Proiect T.C.M

UNIVERSITATEA BACAU FACULTATEA DE INGINERIE Specializarea:TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR DE MAINI
COORDONATOR PROIECT
ef lucr.dr.ing. Lucia Bradea
STUDENT
Grupa 651
2006-2007
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanica al reperului S.F 651.C, numarul pieselor din lot n = 100 buc.
ETAPELE PROIECTULUI :
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Alegerea semifabricatului; Stabilirea traseului tehnologic; Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare; Calculul regimurilor de aschiere ; Normarea tehnica ; Calculul si analiza tehnico economica ; Partea grafica care va cuprinde : -desenul de executie al piesei -desenul de executie al sculelor nestandardizate si dispozitivelor folosite -planul de operatie
1.Alegerea semifabricatului
Conform desenului de executie, reperul din tema este confectionata din OLC 45 STAS 880 cu urmatoarele caracteristici : Proprietati mecanice Rp[N/mm2] 360 Rm[N/mm2] 610 Alungirea[%] 18 Rezilienta[j/cm3] 30
Parametrii tratamentului termic Recoacere To C Mediu 680-- cuptor 700 Normalizare To C 840-870 Mediu aer Calire To C 820--850 Mediu apa Revenire To C 540--680 Mediu aer
Cele mai folosite semifabricate sunt : - semifabricate laminate ; - semifabricate turnate ; - semifabricate forjate liber ; - semifabricate forjate in matrita ; - semifabricate sinterizate . etc La alegerea semifabricatului se au in vedere urmatoarele : - materialul piesei ; - forma si dimensiunile piesei ; - numarul pieselor din lot. Piesa din tema fiind executata din OLC 45 pot adopta semifabricat laminat, forjat sau matritat. Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si dimensiunile finite. Avand in vedere ca piesa din tema are forma de arbore alegem semifabricat laminat cu sectiune rotunda STAS 333.
2. Stabilirea traseului tehnologic.
Pentru intocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmatoarele recomandari: - la inceputul procesului tehnologic se prelucreaza suprafetele care devin baza de asezare sau suprafetele de prindere (suprafetele frontale, gauri de centrare, gaura pentru dorn, suprafetele pentru prindere cu dorn) ; - gaurile se executa catre sfarsitul procesului tehnologic cu exceptia a celora care devin baza de asezare sau suprafetele de prindere ; - operatiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se executa la inceputul procesului tehnologic ; - rectificarea se executa dupa tratamentul termic.
Nr. Op. faze
Denumirea operatiei fazei
Schita operatiei
M. U
S.D.V -uri
-Prisme -Panza tip I forma D STAS106 6-86 -Ruleta
1 .
Debitarea Debitat din bara laminata cu diametrul D la lungimea L.
F.A 300
2.
2.1 2.2 2.3
I
Strunjire1 Prins in universal centrat Strunjit frontal dedegrosareS
1
SN 320
Cutit frontal 16x16 STAS 35867/Rp3 Burghiu de centruire tip A4 STAS 1114/2 -73 Subler
3.
3. 1 3. 2 3. 3
Strunjit frontal II
Prins in universal, centrat Strunjit frontal de degrosare pe S13 Strunjit frontal de finisare pe S13 Executat gaura de centrare tip A4 STAS 1361- 82 pe S1 Desprins piesa
SN 320
4.
4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9
Strunjire cilindrica I Prins in universal si varf Strunjire cilindrica de degrosare pe S3 si L=60 Strunjire cilindrica de degrosare pe S5 si L=10 Strunjire cilindrica de degrosare pe S6 si L=30 Strunjire cilindrica de finisare pe S3 si L=60 Strunjire cilindrica de finisare pe S5 si L=10 Strunjire cilindrica de finisare pe S6 si L=30 Executat tesitura 2x45o Executat canal pe S4 Executat filet pe S3 Desprins piesa
SN 320
-Cutit pt strunjit longitudinal Cutit 40x25 STAS35967/Rp3 -Cutit lama 12x3 STAS 354-67/Rp3 -Cutit 16x1 6 STAS 6312 -80/Rp3
5.
5.1 5.2 5.3
5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9
6.
Strunjire longitudinala II Prins in universal si varf Strunjire cilindrica de degrosare pe S7 pe L=10 Strunjire cilindrica de degrosare pe S8 pe L=70 Strunjire cilindrica de degrosare pe S10 pe L=41 mm Strunjire cilindrica de degrosare pe S12 pe L=20 mm Strunjire cilindrica de finisare pe S7 si L=10 Strunjire cilindrica de finisare pe S8 si L=70 Strunjire cilindrica de finisare pe S10 si L=41 Executat canal S9 pe L=3 Executat canal S11 pe L=3 mm Control intermediar
-Cutit pt SN 320
strunjit longitudinal 40x25 STAS 35967/Rp3 - Cutit lama 12x3 STAS 354-67/Rp3
7.
Frezare
Prins in mandrina Frezat patrat S12 cu latura L = 20 mm
F.U 32
-Freza cilindrica STAS 57876
8.
8.1 8.2
Tratament termic Calit Revenit
Rectificare
9.
Prins intre varfuri Rectificat S8 pe L=70mm
WM W 240 x 800
-Piatra
240x400x8 0 STAS 610/1 -83
10.
Control final
3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.

