Căutaţi expresii frazeologice şi locuţiuni în care să folosiţi urmatoarele

cuvinte:

Apă, aţă, a bate, a băga, bun, buză, cale, cap,carte, a călca, a căuta, cer,
coadă, corn, a crăpa, cruce, cuvânt, a da,deget, a deschide, dinte, drac, drum, a
duce, faţă, fire, foc, a fura, gând, gât, greu, gura, inima, a intra, a lăsa, limbă, loc,
a lua, lume, mare, mână, minte, moartă(mort),moară, nas, păr, pâine, piatră, a
pica, picior,pierde, popă, a prinde, a pune, a rămâne, roată, a sta, suflet, a şti, a
tăia, treabă, a trece, ţară, a ţine, umăr, umbră, ureche,uşă, vânt, a veni, verde,
viaţă, voie, vorbă, zi (ziuă, zile), a zice.

Apă - „a da apă la moară”, „a bate apa in piuă”, „apă de ploaie”, „a scoate apă
din piatră seacă”, „s-a dus pe apa sâmbetei”, „a intra la apă”, „a nu avea după ce
bea apă”.

Aţă - „cusut cu aţă albă”, „a întinde aţa”, „a sta într-un fir de aţă”, „a-l trage
aţa”, „nici un capăt de aţă”, „viaţă cusută cu aţă”.

A bate - „a bate la cap”, „a se bate cu pumnii în piept”, „a bate palma”, „a bate

podurile”, „a bate pasul pe loc”, „a bate câmpii”, „a bate la ochi”.

Bun - „bun la inimă”, „a pune o vorbă pentru cineva”, „poamă bună”, „bun de
gură”, „a fi in toane bune”.

A băga - „a băga pe cineva sub masă”, „a-şi băga minţile in cap”, „a o băga pe
mânecă”, „a băga de seamă”, „a-i băga frica in oase”.

Buză - „a rămas cu buza umflată”, „a-şi muşca limba”, „a lăsat buza în jos”,
„plin buză”, „a sufla din buze”, „îi arde buza”.

Cale - „calea-valea”, „a face cale-ntoarsă”, „a ieşiîn calea cuiva”, „a pune la

cale”, „din cale-afară”, „a-şi găsi calea”, „a o lua pe altă cale”.

Cap - „cu noaptea-n cap”, „cu capul plecat”, „din cap până-n picioare”, „bătut în
cap”, „a se da peste cap”, „a cădea pe capul cuiva”, „a umbla cu capul în
traistă”, „cu scaun la cap”.

Carte - „om de carte”, „a da cărţile pe faţă”, „a vorbi ca la carte”, „a jucat în

ultima carte”, „ai carte, ai parte”, „a lega cartea de gard”.
A călca - „a călca de sus”, „a călca strâmb”, „a călca pe nervi”, „a călca pe
coadă”, „a-şi călca pe inimă”, „a călca pe urmele cuiva”.

A căuta - „a căuta cu lumânarea”, „a căuta cu ochii”, „a cauta nodin papură”, „a

căuta în coarne”, „a-şi căuta de treabă”.

Cer - „sub cerul liber”, „ca de la cer lapământ”, „a fi în al noulea cer”, „a se

ruga cu cerul şi cu pământul”, „a pica din cer”, „a ridicapecineva la cer”.

Coadă - „a-şi vârî coada”, „fără cap, fără coadă”, „a trage mâţa de coadă”, „a
pune coada pe spinare”, „a-şi face coada colac”, „şi-a băgat dracul coada”.

Corn - „luat în coarne”, „cel cu coarne”, „a fi mai cu coarne decât altul”, „a

scoate coarne”, „a pune coarne”, „cu coarne”, „a căuta în coarne”.

A crăpa - „a crăpa capul cuiva”, „a crăpa de frig”, „a-i crăpa buza”, „a crăpa
pietrele”, „a crăpa de ciudă”.

Cruce - „fraţi de cruce”, „a-şi purta crucea”, în cruce”, „crucea nopţii”, „cruce
de voinic”, „a da cu crucea peste cineva”, „a pune cruce cuiva”.

Cuvânt - „dintr-un cuvânt”, „cuvânt cu cuvânt”, „in toată puterea cuvântului”,

„a-şi da cuvântul”, „a pune un cuvânt bun”, „în puţinecuvinte”.

