CIIMILLO llTTE

AKTA CON.sTKIJIKlI OKA1ELOK

I.IKIIJltllJnI.IL !:lIIFIl FRIt1(lPULE :lAl!.IIKTIJTICt

Arta cons truirii oraselor ,

Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor in alte scopuri decat cele necesare procesului de invatamant este sanctionata potrivit legislatiei in vigoare.

cJ;-~~:;;tz;_- 73~
10,4wt&,/{l~

Aq

-1~~

fl~~i-1'f!?L.

Camillo Sitte

Arta construirii oraselor .,

-

Urbanismul dupa principiile saleartistice

o Incercare·de rezolvare a problemelor moderne ale Arhttecturflsl ale Plastlclt monumentale, cu referiri speciale la cazul Vienei

Traducereasi

mgrijirea

editiei

RODICAEFTENIE,
Notesi

HANNA DERER ~i MIHAl EFTENIE

prefata de Rndica Eftenie

Bucure~tJ Edltur. Tehnid -1992

Camillo Sitte, Der Stiidu-Bau, Verlag von Carl Graeser, I. Akademiestrasse 26, Wien 1889. Copyright CCl1991, ditura Tehnica E
rezervate edfturii

Toete drepturlle a.upra edillelln IImba rominl.lnt

Adr... : EOrrURA TEHNICA Plata P",sel Llbere, 1 33 Bucu""tI. Romtmie

cod 79738

Redactor: uur. Andr_ Nell", r.hnoredactor: V. E. UftlJu,._u

Cope ria: Mihal Eft" ..

T.hnoradactare computerizati:

ROIlANOO

Bun de tlpar: 15.04.1992 Coli tipo: 10 C.Z. 12~590~30

ISBN 973,31-0378-0

PREfATA LA EDITIA iN LlMBA ROMANA

in istoria arhitecturH ~i urbanlsmulul, preeum ~i in istoria teoriilor care au eontribuit la conceptia ~i la realizarea patrimoniului constrult, dezbaterile privlnd societatea urbana, ORA$UL, ca loc!?,i orlzont al acesteia, s-au naseut o data eu primele creatll de arhltectura !?,iurbanism ~i, 0 data eu aeestea, s-au nascut firese li'i controversele. Prin apelul la istorie sa poate constltul un oadru de referinta, de la care pornind sa secunoasclisensul real al practlcll.sl eereetlirii uroanlstice ~i, in consecjnta, s<a poata intelege problemele actuate ale urbanissa mului. Numai prin cunoasterea metode'lor li'i demersurllor abordate de tearille anterioare se pot elabora noi metode <'ilipot aparea noiipostaze, oponuna sl specifice unui anumit moment. Paralel eu mutatfile in practlca, rolul jueat de limbaj attt in elaborarea cit !jli in realizarea proiectului urbanlstic a fast recunoscut tntotdaauna de cereetare, care s-a materializat prm lucrari privind istoria orasalor !jli istoria urbanlsmulul, lata de ce, pantru 0 inlelegere mal larga !jli mai sansibila a prezentutul, devine absolut necesara a privire critica: asupra trecutului ~i cunoasterea sa prin intermediul unor texte elasiee, ehiar daca astlel sintem departe de a avea 0 perspeetiva cornpleta asupra aeestuia. Este sufieient sa ne gindim ta V.itruviu, Ailberti, Palladio, Viollet-Ie-Duc, Camillo Sitte, Le Corbusier, personalitati ale carer opere reflecta remareabil! epoclls in care au trait, precum sl marile momente ale teoriei asupra ORA$ULUli 'ili a Arhiteeturii in oras, in crasul lui Alberti, armonia, eareeste trurnusete (concinnitas - aeea corespondenta reciproca, bine chlbzulta, a tuturorelementelor multiple, componente aleaeeleiali'i unitati, in asa fer ineil nlrnlc sa nu poata fi inra.turat sau sehimbat fara ea intregul sa alba de suterit) nu se bazeaza. pe necesitate sau pe contort, cl pe ceea ce ineinta sufletul, "gratia animi" 1. Amintim ~i rnodul in care Palladio sern-

VI naieaza nevoia relaliei dinlre utililate (confort, durabilitate, trainicie), ca 0

Iatura individuatista. chiar "egoist~" a arhitectmii,. pe de a parte, si frumuse!e, pe de alt<1 parte, ca expresivitate care domina armenia tunctlonala, asttet Incit orasul sa fie lnteles trurnuseta Intarioara ssta data de trurnusetsa uculare-. In sftrsit, cum am putea intelege lara sa-I citarn 'pe Camillo Sitte, care pentru ca 0 casa mare, "a carul exterloara a cladirllor paractuate ale orasulul, prima data, in anul 1889, a

problemele

formulat problema cadrului urban, a!?a cum se pune ea astazi, ~i care a lansat a serie de idai de 0 aetualitate surprinzatoare. motte dlntre acestea intrind dstlnltlv in patrimoniul teoriei urbanistice contemporane.

Pentru a putea prezenta creatla lui Camillo Sitte (1843·1903). arnitect ~I director al 9coHi lrnpenalesl Regale de ArteIndustriale din Viena, nu numal reprezentantul eel mal de saama al urbanismului culturalist, dar '~i una dintre importanlele personalitatl ale veacului, alatur] de Viollet-ja-Due, G. Semper, Otto Wagner, propunem a succlnta tocallzara a sa in contextul lstortc ~i conceptual al secolului al XIX-lea, context in care se inscriu lnaesi bazele urbanismului modern, de care opera Ilui Camillo Silte este indlsolubillegata. Acest secol corespunoe expansiunii soclatatli industriale, unei socletatl a carel energ'ie era ertentata cane un nou umanism, catre dezvoltarea tehnicii ~i deschiderea unor orizonturi: noi gindirii !?tiintifice" tehnlce, tllozonce !?Iartistice. Dintr-un inceput,subliniem faptul ca ne vom limita dear la domeniul urbanismului, aceasta disciplina alii d'e comptexa, la inscrierea sa

in spcca,

jalonlndu-I

inceputurile

sl evolutta

Pulem

astfel

locallza

pro-

blematica lucrarii Der Stiidtebau, al caret ecou este de 'apt mult mailarg, conferind autoruiul sau un lac important in miscarea de ideia secolului al xrx-iea Vom aminti doar precedent, se manltesta clasiclsrn la romantism, ca arta, printr-o paralel cu revolutla tehnologica tara succesiune de stiluri, trecind de la lar lupta lmpotriva de mari

de la realism laimpresionism,

academlsrnului, a "produselor" oficiale ~i eclectice, este dusa perscnalltatl creatoare, care vor rausi sa deschid'a drumuri noi. dinamica

in schimb, arhilectura, prizoniera propriet sale obtuztta]] tata de secolului, nu reuseste sa depaseasca conventlile lor male ~i se

limiteaza la a copia rezolve problemele

fara

discernamint stilurile trecutulul, tara sa incerce sa vremii cu mij'loacele tehnice pe care Ie avea la

dtspozltte. Ea nu reuseste sa se elibere.ze de dogmatismul ordinelor clasiee care, incepindcu Rena~lerea, devenisera principala metoda de

VII

compunere la originea

a editiciilor. Problema consta de rapt in nevoia de intoarcere principiilor arhitecturale si nu doar in schimbarea sau inven-

tarea unur stil nou. Din contruntarsa cu realitatea. in arhitsctura se deschid doua dlrectli diferite: un curent cu aderanta major ltatll, care retuza orice calitate sstatica constructlllor "inginere~ti", considerindu-Ie strict utilitare, ~i un curent minoritar, numit rationalist, care propune rezolvari noi la necesitati noi, ridicind dej:a problemele fundamentale ale revotutlei arhitecturale: relatia dintre functiune sl forma, dintre tehnica sl arhitectur a, dintre mat~riale figuralui secolului 9i structura, di~tre structura ~i stil2. Trebuie sa evocarn alcl Viollet-Ie-Duc, cel care a pus bazele tearetice ale arhitecturii al XIX-lea ~i a carui opera teoretlca "Entre!iens sur l'architec-

ture': consernneaza nasterea rattonausmulul ~i tunctlonalismului poran,

contam-

In paratel, ORA~UL reslmte 91 mai puternic impactul revolutiai industriale, ceea ce deterrnina noi demersuri de observare ;;i retlectie, jar studiilasi strategiile se vor orienta, asa cum se intimpla si in arhitectura, spre doua directiitundarnentale ale timpului, una catre trecut, caatatta

catre viitor.

serie de personalitati

reprezentative

ca R. Owen, Ch. Fourier,

P.J. Proudhon, J. Ruskin, W. Morris, teoretlclenl ai pre-urbanismului, s-au aplecat asupra problemei orasului, rara a 0 disocia de cea a sernnificatiei raportului social, a ansamblului de condi!ii economice ;;i politlce, astrnillnd insa lipsa de ordine cu dezordinea. De fapt, orasul se contrunta implicit, dispanua cu un nou mod de organizare, ceea ce deterrmna, celui vechi.

Pentru aceasta, in locul "pseudo-dezordinii" orasului industrial, se vor face propuneri de ordonare urbana, printr-o rellectare destasurata In imaginar !ili situata in dimensiunea utopiei3. Calorme ale' mentalitatii utopice, apar cele doua modele ale pre-urbanismului, proaresist ;;i culturalist, ca proiactll spatials de imagini ale orasului viitorului.. Catre sflr!ilitul secolului al XIX-lea, va lua nastere disciplina care se va distinge de artele urbane anterioare prin caracterul sau reflexiv ;;i critic, precum si prin rigoarea ;;tiintifica: URBANISMUL 4, inca tnamtea constituiril sale ca disciplina, praclicienii si teoreticlenii i9i vor II propus rezolvarea problemei privind orasul industrial, din momentul in care societatea industriala a inceput a avea constunta de sine si a fi intcresata de cadrul sau de viata. Nu intentionarn 0 prezentare detallata a acestor modele (ceea ce ar depa91 de altfel cadrul prezentarii de fatal, dar considerarn totusi necesara 0 rezumarea principalelor criterii care se constituie In diferente de conn nut. precum si de strategie, aceasta fiind necesara in conseclnta la inte!legereain plus a pozitlel lui C. Sitte. a argumentelor;;i demon-

VIII

stratillor cuprinse In lucrarea sa, Det Stiidtebau. Amintim dear ca, in scenariile posibile pentru orasul viitorului. pre-urbanlstll proqresistl, R. Owen. Ch. Fourier, J. Proudhon, considerau cheia de botta a ideologiei modelului lor p.rogresul, promovat prin rsvolutla industrtala, iar mijloacele care permit rezolvarea problemei, attt a relatillor inter-umane, cit si a celor cu mediul lncorjjurator, ca fiind ~tiinra ~i tehnlca.· Se tinds catre prototipuri, catrs locuinta-standard, corespunzatoare nevoii-tip, a omului-tip, catre 0 ordine-tip care, indiferent de limp ~i de roc, poate fi apllcata ortcarui grup uman. Se face tabula-rasa eu trecutul, iar trumusetea se contrunta eu logica, 0 logica funetionallsta, care conduce la 0 imagine urbana. austera, igiena hind pnmordlala, Vom insista mai mult asupra modelului pre-urbanistic culturalis!.

J. Ruskin, W. Morris ~i E. Howard (parmtela ora~ului-gra.dina) au in vedere cotectivitetee umene. Acest model pleaca de la semnalarea oisparitiei
vechii ordlnl a orasulul, ca elect al presiunli dezintaqratoare a industrializarii, iar crltica de la care porneste este nostalgica, propunlndu-se am 0 reinnoire a trecutului cit sl mijloacele pentru reintoarcerea la formulel.e acestui trecut, Fundamentul sau ideologic sste culture, nevoile sptrltuata prirnlnd asupra celor rnaterlale. Orasul modelului cutturalist este circumscris in interiorul unor limite precise, avlnd dimensiuni modeste, asemeni orasslor medievale, iar cu natura stablleste un contact fara. ambiguitate. Sint postulate aslrnetna ~i neregularilatea, ca rnarca a unei ordini organice, considerindu-se ell. numai a astfel de ordine po ate integra contributtlls succesive ale lstorlel ~i line seama de partlcularttatl!e orasulul. Estelica este echivatantu! igienei pentru modelul progresist, iar dezideratele acesteia stnt atinse nurnai prin intoarcerea la 0 conceptle de arta inspirata lndecsebi din sludierea Evului Mediu. Se susjine nevoia de individualitate torrnata a tlecarei cladiri, ca expnrnare a speclticitatii sala. Ideea de comunitate !?i de spirit colectiv se desavirseste pe plan politic in formule democratice, iar din punct de vedere economic, acest model este manifest anti-industrial, productla nefiind consldsrata prin prisma randamentului. Bineinteles, cele doua modele nu prezmta Intotdeauna 0 forma riguroas.:l,adesea ajunglndu-se ta absolutizari, Chiar daca miiloacelesi conceptete lor sin! comple! di,ferite, ele urmarssc insil in esenta acelasl mobil, calitatea vietii, precum :;;i dtrectilte ~i' sensul posibil de evotutle a orasulul in sine, prin care sa se a!inga acest deziderat, in concordanta cu realitatea istorlca. in toate cazurile, Insa, orasul viitorului este gTndit in termen de mode! (Wnd considerat un obiect reproduetibil, cu valoare exemplara, in loc sa fie gindit ca un proces deschis, dinamic)5. in practtca, s-au realizat putina e.xemple, iar experienlele nu au

IX

lost edltlcatcare, atil prin organizarea restrietlva, cit mal ales prin ruptura cu realitatea socro-econornlca a momentului. in sehimb, prin continutul lor, modelele pre-urbanismului anunta Tnsa~i metoda urbanismului, ale carui propunerl vor urma in secolul XX un demers analog. Astlel, pelraiectoria pre-urbanismulul progresist se va tnscne, lara 0 continuitate ideologica sustlnura, urbanismul progresist, reprezentat, printre al1ii, de Tony Gamier, Walter Gropius ~i mai ales de teoreticianul modelului urbanistic functionalist Le Corbusier, care cabil CASA ~i OAA~UL in aproape intreg seealul XX6.

va

marea impla-

in paralel, urbanismul culturallst i~1 va gasi maestrll in E. Howard. ~i mal ales in C. Sitte, reprezentantul eel mal stralucit al modelulul mbanlstic culturalist, tntre acesta :;;1 mocelul pre-urbanistic

IA. Unwin

culturalis! existind 0 contlnuitate ideolagica retlectata cu un rasunet irnedlat, in crearea primelor erase gradina engleze~ti7. Deci, in cantextul dezbaterilor privlnd problema ORA$ULUI parerile se apun adesea radical. Din punctul de vedere al lui Le Corbusier \?i al alter proqraslstl, Camillo Sitte este condarnnabll pentru "eel mal retrograd paaelsrrr: ... Urbanismu'l modern se naste odata cu 0 noua arhjteetura 0 evolutie uria~l!., fulgeratoare, brutala, ataiat toale puntile cu trecutur, da o santinta tmptacabila Le Corbusier in Urbanisme ~I, relerindu-se la lsctura lucrarli Der Stadtebau, considera damonstratlna lui SItte ca tllnd ale trecutulul, nea drumului". "treeutul.minor" trecutut sentimental, florlclca de la margl-

Camill'o strte, in schlmb, cu a paslune pe masura ~i eLI 0 erucitie, ce nu pot sa nu devina convmqatoare, construteste 0 stril.lueita pledoarie, care ne datsrrnlna astazl sa apreciem criticile proqresistitor cafHnd lntr-o mare rnasura nerndreptatrts, iar opera sa, citita in onere arlstoteltcasi din perspectiva timpului, sa apara mull mai comptaxa ~i ma,i bogata in sernnlhcatll, depl'l;;ind limitele in care a fost circumscrlsa de Calr,e comernporanl. Asernenl lui G. Semper sau Vlollet-le-Duc, autorul demonstreaz.a remarcabil ~I pe intreg parcursul lucrarii, ca. inteleg.el ea. ~Ii cunoasterea valorilor trecutului nu tnsearnna in nici un caz a copiere rnecantca, lara dlscernamlnt, aacestor valorl, ba, mai mult, subliniaza navoia filtrarii prmcipiilor ~i a adoptarii lor elastiee la r,ealilatUe contemporane. "Creatiile exernprare ale maestntor de altadata trebuie sa rllmina vii pentru noi, alttel decit prinrr-o slrnpla copiere, trebuie examinat ceea ce este esentlal in aceste opere~i adaptat de a manierll sernniticativa pentru condttilte moderne; doar astlel vom reusi sa smulgem unui sol aparent steril, 0 noua inflarire".

x
Pe rnasura orasstor, ce s-a dezvoltat critica monotoniei arhitecturale a

pe masura ce, tn conssctnta,

s-au nascut sl au 7nceput sa se

precizeze idealul ~i ideologiile unei renasteri a "inimii orasetor-, conceptele lui Camillo Sitte au redevenit actuate si au reintrat in circuitul curent de idei. "A trebuit sa fie tacuta distrugerea peisajului, masaceul rnostenirii urbane, poluarea in ansamblu, prin productta, lara rnasura ~i lara critlca, printr-o constructie care pretinde a simboliza rnodernul" si progresur, pentru ca oamenii sa inceapa sa se tearna ~i sa se preocupe de cadrul lor de viala"S. Astlel, ORA9UL reprezantantllor C.I.A.M.-ului ~i ai curentului "Internanonat-, care negau valorile trecutului, a generat unele critici din ce in ce mai as pre, experlentele practice detastndu-ss, cum era ~i firesc, de scenariile strict conceptuale, de modele. in consecinta, in uJtimele decenii, sintem martorii unei reconsiderari originale a trecutului, prin fenomenul "post-modernist .., precum ~i ai aparttlel unor opinii ~i pozi\ii privind teo ria ~i critica in arhitectura ~i urbanism. 0 noua pleiada de teoreticieni sl practicieni (amtntlm doar pe R. Assunto, Rob Krier, R. Fishman, R. Venturi, Ch. Jencks) rnarcheaza clar orientarea catre 0 noua dlrectls de investigare in acest domeniu, relterind deseori platforme conceptuale, fundamentale, ale trecutului, printre care un lac important II ocupa cea a lui C_ Sitte. lata deci oportunitatea readucerii in actuaJitate, a restituirii operei Der Stadtebau, a acestui text de reterinta din secolul al XIX-lea, practlcienilor ~i teoreticienilor urbanismului, tuturor celor impticati ~i praocupatl de problemele ORA9ULUI, ale VIETII iN ORA9' Aceasta nevoie este cu atit mal oraqnanta Tn ceea ce ne privesta, mal ales prin natura aspectelor specifice ~i particulare cu care specialistii acestui domeniu. si nu numai ei, sint contruntati in lara noastra, acum cind problema rernodelartl urbane, a gasirii dlrectiuor !?i strategiilor teoretice si practice cele mai oportune, se pune cu cea mai mare strlnqenta. Der Stadtebau este mai mult decit ,,0 surna de reguli a carer aplicare sa parrnita obtineraa unor electe analoge celor din trecut, la fel de fericite", mal mult decit 0 analiza a unor exemple ale trecututul, decit 0 critic a la adresa urbanismului modern. .Dtmpctrlva, vom analiza atit erase vechi cit ~i moderne, din punctul de vedere al tehnlcil artistice, pentru a descoperi acele principii de compozuie care fac sa apara intr-unele armenia ~i puterea de a ne seduce spiritual, rnonotonia", specifica. Sitte. iar In celelalte incoerenta
~j

Paleta de as peete abordate este deosebit de larga: de la tipologia pietelor ~i a grupurilor de piete la relatia dintre fondu! construit ~i spatiul urban; de la procedee!e 9i mijloacele estetice la relaria dialectica dintre

IX cauze ~I electelelor: de la problema circulatlai la ambianta ~i ambient. Semnilicativ (~i revenim asupra acestui aspect) estefaplul ca Sitte, in polida criticilor aduse, este deschis progresului. progres racordat insa obligatoriu la exigen!ele ~i la Izvoarele treditiei ~I ale experlental artislice. "Oriunde cresaza artistul, este obligat sa materializeze ideile sale In limita poslbllttatilor tehnice. C1I aceste limite sTnt mal mull sau mai putln largi. dupa tehnicile liecarei epoci, folosite, dupa aspiratme ideate ~i cerintere practice ate nu poate neg a nimeni dintre eei care au studiat istoria

artai'.
in acelasi sens, Der Stiiiitebtu: este un mesajsi un manilest al eticii ~'i rasponsabilltatll prolesionale, adresat indeosebi urbanistului, acsst "regi.zor,,9 pe marea scena careeste OAA~UL, al carsl spectacol este manilestarea propriei sale strueturi. Esle domeniul In care gre~elile, o data tacute, cu g.r€U mai pot Ii remediate, in care consecintere se rettecta asupra unui loarte mare nurnar de oameni, iar vina de obicei nu trebuie cautata In cauze din atara, "Doar abssnta gindirii. comoditatea ~i Ilpsa de bunavointa - afirma SiUe - l-au condamnat pe cetateanul salor moderne sa tralasca spectacolul abrutizant al etern acetorasl ora-

lrno-

b.ile de raport ~i allniamente de 'alade". Nu putem incheia, lara sa amintim, un 'apt de 0 deosebjta lrnportanta pentru not, ~,i anume ca tezele lui Camililo Sitte, teoruta sale prlvind estetica orasului au fost preluate pe larg de catre Cinclnat Sfinlescu,odata cu infiinfarea in anul 1925 a Catedrei de urbanism fa Academia de Arhitectura din Bucuresti. "Cercetarile lui Camillo Sitte au dat nastere la 0 sccala in cultivarea esteticll urbanistiee, care urrnareste aeum stabilirea unei doctrine a acestei estetici", afirma C. Sfin!escu in Urbenlstice genera/tJ, editata in anul 1933. Aceasta opera, care a imp'linit 0 suta de ani de la aparitie, nu se adrasaaza numai calor implicatl in domeniul urbanismului sau numai celor care se apleaca asupra studierii patrirnoniului construit, ci ~i utilizatorilor, ca partlcipanf directl, precum sl tuturor celor susceptibili de a contribui la transformarea cadrului urban. Este rnesajul plin de umanism al unui om de mare cultura, care mititeaza pentru In!elegerea universulul de forme ce constituie arnblanta uroana, in dorinta ca O;AA~UL, dupa cum afirma Aristotel, "sa fie construit in a~a fel incit sa of ere locuito. ilor sal ~i' stcuranta ~i fericire". Rodica Eftenie

XII NOTE 1. R. Assume, Serlerl despre artS, vol.lIl, p.86, cap . .Jn cautarea leoreziei plarduts' , Ed. Meridiane, Bucurasti, 1988. 2. M. Malicson, Arhifectura modamff, p.32, cap. "Tahnicl! ~i rationalism", Ed. $liintifica ~i Enciclopadica, 1975. 3. F. Choay, L'urbanisma, utopias at rea lites , Ed. du Sauil, Paris, 1965. 4. Termenulurbanism pare a Ii aparut pentru prima. datl! in anu11910, in Bulletin-de la Societe geographiqua de Neufchatal, sub sernnatura lui P. Clerget (G. Bardat, L'urbanisme, Paris, 1959). 5. La baza seleclisi crileriilor prezentats pentru modelele culturalist ~i progresist au stat Teorie Structuruor Urbane, Alexandru M. Sandu, curs dactllograflal,lnst. de Arhltectura Bucurestl, ~i F. Choa.y, op. cit. 6. Le Corbusiar, Urbanisme, Paris. Cras, 1925; Maniere de penserl'Urbanisme, Paris. Ed. de .L'Arcmtecture d'Aujourd'hui", 1945. 7. E. Howard, publica in anul 1898 lucrarea Garden Cities of Tomorrow, ale carel principii se vor reflecta in realizarea orasslor gradina din Angiia. Aceasta opera este consioerata ca 0 "articulalie lntre pre-urbanism i?iurbanism", F. Choay, op. cit.,p.21. 8. Prelala de F. Choay la Camillo Silte, L'art de batif las vitles, Ed. lEquarra, Paris, 1980, p. V. 9. Go1tlried Semper, Kleine Schriften, Berlin, 1884.

..

NOTE ASUPRA

EDITIEI

iN LlMBA ROMANA

IPrincipiile care au stat la baza traducerii aeestei lucrari au fost generate, cum era ~i tiresc, de dorinta celei mai mari fidelita~i fata de original, atit.in ce prlveste contlnutul cit !ili stllul autorului. In lega:tura cu traducerea unor termeni tahnlcl, se impun cltava remarci ~i anume pentru Stadtbau, Stadtebau !,li Stadtbaukunst, pe care C. Sitte ii toroseste farA diferenlieri. Astazi Stiidtebau, slnonirn cu Stiidtebauplanung, desemneaza Uroenlsmut (engl. Town planning). Pentru ca utbenismut, eu sensul sau actual, s-a impus distinct (ca praotlca specmca) de arta urbana. dupa anul 1910, ssta posibil ca In epoca lui C. SiUe termenul sa. I,i avut inca sensul sau literar, desemnind construcsie (construirea), extinaete« sau regularizarea aglomeratiilor., ex-

XIII

cluzlnd activitatea de planificare 1. in consecinta, am tradus "Stadtebau" prin construiree oresetor, ana de a construi oreset«, atunci cind autorul se retera la exemple ale trecutului, la 0 pracnca veche, "naturala", ~I prin Urbanism, cind face referinli~ la practica moderna, Hauserblock (asamblare compacta a cladirilor de locuit construite lntr-o insula - Vocabulaire international des termes d'urbanlsrne et d-architecture, U.I.A. 1970)2 t-arn tradus prin "bloc" (intre ghilimele), pentru a-I dltarentia de baublock (bloc de locutnte) li'i pentru a pastra sensul in care il utillzeaza Camillo sme in argumentarea sa cu privire mai ales la practicile moderne. in ceea ce pnveste planurile li'i llustratuts, autorul insusi subliniaza rolul important al imaginilor ~i, fara sa lnslstarn asupra rolului desenului, specificam doar ca am considerat tiresc sa preluarn ilustratiile din sursete originale, cu atit mai mult cu cit acestea amplifica valoarea tntormattet, confirma lucrarli valentele unei opere complete asa cum a dorit-o insusi Camillo Sitte. in acelasl sens, s-a pastrat grafica ornarnentala (vignete !?i litere) pentru sugerarea in plus a ambiantei epocli in care a fost ereata ~i a aparut, Ca titlu, am optat pentru "Arta construirii orasetor:', cu subtitlul "Urbanismul dupa princ,ipiile sale artistice", pe care t-arn considerat ca fiind eel mai apropiat in limba romana de sensul titlului original. Speciticarn acest lucru, deoarece prima traducere in limba rranceza a lui Camille Martin (19b2), aparuUi sub acest titlu, a fast crincata de F. Choay In pretata la editia din 1980, in traducerea lui O. Wieczorek. Consideram ca afirmatia este valabila de tapt, mai ales, pentru intervenliile acestui tradueator in ceea ce prlveste contlnutul lucrarll, litlul fHnddoar un aspect particular legat de preluarea sa in limba tranceza, Multumim Bibliotecii Centrale de Stat, bibliotecii Institutului de Arhitectura "Ion Mincu" lili bibliotecii Uniunii Arhltectllcr pentru amabilitatea de a ne ti pus la dispozitia valoroase documente bibliografice. R. E.