Se vor determina adaosurile de prelucrare intrmediare minime si nominale (sau maxime), folosindu-se metoda de calcul analitic. Aceasta metoda presupune determinarea elementelor componente ale adaosului de prelucrare si insumarea lor. Aceste componente ale adaosului de prelucrare sunt determinate de abaterile cu care vin semifabricatele la prelucrarea mecanica cat si de abaterile ce apar din insasi procesul de aschiere si anume : - calitatea suprafetei caracterizata prin microneregularitati si prin starea si adancimea stratului superficial degradat, trebuie imbunatatita de la o prelucrare la alta. - abaterile spatiale notate influenteaza de asemenea marimea adaosului de prelucrare si cuprind deformarea suprafetelor , neperpendicularitatea axelor si suprafetelor, excentricitatea suprafetelor exterioare fata de gauri, necoaxialitatea treptelor unui arbore fata de fusurile de asezare, sau fata de linia gaurilor de centrare, etcAceste abateri spatiale rezultate la prelucrarea precedenta reprezinta urmatorul element al adaosului de prelucrare . - la asezarea semifabricatuluipe masina unealta in vederea prelucrarii apar erori de asezare notate .Eroarea de asezare la operatia considerata este ultimul element al adaosului de prelucrare. In relatiile de calcul a adaosului de prelucrare se noteaza cu indice p componentele adaosului de prelucrare care apartin fazei sau operatiei precedente si cu indice c componentele adaosului de prelucrare care apartin fazei sau operatiei curente (considerate). In rezolvarea etapei se va folosi metoda de calcul analitic cu indicatiile din [1].
3.1. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S3. 3.1.1. Pentru strunjirea de finisare (strunjirea de degrosare). Din tabelul 11 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim pentru suprafetele frontale prelucrate succesiv este : Acmin=2(Rzp+Sp)+2 Din tabelul 2.7 pagina 58 rezulta ca : Rzp= 50 m Sp = 50 m Conform indicatiilor de la pagina 58 abaterea spatiala care se ia in consideratie la calculul adaosului de prelucrare la suprafetele frontale este neperpendicularitatea suprafetei frontale pe axa semifabricatului si dupa strunjirea frontala de degrosare se neglijeaza. p = 0
p
v conform indicatiilor de la pagina 47 consideram fara verificare si rezulta ca v = 0,1 mm. Acmin=50 +50 + 100 Acmin=200 m Din tabelul 1.17 pozitia 1 pagina 48 rezulta ca : Acnom = Acmin + Tp Tp toleranta se ia din tabelul 2.8 pagina 59. Tp = 0,5 mm Acnom= 200 + 500 Acnom= 700 m Acnom = 0,7 mm Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pozitia 1 pagina 48. L1max=Lmax + Acnom L1nom= L1max rotunjit L1 min = L1nom - Tp Lmax- lungimea de dupa strunjirea de finisare a suprafetei S13 L1max- lungimea dinaintea strunjirii de finisare a suprafetei S13, deci lungimea la care se executa strunjirea de degrosare. L1max= 250,5 + 0,7 = 251,2 mm L1nom= 251,2 mm L1 min = 251,2 0,5 = 250,7 mm
Strunjirea de degrosare a suprafetei S13 se va executa la cota 251,2-0,5mm 3.1.2 Pentru strunjirea de degrosare ( laminarea) Acmin=Rzp+Sp+p+v
L1 =
Din tabelul 2.6 pagina 58 rezulta ca : Rzp+Sp =0,3 mm p =0,01D p = 0,6 mm v= 0,1 mm Acmin = 0,3 + 0,6 + 0,1 Acmin = 1mm Acnom= Acmin +Ai Din tabelul 2.6 pagina 58 pozitia 1 rezulta ca : Ai = 0,65 mm Acnom=1 + 0,65 = 1,65 mm L2max = L1max + Acnom L2max = 251,2 + 1,65 = 252,85 L2nom = L2max rotunjit = 252,9 mm L2min = L2nom - Ai L2min = 252,9 0,65 L2min = 252,25 mm Deci strunjirea de finisare a suprafetei S1 se va executa la cota L2 = 252,9- 0,65 mm 3.2. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S1. Deoarece conditiile de prelucrare sunt identice cu cele de la suprafata S13 adopt acelasi adaosuri de prelucrare. Acnomf = 0,7 mm L3max = L2max + Acnomf L3max = 252,9 + 0,7 = 253,6 mm L3nom = 253,6 mm L3 min = L3nom Tp L3 min = 253,6 0,5 = 253,1 mm
Deci strunjirea de degrosare la suprafata S1 se va executa la cota L3 = 253,6- 0,5mm Acnomd = 1,65 mm L4max = L3max + Acnomd L4max = 253,6 + 1,65 = 255,25 mm Adopt lungimea de debitare Lsf = 256 1,3 mm Recalculez adaosul de prelucrare pentru degrosarea suprafetei S1 Acnomd = Lsf L3max Acnomd = 256 253,6 = 2,4 mm Acnomd = 2,4 mm 3.3. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S6. 3.3.1 Pentru strunjirea de finisare (strunjirea de degrosare) Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim pentru strunjirea cu prinderea semifabricatului intre universal si varf este : 2Acmin = 2(Rzp + Sp +p) Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta ca : Rzp- inaltimea microneregularitatilor rezultata la operatia precedenta ; Sp - marimea stratului superficial la operatia precedenta ; p abateri spatiale totale rezultate la oeratia precedenta ; Rzp = 50 m Sp = 50 m Clasa de precizie = 7 Abaterea totala spatiala dupa diferitele prelucrari se determina cu relatia 7 pagina 14. p = k sf sf abaterea spatiala a semifabricatului brut ; k coeficient de micsorare a abaterii spatiale a semifabricatului. K = 0,06 dupa strunjirea de degrosare Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 9 rezulta ca :
2 sf = 2 c + centrare
c curbura semifabricatului ; sf abaterea spatiala rezultata la executarea gaurilor de centrare ;
c = 2c lc in care : lc distanta de la sectiune Din tabelul 1.4 pagina 3.5 rezulta ca : c = 0,1 m/mm lc = 88 mm c = 2 88 0,1 c = 17,6 m Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezulta ca : centrare = 0,25 mm sf = 17 ,6 + 250 sf 250 m p = k sf = 0,06 250 = 15m 2Acmin = 2(50 +50 +15) 2Acmin230m Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. 2Acnom = 2Acmin +Tp Tp toleranta la operatia precedenta ; Din tabelul 4.18 pagina 90 in functie de diametrul semifabricatului si clasa de precizie 7 rezulta ca: Tp = 400m 2Acnom = 230 +400 = 630 m 2Acnom 0,64 mm Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. D1max = Dmax +2Acnom In care : - Dmax diametrul maxim de pe desen - D1max dimensiunea de dinaintea strunjirii de finisare D1max = 55,3 + 0,64 = 55,94 mm D1nom = D1max rotunjit = 55,9 mm D1min = D1nom - Tp D1min = 55,9 0,4 = 55,5 mm Strunjirea de degrosare a suprafetei S6 se va executa la cota 55,90,4 mm
2 2
3.3.2 Pentru strunjirea de degrosare ( laminarea)
2Acmin = 2(Rzp + Sp +p) Din tabelul 2.3 pagina 56 rezulta ca : Rzp = 150 m Sp = 250 m p = sf =250 m ( calculat anterior) 2Acmin = 2( 150 + 250 + 250) 2Acmin = 1300 m 2Acmin = 1,3 mm Adaosul de prelucrare nominal pentru prima operatie se determina cu relatia de la pagina 49. 2Acnom = 2Acmin + Ai Ai abaterea inferioara a semifabricatului brut luat in valoare absoluta din tabelul 2.1 pagina 54. Ai = 1,1 mm 2Acnom = 1,3 +1,1 2Acnom = 2,4 mm Diametrul semifabricatului se determina cu relatia de la pagina 49. Dnom sf = D1max +2Acnom Dnom sf = 55,9 +2,4 = 58,3 mm Din tabelul 2.1 pagina 54 aleg diametrul semifabricatului: Dsf = 60 -1,1+0,8 Recalculez adaosul pentru degrosare: 2Acnom = Dsf - D1max 2Acnom = 60 55,9 2Acnom = 4,1 mm
3.4. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S5 si S7. 3.4.1 Pentru strunjirea de finisare(strunjirea de degrosare) Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim este : 2Acmin = 2(Rzp + Sp +p) Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta ca : Rzp = 50 m Sp = 50 m Clasa de precizie = 7 Cu relatia 7 pagina 14 calculam abaterea spatiala care este : p = k sf k = 0,06 dupa strunjirea de degrosare Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 9 rezulta ca :
c = 2c lc Din tabelul 1.4 pagina 35 rezulta ca : c = 0,1 m/mm lc = 68 mm c = 2 0,1 68 c = 13,6 m Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezulta ca : centrare = 0,25 mm sf = 13 ,6 + 250 sf = 250,36 m sf 250 m p =0,06 250 p = 15 m 2Acmin = 2( 50 + 50 + 15) 2Acmin = 230 m = 0,23 mm Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2 : 2Acnom = 2Acmin + Tp Din tabelul 4.18 pagina 90 in functie de diametru si clasa de precizie 7 rezulta ca : Tp = 340 m 2Acnom = 230 + 340 = 570 m
2 2
2Acnom 0,6 mm Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. D1max = Dmax +2Acnom D1max = 46,3 + 0,6 D1max = 46,9 mm D1nom = D1max rotunjit = 46,9 mm D1min = D1nom - Tp D1min = 46,9 0,34 D1min = 46,66 mm Strunjirea de degrosare a suprafetelor S5 si S7 se va executa la cota 46,9- 0,34 mm 3.4.2 Pentru strunjirea de degrosare (laminarea) Adaosul de prelucrare nominal se va determina prin diferenta : 2Acnom = Dsf D1nom 2Acnom = 40 46,9 2Acnom = 13,1 mm 3.5. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S8 . 3.5.1 Pentru rectificare (strunjirea de finisare) Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim pentru rectificarea dupa tratamentul termic cu prinderea semifabricatului intre varfuri este : 2Acmin = 2(Rzp + p) Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta ca : Rzp = 25 m Clasa de precizie = 5 6 Conform indicatiilor de la pagina 56 rezulta ca abaterea spatiala care se ia in consideratie la rectificare dupa tratamentul termic este curbura piesei la tratament (c tt) : p = c tt = 2c lc c curbura specifica
lc distanta de la sectiunea de prelucrat pana la capatul cel mai apropiat Din tabelul 1.4 pagina 35 rezulta ca : c = 0,35 m/mm p = 2 0.35 102 p = 71,4 m 2Acmin = 2(25 + 71,4) 2Acmin = 192,8 m Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 : 2Acnom = 2Acmin + Tp 2Acnom = 192,8 +170 = 362,8 m 2Acnom 0,36 mm Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. D1max = Dmax +2Acnom D1max = 32 + 0,36 D1max = 32,36 mm D1nom = D1max rotunjit = 32,4 mm D1min = D1nom - Tp D1min = 32,4 0,17 D1min = 32,23 mm Strunjirea de finisare se va executa la cota 32,4- 0,17 mm 3.5.2 Pentru strunjirea se finisare (strunjirea de degrosare) Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim este : 2Acmin = 2(Rzp + Sp +p) Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta ca : Rzp = 50 m Sp = 50 m Clasa de precizie = 7 Cu relatia 7 pagina 14 calculam abaterea spatiala care este : p = k sf k = 0,06 dupa strunjirea de degrosare Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 9 rezulta ca :
c = 2c lc
Din tabelul 1.4 pagina 35 rezulta ca : c = 0,1 m/mm c = 2 0,1 102 c = 20,4 m Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezulta ca : centrare = 0,25 mm sf = 20 ,4 + 250 = 250,83 m sf 250 m p = 0,06 250 p 15 m 2Acmin = 2(50 + 50 + 15) 2Acmin = 230 m Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2 : 2Acnom = 2Acmin + Tp Din tabelul 4.18 pagina 90 in functie de diametru si clasa de precizie 7 rezulta ca : Tp = 340 m 2Acnom = 230 + 340 = 570 m 2Acnom 0,6 mm Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. D2max = D1max +2Acnom D2max = 32,4 + 0,6 D2max = 33 mm D2nom = D2max rotunjit = 33 mm D2min = D2nom - Tp D2min = 33 0,34 D2min = 32,66 mm Strunjirea de degrosare a suprafetei S8 se va executa la cata 33- 0,34 mm
2 2
3.5.3 Pentru strunjirea de degrosare (laminarea) Adaosul de prelucrare nominal se va determina prin diferenta : 2Acnom = Dsf D2nom 2Acnom = 60 33 2Acnom = 27 mm
3.6. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S10 . 3.6.1 Pentru strunjirea de finisare (strunjirea de degrosare) Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim este : 2Acmin = 2(Rzp + Sp +p) Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta ca : Rzp = 50 m Sp = 50 m Clasa de precizie = 7 Cu relatia 7 pagina 14 calculam abaterea spatiala care este : p = k sf k = 0,06 dupa strunjirea de degrosare Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 9 rezulta ca :
c = 2c lc Din tabelul 1.4 pagina 35 rezulta ca : c = 0,1 m/mm c = 2 0,1 43,5 c = 8,7 m Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezulta ca : centrare = 0,25 mm sf = 8,7 + 250 = 250,15 m sf 250 m p = 0,06 250 p = 15 m 2Acmin = 2(50 + 50 +15) 2Acmin = 230 m Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2 : 2Acnom = 2Acmin + Tp Din tabelul 4.18 pagina 90 in functie de diametru si clasa de precizie 7 rezulta ca : Tp = 340 m 2Acnom = 230 + 340 = 570 m 2Acnom 0,6 mm
2 2
Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. D1max = Dmax +2Acnom D1max = 32,3 + 0,6 D1max = 32,9 mm D1nom = D1max rotunjit = 32,9 mm D1min = D1nom - Tp D1min = 32,9 0,34 D1min = 32,56 mm Strunjirea de degrosare a suprafetei S10 se va executa la cota 32,90,34 mm 3.6.2 Pentru strunjirea de degrosare (laminarea) Adaosul de prelucrare nominal se va determina prin diferenta : 2Acnom = Dsf D1nom 2Acnom = 60 32,9 2Acnom = 27,1 mm 3.7. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S3 . 3.7.1 Pentru strunjirea de finisare (strunjirea de degrosare) Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim este : 2Acmin = 2(Rzp + Sp +p) Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta ca : Rzp = 50 m Sp = 50 m Clasa de precizie = 7 Cu relatia 7 pagina 14 calculam abaterea spatiala care este : p = k sf k = 0,06 dupa strunjirea de degrosare Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 9 rezulta ca :
c = 2c lc
Din tabelul 1.4 pagina 35 rezulta ca : c = 0,1 m/mm c = 2 0,1 30 c = 6 m Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezulta ca : centrare = 0,25 mm sf = 6 2 + 250 2 sf 250 m p = 0,06 250 p =15 m 2Acmin = 2( 50 + 50 + 15) 2Acmin = 230 m Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2 : 2Acnom = 2Acmin + Tp Din tabelul 4.18 pagina 90 in functie de diametru si clasa de precizie 7 rezulta ca : Tp = 280 m 2Acnom = 230 + 280 = 510 m 2Acnom 0,51 mm Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia 2. D1max = Dmax +2Acnom D1max = 18,2 + 0,51 D1max = 18,71 mm D1nom = D1max rotunjit = 18,7 mm D1min = D1nom - Tp D1min = 18,7 0,28 D1min = 18,42 mm Strunjirea de degrosare a suprafetei S3 se va executa la cota 18,7- 0,28 mm 3.7.2 Pentru strunjirea de degrosare (laminarea) Adaosul de prelucrare nominal se va determina prin diferenta : 2Acnom = Dsf D1nom 2Acnom = 60 18,7 2Acnom = 41,3
3.8.Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru suprafata S12. Diametrul cercului circumscris patratului cu latura l = 20 mm, se calculeaza cu relatia : Dcerc = l 2 + l 2 Dcerc = 20 2 + 20 Dcerc = 28,28 mm Adaosul de prelucrare pentru strunjirea de degrosare inainte de frezare a suprafetei S12 este : 2Acnom = Dsf Dcerc 2Acnom = 60 28,28 2Acnom = 31,72 mm
4. Calculul regimurilor de aschiere.

