste mantaua din PVC 8 a cablului realizind etan-

Fig. ·19. Dispozitiv de mansonare de legatura.

2

7

sarea.

6 In cazul utilizarii

Fig. 20. Dispozitiv de mansonare de unui man$on din mate-

legatura.· rial plastic 1 (fig. 20)

24

garnitura din cauciuc moale 7, prin stringerea piulltei 5 cu surubul 6, preseaza peste mantaua din PVC 8 a cablului electric sl in invelisul interior al mansonului 1 realizind astfel etansarea.

2.14. Procedee de manson are si mansoane utilizind ra~ini' de turnare .

In ultimul timp s-a dezvoltat si in industria electrotehnica ··tehnologia utillzarii materialelor electroizolante de turnare ~i impregnare in special pe baza de rasin! epoxidioe, poliesterice si vpoliuretanice.

Multipla utilizare a rasinilor epoxidice se datoreste proprietatilor speciale ale acestona si anume: 0 prelucrabilltate usoara, 0 contractie mica !?i fara degajare de sub stante vo1atile la intarire, 0 adezivitate exceptionala, o rezistenta mare La agentii chimici !?i bune calitati dielectrice ~i meoanice.

In timpu1 celui de-al doilea razboi mondia1 s-a pus 1a punct un procedeu de fabrlcarea epoxidicelar care le-a putut face camerclalizabile. Astfel rasinile epoxldice erau fabricate prin candensarea epidarhidrinei eu un difenol, ca difen ilopropari sau bisphenol A [,21]. Materia prima riecesara fabricarrl eptclorhidrmel este prapHena. Pentru producerea difcnolului ca de exemplu bisphenolul A va trebui provccata a reactie Intre fenol i?i acetcna.

Din circa 15 ani au fast descoperite raslrrlle ciclaalifatice ~i s-a reusit sa se puna la punet fabrlcarea unei noi grupe de raslm epoxidice. care, in lac sa fie produse pe baza de epiclorhldrlna si bisphenol, rezulta din oxidarea substantelor ciclice nesaturate.

Pentru a se uti liza a rai?ina epoxidica ea trebuie sa treaca intr-o forma terrnostabila. Aceasta se poate face prin poliadifie eu ajutorul unui agent intar-itor hazi c sauacid. Intarrtorul bazic ca de exernplu aminele, reactioneaza cu rasirrile epoxidice la temperatura mediului ambiant, au un timp de prelucrabllitate redus ~i a reactie puternica exoterrna. Intaritorul acid, ca de exernplu anhidridele, reactioneaza cu raslnile la tempsraj.ur! cuprinse intre 600 sl 14{)~C, degaja 0 caldura mai mica rn reactie III au un timp

de prelucrabilitate rnai lung. '

In compozitie se mai adauga dupa caz materiale de umplutura, plastifiantl sau flexibilizatori [1]. Rolul materialelor de urnplutura este de a dispersa mai user caldura de reactie si de a reduce contractia Ia racire printr-o incalzire de reactie rnai slaba. Umpluturile anorganice ca: faina de cuart sau fa ina de portelan au dezavantajul ca au 0 densitate mult mai mare Ide cit rasina, iar atunci cind incepe sa se degaje caldura de reactie, decicind

25

rasina este incii fluidii sedimenteaza usor aparmd astfelo distributie neomcgena.

Pentru eliminarea dezavantajelor aratate se utilize-am un ames tee de ri'i~ini'i epoxidici'i cu umplutura din polietilena sau polipropiZeni'i in care la imrpinzirea rii!iinii de turnare cu agentul de intarire datorita temperaturii degajate se produce 0 lnmulere a umplutur ii organiee producindu-se 0 eompactizare a materialului,

Compozitia cbtinuta este hidrofuga, de asemenea pr oprietatile rnecanice ca duritatea sl rezistenta Ia sfisiere, precum si etansarea contra patrunderit urniditatii sint imbunatatlte in amestecul de ra~ina epoxidica cu umplutura de polretilena sau polipropilena [62].

Un astfel deamestee prezinta 0 rlgidltate dielectrica in stare intiiritii de 80 kV /mm, un factor de pierderi 1-1,5, 0 constanta dielectrlca 6,=2,9-3,4 ~i 0 rezistenta de strapungere de p~nii Ia 1015 Ohm. cm (toate datele fiind la 0 temperaturii de 20°C), ceea ce il face utilizabil in industria electrotehnieii.

Aceste calitati sint superioare unei rasin! epcxidice farii umplutura sau cu umplutura fiiina de cuart si peroxid care au fie care un factor de pierderi 2-3, 0 constanta dielectrica 6 ==4,5 .,?i 0 rezistenta de strapungere de pina l a 5 X 1014 Ohm -cm in aceIea9i coriditii de temperatura.

Rasinile epoxidice au patruns 91 III tehnica execut8.rii mansoanelor pe cablurile electrice subterane. Astfel, 'in prezent se cunoaste 0 diversitate f'oarte mare de procedee de mansonare folosind rasini de turnare epoxidice, poliesterice sau poliuretanice.

In continuare se vor prezenta citeva dintre tipurile de procedee de mansonare sau mansoane pe baza de rasini de turruare care sint intilntte mad des in practice sau sint popularizate prin publicatiile de specialitate.

Procedee de manson are utilizind mansoane din material plastic transparent ~i rasma de turnare, Pentru exemplificare se vor descrie procedee de mansonare de legatura si derivatie utilizind mansoane din material plastic transparent si ra~ina de turnare Cellpack (Elvetia) [15]. Mansonul> de legatura din materia:l plastic este format din doua sernicalote transparente !,?i este prevazut La capete cu 0 conicitate in trepte taiata cu 0 mica toleranta in plus fata de diarnetrul cablului electric care se mansoneaza. La montaj aceste sernicalote se imbina intre ele prin simpla apasare.

• Conform procedeului de man$onare de legatura, conductoarele se imbina intre ele prin clerne apoi se rnon-

26

teaza la locul de imbinare .calota manson din material plastic dupa 0 curatare si 0 etansare a oapetelor de cablu cu benzi elastice din material plastic sau cauciuc.

Pentru [oasa tensiune distanta minima transversale intre cleme este de doua ori Izolatia conductorului, iar intre clemele extremesi invelisul din material plastic minim 5 mm. in interiorul mansonului din marterial plastic se asigura continuitatea invellsurilor metalice din cablurile electrice. Calotele din material plastic SlTJ,t prevazute cu trei orificii pentru turn area rasinii, Aceste calote care f'ormeaza mansonul servesc atit ca protectie cit si ca forme pentru turnarea rasinii. Ele sint confectionate dintr-un material plastic transparent (polioarbonat, novodur, PVC).

Compozitia de turnare este fermata din doua componente: rasina de turnare Cellpack tip G si intarttorul adecvat.

Rasina Cellpack este 0 ra!?ina speciala de turnare pentru [onctiuni de cabluri electrice, se intareste la rece, este greu inflamabila sl are 0 elasticitate permanenta, Rasina si intaritorul sint ambalate ermetic in dozele necesare de amestec intr-o punga din material plastic cu doua compartimente separate cu un cordon de cauciuc,

La montaj se inlatura cordonul respectiv 1?i se amesteca rasina eu intarttorul timp de circa 2 min, dupa care se taie punga La colt si continutul sau se toarna in carcasa mansonului.

Mansonul astfel format Ia [oasa tensiune se poate da imediat in exploatare.

Materialul este livrat de producator pentru 0 [onetiune intr-un pachet standard. .

Printre caracteristicile ri'ii;;inii inti'irite citam:' masa specifica 1,32 g/cm3, absorbtie de apa (0,15-0,20)010; rigiditatea dlelectrica 30 kVfmm (la 20°C) sl respectiv 25 kV/mm (la 60°C); constanta dielectr ica 4 (la 20°C, 500 V si 50 Hz) si 5,9 (la 60°C, 500 V si 50 Hz); factor de pierderi dielectrice tg 5=0,05 (la20°C, 500 V si 50 Hz) $i 0,08 (la 60°C, 500, V si 50 Hz); rezistenta 1a tractiurie 90 daN /cm2; alungire Ia rupere 800;0; rezflienta 24 em-kg/em- .

• Jonciiunea de tleriuaiie in cazul procedeului de mansonare utilizind mansoane din material plastic transparent 9i ra1?ina de turnare Cellpack se realizeaza in mod similar cu [onctiunea de legatura aratata mai sus.

27

Fig. 21. Manson de derivatie din material plastic transparent.

Fig. 22. Turnarea rasin ii intr-o [onctiune de derivatie in Y.

Clemele de derivatie sint dispuse in scara doua cite doua La cablurile cu patru conductoare.

In fig. 21 este prezentat un manson de derivatie conIectionat din material plastic transparent, iar in fig. 22 se arata modul de turnare a rasinii intr-o jonctiune de derivatie de [oasa tensiune in Y.

Procedeele de mansonaro descrise mai sus aduc urmatoarele avantaje: carcasele manson din material plastic transparent au bune proprietati izolante, 0 contractie corespunzatoare La turnare, asigura [onctiunii 0 etanseitate perfeeta ~i 0 buna protectie mecanica; de '2semenea, permite ca din exterior sa se urmareasca modul in care s-a realizat [onctiunea; se adapteaza la diferitele sectiuni de cabluri electrioe; rasina de turnare poate fi turnata irnediat dupa amestecul eu intaritorul, se intareste rapid la temperatura ambianta eu 0 slaba degajare de caldura, este foarte elastica avind dupa turnare 0 retnagere minima in forme; cost scazutsi proprietati dielectrice si rezistenta la atacul substantelor chimioe foarte bune; jonctiunile seexecuta cu un proces tehnologic simplu.

Procedee de mansonare utilizind reactia exoterma a ra~inii de turn are. Utilizarea rasinilor de turnare in cazul jonctionarii oablurilor electrice cu izolatie dirrpollettlena prezinta dezavantajul unei aderente slabe a rasinii aplicata nemijlocit in jurulconductoarelor imbinate in legatura sau derivatie. Acest inconvenient se face mai mult simtit in conditii de urniditate, cind prin patrunderea vaporilor de apa la conductoarele cablului se maresc curentii de fuga, datorita carora ar putea la;pare un scurtcircuit in zona jonctiunii.

Pentrua se asigura continuitatea si omogenitatea stratului de rasina turnata in jurul conduotoarelor, s-au incercat diferite metode printre care amintim pe cele mai raspindlte si anume: aplicarea polietilenei preincalzite deasupra conductoarelor in zona jonctiunli ~i turnarea peste ansarnblul astfel omogenizet a rasinii epoxldlcs san poliesterice; sau, injectarea pclietilenei Iichide intr-un mulaj care inconjoara [onctiunea si apoi mvaluirea [onetiunii in rasina de turnare.

In ultimul timp s-a aplicat un alt procedeu mai efident :;;i care se bazeaza pe fenomenul de degajarea cal-

29

durii produsa de polimerizarea unei rasini poliesterice sau epoxidice in contact cu un catalizator si eventual in plus 9i un accelerator adecvat. Aceasta reactie exetermica este mai puternica daca substanta oatalizatoare (in-

Fig. 23. Jonctiune de legatura utilizind rcactia exoterma a rasini! de turn are.

taritorul) este bazica, Caldura degajata produce 0 fuzionare a izolatiei ref'acute la locul de imbinare cu izolatia din fabrics a conductoarelor [58].

In fig. 23 este reprezentata 0 jonctiune de legatura intre doua conductoare 1 sl 2 izolate in polietilena din cablurile electrice A si B.

Peste clema de legatura 4 se aplica benzile 5 din polietilena, iar La capete infasurarea se realizeaza in forma tronconica 6 pentru a prelua eforturile intre infasurarea din polietilena aplicata si izolatia din fabrica a conductoarelor.

Aeest ansamblu se introduce intr-o forma in care se toarna ra9ina epoxidica sau poliesterica in combinatie cu un oatalizator si un accelerator astfel incit caldura dezvoltata in tirnpul polimertzarii rasinii face sa se reuneasca prin fuziune benzile 5 din polietilena sl izolatia normala in polietilena 3 din conductoarele eledtrice care se jonctioneaza.

In acest fel se asigura 0 prelungire prin fuziune termica a izolatiei din fabricatie a conductoarelor eablurilor electrice cu izolatia refacuUl in benzi din polietilena, rezultind La locul de imbinare un invelis neporos continuu.

La procedeul de mansonare descris mai sus, ca variante ale modului de izolare ale clemelor La locul de irnbin area conductoarelor se pot utiliza benzi din polietilena

30

infasurate transversal sau dispuse longitudinal, sau la fel tuburi din polietilena,

Acestea pot fi consolidate cu benzi din fibre de ,sticHi simple sau impregnate cu polietilena.

o reactie corespunzatoare de felul celei descrise prin eapitolul de Data are loc la 0 intarire a rasinii de turn are timp de 30-40 min, la 0 temperatura degaja'ta de reactiJa exotermica de 120°-140°C.

Ca exernplu de cornpozitie pentru a se produce 0 reactie exot.ermicii pe bazii de rii:,/inii de turnare este IIi urmiitoarea:

Rasina poliestericii normalii cunoscuta sub denumirea de "Filabond" Nr. 1346 fabricatii de societatea Englezii Beck Coller & Co (Angl ia) (50 parti in greutate), talc (60 piirti in greutate), d r--pt catalizator peroxid de methyl-ethylcetona (doua piirii in greUVtt2) si drept accelerator 0 solutie de naftenat de cobalt (doua part! in greutate).

Sau 0 alta compozitie:

Rasina de amestec F (100 parii in greutate), plastifiant 33 (50 part! in greutate) sl Intarltor 851. (9 par'ti in greutate), furnizatc dupii reteta firmei Engleze CIBA (ARL) Cambridge.

La noi in tara s...,au fabrieat in ultimul timp numeroase rasinl epoxidiee, plastifiante ~i intaritoare care se pot utiliza pentru scopul propus de procedeul de mansonare respeetiv.

Fig. 24. Jonctiune de derivatie utilizind reactia exoterrna a riisinil de turnare.

Fig. 25. Detaliu de izolare al derlvatiei conductoarelor.

In fig. 24 este reprezentata 0 jonctiune de derivatie realizata dupa procedeul de mansonare descris mai sus, iar in fig. 25 modul in oare se realizeaza izolarea eu polietilena a unei jonctiuni de derivatie a conductoarelcr cablurilor electrice care se mansoneaza [5'8].

31

Procedeu de mansonare utilizind mansoane tip TECE.

Un manson de [oasa tensiune tip T,ECE este format dintr-un corp transparent la eare partile laterale se etanseaza leu un material plastic €:Jrpandat [19].

