You are on page 1of 24

Arbori principali integrati pentru viteze mari de aschiere

Principalii factori tehnici si economici pentru dezvoltarea sistemelor de prelucrare la viteze inalte -Materiale aparitia unor materiale noi, mai dificil de prelucrat -Calitatea cererea de produse de calitate superioara -Procesele cererea de timpi redusi si de cat mai putine reglari -Produse complexe exista o crestere a suprafetelor multifunctionale a componentelor -Viteza reala de aschiere viteza de aschiere este dependenta atat de viteza arborelui cat si de diametrul sculei -Aschiere fina rata de indepartare a materialului este mult mai mica de cat in cazul prelucrarilor conventionale.

Tipuri de arbori de mare vitez


Arbori cu lag re cu elemente de rostogolire Arbori cu lag re electromagnetice Arbori cu lag re aerostatice

Arborii cu rulmen i ceramici

P r ile principale care alc tuiesc acest tip de arbore principal:


Arbore Rulmen i ceramici
(Azotur de Siliciu)

Sunt utilizati in general in cadrul aplicatiilor dificile pentru a se pastra o temperatura scazuta la viteze ridicate.

Motor electric

Materialul ceramic utilizat pentru bila cel mai frecvent este azotura de siliciu SI3N4. Comparati cu rulmentii cu bile, rulmentii ceramici ofera urmatoarele avantaje: -Durat de viata mai mare chiar si la incarcare mai ridicata -Rezistenta mai mare la gripare in cazul lubrefierii deficitare -Disipare mai mica a puterii -Temperatura de lucru mai scazuta -Limite mai mari de accelerare si decelerare -Rigiditate dinamica si statica crescuta -Uzura mai mica

Unitate de prindere a conului HSK

Conul HSK cu buc

elastic Dispozitiv de ac ionare

pentru prinderea sculei

Utilizat pentru prinderea i desfacerea conului HSK Unitate rotativ Manta r cire

Din Al pentru a prelua c ldura degajat de motorul electric

Exemple de aplica ii ale rulmen ilor

Electrobro pentru ma ini de frezat cu viteze mari Rulmen i din seriile VEX/NS/H1- prenc rcare variabil Lubrifiat cu aer /ulei direct prin inelul exterior

Electrobro pentru ma ini de frezat cu viteze mari Rulmen i din seriile VEX/NS- prenc rcare variabil Lubrifiat cu aer /ulei prin orificii externe

Sisteme de prindere a sculei n arbore


Sistemul de prindere HSK a aparut ca o necesitate a utilizatorilor la prelucrarile de mare viteza cat si a operatiilor traditionale. HSK este prescurtare cuvintelor Germane Hollow Taper Shank, avand o ratie de 1:10. Avantajele oferite de HSK, in detrimentul conurilor ISO sunt: -rigiditate statica si dinamica ridicata; -repetabilitate si acurate e crescut a schimbului de scule; -mi care axial sc zuta in timpul varia iilor de viteza; -for e m rite de absorb ie la m rirea vitezei; -momentul transmis este mai mare; -m rirea siguran ei personalului datorita designului. Au fost stabilite standardele finale pentru cozile HSK sub forma tipurilor A,B,C,D,E i F.

For ele la unitatea de strngere HSK


Geometria ghearelor i conurilor de prindere amplific for a de tragere. Astfel for e mari apar n general n parte frontal a arborelui. Unitatea HSK patentat ofer siguran , for de tragere mare i durat mare de via . Mi carea axial este convertit n mi care radial - axial a conului de prindere spre gheare. Ghearele se mi c paralel m rind suprafa a de contact i amplificnd constant for a de tragere.

Principiul amplific rii for ei Pozi ia nchis Pozi ia deschis

Sistemul mecanic de blocare


Sistemul mecanic de blocare ofer cea mai mare for de tragere. Func ii speciale ale arborelui de ac ionare sunt: amplificarea mecanismului de transmitere a for ei de tragere i blocarea arborelui n interiorul conului. Odata asezata portscula in con, mecanismul de blocare este activat. Elementele de blocare pot fi bile mici sau came.

Sisteme de prindere
Att portsculele de tipul ISO, cat si cele HSK, sunt prinse printr-un set de gheare de prindere. For ele de prindere sunt generate prin intermediul unui pachet de arcuri , incluse in arborele de transmitere a puterii. Un cilindru intern, montat la cap tul din spate al arborelui, si un mecanism de prindere sus in arborele in timpul desprinderii sculei. In timpul func ionarii, mecanismul este deconectat.

Bara de trac iune integrat n arbore

Bara de trac iune este plasat n interiorul arborelui. Ghearele cu grupul de arcuri prenc rcat sau arcuri speciale i bol de re inere standard trag scula a chietoare n arbore. Un mecanism special amplific for a de trac iune a conului. Sistemul de prindere este blocat n acela i timp. n timpul prinderii conului gol HSK, conul cuprinz tor preseaz segmentele ghearei radial spre exterior. Arborele i scula sus in segmentele. Ele trag conul supradimensionat n arbore i l prind de fa a axial a arborelui.

Senzori
Arborii sunt echipa i cu senzori de proximitate care permit operarea corecta, f r probleme in timpul schimb rii sculelor.

Senzor de vibratie
Vibra iile nemonitorizate pot cauza avarii majore arborelui, ma inii unelte si comportamentului in timpul prelucr rii.

Codoare integrate
Integrarea codoarelor de mare rezolutie in arbori furnizeaza feedback si control asupra vitezei reale a arborelui, pozitia unghiulara a arborelui, in orice moment. Codorul consta intr-o roata dintata de precizie, montata pe arbore si un senzor stationar plasat pe carcasa pentru accesul usor.