4.1. Calculul regimului de aschiere pentru faza 1.1 (debitarea) 4.1.1 Alegerea masinii unelte Debitarea se face cu un ferastrau alternativ FA 300 Caracteristici dimensionale : - dimensiunea maxima a matrialului de debitat 300 - cursa ramei 200 mm Caracteristici functionale : - numarul trptelor de viteza 3 - numarul curselor duble pe minut 63/88/100 - avans de taiere continuu - motor electric - putere 1,5 kw - turatie 1500 rot/min Caracteristici de gabarit : - lungime 1576mm - latimea 611 mm - inaltimea 1080 mm - greutatea 860 kg 4.1.2 Alegerea sculei aschietoare Prelucrarea se executa cu panza fierastrau tip II STAS 1066/86 cu caracteristicile: - lungimea 600 mm - latimea a = 502mm - pasul 40,05mm - grosimea b = 2,5mm - numarul de dinti pe 25mm z = 6 - greutatea G = 0,6 kg - materialul otel Rp5 STAS 7382-80 - duritatea dupa tratament termic - partea taietoare 6064 HRC - partea netaietoare 45 HRC maxim Adoptam din gama de turatii a masinii de debitat turatia de 80 cd/min.
4.2. Calculul regimului de aschiere pentru faza 2.1 (strunjire frontala de degrosare S1) 4.2.1 Alegerea masinii-unelte Prelucrarea se executa pe strungul SN320 cu urmatoarele caracteristici: Caracteristicile principale: h = 320mm L = 1000 mm N = 3 KW Turatia axului principal [rot/min]: 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; 1000; 1200; 1600. Avansul longitudinal [mm/rot]: 1. Avans normal: 0,03; 0,04; 0,05; 0,06; 0,07; 0,08; 0,09; 0,1; 0,11; 0,12; 0,13; 0,14; 0,16; 0,20; 0,22; 0,28; 0,36; 0,44. 2. Avans marit: 0,48; 0,64; 0,80; 0,96; 1,12; 1,28; 1,44; 1,60; 1,76; 1,92; 2,24; 2,52. Avansul transversal [mm/rot]: 1. Avans normal: 0,01; 0,013; 0,017; 0,02; 0,023; 0,027; 0,03; 0,033; 0,037; 0,04; 0,047; 0,053; 0,06; 0,067; 0,073; 0,093; 0,12; 0,147. 2. Avans marit: 0,88; 0,107; 0,133; 0,16; 0,187; 0,215; 0,24; 0,287; 0,20; 0,30; 0,373; 0,480; 0,533; 0,58; 0,74; 0,96; 1,17. 4.2.2 Alegerea sculei aschietoare. Prelucrarea se executa cu cutit frontal 16x16 STAS 358-67/Rp3 cu urmatoarele caracteristici: h x b = 16 x 16 r = 0,5 mm k = 70o k = 20o = 10o
4.2.3. Determinarea regimului de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 96 relatia adancimii de aschiere este : t=
Acnom i
= 2,4 mm
in care : i numarul de treceri i=1 4.2.4.Alegerea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,74 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este :
h l mm/rot s = y1 x1 C 4 t HB n1 3,33 h b
in care : h b sectiunea corpului cutitului

h L
h L
- raportul dintre inaltimea cutitului si distanta cu care iese in afara

h L
cutitului, pentru cutite de strung normale se recomanda ca = 0,5 1 ; eu aleg =1. Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 n1 = 0,75 x1 = 1 y1 = 0,75 s=
0 , 75
3,33 16 16 1 3,57 2,41 200 0 , 75
0,74
s = 1,87 0,74 mm/rot
4.2.5 Calculul vitezei de aschiere
Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 42 - Xv = 0,25 - Yv = 0,66 - n = 1,75 - T = 60 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Din tabelul 6.16 pagina 108 rezulta ca : - k1 coeficient ce tine seama de influenta sectiunii transversale cutitului ; k1 =
h b 20 30
= 0,93
- exponent in functie de materialul de prelucrat , pentru otel rapid = 0,08 - k2 coeficient ce tine seama de influenta unghiului de atac k k2 =
45 k
45 90
0,6
= 0,76
- exponent in functie de natura materialului prelucrat si a materialului sculei ; = 0,6 - k3 coeficient ce tine seama de influenta unghiului de atac secundar k3 =
a k s
0 , 09
= 0,93
k4 - coeficient ce tine seama de raza de racordare a varfului cutitului k4 =

r 2
= 0,87
exponent in functie de tipul prelucrarii si de materialul prelucrat = 0,1 pentru degrosarea tuturor materialelor = 0,2 pentru finisare - k5 coefficient ce tine seama de influenta materialului sculei k5 = 1 - k6 coeficient ce tine seama de influenta materialului de prelucrat
k6 = 1 pentru continut de carbon de 0,6% - k7 coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului k7 = 1 pentru laminate la cald din tabelul 6.18 - k8 coeficient ce tine seama de stratul superficial al semifabricatului k8 = 1 din tabelul 6.16 - k9 coeficient ce tine seama de forma suprafetelor de degrosare pentru forma plana k9 =1 Vp = Vp =
60
0 ,1
2,4
0 , 25
42 0,93 0,76 0,93 0,87 0,74 0, 66 11, 75
42 0,93 0,76 0,93 0,87 1,5 1,24 0,83
Vp = 12,86 m/min Va = Vp k - k coeficient pentru suprafetele frontale ; din tabelul 6.25 k = 1,42 Va = 12,86 1,42 Va = 18,26 m / min 4.2.6 Determinarea turatiei n=
1000 Va Dsf
1000 18 ,26 3,14 60
18260 188 ,4
n = 96,92 rot/min Din gama de turatie a strungului adopt valoarea cea mai apropiata : n = 100 rot/min Recalculez viteza : V=
Dsf n 3,14 60 100 = 1000 1000
V = 18,84 m/min 4.2.7 Determinarea puterii Na=

Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 t = 2,4 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75
s = 0,74 Fz =3,57 2,41 0,740,75 2000,75 Fz = 3,57 2,4 0,79 53,18 Fz = 359,41 daN Na =
359 ,41 18 ,84 =1,12 6000
kw
Deci faza 2.1 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : t = 2,4 mm i=1 s = 0,74 mm/rot n = 100 rot/min V = 18,84 m/min Na = 1,12 kw
4.3 Calculul regimului de aschiere pentru faza 2.2 (strunjirea frontala de finisare) 4.3.1 Alegerea masinii-unelte Prelucrarea se executa pe strungul SN320 4.3.2 Alegerea sculei aschietoare. Cutit 16x16 STAS 358-67/Rp3 4.3.3. Determinarea regimului de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 96 relatia adancimii de aschiere este : t=
Acnom i
= 0,7 mm
4.3.4.Alegerea avansului Din tabelul 6.14 pagina 106 si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,12 mm/rot 4.3.5 Calculul vitezei de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 52,5 - Xv = 0,25 - Yv = 0,50 - T = 60 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1, k2, k3, k5, k6, k7, k8, k9 sunt identici ca la faza anterioara 2.1, diferind doar k4 care este egal 0,7 Vp = Vp =
60
0 ,1
52,5 0,39 0,7 0, 25 0,12 0,5
52 ,5 0,39 1,5 0,91 0,34
Vp = 51 m /min Va = Vp k Va = 51 1,42 Va = 72,4 m/min 4.3.6 Determinarea turatiei] n=

1000 Va Dsf
1000 72 ,4 3,14 60
= 384,28 rot/min
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta: n = 400 rot/min Recalculez viteza : V=
3,14 60 400 1000
= 75,36 m/min
4.2.7 Determinarea puterii Na=
Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 HB = 200
x1 = 1 n1 = 0,75 Fz = 3,57 0,70,120,752000,75 Fz = 26,57 daN Na =
Fz V 26 ,57 75 ,36 = = 0,33 kw 6000 6000
Deci faza 2.2 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 0,7 mm s = 0,12 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,33 kw
4.4 Calculul regimului de aschiere pentru faza 2.3 (executat gaura de centrare) 4.4.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea se va executa pe strungul SN 320 4.4.2 Alegerea sculei aschietoare Prelucrarea se executa cu burghiu A4 STAS 1114/2-82 4.4.3 Determinarea regimului de aschiere t=
Dgaurii 4 = = 2mm 2 2
4.4.4 Determinarea avansului Din tabelul 7.56 pagina 150 adopt avansul cuprins intre 0,020,05 S = 0,03 mm/rot 4.4.5 Calculul vitezei de aschiere : Din tabelul 7.56 pagina 150 adopt viteza cuprinsa intre 715 Vp = 10 m/min 4.4.6 Determinarea turatiei n = Dsf = 3,14 4 = 796,17 rot/min Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta:
1000 Va
1000 10
n = 800 rot/min Recalculez viteza : V=

3,14 4 800 1000
= 10,04 m/min
4.4.7 Determinarea puterii Na=
Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75 Fz = 3,57 20,030,752000,75 Fz = 26,57 daN Na =
Fz V 26 ,57 10 ,04 = = 0,04 kw 6000 6000
Deci faza 2.3 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 2 mm s = 0,03 mm/rot n = 800 rot/min V = 10,04 m/min Na = 0,04 kw
4.5 Calculul regimului de aschiere pentru faza 3.1 (strunjirea frontala de degrosare S13) 4.5.1 Alegerea masinii-unelte Prelucrarea se executa pe strungul SN320 4.5.2 Alegerea sculei aschietoare. Cutit 16x16 STAS 358-67/Rp3
4.5.3. Determinarea regimului de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 96 relatia adancimii de aschiere este : t=
Acnom i
= 1,65 mm
4.5.4.Alegerea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,74 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este :
Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 n1 = 0,75 x1 = 1 y1 = 0,75 s=

0 , 75
3,33 16 16 1 3,57 1,65 1 200 0, 75
0,74
s = 3,79 0,74 mm/rot 4.5.5 Calculul vitezei de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv
Vp =
-
HB T m t xv s yv 200
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : Cv = 42 Xv = 0,25
Yv = 0,66 - T = 60 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1, k2, k3, k4, k5, k6, k7, k8, k9 sunt identici ca la faza anterioara 2.1,
-
Vp = Vp =
60
0 ,1
42 0,45 1,65 0, 25 0,74 0, 66
18 ,9 1,5 1,13 0,81
Vp = 13,79 m /min Va = Vp k Va = 13,79 1,42 Va = 19,58 m/min 4.5.6 Determinarea turatiei] n=

1000 Va Dsf
1000 19 ,58 3,14 60
= 103,92 rot/min
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta: n = 100 rot/min Recalculez viteza : V=
Dsf n 3,14 60 100 = 1000 1000
V = 18,84 m/min 4.5.7 Determinarea puterii Na=

Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75 Fz =3,57 1,651 0,740,75 2000,75 Fz = 3,57 1,65 0,79 53,18 Fz = 247,47 daN
Na =
247 ,47 18 ,84 = 0,77 6000
kw
Deci faza 3.1 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : t = 1,65 mm i=1 s = 0,74 mm/rot n = 100 rot/min V = 18,84 m/min Na = 0,77 kw
4.6. Calculul regimului de aschiere pentru faza 3.2 (strunjire frontala de finisare S13) Calculul regimului de aschiere pentru strunjirea de finisare S13 se adopta la fel ca la faza 2.2 Deci faza 3.2 va avea urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 0,7 mm s = 0,12 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,33 kw 4.7. Calculul regimului de aschiere pentru faza 3.3 (executat gaura de centrare) Calculul regimului de aschiere pentru executarea gaurii de centrare pe suprafata S13 este la cala faza 2.3 Deci faza 3.3 va avea urmatoarele regimuri de aschiere :
i=1 t = 2 mm s = 0,03 mm/rot n = 800 rot/min V = 10,04 m/min Na = 0,04 kw
4.8. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.1 (strunjire longitudinala de degrosae pe suprafata S3) 4.8.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.8.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 Caracteristicile cutitului : h x b = 40 x 25 L = 280 mm b1 = 30 r =1 k = 90o k = 10o 4.8.3 Determinarea regimului de aschiere t= Consider 9 treceri di care : t1=t2=t3=t4=t5=t6=t7=t8=2,3 mm t9 = 2,25 mm 4.8.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,8 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este :
2 Acnom 41,30 = = 2,3 mm 2i 2 9
Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 x1 = 1 n1 = 0,75 y1 = 0,75 s=