1. Camillo Sitte, trsn de b§tir les lIilles, Ed. l'Equerre 1980, Paris (preface du tracucteur, p. XIII). 2. Clnclnat Sfintescu, Urban/stics spec/alii, p.765. "Bloc de construcne (insula) este suprafatl!l de teren dintr-o aglomeratlune inconjuratli pe toate par1i1ede strllzi sau alei de clrculatie ~i care este formata din una sau mai multe proprietali numite parcele (loturl):'.

CUPRINS
Introducere
L

. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. monumente ~i piete , . . . . . . .

. ...

Relatii lntrecladirl, Inchiderea pietelor Dimensiunile Neregularitati Organizarea moderne

· .. 10

n.
m.
IV.

Degajarea centrului piejelor ~i formele pietelor ale pietelor vechi pietelor in Europa de nord

.19
.30 · .. 38 · .. 45 .. 50 . ..55

V.
VI.
VB.

Grupuri de piete Sllrllda de mijloace ~i banatitatea amenajarilor urbane

VIU. IX. X. XI. XII.

.71
.77

Sisteme moderne

Limitele arustice ale amenajaritor Sistemul modern perfectionat lnchelere

urbane moderne

.87 .93 116 . 131

................

Exemplu de amenajare dupli principii artist icc . . .

LISTA ILUSTRA'fIILOR
Plansa Plansa Plansa Plansa Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura
II

Piata Sf. Petru din Roma. Loggia dei Lanzi din Florenta, din Roma. restaurare de A. CI('$5). Capitottul din Roma. F6rul roman (dupli
0

III: Panteonul

IV: 3 4 5
6

Figura 2

Agora din Alena (restaurare Acropola Atenei (restaurare Signoria dill Florenra. Plata Primliriei din Breslau.

idealli). de E. Tiersch).

19 : Via degli Strozzi din Florenta.

26 : Neue Markt din Viena. 27 : Portico degli Uffici din Ftorenta. 28 : Ruinele Forului din Pompei.

31 : Piazza dei Signori din Vicenza. 47 : Piazzetta din Venetia.

52 : Catedrala

din Strasbourg. lingli Vlena.

73 : Castelul Schdnbrunn

tn rest, 96 plan uri de detaliu sint la scara I 100 metn (cu exceptia figurilor 1, 86 ~i 90), in afara de cele la care a fost indicatli scara respectiva, (A se vedea rernarca din Cuvint inainte).

CUViNT iNAINTE

ezbaterea asupra sistemelor de organizare a oraselor conslituie una dintre problemele arzatoare ale epocii noastre. Ca ~i tn aile subiecte de actualltate, parerile, dupa imprejurari, se opun adesea radical. Daca In ansamblu se poate constata 0 recunoasrere unanima a reallzartlor tehnicii In ceea ce priveste tr ansporturilc. punerea In valoare a tcrenurilor destinate cons tructiilor ~i, mai ales, amellcrarile igienei, rre-~ buie in schimb semnalate ncmultumir i ~i pareri lipsit.e de respect despre esccurtle in materie de arta ale urba nisrnului modern. Aceste cririci stnt justificate, pentru ca, daca reusitele iehnicii au fost numeroase, reatizarf le artist ice stnt aproape inexistente, astfel tncit grandioaselor monumente moderne pietelor
~j a parcelelor

studierea trecutului, pentru a diferentia cauzele de efectele lor estetice. Pentru ell, aceste cauze odatll cunoscute cu precizie, va fi posibtla stabilirea unei sume de reguli a carer aplicare sa permira obtinerea unor efecte analoge ~i la fel de tertcue. In aceasra perspectiva, paginile care urmeaza nu constituie nici o tstorie a construirii orasetor, nicl un pamflet. Ele of era practicianului un ansamblu de docurnente Insotite de deductii logice, se wor 0 piatra la
marele edificiu didactic at estetlcii aplicate ~i 0 comribuue oportuna la propriul fond al experienrei ~i al regulilor la care se refers urbanistul a tunci ctnd i~j concepe planur ile de parcelart, Din aces I motiv am adaugat 0 il ustrare bogata, pe cit a fost posibil, alcatulta mai ales din plan uri de detaliu. Alit cit au permis documentele cartografrce disponibile, aceste planuri au fost aduse la 0 scara comuna (care se va gasi in josul listci cu ilusu atii). In purine cazuri, unde acest lucru nu a fost posibil, scara a fest stabilitll apr oximativ dupa repere r icilor etc.). Exemplele au fost aproape limitate slgure (lungimea medie a bisela Austria, Gerrnanta, Italia ~i

nu Ie corespunde eel mai adesea decn 0 rezolvare sttngace a invecinate. Ni s-a parut deei oportun sll incercam unui mare nurnar de piete frumoase ~i de amenajari urbane ale

XVIII

Franta, pentru ca autorul a ramas fidel prlnciptulut de a. nu vorbi dedt des pre locurile pe care le-a vazut ~i ale caror etecte estetice le-a apreciat personal", Doar respecttnd acest principtu ni s-a parut posibil sil oferim colegilor pracucleni ~i artist! un material util ~i demn de interes, ce poate fi epuizat doar tntr-o tstorie a urbanismului, nu ~i Intr-o teor ie a acestuia. Viena, 7 mat 1889 C. Sitte

PREFATA LA A DOUA EDIpE CUeva saptamtni dupa aparitia sa, opera ncastra s-a epuizat. Vedem in aceasta 0 dovada lmbucuratoare a interesului viu pe care l-a trezit. Critica profestonala nu s-a pronuntat inca ~j·docurnentele prezentate nu mi se par a cere adaugir]; aceasta a doua editic va aparea deci farll nici 0 moditicare. Viena, sftrfitullui iunie 1889 Autorul PREFATA LA A TRElA EmpE Spre bucuria autorului, al carui pesirnisrn a fost complet surprins, ideea fundarnentala a acestei caqi, ~i anurne: a merge la [coala Naturii f1 a Trecututui, fndomeniul urbanismului ca in oricare altul, a fost pusa in practica irnediat dupa prima editie, Ilustrt eolegi au afirmat adesea in public ell urbanismul a fast oriental tntr-o directie complet noua ~i ca meritul ii revine excluslv acestei caru, Vom rectifica aceasta apreciere, pentru ell 0 opera literara nu poate exercita 0 Influenta de 0 asemenea natura dectt daca, a~a cum se spune, plutea deja in aero Astfel de efecte fericite nu stnt posibile decit daca toata lumea simte ~i gtndeste deja in acelasi mod ~i nu ramtne dectt ca, in final, cineva sa le exprlme cu claritate. Important pentru subiect nefiind adaugirea citorva detalii, aceasta a trela edi\ie poare astfel sa apara fara modlflcari. Viena 24 august 1900 Autorul

INTRODUCERE

mintirile de catatorle stnt parte din visele noastre cetc rnai frurnoase. Imagini magnifice de erase, monurnente, piere ~i peisaje se per inda prin fata ochiului nostru spiritual. traind astfel din nou revelatia oferita. de acele locuri inillVltoare ~i pline de farrnec pe unde am avu t fericirea sil trecem. Bine ar fi 511 putem reveni mai des in acele loeuri pe care nu tncetam sa Ie conternptam; atunci, desigur, am rndura eu inima mal usoara ceasurile grete ~i am duee eu puteri noi eterna lupta a vietii. Splendoarea tartmurrlor elenistiee, din Italia meridionala ~i din aite orizonturi binecuvlntate, este in primul rind un dar al naturii, ~i orasele antice stnt aidoma acestei frumoase naturi, ele influentind la rindul lor natura omeneasca, eu 0 dulce ~i coplesltoare putere, Cine a apreciat in deptinatatea ei frurnusetea unei cetll!i antice ar putea eu greu contesta putcrnica influcnta pe care 0 exercita eadrul exterior asupra sensibilitatll oamenilor. Ruinele de la Pompei ne ofera eea mai ouna dovada. Cel care. dupa 0 zi obositoare, parcurge in faptul serii spatiul Iiber al forului, simte atractia deosebita de a urea treptele ternplului lui Jupiter, pentru a conternpla de la tnalrimea platformei splendidul ansamblu care H inunda eu un val de armonie, asemenea sunetelor pline ~i pure ale eelei rnai frurnoase tnuzici. fntr-un astfel de IDe patrundern pe deplin In\elesul cuvintelor lui Ar istot el, care rezurna toate principiile artei eonstruirii oraselor in ideea ell orasut trebuie sll ofere loeuitorilor sai, in acelasi limp. alit siguranta vie!ii cit ~i frumosul t. Dar pentru realizarea acestei din urma cerinte, construirea oraselor ar trebui sil fie nu doar 0 simpla problema de tehnica, ci una de arra in adevaratul ~i sublimul sens a1 acestui cuvint, ap cum a fost in Antichitate, In Evul Mediu ~i in Renastere, oriunde se cultivau artele. Nurnai in secolul nostru, caracterizat de exactitate rnatematica, exunderea oraselor ~i spatiul urban au devenit aproape in exclustvitate 0 ehestiune de tehnica. De aceea

INTRODUCERE

este important sa reamintim c1l in acest fel se rezolva numai 0 latura a problemei ~i sa atragem atentia ca cealalta latura, eea arttstica, ·detine 0 importanta eel putin egala, Am enuntat astfel scopul acestui studiu, la care vom adauga, de III bun tnceput. observatia cll nu am dor it sa reunim aid idei deja tocite, Nu intentionam nici sa cam glas Iarnentarilor privmd monotonia deja proverbiala aansarnblurilor din orasele moderne ~i nici sa condamnam tot ceea ce a realizat epoca noastra- tn acest domeniu. 0 astfel de abordare pur. negativista ii este propr ie cr iticului care~tie doar sa denigreze ~i s1l cont razica ~i caruia niciodata nu Ii esle nimic pe plac. Cel care, dimpotriva, rraiesre din convlngerea ell. se pot erea ~i In zilele noastre binele ~i frumosul, acela are nevoie ~i de incredere ~i de entuziasm. Deci, in prezenrul studiu, nu vor precomina nici punctele de veder e istorice, nrci cele eritice. Dimpotriva, vorn analiza attt erase vechi ell ~i mod erne, din punctul de vedere al tehnicii artistice, pentru a descoperi acele principii de compozi\ie2 care fac si! apara in unele armenia ~i puterea de a ne seduce spiritul, iar In celelalte incoerenra ~i monotonia. ~i reate acestea, in speranta de a gas! 0 cale spre eliberarea de sisiemut modern de case-cutii, spre a salva In limp de la distrugere vechitc erase, spre ap'lri\13 unor crearii la fel de vatoroase ea operele epocilor trecute. Conform acestui program pracuc ~i ai rlstic vor fi Iuate In considerare ansarnblurt urbane §i compoztrii monumentale renascenuste ~i baroce, mal apropiate de noi in timp s,i spatiu. Vor fi amintite pc scun concepthle antichitatl] grecest] ~i r ornane, dear in masura in care Iaclll teaza tntelegerea ansamblului renascentist sau vor fi ulterior necesare analize, mal ales ca scopul ~i semnificatia anumitor clemente ale construirii oraselor au suferit puternice schimbari in timp. Astfel, sernn ificatia spatiului Iiber din cadrul orasului (un forum sau o plata comerciala) a devenit eu totul alta. Ofer ind atit de tar cadrul unor mari festivita\i oftciale destinate ~i mal rar tolostntet cotidiene, ele nu au adesea alt scop dectt acela de a darui maiomult aer s,i mai multa lumina, de a tntrerupe mcnotonia oceanului de case, de a el'ibera perspecnva spre 0 cladire mai mare, pentru a-i pune in valoare efectul arhitectural. ellli deosebire fatli de Antichitate l Pe atunci, marile piete erau 0 necesitate vitala de prim rang, pentru ca ele adaposteau 0 mare parte a vleui publice, care astazi nu se mai desfasoara in piete, ci in sparil lnchise ~iacopertte. Agora cetaritor grecestl din perioada arhaica (Micene etc.] era locul unde, sub cerulIiber, se aduna sfatul. Cel de-al doilea pol al orasului antic, plata comerciala, t~imai are Iocul ~i astazl sub cerul Iiber, dartinde tot mal mult sa se mute in spatiul tnchis ~i acoperit al halelor. Sl! ne reamintim ~i ell jertfele se aduceau sub cerulliber, in fata templelor, ~i ca reate jocurlle

INTRODUCERE

Fig. r, POMPEI:

Forumul

civil

~
B

11m 0000 I1!m

J:'j
.:
VI, VII, X. XI:

..
Comitium VIII, IX. Cele trei Curii Basilica Templul lui Apollo

I. Templul lui Jupiter II, Maeelhum Ill, Templut zeilcr Lui IV. Templul Iui Vespaslan V. Eumachia
e

XII. liale

INTRODUCERE

~i chiar reprezentatiile teatrale se desfasurau in spatH neacoperite. Iar daca ne vom gindi ca ~i templele hipetre apartineau acestel categorii de spatii deschise spre cer ~i ca insil~i locuinta antica se inscrie in aceasra tipologie, fiind doar 0 variatie a compunerti diferitelor slili ~i tncapert in jurul unei curti neacoperite, vom recunoaste ca tntre cllidirile enumerate (teatrul, templul, locuinta) ~i pietele publice diferenta este minora, ehiar daca noua, din punet de vedere contemporan, aeest fapt ne pare oarecum ciudat. Vitruviu ne arata Iimpede ptna lace p!lnct stmteau anticii inrudirea tuturor acestor locuri. De~i pretinde cil analizeaza subiectele de aceeasi natura tmpreuna, el nu trateaza Iorumul concomitent cu problema alegerii locului destinat ansamblurilor pub lice, sau a alegerii unui sit sanatos, nici 0 dati'! cu prezentarea modului de trasare a strazitor peotru a fi fertte de vtnt, niei atunci cind istoriseste povestea lui Dinocrate, eel care ar fi conceput planul orasului Alexandria. Dimpotriva, Vitruviu grupeaza in acelasi capitol forumul ~i baziliea, in aceeasi carte (a V-a) urmind eomentariile despre teatre, palestre, stadioane ~i terme, reate spatii pub lice de intrunire aflate sub cerul liber, ehiar daca unele au 0 expresie arhitectonica mai puJin elaborata. Forumul antic raspunde exact acestei definitii ~i, pe buna dreptate, Vitruviu iI prezinta in acest grup. Asernanarea evtdenra a unui forum eu un spatlu inehis din punet de vedere arhitectonic, eel purin pe laturile sale, care este impodobil festiv cu fresee ~i statui, rezulta atit din descrierea lui Vitruviu, cit ~i, mai ales, din ansamblul forumului pornpetan, care corespunde perfect textului acestuia. Chiar la inceputul ellqii a V ·a, Vitruviu noteaza: "Grecii i~i cladesc forumurile in torma de patrat ~i Ie lnconjoara cu portice ample ~i dubie, pe care Ie tmpodobesc ell coloane dese, cu arhitrave de piatra sau marrnura, peste care pun grinzi ~i pardoseli, factnd la etaj galerii de plimbare. Dar in orasele din Italia nu trebuie facut la fel; caci stramoslt nostr! ne-au lasat datina ca luptele de gladiatori sll se organizeze in forum. De aceea, In jurul spatiului ce ar forma arena, coJoanele trebuie 511 dispuse cu distante mari tntre ele, iar sub porticuri, fie la parter, sa se aseze tarabe eu zarafi, pe dnd la eta] gaieriile sa aiba spatiul necesar attt pentru circularie cit ~i pentru cheta ~i donatii publicer'. Nu este oare forumul, conform acestei descrieri, un fel de teatru ? Asemanarea este tnca mai frapa nta daca privim planul acestuia (fig. 1). Pe cele patru laturi ale sale forumul este bordat dens cu edificii publ ice, pe latura mica de la nord se deraseaza templul lui Jupiter, iar ataturt, vestibulul templului zeilor Iari pare sli se fi extins ptna la Iimita spatiului liber. Restul forumului este tnconjurat de un portic pe doua niveluri, spatiul din centru este liber, in limp ce perimetral se ridica un numar mare de monumente, mai mici sau mai mari, ale carer socluri ~i Inscriptii stnt

INTRODUCERE

INTRODUCERE

vizibile ~i astazi. Care era oare impresia produsa de aceasta piata ? In viziunea contemporana se produce mai degraba senzatia unei sali mari de concerte, cu galerie, dar fllrll plafon, 0 adevarata sata de adunarl hlpetra. Aces! efect se naste din stricta inchidere perimetralll a spatiului: s-a evitat cu grijll nu numai alinierea de fatade, a~a cum facem astazl. ei ~i, in plus, s-a ,limitat numarul de straz! care debuseaza in piatll. in spatele edificiiJor III, IV ~i V ajung drumuri care nu due direct in forum; strazile E, F, G, H erau despartite de spatial forumului prin grilaje, iar pe latura de nord straztle nu intrau liber, ci filtrat prin porrlle A, B, C ~i D. Forum Romanum (fig. 2) este alcatuit dupa. aceleasi principii. lnchiderea spatiului esre realizata prin mijloace mai variate, dar ~i aiei cladirile care concura la crearea acestei tnchideri sint edifieii monumentale, pubJice prin excelenta: strazile care debuseaza in forum stnt ~i aici purine la numar ~i nu altereaza efeetul unui spatiu tnchls, asemanator unei sali de festivitati. Nici aici monumentele nu se afIli. in centrul, ci pe marginile pietei, Intr-un cuvint, forumul esre pentru ora~ eeea ce atrtumul este pentru locuinta Iamiliala, adica piesa princlpala cea mai confortabila ~i in acelasi timp cea mai bogat mobilatli4• De aceea s-a adunai aici bogatia de coloane, monumente, statui ~i aile opere de arta, deoarece aici trebuia creal un interior hi petra I somptuos. Numeroase marturit dovedesc eli tntr-un singur forum se reuneau deseori sute sau chiar mii de statui, busturi etc., toate acestea orinduite armonios, ca tntr-o sala de-a lungul peretitor, pentru a fi, atit privite cit ~i puse in valoare, astfel ca, lastnd centrul liber, trebuie s11fi produs 0 impresie coplesitoare. Dupa cum se concentra aiel tezaurul operelor de, arta, ~i edificii!e monumentale se reuneau, dupa posibilitati, tot In aceste piete. lnsust Aristotel cerea ca templele ~i institu tiile sa fie reunite in acelasi sparlu, iar Pausanias afirma: "nu se poate numi ora~ acea aglomeratie in care nu exista nici edificii ~i niei piete publice,,5. in masura in care reconstituirile de astazt se apropie de realitatea anttca", agora din Arena (fig. 3) pare sa fi fost organizata, in principiu, dupli aceleasi reguli, Dar expresia cea mai Inalta a acestui motiv a fest atins11 in marile incinte sacre ale antichitatii grecesti din Eleusis, Olympia, Delph] ~i din alte locuri. Arhitectura, sculptura ~i picrura se unesc aici tntr-o opera totala a artelor figurative 7, care are grandoarea ~i splendoarea unei coplesitoare tragedii sau a unei simfonii marete, Acropola Atenei (fig.4) ofera in acest sens exemplul desavlrsit. Platoul central, degajat ~i tnconjurat de ziduri tnalte, ofera schema de baza, Poarta de intrare de jos, scara impozanta, admirabilele propilee stnt prima parte a acestei simfonii incremenite in marmurli, aur ~i fildes, bronz ~i culoare; templele ~i monumentcle din spatiul interior stnt miturile pietrificate ale poporului elen,

INTRODUCERE

".
-;;;
:2
c

,_.:....

C " '" ;;: C :a :" ;; "" <

e e " ~

«i tt;

..,

1,.,

INTRODUCERE

Cea mai tnlllllltoare poezie ~i gtndire au gasit expresia lor spatiala in acest loc sacru. Ne aflarn aici, tntr-adevar, in centrul unui eras remarcabil, care dll forma conceptiei despre lume a unui mare popor. Nu mai este yorba doar de 0 frtntura de compozttic. urbana ci de 0 opera de arra, cesavtrsita printr-o munca de secole. A stabili in acest domeniu un lei mai inait decit acesta este imposibil. Chiar crearea unei opere comparabile ca valoare nu a reus it dectt in rare ocazii. Niciodata tnsa nu trebuie uitate asemenea opere, imaginea lor trebuie sa ne tnsoteasca mereu, ca un ideal, deci ca un virf de neatins, ori de cite ori pornim in intrepriruleri asemanatoare, La 0 analiza rnai atenta a principiilor artistice care au dorninat nasterea unor astfel de opere, se releva ca, de fapt, pri ncipalele motive ale spatiului construit nu numai ca nu s-au pierdut, ci s-au pastrat pinil in zilele noastre, ~i ell doar 0 impuJsionare favorabila ar fi suficienta pentru a Ie reda via lao

INTRODUCERE

I
RELATIi iNTRE C~ADIRI, MONUMENTE ~I PIETE

sudul Europei ~i in special in Iratla, nu numai eli s-a pastrat organizarea din Antichitate a oraselor, eel putin in parte, ci ~i • numeroase obiceiuri ale vietH p$lice s-an perpetuat in timp, (unele chiar ptna in zilele noastre), pietele principale ale oraselor ramintnd fidele in multe prfvinte iipului de forum antic. o parte considerabiHI a vietii publice a continuat sa se desfasoare in aceste piete, ceea ce le-a pastrat semnificatia civica esentiala, dupll cum s-a mentinut ~i 0 parte a relatitlor ce leaga in mod natural pietele slcladlrile care Ie marginesc", Diferenta dintre agora ~i forum, pe de 0 parte, ~i piata comerciala, pe de altA parte, a ramas aceeasi, la fel ca ~i 'dormta de a concentra in aceste puncte principale ale orasului constructiile cele mai remarcabtlest de a tnfrumuseta aceste spatii nobile ale viet ii publice cu ajutorul fintinilor, al monumentelor, al statuilor ~i a1 alter opere de arta, mllrturii ale gloriei trecute. Aceste piete, cu decorullor somptuos, f1lceau bueuria ~i mindria oraselor tn Evul Mediu ~i in Renastere. Aiei se concentra circulatia, erau celebrate serbllrile publiee, se dadeau reprezentatii teatrale. Tot aici, aveau loc ~iceremoniile oficiale ~i erau proclarnate legile. tn Italia, d~pll Importanta. ~i tipul comunitatii, doua sau trei piete de acest fel, rareori luna stngura, raspundeau acestor.nevor practice; distinctia intre puterea lalca ~i puterea sacra, distinctie pe care Antichitatea nu 0 fllcea, i~i gllsea astfe] exprcsia ~i prin piete, In consecinta, au luat nastere trei tipuri originale: piata catedralei, in care se afla tn general ~i baptisterlul, campanilul ~i palatul episcopal; principala piat1l profaoll, a signoriei ~il deosebita de primele do 1,111, piara comerciala. Signoria (fig, 5), vestibulul resedintei princiare, este mllrginitli de palatele demnlrarilor locali ~i tmpodobitll eu monumente eomemorative sau decorauve/. Aici se glise~te frecvent 0 loggia,

11

RELATII tNTRE CLADIRI

c ~ o c " ~
"i:

.;

u;

..
'" o

12

&ELAPI

INTRE CLADIRI

cu 0 arhitectura mai elaborata ~i destinata garzii princiare san militiei comunale ~i, Independents sau legata de aceasta loggia, 0 terasa supraina.1tat:i, de 13 in:iltimea carets erau proclamate legile ~i anunturile publice. Cel mai frumos exemplu pentru 0 asemenea realizare este Loggia dei Lanzi . Ia Florenta, In piata comerciala se afla aproape intotdeauna primarta, iar aceasta dispunere se poate observa in aproape toate orasele situate in nordul Alpilor. Nu Iipseste de asemenea traditionala finttna, a card marime este proporuonata cu resursele disponibile, care ~i astazi se mal nurne~le "fin tina ptetel", chiar daca, de multa vreme, vesela animatie a cumparatorilor ~i ttrgovetilor a fost tnchlsa in cutiile de fier ~i sticlaale
halelor,

Aceasta scurta evocate confirma ca 0 viatA publica animata continua sa existe in ptetele urbane. Dar timpurile moderne nu au renunrat sA tinda ~i rna! mult, spre culmile artei, pentru a realiza opere de arta comparabile cu Acropola Atenei. Piata Domului din Pisa este 0 asemenea capodopera a artei urbane, 0 Acropora a PiseL' Cetatenii orasului au concentrat aid opere de arts monumentala sacra, remarcabile prin amploare ~i bogatii, tot ceea ce ei au fost capabiJi sa creeze: splendida catedrata, campanilul, bapristerul, incomparabilul Campo Santo. In schimb, a fost exclus tot ceea ce apartrne vietii profane ~i cotidiene. Aceasta piatA, departe de fume ~i totust atit de bogata in opere dintre cele mal nobile ale spiritului uman, subjuga vizitatorul. Cine este dotat eu 0 cit de mica sensthilitate artisrica nu va putea sa se sustraga acesrei puternice impresii. Nu exista nimic aici care sa. ne distraga atentia sau sll ne aminteasca de agttatia cotidiana, nirnic care sa tulbure contemplarea venerabilei fatade: nici spectacolul vreunui magazin Inoportun, nici zgomotul unei catenele, alaruri de \ipetele birjarilors] oamenilor de serviciu. Aiei domneste pacea, iar armonia impresiilor ne permite sA ne bucuram din plin de aceste opere de ana ~i sa Ie tntelegem. Este adevarat eli aceasta piata este un exemplu aproape unic In puritatea sa, chiar dad allele, cum stnt spatiile din jurul bisericii Sf'intul Francisc din Assizi sau Certosa din Pavia se apropie de aceasta. In general, timpurile moderne nu sint favorabile crcarii de aeorduri la fel de pure, ci se complae mal mult Intr-o actiune de contrapunct, care face ca cele trei tipuri de plata (a catedralei, a signoriei ~i cornerciala] sa se combine adesea in toate gruparile irnaginabile. Chiar organizarea oraselor are in' patria artei antice acelasi 'destin ca ~i constructia palatelor ~i a locuintelor. Nici acestea nu mai dezvolta un singur motiv originar, ci combina arhetipul nordic al casei cu vest ibul, cu eel al casei meridionale, eu patio. Ideile s,i gusturile se tntrepatrund pe masura ee popoarele tnsesi se amesreca, Simtul tipur ilor s,i eel al simplitati! se pierd din ce in ce mai mult. Ansamblul care s-a censer-

