You are on page 1of 7

LUCRAREA Nr 1 ALCTUIREA I ANALIZA STRUCTURII RAIEI ALIMENTARE Notiuni teoretice despre tematica Raia alimentar reprezint cantitatea de alimente

e ce asigur necesarul de substane nutritive i de energie caloric a unui individ n 24 de ore. Acest necesar depinde de particularitile individuale: vrst, sex, stare fiziologic, activitate fizic, condiii de mediu etc. Pentru realizarea unui meniu cat mai variat, se recomanda intocmirea lui pe o perioada mai lunga de timp, de cel putin o saptamana, astfel incat sa fie posibila procurarea din vreme a alimentelor necesare.Se recomanda respectarea orelor fixe de masa pentru a se crea si intretine reflexele stimulatoare ale secretiilor digestive. Ultima masa principala se va lua cu cel putin doua ore inainte de culcare pentru ca digestia sa se desfasoare in conditii bune si sa nu stanjeneasca odihna de noapte.Modul n care diferite alimente contribuie la asigurarea nevoilor nutritive depinde de caracteristicile lor nutriionale, adic de coninutul lor n nutrieni, de calitile acestora, de raportul dintre ele. Nevoile nutritive ale organismului se exprima fie sub forma nevoilor energetice(calorice), fie sub forma nevoilor in factori nutritivi , fie sub forma nevoilor in alimente. Nevoile energetice (calorice). Toate procesele vitale din organism se petrec cu cheltuiala de enrgie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt: lipidele, glucidele, proteinele. Prin ardere un gram de lipide elibereaza 9.3 calorii, un gram de glucide - cca 4.1 calorii si un gram de proteine - cca 4.1 calorii. Enuntul temei : S se analizeze structura propriei raii alimentare din data de 9.03.2009 comparativ cu o ratie etalon calculata conform normelor Romniei,cu urmtoarea alctuire: Et=2500 kcal,P=84g,L=84g si G=335g.

Etapele rezolvarii Etapa A. Alctuirea raiei n acest scop se procedeaz astfel: a) Se stabilete categoria consumatorilor crora le este destinat raia: vrst, sex, activitate; b) Se stabilete nivelul energetic (n kcal) al raiei n funcie de tipul consumatorului; c) Se stabilete numrul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cin etc); d) Cu ajutorul tabelelor de alimente i preparate se aleg produsele pentru fiecare priz alimentar, se precizeaz calitile i se introduc ntr-un tabel de urmtoarea form: Tabel1.Ratia proprie

Aliment (Preparat) Mic dejun -paine -muschi tiganesc Dejun -paine -ciorba pasare -iaurt

Cantitatea

UM

Substane nutritive calorigene, g P1 L1 0,3 84,6 G1 24 -

Valoare energetic kcal 117 391 Et=508 kcal

50 100

g g

3,7 17

50 1 125

g Portie g

3,7 23 4,3

0,3 5,3 2,12

24 14,6 6,1

117 207,5 62,5 Et=387,04 kcal

Cin -paine -cartofi pai -portocala 50 1 ee 1 1 62 62 Et=501,76 Raia real 60 58,2 144,9 Et1=1396,8 g Portie 3,7 3,6 0,3 15,31 24 40 117 322,7

Concluzii -Ratia mea din data de 9:03:2009 nu ndeplineste necesarul de proteine, glucide, lipide;consider ca alimentatia mea nu este cea sanatoasa,respectiv corect -totodata consider ca nu mananc cat este necesar,de accea valoarea energetic este mic; -regulile unei hrniri sntoase trebuie s urmreasc un comportament alimentar chibzuit, simplu i ct mai natural.