A da - „a da pe piatră”, „a-şi da cu părerea”, „a se da pe brazdă”, „a da ortul

popii”, „a da apă la moară”, „a da pe gât”, „a da din inimă”.

Deget - „cinci-degete”, „a umbla în vârful degetelor”, „a încerca marea cu

degetul”, „a pune degetul pe rană”, „a aluneca printre degete”, „a număra pe
degete”.

A deschide - „a-şi deschide sufletul”, „a deschide ochii bine”, „a deschide gura

cuiva”, „a deschide pliscul”, „a deschide uşa cu capul”.

Dinte - „a avea un dinte împotriva cuiva”, „soare cu dinţi”, „inrămat pâna în

dinţi”, „printre dinţi”, „a-i fi cald cu dinţii în gură”, „a nu se spăla pe dinţi de
dimineaţă”.

Dracu - „la dracu in praznic”, „şi-a băgat dracul coada”, „poama dracului”, „a
se teme ca de dracul”, „dracul nu e aşa de negru”, „a trimite la dracu”, „e tot un
drac”.
Drum - „pe toate drumurile”, „furca-drumului”, „a se abate de la drum”, „a
aduna de pe drumuri”, „a ajunge la capătul drumului”, „a-şi vedea de drum”, „a-
şi da drumul la gură”.

A duce - „a-şi duce crucea”, „a se duce duduluţă”, „a se duce de râpă”, „a i se

duce buhul”, „a seduce drept”, „a duce cu vorba”, „a duce cu zăhărelul”.

Faţă - „faţă în faţă”, „a-i ieşi faţa”, „a se afla de faţă”, „alb la faţă”, „a-i spune
verde-n faţă”, „la faţa locului”, „a sta faţă”, „a face feţe-feţe”.

Fire - „a intra pe fir”, „de-a firul păr”, „a-i reteza firul vieţii”, „a da de un fir”,
„a descurca firul”, „a-şi pierde firul gândirii”, „firul apei”.

Foc - „a băga mâna în foc”, „foc la inimă”, „a vorbi cu foc”, „a se face foc şi
pară”, „frumoasă foc”, „a-şi da foc la valiză”, „dintr-un foc”, „a pune gaz pe
foc”, „n-o fi foc!”.

A fura - „a fura cu ochiul”, „a fura o sărutare”, „a fura meseria”, „a-l fura

gândurile”, „a fura ziua lui Dumnezeu”,”a-l fura somnul”.

Gând - „ a cădea pe gânduri”, „ apune gând rău”, a-l fura gândurile”, „a face
după gândul cuiva”, „a-l paşte gândul”, „ a rămâne pe gânduri”, „a-i bate
gândul”.

Gât - „a-i rupe gâtul”, „a se agăţa de gâtul cuiva”, „sătulpânaîn gât”, „a da pe

gât”, „a da în gât”, „a-şi spăla gătul”.

Greu - „a se lăsa greu”, „a-i fi greu de cineva”, „a plăti greu”,”aofta greu”,”greu

la deal şi greu la vale”, „a fi greu de cap”, „ulei greu”, „greu la inimă”.

Gură - „colţul gurii”, „slab de gură”, „gură-n gură”, „a fi cu burta la gură”, „a-i
astupa gura cuiva”, „gură-cască”, „a-i lăsa gura apă”,”rea de gură”,”a lega gura
cuiva”.

Inimă - „din toată inima”, „a-şi călca pe inimă”, „a unge pe cineva la inimă”,
„rupere la inimă”, a-şi răcori inima”, „a pune ceva la inimă”, „inimă rea”, „a
roade la inimă”, „foc la inimă”.

A intra - „a intra în pământ”, „a intra la presupus”, „a intra în vorbă”, „a intra pe

sub pielea cuiva”, „a intra la mijloc”, „a intra în scaun”, „a-i intra în tărtăcuţă”,
„a intra în păcat”.
A lăsa - „a lăsa pe cineva”, „a lăsa cu buza umflată”,”a lăsa uitării”,”a lăsa drept
suflet”, „a lăsa vorbă”, „a o lăsa moartă”,”a lăsa in boii lui”, „a nu se lăsa nici
moartă”.