LOGGIA

DEI LANZI

DIN FLORENTA

MONUMENTE

~I PIETE

15

vat. cel mai mult rimp in purltatea sa este eel care tnsoteste primaria orasului cu piatacomercfalasi inevitabila fintin·.:!. Oricine ~tle ca Europa de nord datoreaza acesteicombin.:!ri un num.:!rconsiderabH de remarcabile peisaje urbane. Nu vom cita dectt un exemplu, ales la tnttmplare din sursa de material disponibil: prtmaria orasului Breslau (fig. 6), cu plata comerciala, in care imaginea este suficiema pentru a sugera farrnecul deosebit ~i pitorescul acestuinp de ansamblu, Ne permitem acum sa anticipam capitolele urmatoare printr-o mica remarca .. In acest studiu, intentia noastra nu este de a recomanda utilizarea in scopuri moderne a tuturor detalillor asa-zise pitoresti ale vechilor amenajari, In acest domeniu, proverbul "Nevoia il tnvara pe om" se aplica in adevaratul tnteles al cuvtntului. Transformarlle cerute de iglena sau de alte cerinte bme Intemeiate trebuie tacute chiar daca vorn sacrifica un numar mare de motive piroresti. Dar aceasta convingere nu trebuie sa ne impiedice sa studiem ell atentie principiile artei de a construi orasele, fie ele pur ~i simplu pitoresti, ~l sa le raportam la conditiile moderne, spre a vedea clar aspectul artistic al problemei, pentru asti cu certitudine care din calitaule vechitor amenajari pot fi inca salvate ~i sa Ie pastram, eel putin ca pe 0 mostenirea trecutului, Aceste date preliminare fiind avute in vedere, sli Il!silm in suspensie pentru moment problema naturii ~i a importarqei motlvelor vechiccare pot fi utilizate astazi. in schimb, vom reline provlzoriu ~i pe un plan pur teoretic, ca in Ellul Mediu 1[ in timpul Renasterii, pieiele urbane jucau inca un rol vital In viata publica si ca,. rn consecinta, exista incd 0 relatie [undamentalii tntreaeeste pie]e si edificiile pub/ice care le margineau, in timp ce astazi ele servesc mal mult stauonaru vehiculelor ~i orice rela tie artistica lntre piete ~i edificii practic a disparut. Parlamentele noastre nu rnai domina 0 agora. tnconjurata decolonade; linistea ~i reculegerea au disparut din preajma universitarii ~i catedralei; primariile nu mal cunosc miscarea multimii ~i forfota pietei, lntr-un cuvint, animatia a disparut din imediata vecinatate a edificiilor publice, acoro unde, in Antichitate, era cea mai marc. Aproape toate trasaturile earacteristiee frumuseui pietelor vechi dispar in zllele noastre, Situ8\ia S-8. inversat trur-o masura asemanatoare ~i in ceea ee priveste decoratia sculpturala a pjetelor, fapt ce nu este in avantajul arnenajarilor moderne, Am evocat deja bogatia de statui in forumurile antiee; 0 simpla privire pe gravurile Sig nor iei din Florenta §i Loggiei del Lanzi confirms ca aceasta veritabila ~i profunda dragoste pentru artli a existat ~i ineli se mal pastreaza. La Viena intloreste astazi a rernarcabila scoata de sculptura, care a dat deja un numar considerabil de opere importante '. Dar aceste oper,e, in atara cttorva exceptii, des pre care vom mal vorbl, nu decoreaza pietele, ci

16

RELATII

INTRE CLA.DIRI

numai edificiile pub lice. Decoratia sculptata a. celor doua Muzee Imperiale este bogata ~i de buna calitate, la fel ~i cea a Parlamentului, care este partial executata sau in stadiu de protect, Un mare numar de statui remarcabile decoreaza cele doua Teatre imperiale, noua Prlmarie, noua Universitate ~i Biserica Votiv1l4• Aceasta din urma va fi completata treptat cu un ansamblu de monumente funerare, dupa modelul vechltor I atedrale. De asemenea, s-au inceput Iucrartle de decora\ie [a Untver sitatea ~i Muzeul Austriac. Dar ce devin pietele publice? Spectacolul tnctntator pe care iI observarn se trans form iI. in exact opusul sau, $1 aceasta nu numai la Viena, ci in masuri diferite pretutindeni. in tirnp ce edificiile pub lice ofera attta spatiu sculpturti, incH trebuie tntrunitecomisti penrru a stab iii cu ce se poate umple spariul, tree adesea ani f1lri!.si!. gasim in intregul oras un lac capabi! sa primeasca, in condiui acceptabile, 0 slngura stat uie, desi toate pietele sint goale, rata 0 situatie stranie, Dupa lungi cautari, se hotaraste de sus eli p ietele moderne, imense ~i goale nu convin, ~i, in final, se amplaseaza monurnentul, ramas mult limp fanI u tilizare, tnrr-o pia!a veche, de dimensiuni modeste ', lata un lucru surprinzator ! Acesta a fost destinul frumoasei "Pi!.zitoare de gi~te", care a r1iti!.cit mult limp tnainre de a gasi un amptasament modest tntr-o largire de strsda, sau eel al venerabi lului Haydn, statute care a esuat In eete din urma tntr-o veche pia;i!. strirma, spre satisfactia generala. Aceeast soarta a avut-o statuia lui Radetzky, deoarece marea plata de ceremonii, carcia i-a fost destinata, s-a dovedit neconvenabila dupa tnccrcari eu machete, ~i aces t monument impozant vatrebui si!. fie ridicat din nou tntr-o piala veche, cu dimensiunl red use, avtnd deja 0 ftnttna ~i 0 cotoana inchinata Fecioarei, Daca din tnttmplare aces! project se realizeaza, opera va fi pusli aid pe deplm in valoare ~i va produce un efect puternic, Grice artist eapabil sa prevada un astfel de erect i~i va asurna fi!rll ezitare tntreaga raspundere morata a acestei alegeri ". Exemplul eel mai spectaculos intre peregrf narile modeme este poate cel oferit de aventura lui David al lui Michelangelo, la Florenta, pattie ~i scoala magtstrala a vechii splendort monumentale. Gigantiea statute de marmura er.a adosata unui perete de piatra al lui Palazzo Vecchio, in sttnga intrarii principa le, in loculales de Michelangelo Insust, Am putea paria, fara riscul de a ne tnsela, ell nici una dintre comtslile noastre de astazt nu ar fi rerinut aces! amplasamenr. Opinia publica ·ar considera rasfal sau roana ategerea unui amplasament ce ·pare eel mai nesernnificativ sau eel mai detectuos din cite se pOI imagina. TOlU~i, Michelangelo l-a ales, iar el pare sa se fi priceput la asemenea lucruri.
Implantarea tn ace] loc, cu dliva ani in urm a, a connrmat (n.a., 1901). aceasta presupunere

MONUMENTE

~I PIETE

17

Fig. 6. Pial" Primarlei din Brealau,

18

RELATJI tNTRE CLADIRI

Acolo a ramas statuia din 1504 ptna in 1873. Toti cei care au mai vazut aceasta capodopera unica pe amplasamentul ei ciudat marturisesc efectul prodigios pe care il exercita in acest loc special. Contrasttnd cu strtmioarea relativa a pietei ~i u~or de comparat cu lnaltimea trecatoritor, statuia gigantica parea ell. i~i mareste dimensiunile. Nu soar fi putut imagina un fundal care sa puna: mai bine in evidenta toate liniile corpului ca bosajele sumbre ~i uniforme, inspirind foqa, ale palatului. Putem inca: ghici partial acest efect din marea fotografie a lui Allnari. De atunci David a fostplasat tntr-o sala a Academiei, sub 0 cupola de sticla construita special pentru el, in rriijlocul mulajelor, al fotografiilor ~i gravurilor realizate dupa alte opere ale lui Michelangelo. Statuia serveste drept model studentilor ~i este obiect de studiu pentru istorici ~i critici de arta, Este necesara 0 pregatlre speclala a spiritului pentru a invinge toate obstacolele care ina:bu~lI emotia in aceste inchisori ale arjei care sint muzeele, pentru a putea in sfir~it sa ne bucurarn .de aceasta opera: sublima, Dar aceasta nu satisface sp iritele luminate ~i pe amatorii de ana: ai epocii noastre. Se toarna un David in bronz, de dimensiunile originalului, ~i se a~azll pe un piedestal, bmetnteles exact in centrul unei piete rotunde, complet eliberata, via dei Colli, in afara Florentei. In fata sa 0 trumoasa panorama, in spate cafenele, lntr-o parte un parcajcare taie 0 promenada ~i totul in fosnet de Badecker, In acest amplasament, statuia nu produce nici un efect ~i se spune adesea ca dimensiunile sale nu depasesc cu mult pe cele de staturii umane. Michelangelo a stiut eel mai bine care amplasament convine statnii sale ~i, in orice caz, tnaintasu au fost mult mai prlceputl dectt noi In acest domeniu. Pentru problema care ne intereseaza, opozitia decisiva tntre tr ecut ~i prezent reztda in faptul ell, pentru cea mai mica statuera, noi cautam intotdeauna pietete cele mai marl, distrugind astfel efectul in loc de a-I amplifica printr-un fond neutru, ca eel folosit de portretist tnrr-un caz asemanator, pentru a pune in valoare Iigurasubicctulul sau. Un alt factor este strtns legal de problema anterioara. Dupa cum am vazut, inainta~ii a~ezau monumentele ~i statuile pe perimetrul pietelor ~i cere doua imagini ante rio are ale Signoriei din Florenta stnt 0 marturie elocventa, Astfel, este loc pentru sure de statui care vor fi bine puse in valoare de un fundal favorabil, a~a cum am vazut in cazul lui David de Michelangelo. Noi am tacut, dimpotriva, centrul pietei singurulloc pentru ridicarea unui monument, iar aceasta duce la concluzia cll in Iiecare plata, fie ea cit de mare, nu vom putea ridica dectt cel mult un singur monument. Daca tnsa aceasra pia\lI este neregulata in sensul ca nu i se poate determina centrul geometric, devine imposibila ~i'amplasarea acestui unic monument, iar spatiul in chestiune va trebui sa ramtna got pentru totdeauna. Aces te retlectii ne due la un alt principiu fundamental al amenajarilor urbane in trecut, caruia ii vom consacra capitolul urmator,

II DEGAJAREA CENTRULUI PIETELOR

naliztnd mijloacele adopt ate de. catre tnaintasl la amplasarea noUnilor ~i monumentelor, multe putem tnVli\a, mai ales modul tn • care exploatau ~i sotuponau constrtngertle in diferite tmprejurart. Prlnclpiije apllcate seprezinta tnsa cu mult mal mare claritate in Antichitate decit in Evul Mediu sau in Renastere, In cazul Forumului. Roman, degajarea centrului este mal mult dectt evidenta, Cine nu 0 remarca nu va fn\elege niciodata oimic. Chiar Ja Vitruvlu se poate citi ca centrul ptetei nu aparttne statuilor ci gladiatorilor. Problema devine mal complexa in epoeile ulterioare, In afarll de faptuI ell Implantarfle tncentrul pletelor se mulripliell pe mllsurll ce ne apropiem de epoea actuala \ alegerea amplasamentului nnUnilor ~i statuilor pare in multe cazuri C! sfideaza orice definl\ie. Se inttinese implantllri tntr-adevar de aetnteles, §i totust trebuie sll. recunoa~tem ell, a~a cum este cazul lui David de Michelangelo, alegerea lor a fast dictatll de 0 foarte finll sensibilitate, aici totul armoniztndu-se din plin. Ne gasim confruntati astfel cu 0 enigma: eni.gma simtulul artistic subeon~tient2 ~i natural care, la maestrn trecutului; facea sll se nasca lucruri minunate, fllrll 0 harababura de consideratii san reguli estetice, in limp ce noi, tnarmati cu rigla ~i compasul, ajungem mereu in urma lor ~i pretindem sll rezolvam dear eu ajutorul unei geometrii elementare aceste subtile probleme de sensibilHate. Peate ell, Intr-un caz particular, reusim sll tntrezarim mal mult sau mai pupn, mecanismele acestei creatii a subconstientului, sll punem in e,:"iden~lI conceptele de baza ale efectelor fericite ~i s11 le transpunem In cuvinte, Mergind iosll mal departe, la ·alte cazuri, totul diferll de fiecare data, astfel inch pare de neconeeput sll gastm 0 regula univ ersala. Trebuie sll facem a tentatlva de a reda lucrurileclar ~i Inteliglbll, ceo rrece tn moo evident, tn aceasta materie, am pierdut demult orice sensibifita.e naturata,

20

DEGAJAREA

CENTRULUI

PIETELOR

~i nu vom putea fi capabilr sli g!isim instinctiv solutia buna, In continuarea acestul studiu, vom aduee probe in nurnar foarte mare. Nu avem alt mijloc pentru a cornbate acest microb al inflexibilei regularltati ge0!lletrice dectt vaccinul u nei teorlt rationale. Este unica iesire ce ne ramtne pentru a recuceri Iiber tatea de conceptie a vechilor maestri si a urlliza - const ienti pe deplin - procedeele care 'au oriental subconstientul creatorller in epocile in care practica artistica era 0 traditie. Problema pare Iimitata ~i de mIca importanta ~i totust este greu de formulat cu claritate. 0 com para lie tmprumutata din' viata cotidiana ne va ajuta poate sa dominam dificultatea de a formula 0 detinirie; ll rugam deci pe cititor sli scuze aparenta banalitate. Esteciudat ea, atunei cind se joaca, eopiii dau frtu liber instinctului lor artistic tnnascut, in desene ~l mo delaje, ~i ceea ce produc se asearnana tntotdeauna cu art a frusta a popoarelor primitive '. Aceeasi remarca se impune s,i pentru maniera de dispunere a monumentelor. Jccul de iarna, alit de apreeiat, cu oameni de zapada, ne permite sli schitam 0 paralela. Aces ti oameni de zapada stnt ridica,i in locurile in care, tn a lte tmprejurari, dupa metoda tnaintastlor, s-ar fi amplasat monumente ~i fintini. Cum s-a ajuns Ia aceasta amplasare ? Foarte simplu: sa ne imaginam spatiul hber al unei piete dintr-un sat, acoperlta cu un strat gros de zapada, ~i pe alocuri, diferite drumur.i care stnt -deschlse de trecatori ~i vehicule. Acestea stm caile de comunicatie naturale, create prin trafic, iar intre ele ramln zone neregulat distribuite. pe care nu Ie perturba lraficul. Aiel se rtdica oamemi de zapada, pentru ell srnt singurele loeuri unde poate fi gl!sitli zapada curata. Cu siguranta, in asemenea locuri, Is adapost de trafic, se ridieau in localitatile vechi, finHnile ~i monumenrete, Acest Iucru se va putea tmetege ~j mai bine, examintnd imagini ale oraselor din Evul Mediu sau din Renastere, Vom observa adesea, eli pietele nu erau niei pavate, nici macar nivelate, ~ici1 erau brazdate de faga~e de carute ~i santun. Cind se decide, de exemp]u, instalarea unei fint ini, aceasta nu se va face bmetnjeles in fluxul traficului, ci in una dintre "inslliele" care sinteuprinse tntre traseele de ctrcujane. Cornunitatea, cresctnd ~i imbogatindu-se, va nivela ~i pava plata, dar ttnrtna va ramtne pe amplasamentul sau ortginar. ~i daca, in sfir~it, se va pune problema inloeuirii ei cu una noua ~i mai pretioasa, amplasamentul va ramtne de multe or! acelast. Astfel.fiecare dintre aceste Iocuri are semnificatia ~i istoria sa ~i se poate tntetege asrazt din ce cauza finl1nile ~i monumentele nu star situate nici in axul caiior de comunicatie, nici in mijlocul ptetetor, nici In perspectlva porralurtlcr prtncipalevci de prerertnja lateral, '~i aceasta chiar in \lIrile din nord, uncle va fi difieiJ de admis 0 influenta a traditlllor Rornei anrice, Se in\elege de ce in fiecare

DEGAJAREA CENTRULUI PIETELOR

21

ora~ ~j tnnecare plata, arnptasarea monumentelor este Intotdeauna dlferita, tntructt accesul straz+lor, sensul traficului, locul vechilor "jnsule", tntr-un cuvtnt, intreaga dezvoltare istorica a pietei variaza porrivlt Tiecarei localililli. Se tntetege de ce a fost ales ctteodaHl centrul pietelor ~i de ce amplasarea moaumentelor mai noi s-a Iacut adesea conform noilor sabtoane de stmetrie, in limp ce fin Iinile epocilor mai vechi stnt amplasate eel mai adesea tntr-un mod asimetrtc, in asemenea "in· sule'', in general aproape decol~ul unde debuseaza in piat1! 0 strada irnportanta. Necesitatea de a adapa antNURNBERG '. malele de tractrune sau orice alta L Markrplatz, a. Maricnkirche . .constrtngere de acest tip va fi putut II. Frauenplatz, b. Ftnttna cea Frumoasa. contribui Ia determtnarea unui amplasament, care apoi nu a mai fost schimbat, Prlntre exemplele cele mai marcante ale acestui tip de amplasare se pot cita "Ftntina cea Frumoasa' din plata comerciala din Niirnberg (fig. 7) ~i cea, u~or diferita, din Rothenburg pe Tauber (fig. 8). In cele mai multe ora~e germane, se regaseste organizarea pietei din Niirnberg, iar varianta din Rothenburg este mal rara, dar Fig. 8. aproape mciodata nu s-a tnttrnp lat ca fintinile vechi sll fie situate in centrul geometric al pietelor, Aile exemple ale acestei dispuneri le glisim in Itatia: se pot cira tintina amplasata in fata lui Palazzo Vecchio din Piata i stgnortet 13 Fto renra ~icea a Palatu lui Comunal la Perugta; in Plata Farnese la Roma, finttna se gaseste de asemenea lateral b strazii ~i nu in axa palatului sau in centru! ..

1 '-1
g

tlll'lm

Dintre amptasamentele destinate monumentetor, eel mal bogat in tnvataminte a. Primar'a. c. Berarie. este eel al statuti ecvestre a lui Gattamelata deDonatello, amptesata in fala bisericii Sfintul Anton la Padova. Pozitia sa ciudata, in contradictie totala cu conceptiile moderne, nu va putea fi nlciodata recomandata suficient pentru studiu. SIn tern frapatl, mai tnainre de toate, de contradictia brutala fa\a. de etern aceeasi ~i unica pozi\le pe care 0 admit contemporanu nostri: apoi rernarcam efectul admlrabil pe care

ROTHIiNBURG l. Marktplstz,

PE TAUBER .: b. Ftntlna.

22
it produce

DEGAJAREA CENTRUU:H PIETELOR

monumentul In acest loc neobisnuit ~i sttrslm prin a neconvinge eli, transportata in mijlocul pietel, va crea 0 impresie mai putin favorabila, Odataadmisa amplasarea descentralizara a statuii, restul vine de la sine, inclusiv orientarea sa in raport cu strada. La regula anticll a dispunerii monumentelor pe perimetrul pietei, se adauga deci 0 alta, tipic medievala ii caracteristica mai mult nordului: ridicarea monumentelor, in special a flntinii, in punctele moarte ale cireulatiei. Aceste doua principii se conjugil adesea Fig. 9. ~i Ie stnt comune: evitareacallor de circulatie, a centrului pietel ~i, 'mal ales, a axelor mediane, ca ~i un efect artistic deoseblt de fericit. ill acest sistem natural este izbitoare concordanta dintre cerintele circulatiei ~i exigentele artei. Dar se tntelege ca, ceea ce tnrr-un caanne de Intentia de a degaja axete de circulatie, in celalalt semnificll degajarea ctmpului de perspectiva. Se lntelege usor caperspectlva spre 0 poartil monumentala sau spre 0 parte bogat decorata a unuj edificiu nu trebuie sil fie obstructtonata de monumente, deoarece acestea rmpiedica contemplarea cladlrii. Reciproc, 0 arhttectura bogata. ~i PADOVA: S. Gtustina. vartata constituie un fundal dintre eele mat.puttn Iavorabile pentru un monument. Motivepur artlstice sint suficientepentru a cere sa se [ndeparteze monumentele de axele mediane, cum se tnttmpla .filra. exceptie in Egiptul antic. Gattamelata ~i coloana din vecinatatea intrilrii in Bazilicil ocupa aceeast pozitie in piatl! ca statuite faraonilor ~i obellscurtle din apropierea templelor Fig. 10. eglptene. lata secretul pe care attt de' greu 11 tntelegem noi azi, Regula prlvind degajarea centrulut pietelor nu este valabila numai pentru monumente ~i flntini, ci ~i pentru cladiri, in special biserici care, in majorttatea cazurllor, sint de asemenea .amplasateastazi in mljtocutptejetor, VERONA: Pial" Domulul, contrar vechilor obiceiuri. 0 cercetare atenra ne arara Ca.altadata, mal ales in Italia, nu se construiau bisertei izclate de aile constructii. tn Italia, acest obicei de a lip! una, don!!. sau trei 'Iaturi ale bisericii de un all ediflclu, sau chiar de a 0 tncastra tntre alte constructii, este legal de crearea unor piete interesante, pe care ne propunem s1l Ie studiem tn continuare, Bisericile din Padova prezinta 0 mare varietate de modele de tncas-

a~a

DEGAJAREA

CENTRULUIPIETELOR

23

trare. Santa Giustina (fig. 9) este adosara doar cu 0 Iatura, Sf. Anton ~i Biserica Carmelitelor cu doua laturi, Biserica Iezuitilor cu 0 latura ~i [umatate. Pietele-lor stnt de forme neregulate. Fig. 11. La Verona, toate bisericile slnt lncastrate tntre alte cladirl, sau eel put in adosate unui alt edificiu, singurul tel evident fiind aceta de a amenaja tntotdeauna Q pia\!! de dimensiuni acceptabile in fata ponalului principal, a~a cum este cazul Catedralei (fig. 10), al biserieii Santo Fermo VERONA: Maggiore (fig. 11), al bisericii SIinta Anastasia S. Fermo Maggiore. (fig. 12) ~i al altora. Fiecare dintre aceste piere are Istorfa sa, toate impresioneaza, iar bisericile, cu tatadele lor princtpale ~icu portalurile, dau impresia de liniste ~i grandoare. La Piacenza, toate biserictle - inclusiv catedrala - stnt inserate tntre alte cladiri, Piata catedralei este situata in fata Fig. 12. po.rtalului principal, tnspre care debuseaza 0 strada (fig. 13). In cazuri mai rare, ptata este amenajata pe flanculbisericii, cum se vede pe planul de situatie la Santa Cita din Palermo (fig. 14). Aceste ctteva exernple, care se opun tntr-un y mod attt de izhitor sistemului modern, incita la apr ofundarea studiu lul aces lui punct interesant de VERONA: S. Anastasia. vedere, iar pentru aceasra nici un ora~ nu se potriveste mai bine dectt Rorna, cu abundenra sa de biserici remarcablte. Rezultatul analizel este tntr-adevar surprtnzator, Din 255 biserici, 41 Fig. 13. sint allplte pe 0 latura de 0 alta cladire, 96 pe doua laturi, 110 pe trei laruri, 2 stnt complet ~ V«PiMftr1Wl1 inserate ~i 6 stnt in intregjme detasate. Mal trebuie adaugat ca, printre cele ~~se biserici libere pe toate laturile, se gasesc doua biserici moderne, protestanta ~i angticana, tn limp ce restul de patru par a fi impinse catre 0 tatura sau un colt al pie tei, dupa tipul de dispozirie prezentat in figura 15. In realitate, chiar ~i aceasta dispunere nu este V,\ conform! co atitudinea moderna care oreMi;;)lihii rinde, ca ~i pentru monumente, ca centrul geo- PIACENZA: Piazza del Duomo, metric al planului bisericii sa coiacida cu centrul pietei. Pentru Roma, se poate considera ca 0 regula faptul cii nu s-au construit niciodata biserici complet degajate. Aceasta afirmatie este valabila, cu putine exceptii, pentru

1/

24

DEGA1AREA CENTRULUI PIETELOR

intreaga Italie, Regula este verificata Ia fel de bine la Pavia ~i la Vicenza (unde singura, catedrala este degajata, fig. 16), la Cremona, Ia Milano (cu exceptia Domului, fig. 17), la Reggio (inc!usiv Domul), Ferrara ~i in multe allele. Dispunertle izolare (fig. 15, 16, 17) Fig. 14. nu corespund cerintelor moderne, ci mai curind obtceiu lui antic de a dispune monumentele pe perimetrut pietclor. Aceasra practiea este rnca importantapentru etadirt, pentru ca acestea nu stnt cu adevarat puse in valoare dectr daca pot fipercepute de Ia 0 distanta convenabila ~i tntr-o plata de drmenstunt nu foarte mari. Piata eatedralei din Brescia (fig. IS) pr ez inta 0 dtspoztue speclala care s e inscrie cu toate acestea foarte bine in sistePALERMO oS. Ci13. mul deserts anterior, tnrructt falada de la "Duomo Nuovo" reuseste sa inchidll piata. Este clar ell acestui sis tern coerent ~j evident aplicat in deplina cunostinta de cauza, practica modernil i se opune net. Se pare ell nu vom adrnite posrbilttatea de a amplasa 0 btsertca dectt in mijtocul terenului care ii este destinat, pentru a fi cornplet degajara pe toate laturile. ~i totust, aceasta dispunere Fig. 15. nu preztnta dectt inconveniente. Este eel mai putin favorabila edificiului in sine, pentru eli efectul silu· nu se concentreaza in nici o parte, ci se disperseaza uniform in toare partite. Un edificiu astfel izolat va ramtne vesnic ca un tort pe un platou. o integrare organica si vie a edificiului in ansamblul sau es te exclusa de la Inceput, la tel ~i crearea efectelor de perspecnva, care necesita un spajlu de retragere, un lac comparabil cu 0 scena de teatru, in fundalul careia trebuie sa se gasesca LUCCA: S. Michele. fatada care urmeaza a fi contemptata", Aceasta dispunere este de as emenea putln avantajoasa pentru constructor, deoarece presupunecheltuieli constderablle pentru finalizarea - arhitecturala §i ornamentalii - a fatadelor, cu socluri costisitoare s,i cornise de piatra, pe toate laturile edificiului. Daca Soar evita reate acestecheltuieli prin tnglobareapartiala a bisericii Intre alte constructii, fatadele princlpale ale tuturor sanctuarelor vor putea

