Lucrarea Reconstituire angrenaj conic; Desen de executie

LUCRA
REA

RECONSTITUIREA ELEMENTELOR
GEOMETRICE ALE UNUI ANGRENAJ CONIC;
DESEN DE EXECUTIE

1. Scopul lucrării
a) Însuşirea metodologiei de determinare a elementelor geometrice ale
unui angrenaj conic cu dantura dreaptă, distrus din anumite cauze, în
vederea înlocuirii acestuia. Angrenajul este demontat dinr-un reductor şi
este posibilă măsurarea anumitor elemente geometrice.
b) Însuşirea metodologiei de realizare a desenelor de execuţie a roţilor
dinţate conice.

2. Elemente teoretice
Angrenajele conice, fig.1, sunt angrenaje cu axe concurente, la care
unghiul dintre axe, ∑, este suma semiunghiurilor conurilor de
rostogolire.
∑ = δ1 + δ 2
(1)
La angrenarea roţilor conice, în locul cilindrilor de rostogolire, vor fi
conurile de rostogolire, care ramân în contact pe generatoarea comună
OC. Cercurile de rostogolire vor rămâne tot timpul la distanta OC faţă de
centrul O, adică situate pe o suprafaţă sferică. Dacă δ2= 900 atunci roata
dinţată 2 devine plană şi conul ei de rostogolire devine un plan. Acesta
roată se numeşte roată plană de referinţă sau cremalieră sferică şi are
parametrii standardizaţi prin STAS 6844-80.
Raportul de transmitere :
ω1 n1 z2 sin δ 2 d2
i12 = = = = = ;
ω2 n2 z1 sin δ 1 d1
(2)
 Laborator Organe de maşini
La angrenajul ortogonal ∑ = δ 1 + δ 2 = 900 , raportul de transmitere va fi:
1
i12 = tg δ2 = ;
tg δ1
(3)

Fig. 1

Fig. 2
 Lucrarea Reconstituire angrenaj conic; Desen de executie

Deoarece studiul roţilor dinţate pe suprafeţe sferice este complicat se

admite aproximaţia Tredgold, fig. 2, prin care suprafaţa sferică se
înlocuieşte prin două conuri CO1C1 şi CO2C2 tangente la sferă şi având
generatoarea comună O1O2. Cercurile de bază ale acestor conuri sunt
aceleşi cu cercurile exterioare dw1 şi dw2 ale celor două roţi conice
considerate CC1 şi CC2. Desfăşurând suprafaţa exterioară a celor doua
conuri CO1C1 şi CO2C2 într-un plan perpendicular pe pe OC şi care
conţine vârfurile O1 şi O2, se obţine un angrenaj cilindric de înlocuire
care are pasul, modulul, înălţimea capului şi piciorului dintelui egale cu
elementele similare ale roţilor dinţate conice în cauză măsurate la nivelul
diametrelor de rostogolire exterioare dw1 şi dw2, dar cu un numar de dinţi
şi raport de transmitere diferit. Astfel:
- razele cercurilor de rostogolire vor fi:
rw1 rw 2
rvw1 = ; rvw2 = ; (4)
cos δ 1 cos δ 2
- numărul de dinţi:
z1 z2
zv1 = ; zv2 = ;
cos δ 1 cos δ 2
(5)
- raportul de transmitere a angrenajului cilindric înlocuitor:
zv2
iv12 = ; pentru Σ=90o , iv12= i 12
2
;
z v1
(6)
Principalele elementele geometrice ale angrenajelor conice sunt
prezentate în figura 3, iar relaţiile de calcul în tabelul1.
 Laborator Organe de maşini