Limbă - „a scoate limba de-un cot”, „mâncărici la limbă”, „a sta pe limbă”,

„limbă de lemn”, „a lua limbă”, „a prinde limbă”, „limbă de aur”, „a-şi scurta
limba”.

Loc - „din loc în loc”, „a-i sări inima din loc”, „locul mortului”, „a sta la un
loc”, „a nu-şi găsi locul”, „din capul locului”, „a-i sta mintea în loc”, „a bate
pasul pe loc”, „a-i veni inima la loc”.

A lua - „a lua puşca la ochi”, „a lua pe sus”, „a lua biciul”, „ a-şi lua nasul la
purtare”, „a lua altă vorbă”, „a-şi lua o grijă de pe cap”, „a-i lua ochii”,”a-şi lua
viaţa”, „a se lua de gânduri”.

Lume - „de când lumea”, „până-i lumea”, „pentru nimicîn lume”, „lumea a
treia”, „a pleca în lume”, „la capătul lumii”, „de lume”, „a se duce în lumea
lui”,”a trimite pe lumea cealaltă”.

Mare - „an mare”, „a vorbi in gura mare”, „a veni mare”, „cu mare greu”,
„marea cu sarea”, „a fi mare cap”, „ a face pe marele”, „a zice vorbă mare”.

Mână - „o mănâ spală pe alta”, „cu mâna goală”, „a-şi spăla mâinile de ceva”,
„a băga mâna in foc”, „a lăsa mână liberă”, „a pune mâinile pe piept”, „a avea
mâna curata”, „a prinde cu mâna în sac”.

Minte - „a avea mintea limpede”, „ţinere de minte”, „ a fi dus cu mintea”, „fără

minte”, „a-şi pierde minţile”, „deschis la minte”, „ascuţit la minte”, „a-şi stoarce
mintea”, „la mintea cocoşului”.

Moară - „apă la moară”, „a-i merge gura ca o moară”, „a-i sta cuiva moară”, „a
ajunge de la moară la râşniţă”, „moară stricată”, „a duce sacul la moară”, „pietre
de moară”, „ca la moară”.

Mort - „a cădea mort”, „natură moartă”, „mort-copt”, „mort pe picioare”, „a

scula din morţi”, „a o lăsa moartă”, „a fi mort după cineva”.

Nas - „a-şi lua nasul la purtare”, „sub nasul cuiva”, „a da nasulcu cineva”, „a
duce pe cineva de nas”, „a-i ieşi pe nas”, „a avea nasul subţire”, „nu-i ajungi nici
cu prăjina la nas”.
Păr - „în doi peri”, „tras de păr”, „a se lua cu mâinile de păr”, „a întoarce părul
pe dos”, „a se lua de păr cu cineva”, „cât păr in palmă”, „a i se ridica părul”, „a-
şi smulge părul”.

Pâine - „a avea pâinea şi cuţitul”, „se caută ca pâinea caldă”, „pâinea lui
Dumnezeu”, „a mânca pâinea degeaba”, „a pune în pâine, „a lua pâinea de la
gură”, „a fi în pâine”, „a-şi pierde pâinea”.

Piatră - „a călca în piatră seacă”, „a arunca cu piatra”, „a nu mai lăsa piatră pe

piatră”, „a avea inimă de piatră”, „a ridica pietre de moară”, „a mişca pietrele
din loc”.

A pica - „picat ca din cer”, „a pica cu cărţile pe faţă”, „a-i pica para în gură”,
„frumos de pică”, „a pica de somn”, „dacă nu curge, pică”, „a-i pica ceva in
mână”, „a-i pica cu tronc”.

Picior - „la picior”, iute de picior”, „a sări drept în picioare”, „a călca în

picioare”, „a se pune pe picioare”, „a fi pe picior de egalitate”, „fara cap şi fără
picioare”, „a pleca cu coada între picioare”, „a o rupe la picior”.

Pierde - „pierde-vară”, „caută ce n-a pierdut”, „a pierde şirul vorbelor”, „a-şi

pierde urma”, „a pierde vremea”, „a pierde din ochi”.

Popă - „ca popa”, „popa belea”, „a-i şedea popa la cap”, „a plăti ca popa”, „a-şi
găsi popa”,”a trăi ca dracul cu popa”, „a-i cânta popa la cap”.