DEGAJAREA CENTRULUI PIETELOR

27

fi construite in intregime din marmura ~i vor rllmin,e ~i fonduri suficiente pentrua fl decorate cu statui. Astfel, vom avea altceva decit acestecornise monotone - ctteodara reduse la cea mai simpla expresie din considerente eeonomlce ._ care se uestasoara de [ur-tmprejurul biserieilor ~i care, in toate cazurfle, vor Il imposibil de cuprins Fig. 16. dintr-o stnguraprivtre. In sfir~it, 0 amplasare asemanatoare provoaca neajunsuri in fill utilfzarea ,edUiciuiui, pentru ea" din meroase motive, va fi de dorit cabiseriea', sil comuniee directeu clopomita, cu presbfteriul, sao co 0 ~coalil. mai ales tarna ~i, 1n general, pe limp rau, Dar eel mai mult, din cauza acestei pozttionar! sutera tnsil~i plata. ill,'cele mai muUe dintre cazuri, nu mni ramtne nimic d.in vecheapiara dectt 0 VICENZA. strada mai larga, care face tnconjurul bisertcil. Denumirea de "pia,\li" (ca in cazul pie\ei Sfinta">tagdaiena din arondismentul al 4-lea din Viena) produce un efect aproape comic. In ciudaacestor inconveniente, ~i c 1 t rate cll, aceasta dispunere se vade~te nefavorabtla tn toate prlvinte!e ~i in contractcue cu tntreaga lstorie a arhitecturli sacre, tnlumea tntreaga majoritatea bisericilor noi stnt dtspuse astszi n"lal~ tn miJlocul pierelor, Nu este aceasta dovada unei rotale iresponsabilitllti ? t-·ig. Aceeas, soarta este rezervata ~i teatrelor ~i primariilor. Se traieste mereu cu iluzla ell tntreaga cladire trebuie sll fie :vizibHa ~i ell singura solu\l,e consta in a 0 lnconjura cu un spattu gol uniform. Nimeni nu 't~i da seama caacest go] alit de monoton in sine. tmpiedica edificiul insu~i s1l produea efeete variate. Superbul erect prod us deputernicele bosaje ale palatelor florentine, chiar ~i in, stradutele tnguste care Ie tnconjoara, apare pini! ~i in reprezentarl grafice (fig. 19). Semniffcatia ~i 'valoarea unui PA.LERMO: l. Piazza del Duorno. astfel de palat sint duble: vazut din fali! el se Inal\lI tntr-o pla\ll libera, in timp ce vllzut din spate. el domini! 0 cale

DU-,

i,

in ~I sUI. Gustul

creatii

tntr-o

timpurilor 'noastre nu semuhumeste sli a~eze proprlUe sale maniera dintre cele matputin favorabile. Operele vechilor

28

DEGAJAREA

CENTRULUI

PIETELOR

maestri trebuie de asemenea ss se bucure de a eliberare in spatiu. chiar daca este evident eil au fost concepute special pentru a se inscrie in context, ~i nu pot suporta acel tip de degajare care le-ar distruge intregul efect. Astfel, de exemptu Ia Viena, degajarea din fer icire abandonata de la Karlskirche ar fi fost intr-adevar un dezastru, Falada principata, cu cele
Fig,18,

doua

pasaje

Iaterale,

ca Is Sf. Petru

din

pe.nuu a racorda, eu ajutorul acestor elemente de legat ura, biserlca eu elildirile vecine, chiar dacll acestea erau diferite de edificiile actuale. Aces! ansamblu nu suporta ~i de

Rorna, a fost evident

conceputa

511 fie izolat,

deoarece

de 0 parte

cealatta vorexista doua mari porti, ,care nu ar duee nicaieri, formind un motiv golit de sens intr-o piatl'! libera. Cupola suporra tnca ~i mai purin oasemenea tratare. Prin p la nul sau eliptic, ea va
BRESCIA: Piata Domului cu vechea ~i noua catedrata.

p area prea larga, informs ~i aproape urtta celui care va privi din lateral. Cu sigurn.,!, Pjcrher von Er lach a apclat la
IA'. ,~,

aceasta toemai

forma, pentru

care moiivul

l-a

perm is etecie

,,-t, oferit excluse

diverse

avantaje, astfcl

ca ve derile

din lateral

erau

~i ca pUlea

deterrnina

Inlarura automat ~i statutul ei estetic, aductnd astfel maestrului 0 mare nedreptate. Se pot da multe exernple asemanaroare. Este 0 boala Io rrnala .Ia moda, aceasta manie de a dcgaja mice. R Baumeister 0 ridica chiar Ia rang de norma atunci cind scrie in manualul sau de urbanism: "Edificiile vechi trebuie protejate, dar vor trebui degajate ~i restaurarev'. In continu are, textul ne lnva ta, printre altele, eli restructur area coruextulul lor va trebui s~ permira zilor. litarile
S-3U

proporuue in Iunciie doar de perspectiva din opera premisete obligatorii ale mTleep\iei,

frontala. se tnlatura

Daca se

dispunerea Este ceea

acestora ce se practica

In mijlocul peste tot

unor

piete

goale

~i tn axul din

stra-

in ziua

de azi ~j una

specia-

cele mai tnfloritoare este izolarea vech ilor por ti ale or aselor. Astfel degajat Holestenthor 1(; Li.ibeck, Tangermtindethor la Stendal ~i Kartsthor Ia Heidelberg. S-a decis, de ascmenea, degajarea de la Porta Pia la Regensbur g, Ce object adrn irabil este, nu-i a~a, a poarta pe care 0 pori ocoli, In loc sa 0 traversezi !

DEGATAREA CENTRULUI

PIETELOR

29

Fig. 19. Via degli Srrozzi din Florenra.

III
iNCHIDEREA PIETELOR

ns.c.ri.e.rea biser.ici.lor ~i.a p.. lat.eIo.r p a ..r.intre alte c1i1diri. ne duce cu gtndul Ia tipul de forum antic ~i la Inchiderea sa riguroasa fala de exterior. Sil examinam acu m, sub acest aspect, pierele din Evul Mediu ~i din Renastere, in special in Italla. Constaiam imediat cum s-a perpetuat traditia ~I en de mull aceasta circumstanra contribuie Ia ·armonia efectului ~eneral. Descrlerile precedente arata foarte clar ca in interiorul unui ora~ un spatiu liber nu devine plat!!, decit daca este ef'ectiv inchis. Este adevarat ca in zilele noastre, se numeste astfel un simplu spatiu liber inconjurat de patru strazt si care ramine neconstruit, Din punctul de vedere al igienei sau al tehnicii, aceste condiui stnt suficiente, dar din punctul de vedere al artei, singur faptul di un teren nu este construit nu poate face din el 0 plata urbana. Considerind acest ultim termen in sensul sau plenar, multe alte conditli stnt cerute, referitoare la ornamentare, semnificatfe ~i caracter; cu toate acestea, dupa cumexista carnere mobiFig. 20. late sau goa Ie, amputea vorbi de ptete amenajate sau tnca neamenajate, conditia esentiala ~i rntr-un caz ~i in ~ celalalt fiind inch ide rea spatiului lor. Dar urbanismul modern ignora aceasta condtue fara de care nu exista efect artistic. ln schirnb, ti vedem pe predecesori folosind 0 mare varietate de mijloace pentru a asigura, in circumstantele cele mat diverse, 0 inchidere efectiva a spatiului. Fl!.ra indoiala. ei erau ajuBRESCIA, tali ~i de traditie, erau favorizau de tngustimea strazilor S. Giovanni. ~i de densitatea redusaa circulatiei, Dar talentul ~i sensib.ilitatea lor artistica narurala s-au afirmat cu cea mai mare stralucire in cazurile in care nu au beneficiat de aceste avantaje. Citeva exemple ne vor permite sil examinarn acest lucru in detaliu. Cazul cel rna! stmplu este cel In

II

INCHIDEREA PIETELOR

31

care se decupeaza un spatiu iil, masa de locuinte din fata unui edificiu monumental, ceea ce corespunde ~icondi,iei unei tnchideri continue prin cladirt. Dintre multiplele exempte de aces I tip citam mica piata San Giovani din Brescia (rig. 20). Adesea, 0 strada secundara debuseaza tntr-o astfel de piatll, caz In care este de dorit.ca din Fig. 21. principalele unghiuri de vedere asupra edifieiului importanr, sa se obtinll imaginea unui spatiu inehis. Coerenta imaginii, datorira Iaptului ell privirea nu poate evada in afara pietei, este asigurata cu ajutorul unor mi]loaee atlt de variate, tnctt este imposibil sa eredem ell ar fi dear jocul tnttmptartt, Farl! tndoiala hazardul a dus deseori la asocierea unor sttuati] favorabile de ordin configurativ in amenajarea pietelor, Dar faptul ell astfel de situarii au fost folasite ~i puse in valoare, nil mai este 0 Inttmplare. tn zilele noastre, tntr-un caz asemanator, soar, face ·tabula rasa PARMA: cu aceste date contingente ~i soar deschide I. Piana d. Steccata, II. Piazza Grande. frumoase brese largi in frantul pierei, a~a a. Pal. del Comune. cum se face in cazul maririi ~i modermzarli b. Madonna della Steccata, unor piete vechi, bine inchise. Desigur, nu c. Pal. della Podesteria. este vorba de 0 intimplare ell toate pietele vechi prezinta a configuratie diametrat opusa sistemului modern in ceea ce priveste modul de debusare a strazilor, ln zilele noastre, de regula, in Iiecare col! al piete] se tntretaie doua straziperpeadicelare, pentru a mart deschiderea fronturilor, pentru a izola la maxiFig. 22. mum diferitele "blocuri"l sau cladirrstpen1."J(;;""£"iJir.S i.~i!ii tru a impi.edicaastfeJ impresia generals de '~l~~~~~;"; t..:!! unitate2• inainta~ii aplicau a regula exact opusa: ei se straduiau 5li nu lase sa ajunga in . fiecare col! al pietei declt 0 singurA strada, in limp ce drumurile secundare, venite din alte directii, coteau din cele principaJe, ctnd nu erau vizibllc din plata. Mai mult: cele trei sau RAVENNA: Pi"," Demulut. patru straz! de col! debu~eaza in piata, fiecare din alta dlrectie, iar aceasta dispunere remarcabila ~i foarte frecventa, care prezlntaun mare numar de varianre, complete sau partjale, trebule considerata ~n consecinta ca unul dintre principiile aplicate insttuctiv.tn vechea arta !1 construirii oraselor. Privind lucrurile mai de apraape, sc tntrevedc cu u~unn\i! ca prtn aceasta dispunere a strazilor, in forma de turbins, a fl:":;

1'-'1 I ·~·
I

'

"'"i/

32

tNCHIDEREA PIETELOR

adoptata solutia cea mai avantajoasll ce permite ca dintr-un punct oareeare al pietei sa nu se vada declt 0 singura cale de ie~ire ~i, in consecinta, sli nu se perceapa decit 0 singura tntrerupere Fig,n in continuitatea caselor, 10 realitate, din majoritatea punctelor pietei, penmetrut sau nu apare deloc span, <:' C a deoarece, prin efectul de perspectiva, construeriile situate la debuseul strazilor se suprapun ~i nu lasa sll se perceapa, gratle acestei aparente tntrepar%;'&V&d:W'#ffij~!iI~~¥lii$0~<-\'~' trunderi, nici 0 deschidere dezagrea-

k/!''i;'''''\\"~

!.,

aI

Tot secretul acestui procedeu consta in aceea eli straztle care intra in piata tormeaza un unghi in raport cu dlrectia privirii, tn loc sa fie paralele cu aceasta, Acest artificiu afost utilizat inca din Evul Mediu timpuriu, adesea cu mare rafinarnent, ~i in alte domenii ale consFig. 24. tructhlor, de catre zidari, dulgheri ~i ttmplart, pemru a ascundesau pentru a face cit mai putin aparente tmbinarile pietrelor sau Iemnului, Cu acest scop a fost inventata, tntre altele, imbinarea prin chertare, pe care 0 folosesc frecvent ebeni~tii3. Printre exemplele din ilustratii, tipul eel mai curat al BRESCIA: acestei dispuneri ingenioase este oferit de plata Catedralei s. Clemente. din Ravenna (fig. 22), Piara Domului din Pistoia este dispuSli in acelast mod. La Mantova, Plata Sf. Petru (fig. 23) prezintli, de asemenea, un tip pur, in limp ce ptaja situata in fata biser ici i Sf. Filip din Siracuza nu corespunde dlspunerti tip dectt in parte, Regula noasrra se regaseste, de~i mai putin evident, in Fig. 25. organizareaPietei Signoriei din Ftore nra (fig. 25): strazile principale largi i se confermeaza, iar stradutele intermediare care se in gusteaza ptna la un metru (lingii Loggia dei Lanzi) se remar ca mai putin in realitate decit pe plan. Gravura ce reprezinra Neuer Markt din Viena (fig, 26) arats cum se poate naste impresia unui spanu ioehis, tnciuda targtmii arterelor care se FLORENTA: deschid aici, Aceasta piatli este organizatli, de~i Piazza Signoria. fllra mare rigoare, tot dupa ststemul prezentat. tn mod asemanator este rezolvata marea piatli a primliriei din Sankt Pollen ~i multe altele inca, Teate schemele precedente de piete, ctt ~i cele ce vor
8,

MANTOVA: Piazza S, Pietro, S, Pietro, b. .PaL Reale, Co P. Vescovile.

biHL

I'-'-~

tNCfI1DEREA

PIETELOR

33

34

r.NCHIDEREA

PIETELOR

urma, araHI cll.acest sistem se regaseste, eel putin in parte, tncorporat numar surprinzator de piete,

unui

Fig. 27. Portico degli Offici din Florenta.

Dar Cll aceasta, ..mijloacele la care au recurs Inaintasii nostrt pentru Inehiderea perimetrului pietelor nus-au epuizat. Un motfv adesea folostt in acest scop estecel alporut bolrite de mare deschidere, deasupra carets rldlcau unul sau mat multe niveluri functionale; procedeul permite realizarea unei tnchideri impecabile a raze! vizuale, adapttndu-se u~or ~i exigentelor clrculatiei, prin numarul ~i dimensiunea deschideriJor. Se poate considera cit astazi ~i acest splendid mottv a displlrut din orasete noastre sau, mat exactvca a fost eliminat.

VI GRUPURI DE PIETE

n analiza nnastra de ptna acurn a aparut deja problema cornparar ii a piere alaturate, ~i asemenea grupari de piete au fast prezente ~_E;il! in planuritecare ilusrreaza textul, Pietele alaturate constituie un motiv alit de trecvent, in special in Italia, tnctt se poate considera prezen ta unui grup de piete formtnd inima orasului, in vecinatatea edIfi.ciilor princi(,J ;(,'J

,~T~ doua

pale,
Fig. 42.

aproape

ca a regula,

iar

existenta

unei

piete un ice, ca 0 exceptie. Acest fenornen este legat, de asemenea, de inchiderea pietelor ~i de aspectul fundamental al Inglobartl blsericilor ~i palatelor tntre celelalte construcrii. Figura 42 demonstreaza dar acest lucru, Piazza Grande este destinata evident deschider ii perspectivei asupra faladei laterale a bisericii. De aceea, dezvoltarea ei in H'itime este Iireasca. Pe de altll parte, ea se !ntinde dincolo de absida. tn terMODENA: meni teoretici, se poate spu.ne ell in aces! caz I. Piazza della Legna. s-au unit doua piete dependente, una de Iatada [I. Piazza Grande. laterala ~i cealalta de cor .. Deci, articularea eu [[I. Piazza Torre. plata II este clar afirmata ~i reuneste elementele din Piazza Grande intr-un intreg. Piazza Torre constitute, la fel, un ansarnblu autonom, in mod evident destinat punerii in valoare a turnului, care trebuie s1l produca - §i produce efectiv -- un erect impresionant, ascrnanator unui decor de teatru.Piata I este pusa in serviciul fa tadei principale. Conform regulii,este 0 piata dezvo ltata In adlncime; in plus, in platll debuseaza 0 strada orientata direct pe portal, rara sa influenteze irnpresia de spatiu mchis. La Lucca, Piazza Grande (Via del Duomo) ~i piata dubla a catedralei, din care jumatate este in faV~ ~i [umatate so intinde In lateralul

GRUPURI

DE PIETE

51

Domului, acesta fiind ,incadrat tnrre alte cladiri, constituie 0 combinare de ptete la fel de remarcabila, Aceste exemple, ~i m ulte allele asemanatcare, dau impresia ell Iiecare fa!ada a determinat formarca picrei de care avea nevoie spre a putea produce cele mai reu~ite efecte, Cum se poate imagina, ar fi putut preexista, in fond, dispuse evident ca doua sau trei piete Intr-o asemenea maell numai sa li se potri0 asemenea
fig. 43.

ntera, tnctt diferite

veasca perfect? Este

paru ale biserieii

organizare a pietelor permite punerea in valoare a tuturor valenjelor artistice ale monurnentulul. Trei

piete ~i trei peisaje urbane,

formind (iecare un ansamblu li,ntn.d unei s ingure biserici:

mull de alit. lor din trecut, care au ~tiut sli creeze capodopcrecu mijloace tehnice limitate, se manifests stralucit. Se poate socoti acest mod de amenajare a pietelor ca a metoda de ut ilizare maxima a cladir ilor mon umen tale; ea nu este in realitate altceva 1. Fiecare fatada rcmarcabila primeste propria sa pia\a. Reciproc,

unele de altele ~i arrnonios, toate apar· nu se poatecere mai Astfel, inteleapta eco nornie a mesteridiferite

MANTOVA:

I.

Pi.".

S. Andrea. dell'Erbe.

fiecare piap
important,

este

mai

putin

i~igilse~te 0 fa\adl! pentru ca arhitectul

de marmura,

nu are

ceea ce nu pretutindeni la
cautare

Indemina aceste superbe fatade de piatra, care pentru 0 plata care sc dor este de exceptie. Aceasta metoda, de 0 ingeruozltate a tit de rafinata este cornplet inurilizabila in sfstemul urbanismului modern, pentru ell folosirea sa presupune inchlderea pierelor ~i inglobarea cladirilor monumentale in perimetrul lor, doua co ndirii absolut conrrare modei actuate, in special maniei atit de puternice de degajare a

vor fi intotdeauna
Fig. 44.

edifictilor.
Dar

sa

ne intoareem

din nou

la vechii
PERUG1A:

maestr i ! Figura
de acelas i gen:

43 prezirua un grup de piete Piazza dellErbe din Mantova,

l. Pi BZZ. del Pa pa. dezvoltata inliltime ~i opuss ei 0 piall! dezvolII. Pi azza del D llama, rata in adincime, deschisa in fata porralutui a. Pallazo communale. principal al blsericii. La Perugia, plata Domului (fig. 44) este In acelasi limp ~i piara a prlmaclei, intrucit este dominata

de Palatul Comunal. 0 a doua plata, mai mica, esteccnsacrata tate catedralei, La Vicenza, Bazj lica lui Palladia este dotata

in exclusivicu doua piere,

Iiecare avtnd un caracter particular (fig. 45). Signorie 'lin Florenta este de asemenea flancata de 0 plata secundara, porticul Ufizzi, care produce un

52

GRUPURI

DE PIETE

efect attt de deosebit. Prin organizarea sa arhitectonica, Signoria este pia~a cea mai uimitoare din cite exista. Toate mjjloacele proprii artei de a construi ora~e, privind forma ~i diFig. 45. mensiuneapietei, piata secundara, debuseul strazttor, dispozf tla fintiililor ~.i a monumenrelor se gasesc reunite, dar in pane disimulate attt de bine inch trebuie cautate, restmtindu-se numai etectele, fliIli a fi remarcate cauzele. Cu reate acestea, a fost etalata aid 0 bogatie de spirit creator filrli egal, De-a lunVICENZA: gul secolelor, generatn de artisti de Piazza del Signori In tara Basiticii lui prtma mina au "smuls" aceasta opera Palladia. de arta urbana dintr-o situane ingrata. ~i rebelil. De aceea, admiraria in tala acestui spectacol este infinitli s,i disimularea mijloacelcr artistice care l-au fiicut posibil contribute desigur cu mult la obtinerea acestui efect.
Fig. 46.

VENETIA:

L Piazza San Marco.

II. Plazzeua.

Una din ce le mal frumoase cornbinari a doua piere formeaza inima Veneuei. Piata San Marco (I) s,i Piazzeua (II) stnt lnfl"jti~ate in figura 46. Prima este 0 pialii dezvoltata in adtncime in raport co bazilica ~i dezvo ltata in largtme fala de Procuraru. A doua este 0 piala larga in raport cu fatada Palatului Dogilor, dar in prirnul 'rind este dezvoltata in adtnclme in raport cu splendida perspecnva catre Canal Grande, in directia bisericii San

GRUPURI

DE PIBTE

53

Fig. 47. Piazzeua

din Venetia.

54

GRUPURI

DE PIETE

Giorgio Maggiore. 0 a treia pia \iI, foarte mica, este situata pe latura bisericii San Marco. Alita splencoare este adunata aici lntr-un singur lac, cum nici un pictor nu a putut coneepe vreodata ceva mai frumos ca fundal de arhitectura ~i nici un teatru nu a avut un decor mai capuvant, cum este eel tare s-a nascut aici in realitate. lntr-adevar, acesta este spatiul unei mari forte, 0 foqll a spiritului, a artelor ~i mestesugurilor, care a strtns boglitU ale lumii intregi pe corabiile sale, a staptnir mar ile ~i care se bucura de bogatille acumulate in acest lac, eel mai frumos de pe pamtnr, Chiar ~i Titian sau Veronese nu au putut imagina ceva mai frumos ca fundal pentru marile lor tablouri infll\i~tnd nunti sau festivitati. Analizate, mijloacele care au permis desavtrsirea acestei splendori fa.rll egal se releva ca fiind putin obisnuite: efectul marii, alaturarea unor cladiri monumentale, pres· tigioase ~i bogaua decorului sculptat, magnificenta culorilor bisericii San Marco, impozantul campani!. ~i totul este dispus intr-o asemenea maniera, tnctt acest fericit mod de organizare participa incontestabil la efectul de ansamblu. Nu ne indoim ell daca s-ar fi conformat sistemului modern, de~i reate aceste opere de arta ar fi fost implantate Intr-un mod dispersat ~i dupa axe de simetrie riguroase, ar fi avut un efect incredibil micsorat. Sa. ne tmaginam San Marco degajata de ediflciile tnconjuratoare, eampanitul plasat In axul portalului principal, in mijlocul unei esplanade mod erne; procuratiile, biblioteca etc. nu reunite tntr-un ansamblu Inchis ei dispuse individual, potrivit sistemului modern de bloeuri, ~i in lungul acestei pretinse piete, de fapt un bulevard de aproape 60 met ri largime. Aceasta idee este intolerabila: totul ar fi distrus! Totul l Pentru ell cele doua Iucrur i slnt indisolubil legate: pe de-c parte, frumusetea edificiilor ~i a rnonumentelor ~i pe de alta parte, eo recta ~i fericita lor ordonare. Organizar ea pietei San Marco ~i a pietelor Invecinate este contorma regulilor reeunoscute ptna aici. Se remarca in special pozitia laterala a campanitului (fig. 47) care se inal\a. la intersectia eelor doua piete, Sll considerlim, in sfir~it, efectul pe care combinarea abita. a mai multor piete t1 produce asupra observatorului care trece dintr-u na in alta. In fiecare moment imaginea se scnimba, In timp ce irnpresiile se tnsumeaza, Se poate masura bogatia efectelor, proprie acestor piete, ~i prin examinarea fotografiilor piete] San Marco ~i ale Signoriei din Florenra, Pentru fiecare dintre aceste doua situatii exista mai mult de 0 duzina de imagini diferite, luate din unghiuri diverse ~i oferind de fiecare data un alt tablou, tnctt nu am putea erede ca este aceeasi piata, daca nu am ~ti acest lucru dinainte, sa tncercam aceasta experienta ~i cu 0 piatll riguros ortogonala ! Eare imposibit sll gasestt 'trei vederi diferite prin continutul artistic, pentru ca piata moderna, decupata tntr-o insula, dupa regula, nu are nici eel mai mie con[inut spiritual: nu este dectt 0 suprafata gqaHl, exprirnabila in rnetri patrati.

VII ORGANIZAREA PIETELOR iN EUROPA DE NORD

ne-au .serV.il. de m. ~e•. .rn speC.ia.l orasele .. jtal~e.ne .. Fr.u.. o 1 lorclasica este unarurn recunoscuta. Se pune inrrebarea daca este coreet slli transpunern conccptla lor iii. tllrile din nord. Climatul, precum ~i modul de viata, de !ocuire ~i de constructie stnt aid esential diferite; oare strazile ~i pietele nu ar trebui s~ fie ~i ele de asemenea diferite ? Diferite, in orice caz, de ceea ceerau In Antichitate, pentru ell multe lucruri s-au schimbat de atunci, Nu putem inconjura un singur forum cu cinci, ~ase sau mai multe biserici, cum procedau anticii cu templele, pentru e~ ar trebui pentru aceasta sa revenim la politeism. Casele noastre sint ~i ele diferite, dupa. sistemul nordic al halelor acopertte, ~i strapunse de numeroase ferestre deschise spre strada. Numai ~i pentru acest singur motlv, exigentele noastre priFig. 48. vind strazfle ~i pietele diferil. Dar aceste remarei se potrivesc la tel de bine in Halla Evului Mediu ~i a Renasterii. pentru eli tipul de locuinta germanic a cucerit ~i Italia, nelaslnd din casele antice decit a vagi! amintire a porucului ~i a patio-ului. rnsli~i halianu a ramas fidela tipului de forum antic, pentru ell, a adoptat ~i a contribuit la definirea noului mod de via\a. al tuturor popoarelor EuropeL Diferen ta dintre amenajarile Antichitiltii ~i eele ale Renasterii este deaceea FREIBURG: Milnstcrptatz considerabiHi in Italiaea ~i in tlirile din nordul Europei. ln schimb, difererua intre nordul ~l sud ul Europe! nu este [a fel de mare, nici macar cit ceacare se observa tnrre goticul italian ~i eel in.A acum ..

