TIPURI DE TEXTE

Textul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei. 1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu. Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a evenimentelor; Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus; Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor. Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc. Descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.; portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj), ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.); Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris; Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul. Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc. Textul informativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer explicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.; Are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate; Texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip utilitar (modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo etc.);

2.

3.

ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt: Despre ce suntem informai?, Cum suntem informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)? n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat. 4. Textul argumentativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi separat argumentarea).

n concluzie, scopul i elementul accentuat sunt n strns legtur cu modul de expunere selectat:

SCOP Destindere Autoexprimare Informare Convingere

ELEMENT ACCENTUAT Public Autor Subiect Autor Subiect/ Public - Subiect

MOD DE EXPUNERE Narativ Descriptiv Expozitiv Argumentativ

REGISTRE LINGVISTICE
REGISTRELE LINGVISTICE sunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii, determinate social i cultural; apar i sub denumirea de limbaje, difereniate lexical i sintactic, de la un vorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori. A. REGISTRUL COLOCVIAL (familiar, al conversaiei uzuale) are o funcie comunicativ, limitndu-se la relaii neoficiale, particulare, intime (cercul colegilor de serviciu, la spectacol, ntr-un compartiment de tren, ntr-un grup de prieteni sau n cercul familiei, al rudelor). Se identific prin urmtoarele caracteristici: poliglosia (adaptarea exprimrii la mediul social i cultural al interlocutorilor); se dezvolt spontan; degajarea n exprimare (fr constrngeri lingvistice); numarul mare de cuvinte cumulative (Ce lucruri interesante ai mai fcut?);

aproximri (S-a cam speriat.) ticuri verbale (i deci, cum am spus...; M rog, o s vin el.); forme neliterare ale cuvintelor; repetiii; cliee lingvistice; locuiuni; diminutive, augmentative; superlative populare; formule de adresare (bi, mi, bade, neic, domle); vocative, imperative; propoziii exclamative i interogative; expresii peiorative; supranume (poreclele); elemente paraverbale (debitul verbal, pauza, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.) B. REGISTRUL POPULAR (LIMBAJUL POPULAR) particularizeaz mesajul

oral, remarcndu-se prin: folosirea termenilor concrei; registru funcional redus: stilul colocvial, limbajul solemn (al creaiilor folclorice), limbajul tehnic (al ocupaiilor i al meteugurilor tradiionale); redundan; accidente fonetice; locuiuni i expresii populare; sintaxa afectiv (interjecii, diminutive, augmentative, paralelismul sintactic, propoziii exclamative, dativul etic, vocativul etc.); polisemie bogat; elemente peiorative (insulte, imprecaii, termeni obsceni). C. REGISTRUL ORAL difereniaz, pe coordonata lexical, limbajul popular originar (rural) de oralitatea citadin, dar se recunoate prin aceleai particulariti ale vorbirii: efecte sonore n realizarea enunului; diminutive sau augmentative; derivare spontan (L-a citit i rscitit.); forme pronominale sau verbale scurte (Casa-i pe deal., C-l folosete);

vocativ diversificat (Ileano!. Ilean!); folosirea articolului posesiv a invariabil (A gsit nite cri a copiilor.); articolul hotrt proclitic pentru substantive de gen feminin (lui mama, lui Irina); dativul etic (Mi i-1 ducea cu vorba.); formule de adresare; superlativ perifrastic (Stranic de bun!); verbe la prezent, trecut i viitor nedifereniate (nu acioneaz concordana timpurilor gramaticale); forme verbale echivalente modului imperativ (S vii repede!); i adverbial (cumulativ, iterativ); interjecii; locuiuni; expresii echivalente negaiei (mare lucrul, ba bine c nu!, pe naiba!); acorduri forate (hain kakie); coordonarea sintactic; propoziii incidente; propoziii eliptice de predicat; tautologia; repetiia; anacolutul; dezacorduri (subiect - predicat); paralelism sintactic; propoziii exclamative i interogative; elemente paraverbale; oralitatea cult se remarc prin frecvena formulelor de adresare, exclamaii, interogaii, repetiii emfatice, enumeraii retorice, elipse, suspensii (n discursul oratoric). D. REGISTRUL CULT (SCRIS) implic:

respectarea normelor limbii literare (fonetic, morfologic, sintactic); pstrarea integritii fonetice a cuvintelor; vocabular bogat, nuanat;

prezena termenilor abstraci, specializai, neologici; evitarea repetiiilor; elemente afective puine i controlate; sintax complex: procedee retorice ale discursului etc. E. REGISTRUL ARHAIC vizeaz opiunea vorbitorului n a folosi particulariti ale limbii romne vechi:

cuvinte de origine slav; arhaisme fonetice (pre) i lexicale (logoft); folosirea vocalei u (serviciu, Mateiu) n poziie final (sub influena transcrierii kirilice a unor cuvinte); formele verbale de perfect simplu i mai-mult-ca-perfect, plural, fr sufixul r (Noi luptasem...); sintax greoaie (latin); pluralul majestii; forme de plural pentru pronume invariabile/ articularea acestora (carii, carele pentru pronumele relativ 'care') etc. F. REGISTRUL REGIONAL apare n vorbirea dintr-o anumit zon a rii, caracterizat fiind, printre altele, de:

forme fonetice neliterare (itia - 'acetia'; dete - 'degete'); lexic (curechi - 'varz'; lubeni - 'pepene verde'); forme ale verbelor auxiliare (o venit, oi vedea); perfectul simplu (predilect n Oltenia); forma pronominal dnsuldnsa, cu valoare afectiv n Moldova. G. ARGOUL este un limbaj codificat, neles numai de cei care l folosesc (grupuri sociale: elevi, studeni, delincveni etc.). Se remarc prin:

permanenta schimbare a fondului lexical; fonetica i morfosintaxa repet caracteristicile limbajului popular;

folosirea cu sensuri schimbate a unor cuvinte din lexicul comun (cobzar - 'informator'; mititica - 'nchisoare'; curcan - 'poliist'; mate - 'matematic' ; diriga - 'diriginta' etc.). H. JARGONUL se prezint ca variant a limbii naionale, delimitat dup criterii sociale i culturale sau profesionale. Const n folosirea folosirea excesiv a unor cuvinte strine (neogreceti, franuzeti, englezeti), cu intenia emitorului de a epata, ceea ce implic preiozitate lingvistic. Vorbitorii tineri utilizeaz frecvent elemente de jargon (bye-bye, ,,merci, ,,full, ,,cool).

UTIL IN ARGUMENTARE (2)

Exprimarea legturilor logice ntre idei Tip de raionament Enumerare tip de raionament folosit n numirea argumentelor Adunare tip de raionament folosit n numirea argumentelor cu dovezi i exemplificarea dovezilor Explicare tip de raionament folosit n susinerea argumentelor cu dovezi i exemplificarea dovezilor Alternativ tip de raionament folosit n producerea de contraargumente Comparaie tip de raionament folosit n susinerea dovezilor i exemplificarea lor Opoziie sau restricie tip de raionament folosit n producerea contraragumentelor Sintez i final tip de raionament folosit n n concluzie, rezumnd, n final, pentru a finalizarea discursului concluziona, n consecin, rezult c ... Din contr, totui, dei, este contrar cu ... Explicarea cauzelor: fiindc, datorit, pentru c Explicarea consecinelor: deoarece, din cauz c, n consecin, prin urmare Sau... sau..., fie...fie..., pe de o parte...pe de alt parte... Cum, ca i cum, de parc, la fel ca, diferit de Operator specific n primul rnd, n al doilea rnd, n continuare, n sfrit n plus, nc, n afar de, pe lng

UTIL IN ARGUMENTARE (1)

Mijloace lingvistice adecvate unei aprecieri: verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.;

 att;

adverbe/ locuiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitii evaluative: probabil, conectori exprimnd cauzalitatea, consecuia i concluzia: pentru c, ntruct, nct, deci, prin elemente corelative care indic un raionament de tipul cauz-efect: dacatunci; cu ctcu

posibil, desigur, fr ndoial, cu siguran etc.;

urmare;

conectori de ierarhizare a argumentelor: n primul rnd/ mai nti, n al doilea rnd etc., apoi, n conectori ce indic gruparea argumentelor n jurul unei teme: n ceea ce privete, din punctul de

concluzie/ aadar, deoarece, de exemplu, precum se tie (se cunoate);

vedere al; conectori de introducere a exemplelor: de exemplu, precum, astfel; conectori de introducere a unei comparaii: la fel ca..., spre deosebire de ...;

NOUTATI DOOM 2
1. Despartirea in silabe - se accepta fie despartirea pe baza de pronuntare, fie dupa structura, tinand seama de elementele constitutive, in special prefixe: in-e-gal/i-ne-gal, a-nor-ga-nic/an-or-ga-nic - se respinge a doua posibilitate cand conduce la secvente care nu sunt silabe: nevr-al-gi-e 2. Scrierea unor cuvinte si locutiuni - pronumele si adjectivele negative se scriu intr-un cuvant: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, vreunul, vreuna - se scrie intr-un cuvant odata in locutiunile odata ce si odata cu 3. Articularea termenilor straini - se mentine regula din DOOM 1 dupa care substantivele imprumutate se articuleaza ca de obicei in limba romana, prin alipire directa, daca partea finala a cuvantului se pronunta asa cum se scrie: bosul/bossul, brokerul/brokerii, dealerul/dealerii, folkul, linkul/linkurile, weekendul/weekendurile. - scriem cu cratima daca partea finala se pronunta altfel decat se scrie: cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul 4. Variante literare libere - uzul a impus in noul DOOM dublete (variante libere) pentru unele cuvinte cu forma tip unica pana acum: antete/anteturi, amanete/amaneturi, capsune/capsuni (fructe), cearsaf/cearceaf, cirese/ciresi (fructe), coperte/coperti, corigent/corijent, filosof/filozof, ligheane/lighene, niveluri/nivele, pieptan/pieptene, sandvici/sendvis, tobogan/topogan, tumoare/tumora. - statutul de variante libere le confera dreptul sa circule si sa fie corecte (literare) in egala masura 5. Forme vechi, forme noi - DOOM 2 elimina o serie de forme iesite din uz sau mai putin frecvente: anacoluturi/anacolute, algoritme/algoritmuri, anghina/angina, canaluri/canale (geogr.), a despera/a dispera, fundale/fundaluri, monoloage/monologuri, muche/muchie, paradoxe/paradoxuri, pardesiuri/pardesie.