Mansonul are pe toata lungimea sa praoticata >0 fanta pentru turnarea rasinii, Timpul mediu de intarirea rasinii este de 45 min chiar si la temperaturi scazute, Pentru [oasa tensiune [onctiunea se poate da in exploatare imediat dupa turnarea rasinii, iar ea greutate reprezinta numai 1/3 din greutatea unei mufe echivalente din fonta. Timpulde montaj este scurt si se evita turnarile suplimentare,

Intregansamblul necesar pentru realizarea unei [onetiuni se livreaza intr-un complet carton at.

La rnansoanele de derivatie eablul derivat se seoate impreuna cu cablul principal ~i in lungul aoestuia pe una din part; (fig. 26).

Fig. 26. Turnarea ra~inii in mansonul tip TECE.

Jonctiunile de derivatie eu mansoane tip TECE se pot utiliza pentru seetiuni ale conductoarelor cablului principal de 150 mm" ~i sectiuni ale conductoarelor oablului derivat de 35 mm".

32

Procedee de mansonare de derivatie realizate sub tensiune. In majoritatea cazurilor cind se realizeaza [onctiuni de derivatie cablurile principale sint continui si este recomandabil oa acestea sa nu se sectioneze in zona de mansonare.

Prin reailizarea unei derlvatii pe un cablu continuu care alimenteaza mai multi consumatori, eficienta tehnica a nesectlonarii cablului electric principal creste dad [onctiunea de derivatie se realizeaza fara intreruperea tensiunii.

In acest sens 8-81 orientat in ultimul timp in majoritatea tarilor tehnica executarii [onctiunilor de derivatie. Astfel:

• Jonctiunile de derivatie sub tensiune pot fi realizate cu ajutorul unor cleme de compactizare prin in$urubare [16, 25J, pentru conduotoare ale oablului principal de sectiune pina La! 240 mm" sl pentru conductoare derlvate de pina Ia 95 mm" (procedeu folosit in R.F.G.).

In acest scop se utilizeaza niste pene din material plastic 1 si cleme de compactizare formate din mai multe segmente circulare sau dreptunghiulare 2 prevazute cu ghiare 3 !Ii care segmente sint prinse intre ele cu suruburile 4 (fig. 27).

Montajul este descris in literatura de specialitate (47) si anume: se Indeparteaza inveljsurile de prctectie de

'2

·2

J

Fig. 27. Cleme de compactizare prin insurubare.

pe conductoarele cablului principal pina la Izolatia proprie, apoi conductoarele se distanteaza prin niste pene din material plastic cu pereti striati care se intercaleaza

33

intre conductoare; peste ansamblul de pene si conductoare se monteaza clemele de compactizare. In orificiile aoestor c1eme se monteaza conductoarele cablului derivat, apci clemele se string prin infiletarea suruburilor cu o cheie tubulara prevazuta cu miner izolant pina ce se perforeaza izolatia de fabrica a conductoarelor oablului principal pentru a se forma in looul respectiv un contact electric. Cablul derivat se scoate in lungul cablului principal, se monteaza carcasa de derivatie si se toarna in interior masa izolanta deetansare ca de exemplu rasina poliuretanica Protolin 51 [17l.

In fig. 28 se aralta deschisa 0 muf'a de derivatie reaIizata sub tensiune dupa procedeul tehnologio expus mai 'sus .

• Pentru acelasi scop se poate utiliza coneetoare de [onctiune sub tensiune. Astfel, mansonul de derivatie se .realizeaza eu un conector circular cu cleme dintate la care stringerea se realizeaza radial prin suruburfei un coller filetat (procedeu intilnit in Franta sub denumirea Simpaet), sau asernanator eu un conector universal ca eel reprezentat in fig. 29 format din antretroazele interme-

,

Fig. 28. Muia de derivatie realizata sub tensiune.

Fig. 29. Corrector universal SIMEL.

diare 1 care se livreaza Ia cerere in cruce + sau in forma de Y, in combinatie cu clemele de stringere 2 care pot fi la fel trei sau patru (proeedeu intilnit in Franta sub denumirea Simel) [24].

34

Pentru sectiuni ale conductoarelor cablului principal intre 95 ~i 150 mm" si pentru sectiuni ale conductoarelor cablului derivat intre 16 si 50 mm- se utilizeaza un singur model de astfel de conector [82].

Fig. 30. Conector si jonctiune de derivatie rea": lizata sub tensiune.

Cu acelasi conector se pot realiza si derivatii duble pentru conductoare avind sectiunile cuprinse intre 2 X 10 si 2X16 mm"

• Pentru cablurile electrioe de [oasa tensiune cu neutrul oablului principal concentric si izolate in PVC (fig. 30) poate fi trtilizata la fel un model de conector de derioatie sub tensiune [84].

Procedeele de mansonare de derivatie realizate sub tensiune expuse mai sus aduc aventajele unei instalari simple, fani a fi nevoie de a se idezizola conduetoarele cablului principalsi permit ca rntr-o singura operatie sa s'e racordeze fazele ~i neutrul chiar ~i pentru cablurile electrice de constructii speciale - cum ar fi de exemplu gen Distrioablu [82]; interventia muncitorului se face nurnai asupra pieselor fara tensiune in tot timpul operatiilor de montaj.

Procedee de mansonare utilizind ra~ina de turnare polluretanice. 0 tendinta moderna in realizarea jcnctiunilor de legatura si derivatie 0 constituie si folosirea rasinilor poliuretanice rnai ales in dorneniui joasei tensiuni [16, 17].

Raslnile poliuretanice au un timp de intarire relativ scurt si sint mad ieftine in comparatie cu rasinile epoxidice. Se pot utiliza lat5t pentru mansonarea cablurilor

3"

35

electrioe cu izolatie din material plastic cit ~i pentru cele cu izolatie pe baiza de cauciuc sau hirtie impregnata.

Pentru cablurile izolate in PVC rasina se leaga de izolatie fara a mai fi nevoie de utilizarea vreunui adeziv suplimentar, iar in cazul cablurilor cu invelis pe baza de cauciue dupa un tratament de suprafata corespunzator.

Un exemplu de ra~ina poliuretanica este cea denumita Protolin 51, care prezinta urmatoarele calitati: are un timp de intarire relativ scurt, de la 0 jumabate de ora pina 1a maximum trei ore, prezinta 0 foarte mare rezistenta ~la agentil chimici din sol, se amesteca cu intaritorul ell usurinta degajind 0 cantitato mica de caldura Ia intarire sub temperatura de lucru a cablurilor electrice care se mansoneaza, nu lasa goluri la intarire ~i nu necesita la turnare forme speciale metalice.

Rasina Protolin 51 Se livreaza in doua componente fara mires din care un compound VlSCOS de ouloare galbe? cenusie cu un material de umplutura ~i un fluid de intarire colorat in rosu.

Ambele componente sint ambalate impreuna intr-o cutie eu doua compartimente in care proportiile de ra~ina si intar itor sint [udicios calculate. Pastrarea in cutie ermetic inchisa se poarte face 5ntr-un loc uscat la temperatura-ambianta pina La 30 luni.

La prepararea pe santier cele doua componente se amesteca in cutie 1?i apoi se toarna intr-o forma de material plastic in care se inglobeaza oapetele cablurilor care se [onctioneaza in legatura sau derivatie.

o reactie oorecta are loc la 0 temperatura cuprinsa intre 100 pina la 40°C. Perntru 0 alta. temperatura inferioara se vor tncalzi atit rasina cit 1?i partile cu care aoeasta vine in contact.

Dupa turnare se obtine 0 masa izolanta compacta maro-roscata eu calitati izolarrte.

J onctionarea se poate execut3latit intre cabluri eu aoelasi fel de izolatie cit si intre un cablu usoat f;li un cablu eu izolatie impregnata.

Pentru protejarea muncitorilor in cazul unor sapaturi accidentale contra unor eventuale atingeri a virfului tirnacopului cu conductoarele din interiorulunei jonctiuni

36

de legatura confeetionate din ra~ina de turnare fara carcasa metailica unci din procedee este urmatorul [1]: se asaza inainte de a se turna ["a~ina in [urul conductoarelor Irnbinate in legatura un ecran metallc oare se aeaga la mantalele metalice sau rla armaturile celor doua cabluri

Fig. 31. Procedeu de protectie pentru 0 jonctiune de legatura.

care se mansoneaza. Prin turnarea rasinii acest ecran se inglobeaza in maSI8J tturnartia fiind astfel protejat si contra umezelii din sol.

In fig. 31 este reprezentata 0 [onctiune de legatura inglobata in rasina 5 la oare conduetoarele 1 sint imbinate cu clemele de legatura 4 si sint inconjurate de un ecran meta1ic 21 Iegab Ia armatura metalica 3 a cablului electric.

In fig. 32 sint reprezentate citeva [onctiuni de derivatie cu ramurile in Y folosind rasina de turnare ProtoIin 51 si cleme de derivatie sub tensiune. La aceste [onetiuni conductoarele sint imbinate intre ele fara a fi izoLate.

Carcasele de legatura sau derivatls- in care se toarna rasina poliurebanica sinb din doua bucati din material plastic. Pentru a lipi . impreuna cele doua [umatati ale formei se utilizeaza un adeziv tip LT care se usuca repede 1?i are bune oalitatl adezive. De asernenea, pentru a se asigura adeziunea mai intima a rasini! se ung partile eu Clare aeeasta vine in contact (eapete de oabluri, forme) cu 0 pelicula subtire de adeziv VB 40.

37

Fig. 32. CUeva jonctiun i de derivatie in Y folosind rasina Protolin 51.

Pentru repararea unor eventuale fisuri sau neregularitati La invellsurl se utilizeaza 0 pasta de rasina (cum ar fi Protolin 51:; H3).

In srtuatia in oareavem de executat mai multe derivatii din cabluri principale care nu seaectioneaze, cum

Fig. 33. Mansoarie de derivatie cu ramuri duble.

ar fi spre exemplu in cazul retelelor electrice urbane, se utilizeaza rnansoane de derivatie cu ramuri duble (fig. 33).

Pentru eablurile electrice izolate cu polietilena termoplastica, asa cum ar fi de exemplu cablurlle tip Protothen sau cele eu izolatie din polietilena tip Protothen X, s .... a adoptat un procedeu de mansomare conform caruia se maleabilizeaza 1a flacara un invelis izolant omogen ca o fa9a 'care se leaga fest cu izolatia cablului electric.

Modul de realizarea unei mufe de racord matisata de tipul SPL X. este urrnatorul [22]: corrductoarele imbinate prin presare sau lipire in cazul cuprului sau prin sudare in cazul aluminiului, se izoleaza eu benzi elastomerice nevuloanizate pHatesub presiune si incalzire.

Incalzirea se nealizeaza prin intermediul unei forme metalice din alia] de aluminiu anticoroziv iar controlul temperaturii se realizeaza cu un termometru. Caldura primita din exterior se reflecta spre interior in mod constant. Dupa racire se desf'ace forma iar pentru protectie exterioara peste jonctiunea realizata in acest fel se aplica un tub din PVC umplut eu ra9ina Protolin 51.

39

In fig. 34 este aratata 0 [onctiune fermata 08; mal sus. Procedee utilizind completuri de mansonare. Un complet de mansonare cuprinde: clemele conductoarelor, tesatura helicoidala din cupru pentru asigurarea contlnuitatii mvelisurilor metalice ale cablurilor electrica Iixata

Fig. 34. Mufii de Iegatura SPLX.

de armaturl prin bratar+ metalice cu met, forma din material plastic constituita din doua jurnatati Dare se prind intre ele prin clerne (la sectiuni rnai mari sint prevazute cu nervuri de rigidizare), material izolant pentru demele de jonctionarea conductoarelor Iivrate sub forma de benzi sau mansoane, banda spongioasa pentru etansarea eablului Ia intrarea in forme, materialul de umplere (oare este compus din rai,iina poliuretanicarsi un intaritor - livrate separat in conteinere din material plastic in proportii bine stabilite - si manusidin material plastic,

Jonctiunile se pot utiliza pentru oabluri electrice, avind o temperatura de Iunctionare de pina la 90°C.

In Anglia pentru jonctionarea de legatura sau derivatie a cablurilor electriee eu izolatie din materiale plastioe se utiilizeaza un complet de mansonare ,Up G [30]. Componenta completului difera dupa sectiunea conductoarelor si anume: un tip PIna la 0 sectiune de 70 mm" si alt Up intre 95 I~i 300 mm". Cornpletul de rnansonare tip G cuprinde:

Compoundul de turnare se Iivreaza in doua variante: o varianta normala pentru folosire Ia temperatura, variind iritre 50_35°C si 0 varianta tropicala pentru Iolosire La 0 temperatura peste 30°C.

Riisina de turnare este un amestec de polioli complexi cu aditive selectate pentru a rezulta un produs stabil spe-

40

cifio adaptat pentru neoesitatea unui compound pentru [onctlunile de cabluri electrice. In compozitia rasinii se adauga !)i un material de umplutura format din granule minerale oare sporeste duritatea rasinii l?i conductivitatea sa terrnica, Intaritorul rasinii este un polimer aromatic di-izocianab, Amestecarea rasinii eu mtarttorul !)i turnarea compozitiei dureaza cca, 10 min, iar dupa 0 ora compoundul devine complet stabilizat.

Ccrnpusli sint Iivrati in doua variante:

• P rim a va ria n t a ra!iina!ii materialul de umplutura ,Incorporate tntr-o compozitie comuns !ii separat intaritorul. Amestecul de raslna-material de urnplutura se prezinta sub forma unui liehid maro-deschis: viscozitatea 900 unitatl La 25°C; greutate speeifiea 1,24 la 25°C; punctul de aprlndere peste 200°C; condttii de pastrare la 0 temperatura de peste lOoC fara ,a fi expusa la frig sau Inghet, Intarrtorul este un liehid maro-inchls de 0 viscozitate 200 unitat! Ia 25°G; greutate specifica 1,24 La 25°C; punct de aprindere peste 200°C; conditii de pastrare idem ca pentru ra!iina. Amestecul de rii!iina eu mtaritorul (lichid) este de 3,2 ra!iina/1 intaritor in parii de velum sau greutate,

• Ado u a va ria n t a rasina, materialul de umplutura si intaritorul livrate Iiecare in pachete separate. Ral1ina se preziruta ea un lichid tulbure galbui; viscozitate 680 unitat! La 25°C; greutate specified 0,96' la 25°C; punet deaprindere IIi conditii de pastrare idem ca la varianta 1. Intarltorul are aceleasl earacteristici ea la varianta 1'!ii anume: se prezinta sub forma unui liohid de culoare maro inehis; viseozitate 200 unitati la 25°C; greutate specifica 1,24 la 25OC; punet de aprindere peste 200°C; conditfi de pastrare idem ea pentru r~ina.

Amestecul de ra!iina cu intaritorul (lichid) se prezinta 2,2 ra!iina/7,8 umplutura/I Intaritor in parii de greutate.

Rigiditatea dielectrica a acestui amestee in ambele variante este de 5 kV /mm.