0 , 75
3,33 40 25 1 3,57 2,31 200 0, 75
0,8 mm/rot
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 42 - Xv = 0,25 - Yv = 0,66 - n = 1,75 - T = 75 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Din tabelul 6.16 pagina 108 rezulta ca : - k1 coeficient ce tine seama de influenta sectiunii transversale cutitului ; k1 =
h b 20 30
= 1,04
45 k
45 90
0,6
= 0,65
a k s
0 , 09
=1

r 2
= 0,93
exponent in functie de tipul prelucrarii si de materialul prelucrat = 0,1 pentru degrosarea tuturor materialelor = 0,2 pentru finisare - k5 coefficient ce tine seama de influenta materialului sculei k5 = 1 - k6 coeficient ce tine seama de influenta materialului de prelucrat k6 = 1 pentru continut de carbon de 0,6% - k7 coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului k7 = 1 pentru laminate la cald din tabelul 6.18 - k8 coeficient ce tine seama de stratul superficial al semifabricatului k8 = 1 din tabelul 6.16 - k9 coeficient ce tine seama de forma suprafetelor de degrosare pentru forma plana k9 =1 Vp = Vp =
75
0 ,1
42 1,04 0,65 0,93 2,3 0,8 0, 66 11, 75

0 , 25
42 0,62 1,53 1,23 0,86
Vp = 16,17 m/min 4.8.6 Determinarea turatiei n=
1000 Vp 1000 16 ,17 = = 85 ,82 rot/min Dsf 3,14 60
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta n = 80 rot/min Recalculez viteza V= Na=
Dsf n 3,14 60 80 = = 15,07 m/min 1000 1000
Fz V Nmotor 6000
4.8.7 Determinarea puterii
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 t = 2,3 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75
s = 0,8 Fz =3,57 2,31 0,80,75 2000,75 Fz = 3,57 2,3 0,84 53,18 Fz = 366,79 daN Na =
366 ,79 15 ,07 = 0,92 6000
kw
Deci faza 4.1 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i = 9 treceri t1=t2=t3=t4=t5=t6=t7=t8 = 2,3 mm t9 = 2,25 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 0,92 kw
4.9. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.2 (strunjire longitudinala de degrosae pe suprafata S5) 4.9.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.9.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.9.3 Determinarea regimului de aschiere t= Consider 3 treceri di care : t1=t2=2,3 mm t3 = 2,05 mm 4.9.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,8 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este :
2 Acnom 13 ,1 = = 2,3 mm 2i 2 3

0 , 75
3,33 40 25 1 3,57 2,31 200 0, 75
0,8 mm/rot
Cv
Vp =
-
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : Cv = 42 - T = 75 min Xv = 0,25 - n = 1,75 Yv = 0,66 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1,k9 sunt identici ca la faza anterioara. Vp = Vp =
75
0 ,1
42 0,62 1,53 1,23 0,86
42 1,04 0,65 0,93 2,3 0,8 0, 66 11, 75

0 , 25
1000 Vp 1000 16 ,17 = = 85 ,82 rot/min Dsf 3,14 60
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta n = 80 rot/min Recalculez viteza V=
Dsf n 3,14 60 80 = = 15,07 m/min 1000 1000
4.9.7 Determinarea puterii Na= = 0,85
Fz V Nmotor 6000
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 t = 2,3 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75 Fz =3,57 2,31 0,80,75 2000,75 Fz = 3,57 2,3 0,84 53,18 Fz = 366,79 daN Na =
366 ,79 15 ,07 = 0,92 6000
kw
Deci faza 4.2 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i = 3 treceri t1=t2 = 2,3 mm t3 = 2,05 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 0,92 kw
4.10. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.3 (strunjire longitudinala de degrosae pe suprafata S3) 4.10.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.10.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.10.3 Determinarea regimului de aschiere t=
2 Acnom 4,1 = = 2i 2
2,05mm
4.10.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt :
s = 0,8 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este :

0 , 75
3,33 40 25 3330 = 0 , 75 0,8 1 0 , 75 3,57 2,05 53 ,18 3,57 2,05 200
mm/rot
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : Cv = 42 Xv = 0,25 Yv = 0,66 - n = 1,75 - T = 75 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1,,k9 sunt la fel ca la faza 4.1.
-
Vp = Vp =
75
0 ,1
42 0,62 1,53 1,19 0,86
42 1,04 0,65 0,93 2,05 0, 25 0,8 0, 66

1000 Vp Dsf
rot/min
n=
1000 16 ,69 = 88 ,58 3,14 60
rot/min
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta n = 80 rot/min Recalculez viteza V= Na= 4.10.7 Determinarea puterii
Dsf n 3,14 60 80 = = 15,07 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 x1 = 1 t = 2,05 HB = 200 n1 = 0,75 1 Fz =3,57 2,05 0,80,75 2000,75 Fz = 3,57 2,05 0,84 53,18 Fz = 326,92 daN Na =
326 ,92 15 ,07 6000
= 0,82 kw
Deci faza 4.3 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i = 1 trecere t1= 2,05 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 0,82 kw
4.11. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.4 (strunjire longitudinala de finisare pe suprafata S3) 4.11.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.11.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.11.3 Determinarea regimului de aschiere
t=
2 Acnom 0,5 = = 0,25 mm 2i 2
4.11.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.14 pagina 106 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,14 mm/rot 4.11.5 Calculul vitezei de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 52,5 - Xv = 0,25 - Yv = 0,50 - n = 1,75 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Din tabelul 6.16 pagina 108 rezulta ca : - k1 coeficient ce tine seama de influenta sectiunii transversale cutitului ; k1 =
h b 20 30
= 1,04
45 k
45 90
0,6
= 0,65
a k s
0 , 09
=1

r 2
= 0,87
exponent in functie de tipul prelucrarii si de materialul prelucrat = 0,1 pentru degrosarea tuturor materialelor
= 0,2 pentru finisare - k5 coefficient ce tine seama de influenta materialului sculei k5 = 1 - k6 coeficient ce tine seama de influenta materialului de prelucrat k6 = 1 pentru continut de carbon de 0,6% - k7 coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului k7 = 1 pentru laminate la cald din tabelul 6.18 - k8 coeficient ce tine seama de stratul superficial al semifabricatului k8 = 1 din tabelul 6.16 - k9 coeficient ce tine seama de forma suprafetelor de degrosare pentru forma plana k9 =1 Vp = Vp =
75
0 ,1
52 ,5 1,04 0,65 0,87 0,25 0,14 0, 66 11, 75

0 , 25
52 ,5 0,58 30 ,45 = 1,53 0,71 0,37 0,40
1000 Vp 1000 76 ,12 = = 404 ,03 rot/min Dsf 3,14 60
Dsf n 3,14 60 400 = = 75,36 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75 s = 0,14 Fz =3,57 0,251 0,140,75 2000,75 Fz = 3,57 0,25 0,22 53,18 Fz = 10,65 daN Na =
10 ,65 75 ,36 = 0,13 6000
kw
Deci faza 4.4 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 0,25 mm s = 0,14 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,13 kw 4.12. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.5 longitudinala de finisare pe suprafata S5) 4.12.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.12.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.12.3 Determinarea regimului de aschiere t=
2 Acnom 0,6 = = 0,3 mm 2i 2
(strunjire
Cv
Vp =
HB T m t xv s yv 200
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 52,5 - Xv = 0,25 - Yv = 0,50 - n = 1,75 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1,k9 sunt identici ca la faza anterioara(4.4). Vp =
75
0 ,1
52 ,5 1,04 0,65 0,87 0,3 0,14 0, 66 11, 75

0 , 25
Vp =
52 ,5 0,58 = 74 ,26 1,53 0,74 0,37
1000 Vp 1000 74 ,26 = = 394 ,16 Dsf 3,14 60
rot/min
Dsf n 3,14 60 400 = = 75,36 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
12 ,53 75 ,36 = 0,15 6000
kw
4.13. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.6 (strunjire longitudinala de finisare pe suprafata S6) 4.13.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320
4.13.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.13.3 Determinarea regimului de aschiere t=
2 Acnom 0,64 = = 0,32 mm 2i 2
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 52,5 - Xv = 0,25 - Yv = 0,50 - n = 1,75 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1,k9 sunt identici ca la faza anterioara(4.4). Vp = Vp =
75
0 ,1
52 ,5 0,58 = 72 ,5 1,53 0,75 0,37
52,5 1,04 0,65 0,87 0,32 0,14 0, 66 11, 75