- se renunta de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaza, pastrandu-se de regula formele scurte: dezagrega, evapora, ignora, indruma, perturba, secreta. - au fost inlocuite unele forme vechi (aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensamanturi, ziler) cu formele impuse de uz: aragaze, foarfeca foarfeci, magazioner, marfar, recensaminte, zilier. 6. Forme si sensuri noi - vise (imagini din somn) ~ visuri (aspiratii) inseamna (constituie) ~ insemneaza (noteaza) emisie (emitere) ~ emisiune (program RTV) frectie (masaj) ~ frictiune (frecare, conflict) pate (de ficat) ~ pateu (produs de patiserie) - se inregistreaza cuvintele: compleu (costum), geaca/geci, item/itemi/itemuri/iteme, elementi, baloti, robineti, strate, subansamble - verbul absolva ~ iarta, absolva ~ termina o scoala 7. Intrari noi - cele mai multe sunt achizitii recente cu precadere din engleza americana: brand, broker, dealer, fitness, font, hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend etc. 8. Adaptari - este vorba de adaptarea termenilor straini la sistemul limbii romane: body-guard/bodigard, cockteil/cocteil, derby/derbi, penalty/penalti, pizza/pita 9. Variante verbale libere - pentru infinitiv se accepta variantele: a cementa/a cimenta (a trata dintii), datora/datori, decofeiniza/decafeiniza, frectiona/frictiona, incarna/incarna, incorpora/incorpora, pricopsi/procopsi, rabata/rabate, reincarna/reincarna, zbarli/zburli. - pentru indicativ: biciuieste/biciuie, biruieste/biruie, cheltuieste/cheltuie, chinuieste/chinuie, mantuieste/mantuie, se straduieste/se straduie, se destainuie/se destainuieste, dibuie/dibuieste, huiduie/huiduieste, invarte/invarteste, anticipeaza/anticipa, demarcheaza/demarca, inventeaza/inventa, se ingamfeaza/se ingamfa, invesmanteaza/invesmanta, involbureaza/involbura, invie/inviaza, reanima/reanimeaza, schioapata/schiopateaza. 10. Alte variante libere - acont/aconto, bulgar/bulgare, cartilaj/cartilagiu, chestiune/chestie, clovn/claun, halo/halou, lacas/locas, piuneza/pioneza, poliloghie/polologhie, solilocviu/soliloc, tract/tractus, zi/ziua - forme de plural: cicatrice/cicatrici, debusee/debuseuri, jersee/jerseuri, regale/regaluri, slogane/sloganuri, torente/torenti, vopsele/vopseluri - in formele de D-G ale femininelor articulate, se introduc variante noi: imbracamintei/imbracamintii, savoarei/savorii, o forma unica pentru: corabiei, tigancii, tarancii, fesii; fasa-fase (fesii) 11. Locutiunile pronominale de politete - adjectivele posesive: ta , sa, voastra, pronumele: lui, ei, lor, din componenta locutiunilor pronominale de politete se scriu cu litera mare: Cuviosia Ta (Sa, Voastra), Cuviosiile lor, Domnia Ta, Eminenta Sa etc. 12. Prim-ministrul - primul element ramane neschimbat: prim-ministrul, prim-ministrii, prim-procurorul, primprocurorii, prim-secretarul, prim-secretarii.

STILURILE FUNCTIONALE (5)

STILUL BELETRISTIC Are un domeniu propriu de manifestare, cel al esteticului. Se opune celorlalate stiluri functionale , in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare , forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei ; forma , ca expresie a unui continut determinat , este unica si irepetabila . Modalitati de comunicare: sunt valorificate deopotriva naratiunea, descrierea, dialogul si monologul, in scris sau oral (in creatia populara). Creatii: vezi toate speciile genurilor literare (liric, epic si dramatic) Caracteristici: - Conventionalitatea : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie ; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la ceea ce spune , ci si la CUM SPUNE ; - Deschiderea catre toate mijloacele de expresie, indiferent carui stil functional ar apartine; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ; - Limbajul expresiv, obtinut prin valorificarea figurilor de stil. ATENTIE! 1. Limbajul literaturii (beletristic) NU este acelasi lucru cu limba literara (= aspectul cel mai elaborat al limbii, supus regulilor la toate nivelele lingvistice). 2. In limbajul liric, fenomenele neliterare (pleonasm, dezacord etc) sunt considerate licente poetice.