Compoundul Intarit are urmatoarele caracteristici:

• In prima uarianui: greutate specifica 1,28; contractie de volum la turnare 3,5%; rigiditate 90-92 unitati Ia 25°C; elongatie la rupere 75%; rezistivitate volumetrica 1014 ohmi- cm; rigiditate dielectrica 15 kV fmm; conductivitate terrnica 0,15 WfmoC;adsorbtie de ,apa 20 mg; adeziune La: PVC excelenta,

• In a tioua ooriasuii: greutate specifica 1,65; con- ... tractie de volum la turn are 2,5%; rigiditate 95-97 unitati la 25°C; elcngatie La rupere 15%; rezistivitate volumetrica 1014 ohmi- em; rigiditate dielectrica 15 kV fmm;

41

conductivltate terrnica 0,57 W/moC; adsorbtie de apa 20 rng: adeziune la PVC excelenta.

Printreavantajele aduse de jonctiunile efectuate cu completuri de mansonare se pot cita: restabilirea unei

Fig. 35. Turnarea rasinii in mansonul de derivatle in completul tip G.

capacitati de scurtcircuit egala cu cea a cablurilor care se mansoneaza, nu necesita 0 inderninare speciala in executie, este simpla si nu neoesita un echipament special; se executa 1a temperatura ambianta iar formele din material plastic sint suf'icierrte pentru asigurarea unei etansari si prctectii mecanice [cnctiunii.

In fig. 35 se arata modul de turnarea rasinii-In forma din material plastic pentru 0 jonctiune de derivatie simpla.

Procedeu de mansonare tip BICC. Sistemul contine piesele necesare pentru a forma 0 [onctiune sl anume: o carcasa din PVC in culoarea jcnctiunii, conectoare mecanice pentru asigurarea imbinarii conductoarelor, conductoarele pentru asigurarea continuitatii electrice a invelisurilor metalice ale cablurilor electrice, rasina acrilica livrata in cutie capsulata si un praf de intarire polimer in punga xlln material plastic. Procedeul, denumit BICC (Anglia), este folosit pentru [onctionarea oablurilor electrice armate sau nearmate de joasa tensiune tip Waveform cu sectiunea conductoarelor pina Ia 300 rnm".

Stabilitatea produselor la depozitare este asigurata pina la doi ani la 0 temperatura de 25°C in mediul usoat.

42

Compozitia adera foarte bine de oabluri ~i conduetoare formirid un produs etans impermeabil.

Jonctionarea se executa in ~ase faze de un slngur muncitor.

Fig. 36. Jonctiune de derivatie BICC.

Prepararea rasinii se face prin turnarea Iichidului monomer in prafu1 po1imer ~i amestecarea compozitiel timp de draa 1 min. Turnarea se face in carcasa din material plastic fermata din doua [umatati lipite si imbinate prin agrafe longitudinale ~i etansate Ia capets eu un compound moale [331.

In fig. 36 este reprezentata 0 jonctiune de derivatie dupa slsternul BICC Anglia.

Procedeu de mansonare utilizind raslna de turnare Dimas. In Franta pentru umplerea jonctiunilor de legatura si derivatie se utilizeaza rasina cu intarire La rece Dil1Jlas.

In cazul derivatiei forma de turnare scoate la unul din capete cablul pr'incipad iar la celalalt eapat cablu1 principai impreuna cu eablul derivat, . Turnarea rasinii se poate face sub tensiune ~i prezinta seeuritate si rapiditate in executie [321.

43

Procedee de mansonare utilizind ra~ini de turnare Scotchcast 3 M. 0 alta grupa de rasini de tumare ou intarire La rece pe baza de poliuretan sau epoxy folosite in majcritatee tarilor europene (Elvetia, Franta, Italia, R.F.G.) pentru reallzarea [onctiunilor de Iegatura sau derivatie sint cele denumite Scotchoast 3 M.

Compozitia de turnare se livreaza predozata gam de intrebuintare. Formele de turnare sint din material plastic, transparente 'ca si rasirua, ceea ce permite 0 bun a urmarire !a realizarii corecte 131 jonctiunii [29, 31].

Mcmsoaneie de legatura pentru cabluri cu izolatie de hirtie sau materiale plastice sint de tipul 82 Al (oabluri 1 X 4 mm- - dimensiuni de gabar it 185 X 33 mm) pina la 82 A3 (cabluri 1 X 400 mm" - dimensiuni de gabarit 400X54 mm) $i respeetiv 92 Al (cabluri 3X4 mm'' - dimensiuni de gabarit 190X 45 mmjpina La 92 A4 (cabluri 4X120 mm" - dimensiuni de gabarit 400X80 mm). La fel mansoanele pentru eabluri cu neutru concentric de tipul 91 A 122 (cabluri 3 X 6 + 6 mm" - dimensiuni de gabarif 275X60 mm) pina La 91 A 152 (oabluri 3X150+ +138 mm" - dimensiuni de gabarit 520X100 mm), pentru care ca 0 caracteristica constructiva, mentionam refacerea invelisurflor metalice in [onctiune prin plase de cupru fixate cu ooliere metalice cu surub si La care fazele in interiorul jonctiunii sint departate unele de altele prin niste spirale din material plastic montate peste elemeLe de imbinare $i care intaresc in acest fel seeuritatea in exploatare a jonctiunii.

Mtmsoanele de derioaiie pentru cabluri cu izo1atiede hirtie sau materiale pla stice sint de tipul 82 B1 (cabluri princlpale 1 X 6 mm'' - dimensiuni de gabarit 187 X 63 mm) pinaba 92 B3 (cabluri principale 1 X 400 mm" ~ dimensiuni de gabarit 360X 112 mm). La fel mansoanele de tipul 91 B 12 La care derivatia se face in lungul cablului principal (oabluri '1 X 50 mm" - dimensiuni de gabarit 350 X 130 mm)sau de tipul 91 C 13 cu derivatie normala pe oablul principal (oabluri 4X95 mm" - dimensiuni de gabarit 520 X 230 mm).

In fig. 37 sint reprezentate doua mansoane de legatura tip 91 A 122 ~i de derivatie tip 92 Bl.

4:4

Raslnile de turnare La rece Scotchcast 3M pe baza de. poliureban se livreaza in mai multe sorturi dupa scopul intrebuintarii sale.

Astfel se intilnesc: rasina Scotchoast 17 care prezinta oaracteristica unei intarir! rapide la temperatura ambianta: rasina Scotchcast 4401 care dupa intarire ramine flexibila ~i nu este afectata de schimbarile climatice ale mediului inconjurator: rasina Scotchoast 4402 care se arnesteca intr-un conteiner special si se aplica prin injectare, este usor de preluorat 9i asigura 0 combinatie psrmanenta ,a materialelor de umplere; rasina Scotchcast 4407 prezinta rezistenta 1a tractiune, a elasticitate corespunzatoare si are calitati foarte bune de protectie contra umezelli: rasina Gel 4440, posed a 0 foarte buna adeziune la peretii formei in care se toarna precum si eu celelalte elemente componente ale jonctiunii cu care aceasta vine in contact, rezista bine la actiunea umezelii si are 0 visoozitate foarte scazuta, ceea ce permite umplerea rapida a formelor fara incluziuni de aer; turnarea sa se poate face pina la 0 temperatura de -26°C9i 0 noua turn are a Ge[ului pentru completare aden'! la gelul existent.

La fel se mai cunosc rasinile Scotchcast 3 M de tip Epoxy, cum ar fi: rasina Scotchoast 11 pentru realizarea [onctiunilor cablurilor electrice cu Izolatie de hirtie sau rasina Scotchcast 12 pentru realizarea jonctiunilor cablurilor electrice cu izolatia din materiale plastice 9i hirtie: rasina epoxidica 4 care are 0 buna rezistenta la umiditate 9i coroziune [85].

Spre exempli fie are se dau caracteristicile principale ale riisinii 4, frecvent utilizatii in striiiniitate pentru realizarea jonctiunilor de [oasa tensiune:

Un tirnp de intarire la temperatura ambianta 300 min; rezistenta la incovoiere 85 N/mm2; rezilienta 10 Nvmm/mrn-: rezistenta la crest are 7 Nvrnm/rrrm-; rezistenta peliculara in stare uscata 1013 ohmi si dupa 0 imersiune de '25 ore in apii lOll ohmi ; stabimate buna la apa, ulei sau al1;i solventi si buna la influenta intemperiilor (Norrne DIN); rezistenta Ia strapungere 90 kV/mm; rezistenta de izolare 1016 ohmi· om: factor de pierderi dielectrice la 50 Hz si la 23°C egal cu 0,008; idem La SO°C ega! cu 0,120; constanta dielectrica La 23°C egala cu 2,8; idem la 800e egala cu 5,1; constanta de conturnare KA3 c (Norme VDE); greutate specifica

46

1,14 daN/dm3; rezistenta 1a tractiune 565 daN/dm3; alungiraa 13 rupere 2,4010; factor de disipare (Ia 30°C ~i 60 Hz) 0,0038; timpu1 de intaru-e la temperatura ambianta 12-18 min; (Norrne ASTM) [83,27].

Manson din ra~ina poliesterlca. Rezultate bune s-au obtinut prin folosirea unor mufe confectionate din rallina poliesterica armata cu 0 insertie metalica sau fibre de sticla. Aceste mufe stnt ietanse contra' patrunderli vaporilor de apa [16].

Mansoane din rasina poliesterica pot fi formate din doua semicochilii identice care se insurubeaza reciproc si care se etanseaza cu 0 masa speciala de turnare.

Mansoane din material plastic antisoc, Pentru imbinarea de legatura sau derivatie a cablurilor electrice subterane decurenti tari, de semnalizare sau de comanda se folosesc si mansoane din material plastic antisoc.

Inchiderea carcaselor este etanse. Fiecare manson are prevazut un capac pentru turn area masei izolante care se fixeaza prin suruburi sau bratari confectionate tot din material plastic.

Materialul utilizat este antisoc, i:;;i pastreaza forma la o plaja mare de temperatura, este antiacid, antialcalin, rezista la agentii chimici din sol :;;i nu reactioneaza cu masa de turnare din interiorul sau. In mod uzual carcasele din material plastic se Iivreaza irnpreuna cu masa de turn are care este de regula 0 ra:;;ina poliuretanica.

Pentru mansonul de derivatie este adoptata 0 forma in Y, cablul de derivatie fiind scos de aceeasi parte si in lungul cablului principal.

Pentru exemplificarea aces tor tipuri de mansoane in fig. 38 sint reprezentate manscanele de legatura tip DBP-VKM 24 si mansoanele de derivatie Up DBP-AKlI'I 24 [17, 18].

Procedeu de mansonare utifizind mase de turnare. La unele mansoane de [oasa tensiune acelea:;;i carcase conf'ectionate din polipropilena sau. poliester pot fi folosite at it pentru realizarea [onctiunilor de derivatie in T sau Y, cit sl pentru realizarea jonctiunilor de legatura. Astfel pentru a utiliza 0 carcasa de derivatie in scopul de a realiza 0 jonctiune de legatura se obtureaza orificiul de derivatie al mansonului eu un buson de inchidere utilizin-

47

du-se-doar cele doua orificii principale ale carcasei pentru cablu de legatura.

Se pot jonctiona cabluri electrice cu izolatie de hirtie sau material plastic cu sectiuni ale conductoarelor cuprinse intre 50 f?i 240 mm",

Fig. 38. Mansoane de legatura ~i derlvatie din material plastic antisoc.

Masa de umplere este 0 compozitie pe baza sintetica, visooasa, cu intarire la rece. Spre exemplu 0 masa de urnpl ere de acest tip este masa Guro care are 0 rigiditate dielectrica 150 kV/cm. In scopul umplerii mansoanelor se mai poate utiliza 0 masa de turnare pe baza de gudron cu

turn are la cald la 0 temperatura de maxim 120°C. .

In strainatate mansoanele de derivatie care se umplu cu masa de turnare Guro se Iivreaza in trei dimensiuni ~i anume: tip HMY 540 de 540X331X147 mm, greutate 3,4 kg gel ~i 5 kg plin cu masa (fig, 39); tip HMY 700 de 700 X 434 X 208 mm, greutate 3,6 kg gol ~i 15 kg plin cu masa si tip MMY 450 de 450X220X151 mm, greutate 2kg gol sl 3,8 kg plin eu mas-a (fig. 40) [84J.

Etansarea intre manson si cabluri se perfecteaza eu ajutorul unei benzi vulcanizate de 90 mm larglme ~i 1 mm grosime livrate in role de 2 m fiecare.

48

Prin utilizarea procedeului de mansonare expus [onctiunile prezinta o serie d€ avantaje, cum ar fi: 'carcasa izolanta a mansonului reduce posibilitatea de avarii provocate de eventualele scurtcircuite interioare, [onctiunile rezista la substantele chimice l?i pot fi pozate in orice

Fig. 39. Jonctiune de derivatie HMY 540.

Fig. 40. Joncjiune de derivatie HMY 450.

mediu, sint perfect etanse, rezista la eforturi mecanice, au 0 greutate minima ceea ce usureaza mult montajul si transportul, nu necesita 0 calificare specials de executie.

49

2.15. Procedeu de mansonare utillzirrd compounduri de tum are

Compounduri de turnare Ia cald, In anumite conditii peritru umplerea mansoanelor de Iegatura sau derivatie se utilizeaza compounduri de turnare la cald [23].

Imbinarea conductoarelor se face dupa metode cunoscute, ca de exemplu pentru aluminiu prin sudare, iar pentru cupru princositorire. Izolarea conductoarelor la locul jonctiunii se face cu banda de hirtie impregnata Iolosita si pentru spatierea conductoarelor intre ele. Armaturile cablurilor sint prelungite in interiorul [onctiunii si sint legate la carcasa metalica.

In medii umede cum ar fi mal uri de riu, pamint mlastin os, suprafete expuse la inundatli [onctiunea de legatura se protejeaza suplimentar cu un manson interior din plumb [23].

In fig. 41 se arata un manson de derivatie HM confectionat din fonta si care se umple la fel cu un compound de turnare la cald SP (M 11). Jonctiunea se realizeaza fara a taia cablul principal.

Se poate poza de regula in terenuri uscate. Inchiderea carcaselor se face prin suruburi.

Conductoarele cablului derivat pot atinge sectiuni pina la 95 mm",

Compounduri de turnare la rece. Uneori este recomandabil ca la umplerea [onctiunilor sa se foloseasca compounduri de turnare lei rece. Un astfel de compound este Sibit 40 pe baza de u'lei bituminos [23J. Se Iivreaza ca

Fig. 41. Manson de derlvatie HM.

doua lichide componente si anume un compound de baza negru si un intaritor galben viu. Pe santiercele doua substantesint ames tecate inainte de a fi turnate.

50

La temperatura came rei compoundul incepe sa faca 'priza dupa aproape doua ore far a a necesita incalzire suplirnentara.