Fig. 3
Tabelul 1 Relaţii pentru calculul geometric al angrenajelor conice cu
danturi evolventice drepte, înclinate sau curbe
Observaţie : Pentru dantura dreaptă mn=mt=m (standardizat) şi β=0o
Date de proiectare i sau u ; condiţiile de funcţionare; Σ [ ]o;
Elemente care se La dantura dreaptă sau înclinată roata plană de referinţă STAS
aleg sau se 6844-80 ( h0 an = 1 ; h0 fn = 1 ; c0 n = 0 ,25 ; α 0 n = 20 ),
* * * 0
calculează ulterior
unghiul de înclinare (β) sau (βn) , coef. depl. de profil (xrn,xt)
Elemente care se calculează
Raportul de transmitere ω 1
n 1z 2sin δ d2 2
1
i12 = = = = =
ω2 n2 z1 sin δ 1 d1
Raportul numerelor de z2 2
dinţi u= ≥1
z1
Raportul de transmitere a zv2 3
angrenajului cilindric iv12 = ; pentru Σ=90o , iv12= i12
2
;
înlocuitor z v1
Raportul de transmitere a i ⋅ cos δ 1 4
angrenajului ortogonal iortog = = iv12
conic echivalent cos δ 2
Semiunghiurile conurilor sin Σ 5
de divizare (rostogolire) δ1 = arctg ; δ 2 = Σ − δ1 ;
1 + cos Σ
tg δ2 = i12
Modulul normal (exterior) mn=mt ⋅ cos βe ; 6
Modulul normal (median) mnm=mtm ⋅ cos βm ; 7
 Lucrarea Reconstituire angrenaj conic; Desen de executie

Modulul frontal median m nm 8

mtm= ; mtm=mt(1-0,5ψR); ψrm sau
cos βm
ψR=0,3
Unghiul frontal de referinţă tan α 0 n 9
al profilului(pe conul tan α 0 t = ;
frontal exterior) cos β e
Înalţimea capului dintelui h0a1,2 = (han∗1,2 + xr n1,2) ⋅ mn 1
0
Înălţimea piciorului h0f1,2 = (h0an*1,2 +con* - xr n1,2) ⋅ mn 1
dintelui 1
Diamerul de divizare d1,2 = mn⋅ z1,2 1
2
Diametrul de cap exterior da1,2 = d1,2 + 2⋅ hoa1,2⋅ cos δ1, 2 ; 1
3
Diametrul de picior df1,2 = d1,2 – 2 · hof1,2 ·cos δ1, 2 ; 1
exterior 4
Diamerul de divizare dm1,2 = mtm ⋅ z1,2; sau dm1,2 = 1
median d 1,2 5
;
(1 + 0 ,5ψ Rm 1 ,2 )
Diamerul de divizare al d 1,2 1
roţii cilindrice înlocuitoare dv1,2 = ; 6
cos δ1,2
Diamerul de divizare d m 1 ,2 1
median al roţii cilindrice dmv1,2 = ; 7
înlocuitoare cos δ1,2
Numărul de dinţi a z 1,2 1
angrenajului cilindric zv1,2 = ; 8
înlocuitor cos δ1,2
Nr. de dinţi a angrenajului z v1,2 z 1 ,2 1
cilindric cu dinţi drepţi pe Znx1,2 = = ; 9
un con frontal oarecare cos β x3
cos δ 1,2 ⋅ cos β x
3