II

rnusetea

,
j

56

ORGANIZAREA

PIETELOR

german, sau tntre stilurile renascentiste

Fig. 49.

din eele doua \lITi. Diferenta cea mal mare apare filra tndoiala in maniera de construire a bisericilor ~i de amenajare a pierelor

care le tnconjoara.

ln nord, in- mod freevent biser icile stnt degajate, fie situate in mijlocuI pietei, fie in ortcecaz tnconjurate de un spatiu liber. Dar in rna rile erase aceasta observatre n u esre va lab ila MVNCHEN : Frauenplatz. dectt pentru catedrala sau pentru ctteva din biscrtcile prtncipate, in limp ce un mare numar de edificii de mai mica importanta stnt ados ate sau inglobate. Pozilia izolara a aces tor biserici se expttca aproape Intotdeauna prin exisFig. 50. tents anterioara a unui cimitir alatu~ _ rat sanetuarului, a~a cum este ~i cazu] bisertcilor salqti; Catedrala din III Freiburg (fig. 48), Frauenkirche din Miinchen (rig. 49), Caredrala din Ulm (fig. 50)~i Jakobskirehe din Srettin (fig. 51), precum ~l Sflntul Stefan din ., Vierra, ~i mal stnt multe exempte de. tL,oi<.'£i!-' _ Iii! !till acest tel. Indata ce aceasta cauza disULM; pare, pozitia izolara dis pare de asemel. Miin.terplatz. II. Cimitirul de sus, nea. Se observa asttel, pentru aproape III Cimitiru) de jos toate bisericile Renasteeli §i Barocului, dtspunerea mull mai avantajoasa prtn inglobare partiala, pentru ell in aceste epoci, noile cimirire nu mal erau amenajate lnauntrul oraselor, Poznla izolata nu apare deci decit Fig. 51. partial, eel rnai adesea in cazul biser icilor gotice. Totusi, chiar in acestcaz, norma nu corespunde obiceiurilor moderne. In situa~iile curerne cladiri le avanseaza foarte aproape de laturile catedralei ,~i numai in fata porralululsi a turnului se pas treaza un spariu liber mai larg. Aceasta organizare este desigur cea care cores pun de cel mai bine unei -catedrate gouce, 0 vedere de STETTIN: Clmitl rul Sf. Iacob. ansamblu asupra fatadei, cu puternicete sale turn uri, In general duble ~i dispuse simetrtc, este indispensabila pentru punerea in valoare a acestui motlv

IN EUROPA DE NORD

57

Fig. 52. Catedrala din Strasbourg.

58

ORGANIZAREA

PIETElOR

arhitectural grandios. Se dorea, de asemenea, ca aceasta destasurare maiestoasa s~ ;H~ viztbila de cit mai deparrest de aceea erau amenajate, ori de Fig. 53. cite ori era posibil, strazi largi care sll se deschida pe por talul principal. Figura 52 prezinra un caz de acest gen. S-a cautat 0 solutte asemanaroare la Niimberg pentru Sebalduskirche ~i Lorenzokirche, attt cit permiteau strazile inguste ~i tntortocheate ale vechiului ora~. Perspectiva laterala II unei biserici gotice necesita o tratare exact opusa. Aiel totul este animal tntr-o miscare ce coboara in dia~ gonata, tnceptnd de la turnurile lnalte ptna la coroFRAN.KFURT r n ame n tu l cape.lelor care tnconjoar a co rul ; ~j Plaia ~I biserica sr. Paul. singurul centru de simetrie al navel nu se gaseste pc mijloc+, Totul corespundeaici miscarii interioare in sens longitudinal a navel principale care. nu suporta 0 percepere laterata, de la mine distan\li. Fig. 54. Chiar pe hirtie este imposibil de reprezentat, prlntr-un crochiu agreabll ~i bine echi librat, vederea lateralaa unci biserici cu nava sa, fatada ~i turnurile, fAIA sa fie suprimate pilqile superioare ate rumur+lor, pentru a se obtine un Iormat cit mai regular, cum esre cazul In cele mai multe desene de acest gen. Sin tern obligati deci sil recunoastem ca daca bisericile gotice stnt strtns tnconjurate de KONSTANZ; cladirt pe trei laturi ~i singurul acces degajat Biserica ~ipial. Sf. Stefan. este eel sprc portalul principal, aceasta Ofganizare este avantajoasa in cea mai mare masura in primul rind edificiului in sine, pentru ca se potriveste cu deplasarile multimilo r catre biserica, cu intrarea procesiunilor prin portalul F.ig. 55. principal etc. Daca ne-a m imagina., intr-un ora~ oarecare, 0 veche biserlca gotica amplasata in mijlocul unei prete nesfirslte de arme, efectul puternic ~i caracterisuc al edificiului ar Ii efectiv anihttat. Degajarea Domului din KOIn dA 0 idee aproximarlva asupra unui asemenea dezastru ..Biserica Votivli din REGENSBURG; Viena, de dimensiuni maireduse, dar [. Domplatz. I!. Domstrs ... e situata in mijlocul unci piete vaste, constituie lin alt exemplu frapant. Daca soar mula Catedrala SCintul ~tefan in vastul spatiu degajat de la Biserlca Votivil.~i-ar pierde tarrnecul miste-

,'1 ....

IN EUROPA

DE NORD

59

rios, in limp ce splendida Biserica Vouva, mutata in plata catedralei din Strasbourg sau in pia \a Notre Dame din Paris, ar produce cu sigurantli 0 impresie cu mult mai puternica decit in cazul sau actual, ant de nepotrivit. Pr incipi ul, care consta in inglobarea bisericilor tntre alte edificii, este valab il deci tp egala masura ~i in \lIrile Fig. 56. nordice, chiar daca condiriite sint tnrr-o oarecare masura diferite. La Strasbourg, douasprezece biserici, printre care ~i catedrala, smt tnglobate altor constructii, una singura fiind de gajata: la Mainz, Bamberg, Frankfurt pe Main, reate b isericile vechi ~i, b inetnreles, catedralele sint tnglobate tntre alte clad iri ~i, asemenea acestora, cu numai ctteva exceprii, pretutindeni in alta parte, Poziria izo lata constituie excepria de la regula ~i in nord, ~i KONSTANZ: se rnai poate recunoaste originea - vechiul Caredrala cu plejele sale: cimitir - prin forma partial rotunjita a pielelor bisericilor (fig. 49, 50, 51), detaliu care nu po ate fi exp1icat altfe1 ~i pentru care se gasesc cele mai semnificative ~i cele mal numeroase exemple in orasele din nordul Germaniei ~i rnai ales la Danzig. Chiar excepriile confir ma de altfel valoarea universala a regulii semnalate, deoarece, in aceste cazuri, vechile Fig. 57. biserici nu stnt niciodata amplasate cu 0 aseruenea exactltare, incit centrul lor geometric sol coincida eu eel al pietei. Acest obieei modern, la fel de "pedant" pecfl de ineficient, este consccinta logica a lehnicii de desen la pranseta. In privinta cladiritor ~i pietetor, singurul efect al aces lei metode consta, tn realitate, in reducerea la minimum a impresiei produse. Figurile de la 53 pin~ la 57 dernonstreaza ceea ce tnsemna amplasarea pretins degajata a bisericilor vechi. Biserica Sfintul Paul din Frankfurt este izolata, dar este retrasa tnrr-un colt al pletei, creind impresia unui edificiu adosat perimetrulul ~i nu SCHWERIN: Domul. situat in centrul pietei, Biserica Sfintul ~lefan din Konstanz ocupa 0 pozttie asemanatoare; in plus, domina doua piere complet separate. in esenta, aceeasi situane este ~i la Domul din Regensburg; este de remarcat judicioasa dezvoltare in adincime a pietei, in rapcrt cu farada catedralei ~i dezvoltarea Iaterala fa!i! de Domstrasse. Catedralele din Konstanz ~i din Schwerin folosesc trei fatade ale edificiulu i pentru a se

60

ORGANIZAREA

PIETELOR

crea

trei pieie disnncre, In acelasi spiru al amenajarilor italienc. Ar fi de semnalat pe de alta parte eli pictele vechi ale oraselor din nord stnt asemenea celor din italia, prin forma ~i dimensiuni. ~i chiar prin Iipsa de regularitate, Planurile care rei eva. sttuarla Domului din Wurzburg (fig. 58), a primliriei ~i bisericii Sfintul Nicolae din Kiel (Iig, 59) ~i a plere lor care tnconj oara Tea t r u l Regalia
Fig. 58.

Copenhaga (fig. 60) sint prezente aiel. pentru a permue compara~ia ~i pentru a invit a la studiu individual. Aceasra veche ~i buna regula se exprirna cu cea mai mare claritate in cazul primariltcr ~i al piC\elor comcrclale, pentru eli aici nu cxlsta niei un mouv pentr u a degaja edifieiul, dectt in mod cu totul exceptional. Citeva exernple sint suficiente pentru a prezenra diverselc variante ale lipului general. Figura 61 arata 0 combinare in teresanra a edificiilor ~i pierelor la Braunschweig. Biserica Sfintul Martin, tmpinsa catre marginea pietei, are in fa\a laturii ei

tnguste 0 piata in adincime, in lungul faradei laterale, 0 pialll dezvoltata in lalirne ~i separata de prima. Vechea primarie este inglobata in incinta p ietei comerciale, In timp ce 0 noua primilrie a fost reco nstruita in altli parte, sub forma unui bloc modern, izolat chiar in mijlocul dezvoltata unei parcctc. in adincirne,
Fig. 59.

WURZBURG: l. Paradeplatz, aDomul. [I. Milnsrerplatz. 1>. Noua III.Domplatz. catedr al a.

Hala de postavuri pe latura sa tngusta,

domina. de asemcnea, 0 piala ~i 0 pia\il in lli!ime pe fa\ada sa

cea mai lungil.

Din aceasta asociere rezulta un tot organic, ce permite Iiecarei piete ~i fie ell rei cladlrl sa prod uca 0 impresie tnrarlra. Aceeasi [ntui tie corecta a Iacut ca primaria

K[EL: Riserjca Sf. Nicolae. a. Prrrnaria

masa pietei sa ramtna concentrata. Primaria din K61n, in vecnea plata comerciala, este tngtobata intre cladir ile tnvecinate ~i pusa in valoare pe doua latur i prin pietele corespunzatoare (fig. 63). La

catre

din unul

Stet tin (fig. 62) s~ fie Imp insa din fronturilc pietel, astfel tnctr

Hanovra, vechea pr imarie consutuie unul din fronturile pietei comerciale, iar biseriea este pandant, fiind situata pe latura opusa a pie lei (fig. 64). De asemenea, la Liibeck, prlmarta este amplasata In legatura directs eu piata comerciala ~i cu animatia acesteia ~j in acelasi timp, aproape de catedrala (fig. 65). S-ar putea cit a 0 multime de exernple asemanatoare. Se tntelege ca

IN EUROPADE.NORD

61

strazile nu se pot desch ide tntotdeauna in acesre piete in modul eel mai ferieit, pentru ell traseul lor este eel mal adesea 0 mostenire a trecutului, ~i to tusi, chiar in cazurile mai putin Iavorabile, aeeste pie\e ereazll efeetul unor spatii lnchise, (in campara tie cu pieFig. 60. \ele dezart iculate din zilele noastre). Adesea, aceasta impresie se datoreste ~i traseului sinuos al strazitor care Impiedica pr ivirea sa treaca prea mult in atara pierei, Este difieil de adrnis ell pentru toate aces te ansarnbluri, constructorii \llr ilor din nord au avut intotdeauna ca ideal de organizare a spatlulul forumul antic. Tori au luerat tnsa in acelasi spirit, pentru ell era singuru! mod de a construi in conIormitate eu natura. Ei aflau cu usurinta aceasta solutie naturala, deoarece apreCOI'ENHAGA: ciau pe teren adevaratul efeet al operelor a. Teatrul Regal. lor ~i le eercetau in consecinta. Arhitecrii de astazi lucreaza la planseta ~i adesea ei nu au vazut amplasame ntul caruia tlcstc destinat proiectul pentru un anumit concurs ~i astfel se ajunge la realizarea in mijlocul unei pieje goale a unui protect, "polrivlt ortunde-, conceput mecanic, Iara 0 legatura organics cu ceea ce H tncorrjoara, flirli a fi el tnsust partieularizat. ProFig. 61. ductia industriala este pecetea modernismului; in acest domeniu ca ~i in allele, Iabricarea prin multiplieare, pornind de la un model unic, este trasatura caracter istica epocii noastre, In opozitie cu aceasta, consideram tnca doua exern p le care vor arara tot ceea ce tnainrasii din nord, adunau tntro singura piata, pentru a crea u n puternic e tect care tn rar ea caracter ul BRAUNSCHWEIG: intregului oras, chiar daell acest b. Vechea Primarie. l. Marktplatz. efeet nu s~ m anifes ta dectt c. Hal. de Postavuri. a. Blserica Sf. Martin. intr-un singur IDe. Figura 66 arata situarea primariel din Bremen printre cladir ile care 0 tnconjoara, Cite .diticii monumentale lipsesc de aiei ? S·a urmlirit un efect asemanaror la pia\a catedralei din Munster (fig. 67) unde un numar remarcabil de edificii

62

ORGANIZAREA

PIETELOR

forrneaza laturile. Forma sa rotunjita aminteste vechiul cmutir ~i rotust blserica este adosata cu una din laturi. Rernarcabilul ansamblu al pietelor care tnconjoara catedrala din Salzburg (fig. 68) este de conceptie pur italieneasca, fiind de altfel opera unor maestri italieni (Solari, Scamozzi etc.). S-a recurs aid, fapt rar in nordul Alpilor, la Fig. 62. motivul colonadelor (sub forma unei duble arcade, situata de 0 parte ~i de alta a catedralei), care perobtinerea efectului cautat, Intentia construea fost evidema: crearea unui grup de piete Inchise. In acest scop, mainte de toate, a trebuit sa mite

torilor

fie tnchisa plata catedralei, eu ajutorul sau al arcadelor, Acestea i~i indcplinesc tnrructt separ a pletete sttnjeneasca circulatia, unei entiUi\i
STETTIN: a. Primaria ,

colonadelor perfect rolul, Ura sil aspectul catedrala

une le confers leaga

de altele fiecareia limp

tnchtsest

in acelasi

Singurul

cu vechea resedinta episcopala, situane avantajoasa, alit pentru folostrea coridiana [accesul or ator ilor) cit ~i pentru efectul artistic. grup de piete important la Niirnberg ( in atara de ptata

comerclala) este acela care inconjoara Egydienkirche, edificiu construit in intregirne in s til italian ~i acarui dispunere, ripic italiana, nu va surprinde pe n imeni (fig. 69). Pietete rate printre ansamblurile
Fig. 63.

,
care

catedralelor din Triest ~i Trier pot fi consideprezlnta reminiscente italiene; in acest

context trebuie subliniat ell nu este posib il sil se distinga 0 organizare a pietei tipic yorba italiana, sau de fapt doar tipie germanli, de 0 asernanare, fiind mai mal

mare sau mai mica cu forumul antic. In Germania, edificiulcel vechi, unde apare 0 imitatie Romei antice, este catedrala heim eu imprejurimile sale

consttenra a din Hildes(fig. 70).

Iniriatorul
KOLN:
I. P i'·1a. veche, a. Prima ria.

acestei conceprli pare sa fi Iost

Bernward, mare iubitor al arteIn viz itele sale in Italia era

episcopul lor, care

tnsorlt de arti~ti tnsarclnari sa fad desene. Pe atunci, Roma era tnca lliudatll direct ca sr~pinll a artelor, a~a cum spune autorul pr irnelor capttnle din Heraclius, in introducerea la cartea I: "Spirittil ineomparabil al poporului Romei nu mai exista

~i eu el ~i senti-

mentele de responsabilitate ale tnteleptilor senatori sa. cultive acum artele pe care acesti maestri, plini

au disparut; cine va ~ti de har, Je-au Inventat,

IN EUROPA

DE NORD

63

cine va ~ti sli le expltce 1" Dar amintirea splendorilor Romei nu a fast tn tntregtme pierdutli ~i 0 ciudata reminiscenja a acestui spirit ne tmtmpina ~i astazl, ctnd in fa\a ca tedralei din Hildesheirn, Fig. 64. zarim copia mai mica In bronz a Columnei lui Traian ~j. portile de bronz ale sanctuarului, care ne amintesc de cele ale Panteonului, Totusi, idealul Rorneiantice se estornpa tot mai mutt, ehiar ~i In Italia. Lumea artei medievale se apropia de apogeul sau, pentru a ceda din nou locul modelului antic abia dupa ce va fi atins ultimel.e sale obiective, Svar putea erede ca a data cu reluarea constructitlor eu eoloane ~i antablamente, 0 dati! cu intoarcerea zeilor din Olimp in poezle, pictura ~i sculptura, va reveni ~i amintirea vechilor forum uri. Nu a HANOVRA: fast a~a. Strazile ~i pierele nu au fostafectare L Mark; pi atz, de sehimbarea stilului ~j nu s-au transformat a. Marktkirche. b. Vecnea dedt in masura incareedifieiile care Ie margtPnmarie. neau ofere au acum un aspect nou. Dar in tnsast evolutia estetlca a edificiilor existau faetoricare au exercitat In final 0 influen\A decistva asupra formArii pietelor , chiar daca nu in sptrltul Antichitatii, Acest ferment se afla in studiul efectelor de perspecnva in care au . rivali~at pictorii, seulptorii §i arhitectti, Un numl!r important de compozirii arhitecturale ~i chiar de tipuri de not ediflcli Fig. 65. (gfortette, belvederi etc.) datoreaza nasterea lor acestei cautar] de efecte de perspectiva puternice, Nu s-au multumit saexploateze toate resursele perspectivei dear in decorul arhitectural al tahlourtlor, s-a dorit exploatarea lor ~i in realitate, Nu s-au multumit sa cultive ca 0 arta specifica executarea decorurrlor de teatru, a trebuirca ~i arhitectul s!i folosesca aceleasi regull la edifieiile, eolonadele, monumentele, fintinile ~i obeltscurtle sale. Astfel au £ost create marile piete inchise pe trei laturi, in fala eatedralelor ~i palatelor, parterele geomerrice, LUBECK: perspectfvele Indepartate, punctele de vedere I ..- I I. Marklplalz. b. Bursa, cele mai variate ~i somptuoasee vanatn ae a. Dornul. c. Primart•. motivul.ui scarti de acces in fa\aedificiilor monumentale .. Spatiul conceput ca un decor de teatru ~i Inchis pe trei din laturile sale, a patra - cea destinatli spectarortlor - fiind deschisa, devine

64

ORGANIZAREA

PIETELOR

motivul fundamental al tuturor ccmpozrtiilor. Aceasta bogape de motive creatoare de efect este ceva nou. Ele stnt incontestabil pro prieta tea spirttuala a epocii, pentru ell to ate stnt nascute FIg. 66. din studiul teoriilor perspectivei, care toemai se elaborau. Oriunde se cauta in multitudinea de documente istorice, se gasesc mereu opere remarcabile ~i adesea frumusetea pietelor, perfecta ordonanta a ansamblurilor ~i dispunerea magistrala a elemen~ telor secundare depasesc cu mult valoarea artisrica a edificiilors! a monumentelor in ~ sine. Acest nou univers al constructiei urbane capata expresia suprema in operele Barocului. S-ar putea spune cll dtferitele co nceptll stnt prefigurate deja in anumite opere din Renastere; orice inventie cunoasBREMEN: te asemenea antecedente, in schimb, este J. Pia'[a Domului. uimitor ca doar 0 infima proporue dintre II. Piata Comercial:l cu statuia lui Roland. aceste conceptii a rarnas valabila prna in a. Domul. zilele noastre. h. Prima ria ~i Bursa. Printre primele exemple inchise pe c. Frauenkirche. trei laturi, se poate numara plata Palatului Pitti din Florenra, precum ~i reconstrucua pietei Capitoliulut din Roma, tnceputa in 1536 dupa planurile lui Michelangelo. Una din cele mai frumoase crearii de acest tip, unde trei laFig. 67. turi rormeaza un ansarnblu arhitectonic continuu, care nu este intrerupt de debuseul nici unei strazi, este plata Bisericii Sfintul losif din Viena, al caret calm majestuos ramlne fllrll egal, Viena prezinta de altfel un numar neobisnuit de mare de amenajari baroce maiestre; apogeul acestui sti) a coincis in acest d. ora~ cu 0 intensa activitate in dorneniul g.J1ij did ~ m constructiilor ~i maestr ii de prim plan .. . . ~i-au etalat aiel talentul, Piaristenplatz, MUNSTER: PlaIa Domului • di I 8I . V' a. Domul. b. Resedinta Episcopal •. In aron ismentul a - ea din lena, c. Muzeu. d. Palatul Dietei. e. Banca, poate fi citata ca model de pialll, al caret erect este deosebit de ferieit. Pe ltnga amenajarea oraselor, arta arhitectilor barocului se afirma in constructia palatelor ~i a rnarilor minlistiri. Bste suficient sli amintim

II

IN EUROPA

DE NORD

65

numele de Melk, Gottweih, Kremsmiinster, S1. Florian2 sau Escurial, pentru a face sa apara tn fata ochilor nostri motivele cunoscute ale bisericii

1\1

SALZBURG:
I. Restdenzplarz. II. Domplatz, III. Capitelptatz.

IV. Fosra pial" comerciala

a. Domul,

b. Resedinta.

c. Pal. lui Guvematorului.

d. Ftnltnii.

tngtobate, ale parvis-ului, ale efectelor de perspectiva etc. Pentru palate le baroce dar ~i pentru cele mai recente, Fig. 69. curtea inchisa pe trei laturi prin cladlri a devenit un proeedeu aproape obligatoriu. Numeroasele resedinte princiare ale secolului XVIII se contormeaza toate, fara exceptn, acestui tip de Ofganizare. Astfel au fostconcepute palatul din Coblenz (fig. 71), Resedinta din Wlirzburg3 (fig .72), Zwinger-ul din Dresda ~i multe allele. Unul din ansamblurile s o mptuoase de' aces! ge n, NURNBERG: Egydienplatz. p alarul Schiinbrunn de lingil Vie na a. Egydienkirche. b. Gjmnaziu. (fig. 73), se vede de la mare distan\l1 datorita accesului ant de spectaculos de pe podul Vienei. In raport cu wale epoci!e anter ioare, Barocul se distlnge de aseme-

66

ORGANIZAREA

PIETELOR

nea prin faptul eli realizartle sale nu s-au dezvoltat progresiv, ci au fost deja concepute in maniera moderna, la ptanseta. Se demcnstreaza astfel caacest mod de conceptie nu poatef considerat ea fiind singur responsabil pentru banalitatea amenajarii pietelor ~i a oraselor Fig. 70, noastre, trebuie doar evitat ca schema geometrieli~i Iinia dreapta sa devins scop tn sine. in ansamblurile baroce, toateelementete stnt cu grijagtndlte ~i determinate dinain te, in funqie de efectul pc care it creaza in realitate. Calculul efectelor de perspectiva ~i Iscusinta amenajar ii pie\elor reprezinta de altfel punctul forte al acestui stil. Desi princip lile sale diferll esennal de cele ale Antichitati], nu se poate nega eli acest stil a atins o culrne unica in arta construirli oraselor. Ideea perspcctivei teatrale, aflati1 la HILDESHEIM: baza tuturor acestor realizari, se exprhna clar I. Grosser Domhof. II. Kleiner Domhof. in organizarea palatelor ~i a altor edtficit publice. Organizarea palatului Coblenz se regaseste in Zwinger-ul din Dresda ~i in multe aile [ocur i, Dispunerea cladirtlor palatului Wiirzburg esre ~i mai semnificativli, in special prin moFig,71.

COBLENZ; Casrelul.

dul in care se opune metodelor actuale. La oricare prtmarie moderna, la oricare universitate sau all complex amplu care presupune mai multe curti, mad ~i rnici, se va rcgilsi adesea 0' varianta a figurii 72, in care cladiriJe care leaga corpul central cu aripile laterale stnt dispuse astfel tnctt sil rcrmeze 0

fN EUROPA

DE NORD

69

mare curte tncentru ~i doua mai mid de fiecare parte. Aceasta dispozrtte este foarte apreciara in zilele noastre, La Viena s-a aplicatIa doua ansambluri vecine: la noua primarle ~i la Fig. 72. marea un Ivers ita te, ale carer p lanuri apar tntr-un capitol urmator. Cu to ate acestea, diferenta tntr-o astfel de dispunere ~i cea adoptata de maestrii Barocului este esentiall1. Conform procedeelor actuaIe, marea curte (chiar dad este mult mai mare dectt numeroase I. piete urbane de marime apreciablla), face parte din interiorul ediIiciului, eeea ce este inevitab il, intructt tntregul ansamblu a fast conceput catre exterior, ca un cub neart icula t, d upa sisternul bloWURZBURG: Palatul. curtlor moderne .. ~i nu a stat in puterea arhitectului sa: intervina, pentru cll acest "bloc" i-a fost dat ca atare, prin planul orasului, In cazuri asemanaroare, epoca baroca a proce-

Fig. 73.

Castelul

Schdnbrunn

lings Viena.

dat difer it. Una din larurile cuqii mati ramtnea deschisa: ~i astf'el arhltectura sa fastuoasa era integrata peisajului urban ~i oferita pentru con tem-

70

ORGANIZAREA

PIETELOR

plare fiecarui trecator, Care dintre aceste solutii este cea mai buna ? 0 data in plus, este evident, aceea a maestrttor din trecut, Cu toate aces tea, greseala nu apartine arbitecnlor ci metodelor dezastruoase ale urbanismului modern. Curtile colosale aleedificiilor monumentale din Viena, la care am flleut aluzie, sint adevarate opere de arta, dar cine le vede? Daca exceptam profesorit ~i studentiicare stnt din tnttmplare in cladire, se poate aprecia eu certitudine ell mal mult de 5 % dintre cetatenii Vienei 1111 all vazut ~i nu vor vedea niciodata splendida curte cu colonade a Uuiversitatii. Daca se examlneaza mai in detaliu eoncepua edificiului, se observa cu u~urint1i ca arhitectul a fost in mod constant sUnjenit de la Inceput de amplasamentul considerat ca un "bloc" Inchis, Minunatul element de arhitectura, care esre portatul principal, sutera eel mai mult, Natura acestui corp. cu extremuatile bogat sculptate ~i cu scara de acces, necesita un spauu larg p'entrua se dezvotta liber. Acest spatiu nefiind disponibil, rampa a trebuit tmpinsa cit mai aproape de cladire ~i astfel a rest reprimata miscarea ansamblului. Cite etecte suplimentare nu s-ar Ii obtinut in aces! caz, daca arhitectul ar fi putut dispune liber de imprejurimile edificiului ~i de pia\lli !