Intarirea complete a compoundului are loc dupa 24 h.

Produsul intarit este elastic. Datoritaunei contractii mici (0,50/0), dupa intarire nu mai este necesar a se completa mansonul icu 0 noua masa de turnare. Cornpoundul este rezistent Ia fle:cara,adera bine la un mare numar de produse si este rezistent la actiunea uleiului, In locuri cu urnezeala mare se utilizeaza un compound de etansare E 105 de culoare neagra saulvoar.

Ma! recent se utilizeaza un compound cu intarire la rece Sikabit 71 pe baza de ulei bituminos. Intaritorulel compoundul se agita timp de 3~5 min ~i se tcarna la circa 20°C. Daca temperatura arnbianta este mai mica decit lOoC, compoundul trebuie sa fie in calzi t cu 0 sursa de caldura exoterma. Jonctiunile se pot utiliza imediat dupa turnare [23].

2.16. Procedeu de mansonare 'prin stringere Ia cald

Pentru cablurile electrice de joasa tensiune cu izolatie si invelis exterior din material plastic un procedeu modern de jonctionare se bazeaza pe utilizarea materialelor sinteiice termocontractibile [81].

Un procedeu de mansonare de legatura utilizind mufe confectionate dintr-un material termocontractibil consta in urma toarele:

D1.Ipa taierea la dimensiunile necesare, peste conductoarele si respectiv peste invelisul exterior al unuia din cablurile electrice se trag niste mufe circulare confectionate dintr-un material polyolefin inflamabil care din fabricatie sint prevazute pe fetele interioare cu un clei termoplastic. Conductoarele se imbina apoi mtre ele dupa metode cunoscute. Portiunile imbinate de pe eonductoare precum si izolatiile care urmeaza sa vina in contact cu mufele termocontractibile se curata de rnurdarie si grasime cu alcool izopropilic sau clorura de metilen si apoi se preincalzesc la 0 temperatura in jur de 60°C.

4*

51

Se deplaseaza apoi muf'ele de pe conductoare axial peste imbinarfle acestora si se incalzesc fiecare pornind de la centru Inspre exterior cu 0 flacara de gaz deschisa,

Sub influenta caldurii materialul mufelor se contracts presind peste toate crestaturile si denivelarile si odata eu aceasta cleiul (adezivul) de pe suprafata interioara a aeestor mufe se inmoaie con tribuind la realizarea unei bune etansari.

In scopul rasigurarii continuitatii electrice a invelisurilor metalice din cablurile electrice se aplica 0 tresa din tesatura de cupru. Peste ansamblul [onctiunii astfel formate se trage mufa termocontractibila de pe cablu care va acoperi atit conductoarele cit ~t invelisul exterior al cablurilor care se imbina ~i care mufa se incalzeste ca mai sus asigurindu-se 0 contractie uniform a a materialului si in consecinta -0 etansare corespunzatoare a mufei peste invelisul exterior al eablurilor electrice ~i ansamblul [onctiunii.

Procedeul de mansonare prin stringere la cald deseris mai sus aduee urmatoarele avantaje: Permite utilizarea jonctiunii intr-o gama larga de temperatura (-30°C la + 70°C), se asigura 0 mare rigiditate mecanica, 0 buna rezistenta rata de hidrocarburile alifatice si hidroaroma-

Fig. 42. Prelucrarea la flacara a unei mufe termocontractibile.

tice, de asemenea sarurile din pamint nu ataca materialul care . are 0 foarte buna rezistenta la imbatrinire ~i la agentii chimici, [onctiunea se poate da imediat in exploa-

52

tare, are un gabarit redus !?i 0 greutate minima,. un cost redus ~i 0 utilizare larga a acelorasi mufe la diferite sectiuni de eonductoare (pentru sectiuneaconductoarelor intre 6-300 rnm" se folosesc doar trei tipuri de mufe).

In fig. 42 este reprezentat procedeul de prelucrare la flacara a unei mufe de legatura termocontractibile.

La noi in tara se utilizeaza in prezent benzi termocontraetibile numai pentru refacerea izolatiilor eonductoarelor.

2.17 . .Man~oane racord din material sintetic Pentru jonctionarea cablurilor electrice cu izolatie ~i invelis exterior din material plastic s€ pot folosi piese de racord confectionate din material sintetic [36].

Fig. 43. Piesa de racord din material sintetic.

Fig. 44. Jonctiune de legatura utilizlnd racorduri sintetice.

Dupa cum se po ate vedea sl in fig. 43, 0 astfel de piesa de racordeste fermata din doua piese profilate la exterior hexagonal (una cu filet interior ~i alta cu filet exte-

53

rior) si care se imbina intre ele prin insurubare. Acest ansamblu se irnbina etans peste mvellsul exterior al cablului electric. Sistemul taratat se poate aplica pentru cabluri electrice avind diametru exterior cuprins intre 4 si 49 mm.

'In fig. 44 este reprezentata 0 [onctiune de legatura utilizind racorduri sintetice.

Conductoarele 1 imbinate prin clemele de legatura 2 sint distantate intre ele la locul [onctiunii prin niste pereti din material plastic 3. La exterior [onctiunea este protejata cu un tub din material plastic 4, iar accesoriile 5 imbinate pe invelisul exterior al cablului electric care se mansoneaza si tubul de protectie asigura etanseitatea [onctiunii.

Jonctiunea de legatura prezentata se poate aplica pentru cabluri electrice cu diametrul exterior cuprins intre 7 '9i 26 mm. Ea se foloseste in Elvetia, unde se intilaeste sub denumirea de AGRO.

In cazul [onctiunilor de derivatie utilizind racorduri sintetice cablul derivat este de regula scos din [onctiune in lungul cablului principal.

Mansoanele de legatura 9i derivatie utllizrnd racerduri din material plastic aduc avantajele unui montaj simplu ai ieftin la 0 cali tate superioara a jonctiunii care garanteaza a realiza 0 etansare perfecta, 0 buna rezistent a contra patrunderii umiditatii 1?i 0 mentlnere a calltatilor sale.pina la 0 temperatura de 100°C.

2.18. Man~oane din cauciuc

La noi in tara s-au produs de Intreprinderea Prod.

Complex Tg. Mures in colaborare cu T.E.M. Bucuresti rnansoane de joasa tensiune de legatura '9i derivatie din cauciuc butadienstirenic cu aceeasi functionalitate ca si mansoanele similare confectionate din fonta [41, 43].

Dimensiunile acestor produse sint conform STAS 1570/70 pentru derivatie 9i respectiv conform STAS 2739/70 pentru legatura.

Procesul tehnologic de executie al [onctiunilor de legatura 9i derivatie utilizind mansoane din cauciuc nu di-

54

Iera esential de eel al [onctiunilor similare utilizind mansoane din Ionta reglementate prin fisele tehnologice FC 9(63 si FC 15b(72, reactualizata in anul 1977.

La montarea mansoanelor din cauciuc se irnpune 0 serie de restrictii de montaj printre care amintim pe cele mai importante: lucrarile de montaj nu sevor executa sub temperatura de -15°C, mansoanele nu se vor monta in soluri cu substante active sau uleiuri miner ale sau pe

cabluri in curba. '

Protejarea mansoanelor din cauciuc se face cu un strat de nisip de circa 10 em !?i prin montare deasupra lor .a placilor avertizoare din mase plastice sau a cararnizilor [48].

Prin utilizarea mansoanelor de cauciuc se aduc avantajele un or 'car case izolante si se realizeaza economii de metal (fonta).

2.19. Procedeu de mansonare pentru cablurile electriee de semnalizare

Pentru cablurile electrice multifilare de semnalizare sau control se poate utiliza un procedeu practic de irnbinarea conductoarelor prin utilizarea unor clesti-maqazin cu care conductoarele se imbina direct doar printr-o singura rnanevra [83].

Astfel clestele-magazin se incarca mai iritii cu niste deme din material plastic (fig. 45) confectionate dupa sectiunile si izolatiile conductoarelor. Conductoarele cablurilor care urrneaza a fi imbinate se introduc izolate in clestele-magazin. Printr-o singura apasare a clestelui, niste elemente in forma de U realizeaza dezizolarea conductoarelor si apoi marirea suprafetelor de contact (fig. 46). Locul de imbinarea conductoarelor este protejat prin cleme din material plastic, care sint prevazute cu rniste gauri princare se .poate introduce vaselina siliconica pentru a proteja Iegaturile conductoarelor contra patrunderii umezelii.

Mansonul confectionat din material plastic se poate umple cu 0 rasinape baza de poliester-uretan, .cu .un timp de intarire la rece scurt.

55

Printre caracteristicile rasinilor de acest tip folosite in Elvetia citam: un timp de intarire de 12-16 min; rezistenta la lovituri 35 Nmm/mm-; 0 cornprimare In timpul

Fig. 45. Cleste-magazin.

Fig. 46. Dezizolarea conductoarelor eu ajutorul pieselor in forma de U.

Fig. 47. Jonctiune de derivatie utilizind c1eme sistem capse.

56

intariri! de 2,9%; constanta dielectrica la 100 Hz de 4 la 0 temperatura de 23°C; un factor de pierderi die1ectrice Ia 23QC de 5,8; rezistenta peliculara de i013 ohmi; rezistenta de izolatie

10150hmi· em: tensiunea

de strapungere 80 kV/

/mm; absorbtia de apa

1a 24 h 0,4%; stabilitate

chimica buna la actiu-

nea substantelor corozive.

Pentru consolidarea Imbinarflor pre cum si pentru etansarea mansonului din material plastic de cablurile electrice se utilizeaza 0 banda de lipit.

In fig. 47 este reprezentata deschisa 0 [onetlune de derivatie realizata ca mai sus.

2.20. Procedeu de mansonare folosind elasticitatea mansonului

Procedeul acesta utilizeaza un manson confectionat din material elastic f;>i flexibil care are prevazut la partea sa Interioara 0 spirala de protectie din material plastic. Aceasta spirala rnentine mansonul datorita elasticitatii materialului la un diame-

Fig. 48. Procedeu de string ere a mansonului elastic pe cablu.

Fig. 49. Manson de legatura etansat pe cablu.

57

tru interior mai mare decit diametrul cablului electric care se mansoneaza,

Prin desfasurarea spiralei materialul mansonului se stringe elastic peste cablu presind in mod uniform peste invelisul sau exterior si peste conductoarele imbinate asa cum se arata si prin fig. 48.

In fig. 49 se arata cornplet terminat un manson de legatura realizat ca mai sus.

Avantajele aduse de procedeul de mansonare folosind elasticitatea mansonului constau in realizarea unui manson de dimensiuni reduse, 0 acuratete la montaj si 0 buna etansare contra patrunderii apei in interiorul jonctiunii [83].

3. Consideratii asupra procedeelor de mansonare pentru cablurile electrice de joasa tensiune fara masa de turnare utilizind carcase

din material plastic

In cap. 2 s-.au prezentat citeva dintre cele mai semnificative tipuri de rnansoane ,;;i procedee de mansonare de joasa tensiune cunoscute atit la noi cit si in strainatate, evidentiind citeva avantaje principale aduse atit in executie cit si in exploatare.

Facind 0 analiza comparativa in raport cu tendintele actuale de dezvoltarea tehnicii, care solicita utilizarea pe scara larga a materialelor sintetice inlocuitoare de materiale deficitare (metal), pe linga avantajele aratate la rnajoritatea mansoanelor si procedeelor de mansonare din subcapitolele precedente, se pot evidentiaei urrnatoarele neajunsuri:

Mansoanele din metal sint neeeonomice; procedeele de mansonare utilizind mase de turn are eu intarire la cald sau la reee necesita un personal calificat in executia lor iareostul jonctiunii este relativ ridicat prin pretul acestor mase de turnare; perrtru jonctiunile executate eu benzi izolante nu este rezolvata in mod satisfacator problema protectiei mecanice; aceeasi problema se pune si in cazul utlllzarii mufelor termocontractibile; mansoanele folosind piese de raoord din material sintetic sint limitate ca dimensiuni de utilizare; alte procedee de mansonare realizate din cornbinatii constructive ale proeedeelor de baza

59

sint complicate in executie ~i nu prezinta 0 siguranta corespunzatoare in exploatare.

Se pune deci problema realizarti un or [onctiuni de legatura sau derivatie la un cost reclus si de calitati superio are atit din punctul de vedere al executiei cit 9i ca exploatare.

In acest sens s-au lntreprins l}i la noi in tara cercetari pentru ca jonctiunile de legatura sau derivatie pentru cablurile electrice sa se realizeze tara utilizarea masei de turnare, la 0 garna largade dimensiuni, mansoanele oferind in acelasi timp ~i 0 protectie mecanica corespunzatoare jonctiunilor.

In cap. 4 ~i'5 sint prezentate detailat mansoane si procedee de mansonare pentru cablurile electrice de acelasl tip constructiv de joasa tensiune, fara enasa de turnare ~i utilizind carcase din material plastic doc, iar in cap. 6 se tac precizari referitoare la rnansonarea oablurilor de joasa tensiune rnixte.

Notiunl generale, Elernentul de baza care concura la realizarea unei [onctiuni de legatura sau derivatie fara a utiliza mas a de turn are este mansonul din PVC neplastifiat.

Policlorura de viniL nepiastiiiaui intilnita in unele tratate de specialitate I?i sub denumirea de material PVC ,dur, posed a urmatoarele proprletati principale:

densitatea 1,40 kg/dm3; temperatura de lnmuiere 85°C (dupa Vicat) si respectiv 65° (dupa Martens); temperatura de topire 170°-180°C; rezistenta 1a 110C 10 daN/cm2; cornbustibilitatea materialu1ui: se inmoaie la fl.acara la 0 temperatura de 50°-70°C; arde greu; se carbonizeaza ~i se stinge la mdepartarea flacarii ; absorbtie de apa (0,07-0,4)010 in 24 de ore; rezistenta 1a tractiune (450-500) daN/cm2; constanta dielectrica 3,2-3,6; tangenta unghiului de pierderi 0,007-0,02; rtgidltatea dielectrics (10-'11) kV/mm; rezistenta transversal a 1016 Q/cm; modul de elasticitate la tractiune 15 000-30000 daN /cm2•

Rezistenta la tractiune a materialului scade foarte repede cu cresterea temperaturii si este Influentata negativ de zgirteturi, taieturi, aschierl etc. Modulul de elasticitate scade lent intre ternperatura de +:20°C ~i +60°C Iii foarte accentuat incepind de 1a +{l5°C pina la + 75°C, ceea ce permite prelucrarea usoara a materialulul la cald. La ternperaturi apropiate de zero grade rnaterialul devine casant la solicitari mecanice.

60

Elementele din PVC dur care compun mansonul (segmente de teava, fitinguri, teu) se precalibreaza inainte de imbinare.