0 , 25
1000 Vp 1000 72 ,5 = = 384 ,81 rot/min Dsf 3,14 60
Dsf n 3,14 60 400 = = 75,36 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
13 ,36 75 ,36 = 0,16 6000
kw
4.14. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.7 (executat tessitura S2) Pentru regimul de aschiere pentru executarea tesiturii se va adopta acelasi regim de aschiere ca la faza 4.4 Deci faza 4.7 va avea urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 2 mm s = 0,14 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,13 kw
4.15. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.8 (executat canal S4)
4.15.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.15.2 Alegerea sculei Cutit 12x3 STAS 354-67/Rp3 4.15.3 Determinarea regimului de aschiere t = b t = 3 mm 4.15.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.2 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,093 mm/rot 4.15.5 Calculul vitezei de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv2
Vp = T m s yv2 HB
200
k1 k 5 k 6 k 7 k 8 k10 k11 k12
Din tabelul 6.21 pagina 113 rezulta ca : - Cv2 = 21,8 - Xv2 = 0,25 - T = 45 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Din tabelul 6.17 pagina 109 rezulta ca k5 = 1 Din tabelul 6.18 pagina 110 rezulta ca k6 = 1 Din tabelul 6.15 pagina 107 rezulta ca k7 =1 k8 = 1 Din tabelul 6.16 pagina 109 rezulta ca k10 = 0,9 k11 = 1,03 k12 = 1 Vp = Vp =
45
0 ,1
21,8 1,03 0,9 0,89 0,093 0, 66 11, 75
21,8 0,82 = 61 ,62 1,46 0,20
Vp = 61,62 m/min Va = Vp k Din tabelul 6.25 pagina 114 rezulta ca k = 1,39 Va = 61,62 1,39 = 85,65 m/min 4.15.6 Determinarea turatiei
n=
1000 Va 1000 85 ,65 = =1948 Dmic 3,14 14
rot/min
D n 3,14 14 1200 = = 52 ,75 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 n1 = 0,75 x1 = 1 Fz =3,57 31 0,0930,75 2000,75 Fz = 3,57 3 0,16 53,18 Fz = 91,12 daN Na =
91,12 52 ,75 = 0,8 6000
kw
Deci faza 4.7 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 3 mm s = 0,093 mm/rot n = 1200 rot/min V = 52,75 m/min Na = 0,8 kw 4.16. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.9 (executat filet pe suprafata S3) 4.16.1 Alegerea masinii unelte : Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.16.2 Alegerea sculei aschietoare : Cutit 16x16 STAS 6312-80/Rp3 Cu urmatoarele caracteristici : - h x b = 16 x 16 - L = 140 mm - ls 10 - unghiul la varf = 60o
4.16.3 Determinarea avansului : a). Avansul longitudinal al sculei este egal cu pasul filetului ; b). Avansul transversal se produce diferit in functie de pasul filetului : - pentru filet cu pasul p 2,5 mm, avansul transversal se produce in directie perpendiculara pe axa semifabricatului atat la trecerile de degrosare cat si la trecerile de finisare. - pentru filet cu pasul p > 2,5 mm, trecerile de degrosare se realizeaza cu avans lateral in directia flanculuifiletului, iar trecerile de finisare cu avans perpendicular pe axa semifabricatului. Din STAS 6564 67 avem pentru filet metric 18 cu pas normal urmatoarele caracteristici : - pasul filetului p = 2,5 mm ; - diametrul filetului mediu d2 = D2 = 16,376 mm; - diametrul filetului interior d1 = D1 = 15,294 mm; - inaltimea filetului H = 1,353 mm; Din tabelul 9.4 pagina 183 alegem numarul de treceri in functie de pasul filetului : - numarul de treceri la degrosare i = 6 ; - numarul de treceri la finisare i = 3 ; Marimea avansului rezulta prin impartirea inaltimii filetului la numarul de treceri rezultat din tabele ; avansul trecerilor de finisare se adopta de doua ori mai mic decat cel al trecerilor de degrosare. s=
H 6
1,353 6
= 0,22 mm/rot
Din gama de avansuri a filetelor de pe masina unealta avem : s = 0,75 mm/rot 4.16.4 Determinarea vitezei de aschiere : Din tabelul 9.7 pagina 185 pozitia 1 avem relatia de calcul a vitezei: V=
T
0 ,11
14,8 p 0,3 t 0, 7
In care: - T durabilitatea cutitelor de filetat (din tab. 9.6) - p pasul filetului - t adancimea de aschiere V= n=
120
0 ,11
14 ,8 14 ,8 14 ,8 = = = 8,26 0, 3 0,7 1,69 1,31 0,81 1,79 2,5 0,75
m/min
4.16.5 Determinarea turatiei :
1000 V 1000 8,26 8260 = = =145 ,88 D 3.14 18 56 ,62
rot/min
Din gama de turatie a axului principal alegem: n = 160 rot/min Recalculez viteza :
V=
D n 3,14 18 160 = = 9,04 1000 1000
rot/min
4.16.6 Determinarea puterii : Din tabelul 9.10 pagina 187 sunt date relatiile de calcul a puterii. Puterea determinata trebuie sa satisfaca relatia : Na = Nmas ks In care : - Nmas puterea electromotorului ; - randamentul masinii-unelte; - ks coeficient de supraincarcare a motorului; Na = 24,2 10-3 p1,7 V kMN i-0,71 In care : - -kMN coeficient de corectie cu urmatoarea valoare : kMN =
r 75
0 , 75
62 = 75
0 , 75
= 0,82 0,75 = 0,86
r rezistenta la rupere a materialului Na = 24,2 10-3 2.51,7 9,04 0,86 6-0,71 Na = 24,2 0,001 4,74 9,04 0.86 0,28 Na = 0,24 kw Deci realizarea filetului la trecerea de degrosare se va realiza cu urmatoarele regimuri de aschiere : i=6 t = 0,75 mm s = 0,75 mm/rot n = 160 rot/min V = 9,04 m/min Na = 0,24 kw
Pentru calculul de finisare a filetului vom calcula: Avansul trecerilor de finisare se adopta de doua ori mai mic decat cel al trecerilorde degrosare. Din gama de avansuri adoptam : s = 0,375 mm/rot Determinarea vitezei : Din tabelul 9.7 pagina 185 pozitia 1 avem relatia de calcul a vitezei:
14,8 T p 0,3 t 0, 7 14 ,8 14 ,8 = = 13,45 0 ,11 0 ,3 0,7 1,10 120 2,5 0,375
V=
0 ,11
V=
m/min
4.16.5 Determinarea turatiei : n=
1000 V 1000 13 ,45 13450 = = = 237 ,54 D 3.14 18 56 ,62
rot/min
Din gama de turatie a axului principal alegem: n = 250 rot/min Recalculez viteza : V=
D n 3,14 18 250 = = 14 ,13 1000 1000
rot/min
4.16.6 Determinarea puterii : Din tabelul 9.10 pagina 187 sunt date relatiile de calcul a puterii este: Na = 24,2 10-3 p1,7 V kMN i-0,71 In care : - -kMN coeficient de corectie cu urmatoarea valoare : kMN =
r 75
0 , 75
62 = 75
0 , 75
= 0,82 0,75 = 0,86
r rezistenta la rupere a materialului Na = 24,2 10-3 2.51,7 14,13 0,86 3-0,71 Na = 24,2 0,001 4,74 14,13 0.86 0,45 Na = 0,62 kw Deci realizarea filetului la trecerea de finisare se va realiza cu urmatoarele regimuri de aschiere : i=3 t = 0,375 mm s = 0,375 mm/rot n = 250 rot/min V = 14,13 m/min Na = 0,62 kw
4.17. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.1 (strunjire longitudinala de degrosare pe S7) Se va adopta acelasi regim de aschiere ca la faza 4.2 deoarece au acelasi adaos de prelucrare
i = 3 treceri t1=t2 = 2,3 mm t3 = 2,05 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 0,92 kw
4.18. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.2 (strunjire longitudinala de degrosae pe suprafata S8) 4.18.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.18.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.18.3 Determinarea regimului de aschiere t= C0nsider 5 treceri t1=t2=t3=t4=t5=2,7 mm 4.18.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,8 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este :
2 Acnom 27 = = 2i 2 5
2,7mm

0 , 75
3,33 40 25 3330 = 0, 75 0,8 1 0 , 75 3,57 2,7 53,18 3,57 2,7 200
mm/rot
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 42 - Xv = 0,25 - Yv = 0,66 - n = 1,75 - T = 75 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1,,k9 sunt la fel ca la faza 4.1. Vp = Vp =
75
0 ,1
42 1,04 0,65 0,93 2,7 0, 25 0,8 0,66
42 0,62 1,53 1,28 0,86
Vp = 15,5 m/min 4.18.6 Determinarea turatiei n= n=
1000 Vp Dsf rot/min 1000 15 ,5 = 82 ,27 3,14 60
rot/min
Dsf n 3,14 60 80 = = 15,07 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
= 0,85 Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 t = 2,05 HB = 200
x1 = 1 s = 0,8
n1 = 0,75 Fz =3,57 2,71 0,80,75 2000,75 Fz = 3,57 2,7 0,84 53,18 Fz = 430,58 daN Na =
430 ,58 15 ,07 6000
= 1,08 kw
Deci faza 5.2 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i = 5 trecere t1=t2=t3=t4=t5= 2,7 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 1,08 kw
4.19. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.3 (strunjire longitudinala de degrosae pe suprafata S10) 4.19.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.19.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.19.3 Determinarea regimului de aschiere t= C0nsider 5 treceri t1=t2=t3=t4=t5=2,71 mm 4.19.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.1 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,8 mm/rot Verificarea lui : Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cutitului, din tabelul 6.12 pagina 104 rezulta ca relatia de verificare este : s=
y1
2 Acnom 27 ,1 = = 2i 2 5
2,71mm
h l mm/rot x1 C 4 t HB n1 3,33 h b
Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57
n1 = 0,75 x1 = 1 y1 = 0,75 s=
0 , 75
3,33 40 25 3330 = 0, 75 0,8 1 0 , 75 3,57 2,71 53 ,18 3,57 2,71 200
mm/rot
Cv
Vp =
HB T t s 200
m xv yv
k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9
Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : - Cv = 42 - Xv = 0,25 - Yv = 0,66 - n = 1,75 - T = 75 min Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Coeficientii k1,,k9 sunt la fel ca la faza 4.1. Vp = Vp = n= n=
75
0 ,1
42 1,04 0,65 0,93 2,71 0, 25 0,8 0 , 66
42 0,62 1,53 1,28 0,86
= 15,5 m/min
4.19.6 Determinarea turatiei
1000 Vp Dsf rot/min 1000 15 ,5 = 82 ,27 3,14 60
rot/min
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta n = 80 rot/min Recalculez viteza V= Na=
Dsf n 3,14 60 80 = = 15,07 1000 1000
Fz V Nmotor 6000
m/min
4.19.7 Determinarea puterii = 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 t = 2,05 HB = 200 x1 = 1 n1 = 0,75 Fz =3,57 2,711 0,80,75 2000,75 Fz = 3,57 2,71 0,84 53,18 Fz = 430,58 daN Na =
430 ,58 15 ,07 6000
= 1,08 kw
Deci faza 5.3 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i = 5 trecere t1=t2=t3=t4=t5= 2,71 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 1,08 kw 4.20. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.4 (strunjire longitudinala de degrosae pe suprafata S12) 4.20.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.20.2 Alegerea sculei Cutit 40x25 STAS 359-67/Rp3 4.20.3 Determinarea regimului de aschiere t=
2 Acnom 31,72 = 2i 2 6
= 2,7mm
Consider 5 treceri t1=t2=t3=t4=t5=2,7 mm t6 = 2,36 mm Voi adopta acelasi regim de aschiere ca la faza 5.2
Deci faza 5.4 are urmatoarele regimuri de aschiere :
i = 6 trecere t1=t2=t3=t4=t5= 2,7 mm t6 = 2,36 mm s = 0,8 mm/rot n = 80 rot/min V = 15,07 m/min Na = 1,08 kw 4.21. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.5 (strunjire longitudinala de finisare pe suprafata S7) Voi adopta acelasi regim de aschiere ca la faza 4.5 Deci faza 5.5 Va avea urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 0,3 mm s = 0,14 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,15 kw 4.22. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.6 (strunjire longitudinala de finisare pe suprafata S8) Voi adopta acelasi regim de aschiere ca la faza 4.5 Deci faza 5.6 Va avea urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 0,3 mm s = 0,14 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,15 kw
4.23. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.7 (strunjire longitudinala de finisare pe suprafata S10) Voi adopta acelasi regim de aschiere ca la faza 4.5 Deci faza 5.6 Va avea urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 0,3 mm s = 0,14 mm/rot n = 400 rot/min V = 75,36 m/min Na = 0,15 kw 4.24. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.8 (executat canal S9) 4.24.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.24.2 Alegerea sculei Cutit 12x12 STAS354-67/Rp3 4.24.3 Determinarea regimului de aschiere t = b t = 3 mm 4.24.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.2 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,093 mm/rot 4.24.5 Calculul vitezei de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv2
Vp = T m s yv2 HB
200
k1 k 5 k 6 k 7 k 8 k10 k11 k12
Din tabelul 6.21 pagina 113 rezulta ca : - Cv2 = 21,8 - Xv2 = 0,25 - T = 45 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Din tabelul 6.17 pagina 109 rezulta ca k5 = 1
Din tabelul 6.18 pagina 110 rezulta ca k6 = 1 Din tabelul 6.15 pagina 107 rezulta ca k7 =1 k8 = 1 Din tabelul 6.16 pagina 109 rezulta ca k10 = 0,9 k11 = 1,03 k12 = 1 Vp = Vp =
45
0 ,1
21,8 1,03 0,9 0,89 0,093 0, 66 11, 75
21,8 0,82 = 61 ,62 1,46 0,20
1000 Va 1000 61,62 = = 613 ,25 rot/min D 3,14 32
Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta n = 630 rot/min Recalculez viteza : V= Na= 4.24.7 Determinarea puterii
D n 3,14 32 630 = = 63,3 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 HB = 20 x1 = 1 n1 = 0,75 Fz =3,57 31 0,0930,75 2000,75 Fz = 3,57 3 0,16 53,18 Fz = 91,12 daN Na =
91,12 63 ,3 = 0,96 6000
kw
Deci faza 5.8 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :
i=1 t = 3 mm s = 0,093 mm/rot n = 630 rot/min V = 63,3 m/min Na = 0,96 kw
4.25. Calculul regimului de aschiere pentru faza 5.9 (executat canal S11) 4.25.1 Alegerea masinii unelte Prelucrarea suprafetei se executa pe strungul SN 320 4.25.2 Alegerea sculei Cutit 12x3 STAS354-67/Rp3 4.25.3 Determinarea regimului de aschiere t = b t = 3 mm 4.25.4 Determinarea avansului si verificarea lui Din tabelul 6.2 pagina 99 [1] si din gama de avansuri transversale a strungului adopt : s = 0,093 mm/rot 4.25.5 Calculul vitezei de aschiere Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Cv2
Vp = T m s yv2 HB
200
k1 k 5 k 6 k 7 k 8 k10 k11 k12
Din tabelul 6.21 pagina 113 rezulta ca : - Cv2 = 21,8 - Xv2 = 0,25 - T = 45 Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1 Din tabelul 6.17 pagina 109 rezulta ca k5 = 1 Din tabelul 6.18 pagina 110 rezulta ca k6 = 1 Din tabelul 6.15 pagina 107 rezulta ca k7 =1 k8 = 1
Din tabelul 6.16 pagina 109 rezulta ca k10 = 0,9 k11 = 1,03 k12 = 1 Vp = Vp =
45
0 ,1
21,8 1,03 0,9 0,89 0,093 0, 66 11, 75
21,8 0,82 = 61 ,62 1,46 0,20
Vp = 61,62 m/min Va = Vp k Din tabelul 6.25 pagina 114 rezulta ca k = 1,39 Va = 61,62 1,39 = 85,65 m/min 4.25.6 Determinarea turatiei n=
1000 Va 1000 85 ,65 = =1948 Dmic 3,14 14
rot/min
D n 3,14 14 1200 = = 52,75 m/min 1000 1000