A prinde - „a prinde de o aripă”, „a prinde de veste”, „a prinde cu mâna în sac”,

„a prinde luna cu măna”,”a prinde mişcarea”, „a prinde momentul”.

A rămâne - „a-i rămane ochii la ceva”, „să rămână între noi”, „a nu rămâne mai
prejos”, „a rămâne de căruţă”, „a rămâne pe gânduri”, „a rămâne de minciună”,
„a rămâne cu zile”.

Roată - „a pune pe roate”, „a fi cu trei roate la car”, „a pune beţe în roate”, „a

trage la roată”, „roata norocului”,”roata lumii”, „a se întoarce roata”.

A sta - „a sta ţintuit”, „a-i sta mintea în loc”, „a sta de faţă”, „a sta la pândă”, „a
sta în cumpănă”, „a sta pe gânduri”, „ a sta mărturie”, „a-i sta în putinţă”, „a sta
la tocmeală”.

Suflet - „cu sufletul la gură”, „invăţător de suflet”, „cu trup şi suflet”, „a-şi da
sufletul”, „în adâncul sufletului”, „a avea ceva pe suflet”, „a-i mânca sufletul”,
„luat de suflet”.
A tăia - „a tăia împrejur”, „a tăia buricul”, „a o tăia la fugă”, a-l tăia capul”, „a
tăia mutre”, „a-şi tăia singur craca”, „taie-barbă”, „taie-pungă”.

Treabă - „a avea de treabă”, „de treabă”, „a face treabă”, „a se afla în treabă”,

„a învârti o treabă”, „a-şi căuta de treabă”.

Ţară - „ţara nimănui”, „ţara lui Papură-Vodă”, „a plăti cât un colţ de ţară”, „cap
de ţară”, „a da ocol ţării”, de la ţară”, „a pune ţara la cale”.

A ţine - „a ţine frânele ţării”, „a ţine pe cineva în mâna”, „a ţine bine marea”, „a
ţine în mână sforile”, „a se ţine cârd”, „a ţine la cuvânt”, „a ţine capul sus”, „a
ţine în gazdă”.

Umbră - „fără umbră”, „din umbră”, „a sta în umbră”, „a face umbră

pământului degeaba”, „a se teme de umbra sa”, „a fi umbra cuiva”.

Ureche - „a fi numai urechi”, „a-şi deschide urechile”, „a trage cu urechea”, „a i

se lungi urechile”, „a fi tare de-o ureche”, „floare la ureche”, „a-şi ciuli
urechile”.

Uşă - „a sta dup ăuşă”, „a bate la uşile oamenilor”, „uşă de biserică”, „a strânge
cu uşa”, „a deschide larg uşile”.

Vânt - „ca vântul”, „a arunca cu banii în vânt”, „a-i bate vântul prin buzunare”,
„vorbă în vânt”, „a lătra în vânt”, „a-şi face vânt”.

A veni - „a se duce cum a venit”, „a veni la ţanc”, „a veni la mijloc”, „a-i veni
apa la maoră”.

Verde - „aur verde”, „a avea inimă verde”, „de când cu moşii verzi”, „a-i spune
verde-n faţă”, „a vedea verde”.

Viaţă - „fără viaţă”, „pe viaţă şi pe moarte”, „a-şi da viaţa”, „a lua viaţă”, „a-şi
lua viaţa”, „a-şi stoarce viaţa”.

Vorbă - „nu scoate nici o vorbă”, „a suci vorba”, „a lua altă vorbă”, „vorbă
bună”, „vorba-i bună”, „a-şi ţine vorba”, „a lăsa vorbă”, „umblă vorba”.
Zi - „a face zile de muncă”, „a face din noapte zi”, „din zi în zi”, „într-o bună
zi”, „a trăi de pe o zi pe alta”, „la zile mari”, „a trăi cu zile”, „a avea zile
multe”.

A zice - „a zice verzi şi uscate”, „a-i zice cuiva una”, „a nu zice bob”, „s-a zis cu
tine”, „a zice pe o strună”, „mai bine zis”, „a nu zice nici da, nici ba”.
Facultatea de Stiinţe ale Educaţiei
Universitatea Piteşti

REFERAT LA FRAZEOLOGIE

Profesor :

STUDENT:
Ştefan (Jucălea) Florina