Imbinarea acestor elemente intre ele se poate face prin lipire (de exemplu cu substanta Codez 100), prin sudura cu suflai sau cu un material plastic adeziv, iar etansarea mansonului de cablul electric se face prin suflai sau cu un material plastic adeziv, utilizarea codezului fiind in acest ultim scop neindicata datorita viscczltatii sale reduse,

Printre caracteristicile substantei Codez 100 citam:

- capacitate a de lipire: dupa 24 h minim 55 daN/cm2;

- viscozitatea: 60-70 s timp de scurgere la 20°C

eu duza de (2) 5 mm;

- aspect: solutie omogena, culoare slab galbui.

Se ambaleaza in bidoane de tabla ermetic inchise, depozitabile in magazii racorcase la temperatura de +10°_ 25°C (49].

Procedeul de imbinare prin sudurii cu suilai necesita utilaje speciale din care cauza este mai greu de aplicat in practica.

Imbinarea cu material plastic adeziv reprezinta 0 conceptie moderna $i va Ii descrisa detailat in cuprinsul lucrarii de fatiL

·revile pentru care se uzineaza piese de imbinare sint urmatoarele :

- tevi tip greu (G) de culoare cenusie de la un diametru exterior de 12 mm la 90 mm;

- tevi tip mediu (M) de culoare natur (galben) de la un diametru exterior de 12 rnm la 110 mm;

- tevi tip usor (U) de culoare neagra de la un diametru exterior de 32 mm la 50 mm; 75 mm; 110 Ia 125 mrn. $i 160 mm (50].

Dintre fitingurile de PVC neplastifiat in realizarea mansoanelor intereseaza numai mufele, reductiile ~i teurile, care in productia curenta sint nefiletate $i anume: - Mufe nefiletate (v. STAS 7176) de la un diametru interior de 12 mm la 110 mm (fig. 50).

61

- Reduciii nejiietate (v. STAS 7178) in doua eategorii: tip A f?i ti,p B realizind reduceri de la diametrul 16- 12- mm pina la diametrul 90-75 mm (fiJg.51).

- Teuri nejiletate (v. STAS 7174) de la un diametru interior de 12 mm la 90 mm (fig. 52).

Fig. 50. Mufii din material plastic duro

Conicilale 1: 100

ConJ(;iiate 1·100

tip A lip 8

Fig. 51. Reductil din material plastic duro

Fig. 52. Teu din material plastic duro

'Principii de mansonare, Principiile care stau 1a baza realizarii procedeelor de mansonare xle legatura sau derivatie utilizind mansoane din material plastic sint urrnatoarele:

- imbinarile conductoarelor izolate eu benzi sintetice sau adezive se realizeaza la locul jonctiunii in scara dupa care conductoarele se string cit mai aproape unul de altul in manunchi pentru ca in final [onctiunea sa rezulte de un diametru transversal minim;

62

- la locul [onctiunii continuitatea electrica a invelisurilor metalice ale cablurilor se asigura in interiorul mansoanelor din material plastic prin benzi sau fire de cupru;

- protectia mecanica a [onctiunii se asigura printr-un manson din material plastic dur;

- mansonul poate fi livrat ca 0 piesa prefabricata sau se poate forma din elemente din PVC dur imbinate pe santier la locul [onctiunii;

- etansarea [onctiunii la irnbinare intre mansonul din material plastic dur 1ii cablu se poate face fie direct, fie prin interrnediul unor clemente interrnediare (reductii, mufe sau segrnente de teava) din material plastic;

- cperatiile de etansare sau imbinare intre elementele din PVC dur si invelisurile cablurilor electrice se realizeaza in cazul cablurilor cu izolatie isi invelis din PVC prin sudura cu suflai sau mai modern prin material plastic adeziv iar in cazul cablurilor cu izolatie de hirtie si manta metalica cu un chit de etansare;

- in interiorul mansonului nu se toarna nici un fel de masa izolanta;

- trebuie luate in consideratie masurile specifice de protectia muncii care apar in cazul lucrarilor cu substante adezive care contin substante toxice (didoretan);

- procedeul de mansonare utilizind mansoane din material plastic dur fara masa de turnare, necesita 0 indeminare din parte a executantilor si de aceeacalitatea jonctiunilor depinde in mare masura de iconstiinclozitatea muncitorilor, in special in felul in care realizeaza etansarile elementelor din material plastic dur de irivelisurllecablurilor electrice si, dupa cum este cazul, si intre ele in formarea mansonului pe san tier;

- regimul climatic de prelucrare si montaj al pieselor din material plastic carecompun mansonul este acelasi cu eel aplicat pentru cablurile cu invellsuri din material plastic.

4. Descrierea procedeului de mansonare

de Iegatura pentru cabluri electrice de aeelasi tip

In acest capitol s-au enumerat mai intii operatiile principale in executia procedeului de mansonare de legatura far a masa de turn are si utilizind carcase din material plastic dur, detailindu-se doar cele specifice procedeului respectiv.

Nu s-a Insistat asupra operatiilor deja cunoscute din practica [onctiunilor utilizindc3vcase metalice din fcnta :;;i masa de turnare neagra care sint aplicate in mod freeven t la noi in tara.

In mod succesiv operatiile principale sint urmatoarele: - executarea calibraril elementelor din PVC dur;

. - executarea gropii pentru man:;;on;

- desfacerea capetelor de cablu;

- pregatirea elementelor din material plastic pentru

imbinare;

- prepararea materialului de imbinare;

- stoparea elementelor intermediare din material

plastic dur;

- taierea conductoarelor:

- imbinarea conductoarelor;

-- refacerea izolatiei;

- asigurarea continuitatii electrice a benzilor meta-

lice de protectie;

- montarea pieselor componente ale mansonului de protectie sl etansarea jonctiunii;

64

controlul final al [onctiunii: astu parea gropii de manson,

In continuare procedeele de mansonare s-au descris separat pentru cablurile cu izolatie si invelis exterior din material plastic !?i cablurile cu izolatie din hirtie si manta metalica.

4.1. Proeedeu de mansonare de Iegatura

pentru eablurile eleetriee eu Izolatie ~i invells exterior din material plastic de aceleasi sectiuni

Cablurile electrice cu izolatie si invelis exterior din material plastic se f'abrica in mod curent la noi in tara.

Un cablu electric de acest tip se simbolizeaza de exemplu prin ACYAbY, in care Y reprezinta izolatia conductoarelor respectiv invelisul exterior din material plastic al cablului electric.

4.1.1. Executarea calioriirii elementelor din PVC dur

a. Desi conductoarele la locul de mansonare sint Imbinate in scara $i apoi sint strinse cit mai aproape unul de altul, [onctiunea nu se poate reproduce fidel la dimensiunile transversale ale cablului electric astfel incit diametrul acesteia este cu ceva mai mare decit diametrul invelisului exterior alcablului electric.

De aceea pentru aducerea diametrului interior al mansonului tubular din material plastic la diametrul invelisului exterior al cablului electric se utilizeaza elemente intermediare din material plastic ca reductil, mufe sau segmente-do teava [51, 68].

Datorita faptului ca prin fabricatie materialul plastic prezinta contractii mari la extrudere, ceea ce provoaca tolerante intre piesele din material plastic standardizate de aceleasi diametre, cit si in scopul realizarii unei imhinari cit mai etanse a elementelor din material plastic care compun mansoanele de legatura, inainte de inceperea operatiilor de montaj se procedeaza la 0 verificare a pasuirli

65

perfecte a pieselor de imbinare ~i acolo unde este cazul la 0 operatie de calibrarea acestora.

Cele doua elemente de baza si anume: tiiarnetrul. invelisului exterioral cablului electric care depinde de dimensiunile conductoarelor si diametrul interior al mansonului tubular din material plastic dur care depinde de grosimea transversals a manunchiului de conductoare in zona de imbinare servesc drept repere de plecare in stabilirea elementelor intermediare de etansare.

Matematic relatia care exprima legatura intre diametre se poate sorie astfe~ (pentru m~O):

m

dm=dl + E (dn+1-dll), (1)

1

in care: dl este diametrul invelisului exterior din material iplastk a1 oablului electric;

m numarul total de elements interrnediare de sectiune -circulara din material plastic dur, 'Care cornpun mansonul (reductii, segmente de teava, rnufe);

d2, d3, ••• dm - diametrele exterioare aUle elementelor intermediare din PVC dur care compun mansonul pe portiunile 'care se imbina ~i in ordinea crescinda pornind de la prirnul element 'care se imbina pe cablul electric (d2) plna Ia ultimul element 'care se irnbina P€ mansonul tubular din material plastic dur (dm); dm este chiar diarnetrul interioral rnansonului.

b. Imbinarea elementelor din material plastic dur trebuie executata in linie dreapta .

In operatiile de calibrare trebuie sa avem in vedere faptul ca deaarece peretii reductiilor sau ai mufelor sint mai grosi, au si 0 rigiditate mai mare~i de aceea de regula se calibreaza peretii tevilor dupa reductii sau mute, calibrarea reductiilor sau mufelor facindu-se in acest CClZ numai la montarea lor peste invelisul exterior al cablului electric. Calibrarea se face dupa ,caz prin micsorarea diametrului exterior al tevii 1 dupa diametrul interior al reductiei 2 sau Iprin majararea diametrului interior al tevii 3 dupa diametrul exterior al reductiei (fig. 53).

66

Un procedeu modern de mansonare consta in utilizarea unor reductii cu guler 'exterior 1 care simplifica operatiile de oalibr are (fig. 54) [72].

Fig. 53. Calibrarea tevilor in reductic.

La montaj acest guler joaca si rolul de prag opritor in etansarea imbinarii intre reductic ~i mansonul tubular din material plastic duro

C. Pentru a realiza '0 calibrare a elementelor din material plastic dur se procedeaza mai intii la alegerea elementelor care compun rnansonul in f unctie de sectiunile conductoarelor cablului electric care se mansoneaza precum si de procedeul de irnbinare aplicat in realizarea [onetiunii si anume: carcasa tubulara din material plastic dur ~i elementele de trecere intre carcasa si invelisul exterior al cablului electric.

d. Operatia de calibrare se incepe de la invelisul exterior al cablului electric. De regula primul element care urmeaza sa se monteze peste acest inveIis este 0 reductie din material plastic duro

Pentru calibrarea reductiei pe invelisul exterior al cablului electric,. cit si a celorlalte elemente din material plastic dur care compun mansonul, se vor aplica cunostintele din operatiile similare de la instalatiile sanitare executate cu tevi si fi-

tinguri din PVC dur[ll, 51]. . ,

In operatia de calibrare executata pe un sablon sau chiar pe invellsul exterior al cablului electric, trebuie avut in vedere faptul ca prin racire, materialul cali brat tinde Isa se contracte.

Pentru a putea ca dupa racire sa putem scoate user reductia de pe sablon, va trebui ca inca in cursul opera-

5·

67

~ ~

Fig. 54. Reductie din PVC dur cu guler exterior.

tiilor de racire-sa miscarn mereu reductia pe sablon pina cind materialul sau trece Intr-o stare stabila.

Vom crea astfel 0 foarte mica toleranta intre reductie si sablon eeea ce usureaza eliberarea celo~ doua elemente.

,

1

Fig. 55. Reductic din PVC dur eu guler interior.

Tot in acest scop se poate unge in prealabil sablonul cu 0 unsoare adecvata,

e. In situatia in care se utilizeaza reductii prevazute cu gulere interioare 1 (fig. 55) in operatia de calibrare trebuie avut in vedere atit diametrul interior al reductiei cit ~i diametrul interior al gulerului.

Calibrarea se va face in functie de modul in care reductia urmeaza sa se monteze pe cablul electric, dupa cum se va preciza loa § 4.1.3. e'.

f. In ipoteza utilizarii la inchiderea jonctiunii a unei reductii din doua bucati (doua semi-reductii), calibrarea diametrului interior al reductiei intreaga trebuie facuta inainte de sectionare pe un sablon de un diametru exterior mai marecu 2-4 mm decit diametrul rnvellsului exterior al cablului electric care se rnansoneaza si pe care urmeaza sa se monteze cele doua semireductii.

Daca spre exemplu cablul care se mansoneaza are un diametru exterior de 41 mm, reductia care urrneaza sa inchida jonctiunea si care se formeaza din doua [umatat! se va cali bra pe un sablon de un diametru exterior egal cu 45 mm.

Operatia de calibrarea reductiei pe un sablon cu diametru mai mare decit cel al cablului electric este necesara intrucit prin taierea reductiei in doua jumatati se pierde material isi astfel reductia prin secticnare ajunge sa aiba un diametru interior egal cu eel al invelisului exterior al cabluluielectric.

68

g. In situatia in care primul element care se fixeaza pe cablu este 0 mufa sau un segment de teava din material plastic, calibrarea sa se executa la fel cu cea descrisa mai sus pentru reductia din material plastic.

4.1.2. Execuiarea gropii pentru man$on

Se executa la locul de mansonare 0 groapa in lateral fata de pozitia cablului electric de dimensiunile aproximative: L.=2,5 m; l=1,5 m; h=l m.

,Fie A ~i B cele doua cabluri electrice cu izolatie si invelis exterior din material plastic care urmeaza a se jonctiona in legatura si care se afla situate in partea stinga, respectiv in partea dreapta fata de axul transversal al [onctiunii.

4.1.3. Desjacerea capetelor de cablu

a. Se verifica mai intii aspectul exterior CUI'at al capetelor de cablu pre cum si gradul redus de umiditate. Se indreapta cablurile electrice pe 0 lungime egala cu lungimea care se pozeaza in groapa. Se imparte lungimea L a gropii de manson in trei parti egale.

L

Fig. 56. Groapa pentru manson.

b. Se aseaza apoi in groapa cablurile electrice in asa fel incit acestea sa se suprapuna pe 0 lungime l14 indicata prin tabelul din anexa 1 care Iata de marginea gropii este euprinsa in interiorul a 2/3' din Iungimea L (fig. 56).

69

c. In scopul evitarii smulgerii cablurilor electrice din manson in cazul unei tasari de teren si pentru a crea rezerva necesara in eventualitatea unei alte mansonari, se executa 0 curbare a cablurilor electrice in plan orizontal

L

1,4 I I.t)

Cab/UIA -t=~-=-=-U _ ~'CabluIB

lAW::w~;;;f>w;-yfY/N!J'$Y/N/'w/'(¢XW~

Fig. 57. Formarea curburilor in "S" a cablurilor electr ice in groapa de manson.

L/3

in forma de S astfel incit cablurile ajung sa se suprapuna pe 0 lungime Z5 egala aproximativ cu:

Z5=114-1 m. (2)

Mijlocul portiunii I5 se afla pe aceeasi axa cu mijlocul portiunii Z14 ~i la 0 distanta de 0 treime din lungimea L a gropii masurata de la marginea sa din stinga

(fig. 57). Q2:.