Fz V Nmotor 6000
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca : Fz = C4 tx1 sy1 HBn1 Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca : C4 = 3,57 y1 = 0,75 n1 = 0,75 x1 = 1 Fz =3,57 31 0,0930,75 2000,75 Fz = 3,57 3 0,16 53,18 Fz = 91,12 daN Na =
91,12 52 ,75 = 0,8 6000
kw
Deci faza 4.7 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere : i=1 t = 3 mm s = 0,093 mm/rot n = 1200 rot/min V = 52,75 m/min Na = 0,8 kw 4.26.Calculul regimului de aschiere pentru faza 7.1 (frezat suprafata S12)
4.26.1 Alegerea masinii unelte. Frezarea patratului se va executa pe o masina de frezat F.U 320x1250 cu urmatoarele caracteristici : - suprafata de lucru a mesei 1250x320 mm2 ; - numarul de canale T = 3 ; - cursa longitudinala a mesei este de 70 mm ; - puterea motorului de actionare P = 7,5 kw ; - distanta intre axul principal si brat 155mm ; Gama de avansuri longitudinale si transversale : 19 ; 23,5 ; 30 ; 37,5 ; 60 ; 75 ; 95 ; 118 ; 150 ; 190 ; 235 ; 300 ; 375 ; 475 ; 600 ; 750 ; 950. Gama de turatii a axului principal : 30 ; 37,7 ; 60 ; 75 ; 95 ; 118 ; 150 ; 190 ; 235 ; 475 ; 600 ; 750 ; 850 ; 1180 ; 1500. 4.26.2 Alegerea sculei aschietoare Freza 20x104D STAS 1684 80/Rp3 dnom = 20-0,033 Tipul frezei D cu urmatoarele caracteristici: z=5 L = 104 mm l= 300 l1 = 50 mm l2 = 41 mm 4.26.3 Determinarea adancimii de aschiere tl = 20 mm te = 4,15 mm 4.26.5 Alegerea vitezei de aschiere Din tabelul 8.19 adoptam relatia : Vp = Vp = Vp =
41 D 0, 25 T 0, 2 t 0,1 s d
120 0, 2
0, 2
tl
0 ,15
z 0,1
41 20 0, 25 4,15 0,1 0,12 0, 2 20 0,15 5 0 ,1
86 ,51 86 ,51 = 2.6 1,15 0,65 1,56 1,17 3,54
Vp = 24,43 m/min 4.26.6 Determinarea turatiei si recalcularea vitezei
n=
1000 V 1000 24 ,43 24430 = = = 389 ,01rot / min D 3,14 20 62 ,8
Din gama de turatii adoptam n = 475 rot/min Recalculam viteza V=
3.14 20 475 = 29 ,83 m / min 1000
Avansul pe minut se calculeaza cu relatia : Sn = Sd z n = 0,12 5 475 = 285 4.27.7 Determinarea puterii Ne =
Fz Vp 6000
kw
Fz = CF txF SdyF tluF z D-qF Din tabelul 8.17 pagina 164 rezulta ca: CF = 68 uF = 1 xF = 0,86 qF = 0,86 yF = 0,74 Fz = 68 4,150,86 0,120,74 201 5 8-0,86 Fz = 68 3,4 0,2 20 5 0,16 Fz = 739,84 daN Ne =
739 ,84 29 ,83 22069 ,42 = 6000 6000
Ne = 3,67 kw
3,67 7,5 4,58 7,5kw 0,8
Deci faza 7.1 se prelucreaza cu urmatorul regim de aschiere : 4 te = 4,15 mm 4 tl = 20 mm S = 0,12 mm/dinte V = 29,83 m/min n = 475 rot/min N = 3,67 kw
4.27.Calculul regimului de aschiere pentru faza 9.1 (rectificat suprafata S8)
4.27.1 Alegerea masinii-unelte WMW 240x800 mm Caracteristicile masinii : diametrul piesei de rectificat : - dmin = 15 mm - dmax = 240 mm lungimea maxima de rectificat Lmax = 800 mm ; conul masinii : - morse 3 ; diametrul discului de rectificat : - D = 400mm - B = 80 mm puterea motorului de antrenare, kw : Disc abraziv = 2,2 kw Piesa = 0,5 kw deplasarea rapida 50 m/min turatia axului port piesa : 50 ; 100 ; 200 ; 400 rot/min avans longitudinal 26 m/min ; avans transversal manual ; rotire piesa 70. 4.27.2 Alegerea sculei aschietoare Piatra 240x240x80 STAS 610/1-83 D = 240 mm B = 80 mm Material abraziv En Granulatia I , K. Liant C , B. 4.27.3 Determinarea adancimii de aschiere t=
2 Ac nom 0,36 = = 0,18 mm 2 2
4.27.4 Determinarea avansului Din tabelul 12.3 pagina 241 [1],avem avansul de patrundere cuprins intre 0.0025 0,075 mm/rot. Adoptam S = 0,05 mm 4.27.5 Determinarea vitezei de aschiere si a vitezei periferice a piesei Din tabelul 12.6 pagina 243 alegem viteza discului care este cuprinsa intre 25 35 m/sec. Adoptam Vdisc = 30 m/sec Din tabelul 12.9 pagina 247 alegem viteza piesei care este data de relatia: Vpiesa =
0,165 D 0,3 0,95 0,91 = 5,06 m / min T 0,5 t
4.27.6 Determinarea turatiei Pentru discul abraziv: ndisc =
1000 V 1000 1800 = =1146 ,49 rot / min D 3,14 500
Adopt din gama de turatii a masinii: Ndisc = 1500 rot/min Pentru piesa : npiesa = Adopt din gama masinii: npiesa = 50 rot/min Recalculez viteza: Vdisc = Vdisc = 39,25 m/sec Vpisa =
1000 V 1000 5,6 = = 55 ,73 rot / min D 3,14 32
D n 3,14 500 1500 = = 2355 m / min 1000 1000

D n 3,14 32 50 = = 5,02 m / min 1000 1000
4.27.7 Calculul puterii Din tabelul 12.10 pagina 248 avem : Ndisc = 0,132 Vp0,7 t0,7 d0,25 Lp k1 k2 Ndisc = 0,132 5,020,7 0,020,7 320,25 70 1,1 Ndisc = 0,132 3,09 0,06 2,37 70 1,1 Ndisc = 4,46 kw Npiesa = Fz = CF Vp0,7 Sp0,7 t0,6 Fz = 2,2 5,020,7 0,050,6 Fz = 2,2 3,09 0,16 Fz = 1,08 daN
Fz V 1,08 5,02 = = 0,009 kw 75 60 13 5850
5. Calculul normei de timp.
Conform indicatiilor din capitolul 6, norma tehnica de timp pe operatie se determina cu relatia :
n Tp i + Tu ij NTi = n j =1 e
Tuij = tb + ta + tdt + tdo + ton NT = N Ti NT = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 + NT5 + NT6 + NT7 + NT9 + NT10 In care : - Tpi timpul de pregatire incheiere, consumat de catre muncitor inainte de inceperea lucrului si dupa incheierea lucrului. - tb timpul de baza ; - ta timpul auxiliar sau timpul ajutator - tdt timpul pentru deservirea tehnica a locului de munca pentru inlocuirea sculelor, indepertarea aschiilor ; - tdo timp pentru deservirea organizatorica a locului de munca ; - ton timpul de odihna si necesitatile fiziologice folosit de catre muncitor pentru odihna si necesitatile fiziologice ; - NTi norma de timp pe operatie. 5.1 Determinarea NT pentru operatia 1 NT1 =
Tpi 9 + Tu = + 4,72 = 0,09 + 4,72 = 4,81 min n 100
Din fisa 14 pagina 61 [3] avem : Tpi = 9 min Din fisa 9 pagina 32 [3] avem : Tu = 4,72 min n = numarul de piese n = 100 buc NT1 = 4,81 min
5.2 Determinarea NT pentru operatia 2
NT1 =
Tpi + Tu 2.1 + Tu 2.2 + Tu 2.3 ne
Din tabelul 13.1 pagina 264 rezulta : Tpi = 15 + 3 + 0,5 + 0,5 + 1 + 3 Tpi = 23 min 5.2.1 Determinarea timpului unitar pentru faza 2.1 Tu2.1 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 30 + 2 + 2 i = 1 2 3 i = nS nS 0,74 100 34 = 0,45 min 74
l1 = distanta de patrundere a cutitului, mm ; l2 = cuprins intre 0 5 mm ; l2 = 2 mm La strunjire timpul auxiliar total este format din : ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] ta1 timp necesar pentru prinderea si desprinderea piesei, dat in tabelele 13.2 ; 13.3 ; 13.4. ta2 timp pentru comanda masinii, montarea si demontarea sculelor, dar in tabelul 13.5 ta3 timp pentru complexe de manuiri legate de faza, continutul acestora se gaseste in tabelul 13.6. In tabelul 13.7 sunt date valorile normative ale timpilor ta3. ta4 timp pentru masuratori de control dat in tabelul 13.8, functie de instrumentul de masura, procedeul de masurare, precizia masurarii si dimensiunea de masurat. Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0,8 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 + 0,1 +(2 0,05) + 0,05 + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,65 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,5 min ta = 0,8 + 0,65 + 0,5 = 1,95 min
2,5 t b 2,5 0,45 = = 0,01 min 100 100
tdt =
tdo = ton =
1 t b 0,45 = = 0,004 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,45 + 1,95) = = 0,13 min 100 100
Tu2.1 = 0,45 + 1,95 +0,01 + 0,004 + 0,13 Tu2.1 = 2,54 min 5.2.2 Determinarea timpului unitar pentru faza 2.2 Tu2.2 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 30 + 2 + 2 i = 1 2 3 i = nS nS 0,12 400 34 = 0,7 min 48
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] ta2 = 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,5 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,5 min Din tabelul 13.8 pagina 272 rezulta ca : ta4 = 0,33 min ta = 0,5 + 0,5 + 0,33 = 1,33 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,7 = = 0,017 min 100 100 1 t b 0,7 = = 0,007 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,7 + 1,33) = = 0,11 min 100 100
Tu2.2 = 0,7 + 1,33 +0,017 + 0,007 + 0,11 Tu2.2 = 2,16 min 5.2.3 Determinarea timpului unitar pentru faza 2.3 Tu2.3 = tb + ta + tdt + tdo + ton Din tabelul 14.2 pagina 277 rezulta ca : tb =
l +l +l L i = 1 2 3 i Vs Vs
Vs = n S = 0,03 800 = 24 Din stasul burghiului de centruire avem l = 5 mm, l1 = 3 mm tb =