Numărul de dinţi ai roţii z 1,2 2

plane de referinţă Zo1,2 = ; 0
cos δ1,2
Lungimea generatoarei de d 1 ,2 2
divizare R1,2= ; 1
2 ⋅ sin δ 1,2
Lungimea mediană a b1,2 2
generatoarei de divizare Rm1,2= R1,2- ; 2
2
Lung. int. a gen. de Ri1,2= R1,2-b1,2; 2
divizare 3
 Laborator Organe de maşini
Unghiul capului dintelui h0 a 1,2 2
-pentru joc descrescător tan θa 1 ,2 = 4
R1,2
;
-pentru joc constant la cap θa 1 = θ f 2 ;
θa 2 = θ f 1
-pentru dinţi cu înălţime constantă
θa 1,2 = 0
Unghiul piciorului dintelui -pentru joc descrescător 2
hof 1,2 5
tan θ f 1,2 =
R1,2
-pt. dinţi cu înălţime constantă θ f 1,2 = 0
Semiunghiul conului de δ a 1,2 = δ1 ,2 +θa 1,2 ; 2
cap 6
Semiungh. conului de δ f 1,2 = δ 1,2 − θ 2
picior f 1 ,2
7
Coeficientul longitudinal al ψ Rm b 2
danturii ψR = ;ψ R = = 0 ,3 ; 8
(1 + 0 ,5ψ Rm 1,2 ) R
Modificarea danturii roţilor conice se poate realiza prin deplasare radială
sau prin deplasare tangenţială.
Deplasarea radială reprezintă distanţa dintre linia de referinţă a
profilului de referinţă şi planul de divizare a roţii plane.
În functie de valoarea acestei deplasări angrenajele conice pot fi:
a. zero : xr1=xr2=0
b. zero deplasate: xr1 = -xr2 ≠ 0
c. deplaste : xrs= xr1 +xr2 ≠ 0 la angrenare exterioară
xrs= xr1 -xr2 ≠ 0 la angrenare interioară
De obicei se folosesc angrenaje zero sau zero deplasate.Valorile
recomandate pentru coeficienţii de deplasare radială sunt prezentate în
tabelul 2.

Tabelul 2 Valori recomandate pentru coeficienţii de deplasare radială

normală de profil la angrenaje ortogonale
βm Z1 La rapoarte de transmitere i12=
1 1,05 1,10 1,20 1,30 1,40 1,60 2,00 3,00 5,00 6,00
12 - - - - - - - - 0,52
13 - - - - - - - 0,46 0,50
14 - - - - - 0,35 0,38 0,43 0,48
 Lucrarea Reconstituire angrenaj conic; Desen de executie

0 15 - - - 0,18 0,24 0,30 0,36 0,41 0,47

16 - - 0,10 0,16 0,20 0,28 0,34 0,40 0,45
18 0 0,05 0,09 0,15 0,18 0,26 0,32 0,37 0,43
20 0 0,05 0,08 0,13 0,16 0,23 0,30 0,35 0,40
22 0 0,04 0,07 0,12 0,14 0,22 0,28 0,32 0,38
24 0 0,04 0,06 0,11 0,13 0,20 0,26 0,30 0,35
30 0 0,04 0,06 0,10 0,12 0,18 0,22 0,26 0,31
40 0 0,03 0,05 0,08 0,09 0,14 0,18 0,21 0,25
10 - - - - - - - - 0,49 0,52 0,54
11 - - - - - - - - 0,47 0,50 0,52
12 - - - - - - - 0,40 0,45 0,47 0,49
13 - - - - - - 0,32 0,35 0,43 0,45 0,47
14 - - - - - 0,25 0,29 0,33 0,40 0,42 0,45
25o 15 - - - - 0,18 0,20 0,28 0,32 0,39 0,41 0,43
16 - - 0,08 0,13 0,17 0,20 0,27 0,30 0,37 0,39 0,41
17 - - 0,08 0,13 0,16 0,20 0,26 0,28 0,36 0,38 0,40
18 0 0,04 0,07 0,12 0,15 0,19 0,25 0,27 0,35 0,37 0,39
20 0 0,04 0,07 0,11 0,14 0,18 0,23 0,25 0,32 0,35 0,36
25 0 0,03 0,06 0,10 0,13 0,15 0,19 0,22 0,27 0,29 0,31
30 0 0,03 0,06 0,09 0,12 0,14 0,18 0,20 0,24 0,26 0,27
40 0 0,02 0,05 0,07 0,10 0,12 0,14 0,18 0,20 0,22 0,25
8 - - - - - - - - 0,48 0,51 0,52
9 - - - - - - - - 0,46 0,48 0,50
10 - - - - - - - 0,40 0,43 0,45 0,46
11 - - - - - - - 0,38 0,40 0,43 0,45
12 - - - - - - - 0,36 0,38 0,42 0,43
35o 13 - - - - - - 0,32 0,34 0,38 0,40 0,40
14 - - - - - 0,24 0,28 0,32 0,36 0,38 0,38
15 - - - - 0,18 0,20 0,26 0,29 0,35 0,37 0,37
16 - - 0,06 0,12 0,15 0,18 0,24 0,28 0,34 0,35 0,34
18 0 0,02 0,04 0,10 0,12 0,18 0,22 0,26 0,32 0,33 0,34
20 0 0,02 0,04 0,08 0,11 0,15 0,20 0,24 0,28 0,30 0,32
25 0 0,02 0,03 0,07 0,10 0,12 0,17 0,20 0,24 0,26 0,27
30 0 0,01 0,03 0,07 0,08 0,11 0,15 0,17 0,20 0,22 0,24
40 0 0,01 0,03 0,06 0,07 0,08 0,10 0,14 0,16 0,18 0,23