In fig. 57 cota e5 este prevazuta pentru mont area elementelor interrnediare de imbinare intre tnvelisul exterior al cablului electric si mansonul tubular din material plastic dur (reductii, rnufe, sau segmente de teava), iar cota e6 serveste pentru pastrarea mansonului tubular in operatiile intermediare de jonctionare. Cota Z5 se regaseste calculata in functie de sectiunea conductoarelor prin tabelul din anexa 1, iar cotele e5 si esse stabilesc la montaj in functie de elementele 'care se introduc pe cabluri.

d. De pe fie care cablu electric A si B se inlatura dupa metode in sine cunoscute invelisuri le pina la conductoarele izolate in conformitate eu cotele indicate prin fig. 58 si relatia:

Z4=Zlfl.-«a+ b+CA +d)=llB-'(a+ b+CB+d), (3)

70

in care: a este portiunea de pe invelisul exterior al cablului electric pe care se irnbina primul element din material plastic al mansenului;

b - portiune libera Celelalte cote rezulta din fig. 58.

( / ~J II
~3 13
/ 1
I 12A
11A Cablul A

Coblul8

..:

l~
1
/ 13 3 ! \
2
12B
lIB Fig. 58. Cote pentru determinarea rebatiei (3):

1 - tnvens din materi.al plastic; 2 - arrnatura m etalica ; 3 - manta dtn material plastic; 4 - coriductoare electnice.

Pentru executia practica se VOl' extrage pentru fie care cablu electric in Iunctie de sectiunea conductoarelor valorile cotelor de mai sus din tabelul din anexa 1, urmind ca asupra cotei l4 sa se revina ulterior la § 4.1.7, cind se vor deduce matematic valorile sale pentru fiecare cablu A 9i B.

e. Cotele CA si CB din relatia (3), care dupa cum s-a aratat se extrag din tabelul anexei 1 au fostcalculate avindu-se In vedere modul in care se rnonteaza primele elemente - care de regula sint reductii - pe cablurile

electrice A si B si anume: ;

1) In ca~ul in care reductia de pe cablul A din stinga este fermata dintr-o singura bucata, iar reductia de pe cablul B din dreapta este fermata din doua semireductii sau dintr-o reductic sectionata longitudinal putem ave a urmatoarele situatii de imbinare :

71

a) Reductia de pe cab lul A din stinga se sprijma cu gulerul interior de buza invelisului exterior din material plastic al cablului electric A,cuprinzind in interiorul sau o parte din arrnaturile metalice ale cablului, iar reductia de pecablul B din dreapta se sprijina cu gulerul interior de buza invelisulul exterior din material plastic al

Fig. 59. Sistem de imbinare a unei reductli pe inveIisul exterior al cablului electric A.

cablului electric B,cuprinzind in interiorul sau atit 0 parte din armaturile rnetalice ale cablului cit 9i 0 parte din conductoare.

In aceasta situatie lungimea CA este data de relatia urrnatoare (fig. 59):

CA=CI+CIII+CIV, (4)

in care:

GI este lungimea portiunii de banda de otel (2) rezervata pentru matisarea conductoru'lui de cupru 'care realizeazacontinuitatea electrica a invelisurilor metalice ~i care ca lungime depaseste marginea reductlei mspre interiorul mansonului;

GlII - Iungimea portiunii de banda de otel din Interiorul reductiei masurata de la marginea reductiei .pina La gulerul interior al reductlei;

crv - Iungimea gulerului inte,rior al reductiei, Toot in :fig. 59, cota GIl reprezinta portiunea pe care se executa imbinarea reductiei cu mansonul tubular 4 din

72

material plastic dur, lar a - portiunea interioara a reductiei care se Iipeste pe inv~li~ulexterior 1 din material plastic al cablului electric 5.

De regulacota cr sealege de 20 mm.

Fig. 60. Sistem de imbinare a unei reductii pe mvelisu; exterior al cablului electric B.

(1, 2, 3, - v. :fig. 62.)

Fig. 61. Sistem de imbinare a unei reductii pe tnvellsul exterior al cablului electric A.

(1, 2, 3, 4, 5 - v. fig. 62.)

Pentru reductia de pecablul B lungimea CB este data de relatia urrnatoare (fig. 60).

{5)

in care, la fel: CI reprezinta lungimea portiunii de banda de otel de 'pe cablul B rezervata pentru acelasi scop ca eel aratat prin relatia (4).

IB) IReductia de pe cablul A din stinga patrunde cu gulerul sau peste invelisul exterior al cablului electric A cuprinzind in interiorul sau 0 parte din arrnaturile metalice alecablului iar reductia de pe cablul B din dreapta patrunde -cu gulerul sau peste invelisul exterior al cablului electric B cuprinzind in interiorul sau atit 0 parte din armaturile metalice ale cablului cit si 0 parte din conductoare.

In aceasta situatie Iungirnea CA oeste data de relatia urmatoare (fig. 61):

CA=CI+CIII +Clv_b.

(6)

73

Pentru reductia de pe cablul B lungimea CB este data de relatia urrnatoare (fig. 62):

CB=CI (7)

c -c'

if

\ CV

2

Fig. 62. Sistem de tmbinare a unei reductil pe tnveltsuj rexterjor al cablului electric B: 1 - tnvens exteI'iorctin material plastic; 2 - manson din PVC dur; 3 - conductoare electrrce ; 4 - armatura metalica ; 5 - reductie din material

plastic.

'Y) In rcazul In care se utilizeaza mai multe elemente intermediare putem avea situatia din fig. 63, pentru care Iungimea CA este datade relatia (6).

c

Fig. 63. Sistem de imbinare a unei reductii si a unui segment de teava pe inveli~ul exterior al unui cablu electric.

(1, 2, 3, 4, 5 - v. fig. 62)

Ib) Putem intilni de asemenea, alte situatii de imbinare rezultate prin combinarea celor expuse mai sus pentru care In calculul Iungimilor se folosesc in mod corespunzator si relatiile fiecarei situatii.

74

2) In cazul in care reductiile de pe cablurile A si B sint nesectionate longitudinal, cazurile si relatiile matematice intilnite la punctul 1) pentru reductia de pe cablul A sint va labile si aid atit pentru reductia de pe cablul A citsi pentru Ireductia de pe cablul B.

6

" 5 J 2

CGbIUI:l;h :

C:Rii:' :::::J!

, CA I

I D,

Fig. 64. Sistem de imbinare utilizind reductii dintr-o singura , bucata:

1 - manson din PVC dur; 2 - conductoare etectrice : 3 - armiiturii metaUcii; 4 - invelts exterior; 5, 6 - r educjat din material plastic.

Aceasta situatie se intilneste de obicei in cazul in care una din reductii este prevazuta cu un guler exterior care [oaca rolul de prag opritor in imbinarea sa cu mansonul tubular din material plastic duro

In fig. 64 sint reprezentate doua cabluri A si B in tr-tm astfel de montaj.

Dupa unele procedee de montaj ~i reductia de pe cablul Beste prevazuta cu un guler sau un sant exterior situat pe gitul mic al reductiei si care serveste pentru consclidarea etanserii [73].

Cote Ie CI, C'! , C'!' ~i C IV expuse mai sus sint indicate de asemenea prin tabelul anexei 1 si ele servesc atit pentru verif'icarea dirnensiunilor CA si CB cit si ca date in fazele urrnatoare de executie.

4.1.4.Pregatirea elementelor din material plastic pentru imbinare

a. Se curata eu benzina sau solvent si apoi se inaspresc eu smirghel suprafetele de pe elementele din PVC dur care urrneaza a se imbina.

In fig. 65 se arata un exemplu de elemente de imbinare eu supraf'etele curatate si apoi inasprite ca mai sus.

75

b. La fel se procedeaza si cu portiunile de pe fiecare capat de cablu care intra in contact cu materialul plastic adeziv (invelis exterior, armaturi metalice, mantaua din material plastic sau conductoare).

Nai inti; interiorul

Apoi ex teriorut

L;> j zone inasprite j,.h

~i~1 :.~~~,,~,;:~I'

Cablvl A Cablul B s.
~ Lowl de imbinare redUC!1e cu g;ler

Lowl de imbrnare redUCfie faro guler

Fig. 65. Elemente curatate ~i ina sprite in vederea realizarii unei imbinari.

Pe aceste portiuni .trebuie data 0 atentie deosebita la creerea rizurtlor si bavurilor deoarece aoeste invellsurt sint netede si sa cunoaste faptul ca adeziunea materiaIului plastic creste odata cu asperitatile de pe suprafetele de imbinare.

c. Pe cablul B din dreapta se introduce mansonul tubular din PVC dur care se pastreaza in zona de pe portiunea es pin a la definitivarea [onctiunii.

4.1.5. Prepararea materialului de imbinare

Peste inveli~ulexterior din material plastic nu in totdeauna cablul electric are 0 forma perfect circulara,

De asemenea, acest invelis mai prezinta ~i unele ridicaturi in spirala create din fabricatie de armaturile metalice din otel situate dedesubtul sau.

76

Substanta Codez 100 cunoscuta in prezent din tehnica imbinartlor pieselor din PVC prezinta un grad destul de mare de fluiditate si aplicata drept material de etansare intre peretii circulari ai reductiilor din material plastic dur '~i invelisul exterior alcablului electriccurge in afara inainte de a deveni suficient de viscoasa pentru a realiza imbinarea,

Este deci nevoie ca la imbinarea elementelor intermediare cu invelisul exterior din material plastic sa se aplice 0 substanta suficient de viscoasa pentru ca aceasta sa se mentina intre piese pin a la terminarea procesului de imbinare.

IDe asemenea, substanta respectiva trebuie sa fie usor de prelucrat, sa reziste in timp~i la eforturi mecanice precum si la agentii corozivi din sol ~i in special la umezeala.

Aceste f'unctii sint indeplinite de substanta denumita material plastic adeziv care se obtine pe santier la locul de imbinarea cablurilor electrice.

Prepararea sa se face folosind ustensile din materiale nedizolvabile in dicloretan ca spre exemplu sticla, lemn sau metal.

Intr-un rnojar confectionat dintr-un astfel de material se amesteca prin free are continua cu ustensile din acelasi material cu mojarul in 1-6 parii adeziv pentru materiale plasti ce a unor prafuri intaritoare si anurne: zero=doua parti de ciment; zero-doua parti pulbere din material plastic; zero-trei paIii volumetrice nisip sau faina de cuart sl zero=doua parti ,apa eu mentiunea ca in combinatie sa intre in mod obligatoriu cel putin unul din prafurile intaritoare citate mtr-o proportie diferita de zero iar proportla iadezivului in aceasta combinatie sa fie de eel mult 85,7% procent volumetric, pina la obtirierea unei paste omogene, dense si maleabile in care se adauga zero-etrei part! volumetrice solvent pentru materia Ie plastice obtinindu-se in final 0 pasta care adera Ia suprafetele din material plastic inasprite $i acoperite eventual eu un solvent pentru materiale plastice.

Se recornanda ca aplicarea materialului plastic adeziv sa se faca in straturi succesive cu o spatula care poate fi chiar amestecatorul concomitent cu miscarea usoara a pieselor care se imbina pentru a se elimina eventualele goluri de aer din interior si a se obtine 0 cit mai buna compactare a pastel.

77

S-au ales in cornpozitie parti volumetriee deoarece greutatile specifice ale substantelor sint diferite si in al doilea rind pe santier este mai user sa se mascare parti volumetrice decit parti in greutate Ia prepararea compozrtiei respective.

Cimentul fclcsit estecu priza rapida tip RIM 200, 250, 300 sau 400, conform STAS 648&/68. Dupa scopul intrebuintarii sale se poate utiliza oricare din tipurile de ciment de mai SLIS. In mod obisnutt se lucreaza cu ciment RIM 200 !Ii RIM 300.

Faina idecuart este 0 masa cuartoasa pentru turnatorie conform STAS 6737j77 sau cuart macinat de Orsova conform STAS 8517J77. Masa cuartoasa se Iivreaza in cinci sorturi Sl-S5 la 0 granulozitate in opt marirni dupa rest sau trecere prin sita conform STAS 1077/67 variind intre 5 sl 15. Are 0 stabilitate Ia incalzire Ia 0 temperatura de '1 400°C egaliicu 5 min, un coeficient de refractaritate egal cu 171, a umiditate maxima de 0,3% [52]. Cuartul macinat de Orsova se utilizeaza in trei tip uri 11ianume A, B si C cu un coeficient de umiditate 0,50/0• Granulozitatea este pentru toate sorturile egala CLl 15 conform STAS 1077/67 [53J.

Ni'sipul,conform STAS 1667/76, trebuie sa fie pur, de 0 grahulatie fi na. Se .uti lizeaza in stare uscata 11i cit mai curat.

Cele de rnai sus sint valabile 11i pentru pulbereade material 'blastic din compozitie.

Apa care se foloseste in cornbinatie trebuie sa respecte preVederfle ST:AS 790 /73 sl se va .adauga in cornpozitte ptna Ia 0 consistenta masurata euconul etalon de 10-14 em [56].

ISe pot obtine diferite variante de material plastic ade~iv dupa compozitiile indicate mai sus.

Se dau mai jos citeva exemple de compozitii de rnat:erial plastic adeziv f?i anume:

a. '0 parte ciment, doua parti faina de cuart, 0 parte qpa si doua parti Codez 100.

b. 0 parte ciment, trei parti faina de cuart, 0 parte C'tpa si doua parti Codez 100.

c. '0 parte ciment, trei parti faina de cuart, 0 parte qpa si trei parti Codez 100.

d. 0 parte ciment, trei parti faini'i de cuart, doua parti apa si doua parti si jumatate Codez 100.

, Din cele Ipatru cornpozitli s-au alcatuit cu titlu experimental Probe de urrnatoarele marirni:

Compozitia

a b

c d

I II III IV

Greu.tate /Volum 51 g/47,50 ml 55 g/47,50 ml 50,50 g/47,50 ml 53,50 'g/50 ml

Proba

78

S-au format apoi pen tru comparatie doua cornpozitii neadezive pe baza de beton ~i anume: proba V: doua part! ciment si 0 parteapa ; prcba VI: 0 parte cirnent, doua par ti faina de cuart si doua parti apa, iar marimile probelor respective au fost urmatoarele:

V VI

Greutate jVolum 80 gj40 ml 61,50 gj37,50 ml

Proba

Cele sase ,probe au fost imersate in apa tirnp de un an si s-a u intocmit diagramele variatiilor greutatilor precum si a coeficientiler de absorbtie apa in functie de tirnp (fig. 66).

S~au obtinut urmatoarele valori ale umiditatilor relative:

Proba I - 0,161 II - 0,158 III - 0,215 IV - 02,240 V - zero VI - 0,007

Din examinarea diagramelor respective putem remarca Iaptul di intre un beton clasic si un material plastic adeziv nu sint diferente semnificative in ce priveste absorbtla apei.