5 +3 = 0,33 min 24
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] ta2 = 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,5 min Din tabelul 13.8 pagina 272 rezulta ca : ta4 = 0,16 min ta = 0,5 + 0,3 + 0,16 = 0,96 min tdt =
2,5 t b 2,5 0,33 = = 0,008 min 100 100 1 t b 0,33 = = 0,003 min tdo = 100 100
ton =
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,33 + 0,96) = = 0,07 min 100 100
Tu2.3 = 0,33 + 0,96 +0,008 + 0,003 + 0,07 Tu2.3 = 1,37 min Determinarea normei de timp pentru operatia 2 este : NT2 =
23 + 2,54 + 2,16 + 1,37 = 6,3 min 100
5.3 Determinarea NT pentru operatia 3 5.3.1 Determinarea timpului unitar pentru faza 3.1 Tu3.1 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 30 + 2 + 2 i = 1 2 3 i = nS nS 0,74 100 34 = 0,45 min 74
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0,8 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 +(2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,5 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,5 min ta = 0,8 + 0,5 + 0,5 = 1,8 min tdt =
2,5 t b 2,5 0,45 = = 0,011 min 100 100
tdo = ton =
1 t b 0,45 = = 0,004 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,45 + 1,8) = = 0,12 min 100 100
l +l +l L 30 + 2 + 2 i = 1 2 3 i = nS nS 0,12 400 34 = 0,7 min 48
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] ta2 = 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,5 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,5 min Din tabelul 13.8 pagina 272 rezulta ca : ta4 = 0,33 min ta = 0,5 + 0,5 + 0,33 = 1,33 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,7 = = 0,017 min 100 100 1 t b 0,7 = = 0,007 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,7 + 1,33) = = 0,11 min 100 100
Tu3.2 = 0,7 + 1,33 +0,017 + 0,007 + 0,11 Tu3.2 = 2,16 min 5.3.3 Determinarea timpului unitar pentru faza 3.3 Tu3.3 = tb + ta + tdt + tdo + ton Din tabelul 14.2 pagina 277 rezulta ca : tb =
l +l +l L i = 1 2 3 i Vs Vs
Vs = n S = 0,03 800 = 24 Din stasul burghiului de centruire avem l = 5 mm, l1 = 3 mm tb =

5 +3 = 0,33 min 24
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] ta2 = 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,5 min Din tabelul 13.8 pagina 272 rezulta ca : ta4 = 0,16 min ta = 0,5 + 0,3 + 0,16 = 0,96 min tdt =
2,5 t b 2,5 0,33 = = 0,008 min 100 100 1 t b 0,33 = = 0,003 min tdo = 100 100
ton =
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,33 + 0,96) = = 0,07 min 100 100
Tu3.3 = 0,33 + 0,96 +0,008 + 0,003 + 0,07 Tu3.3 = 1,37 min Determinarea normei de timp pentru operatia 3 este : NT3 = NT3 =
Tpi + Tu 3..1 + Tu 3..2 + Tu 3..3 ne 0 + 2,38 + 2,16 + 1,37 = 5,91 min 100
5.4 Determinarea NT pentru operatia 4 NT4 =

Tpi + Tu 4..1 + Tu 4..2 + Tu 4.3 + Tu 4.4 + Tu 4.5 + Tu 4.6 + Tu 4.7 + Tu 4.8 + Tu 4.9 ne
Tpi = 0,5 +1 = 1,5 min 5.4.1 Determinarea timpului unitar pentru faza 4.1 Tu4.1 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 60 + 2 i = 1 2 3 i = 9 nS nS 80 0,8 62 9 = 8,71 min 64
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 1,4 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 +0,1 +(2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,6 min
Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,25 min ta = 1,4 + 0,6 + 0,7 + 0,25= 2,95 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 8,71 = = 0,21 min 100 100 1 t b 8,71 = = 0,09 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 8,71 + 2,95) = = 0,64 min 100 100
l +l +l L 10 + 2 i = 1 2 3 i = 3 nS nS 80 0,8 12 3 = 0,56 min 64
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,25 min ta = 0 + 0,3 + 0,7 + 0,25= 1,25 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,56 = = 0,014 min 100 100 1 t b 0,56 = = 0,005 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,56 + 1,25) = = 0,1 min 100 100
Tu4.2 = 0,56 + 1,25 +0,014 + 0,005 + 0,1 Tu4.2 = 1,92 min
5.4.3 Determinarea timpului unitar pentru faza 4.3 Tu4.3 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 30 + 2 i = 1 2 3 i = 1 nS nS 80 0,8 32 1 = 0,5 min 64
2,5 t b 2,5 0,5 = = 0,01 min 100 100 1 t b 0,5 = = 0,005 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,05 + 1,25) = = 0,096 min 100 100
l +l +l L 60 + 2 i = 1 2 3 i = 1 nS nS 400 0,14 62 1 = 1,1 min 56
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05)
ta2 = 0,5 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,21 min ta = 0 + 0,5 + 0,7 + 0,21= 1,41 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 1,1 = = 0,027 min 100 100 1 tb 1,1 = = 0,011 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 (1,1 + 1,41) = = 0,14 min 100 100
l +l +l L 10 + 2 i = 1 2 3 i = 1 nS nS 400 0,14 12 1 = 0,21 min 56
2,5 t b 2,5 0,21 = = 0,005 min 100 100 1 t b 0,21 = = 0,002 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,21 + 1,21) = = 0,08 min 100 100
Tu4.5 = 0,21 + 1,21 +0,005 + 0,002 + 0,08
Tu4.5 = 1,5 min 5.4.6 Determinarea timpului unitar pentru faza 4.6 Tu4.6 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 30 + 2 i = 1 2 3 i = 1 nS nS 400 0,14 32 1 = 0,57 min 56
2,5 t b 2,5 0,57 = = 0,014 min 100 100 1 t b 0,57 = = 0,0057 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,57 + 1,21) = = 0,1 min 100 100
l +l +l L 2+2 i = 1 2 3 i = 1 nS nS 400 0,14 4 1 = 0,07 min 56
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05)
ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0 min ta = 0 + 0,3 + 0 + 0= 0,3 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,07 = = 0,002 min 100 100 1 t b 0,07 = = 0,0007 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,07 + 0,3) = = 0,006 min 100 100
4 1 = 0,035 min 111 ,6
l + l + l3 L 2+2 i = 1 2 i = 1 nS nS 1200 0,093
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,6 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,22 min ta = 0 + 0,6 + 0,7 + 0,22 = 1,52 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,035 = = 0,0009 min 100 100 1 t b 0,035 = = 0,00035 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,035 + 1,52) = = 0,09 min 100 100
Tu4.8 = 0,035 + 1,52 +0,0009 + 0,00035 + 0,09 Tu4.8 = 1,65 min 5.4.9 Determinarea timpului unitar pentru faza 4.9 Tu4.9 = tb + ta + tdt + tdo + ton Din tabelul 16.1 pagina 313 : l + ( 2... 3) p i tb = n p - l lungimea filetului, mm ; - p pasul filetului, mm ; - n turatia piesei ; 60 + ( 3 2,5) tb = 160 2,5 6 = 0,96 min ta = ta1 + ta2 + ta5 [min] Din tabelul 16.3 pagina 314 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 16.4 pagina 314 rezulta ca : ta2 = 0,27 min ta = 0 + 0,27 + 0 = 0,27 min tdt =
3 t b 3 0,96 = = 0,03 min 100 100
tdo + ton =
3,2 ( t b + t a ) 3,2 ( 0,96 + 0,27) = = 0,04 min 100 100
Tu4.9.1 = 0,96 + 0,27 +0,03 + 0,04 Tu4.9.1 = 1,3min ( pentru trecerea de degrosare) Pentru norma tehnica de timp pentru trecerea de finisare : 60 + ( 3 2,5) tb = 250 2,5 3 = 0,33 min ta = ta1 + ta2 + ta5 [min] Din tabelul 16.3 pagina 314 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 16.4 pagina 314 rezulta ca : ta2 = 0,27 min ta = 0 + 0,27 + 0 = 0,27 min tdt =
3 t b 3 0,33 = = 0,01 min 100 100
tdo + ton =
3,2 ( t b + t a ) 3,2 ( 0,33 + 0,27) = = 0,02 min 100 100
Tu4.9.2 = 0,33 + 0,27 +0,01 + 0,02 Tu4.9.2 = 0,63min ( pentru trecerea de finisare) Tu4.9 = Tu4.9.1 + Tu4.9.2 Tu4.9 = 1,3 + 0,63 = 1,93 min NT4 =
1,5 + 12 ,6 + 1,92 + 1,86 + 2,69 + 1,5 + 1,9 + 0,37 + 1,65 + 1,93 100
NT4 = 26,44 min 5.5 Determinarea NT pentru operatia 5 NT5 =