Deplasarea tangenţială reprezintă distanţa cu care se mareşte sau se

micşorează grosimea dinţilor profilului de referinţă faţă de grosimea
convenţională. Se utilizează in general atunci cînd se prelucrează datura
cu o sculă cu un singur dinte. La o roată se modifică grosimea cu +∆S şi
la cealaltă cu -∆S. Scopul deplasării tangeţiale este de:
- a mari rezistenţa la încovoiere a dinţilor roţii mai slabe;
- a înlătura ascuţirea excesică la o roată.
Acest tip de deplasare nu influenţează rezistenţa la presiunea de contact,
alunecarea specifică, gradul de acoperire, interferenţa şi subtăierea.
 Laborator Organe de maşini
Valorile recomandate pentru coeficienţii de deplasare tangenţială sunt
prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 Valori recomandate pentru coeficienţii de deplasare

tangenţială, xt , la angrenaje conice
β m La rapoarte de transmitere i12=
1 1,3 1,6 1,9 2,25 2,75 3,5 4,5 6 8
.. ... ... ... ... ... ... ... ... ...
1,3 1,6 1,9 2,25 2,75 3,5 4,5 6 8 10
0 o– 15o - 0,01 0,02 0,03 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,12
15o – 30o - 0,01 0,03 0,05 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 0,20
30o – 40o - 0,02 0,04 0,06 0,08 0,12 0,16 0,18 0,20 0,24
38o – 40o pt. z=7 - - - - - - 0,16 0,18 0,22 0,28
40o – 42o pt. z=6 - - - - - - 0,16 0,18 0,24 0,30
42o – 45o pt. z=5 - - - - - - 0,17 0,20 0,24 0,30

Tabelul 4 cuprinde gama modulelor standardizate pentru mecanica

generală şi grea.

Tabelul 4
Valorile modulului m, [mm], pentru Mecanica Generala si Grea
conform STAS 822-82
Serie uzuala 1; 1.25; 1,5; 2; 2,5; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 16; 20; 25; 32; 40; 50;
60; 80
Seria mai putin 1,125; 1,375; 1,75; 2,25; 2,75; 3,5; 4,5; 5,5; 7; 9; 11; 14; 18; 22;
utilizată 28; 36; 45; 55; 70; 90; 100

3. Materiale necesare şi modul de lucru

Pe fiecare masă de lucru se găseşte câte un angrenaj conic uzat ortogonal
cu dantura dreaptă, care a fost demontat din diferite reductoare. La
dispoziţia studenţilor se găsesc instrumente de masură cu ajutorul cărora
se pot măsura elementele măsurabile ale roţilor dinţate conice.
Etapele de lucru
1) Se întocmesc schiţele roţilor dinţate;
2) Se determină numărul de dinţi ale celor două roţi dinţate din angrenaj
z1 şi z2;
3) Se măsoară diametrele de cap, da, ale celor două roţi;
4) Se măsoară lăţimea danturii b;
5) Se măsoară toate elementele constructive ale roţilor şi se înscriu
valorile măsurate pe schiţe;
6) Cu ajutorul calculatoarelor din laborator, utilizând programul
MATLAB şi relaţiile de calcul din tabelul 1, se calculează elementele
geometrice ale danturii conice.
 Lucrarea Reconstituire angrenaj conic; Desen de executie

7) Se întocmesc desenele de execuţie ale celor două roţi pe baza schiţelor

şi elementelor calculate.

