You are on page 1of 7

Capitolul 1. ARBORI SI OSII 1.1.DEFINITIE. CLASIFICARE.CARACTERIZARE.

Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n micare de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor. Osiile sunt organe de maini cu micare de rotaie sau fixe destinate numai susinerii unor organe de maini n micare de rotaie. Osiile nu transmit momente de torsiune. Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini montate pe acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu alunecare). Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 1.1): corpul arborelui (a); poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui. Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de prelucrat. Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au loc montri i demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore (roi de schimb etc.) i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora. Poriunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele cu rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice. Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte n cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice avnd conicitatea egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi, rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc. Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu deformaii de ncovoiere foarte mari. Clasificarea arborilor i osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este prezentat n tabelul 1.1 Tabelul 1.1 Criteriul de clasificare Forma axei geometrice Destinaia Seciunea arborelui pe lungime Forma seciunii transversale Forma suprafeei exterioare Rigiditatea Tipul arborilor Arbori Arbori cotii Arbori flexibili drepi Arbori de Arbori principali ai transmisie mainilor unelte Arbori cu seciune Arbori cu seciune constant variabil n trepte Arbori cu seciune Arbori cu seciune plin tubular Arbori netezi Arbori canelai Arbori rigizi Arbori elastici

Numrul reazemelor Poziia axei geometrice Criteriul de clasificare Natura micrii Forma axei geometrice Forma seciunii transversale Numrul reazemelor Poziia axei geometrice

Arbori static determinai (cu dou reazeme) Arbori orizontali Tipul osiilor Osii fixe Osii drepte Osii cu seciunea plin Osii static determinate (cu dou reazeme) Osii orizontale

Arbori static nedeterminai (cu mai mult de dou reazeme) Arbori Arbori verticali nclinai Osii rotitoare Osii curbate Osii cu seciunea tubular Osii static nedeterminate (cu mai mult de dou reazeme) Osii nclinate sau verticale

Arborii drepi sunt frecvent utilizai n transmisiile mecanice, seciunea transversal a acestora, pe lungime, putnd fi constant (fig.1.2, a) sau variabil (fig. 1.2, be), depinznd de repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de ncovoiere, fore axiale etc.) n lungul axei lor i de tehnologia de execuie i de montaj aleas. Arborii cu seciune constant se utilizeaz cnd sunt solicitai numai la torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe ntreaga lungime a arborelui. Cnd arborii sunt solicitai la torsiune i ncovoiere, se utilizeaz seciunea variabil n trepte, aceasta asigurnd urmtoarele avantaje: apropierea arborelui de o grind de egal rezisten la ncovoiere, prezena unor umeri de sprijin pentru fixarea axial a organelor de maini susinute, montajul uor al acestor organe de maini fr deteriorarea altor suprafee ale arborelui. n cazul arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere se execut conice, arborele apropiindu-se i mai mult de o grind de egal rezisten la ncovoiere, Arborii netezi (fig. 1.2, b) se folosesc n construcia reductoarelor, iar arborii canelai (fig. 1.2, c) se folosesc n construcia cutiilor de viteze, a cutiilor de distribuie, a diferenialelor autovehiculelor etc. Arborii tubulari (fig. 1.2, d) se folosesc cnd se impun condiii severe de greutate (cnd diametrul interior al arborelui tubular este jumtate din cel exterior, greutatea acestuia se micoreaz cu 25%, iar rezistena la ncovoiere cu numai 6,25%) sau atunci cnd este necesar trecerea prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul crora trece arborele prizei de putere). Principalele domenii de folosire a arborilor drepi sunt: reductoarele de turaii cu axe fixe, transmisiile automobilelor, tractoarelor, mainilor agricole, utilaje tehnologice, mainilor unelte, toate transmisiile cu angrenaje etc. Osiile fixe pot fi cu axa geometric dreapt (fig. 1.3, a) sau curbat i se ntlnesc la maini de ridicat, la susinerea roilor intermediare, respectiv la punile nemotoare ale autovehiculelor. Osiile rotitoare (fig. 1.3, b) au, de regul, axa geometric dreapt i seciunea aproape constant pe toat lungimea i se rotesc mpreun cu organele de maini susinute. Se ntlnesc, cu precdere, la vagoanele de cale ferat. 1.2. Materiale. Tehnologie

Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire). Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar n cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n cazul cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu arborele, la turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitai i cu restricii de gabarit, la osiile autovehiculelor etc. Pentru arborii drepi i osii, se recomand: oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru arborii care nu necesit tratament termic; oeluri carbon de caliate de mbuntire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oeluri aliate de mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i/sau durat mare de funcionare impus lagrelor sau canelurilor; oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i pentru arbori care funcioneaz la turaii ridicate. Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare ulterioar, n cazul produciei de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor i osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor din bare laminate cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui semifabricat apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de material, manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care urmrete forma arborelui, cu efect direct asupra mririi rezistenei acestuia. Tehnologia de fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic. Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire superficial a fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a fusurilor, poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc.