VIII SARAcIA DE MIjLOACE sr BANALITATEA AMENAJARILOR URBANE MODERNE

pare astaz! un curios decalaj tntr.e iSlOria. la.lu.rii artisrice acon.structiei urbane ~i istoria arhitecturii. ~i a artelor plastice. Urbanismul f~1 urmeaza cu rndaratnicie propriul sau drum, indiferent fatil ce ce se tnttmpla in stinga ~i in dreapta .. Acest decalaj era deja puternic in timpul Renasterit ~i Barocului ~i s-a accentual in zitele no astre, 0 datil cu resuscitarea stilurilor vechi. De aceasta data s-a vegheat cu rnai rnulta scrupulozttate la rigorile Imjtatiei; toate creatiile trebuiau sa se inspire cu maxima fidel ita te posibila din modelul mostemt de la trecut. Din simplul entuziasm pentru splendorile trecutului, s-au realizat, cu rnijloace pretioase, chiar ~i copii ale vechi!or cladir], care nu aveau 0 destinarie precisa ~i n u au raspuns nici unei necesitati. Walhala din Regensburg este replica unui templu grec, Loggia dei Lanzi i~i are copia la Munchen; s-au construit din nou bazilici paleocrestine; propilee grecesti ~jeatedrale gotice. Dar unde stnt pietele corespunzatoare ? Unde sint agora, torumu], piala cornerciala ~i aeropola? Nimeni nu s-a gindit la ele, Urbanistul modern se gase~te in mod periculos lipstr de toa te resursele artei sale. Aliniarnentul impecabil al fatadelor ~j "blocul" cubic, iatl! tot ce poate opune eJ bogiitiei trecutului. Arhitectului .1 se acorda milioane pentru a executa bovindour], lurnuri, ptnioane, cariatide ~i tot ceea ce contine carnetul sau de schlre, adica lot ceea cc s-a realizat in lume. Urbanistul, dimpotr iva, nu are dreptul la eel mai mic fond material pentru construirea colonadelor, porticelor, arcurilor de triumf ~i a tuturor mijtcacelor Hir~ de care aria sa nu se poate mariifesta. El nu poate sa dispuna tn, scopuri arusuce nici macar de spatiul llber care separa "blocurile" construite, pentru ca pin a ~i aerul, care nu costa nimie, apartine deja altuia, inginerului de drum uri, Igtenlstulut, Asttel au tost abandonare unul dupa .

72

SARAcIA

DE MIJLOACE ~I BANALlTATEA

altultoate mijloacele veriflcate ale artei de consrruire a oraselor, pina cind nu a mai ramas nimic, nici macar amintlrea, fapt ce poate fi demonstrat cu u~urinla: percepem tntr-adevar cu precizle enorma diferenta care separa vechile ptere, care De bucura ~i astazi, de monotonele esplanade moderne, dar gasim natural taptut ca. b isericile §i monumenrele sil. se ridice strict in centrul pietelor, ca toate strazile sll se intersecteze in unghi drept ~i sa debuseze nefiltrate tn piete, jar cladirile dintr-o piala sa nu constituie 0 incinta continua in care sa fie inserate edificiile monumentale, Reslmtim din plin efectul pietelor vechi, dar nu realizam care sint mijloacele necesare pentru a Ie produce din nou, pentru ca am pierdut sensu! relatiei Intre cauza ~iefect, Teoreticianul urbanismului modern, R. Baumeister", scrie in lucrarea sa despre dezvoltarea oraselor (p, 97): "EJementele care permit prcducerea unei impresii arhitectonice saustacatoare (in cazul pietelor) nu pot fi descrise sub forma de reguli generale". Mai este nevoie de dovezi suplimentare? Capitolele precedente nu au ajuns, dimpotriva, la formularea unor asemenea reguli ? ~i nu vor putea conduce, prm dezvoltare, la elaborarea unui veritabil manual de urbanism, la 0 istorie a acestei arte ? Singur examenul minutios a tot ceea ce maesrrii Barocului au realizat in aeest domeniu, in situatii atlt de diverse ~i intotdeauna cu aceeast siguranra, ar fi umplut numero ase volume; cu wale acestea, daca primul teoretician al urbanismului ~i singurul ptna in prezent a putut exprirna 0 asemenea opinie, nu este oare aceasta 0 dovada suficienta a faptulul caam pierdut sensu! raportur ilor dintre cauza ~i erect? Astfel, astazi, cei mai multi nu practica urbanismul ca pe 0 ana, ci il consjdera numai 0 problema de tehnica. Iar atunci clod efectul obunut nu corespunce cu nimic asteptarflor. ramtnem surprinsi ~i nemultumiti, ceea ce nu tmpiedica, tntr-o situatte viiroare, sl! se ado pte din nou acelasl.punct de vedere tehrric, ca ~i cum ar fi yorba de a trasa 0 linie de cale terata, cu care aria nu are nici 0 lcgarura, Chiar istor ia artei, care trateaza detaliile cele mai nesemniticative, nu a rezervat nici eel mal mie loc constructiei oraselorvatunci ctnd legarea carttlor , turnarea in cositor sau arta vestimentat!el tlgureaza alatur i de sculptura lui Phidias sau a lui Michelangelo. Daca aceasta llpsa nu ar fl ea inslis,i de netntetes, s-ar explica de ce s-a pierdut in urbanism firul traditjei artlstice. Dar sa revenim la analiza dovezilor noastre, Amenajartle moderne au trezit multiple critici pe care revistele de specialitate ~i ziarele le prezinta periodic. Dar pentru a exptica efectele nereusite, se invocacel mult, lei ~i colo, alinierea prea pedants a tajadetor. R. Baumeister scrie la pagina 97 a luerlirii sale: "Se depltnge pe buna dreptate caracte_rul pticttsitor al strazllor mod erne" ~i se critica apoi "efec-

AMENAJARILOR

URBANE

MODERNE

73

tul mas iv ~i Iipsit de eleganta:' al blocurilor moderne. in materie de monumente ni se anunia cu regularltate "noile ~i giganucele catasrrofev, dar cauzele etectulu] dezastruos nu stnt niciodata indicate, pentru ca in acest domeniu se line ca la 0 lege nat urala ~i ireversibila ca un monument sa fie dispus numai in centrul unei ptete, pentru ca eel tnctnstea caruia a fost r idicat sll poa ta fi vazut §i din spate. Una din acuzatiilc cele mai severe pe care 0 aduee R. Baumeister merita sa fie citata aici. A aparut in ziarul par izian "Le Figaro" din 23.08.1874, in care se poare citi, intr-un repo rraj privind voiajul Maresalului Mac Mahon: "Rennes nu n anupatizeaza Maresal, dar este un ora~ un de entuziasrnul nu se rnanifes ta niciodata. pe A

rernarcat acest lucru in toate orasele in care strazile sint parca trasate cu sfoara ~i se intersecteaza In unghi drept. Ali niamentul este incompatibil eu erervescen ta populara, 10 1870 s-a putut constata ca orasele ordonat construite s-au predat la trei ulani, in timp ce vechile eheate, erau gata sa se apere cu orice pre!". or;,~e, eu strazt tntorto-

Filr~ tncoiata, linia dreapta ~i unghiul drept caracterizeaza 0 organizare Cilrll sensibilitate. Dar nu stnt elemente deterrninante, peruru ell realizar ile baroce uulizeaza de asernenea a lin iamentul ~i ung hiu! drept. ~i,

totusi,

prin ele au fost obtinute reale efecte artistice dintre cete mai puternice. Este adevarat ell rectiliniaritatea singuril const ituie pentru 0 s trada un element neptacut. 0 alee riguros dreapta, lunga de mai multe mile provoaca pticuseala, ehiar ~i in locurile cele mai frumoase. Ea contrar iaza sentimentul natural, preia defectuos inega lttarite terenului, este
condam nata la monotonic tntr-o asernenea masurs. tnctt tensionat psihic, esti nerabdator sil se sftrseasca. Acelasi efect 11 produce 0 strada dreaptasi mull prea lungl!. Pe de alta parte, moderne, mai numeroase, pradue trcbuie avuta in vedere
0 aua

strazile mult mai scurre

de asemenea cauza, aceeasi un efect ca pentru
0

ale amenajartlor dezagreab il. Aiel piere, si anume

inchiderea insuficienta

a laturilor strazii, Intreruperne

succesive tntroduse
par te ~i de alta decit principale. din cauza

prin largi strllzi transversale care nu lasa sil existe de un rind de blocuri izolate, Iormeaza unul din motivele

caruia nu se poate obtine un tot ornogen, care sil pro duca 0 impres ie tavorab ila. Cel mai sigur reahzam aces t fapt, cornpartnd vcchile arcade ell im itutij le lor moderne, Vechea arcada, adesea magnifica prln detaliul de arhirectura, este iruotdeauna neintreruptll: fie acompaniaza tr aseul unei strazl, alit de depar te cit se poate cupr inde cu privirea, fie torrneaza perimetrul netntrerupt al unei aceasra continuitate se bazeaza piete, fie ccupa una efectul de, 'ansamblu, din !aturile sale, pentru ell numai Pe ea

pcrmue crearea unitarii prin succesiunea arcelor. Situatia este total diferita in cazul realizar ilor moderne. Chiar daca in entuziasrnul lor pentru aceste sptendide procedee ale t.recut.utui, diver§i ar hit ecti talenra n au reusit sl!

74

SARAcIA DE MIJLOACE ~I BANALlTATEA

impuna arcadele tn epoca noastra, a~a cum se vad la Viena in jurul Bisericii Votive, sau aproape de noua Primarte, la 0 atenta contemplare, modelu! vsch i este de nerecunoscut, pentru ca efectul prod us este cu totu! a ltul. Traveile sint cu mult mai marl ~i cu a exeeu\ie eu mutt mal bogatll d ectt la cele mal multe arcade din trecut dar, cu toate acestea,efectul urrnarit nu a fost ob tinut, Din ce cauza ? Fiecare arcada apartine numai grupului sau de case ~i desthiderile strazilor largi, transversale, trnpiedica producerea unui efect de ansamblu. Pentru a face sa a para a unitate care sa produca cfectul urmaru, ar tr ebui ascuns debuseul acestor strazt prin prelungirea arcadclor de jur-imprejurul pietei. Altfel, motivul imbucata\lt va ramine intotdeauna

acelasi motiv, strazile noi nu creeaza 0 impresie de unirate. 0 strada mouerna, adesea continua casele de colt, iar un sir de blocuri izotate
va cr ea intotdeauna un etect deplorabil, chiar daca sln t dispuse pe 0 curba. Aceste considerarii ne condue in miezul problemei. In urbanismul modern, raportul lntre suprafetele construite ~j suprafetete libere se inver-

incomplet. Din

seaza etectiv. Altadara, spatiile libere (strazi ~i pie\e) constiunau late inchisa, a caret forma era determinatatn Iunctie de ef'ectul
t r ebuia

sa-l produca.

Astazi,

se decupeaza

parcete

p eritr u a Ii constr

to talipe care uite sub

forma. de insule Odin.ioara, toate Ietelorconstrutte,

regulate ~i ceea ce mai rllmine esre strada sau piata. inegalit arhe disgrarioase dispareau in inrer iorul suprape cind astllzi, in compozlrta ptanurtlor urbarnstice wale

restur ile ~i unghcrele neregulate rarntn in seama pietelor. Pentr u ell regula principala este aceea conform careia "din punct de vedere arhitectonic , 0 rerea de strazi trebu ie Inain te de toate sa pcrmitn easel un plan convenabil. De aceea, intersecuile In unghi drept sin! favorabile:' (Baumeister, Dar care este dec! a rhitectul care se sperie ce 0 parcela neregulata p. 96). ? Ar fi

prababil unul care nu a depll~it notiun ile cele mai elementare ale artei de a concepe planurile. Tacmai terenurile neregulate otera intatdeauna posibiIitatea solutiilor inter esante ~i adesea ~i cele mai bu ne, nu nurna i pcntru eli obliga [a un s tudiu mai minutios al proiectu!ui ~i tmpledica astfel 0 executare mecanica a planului, dar ~i pentru ca rasa sa exsste in interiorul

clad irii diferite unghere potrivite pentru amenajarea unor sparii secundare (debarale, ascensoare, scan de serviciu, grupuri sanitareerc.), ceea ce nu
este caz ul in cladtrile cu u n plan regulat. A cauta parcete orrogonale pernru pret inse avan taje "arhitectonice" esre 0 gravll eroare ~i aceasta solutio nu va fi adoptata dectt de catre cei care nu se pr icep deloc la conceper ea ptanurilor. Este posibil ea reate frumuserile de strazi ~i piete sil fie sacrifi-

cate unei iluzii atit de desarte ? Cam ap se pare!

Daca se studiaza planul un ui edificiu complex constru it pe un teren de forma neregulata, se observa - daca cste bine com pus -- eli reate tncape-

AMENAJARILOR

URBANE

MODERNE

75

rile, slilile ~i aile piese laritarile stnt tndeparrate

principale au forme perfect armonioase. Nereguin elernentele nevazute ~i anume in grosimea mai sus. Nimeni nu apreei este insuportabil ~j este
Fig, 74.

pererilor ~i in incaperile secundare, enumerate ciaza 0 camera triunghiulara, pentru d aspectul imposibil sll dispui judicios mobilierul in ea. ln schimb, este foarte u~or de lnscris in acest sputiu cercul sau elipsa unei scari in spirala. Este exact ceea ce se observa pe planurile

oraselor

antice: forumurile comparabile rnarilor sllii au forme regulate, spatiul gol ~i vizibil filnd ordonat in functie de efectul pe care trebuie sa-l produca asupra observatorului. Dtmpotriva, wale neregularitatile sint rezolvate In interiorul masei co ns tru ite ~i TRIEST: ramtn invizib ite. Acetasi procedeu este Piazza della Cascrna. folosit aici la scara mai mica, alit de bine, Inclt in final toate Inegatuattle topograficc par a se descompune in cele m ai mid clemente componente ~i a se disimula In grosimea peretilor: accas ta solurie este pe cit de simpla pe aut de chibzuita, in prlvinta acestui aspect se observa astazi
0 practica

exact

contrara.

Luam

ca exemple,

trei piere

ale

,numeroase

aceluiast ora~: Triest. Piazza della Caserna (fig. 74), Piazza della Legna (fig. 75) ~i Piazza della Borsa (fig. 76). Din punct de vedere artistic, acesiea nu stnt pie Ie, ci doar resturi de spatiu gOI, proven it din decuparea ortogonata a "blocurilor". Daca privim ~i strazile Fig. 75.
care debuseaza aid, largi ~i 'dispuse prost, se tntelege ca este imposibill1 arnplasarea unui monument sau punerca in valoare a unui edificiu. 0 plata de acest gen este la rei de Insupor tahila ca ~i 0 Incapere triungh iulara. in acest context, un anumil aspect merna sll fie tratat mult mai detaliat. Am dernonstrat, Intr-un capitol precedent, ell nere gu lar ita t ea prete lor vechi nu avea nimic dezavantajos ~i soar putea deci constdera ell acest lucru se apl ica in egall1 masura ~f pieretor moderne. Nu este asa, neregularitate exista 0 dirercnta

TRlEST:
Piazza della Legna.

pentru ca, Int re acesre doua forme dccis iva: neregutar ita tea p ietelor

de din

Triest este evide nta, ochiul 0 percepe imediat, ~i frapeaza observatorul eu aitt m ai nep lacut eu cit fronturile care marginesc aceste piere ~i organizarea carticretor tncon] uratoar e sin! mai regulate. Dirnpotr iva, ncrcgutaritautc

76

SARAcIA

DE MIJLOACE

~I BANALITATEA

pietelor vechi In~aHi cchiul, ele se remarca imediat pe plan, dar nu ~i in reatitate, Un fenomen asemanaror se produce cu edittciife apar tintnd trecutului. Pe planurile biser icilor romanice sau gotice doar din tnttmptare se gasesre lei-colo un unghi perfect drept Intre axe; srramcsii nostr i nu puteau masura unghiurile cu 0 precizie suficienta, dar aceasta neregularttate nu constitute de altfel un inconvenient tntructt niei nu se observa. tn aceeasl maniera, planurile templelor din Antichitate prezinra neregularitati consi-derabile privind distanta dintre coloane etc., dar aceste detahi nu se remarca dectt cu ajutorul unor masuratori precise, nu doar prin sfmpla percepere. Din aceasta cauza se acorda putina importanra unui asemenea aspect, pentru eli se construia avindu-se in vedere etectul real ~i nu de dragul planului. Pe de alta parte, s-au deseoFig. 76. perit rafinamenteincredibile in curbura antablamentelor, care aproape eli scapa instrumentelor de masura dar care, cu reate acestea, s-au impus ~i au fast executate, pentru eli absenta lor ar fi Iost remarcata dintr-o simpla privire. Cu cit se compara mai mult metodele vechi cu procedeele actuate, cu atit se acumuleaza mai multe opozitii si, pe 'plan artistic, compararia se face in. detr imentul rutinei moderne. Aminti m doar tea rna Hpsitl! de orice temei, eu care evitarn tnai nt ari!c sau rerragertle in aliniamentul TRIEST: fatadelor. Amintim tearna de straztle curbe ~i de Piazza della Borsa. faptul col ~i pe tnaltlme cHidirile noastre tind spre acelast coronament: aproape toate adopta tnaltimea maximala au torizata prin regutamente, iar rtgldiratea aces lei orizontale este sub liniata in plus de un adevarat catalog de cornlse agresive. Ne gindim in sfir~it la aliniamentele Interminabile ale Ierestrelor de aceeasi dimensiune~i' factura, la abundenta micilor pjlastr! ~i a volutelor necontenit repetate, in general prea mici pentru a crea un erect ~i cu 0 execuue industriallzata de proasta calitate, fii.nd turnate in beton, la abserua suprafetelor pline mai mari, Iinlsttte, care stnt evirate astaz] prin inlacuirea cu Ierestre oarbe, chiar ~i atunci clnd aceste supratete rezulta structural. Pentru a ajunge la 0 apreciere definttiva, vomIncerca in capitolul

I ,

urmator

a scurta descriere a sistemelcr

moderne,

IX
SISTEME MODERNE

istemele moderne 1 Da! Volnre dea aborda totul sistematic, fl!.rli niei cea mai mica abatere de Ia schema odata stabilita, pin a dud geniul este distrus ~i orice sentiment ~i bucurie de a trai tnabusite de Jogicl1, iata aspectul caracteristic al epocii noastre, Posedam trei sisteme principale de construire a oraselor ~i ctteva subvariante suplimentare. Sistemele prlncipale stnr: rectangular, radial ~i triangular; variantele sint in general cornbtnatii bastarde ale schernelor precedente '. Toata aceasra multime nu prezinta nici eel mai mic in teres din puncrul de vedere al artei, nu releva nici cea mai mica urma de substania artlstica. Cum cele tr ei sisteme servesc in exclusivitate la regularizarea schemei de strazi, se stle de la tnceput ca finalitatea lor este strict tennica. 0 retea de strazi nu serveste niciodata altceva dectt circulatta ~i cu stguranta nu arta, pentru eli nu poate fi perceputa in toate sensurile sau cuprinsacu privirea, dectt pe plan. Din aceasta cauza, nu s-a pus piOli acum problema retelelor de strazj, fie la Atena sau in Roma antica, la Niirnberg sau la Venetia. Acest aspect. nu priveste arta, in masura In care scapa perceptiel noastre. Nu este important pentru aHa. declt ceea ce poate fi vazut ~!cuprins ell privlrea, adica fiecare pia\l!. sau Iiecare strada luata separar'. Din aceste considerenre foarte simple, rezulta ca, in anumite conditil, oricare dintre retelele de strazi af putea produce reate tipurile de efecte artistice, numai daca nu ar fi realizatacu cinismul atit de brutal pe care n pretinde genius loci al oraselor din Lumea Noua ~i care a devenit, din neterlcire, 0 moda foarte mult prelua ta in \arile noastre, Chiar ~i in sistemul ortogonal s-ar putea realiza strazi ~i piete de 0 frumusere perfecta, numai daca tehnicianul ar lasa uneori artistul sa-i priveasca peste urnar ~i daca ar accepra sa mule putin, ici ~i colo, rigla~i compasul, Daca amtndo i ar avea acclasi dezidcrat, s-ar putea gast astfel un modus vivendi, pentru ca

78

SISTEME MOD ERNE

artistul nu are nevoie dectt de citeva strazi ~i plete principale pentru scopul sau, Illsind restul circulatrei ~i nevoilormateriale zilnice. Marea masa a Iocutntelor este destinatll muncii ~i orasul poate aparea aici in \inutll de lucru. Dar putinelc strazi ~i piete principale trebuie sa se prezinte in cele mai frumoase podoabe ', pentru a fi bucuria ~i mind ria locuitorilor, sa trezeasca spiritul civic ~i sa inspire necontenit sentimente mari ~i nobile tineretului care se pregateste pentru via 111. Asa cum era in orasele vechi. Majoritatea strazilor secundare nu au 0 mare valoare arustica. Numai calatorul, bine dispus din cauza ccnditillor noi, speciale in care se afla, apreciaza in intregime ceea ce vede, pentru ca IOlUl ti place. Dar 0 examinare critica nu va reline declt un mic numar de strazi §i de piete importante, situate in centrul orasului ~i in care cei din trecut, printr-o tmeleapta folosire a mijloacelor, au concentrat tot ceea ce au putut aduna ca opere de arta pub lice. lata stabilit punctul de vedere prin care va trebui sa apreciem posibilitatile artistice ale sistemelor urbanismului modern, altfel spus, modul in care, in eel mai bun caz, se poate ajunge la un compromis. Pentru ell reate cerintele artei vor fi respinse de sustinato rii modernismului ~i tot ceea ce am expus pina acum, 0 demonstreaza foarte clar. Oricine doreste sll devina aparator al cauzei artistice trebuie sa fie hctartt sa demonstreze ca, pe de 0 parte respectarea lntru totul a punctului de vedere al circulatiei nu este 0 necesitate absoluta ...iar pe de alta parte ca cerin tele artei nu stnt neaparat contrare celor ale vietii moderne (igiena, circulatie etc.). Vom incerca sa tratarn aiel primul punct, rezerFig. 77. vindu-I pe al dailea pentru capito lele urmatoare, Sisternul eel mai des falosit este ststernul rectangular (fig. 77). De timpuriu el a fast aplicat cu 0 logica inflexibilll la Mannheim al carui plan este un esrchier perfect: nu se gaseste nici cea mat mica exceptie de la aceasta regulll arida, care cere ca taate strazile sa se intersecteze dupa doua directii perpendiculare ~i ea aceste Iinii trasa te cu sfoara sa continue ptna in zona verde din afara orasului, "Blocul" de case rectangular domina intr-un mod absolut ~i intr-un asemenea fel, incit s-a cansiderat chiar inutil sa se dea nume strazilor, dovedindu-se multumi'taare doar numeratarea grupurilor de case, LYON: Pial' Louis XVI. tntr-o dlrectie cu Iiter e, in cealalta cu eifre.

II
I

I
I

I I

I I

SISTEME MOD ERNE

79

Au fost tnlaturate astfel ultimele vestigii ale vechilor procedee ~i nu a ramas nimic care sA -se adreseze imaginatie! sau fanteziel, Mannheim r~i atribuie inventia acestui sistem, Volenti non fit injuria. Cel ui care vrea sA trudeasca adunlnd toate paginile de critici ~i de zefleme1e, pe care aceasta dispozitie le-a inspirat, ar putea umple volume Intregi. In aceste conditii, este de netnteles ca tocmai acest sistem a putut eueeri lumea tnrreaga, Pretutindeni unde este construit un cartier nou, se aptica acest sistem", deoarece chiar daca se aplica schema radiala sau triangulara, micile ochiuri ale retelel rarntn tmparttte, alit cit este posibil, dupa schema ortogonala. Acest fapt este cu alit mal uimitor cu cit, din' punct de vedere al circulatiei, o astfel de dispozitie a fost respinsa de mult limp. Baumeister aduce toate argurnentele asupra acestui subiect, Le vorn adauga un inconvenient care pare a fi ramas neobservat pina asrazi ~i 'care priveste dezavantajele intersectiilor in circulatia vehiculelor, Vom studia in aeest sens schema de circulatie in cazul in care 0 singura strada debuFig. 78. ~eazli inlr-o alta, admitlnd ca automobilele circula pe sttnga (fig. 78), Un automobil mergind de la A 'C' ~ ~ catre C poate tnUlni patruautornohile venind de la C catre A, de la C spre B, de 1a B spre A ~i de la B catre C, ceea ce determina patru inerud~ari. Un automobil circulind de la A catre B are de asemenea patru posibilitati de a in tllni un alt vehicul, I_III" .IU811"eafrill Pentru automobilele circulind de la B catre A nu exista decit doua noi posibllitari de incrucisare, altele dod fiindcuprinse in seria precedents. Aceasta revine intr-adev~rchjar daca un auto mobil, circultnd de la B catre A, Inttlneste un altul venind de la A catre B ~i invers. La fel, nu rezulta decit doua noi tncrucisari pentru un automobil venind de la B catre C ~i nlci 0 vartanra noua pentru traiectoriile C-A ~i CoB. Farl:i sa luam in considerarie repetartte, stabilim urrnatoarele douasprezece postbilit:l~i:
.

.A~::::~:.:.:<>;::~.::~ .. B

}. f.