Etapa B. Analiza raiei Pentru a aprecia calitatea raiei alctuite se procedeaz la determinarea unor indici de calitate astfel:

a) Structura raiei se stabilete prin compararea datelor raiei reale cu cele ale unei raii etalon. Datele obinute se raporteaz procentual la valorile raiei etalon i se reprezint grafic. Variaiile n plus sau minus ilustreaz structura raiei analizate. Et1% din Et=55,87 % P1% din P=71,42 % L1% din L=69,28 % G1% din G=43,25 %
80 60 40 20 0 Et1% Ep1% El1% Eg1%

b) Deoarece ntre substanele nutritive (P, L, G) exist strnse relaii, este necesar s se stabileasc proporia dintre proteine, lipide, glucide. n acest scop, se raporteaz toate valorile obinute la valoarea proteinelor. Raportul pentru ratia etalon: P:L:G= 1:1:4 Raportul pentru ratia proprie: P:L:G=1:0,1:2,4 c) innd cont de coeficienii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) i glucidelor (4,1 kcal/g) se calculeaz aportul energetic al fiecruia din aceste substrate calorigene. Pentru ratia etalon: EP =P(84) x 4,1 kcal/g=344,4 EL =L(84) x9,3 kcal/g=781,2 EG=G(335) X 4,1 kcal/g=1373,5 Et=EP+EL+EG=2449,1 Pentru ratia proprie: EP1 =P(60) x 4,1 kcal/g=246 EL1 =L(58,2) x9,3 kcal/g=541,26 EG1=G(144,9) X 4,1 kcal/g=594,09 Et1=EP+EL+EG=1381,35 d) Cu ajutorul datelor obinute la punctul precedent se calculeaz procentul de kcal furnizate de proteine, lipide i glucide. Pentru ratia etalon: EP% din Et=13,78 EL% din Et =31,25 EG% din Et=54,95

Fig2-Repartizarea energetica a nutrientilor pentru ratia etalon

EP% din Et EL% din Et EG% din Et

Pentru ratia proprie: : EP% din Et=17,80 EL% din Et =39,18 EG% din Et=43 Fig3-Repartizarea energetica a nutrientilor pentru ratia proprie

EP% din Et EL% din Et EG %din Et

e) Dac valoarea energetic a raiei zilnice se consider 100%, se calculeaz distribuia alimentelor pe fiecare priz alimentar. Ratia etalon : EMD:ED:EC=25:50:25 Fig4-Repartizarea ratiei etalon la mic dejun,dejun si cina

EMD ED EC

Ratia proprie: EMD:ED:EC=20:15:20 Fig5-Repartizarea ratiei proprii la mic dejun,dejun si cina

EMD ED EC

Dup stabilirea tuturor elementelor de analiz a raiei, datele se nscriu ntr-un tabel centralizator de urmtoarea form: Tabel 2:Analiza raiei
Energie, kcal Proteine, g EP, % Lipide, g EL, % Glucide, g EG, % RaportP: L:G Distribuia alimentelor n zi: MD:D:C

Raia recomandat Raia real Abaterea % () raiei fa de raia recomandat

2500 1396,8 -44,09

84 60 -28,57

13,7 17,8

84 58,2 -30,71

31,2 39,1

335 144,9 -56,74

54,9 43

1:1:4 1:0,1:2,4

25:50:25 10:15:20

Concluzii dup stabilirea tuturor elementelor de analiz a raiei am ajuns la concluzia c, coninutul de proteine,lipide i respectiv glucide trebuie mbuntit cele mai valoroase surse de proteina sunt carnea16-20%,oualele12-14% si laptele3,5%.Printre sursele de lipide se numara salamul 30-35%,oul 12%,semintele 40%,uleiul 99,9% etc.Dpdv cantitativ se recomanda un necesar de 4-5 g/kg corp de glucide.Ele trebuie consumate pentru a avea o ratie cat mai echilibrata ca si glucidele, lipidele sunt o importanta sursa de energie pentru corp.Ele contin in principal acizi grasi, care se impart in acizi grasi saturati, ce se gasesc de exemplu in carne si produse lactate, si acizi grasi nesaturati, care provin din vegetale (uleiuri) in marea lor majoritate, dar si din carne sau peste. proteinele trebuie si ele sa figureze in meniurile noastre, pentru ca unele dintre componentele lor, acizii aminati, sau "esentiali", nu pot fi sintetizati de celule.Proteinele de origine animala, prezente in oua, carne sau lapte, contin cea mai mare parte de acizi aminati esentiali.Cerealele, soia si leguminoasele sunt vegetalele cele mai bogate in proteine.Consider ca in alimentatia mea trebuie sa adaug peste,care este bogat in proteine,iar o valoare nutritiva deosebita o poseda icrele de peste,care sunt bogate in lecitina,vitaminele A,E,D,complexul B,fier,fosfor si alte substane minerale de asemenea ratia alimentara zilnica trebuie sa cuprinda 200300 g fructe proaspete sau echivalentul lor in produse prelucrate (suc, compot, gem etc). malnutriia alimentar de insuficien se manifest fie pe un fond de caren energetic (coninutul n calorii a hranei nu satisface cerinele energetice ale organismului), fie pe un fond energetic global corespunztor (caloriile din hran acoper trebuinele energetice ale corpului,ceea in cazul meu,pot spune ca stresul, determin modificri n conduita alimentar si influenteaza uneori chiar i mecanismele foamei, cu consecine negative asupra sntii.