1.3.Calculul arborilor si a osiilor Osiile fiind solicitare la incovoiere,calculele de dimensionare se fac cu formule corespunzatoare solicitarii de incovoiere. Metoda generala de calcul al arborilor are in vedere faptul ca ei sunt supusi la solicitari compuse-incovoiere,rasucire,eventual si compresiune.Dimensionarea directa prin evaluarea precisa a tuturor solicitarilor este dificila.De aceea,dimensiunile aproximative ale arborilor se stabilesc printr-un calcul simplificat,la rasucire,apoi se verifica luand in consideratie celelalte solicitari.In functie de rolul functional si de forma lor,unii arbori se mai verifica la oboseala,la rigiditate si la turatia critica. Numerosi arbori sunt solicitati in principal la rasucire,astfel incat incovoiereaa fiind mult mai mica poate fi neglijata.Un astfel de caz il constituie,de exemplu,arborii de transmisie pentru miscarea de translatie a podurilor rulate. Arborii cu lungimi mari in raport cu diametrul d trebuie sa indeplineasca si conditia de rigiditate,adica rotirea specifica la rasucire 0,datorita momentului de rasucire,trebuie sa fie mai mica decat rotirea specifica la rasucire admisibila.

Pentru dimensionarea arborilor solicitati in acelasi timp la rasucire si la incovoiere,se determina mai intai separate,valorile. 1.4.Fusurile arborilor si ale osiilor Fusurile reprezinta zonele arborilor sau ale osiei ale caror suprafete exterioare, ingrijit prelucrat, realizeaza contactul cu lagarele. Montare in lagare cu alunecare suprafetele de conctat ale fusurilor se afla in miscare relative in raport cu suprafata interioara de contact a lagarului. In cazul lagarelor prin rostogolire montarea fusului pe rulment exclude miscarea relative dintre suprafetele fusului si cea a lagarului. Miscarea respective are loc numai intre elementele rulmentului. De la arbore la lagar, sarcinile se transmit numai prin intermediul fusurilor. Fusurile radiale au forma cilindrica, tronconica sau sferica. Pivoti se numesc fusurile axiale si cele axiale-radiale la care forta principala din lagar este paralela cu axa de rotatie.Indicatle de calcul.Fusurile fiind parte integrala a arborilor sau a osiilor,diametrul lor se determina o data cu diametrul arborelui. Suprafetele fusurilor prezinta o miscare relativa fata de surafatele interioare de contact ale lagarului de sprijin. Acesta poate fi de alunecare (lagar de alunecare) sau de rostogolire (indirecta la rulmenti). 1.4.1.Clasificarea fusurilor (fig.1.5). 1. Dupa directia fortei care le solicita in raport cu axa lor de rotatie si forma: radiale (pot avea forma cilindrica sau conica); axiala (pot fi circulare pline, inegale, multiinelare); radial axiale ( pot fi conice sau sferice, simple sau cu umar de sprijin). 2. Dupa pozitia relativa pe care o ocupa pe arbore : radiale : de capat, intermediare; axiale : frontale, intermediare sau superioare; Pivotii sunt acele fusuri axiale sau radical axiale la care forta principala din lagar este paralela cu axa de rotatie. 1.4.2.Materialele pentru confectionarea fusurilor si pivotilor. Materialele din care sunt confectionate fusurile si pivotii sunt aceleasi cu ale arborilor carora le apartin. Pentru a face fata solicitarilor la care sunt supuse in timpul exploatarii (incovoierea, oboseala, presiune de contact, uzura), se recomanda o prelucrare ingrijita a suprafetei fusurilor, astfel incat sa se asigure o aderenta cat mai buna lubrifiantului. Solutiile care conduc la imbunatatirea caracteristicilor fizico mecanice ale acestor zone sunt : - aplicarea unor tratemente mecanice, termice sau termochimice adecvate; - introducerea prin presare sau frecare pe arbore a unui manson cu caracteristici corespunzatoare cerintelor functionarii acestui ansamblu; - aplicarea pe suprafata fusului a unei pelicule subtiri de material plastic (poliamide), care prezinta caracteristici deosebite de rezistente la presiunea de contact, uzura si aderenta. In plus aceasta pelicula poate fi inlocuita cu usurinta dupa uzare

Fig.1. Arbori si osii parti componenete

b. Arborii netezi

d. Arborii tubulari Fig. 1.2 Arbori drepi

Fig. 1.3. Arbore cotit, parti component

Fig. 1.4 Osii

a)Osiile fixe

a)Osiile fixe

b) Osiile rotitoare

You might also like