AB~iBA 'AB §i BC 'AB§i CA

AC~1 BA AC~iBC AC~iCA

BA~iCA BA~iCB 'BC~iCA

AC~i CB BC~iCB AB~iCB Dad! se examineaza fiecare din aceste cazuri pe (igura 78, se va remarca, fllni greutate, ca posibilitatile de incrucisare marcate cu un asterix stnt cele in care doua traiectorii se intcrsccteaaa '. Aceste trei cazuri stnt suparatoare pentru circulatie ~i vor provoca un eventual blocaj, unul din automobile trebuind sA astepte ca un altul sa fi treeut, pentru a putea trece el tnsust, Totu~i,cele trei cazurt problernatlce slnt tnca suportabile, pentru

80

srSTEME MODERNE

ca, daca traticul nueste tip de intersectie, unde

mai larga

prea
0

intens, blocajele Vat singura strada debuseaza este eel mai frecvent

n destul
tmr-oatta
in orasele

de rate. vechi

Acest ~i este

(in general

~i mai tmportanta),

eel mai avantajos, din cite soar putea imagina, pentru circulatie, In cazul unei intersecrit cu patru drum uri, situatla devine mult mai dificiHi.. Excluztnd u-se reperarile, numarul de Incrucisasiposfbile se ridica la 54, iar traiectorille se imersecreaza in 12 cazurt", Nurnarul intersecrarilor ~i riscurile de perturb are a traficului sint de
Fig. 79. II

patru

ori mai numeroase.

Traiectoria

unui

automo-

B :: .. -: ..

t,>~.:: -.
. •. _-->--

bil, mergind de la A catre B, se Intretaie eu aile patru; ea intersecteaza perpendicular, chiar in mi]locul intersectiel, tralecroria B-C (fig. 79). lata pentru ce in aceste Intersectu, cind stnt intens D frecventate, trebuie mers la pas; ~i tolleei care
obisnuiesc sa circule cu automobilul ~tiu ell in cartierele moderne esie aproape imposibil sa avansezi mal repede, in timp ce pe strazile tnguste ~i aglomerate ale orasului vechi soar merge cu u~urinta la trap. Este foarte natural, pentru ell aiel intersecriile

:i c
stnt rare,
refativ

~i chiar drumurile laterale, care intra de pe 0 smgura parte, putin numercase, Situatia este ~i mai trista pentru pietoni,

stnt
La

suta de past, stnt obliga\i sa parllsese1i trotuarul pentru a traver sa o strada ~i au nevoie de Intreaga lor atentie pentru a evita autornobilele care tree din dreapta ~i din sHnga. Le Iipseste protectia naturala a unui fiecare
0

front continuu de case. In toate orascle unde exista un "corso", acesta tmprumuta involuntar 0 desfasurare relativ continua a Iatad ei, care ofera

protecua laterals dorita ~i farl! de care tntreaga ptacere filrat tndoiala strlcata de atentia care trebuie acordata intersectie. Acest Iucru esteevident pentru Ririgstrasse
cladirea Socictatu f1uxul trecatorilor

a plimbarii va Ii automob ilelor in din Vierra. De la

de Horticulrura, ptna la prelungirea strazii Karntncr, se deplaseaza numai pe latura interioara a bulevardului,

in timp ce latura opusavcare este vara chiar agreabila din cauza ea esre umbrita, ramtne goala. Care este cauza ? Pur ~i simplu la sud ar trebui traversata Plata Schwarzenberg, actiune foarte ncptacuta. De Ia strada Karntner ~i ptna la Muzee, promenada trece brusc pe cealalta parte a Ring-ului. De ce ? Pentru ca, in caz contrar, ar trebui sa se treaca prin fa\a rampei de acces a Operei, ceca ce ar fi tmpotr iva nevoii f'irest! de protecrie

laterala.
Cind imagina adauge mai mult de patru strazi converg tntr-un singur punel, se poate ce conditii minunate 0 strada intersectiei, de. circulatie se obtin. Este deajuns sa se pentru ca numarul de tncrucisart posfbile sa

SISTEME MODERNE

81

creasca la 160, cifra de zece ori mai mare dectt cea initiala ~i numarul de intersectii sttnjenitoare pentru circulatie ar creste tnconsecinra. ~i apoi, ce se poare spune despre Intersecutle cu ~ase strazt ~i chiar mai multe, debustnd din toate direcuile, ea in exemplul din figura 80? In interiorul unui oraypopulat, devine imposibil 54 se circule normal la orele cele mai aglomerate ~i autoritatile stnt obligate sli intervina prin persoana unui agent de circulatie, care sa asigure, de bine de rau, scurgerea traficului. Pentru pietoni, 0 piatli de acest gen reprezinta un adevarat perieol. De aceea, pentru 0 cit de mica preventre a pericolelor cele mai marl, s-a ereat in centrul pietei un micpetic circular de trotuar ca 0 insula salvatoare, pe care se aWi silueta elonsata a unui superb felinar, asernanator unui far in mijlocul valurilor dezlantuite de automobile. Aceasta insula salvatoare, cu felinarul sau, este Uril indoialil invenria cea mai origmala, grandicasa, a urbanisrnului modern. Dar chiar cu toare aceste masuri de securitat e, traversarea unei asernenea piete nu este recomandabilll declt oamenilor robusu, un om virstnic sau infirm preferind aproape intotdeauna sa faca un mare ocol. Iata deci succesele unui sistem care a lnlaturat necrutator intreaga tradttie arnsuca, pentru a nu lua in consideratie dedI. problemele de circulatie. Acestor nod uri monstruoase de straz], Ii se da numele de piete, chiar dad nu se regasesre nimic din ceea ce determina caracterul unui asemenea spatiu ~i care pare mai curlnd sil co ncentreze tot ceea ce este tn acelasi timp ~i urtt ~i putin practic, lata ce rezu lta cind se deseneaza planul pornind de Ia "bloeuri" ~i nu de la piere ~i strazi a~a cum ar trebui, Prin folosirea sistemului ortogonal, apar asemeFig. 80. nea nod uri de circulatie, ori de cite ori accidentele terenului sau jonctiunea cu 0 retea exlstenta obliga la curbarea sau fringerea schemei tn caroiaj. In plus, rezultil, "pie!.e" trjunghiufare, ca in figurile 74, 75 ~i 76. Aceste intersectil ~i piete stnt ~i mai frecvente, atunci ctnd se folosesc sistemul radial, sau sisternele mute , (fig. 81). In sfir~i!, gloria revine amenajar ilor mod erne, care Iolosec forme perfect regulate, ca cercul (fig. 82) sau octogonul, ca la Piazza Emmanuele din Torino. CASSEL: Nimic nu demonstreaza mai bine decit aces tea disto Kdlnerstrasse. paritia oricarui sentiment ~i a traditiei ar tlstice. Pe hirtie, 0 asernenea pia!a produce un efect deosebit prin regularilatea sadar cum este in realitate ? Iesirile prin diferiie strazi, ceea ce in trecut se evita prin diverse artlficii, sim prezente aici in toara amploarea, pentru ca nodul de circulatie este in acetast limp un IDe al tuturor perspectivelor, Factnd un tur al pfetei, ai in fala ochilor Intotdeauna acelast spectacol, tnctt nu ~tii

82

SISTEME MOD ERNE

niciodata in care punct te am in realitate. Este suficient pentru un strain sa se tntoarca 0 singura data in acest carusel deconcertant pentru a se rilt~c1. La Palermo in Piazza Vigliena (Quatro Canti) nici chiar decoratia pretennoasa a celor patrucotturt nu producenici un efecr, Fig. 81 pentru eli stnt nediferentia te. Desi numai doua s trazi pr incipale se taie tn unghi drept in aceasta pialli cctogonala, se vad turtsti care intra pe una din strazi, pentru a-i cauta numele, sau pentru a repera unedificiu cu noscut, ca mijloc de orientate. In realltate, tozceea ce se ci~tigll. printr-oasemenca organizare este absente directiei dorninante in plata. lipsa de varietate a perspectivelor ~i a LYON: punerii in valoare a edificiilor7. Ce idee ciudatli aveau cei Place du Pont. din trecut, dea da attta importanta acestor lucruri ! Acest tip de piata, cu refugiul pietonal ~i cu felinarul sau monumental in forma de cotoana, a cunoscut primele realizari la Parisvcu roate ca, in afara de ultirnele mari regularjzart, nici unul din sistemele moderne descrise mal sus nua fost aplicat tcarte rrguros. Motivul a fost, pe de 0 parte legat de rezistenta naturals a spatiilor existents, pe de alta parte de tenacitatea cu care s-au mentinut bunele traditii artistice .. Metcdele folosite au fost deci diferite in functie de cart+ers], daca s-ar cauta un Fig. 82. numitor comun, am putea probabil gast 0 anumita rama~l!a a tradiriet baroce. Astfel, este evident ca dorinta de a produce efecte de perspectiva s-a pastrat §I in acest sens se pcate.consideraca procedeu fundamental a1 acestui sistern, larga esplanaca a caret perspectiva este tnchisa prinrr-un edificiu monumental. La aceasra se ada uga pro· cedeul modern albu levardu luicir cu lar. in limp ce ~ dezmembrarea ingustelor mase de case vechi a fost CASSEL: Konig.platz. irnpusa de circurnstante, 0 regularizare de 0 asemenea arnploare are un important rasunet si a reusit sa taca scoata mai tutti ~i mai ales in marlleorase rranceze, Ca exernplu de pla!a taiatil in inirna unei Impletitur i de strazl tntortochiate, vom mentiona Place Saint Michel din Marsilia (.fig.. 83), Place du Pont din Lyon ~i multealtete. Aceasta metoda are a nuanra de transfermare radicala care aminteste de regular izarea Romei sub Nero, chiar dad. mai blinda, modern moderatli. S-au construit strilzi sibulevarde circulare Ja Marsilia, 1a Nimes (Cours Neuf, bulevardul Grand ·Cours, bulevardul Petit Cours), la Lyon (COUfS Napoleon), la Avignon (Cours Bonaparte) ~i tn multe alte ora~e. In Italia, aceste bulevarde cu numeroase be nzi de circulatie ~i marginite de alei stnt numite Corso sau Largo. Largile bulevarde

SISTEME MODERNE

83

au aparut eel mai adesea pe amplasamentul ..vechilor fortifica\ii la Viena, Hamburg, Miinchen, Leipzig, Breslau, Bremen, Hanovra; la Praga tntre vechiul ~i noul eras; la Anvers, la Fig. 83. Wiirzburg (Iuliuspromenade, Hofpromenade etc.) ~i in multe alre pliqi. Motivul bulevarduluteste foarte vechi ~i Intr-un mare numar de locuri s-a il dezvo lta t ,autonom: Langgasse la Danzig, Breiten Gasse la Weimar, . ;x Kaiserstrasse la Freiburg, Maximilianstrasse ja Augsburg, Unter den Linden la Berlin. Caracterul acestui tip de bulevard, Jarg ~i conceput pentru MARS1LlA; Plata S. Michel. perspectiva tndepartata, se regaseste la Jagerzeile, in Viena , Acrlunea de regularizare 0 data. terrninata, Graben, care este actualmenre 0 pia\li, va deveni un hutevard de acest gen. Acestea stnt forme ale urbanismului modern, care mai produc tnca efecte artistice, asemeni celor imaginate de epoca baroca. Dar de tndatace schema geometrica ~i sistemul de "blocur!" stnt prioritare, arta este condamnara la tacere, Modernizarea de la Gotha, Darmstadt ~i- Dusseldorf, planul in evantai de la Karlsruhe stnt exemple printre multe altele. Golul dezolant al acestui rei de plete ~i strazi moderne (Ludwigsstrasse la MUnchen, Rathausplatz la Viena), in contrast cu animaria str1idu\eIOr strlmte ale oraselor vechi, demonstreaza ca in acesre extinderi problemele circulatiei nu au fost luate in consideratie cum ar fi trebuit, chiar daca au fost, dupacum soar parea, primul obiectiv al aces tor masuri, La periferia orasetor se traseazabulevarde largi, pe care niciodata traficul nu va fi intens, pe cind centrul orasului ramtne tnca limitat pentru multa vreme, Poate caaceasta Ii va convinge pe apararorii unei asemenea viziuni lnguste eli rezultatele actuate sint prea putin valoroase pentru a-i autoriza sli arunce in cele patru vinturi ajutorul artei, tnvatamintele istoriei ~i marile traditii ale organlzarii oraselor. Daca ne estepermis, vern mentiona in acest sens inca un motiv care [oaca un rol foarre important tn amenajar ile moderne: aleile ~i grlidinile. Nu exista nici 0 tndoiala ca acestea constituie un factor de Igiena important. Nirneni nu poate contesta farmecul frumusetllor naturale in inima unui mare ora~, nici contrastul excelent al arborilor cu ar hirectura edifieiilor, dar se po ate punetntrebarea daca aceste resurse sint amplasare in cele mai_bune locuri. Din punct de vedere al igienei, raspunsul par..e simptu+cu cit mal [nuWi verdeata, cu atit mai bine. Asadar, totu! a fost spus. Nu este

".VUJ,

84

SISTEME MODERNE

tnsa acelasi lucru din punctul de vedere al arret, pentru ell ceea ce intereseaza eel mai mull este Ielu l in care este folosita vegetatia, Modul eel mal frecventsi mai fericlt este eel din cartierele de vile, cum stnt: celebra centura de vile la Frankfurt pe Main, in lotlzarea de Ia Wahring din apropierea Vienei, In tmprejurimilc vechiului erele rezidentiale din stauunile balneo-climaterice: ora~ Dresda

Wiesbaden,

ca s,i in cartiNisaetc,

Cu cit aceste prezente vegetale se apropie de centrul unui mare oras" in special de edificii publice importante, cu ant este mai difieil de gasjt 0 solurie care sa sausraca toate cerintele s,i sa fie in acelasi limp s,i 0 opera de arta perfecta .. Dupa cum peisajele naturaliste, contemporane, nu convin operelor monumentale, deexemplu ca fundal pentru marile scene mitologice sau religioase, sau penrru decoraria monumentelor sau a bise-

ricilor,

un conflict neptacut de realism s,i idealism, pe care nici 0 stratagerna nu-l poate rczotva, inaintarea gradinii engleze ptna la limita pietelor principale ale naste conflicte Intre principiile s,i efectele na turalismului pe de

deoarece

rezu lta

ob ligatoriu

stil rntre
tot la Icl, unui ora~ 0 parte s,i

caracterele

stilurilor monumentale pe de aWl parte. Senttrnen tul acestui conflict s,i dorinta de a-I suprtma au indemnat la crearea parcu lui francez, eu arborii sill tMa!i, dar chiar s,i aceasta forma a naturti supus a legilor arhitecturale
Mar ile piete erau nu a fost folosita in trecur, monurnentale ale Anttchttaui,

decit in vecinatatea
Evului Mediu

castelelor.

~i ale Renasterti

in exclusivitate centre ale artelor figurative majore, in special de arhirectura ~i sculptura. Se va putea constata efectul deplorabtl pe care II creeaza plantautle in asernenea locuri, privind fotografii din Ring, cu aleile salt; de arbo ri debit] ~i ptperniciti. Toate imagini!e stnt luate iar na, pentr u a se distinge ma~ar puun splendoarea Dar adesea, se prefera un desen edificiilor printre rarnurile desfrunzrte. care sa permita eliminarea

fotografiei, cornpleta a arborilor care deranjeaza, Nu ar fi .ca acest lucru sa se inUmpJe ~.i in .realitate? ellberara ea loc de pcrcept!e. daca prtvirea este Din toate aces tea rezulta ca arborii
piedica baro c. pentru D astfel vedere, iar aceasta strict regula. estetica,

mai bine, din acelas i motiv, Ce tnseamna deci 0 pialll incomodata de Ir unzis ?
nu trebuie sa constitule la rnodelul tntot0 0 tntoarcere

necestta este

de certnja,

imposibil

de respeciat

deauna ~i pretutindeni, penrru ea. ar duce in urbanism ul modern, la suprimarea aproape totala a plantatiilcr. In orasele noastre exis ta la fel de puun loc pentru arbori ca ~i pentr u monumente. In arnbele slruarii, cauza raului este "blocul" modern. Este adesea uimitor cite gradini gi!se~tj in vechile erase, ascunse in interiorul grupurilor caror prezenta diferenta intre miei tnctntatoare de locuinte ~i a cladiri. Ce parcurilor

nu 0 ghicesti tnainte de a intra in curti sau aceste mici gradini particulare ~i majoritatea

SISTEME

MOD ERNE

85

publice! Gradina particulars este adesea Inconjurata de nurneroase altere este protejata tmpotrtva vtntului ~i de praful strazitor prin fronturile cladirilor ~i asigura 0 ambianta binefacatoare ~i un aer attt de curat, pe cit este posibil in marile ora~e. Este pentru proprietar un adevarat loc de reereere ~i 0 binefacere pentru toate apartamentele vecine, orientate spre curte. care se bucura asttel de un aer mai bun, de lumina zilei ~i de 0 vedere agreabila catre vegetatie. Dimpotriva, camerele unui imobil modern, care stm orientate due curti, strtmte ~i Intunecoase, adesea gretoase ~i prost aerjstte, ceea ce determinli inchiderea ferestrelor, sint tnchisori care displac locatarilor ~i care fac sa creases cererea de locuinte tradinonale, fapt ce este in dezavantajul noilorcartiere. Gradina publica moderna, des~hisli pe toate laturile catre straz], este expusa vintulul ~i intemperfilor ~i tnecara de praf, doar daca no. este attt de mare inch sa poata fi evirate aceste inconveniente. Astfel, aceste parcun moderne no. indeplinese de loe 0 tunctte de igiena ~i, mai ales in perioadele de canicula, publicul ajunge sate evite din cauza prajululsi a caldurli. Greseala apartine din nou sistemului suparator al "bloc.urilor", pentru eli gradinile, ca edificiile s,i monumentele, exemplele trecutului 0 demonstreazli, trebuie integrate intre constructii ~i nu lasate in rnijlocul unor spatii goale. Ca exernplu de plantatie nepotrtvna vom eita plata care se lntinde in spatele noii Burse din Viena. Din punctul de vedere al igienei, prezenta celor cttiva arbori este absolut neglijabtla, pentru d nu ofera nici umbra, nici aer curat, dimpotrivli, acestia trebuie protejati s1l nu disparllJ din cauza caldurii ~i a prafului. Dar sa impiedice vederea spre Bursa, aceasta le reuseste. Nu ar fi fost mal [udicius sli se economiseasca sumele cheltuite in van pentru ptantatti mediocre. ~i s1l. se realizeze in locul lor adevarate grlidini inchise, evitlndu-se mal ales amenajarea lor pe marginea unei straai ? Pretutlndeni unde gradinile particulare, care faceau alta data parte dintr-un palat, au tost deschise pubticului, pOI convinge ca pareurile de acest fel, situate separat de circulatie, i~i indeplinesc pe deplin tunctiunea sanitera chiar dacs stnt de proporttt recuse, iar plantele cresc bine. 0 dovada evidenta a slabei ulllitilli a planta tiilor Instruite de-a. lungul strazilor, in special a aleilor cu arbori plapinzi,esle desigur faptul eli, inai ales in zH·elecaniculare, plimbarea nu se face pe alei ci pe trotuarele bulevardelor. Prtncipalu l interes fall! de aceste plantatti consta filra tndoiala, in stropirea frunzisului care, in zilele foarte fierbinti, ar trebui considerat ca un aparar de hidratare ~i rlicorire a aerului. Probabil ca acest mic avantaj justiflca realizarea unor asemenea aliniamente de arbori, pretutindenl unde locul 0 perrnite. In fata monumentelor, ele ar trebui totusi intrerupte, pentru ca in acest caz nu exista nicio indoia]l! ca Inconveriientele estetice tree inaintea micilor avanta]e de iglena. Din doua rele, 11vom
~j'

*i

86

SISTEME MODERNE

alege pe eel mal mic ~i vom tntrerupe alinierea arbo.rilor. Contradictia intre metodele vechi ~i cele moderne, care se extinde deci si asupra artei gradinilor, ne permite acum prezentarea unei sjnteze a aces tor probleme. Continuind evolutia istorica a strazii, care la origine era o linie netntrerupta, as,a cum se prezinta tnca in sate, inchiderea spatitlor s,i unitatea impresiilor vizuale ramtn punctul de plecare al tuturor organizartlur vechi, Amenajarile moderne urmaresc obiective exact inverse: decuparea in blocuri izolate, grupul de locuinte, blocul-piata, bloculgradina, fiecare marginite de [ur-tmprejur de straz]. De aici vine aceasta ob.is,nuin\!! putemica de a situa toate monumentele in centrul unui spatiu Iiber. Aceste abs urditan nu stnt lipsite de 0 oarecare logics. Soar putea da 0 defini\ie matematica a ideaiu]ui din care provin aceste aranjarnente: se vrea sportrea Ia maximum a Jungimii fatadelor. Fara tndoiala, am dezvaluit toto data rariunea Iormala a ststemului modern at "bloc uri lor", iar valoarea fiecarui teren creste 0 data cu pcrimetrul Iatadelor. lnu-o impar\ire pe parcele, valoarea maximala a terenului de construit este cea obunuta ctnd fiecare "bloc" prezinta un raport maximal Intre perimetrul ~i suprafata sa. Din punet de vedere strict geometric, parcelele rotunde stnt cele rna! avantajoase ~i ar trebui dispuse ea bilele de marime egala, adunate cit rna! strtns posibil: in consecrnja, ~ase dintre ele ar trebui sil 0 [nconjoare pe a saprea. Trastndu-se lntre aceste "blocuri:' strazi drepte ~i cu 0 largime constanta, cercurile ar deveni hexagoane regulate, asemanatoare unui carelaj sau celulelor unui ragure". Este greu de crezut ca omul sa fie capabll de a pune in apucare 0 idee de 0 asemenea urttenie ~i monotonie ~i care distruge orice posibilitate de orientare. Aces! lucru incredibil a devenit totust realitate 1a Chicago. lata deci chintcsenta sistemului "blocurilor" Un lucru este sigur: arta ~i frumusetea nu-si au niei eel mai mie Icc, La noi, in Lumea Veche, unde oamenH cunosc frumusetea ~i tarmecui batrtnelor orase, este impostbil sa se ajunga la asemenea extremisme. De aceea, mai ales pentru noi, farmecul oraselor trecutului este in mare parte pierdut pentru totdeauna, pentru ell esre incompatibil cu conditfile vieti! moderne. Dar dad: reruzam aceasra fatalitate, sau dimpotriva, vrem sa. salvam alit cit este posibil valorile artjstice, trebuie sil distingem cu mare claritate attt ceea ce poate rr pllstrat, cit ~i ceea ce poate Ii abandonat, Vom consacra acestei probleme capuolul urmator.

x
LIMITELE ARTISTICE ALE AMENAJARILOR URBANE MOD ERNE
umarul de motive arnsuce 131 care s-a renuntat in amenajarile urbane mod erne nu este deloc restrins. Aceasta constatare poate (i dureroasa pentru 0 fire senstbila, dar art!stul practician nu trebuie ?i nu se va lasa condus de asemenea accese de sentimentalism. De altfcl, succesul repurtat de ameaajarile pitorestl nu va fi nici decisiv,nici durabfl, caca ele nu vor raspundecondiuflor vie!!i moderne. tn viaja publica, multe Iucruri s-au transformat ireversibil, golind de semnlficarie multe forme arhitecturale vechi, ~i in acest sens nu mal putem sehimba nimic, Ce mal putem face noi, daca astazl toate evenimentele vietii publice stnt cornentate in ziare, in limp ce odinloara, in Rorna arnica sau in Grecia, ele se aflau din gura craintcilorpublici, la terme, in portice sau in piete ? Ce putem face clacii activitatea comerciala se restrtnge tot mai mult din piere, pen tru a se tnchide in constructii utjlitare, dar ines tetice, saueste inghilitli de sistemul livrariler la domieiliu? Ce purem face, daea ttnttnlle publiee IIU mal au d~ctt 0 valoare decorativa ~i stnt parasite de multimile pline de viaFt ~i pitorestl de alll!datli, pentru eli apa este adusa prin instalatii mod erne, mult mai comod, direct in casa ~i in bucat arii ? Operele de arta, de asemenea, abandoneaza tot mai mult strazile ~i pietele pentru a se retrage in colivfile artei care stnt muzeele; ~i [a fel a disparut ~i anirnatia pitoreasca a sarbatorilor populate, cortegiiIe deearnaval §i aile defilari, proeesiuni religioase sau reprezentatii teatrale dill iarmaroace, De seeole, dar in special in timpurile noastre, viata populara se retrage progresiv din picrcle publice, care au pierdut astfel 0 mare parte din semnificatia lor mal veche, In aceste conditii, se In\elege ell gustul pentru pietele frumoase s-a atrofiat la majorttatea oamenilor. Viata anticilor era muIt mai potrivita creatiei artistlce a oraselor decit viata noastra rnoderna, reglat!! matematic ~i care