Penetratia apei prin materialul plastic adeziv este neglijabila.

Aceasta se explica prin faptul ca betonul din compozitie in prima faza de intarire i1?i face priza in tirnp ce substanta Codez 100 creaza in interiorul betonului pinze impermeabile sl realizeaza in acelasi timp imbinarea pi eselor din material plastic. Umezeala din exterior care patrunde in compozitie este absorbita de beton si contribuie la definitivarea proeesului de ptiza [69].

tn procedeul de man1?onare de legatura pentru cablurile electrice se po ate lucra cu una din compozitiile citate mai sus.

Practic se recomanda un material plastic adeziv de compozitla dupa proba IV si anume: 0 parte ciment, trei parti faina de cuart, doua parti apa si doua par ti l?i jumatate Codez 100.

79

v
80 VI
1/
I
LEGENDA:
.0 Ciment CUC"! apd coae»
V 2 0 1 0
VI 1 2 Z 0
I I Z I Z
1/ I 3 I Z
0 31'6 63 75 100 160 ZOO 240 JOO N[z".) G!g]

80

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::='V

1/1

Grg)

III IV

LEGENDA Ctment evart apo coaez

1 3' 1 3

2 2 'I,

o

311.6 63 75 100

160

200

2.0

300 N[zJfe]

Fig. 66. Diagrarna variatiei umiditatilor (greutatilor) in functie de timp la diferite compozltii ale materialului plastic adeziv.

4.1.6. Stoparea elementelor intermediare din PVC dur

a. Cablul electric este prevazut cu doua benzi de otel de protectie.

Pentru a usura in cazul reductiei dintr-o singura bucata trecerea gulerului sau peste benzile de otel stratul exterior din banda de otel al acestui cablu se taie sub un unghi de 45 grade ltnga margine a invelisului exterior din

Sensul demontaj a/ manfonu/UI tubular

Cab lui A

Cablul B

~uctiecese va stopa

- Reductle~ va stopa

Coblul A

Sensu I detrontoj al rransonuiu: tubular

,_- Cablul B

Reductie ce se va stopa

'-~

Se va monta 0 reductie sectionata longitudinal pentru inchiderea jonctiunii

Coblu! A

-

DcablulB

Reductie ce se '0 stopa

Fig. 67. Situatii de imbinare prin stoparea reductiil or din PVC duro

material plastic al cablului electric, iar pentru a se asigura continuitatea electrica a ambelor straturi din benzi de otel acestea se vor lipi intre ele.

81

b. In cazul montajului utilizind doar la unul din capetele cablului electric (fie acest cablu A) 0 reductic din material plastic dintr-o singura bucata (situatiile de la § 4.1.3.e.l reprezentate schematic in fig. 67), se aplica pe portiunea a al acestui cablu electric A in straturi succesive material plastic adeziv pentru pregatirea unei imbinari perfecte fara joc cu elementul de imbinare din rnaterial plastic dur.

Se introduce apoi pe acest cablu reductia din material plastic dur prin rasucire in sensul de infasurare al benzilor de protectie din -otel pina la pozitia de montaj corespunzatoare uneia din situatiile de la § 4.1.3.e.1.

Fig. 68. Stoparea reductiilor cu material plastic adeziv.

c. In cazul montajului utilizind pentru fiecare cablu A ~i B reductil .intregl, nesectionate longitudinal (situatiile de la § 4.1.3.e.2 reprezentate schematic in fig. 67), se

82

aplica pe fiecare cablu electric A sl B pe cite 0 portiune "a" in straturi succesive material plastic adeziv ca mai sus.

Se introduce apoi pe fiecare cablu reductia cores punzatoare din material plastic dur prin rasucire in sensul de infasurare al benzilor de protectie din otel pina la pozitia de montaj corespunzatoare uneia din situatiile de la § 4.1.3.e.2.

d. In mod asemanator se procedeaza si cu introducerea altor elemente intermediare din PVC dur (mufe sau segmente de teava),

e. [Fiecme capat de cablu pe care se gaseste situata r€ductia nesectionata longitudinal se curbeaza apoi in sus formind cite un arc de cere in asa fel incit reductiile sa se gaseasca in pozitie aproape verticaladupa care 'se aplica in interiorul fiecarei reductii materialul plastic adeziv preparat ca la subcap. 4.1.5 pina la doua treimi din inaltirnea sa (fig. 68) [71].

£. Cablurile electrice se mentin nemiscate in acesta pczitie cu ajutorul unor trepiede din lemn sau alte reazime adecvate timp de circa un sfert de ora, per ioada in care materialul plastic adeziv capata 0 viscozitate si 0 aderenta suficienta pentru a nu deborda in exterior Ia miscarea reductiilor din pozitia verticala.

g. Excesul de material plastic adeziv de la imbinarea reductiei 2 cu -inveli$ul exterior 1 al cablului electric 3 se

Fig. 69. Guler din material plastic adeziv 1a imblnarea reductiei.

inlatura Iormindu ... se in acelasi timp cu spatula un guler 4 exterior \la 45 grade (fig. 69).

h. Cablurile electrice se reduc apoi unul Iinga altul in pozitie orizontala.

6*

83

4.1.7. Tiiierea coruiuctoarelor

a. Cele doua cabluri electrice readuse unul linga altul se potrivesc in asa fel incit pe portiunea unde s-au inlaturat invelisurile de protectie manunchiuri le deconductoare 3

Cab/uiA

'5

2

Fig. 70. Suprapunerea conductoarelor cablurilor electrice A si B.

\ J

ale cablurilor sa se suprapuna pe 0 lungime 15 (fig. 70).

Valorile pentru lungimea ls in functie de sectiunea conductoarelor se vor extrage pentru executia practica din tabelul anexa 1.

Maternatic, lungimea ls urmeaza sa fie determinata mai

de-parte prin relatia (11). .

b. Se indeparteaza ~i se fasoneaza apoi in mod simetric capetele conductoarelor.

In cazul a patru conductoare dispunerea capetelor conductoarelor se face spatial in forma de romb (fig. 71).

Fazal Fasonarea conductoarelor se

face sub un unghi de ptna la 45 grade.

Dupa fa:sonare conductoarele

NuJCD---t---<DFaza2 se suprapun pe 0 lungime l6

masurata curbiliniu pe conductoare ca in fig. 72.

Valorile pentru lungimea l6 in functie de sectiunea conductoarelor' se vor extrage pentru executia practica din tabelul anexa 1.

Matematic, lungimea l6 urmeaza sa fie determinata mai departe prin relatia (12).

c. In fig. 73' s-a reprezentat schematic un conductor electric inainte f?i dupa fasonare.

Faza3

Fig. 71. Dispunerea in forma de romb a capetelor conductoarelor.

84

Conductor I cablulA

Conductor ~ cablul B

Lim#a portiunii izolare cu bandG odezivd dupd montorea c/emei de legriturii de pe conductoarele I

Fig. 72. Suprapunerea conductoarelor dupa fasonare.

Conductorull "',>

/_ij

/.-:/'7

»:

/ D ~j'7 Limitq portll-!nji Izo~ate cu

/ ././.,/, banda adezJVodupamontarea

e e1 /.7~ clemeidelegdturadepe

",;f'7 conductorull

Fig. 73. Detaliu de fasonarea conductorului 1 din cablul electric.

,....
~ +0 0
~ 0"" ""
... ~
..0 ~+ ,.....
(j ""
E-< -",- --
'"
+ 0
.~ .".
~ ,.....
X
ec --
-0-
l-
+ 0
·s 0 .".
'3 ~ ,.....
X
~ eo --
-,,-
c.s t-
... +
... 0 0
0 ;:! ""'
Qi X
... eo
c.s -0-
0 .~
..... +
...
:s '" 0
'C C> M
X
= ec
C -'0- --
... ee
ell + 0
Q) 0
C t- M
:s X
~ ee --
-",-
... ""
CD +
'" 0 0
CD '" "I
'C X ,.....
ee
.s -,p-
...... ,...
... + 0
= ~~
=:I '" ....
.... X .-<
.. ee --
CD ~
·V +
ac 0
..... "" T""j
0
... X ,....
'"
~ -'0- 0
ec
.;:: X -
0 "'" .-<
-= -",_ --
~ '" 0
X -
.. .-<
~ --
0
X 0
-""'_ -
~ --
0
X 00
"'" --
-<O-
X 0
-""'_ 00
--
:. ~ JI
'Z_ ~~s
~~5
u: Cota e1 reprezinta portiunea pe care conductoarele sint apropiate intre ele. Unghiul de fasonare a conductorului s-a ales de 45 grade, la 0 raza de curbura de cca. 25'Jtd.

Se alege cota e1 cit un sfert din cota e4'

In aceasta situatie exista relatiile ur-

matoare: ' ,

(8)

sau:

el=O,25 e4; e2=O,75 e4; e3=O,79 e4;

e=e4·

I

(9)

Cota e4 se indica in tabelul 1 In Iunctie de sectiunile conductoarelor alegindu-se aceeasi cota pentru toate conductoarele din cablu indiferent dacaf'azele si nuIul difera intre ele ca sectiuni.

A vind cota e4 se determina din relatiile (9) cotele ve., ez si e3' Aceste valori sint inscrise in functie de sectiunile conductoarelor cablurilor electrice si in tabelul anexa l.

Conductoarele urmeaza a se lega In scara prin clerne.

Dupa procedeul de imbinare ~i sectiunea conductoarelor clernele electrice de legatura pot fi gata confectionate

86

din material tubular metalic iar la montaj se introduc pe conductoarele care se imbina, sau pentru sectiuni mici ale conductoarelor la locul de imbinare nu se fclosese cleme tubulare separate, clemuirea conductoarelor facmdu-se in acest caz prin irasucirea intre ele a conductoarelor prin rnatisare reciproca. In ambele situatii se noteaza cu 2 ll1 lungimea fiecarel cleme izolate si cu l12 distanta intre doua cleme izolate de legatura succesive.

Valorilepentru lungimile ll1 si l12 in Iunctie de sectiunea conductoarelor se vor extrage pentru executia practica din tabelul anexa 1. Maternatic. lungimile ll1 si l12se vor determine, ulterior cu relatia (23) in functie de dimensiunile standardizate ale clemelor de Iegatura neizolate (v. § 4.1.9).

In scopul reducerii gabaritului pe lungime, montarea clemelor l~i 4 se va face pe curbura conductoarelor, ramimndca numai clemele 29i 3 sa fie montate paralel pe portiunile rectilinii ale conductoarelor. Portiunea pe care conductoarelecablurilor nu se supra pun este pentru fiecare conductor al fiecarui cablu egala cu el +e2+l1h asa cum am aratat si prin fig. 72.

Numarul conductoarelor cablului A, respectiv al cablului B se noteaza cu nc., Deobicei no este egal eli patru,

Cabfuf A

------------ -

Cablul B

Cabfu/ A

Fig. 74. Schema de suprapunerea conductoarelor tnainte si dupa .fasonare,

cablurile de joasa tensiune avind trei faze si un nul. Numarul nc indica in acelasi timp si numarul de imbinari efectuate in [onctiunea de legatura respectiva.

In mod aproximativ se poate considera ca dupa fasonare conductoarele se suprapun dupa baza unui trapez ca in fig. 74.

87

In aceasta situatie au loc urmatoarels relatii:

- '12

AB=(e2+1ll)-(e2+111) 2""" =0,3 (e2+1ll);

2 AB=0,6 (e2+111) si 15=l6+0,6 (e2-t-lll).

)

(10)

Cablut B

ax ax ax ax

clemo I clera 2 clerra 3 ciema 4

Fig. 75. Schema de montaj a conductoarelor in cleme.

Daca se ia in consideratie si reprezentarea din fig. 7S se obtin urrnatoarele relatii care exprima valorile lung imilor 15 si 16:

15={2 III +112) (nc-1)+0,6 (e2+111); 16=i(2l11 +ld (nc-1).

(ll); (12)·

Incazul particular eel mai frecvent intilnlt pentru. care nc=4, Iungimlle l5 si I6 rezulta egale cu:

15;='6,6111 +3112+0,6 e2; } (13).

16=6 111 + 3 112·

88

Cu valorile III ~i l12 extrase impreuna cu e2 din tabeIul anexa 1 se pot calcula materna tic, prin relatia (13), lungimile l5 si l6 care ins crise deasemenea in. anexa 1 au servit pentru executia operatiilor de la punctele a si b precedente.

d. Dupa ce conductoarele au fest fasonate si suprapuseca in fig. 72 se imparte prin ne axe transversale lungimea le in ne-1 parti egale.

Astfel daca spre exemplu cablurile electrice au cite patru conductoare fiecare, deci se executa patru imbinari de legatura lungimea l6 se imparte in trei parti egale.

Axele transversale rezultate prin impartirea tde mai sus reprezinta axele transversale ale clemelor de legatura,

1) Cabluri electrice cu seciiunea cotuiuctoarelor de peste 10 mm2 indusiv. Pentru aceste cabluri imbinarea conductoarelor se executa prin deme metalice (v. STAB 6731/68) sau prin sudura in cazul conductoarelor de aluminiu. In celece urmeaza se fac referiri la imbinarea prin cleme fiind cel mai des intilnita in practica.

(1) Cablul A din stinga are un numar de nc conductoare la care numarul de ordine al conductoarelor crescator Tntr-o anumita directie este nA, Iar cablul B din dreapta are un numar egal de conductoare nc la care numarul de ordine al conductoarelor crescator in directie opusa cu cea aleasa pentru cab lul A este nB.

De exemplu daca nurnaram pentru cablul A conductoarele cu 1, 2, 3 ... nc de sus in jos, pentru cablul B numaram conductoarelecu 1, 2 ... nc de jos in sus, sau ceea ce este acelasi lucru cu ne, nC-l ... 2, 1; ,in acelasi sens eu sensul de numarare pentru cablul A deci tot de sus in jos.

Exista deci relatiile urmatoare:

nAE{1,2,3 ... n.}: 1

nB E {ne, ne_1" . 2,1}:

{} (14)

nA U nB 1,2 l1e ;

nA n nB{ 1,2 ne}.

(3) Conductoarele se taie dupa axele transversale stabilite mai sus astfel: prima iaxa taie eonductorul lca-

89

blul A si conductorul 4 cablul B; a doua axa taie conductorul 2 cablul A si conductorul 3 cablul B s.a.m.d. (vezi fig. 75).

Dupa taiere unele conductoare se scurteaza.

In aceasta situatie pentru doua cabluri care se imbina in aceeasi clerna de legatura exista relatiile de mai jos care dau Iungimile Z::! respectiv 1:: pentru conductoarele care se imbina:

1~~=e1 +e2+Z11 (2 nA-l)+Z12.(nA-l); 1~~=ie1 +e2+Z11 (2 nB-l) +112 (nB-l); 14=,e1 +e2+Z11 +Z6'

}

(15)

cu conditia ca nA +nB=nc+ 1.