Tpi + Tu 5..1 + Tu 5..2 + Tu 5.3 + Tu 5.4 + Tu 5.5 + Tu 5.6 + Tu 5.7 + Tu 5.8 + Tu 5.9 ne
5.5.1 Determinarea timpului unitar pentru faza 5.1 Tu5.1 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 10 + 2 i = 1 2 3 i = 3 nS nS 80 0,8 12 3 = 0,56 min 64
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 1,2 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,6 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,25 +0,21 = 0,46 min ta = 1,2 + 0,6 + 0,7 + 0,46= 2,96 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,56 = = 0,014 min 100 100 1 t b 0,56 = = 0,005 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,56 + 2,96) = = 0,2 min 100 100
Tu5.1 = 0,56 + 2,96 +0,014 + 0,005 + 0,2
Tu5.1 = 3,73 min 5.5.2 Determinarea timpului unitar pentru faza 5.2 Tu5.2 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb = tb =
l +l +l L 70 + 2 i = 1 2 3 i = 5 nS nS 80 0,8 72 5 = 5,62 min 64
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,25 +0,21 = 0,46 min ta = 0 + 0,3 + 0,7 + 0,46= 1,46 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 5,62 = = 0,14 min 100 100 1 t b 5,62 = = 0,05 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 5,62 + 1,46) = = 0,38 min 100 100
l +l +l L 41 + 2 i = 1 2 3 i = 5 nS nS 80 0,8 43 5 = 3,36 min 64
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca :
ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,25 +0,21 = 0,46 min ta = 0 + 0,3 + 0,7 + 0,46= 1,46 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 3,36 = = 0,08 min 100 100 1 t b 3,36 = = 0,03 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 3,36 + 1,46) = = 0,3 min 100 100
l +l +l L 23 + 2 i = 1 2 3 i = 6 nS nS 80 0,8 25 6 = 2,35 min 64
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,22 +0,21 = 0,43 min ta = 0 + 0,3 + 0,7 + 0,43= 1,43min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 2,35 = = 0,06 min 100 100 1 t b 2,35 = = 0,02 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 2,35 + 1,43) = = 0,2 min 100 100
l +l +l L 10 + 2 i = 1 2 3 i = nS nS 400 0,14 12 = 0,21 min 56
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,5 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,21 min ta = 0 + 0,5 + 0,7 + 0,21= 1,41 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,21 = = 0,005 min 100 100 1 t b 0,21 = = 0,002 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,21 + 1,41) = = 0,09 min 100 100
Tu5.5 = 0,21 + 1,41 +0,005 + 0,002 + 0,09 Tu5.5 = 1,71 min 5.5.6 Determinarea timpului unitar pentru faza 5.6 Tu5.6 = tb + ta + tdt + tdo + ton tb =
l + l 2 + l3 L 70 + 2 72 i = 1 i = = = 1,28 min nS nS 400 0,14 56
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca :
ta4 = 0,21 min ta = 0 + 0,3 + 0,7 + 0,21= 1,21 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 1,28 = = 0,03 min 100 100 1 t b 1,28 = = 0,01 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 (1,28 + 1,21) = = 0,13 min 100 100
l + l 2 + l3 L 41 + 2 43 i = 1 i = = = 0,76 min nS nS 400 0,14 56
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min] Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,3 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,21 min ta = 0 + 0,3 + 0,7 + 0,21= 1,21 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,76 = = 0,02 min 100 100 1 t b 0,76 = = 0,0076 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,76 + 1,21) = = 0,1 min 100 100
l + l + l3 L 3+2 i = 1 2 i = = 0,08 min nS nS 630 0,093
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min]
Din tabelul 13.2 pagina 265 rezulta ca : ta1 = 0 min Din tabelul 13.5 pagina 268 rezulta ca : ta2 = 0,1 + 0,1 + 0,1 + (2 0,05) + (2 0,05) + (2 0,05) ta2 = 0,6 min Din tabelul 13.7 pagina 270 rezulta ca : ta3 = 0,7 min Din tabelul 13.8 pagina 271 rezulta ca : ta4 = 0,22 min ta = 0 + 0,6 + 0,7 + 0,22= 1,52 min tdt = tdo = ton =
2,5 t b 2,5 0,08 = = 0,002 min 100 100 1 t b 0,08 = = 0,0008 min 100 100
5,5 ( t b + t a ) 5,5 ( 0,08 + 1,52) = = 0,088 min 100 100
Tu5.8 = 0,08 + 1,52 +0,002 + 0,0008 + 0,088 Tu5.8 = 1,7 min 5.5.9 Determinarea timpului unitar pentru faza 5.9 Se adopta acelasi timp ca la faza 4.8 punctul 5.4.8 Tu5.9 = 1,65 min NT5 = 3,73+7,65+5,23+4,06+1,71+2,66+2,1+1,7+1,65 NT5 = 30,5 min
5.6 Determinarea NT pentru operatia 6 NT6 = (10 0,21) + ( 2 0,16 ) + ( 5 0,09 ) + 0,33 NT6 = 2,1+ 0,32 + 0,45 + 0,33 NT6 = 3,2 min 5.7 Determinarea NT pentru operatia 7 NT7 =
Tpi + Tu ne
Din tabelul 15 .1 pagina 289 rezulta ca :
Tpi = 2,8 + 18 + 9 = 29,8 min Tu = tb + ta + tdt + tdo + ton tb =
l + l + l3 L 20 + 2,7 + 1,5 i = 1 2 i = = 0,042 min Sz z n Sz z n 0,12 5 950
Din tabelul 15.7 pagina 293 rezulta ca : l1 = 2,7 mm l2 = 1,5 mm ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 + ta5 [min] Din tabelul 15.12 pagina 299 rezulta ca : ta1 = 0,27 min Din tabelul 15.19 pagina 304 rezulta ca : ta2 = 0,23 min ta3 = 0 min Din tabelul 15.23 pagina 307 rezulta ca : ta4 = 0,08 min Din tabelul 15.25 pagina 307 rezulta ca : ta5 = 0,07 min ta = 0,27 + 0,23 + 0,08 + 0,07 = 0,65 min tdt = tdo =
1,2 ( t b + t a ) 1,2 ( 0,042 + 0,65) = = 0,008 min 100 100 4,5 ( t b + t a ) 4,5 ( 0,042 + 0,65) = = 0,031min ton = 100 100
5,5 t b 5,5 0,042 = = 0,002 min 100 100
Tu = 0,042 + 0,65 +0,002 + 0,008 + 0,031 = 0,736 min Tu = 0,736 4 = 2,94 min NT7 =
29 ,8 + 2,94 = 3,23 min 100
5.8 Determinarea NT pentru operatia 8 NT8 =

Tpi + Tu ne
Din tabelul 19 .1 pagina 350 rezulta ca : Tpi = 7 + 8 = 15 min Tu = tb + ta + tdt + tdo + ton Din tabelul19.2 pagina 350 rezulta ca : tb =
Ac k 0,18 + 1,2 0,21 = = = 0,084 min Sz n p 0,05 50 2,5
ta = ta1 + ta2 + ta3 [min]
Din tabelul 19.3 pagina 351 rezulta ca : ta1 = 0,41 min Din tabelul 19.4 pagina 352 rezulta ca : ta2 = 0,06 + 0,03 + (2 0,03) + (2 0,04)=0,23 min Din tabelul 19.5 pagina352 rezulta ca : ta3 = 0,31 min ta = 0,41 + 0,23 + 0,31 = 0,95 min tdt = 0 Din tabelul19.7 pagina 358 rezulta ca : tdo = ton =
2 ( t b + t a ) 2 ( 0,084 + 0,95) = = 0,02 min 100 100
Din tabelul 19.8 pagina 354 rezulta ca :
4 ( t b + t a ) 4 ( 0,084 + 0,95) = = 0,04 min 100 100

15 + 1,1 =1,25 min 100
Tu = 0,084 + 0,95 +0,04+ 0,02 = 1,1 min NT9 =
5.9 Determinarea NT pentru operatia 10 NT10 = 0,25+0,21+0,22+0,22+0,21+0,22+0,21+0,22+0,21+0,25+0,21+ +0,22+0,22+0,21+0,22+0,22+0,22 NT10 = 3,74 min NT = NT1+ NT2+ NT3+ NT4+ NT5+ NT6+ NT7+ NT9+ NT10 NT = 4,81+6,3+5,91+26,44+30,5+3,2+3,23+1,25+3,74 NT = 85,38 min

Proiect T.C.M

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Proiect T.C.M

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA BACAU FACULTATEA DE INGINERIE Specializarea:TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR DE MAINI

2. Stabilirea traseului tehnologic.

Nr. Op. faze

Denumirea operatiei fazei

Debitarea Debitat din bara laminata cu diametrul D la lungimea L.

5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9

-Freza cilindrica STAS 57876

Tratament termic Calit Revenit

Prins intre varfuri Rectificat S8 pe L=70mm

3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.

c curbura semifabricatului ; sf abaterea spatiala rezultata la executarea gaurilor de centrare ;

3.3.2 Pentru strunjirea de degrosare ( laminarea)

4. Calculul regimurilor de aschiere.

in care : h b sectiunea corpului cutitului

- raportul dintre inaltimea cutitului si distanta cu care iese in afara

3,33 16 16 1 3,57 2,41 200 0 , 75

s = 1,87 0,74 mm/rot

4.2.5 Calculul vitezei de aschiere

k4 - coeficient ce tine seama de raza de racordare a varfului cutitului k4 =

42 0,93 0,76 0,93 0,87 0,74 0, 66 11, 75

42 0,93 0,76 0,93 0,87 1,5 1,24 0,83

1000 18 ,26 3,14 60

V = 18,84 m/min 4.2.7 Determinarea puterii Na=

52,5 0,39 0,7 0, 25 0,12 0,5

52 ,5 0,39 1,5 0,91 0,34

Vp = 51 m /min Va = Vp k Va = 51 1,42 Va = 72,4 m/min 4.3.6 Determinarea turatiei] n=

4.2.7 Determinarea puterii Na=

x1 = 1 n1 = 0,75 Fz = 3,57 0,70,120,752000,75 Fz = 26,57 daN Na =

Fz V 26 ,57 75 ,36 = = 0,33 kw 6000 6000

n = 800 rot/min Recalculez viteza : V=

4.4.7 Determinarea puterii Na=

Fz V 26 ,57 10 ,04 = = 0,04 kw 6000 6000

Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 n1 = 0,75 x1 = 1 y1 = 0,75 s=

3,33 16 16 1 3,57 1,65 1 200 0, 75

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca : Cv = 42 Xv = 0,25

42 0,45 1,65 0, 25 0,74 0, 66

18 ,9 1,5 1,13 0,81

Vp = 13,79 m /min Va = Vp k Va = 13,79 1,42 Va = 19,58 m/min 4.5.6 Determinarea turatiei] n=

1000 19 ,58 3,14 60

Dsf n 3,14 60 100 = 1000 1000

V = 18,84 m/min 4.5.7 Determinarea puterii Na=

247 ,47 18 ,84 = 0,77 6000

i=1 t = 2 mm s = 0,03 mm/rot n = 800 rot/min V = 10,04 m/min Na = 0,04 kw

Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 x1 = 1 n1 = 0,75 y1 = 0,75 s=

3,33 40 25 1 3,57 2,31 200 0, 75

k4 - coeficient ce tine seama de raza de racordare a varfului cutitului k4 =

42 1,04 0,65 0,93 2,3 0,8 0, 66 11, 75

42 0,62 1,53 1,23 0,86

Vp = 16,17 m/min 4.8.6 Determinarea turatiei n=

1000 Vp 1000 16 ,17 = = 85 ,82 rot/min Dsf 3,14 60

4.8.7 Determinarea puterii

Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 n1 = 0,75 x1 = 1 y1 = 0,75 s=

3,33 40 25 1 3,57 2,31 200 0, 75

42 0,62 1,53 1,23 0,86

42 1,04 0,65 0,93 2,3 0,8 0, 66 11, 75

Vp = 16,17 m/min 4.9.6 Determinarea turatiei n=

1000 Vp 1000 16 ,17 = = 85 ,82 rot/min Dsf 3,14 60

Dsf n 3,14 60 80 = = 15,07 m/min 1000 1000

4.9.7 Determinarea puterii Na= = 0,85

Din tabelul 6.13 rezulta ca : C4 = 3,57 n1 = 0,75 x1 = 1 y1 = 0,75 s=

3,33 40 25 3330 = 0 , 75 0,8 1 0 , 75 3,57 2,05 53 ,18 3,57 2,05 200

42 0,62 1,53 1,19 0,86

42 1,04 0,65 0,93 2,05 0, 25 0,8 0, 66