88

LIMITELE

AR TISTICE

reduce omul tnsusi la 0 masina. Condititle noinu au modificat doar punctul de vedere al urbanistului in Iiniile sale generale; ele eer imperativ un mare numar de modtficart, care afecteaza tn detaliu practica sa. Dirnensiunile gigantice luate de marile noastre erase in primul rind au Hicut 511 se rupa peste totcadrul formelor arusuce strlivechi. Cu cit creste orasul, cu alit eresc pietele ~i strazile, cu atit imobilele se tnaltli ~i se extind, ~l dimensiunile lor, etajele nenumarate ~i rtndurile lor interminabile de ferestre impiedica orice orconanra eficace din punctul de vedere al artei, Totul se dilata la nesnrsrt ~i vesnica reluare a acelorasi motive arhitecturale ajunge sa toceasca sensibilitatea, incit este necesar sli se recurga la mijloace foarte puternice pentru a mai produce tnca un oarecare etect. Asttel, noi nu mai putern scnimba nirnic, iar urbanistul, ca ~i arhitectul, trebuie sa-~i elaboreze propria scara de interventie In orasul modern de citeva milioane de locuitori, De alttel, 0 asernenea concentrare de fj inte umane pe un spariu restrtns antreneaza 0 crestere exorbiranta a valorii terenurilor de constructie ~l nici parricularri, nici administratiile comunale nu au puterea sa se susrraga consecintelor naturale ale acestei cresten", De aceea, aproape peste lot ~i in mod spontan terenurile se lotizeaza, apar strazl not, astfel in cit , chiar ~i ln cartierele vechi, strazlle laterale nu tnceteaza sa se muluplice, iar sistemul neplacut al rasrerului de blocuri se instateaza incetul eu tncetul ~i aici. Aces t fenornen, care este 0 consecinta a valorii terenurilor de constructie ~i a alinierii la strada, nu poate sa dis para printr-un dec rei cu atit mai putin prin dezbateri estence, Aceste transforman trebuie acceptate ca date de tema, de care urbanistul va \ine seama :)~a cum arhltectuleste conditionat de rezistenta materialelor ~i de legile staticii, chiar daca ele impun la nivel de detaliu limite dezagreablle. fn ..ameriajarea noilor cartiere, decupajul in parcele regulate, bazat doar pe conslderaril economice, a deven it un factor esential de sub efectul caruia este greu sa te sustragi, Totusi, nu trebuie sA ne supunem orbeste acestei practici prin care se tndeplineste masacrul trurnusetijor urbane. fnleleg prin acestea toate Irumusctilc care se pot caractertza prin termenul "pitoresc". Unde shit, in amenajarile parcelari i regulate, toate acele cotturi de strada pitorestt care nc tnctnta prin origlnaluarea lor, 13 Nurnberg ~i peste tor unde au fest conservate: Fernbohaus sau Perersenhaus -: la Niirnberg, zona prirnariei din Heilbronn, cea a berartei din Garlitz sau allele, al carer numar se reduce din an in an prin constante demolart. Pretul ridicat al terenurilor Incita peste tot la exploatarea lor maximala, astfel se explicll de ce un mare numar de motive arhirecturale de efect au cazut recent in desuetudine, limp ce fieeare parcela construita tinde negresit sil se identifice cu cubul-t ip al constructiet moderne. Proem iaentele, porticunle, scartle monumentale, arcadele, turnurile de colt au

in

ALE AMENAIARILOR

URBANE

MODERNE

89

devenit un lux exorbitant pe care nu ni-l mal p utern permite, chiar s,i in consrructia de edificii pub lice. Este bine daca arhitectul modern poate da curs Iiber Imaglnatiei sale eel purin la nivelul balcoanelor, al bovindourilor al acoperisurilor, dar pentru nimir.: In lume la nivetul strazfi, unde "a.1iniamentul". Aceasta atitudine a intrat alit de rnult in obiceiurtle noastre, incit unul din Ire motivele remarcabile, cum este eel al sau

singur domneste

de forme a edificiilor, prezenrrnd 18 rindul Iui caracteristica generals a epocii noastre, agorafobla, Dar cum mai poate exista efectulvtn timp ce dispar mijloacele de a-I obtine ? Sa. ne imaginam vechea primarie din Leida, sau cea din Bolswaert, flira scarile lor monumentale, sau fara cele doua monumente de col! ar mai rarntne din impresia pe care realizarl, ce par aut de incomode frumoasa sala a prtrnariei din Heilbronn sau rara cele doua scari ornamentale. Ce 0 produc ele ? Efectul artistic al acestcr contcmporanilor, constituie totusi ornace se irnpune peste tot, noua, ar fi un demers sa insereze in proiectul
0 scara

scarti monumentale, a ineetat s~ ne mai placa, parasit srrazile ~i pietele pentru a se retrage

t?i acest. grup in inieriorul

men tul ~i gloria unui intreg oras. In fala banalitatil a propune astfel de clemente pentru 0 constructie lipsit de speranra, Care arhirect ar indr.azn! astazl sau 0 co mbinatie terasa, unamvon a~a cum poate ~i bovindourile comorile la fel de atragatoare ~i 0 statuie fi vazut Ia prrmaria ca cea dintre totul din Gorlitz a Jus titiei,

monumentala, unci strazt, scan, arcadele

grupat

in cottul

? Frumoasele

vechilor primarii din Liibeck, din Lemgo, ~i chiar variantele mal mici, laHaga (1564-65), la Oehsenfurth sau in alte erase, stnt parte din
pierdute ale unul treeut ce a cunoscut bucuria de a trai, Ajungern

sa credern eli ceea ce se numesre spiritut timpului este un fenomen foar te straniu: roata lumea admira Palatul Dogilor din Venetia sau Capitoliul din Rorna, dar nimeni nu tndrazneste sil conceapa opere analoge, Renumite
sint logia cu trepte monumemale, bovindoul s,i pinioriul prlmariei din Halberstadt, compozitit asemanatoare cu scari monumentale stnt Ia primartile din Bruxelles, Deventer (1643), Hoogstraeten, Haga sau Rothenburg-pe- Tauber. Totusl, sensfbllitatea modern a refuza scarile de acest Eel ~i doar gtndul unui polei sau al unei mid ninsori reuseste sa alunge imaginile magtce ale trecu tului, Mai mult tnca, scara esre pentru noi, sedentarii de azi, un motiv de arhitectura interioar a; deveniti Ioar te se ns ibj li, am pierdu t obisnuinta anirnatiei rnultimll in piete s,i pe strazi, stnrern incapabll! sa mal lucrarn cind ne prlveste cineva, nu ne place sli luam masa cu tereastra deschisa de teama sa nu ne vada cineva, dupa cum s,i balcoanele noastre sin t aproape mereu pustii. ~i totusi, utilizarea morivelor arhitecturii de interior (scari, gaJerii) de catre arhitectura de exterior co nstltuie una di ntre atractille esenriale ale amenajsrilor an lice s,i medievale, Caracterul densebit de pitorese de la Amalfi provine in mod esentlat dintr-un ames tee

90

LIMITELE

ARTISTICE

extravagant de motive interloare ~i exterioare: ajungi sa te am tnacelas timp in inter iorul unei case sau pc strada, Ia parter sau Ia era], dupa interpretar ea pe care preferi sa 0 dai ciudatei compozitii arhitecturale. srnt genu rile de tablouricare coplesesc de tnctntarecotectionarul de vedute ~i pe care le vedem in decorurile teatrelor, Un carrier modern insll nu ar putea servi crept decor scenic pentruca ar fi mult prea. plicticos. Aceasta forma de confruntare din tre decorul irnagi nar, pe de 0 parte, ~i prozaica realitate, pe de atta parte, pune in evidenta tntr-un mod foarte dar caracterele opuse ale pitorescului ~i ale practicului. Blocul de locuinte modern nu este facut pentru scena, unde conieaza doar efectul artistic; invers, transpunerea splendorilor picturale ale teatrului in realitate ar fi 0 operatic tngrtjoratoare. S-ar cere totusi 0 tmbogaure a motivelor artistlce de efect: daca ar fi pos ibil sa. se realizeze proeminente mai nuternice, rupert mal tr ecvente in aliniamentul Ialadelor, un traseu curb sau frint al strazllor, 0 mai mare diversitate in Iargirnea strazilor sau inil.1limea caselor, scari monumentale, logil, balcoane, bovindouri, pinioane ~i tot instrumentarul pitoresc al scenografului, nu s-ar aduce nici un prejudiclu unui ora~ modern. Totusi, cine abordeaza aceste probleme nu doar ca simpluestet, ci ca practician constructor, ~tie blne eli astfel de propuneri se lovesc de nenumarate obstacole nebanuite 1a prima vedere: Este cu totul imposibil sll se transpuna in rea 11 tate acest mare grup de detalii pitorestt, a carer atractie consta in acel inefabH al lucrului neterrninat sau al ruinei, [ntr-un tabtou, constructia ruinata sau paunata creeaza un etect favorabjl datorita diferitelor pete de culoare sau texturii variate a pietrelor sale. Dar in realitate este cu totul altceva. In timpul unei scurte vizite, tntr-o frumoasa zi de vara, ne Hisam incinJ;a~i de un batrjn castel, dar pentru a loeui permanent, preferarn 0 easa nous, eu multiplctc ei elemente de con fort. Doar clneva lovit de 0 completa orbire nu ar putea recunoaste marile avantaje cucerite de urbanismul modern in domeniul Iglenei. Aici, inginerii nostri, caracterjzati adesea ca fiin\e lipsite de gust, au sllvir~it adevarate miracole ~i au adus oinenirii servicil de neInlocuit. Lor le datoramameliorareaconsiderabila a conditiilor sanirare tnorasele Europei, a~a cum 0 dovedesc prccentele de mortalitate red use adesea la jumarare. vaztnc acesre rezultate, ne dam seama ca un nurnar mare de deralii au trebuit sa fie ameliorate pcntru bunastarea tuturor cetarenilor. Recunoastem cu placere aceste merite, dar ne punem Intrebarea dad este absolut inevitabil sa platirn aceste avantaje cu pretul fabulos 31 renuntarfi la teats frumusetea artisrica in amenajarea oraselor, Antagonismul fundamental d intre pltoresc ~i practic nu poate fi contestat: el exists ~i va exista mereu, pentru ca este inerent naturii lucrurilor. Aces! conflict intern tntre doua conditionari opuse nu este

ALE AMENAJARILOR

URBANE

MODERNE

91

propriu numai urbanismului; el tnsojeste tcate arrele, chiar ~i acelea ce par a fi cele mai libere, pentru ell va ex Ista mereu un conflict tntre obiectivele ideale ~i lirnitarile imp use de carre materialul din care opera de arta prinde forma .. S-ar putea imagina, ln abstract, 0 opera de artli care sli fie ellberata de aceasra constr'lnger e; ea nu va deveni tnsa niciodata realltare senslbila, Oriunde ereeaza, artistul este obligat sa-si materializeze ideile in limita posibilltatilor tehnice. Ca aceste limite stnt mai mult sau mai putin largi, dHlI tehnicile rotosue, dupa aspiratiile idea Ie ~i certntete practice ale Iiecarei epoci, nu poate nega nimeni dintre cei care au studiat istoria artelor, 1.0 domen!ul construirii orasetor, cimpulvamenajarii artistice s-a ingustat considerabil in zilele noastre, 0 capouopera a amenajiirii urbane ca Acropora Atenei a devenit tn zilele noastre pur ~i simplu de netnchipuit, Pentru moment, realizarile de aceasta natura par de domeniul !mposibilului. Chiar dispuntnd de milioanele pecare le-ar necesita 0 astfel de opera, tot nu ar fi posibil sa 0 realizarn, pentru ca ne Iipsesc principtul estetic fundamental ~i concepua despre Iume comuns tuturor, vie In spiritul oamenitor, care sli-~i gasesca expresia tntr-o astfel de opera. Chiar gotita de mice continut, considertnd doar valoarea ei pur decorauva, a~a cum este arta moderna, oastfel de acuune ar avea 0 amploare tnspaimtntatoare pentru omul realist al secolulul al XIX-lea. Urbantstul de astazl trebuie lnainte de toate sa se exerseze in nobila virtute a modesriei extreme ~i, lucru bizar, este constrtns mai putin de !ipsa de resurse Iinanciare dedi de motive interioare pur subiective. Sli presupunem ell in eadrul unei amenajarl noi, se decide reallzarea, cu scop pur decorativ, a un ui peisa] urban tnacelast timp grandios ~i piroresc, care ar servi doarla reprezentarea ~i la glorificarea comunitatii. Rigla ~i alinierea stricta a Iaradelor ar fi in acest sens niste msrrumenre inutile fiindca, pentru a obtine efectele vechilor maestri, ar trebui sa dispunem de aceleasi culori pe paleta noasrra, AI trebui sll integram artificial in plan tot felul de curburi, cotloane ~i neregularitatt, altfel spus un natural Iortat, aleatoriul calculat dinainte, Dar se pot imagina deliberat ~i construi pe htrue forme pe care tnttmplartle istortei le-au produs de-a lungul secolelor ? Ne-arn putea bucura tntr-adevar sincer de aceasra falsa naivitate, de acest natural creat artificial? Destgur eli nu, Bucur iile lirnpezi ale copilarlei stnt retuzate rntr-o vreme care nu mai construieste spoman, ci i~i organizeaza spatule rational, pe planseta de desen. Aceasta evolutie este ireversibila ~i fiirti Indoiala 0 buna parte din Ire frumusetile pltorestl pe care le-arn enumerat stnt astfel definitiv pierdu te pentru noi, Trebuie sa adrnitem ca viata moderna precum ~i tehnicile noastre de constructie nu permit 0 imitare "fide III a amenajarilor urbane stravechi, flira a cadea in

LIMITELE ARTrSnCE fantezii sterile. Creatiile exemplare ale maestrilor de alt1idatli trebuie sa ramtna vii pentru noi, altfel declt pnnrr-o simpHi copiere, Trebuie examinat ceea ce este esenuat In aceste opere ~i adaptat de 0 maniera semnlficativa pentru condtriile moderne; doar astfel vom reusl sa. smulgem unui sol aparent steril 0 noua tnflorire, in ciuda tuturor obstacolelor, aceasta actiune ar trebui tncercata. Va trebui sa renuntam la rnulte frumuseti pnoresu ~i sa \inem seama in primul rInd de cerintete tehnicilor moderne de constructie, de igiena. ~i de circula\ie. Dar va trebui, de asemenea, sa: nu pierdem curajul ~i sll nu renuntarn pur ~i simplu la cautarea soluuet artisticc, multumindu-nc doar cu tchnica, cum ar fi in cazul construtrii unui drum sau al unei masmi; deoarece chiar in agitaria vietil noastre coudiene, nu pu tern trece peste tnaltele sentimente pecare ni Ie induce contemplarea formeior arttstice desavtrstte. Vom fi indrepta.tili sa gindim eli aria are locul ei, bine precizat In arnenajarea orasetor, pentru ea. orasut este 0 opera. de artacare exercita ill fiecare zit la orice ora, acttunea sa asupra mutrimilor, dtll vrerne teatrul ~i concertele nu stnt accesibtle decit claselor ins Hirite. Puterile administralive ar trebui sa acorde mai multa atentie acestei probleme, Hind de dorit sa se evtcenjieze masura in care principiile celor vechi se pot acorda cu exlgentele moderne. Acestui studiu Ie vor fi cons aerate ultimele noastre eapitole.

XI
SISTEMUL MODERN PERFECPONAT

in cele spuse mai tnainrev reiese ca nu stntem nicidecum obligati sa acceptarn fllrll conditii tristul sis tern de blocuri, care face aproape • imposibila orice tratare artistica a pietelor. Analiza amenajarilor din trecut ne-a relevat ctteva posibtlitat! detmbunatanre: putem cita de aserneneaun mare numar de realizari mai recente ce fac dovada ell, in ciuda tuturor restrictiilor impuse efectelor pitoresti sau pur ~i simplu estetice, sau a dificultatilor s,i constrtngerllor datorate impera tivelor de ordin pracHe, s-au realizat s,i in zitele noastre opere importante
~i, frumoase.
Fig. 84.

Printre acestea, vom numlira wale creatiile care stru ancorate in tradiria baroca. Este adevarat eli princ.ipiile esentiale ale Barocului nu au mai fast aplicate cu hotartre s,i coerenja: nu gastm decit Ict s,i colo reminiscente ale planului in potcoava sau al pie\ei degajate din fata edificiilor monumentale. Chiar s,i cele mai bune reallzari de acest gen sint lipsite de f0rta ~i de claritate, .pentru ca ele cornbina tipuri d ifer ire. As tfe l, dispunerea bisericit catolicedin Luisenp latz la Wiesbaden (fig. 84) este de preferat oblsnuitei Iocalizari din centrul unei piete de forma regulata desl, chiar s,i in -acest caz, inevitabilul sis tern 81. blocur.ilor str ica totul, La Iel, dlspunerea in potcoava a cazinoului din Wiesbaden (fig. 85) cu cele doua colonade ale sale este un exemplu exeetent, des] este imposibil sa tntelegem de ce nu 8 fast realizat un anasamblu continuu, prinlegarea tntre ele a diferitelor construcrii ce formeaza blocuri izolate pe cele

I--~

i.

(1
l_1 WIESBADEN:
Biaertca catolics Luisenplatz. illl

94

SISTEMUL

MODERN

PERFECTIONAT

patru laturi ale pietel. Sa. ne gindim la modele Ie viguroase ale epocii baroce: ele arata destul de clar cum trebuie conceput un astfel de spatiu pentru a obtine efecte remarcabile. Dintre toate tncercarile recente de extindere ~i de regularizare a oraselor, eea tntreprinsa la Paris este cea mai putin tndepartata de mare Ie model baroc ~i, pentru eli acest ora~ modern de mai multe milioane de locuitori prezlnta toate aspectele legate de aceasta scara, cele mai spectaculease imagini urbane create aici se pot considera exemple de realizarl artistice compatibile cu cerinrele practice ale timpului nostru, De-a lungul istoriei, mai ales la Roma, conform importantei ~i dimensiunii acesrei metroFig. 85. pole, au fost create amenajari pe care Ie-am putea callfica drept mod erne in mlisura in care erau destinate sa adune enorme mul\imi de oam en.i. Acesre amenajari merita toata atentia noastra, pe de 0 parte pentru ca i~i au originea tntr-o epoca de pertectiune WIESBADEN: arnstica, iar pe de alta pena. Cazino. b. Colonade. tru ca. trebuiau sa raspunda deja la cerintele unui mare ora~ modern. Figura 86 prezinta cea mai semniticauva alcatuire de acest fel, P.ia\a Sf. Petru. Motivul sau principal, elipsa, poate fi considerat tipic roman, pentru eli se regaseste in mai multe Iocuri din ora~ ~i, mai ales pentru ca derivli flirli tndoiata din forma hipodromurilor ~i amfiteatrelor antice, pe cure pietele mod erne le-au imitat sau chiar inlocuit, cum este cazul pietei Navona, SlI amintim ~i forma circulara a giganttcei Piazza del Popolo. Din Roma, acest tip de piata s-a rasptndit apoi in toata Italia, ~i chiar dincolo de frontierele ei. Piazza del Plebiscito din Napoli (fig. 87) ~i semicercul limitat al Piejei Sf. Nicolo din Catania (fig. 88) sint exemple ale acestui tip. La nord de Alpi, una din pietele cele mai interesante de acest lei este cea de la Zwinger in Dresda. Acest ansamblu fastuos nu a fost terminat niciodata, a patra lui latura rliminind deschisa, iar spatiul care se intinde ptna la Elba a tost mult timp tntesat de atelicre metalurgice dezafecrare. Aceasta suuaue a durat ptna in momentul In care, cu ocazia ridiclirii unei statui ecvestre pentru care nu s-a putut gasi in toata Dresda un amplasarnent satisfacator, s-a so licitat avizul lui Gottfried Semper. EI a propus un nou plan, care are una din conceptiile de amenajare cele mai interesante ale vremurilor noastre in acest domeniu,

SISTEMUL MODERN PERFECPONAT

95

Fig. 86. ROMI\.: C,atedrala Sf. Petru ii Piala.

96

SISTEMUL

MODERN

PERFECTIONAT

~i care ar fi Imbogatit Dresda eu eel mal frumos ansamblu de la erearea colonadei Pietei Sf. Petru pIn!! la el, Ideea este Ilustrata in figura. 89. Arelierele situate in fata ZwingeruFig. 87. luil trebuiau demolate, iar loeul lor sa fie luat de 0 piata tnchisa asemanatoare unui forum ~i tnconjurata de edificii monumentale. Semper vola sa regrupeze aiel, [ntr-un tablou urban grandios, toate edificiile pu· bltce importante a carer constructie a intrevedea atunci, Axul principal al compozttiei trebuia sa porneasca de la Zwinger ~i sa coboare drept spre Elba. In fala bssericii eurtH trebuia sa se ridice un nou teatru. Orangeria ~i Muzeul trebuiau sa serveasca la legarea acestui teatru cu Zwingerul NAPOLI: Piazza del Plebiscita ~i la echilibrarea ansamblului principal, Pe malul Elbei trebuia amenajat un superb debareader flaneat de catarge inalte ce purtau drapele, ca in piata San Marco; largi alei in trepte coborau spre fluviu, Aceasta piata splendida trebuia apoi sll fie bogat

I I

decorara cu monumente,

ar fi fast efectiv realizat, aceasta piala ar lj produs un efect grandios ~i ar fi capatat Fig. 88. celebritate eterna. Dar spiritul prozaic ~i meschm al timpului nostru a-refuzat multa vreme sa se lase conv+is de clarita tea acestei propuneri ~i, in final, edificiile au fast dispersate iar proiectul in iVai nu a mal avut sorti de izbinda. s-a tnceput prln. plasarea Orangerfei mtr-un colt de Sf radii nesemn ificat iv, in timp ce teatrul a fost construitpe amplasamentul prevazut. In flnal, Muzeul a fast astfel construit pentru a forma cea de-a patra latura a Zwingerului, Aceasta dispunere este arbitrara ~i tara sen~ sibilitate: muzeul ~i Zwingerul nu stnt CATANIA: S. Nicolo deloc in acord unul cu celalalt, iar tearrul se ridica soli tar in mijlocul unei piete goa Ie, faril njci 0 legatura cu edifieiile tnconjuratoare, Orice orientare ~i orice efect 'de ansamblu stnt definitiv pierdute. Nimeni nu va mal putea vreodara sa faca un tot armonios

Daca acest project

CJII

SISTEMUL

MODERN

PERFECTIONAT

97

din aces! haos de cladir] plasare in toate sensurile precum comodele la 0 vtnzare prin Iicitatle, iar acest trist rezultat nu prejudiciaza doar orasul Dresda ci pe toti iubitorii artelor ~i culturii, ale carer inimi ar fi fost miscate prin contemplarea acestei piete splendide, care le-ar fi lasat 0 amintire de neuitat. l-a fost dat lui Gottfried Semper sil prop una aceeasi idee pentru a doua oara, la 0 scara ~i mai mare, Fig. 89. pentru construirea cladirilor noului Hofburg ~i pentru Muzeele Curtii in Viena. Se poate vedea in figura 90 planul care reproduce proiectu! original al lui Semper, publicat in operele sale postume/, Acest plan, asernanator in Hn ii mari cu eel de lao Dresda, trimite, a~a cum am ararat, prin motivele sale diferite, la Piata Sf. Petru ~i prin aceasta la planurile Romel antice. Aceasta plata va deveni un forum imperial in sensul propriu al termenului, pentru ca dimensiunile sale grandioase (240 m pe 103 m). aproape ca Ie egaleazli pe cele ale pietei Sf_Petru: Acest plan pare sa se fi nascut sub 0 stea mai norocoasa dectt eel de la Dresda, caci se tndreapta progresiv spre 0 finalizare dln tre cele mai fericite, Se dernonstreaza astfel ca, in ciuda ostilitatii epocii noastre, opere mari ~i fr~moase mai pot fi create atunci ctnd artistl! de talent DRESDA; gasesc un suport real in lupta lor Plata Zwingcr-ulul dupa proicctul lul tmpotriva pros tul ui gust ajuns G. Semper astazi la moda, tn decursul ultirni•. Zwinger. b. Hofkirche. C. Hoftheater d. Orangerie, e. Muzeu. lor an.l chilir s-au reusit pentru anumite moriumente planuri de amplasare tn s til grandios ~i ar fi de dorit ca aceste reusite d nu ramtna exceptii. Vierra, de exemplu, a inregistrat mai mult succese decit esecuri cu marile sale monumente recente, in special in modul in care au fost dispuse - singurul aspect care ne intereseaza aici, Monumentul lui Schubert, 0 compozitie

98

SISTEMUL MODERN PERFECTIONAT

Fig. 90. VIENA:

A,

n, C, 1), E.

Cladirilie noului Hofburg. G. Monumentul Marelui Duce Carl. H. Monumentul Prinjului Eugen,

I. Monumentul impliratesei Maria-Tereza. K. Muzeul Regal de Istorie Natural •. L. Muzeul Regal de Art,i.

SISTEMUL

MODERN

PERFECTIONAT

99

plina de senslbihtate, a ga:sH in verdele parcului municipal un loc potrivtt ~i, de asemenea, monumentul lui Haydn se rtdica tntr-o pia~il ce corespunde perfect dimensiunilor sale (fig. 91). Inatta coloana rostrala a monumentului Tegetthoff este excelent situata in capatul de perspectiva a1 bulevardului Prater, rarntne doar sa. reallzam in plata Fig. 91, circulara Pratersterne - in centrul careia doar 0 coloana inalta sau un obelisc soar potrivi - 0 cornpozitte arhitectonica: demna de aces! monument. 0 impozanta colonada cu doua regis Ire, dezvolrata tmr-un semtcerc complet, ar fi singura sotutie potrivita. tn aces! scop,nu soar putea prevedea sil se rid ice aici tntr-o zi 0 garacentrata sau un edificiu asemanator ? In timp ce se tiparea aceasta carte, s-a ales pentru monumentul lui Radetzky amplasamentul definitiv in fata ministerului de razboi, pe 0 Iatura a VIENA: pietei Am Hof'", Pentru orienta rea aeestei statui eevestre, 3, Monumentul Iui exista doua postbitltau, dupa modul in care se ia in Haydn din fala

It' ~

consideratie, fie axul prlncipal al pietei, fie eel al ministerului. ln primul caz, monumentul ar trebui sa se gasesca

biserici i Mariahilf,

in axul median al pietet, pentruca oricine sll rernarce irnediat pozitia sa in raport cu ansamblul general, in eel de-al dcilea caz, el ar trebui apropiat user spre minister, pentru ca ~i un neinitiat sl! tntel.eagl!,. dintr-o privire, care este intentia urmarita ~i sll existe 0 relarie Intima tntre monument. ~i edificiu. Astfel, cele doua amplasamente sint 1.3fel de favorabile, i Monumentul imparatesei Maria Tereza poate Ii constderat 0 capodopera prin proportiile ~i compozltia sa. Arhitectura plina de 'foq1i a muzeelor, dimensiunile gigantice ale pietei ~i situarea degajatil a mo numentului cereau talentul unui mare artist. Reus ita este totats, Chia r ~i silueta monumentuluieste in armonie ell. cupolele principale ale celor doua muzee, car ora le reproduce plastic dispuner ea de ansarnblu cu cele patru rnici cupote de con, tormtnd astfel un tot unitar de 0 rara puritate, Asdel, chiar in zilele noastre, fiecare ora~ cunoaste reuslte mai mutt sau mai putin mari in amplasarea -monumentelor date, pentru ca se tnttmpta ca ar tis t ii sa i~i apere< operele cu energte, pen tru a evita eel putln erorrle de gust grosolane. ln toatecazurile, aceasta ar ta sufera tnsa pr in dispersarea

'Deeizi. a test efectul unei conferinte linuta de autor I. 28 ian, 1889 tn fal' Asociatiei Ingineritor ~i Arhitectilor. Aceasta ccnferinja consacrata arnenajar ii pietelor ~j dispuneril monumentelor argumenta, eu ajutorul exemp!elor istorice, motivele pentru ptasarea monurnentelor pe perimetrul pietelor ~i contest. astfel opinia potrivit cirei.a acestora le era rezervat In exclusivitate centrul piejetor, Aceste propuncri au tntrunu at unci un asenttment aproape unanim (N.a.).
1