LUCRAREA Nr 2 Enunul temei: S se ntocmeasc un meniu adecvat pentru urmtoarea categorie de consumatori:grup de fete 13-14 n excursie:Et=2800 kcal,P=97g,L=92g,G=376g iar EMD:ED:EC=20:50:30 Tabel 3:Grup de fete 13-14 ani aflate in excursie
Aliment (Preparat) Mic dejun - paine - salam italienesc - cascaval - mere 50 50 50 200 g g g g 3,7 0.85 9.7 0.56 14.81 Dejun - ciorba taraneasca de vacuta - rasol de vacuta cu piure - mamaliguta simpla - gogosi - mere - compot 1 portie 21 10 25 274 0,3 17.3 10.2 0.9 28.7 24 0.5 27.6 52.1 117 195.5 118.5 124 555 kcal Cantitatea UM Substane nutritive calorigene, g P1 L1 G1 Valoare energetic Et1 Kcal

1 1 100 200 100

portie Portie g g g

20 2 4.7 0,56 0.4 48.66

15 1.7 10.6 0.9 38.2

32 72 27.81 27.6 15.3 199.71

353 344 229 124 64 1388 kcal

Cin - paine -supa de oase si galuste - macaroane cu unt si branza - ceai 100 1 1 70/5 g portie portie g 7,4 5.6 19 32 0,6 10 13 23.6 48 27.79 43 5 123.79 234 230,5 365 20.5 850 kcal

Raia real

95,47

90.5

375.6

2793.03 kcal

Concluzii: alimentaia adolescentelor trebuie s fie suficient caloric i din punct de vedere al factorilor nutritivi ct mai variat, bogat n carne, legume, fructe, lactate i n acelai timp corcondana cu nevoile ce decurg din felul activitii depuse n tabelul de mai sus am schitat o ratie destul de corect i sntoas cu privire la acest grup de consumatori la adolescenta, alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric si din punct de vedere al factorilor nutritivi cat mai variata, bogata in carne, legume, fructe, lactate si in acelasi timp concordanta cu nevoile ce decurg din felul activitatii depuse. Bineinteles fara exces de fainoase, grasimi gatite, mezeluri sau conserve. sub nici o forma nu trebuie introdusa in alimentatie, tutunul, alcoolul, cafeaua, condimentele iuti. necesarul de lipide va fi acoperit pe seama grasimilor de constitutie si, in completare, din grasimile alimentare, unt sau alte grasimi animale 2530g, si ulei 3545g. glucidele vor fi furnizate prin consumul de paine 280350g, fainoase 4550 g, de asemenea prin consumul de legume si fructe, si anume: cartofi 200 250 g, radacinoase (morcovi, telina, albitura) 200 250 g, legume verzi 250400 g si leguminoase uscate 12-15 g pe zi. fructele se vor da in cantitate de 300350 g pe zi. In completarea aportului de glucide se vor folosi zaharul si dulciurile concentrate in cantitate de 5570 g. pe zi.