Circula ia agentului de r cire


In scopul r cirii sculei si piesei in lucru, mediu de r cire este livrat prin alezajul si orificiile arborului suprafe elor a chietoare. Poate fi utilizat ca agent de racire, un amestec racitor de aer/lubrifiant sau lichid de racire.

Caracteristicile acestui sistem sunt: -nu exista ceata de ulei; -amestecul aerului cu uleiul in cantit i foarte mici, sau este furnizat doar aer; -in compara ie cu sistemul cu un singur canal, se pot atinge viteze mai mari; -in cazul sculelor cu consum mare de lubrifiant; -pentru prelucr rile la care e necesar schimbul multor scule.

Arbori cu lag re magnetice

Similar cu rulmen ii aerostatici, rulmen ii magnetici lucreaz f r contact mecanic ntre rotor i stator. For ele din cmpul magnetic fac ca rotorul s leviteze n centrul statorului. Rulmen ii magnetici pot fi subdiviza i n sisteme active i pasive. La rulmen ii magnetici pasivi for ele sunt generate de c tre magne i permanen i. n contrast cu rulmen ii pasivi, la rulmen ii magnetici activi, axa de rota ie este inut n pozi ie de c tre o bobin electromagnetic . For ele sunt ob inute ntre cmpul magnetic al bobinelor i rotor, indus n curen ii turbionari.n compara ie cu rulmen ii pasivi, dezavantajul este c rulmen ii activi au o capacitate mic de nc rcare i un consum regulat de putere.

Schema tipic pentru un arbore l g ruit magnetic

Rulmen i magnetici cu control activ (AMB)

Levitatia electromagnetului activ este bazata pe forta de atractie de la un electromagnet controlabil pe un corp ferromagnetic. O unitate de control ajusteaza curentul in electromagnet si deci forta magnetica actioneaza pe corpul magnetic si deci corpul este tinut in suspensie. Un senzor masoara continuu pozitia corpului feromagnetic. Daca corpul ferromagnetic se afla deasupra pozitiei dorite, cotrolerul reduce curentul in magnet si in acelas timp forta magnetica. Iar daca corpul se afla sub pozitia dorita, curentul in magnet este marita.

Lag r magnetic radial

Lag r magnetic axial

Geometria rulmentului magnetic radial

Conceptual, rulmentul magnetic tipic este compus din patru electromagne i n form de potcoav . Cei patru magne i sunt aranja i echidistant n jurul unei piese de fier circulare montat pe arbore, care va levita. Fiecare dintre electromagne i poate produce numai o for de atrac ie fa de rotorul de fier.

Arbori cu lag re aerostatice

Structura tipica a unui arbore cu rulment aerostatic


-Rulmen ii aerostatici lucreaz dup acela i principiu ca i cei hidrostatici. Principalele diferen e dintre cele dou tipuri const n propriet ile lubrifian ilor utiliza i. Vscozitatea aerului este cu 2,3 unit i mai mic de ct a uleiului i aproape independent fa de temperatur . -Necesit spa ii foarte mici ntre rulmen i pentru a ob ine capacitatea de nc rcare mare i o rigiditate ridicat . -Pierderile prin frecare ale rulmen ilor aerostatici sunt foarte mici datorit for elor de forfecare reduse ale mediului gazos. -Cu toate acestea c ldura provocat de frecare nu poate fi nl turat complet de aer deoarece debitul i capacitatea caloric sunt foarte reduse. -La viteze mari de rota ie rulmen ii aerostatici ai arborelui se nc lzesc considerabil.

Principiul de functionare
n cazul rulmen ilor aerostatici aerul presurizat extern la 4-10105 Pa este introdus in intervalul de 5-30m al rulmentului. Aerul este alimentat intre suprafete prin una sau mai multe duze in rulment. Astfel obiectul pluteste pe un strat subtire de aer, frecarea este foarte mica si chiar zero cand nu este in miscare.

Avantajele rulmentilor aerostatici


Precizie mare rulmentii aerostatici sustin o precizie de rotatie radiala si axiala extrema. De cand nu mai exista contact mecanic , uzura minima, siguranta acuratetei ramane constana in tot timpul. Viteza mare fortele tangentiale mici din interiorul rulmentului aerostatic permit viteze mari de rotatie cu pierderi mici de putere si degajari mici de caldura.Vitezele pot ajunge la 300000 rpm.

-Crestere mica a temperaturii Frecarea mica, curgerea constanta a aerului si eficienta puterii transmise duc la o crestere minima a temperaturii. -Durata de viata mai mare a rulmentului Fara contact mecanic si o alimentare curata a aerului, fara ulei si apa, viata rulmentului este crescuta considerabil.

Capacitate mare de incarcare Rulmentii aerostatici pot suporta incarcari mari, permitand sa fie folositi in multe aplicatii industriale ale masinilor unelte. Incarcari mai mari de 500 kg pe rulmentul radial si incarcari mai mari de 1000 kg pe rulmentul axial.

Vibratii reduse doar cateva nivele minime de vibratii si zgomot sunt produse cand arborele cu rulmenti aerostatici functioneaza. Nivelul tipic de vibratii: < 0.2 mm/sec (arbori cu viteza mica) < 1.0 mm/sec (arbori cu viteza mare) Niveluri tipice de zgomot: 70 la 80 dBa.

Analize n FEM
S-a efectuat o analiz termic asupra arborelui aerostatic

Temperature

Total Heat Flux

Vector Heat Flux