Prelucrarea datelor masurate

• Se calculează raportul de transmitere, i1,2, ( relaţia 1, tab. 1);
• Se determină semiunghiurile conurilor de divizare (rostogolire), δ1, δ2,
( relaţia 5, tab. 1);
• Se determină valoarea modulului frontal al danturii m utilizînd
valoarea diametrului de cap exterior măsurat şi relaţia 13, tab. 1;
Înălţimea capului dintelui hoa este în conformitate cu cremaliera de
referinţă (h0a = h*oa· m = m), pentru început deplasările de profil sunt
neglijate, iar relaţia (13, tab.1) ia forma :
da,1,2 = m ( z1,2 + 2 · cos δ1, 2 )
În aceste condiţii modulul frontal se determină cu relaţia :
d a1, 2
m=
z 1 + 2 ⋅ cos δ1, 2
Pentru verificare este recomandat să se calculeze modulul pentru ambele
roţi din angrenaj.
• Valoarea obţinută se adoptă conform STAS 822 – 82, la valoarea cea
mai apropiată din Tabelul 4.
• Recalcularea diametrelor exterioare ale conurilor de divizare ( relaţia
12, tab. 1);
• Recalcularea diametrelor de cap exterioare ( relaţia 13 şi 10 tab. 1). În
cazul în care exista diferentă dintre valoarea masurată şi cea calculată se
determina valoarea coeficientului deplasării de profil, considerînd
adevărată valoarea măsurată. Daca coeficientul determinat este apropiat
de o valoare recomandată în tabelul 2 atunci dantura este deplasată, dacă
nu atunci există o eroare de masuare a diametrului de cap exterior şi se
consideră corectă valoarea calculată.
• Se calculează toate celelalte elementele geometrice ale roţilor dinţate
cu relaţiile din tabelul 1.

4. Exemplu de calcul
Prin măsurarea directă se obţine, de exemplu:
z1 = 11; z2 = 28;
da1 = 51,4 mm; dae2 = 114,9 mm; b=18mm
şi rezultă raportul de transmitere i12 = z2 / z1 = 2,545.
Determinarea modulului se realizează pornind de la valoarea
diametrului exterior şi relaţia:
 Laborator Organe de maşini
da1 = d1 + 2⋅ h0a ⋅ cos δ1 ;
Înălţimea exterioară a capului dintelui hoa se determină cu relaţia:
h0a1,2 = (han∗1,2 + xr n1,2) ⋅ mn = 1⋅ m = m;
Înlocuind în relaţia anterioară obţinem:
d a1
δ1 m=
d = m⋅ (z + 2⋅ cos ) ⇒ z 1 + 2 ⋅ cos δ 1
a1 1
Semiughiul conului de divizare se determină cu din una din relaţi
d1 1 z1
tg δ1 = = =
d2 i z2
1 11 1
δ1 = arctg( ) = arctg( ) = arctg( ) = 21,450
i 28 2 ,545
d ae1 51,4
m = = = 3,996 mm
z 1 + 2 ⋅ cos δ 1 z 1 + 2 ⋅ cos 21,447 0
Se adoptă conform STAS 822-82 din tabelul 4: m = 4 mm.
mn = mt = 4 mm.
Lungimea generatoarei de divizare
d1
R 1= = (11.4)/(2. sin21,45o)=60,16mm;
2 ⋅ sin δ 1
Modulul frontal median
mtm=mt(1-0,5ψR)=4.[1-0,5(18/60,16)]=3,40 mm;
Diamerul de divizare median
dm1 = mtm ⋅ z1=3,40.11=37,4 mm
dm2 = mtm ⋅ z2=3,40.28=95,2 mm

Exemplu de desen de execuţie

Lucrarea Reconstituire angrenaj conic; Desen de executie
Laborator Organe de maşini