Daca spre exemplu nc=4 (cazul eel mai frecvent intilnit in cazul [oasei tensiuni) si dad dorirn sa deterrninam Iungimile ZZ:! si respectiv 1~~ pentru conductoarele care se imbina in jonctiune In clem a a treia din jonctiune:

nA=3; nn=nc+1-nA=2;

I!A=e1 +e2+5111 +2Z12; I;B=e1 +e2+3111 +112; iar pentru clem a a patra:

nA=4; nB'=nc+1-nA=1;

I!A=€l +e2+ 7Z11 +3Z12;

I~B=e1 +e2+111'

In acelasi timp dupacum s-a aratat mai sus Z!A=14 indicat si prin relatia (3).

Cotele de rnai sus au fost rnasurate in lungul conductoarelor dupacum s-a aratat Ia § 4.1.7.c.

2) Cabluri eiectrice cu seciiunea cotuiuctoarelor de pina la 6 mm2 inclusiv. Pentru aceste cabluri imbinarea

90

conductoarelor se executa prin matisare Iara cleme metalice tubulare.

a.) Se deplaseaza cablul A spre dreapta, iar cablul B spre stinga in asa fel in cit in raport cu fig. 72 conductoarele se vor suprapune pe 0 lungime l; >l6'

Valorile pentru lungimea l~ in cazul particular nc=4 in functie de sectiunea conductoarelor se vor extrage pentru executia practica din tabelul anexa 1.

Matematic lungimea l; se poate calcula cu relatia (16):

1~=1(2l11 +l12) (nc-1)+2 (T13-l10), (16)

in care va trebui sa cunoastem lungimile: l13 care reprezinta portiunea de conductor care urmeaza a se matisa

Ax! Axe Ax3 Ax4

Fig. 76. Schema de suprapunerea conductoarelor il1 vederea imbjnarh.

dupa taiere, l10 care reprezinta jumatate din portiunea dezizolata a zonei matisate, iar lu si l12 au semnificatiile indicate prin § 4.L7.,c precedent (v. si fig. 76).

91

Pentru cazu1 particular nc=4, lungimea l; este data de relatia (17):

(17)

I~) Fata de axele transversale stabilite la § 4.1.7.'d, se taie fiecareconductor la 0 distanta de (llS-liO) fata de axa clemei de legatura.

Astfel pentru primul grup de conductoare ale oablurflor A si B executind 0 'taietura pe conductorul cablului A in raport de axa clernei 1, La distanta de lia-lio rnasunata inspre dreapta fata de axa clemei 1, vom scurta conductorul cablului A ,in vederea rnatisarii sale, conductorul cablului B ramirrind netaiat.

Pentrucel de-al do ilea grup de conductoare vom executa doua taieturi si anume: conductorul cablului A se va taia la 0 distanta de l13-llO, masurata la dreapta fata de axa clemei de legatura 2', iarconductorul cablului B se va taia la aceeasi distanta masurata la stinga fata de axa clemei de legatura 2, s.a.m.d. (v. fig. 76).

Lungimile 'z:t;i si l:: specificate prin relatia (15) se refers in oazul de .fata doar la pozitiaaxelor olemelor de legatura dupa realizarea imbinarilor prin matisarea 'conductoarelor.

Deoarece conductoarele in acest caz se matiseaza pentru a forma clemele ~i deci sint mai lungi decit in cazul precedent in care pentru imbinare se foloseau cleme speciale metalice, lungimea l';;t<l4.

Valoarea l4 care reprezinta si in acest caz cota celor mai lungi conductoare din imbinare este data de relatiile urrnatoare:

l4=llA-(a+ b+CA +d)=llB----i(a+ b+CB+d), (18)

sau

in care

l6,=,l: -2 (l13-liO)'

De asemenea, fig. 58es'te valabila '~i in cazul de fata cu aceleasi notatii privind desfacerea invelisurilor de pe cablurile electrice A si B.

92

4.1.8. Imbinarea conductoarelor

a. Conductoarele cablurilor care se [onctioneaza in legatura se dezizoleaza 1a capete pe 0 portiune care depinde de procedeul de imbinare utilizat.

Pentru conductoare1e de a1u- '" miniu se utilizeaza procedeele de imbinare prin lipire cu metalizare, prin presare, sudura sau procedee mecanice.

Pentru eonductoarele de cupru se utilizeaza un procedeu

de imbinare prin 1ipire sau presare.

b. Imbinarea prin lipire cu metalizare

a.) Cabluri electrice cu seciiuneacotuiuctoareior din aluminiu de peste 10 mm2 inclusiv. Pentru aceste cabluri imbinarea se Il'eeamanda 13 se execu ta prin metalizare fir eu fir.

• Pregatirea capetelor conductoarelor. Pentru imbinarea conductoarelor dealuminiu in prelungire se pot utiliza deme de legatura tip CLPNST AS 6731/68 confectionate din teava de alama cositorita (tabelul 2 si fig. 77) sau cleme de legatura CLPL-STAS 6731/68 pentru eonduetoarele de ,aee.leasi sectiurri [42].

Fig. 77. Cleme de Iegatura CLPN.

93

o '" N

It:> C'I

o OCJ

o C'I

o OCJ

'" '"

o to

o '"

o ...

Clemele cositorite din Iabrica sint livrate ambalate in pungi din polietilena.

Din dimensiunile standardizate seextrag pentru aceste clerne, corespunzatoare pentru diferite sectiuni de conductoare,cotele 17f' d7f si D7t respectiv l7n, a.; si D7n din tabelul anexa 1.

Dupa ce au fost fasonate ca la § 4.1.7. b conductoarele de faze si respectiv de nul se dezizoleaza fiecare la capete pe 0 lungime l10t respectiv lIOn' Dad notam cu 18t pentru faza distanta intre marginea c1emei de legatura si marginea izolatiei si analog cu l8n pentru nul, valorile lungimilor l10t si respectiv lIon se deduc din relatiile urmatoare:

t, 1 ",

110f= - + 81= - + 20 mm,

2 2

(19)

deoarece se ia l81=20 mm. llO,,=lI0f=l1O' Din relatia (20) rezulta:

1 1 t.;

8,,= 10n- 2!

(20)

(21)

Valorile l8t si lIOf respectiv l8n ~i Llon sin t indicate in anexa 1. In fig. 78 apar toate cotele indicate rnai sus .

• Metalizarea. Daca imbinam conduotoarele prin metalizare fir cu fir, capetele izolatiei conductoarelor se protejeaza prin infasurare pe 0 lungime de 4-5 cm, cu 1-2 straturi de banda de hirtie uscata de 20-30 mm, iar peste acestea cu 0 inf'asurare din sfoara de azbest cu diametrul de 2-3 mm.

Straturile de protectie vor acoperi si partea dezizolata a conductoareior pe 0 lungime de un centimetru .

• Masivizarea. Se desfac in vevantai straturile suecesive de fire care cuprind conductoarele dupa ce in prealabil s-au executat la 10 mm de marginea izolatiei 0 legatura din sirrna de aluminiu. Urmeaza metalizarea ,capetelor conductoarelor de aluminiu care se executa cu aliaj AS-15, apoi conductoarele se masivizeaza prin stringerea lor in manunchi ~i lipire cu aliaj LP 60.

94

Operatiile de meta1izare si masivizare se fac dupa metode in sine cunoscute [42].

• Lipirea. In vederea Iipir ii, dupa rnontarea clemelor de legatura se aplica straturi suplimentare de etansare

Infii!jurare de protect[e penf[u. metalizare.dm banda i:iehirt/e cu stooni de ozbest (strut de protectie)

t-totisare cu sirmii de aluminiu

19(

Stra: de etansare pentru umplerea clemei

(hirtie cu sfoaro de azbest)

Mat/sare cu slrmii de aluminiu

i.ttrvta de dezizolarea conductorului

PorJiune pe care se dezizoleazii conductorul (flO)

Fig. 78. Straturi de etansare la Imbinarea conductoarelor.

(fig. 78) formate din hirtie uscatasi curata de 20-30 mm Iatirne si sfoara de azbest de 2-3 mrn diametru.

Clernele de legatura se umplu apoi cu aliaj de lipit LP 60 dupa metode in sinecunoscute [42] .

• Controlul imblnarllor, Dupa terminarea eompleta a operatiilor de lipirea conductoare1or ca mai sus se va executa un control al reusitei operatiilor executate. Acest control se va face atit printr-o examinare atenta vizuala a imbinaril cit si prin rotirea clemei in imbinare,

In caz ca se observa defectiuni de imbinare sau clema ~e poate misca neprezentind rigiditatea necesara se va reface fiecare imbinare ~i reluarea operatiilor de lipire des crise mai sus.

)3) Cabluri electrice cu seciiuiiea cotuiucioarelor din eluminiu. de pina [a 6 mm2 inciusio, Pentru aceste cabluri

95

imbinarea se executa prin metalizare simpla fara a se utiliza cleme metalice tubulare.

Conductoarele se imbina doar prin matisare sl lip ire. • Pregatirea capetelorconductoarelor. Conductoarele care urmeaza sa se imbine se dezizoleaza fiecare pe 0 portiune egala cu 1 ~o indicata prin anexa 1.

5mm 20mm

'10

___ lnfOsurore deprotectie din bandO de hirtie cu sfoaro de azbest

Fig. 79. Matisajul de protectie 1a imbinarea conductoarelor.

Se degreseaza apoi conductoarele pe portiunea dezizolata cu 0 bucata de bumbac inmuiata in neofal ina apoi se protejeaza capetele izolatiei cu infasurarl din banda de hirtie si peste acestea cu 0 stoara de azbest astfel ca izolatia de pe fiecare conductor sa fie acoperita pe 0 lungime de 20 mm, iar conductoarele peo lungime de 5 mm (fig. 79).

Cu 0 perle format mic se curata partea de deasupra conductoarelor de oxid de aluminiu.

• Lipirea conductoarelor. Conductoarele metalizate se matiseaza apoi unele peste altele cit mai strins posibil si se lipesc cu aliaj LIP 60 ca in fig. 80, rezultind urrnatoarele relatii:

i; n=10 mm; I

19/, ,,'=110 mm; .'

1 171m 1 1

10/, n= -;- + 81, n= 10'

Valorile lungimllor de mai sus sint indicate inanexa 1.

• Controlul imbinarllor. Se face apoi 0 verificare Iinala a calitatii unbinarilorefectuate.

(22)

96

In situatia in care vreuna din imblnari nu s-a executat in mod corespunzator, se va reface aceasta irnbinare prin reluarea operatiilor descrise mai sus.

Practic metoda descrisa la acest paragraf poate fi extinsa si la sectiuni mai mari ale conductoarelor.

t

a< imbmare

t Iipire cu alia} L P 60

dupa 0 metafizare prea/abi/a

I

Ltrnito de dezlzo/area conducforu/ui cablului B

Fig.BO. Matisarea eonductoare1or electrice eu sectiune pina la 6 mrn" inclusiv.

'C. 1mbinarea prin presare. Este 0 metoda practice si in acelasi timp foarte comoda la montaj.

Se aplica pentru imbinarea in legatura aconductoarelor de peste 10 mm inclusiv.

Principiul presarid consta in transforrnarea clernelor cu sectiune circulara in cleme cu sectiune hexagonala cu ajutorul unor presecu bacuri. Clernele care se utilizeaza la imbinarea prin presare sint de tip special conf'ectionate de ICMP 7 Bucuresti, Trebuie sa existe 0 corespondenta perfecta intre conductoare, cleme ~i bacuri de presare. AUt clemele cit si conductoarele trebuie curatite foarte bine de stratul de oxid de pe suprafata lor.

Presarea clemelor se va face in mod uniform f?i in conformitate eu instructiunile invigoare.

Ca utilaje de presare se pot folosi prese hidraulice sau clesti mecanici.

97

Operatiile de pregatirea presei, precum si montarea prin presare a clernelor si controlul irnbinarilor sint cunoscute din diteratura de specialibate [42].

d. lmbinarea mecanicii. Pentru realizarea unei imbinari mecanice se utjlizeaza niste clerne specialecu imbinare prin suruburi. Procedeul se foloseste rar in cazul in care nu se pot realiza allte feluri de imbinari.

4.1.9. Refacerea izolatiei

a. Se executa refacerea izolatiei la locurile de imbinare prin infasurarea clemelor de legatura cu benzi electroizolante adezive pe suport din material plastic, din poIietilena sau PVC.

Izolatia astfel fermata se petrece si peste izolatia de Iabrica a conductoarelor.

b. Infasurarea benzilor adezive din material plastic se face cu 0 suprapunere de 50% si GU intindere puternica a acestora astfel incit latimea lor Sa se reduca la cca. 2/3 din latirnea de fabricatie dupa ce in prealabil clemele si partile dezizolate de pe conductoare, precum si portiunea de pe izolatia conductoarelor care se acopera cu banda izolanta au fost curatite cu 0 cirpa curata inmuiata in benzina sau neofalina, astfel ca sa nu mai existe pe acestea nici 0 urrna de murdarie sau grasime, I

Tensionarea benzii trebuie facuta prin intindere rnanuala pe directia tangenta sensului circular de infasurare, iar punctul de tensionare trebuie ales in asa fel incit banda sa nu se rupa datorita intinderii sale.

Izolatia refacuta peste cleme in mod cit mai uniform va avea terminatiile tronconice (fig. 91).

Se apreciaza grosimea izolatiei refacuteca fiind egala cu 1,5 ori grosimea izolatiei din f'abrica a conductoarelor.

Lungimea portiunii de izolatie retacuta l12 care depaseste in forma tronconica izolatia din tabrica a conductoarelor se' alege dupa sectiunea conductoarelor,

98

In raportcu fig. 81 lungimea III este data de relatia:

(23)

Valorile lui III !?i 112 se inscrlu de asemenea in anexa 1 In functie de sectiunea coriductoarelor electrice.

ax clemo

Fig. 81. Clema de legatura izolata,

c. .Se executa indreptarea conductoarelor si stringerea lor cu grije pentru ca transversal sa ocupe un loc cit mai redus, operatic usurata de folosirea de benzi adezive ajutatoare infasurate in [urul cmanunchiului de conductoare.

Va rezulta astfel dupa imbinare 0 sectiune transversala rninienasl aprcape circulara [70].

4.1.10. Asigurarea continuitatii electrice a betizilor metal ice de protectie

Se executa refacerea continuitatii electrice a benzilor de otel astfel: se continua matisajul de pe benzile de otel ale cablurilor electricecu sirrna de cupru funie "f" STAS 1724/69, cositorita avind sectiunile aratate in tabelul 3.

Gontinuitatea se realizeaza prin asezarea in lungul 'conductoarelor a sirrnei de cupru funie tip "f" $iimbinarea acesteia Ia capete cu spirele de matisaj l?i banda de otel a cablului prin lipire cu.aliaj LP 60.

7*

99