You are on page 1of 9

Barocul:

Barroco= perla de forma neregulata. Barocul apare la sfarsitul perioadei numite manierism, in jurul anului 1600, in Roma si Italia, raspandindu-se in scurt timp si in restul Europei. Barocul a reprezentat atat o perioada in istoria europeana, cat si un stil artistic manifestat in arhitectura, dans, filozofie, mobilier, muzica, literatura, pictura, sculptura si teatru. Ca modalitate artistica, acest stil a excelat in arhitectura, intre 1600 si 1780, in intraga Europa avand o revitalizare ulterioara n decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori pana n deceniile 1901 1910 i 1911 1920. In Romania a reinflorit pana in anii premergatori Primului Razboi Mondial. A fost exportat in cele doua Americi, dar si pe celelalte continente. In mobilier se gaseste in special in Franta, in perioada Regelui Soare( Ludovic al IV-lea), in pictura a fost adoptat de catre toate marile scoli de pictura europene; in sculptura a fost prezent in special in Italia, Germania, Austria, Anglia si Cehia de azi, dar i n alte culturi; n muzica s-au creat compozitii de catre toate marile scoli muzicale ale Europei, italiana, austriaca si germana, inventandu-se chiar un nou gen muzical, opera. Caracterizarea stilului: Utilizarea exagerata a miscarii si a claritatii. Bogatia folosirii detaliilor ce simbolizeaza lucruri care se pot observa cu usurinta si lipsa de ambiguitate. Aceste elemente sunt folosite de artistii stilului baroc pentru a creea momente de tensiune, drama, exuberanta si grandoare in privitor. Barocul urmareste sa surprinda privitorul.

Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasa, clara si "vizibila" a barocului. In arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce confera maretie si grandoare, asa cum ar fi: coloane masive, bolti inalte, arcade largi, domuri coplesitoare, culori de intensitati puternic contrastante (asa-numita metoda a clar-obscurului, care a fost folosita in special n pictura), volume si spatii goale impresionante. Interiorul unei cladiri executate n stil baroc aduce ca una din inovatiile sale esentiale folosirea unui imens spatiu interior la intrare urmat de existenta unor scari monumentale ce leaga parterul cu celelalte nivele ale cladirii. Constructii reprezentative: Piata Sf. Petru, Fontana di Trevi (Roma), Domenica Fontana, Piata del Popolo, Piata Navona. Piata Sf. Petru din Roma

Fontana di Trevi

Rococo: Este un stil arhitectural, decorativ, artistic i de design interior. A aparut in Franta, in secolul XVII, dar s-a raspandit ulterior in toata Europa, si apoi in cele doua Americi, mai ales in ceea ce se numeste America Latina, adica in tarile de limba spaniola si portugheza. Stilul a atins apogeul in prima treime a secolului XIX. Stilul rococo i datoreaz numele unei combinaii lingvistice dintre cuvntul francez rocaille, adic scoic, i cel italian barocco, adic de sorginte baroc. Este caracterizat de bogatia si varietatea detaliilor si a ornamentelor, respectiv de extragerea caracteristicilor barocului pana la opulenta.

Spre sfritul perioadei sale de existen, a devenit relativ sincron i de multe ori s-a apropiat sensibil de neoclasicism. Interioarele rococo prezint similar faadelor cldirilor timpului, perei pictai i ornamentai (uneori chiar tavanele fiind decorate similar pereilor), mobilier impozant, masiv i elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici i medii, oglinzi de diferite dimensiuni, tapierie n ton cu arhitectura, multiple reliefuri aplicate i, evident, picturi n ulei de diferite dimensiuni. Constructii representative: Palatul Caterina(Rusia), Interiorul Bazilicii din Ottobeuren(Bavaria) Capela Palatului din Versailles Biserica Sf. Magdalena(Roma)

Bazilica din Ottobauen

Palatul Caterina

Clasicism:

A fost o micare de larg ntindere n arhitectur care a nceput n anii 1760, a atins apogeul ntre anii 17801790 i a durat pn n anii 1840-1850. Obiectivul acestui curent este de a exprima mreia puterii regale. Impune o viziune monumentala bazat pe linii drepte, orizontale i verticale, pe echilibru, claritate i raionalitate. Constructiile sunt frumoase, cu fatade echilibrate, proportionate si decorate dupa modele si canoane antice clasice. Curentul Clasicismului se extinde pe suprafaa ntregii Europe, notabile fiind St. Petersburg i Munchen, orae transformate n adevrate muzee de arhitectur clasic. Acest stil este ntlnit pretutindeni n Europa, n cadrul diferitelor constructii: locuinte burgheze, locuinte nobiliare (palate - de exemplu Palatul Pascov din Moscova, Teatrul regal din Berlin etc). Se prefera spatiile largi, dar care nu mai pot respecta proportiile renascentiste. Clasicismul s-a bazat pe ratiune, simplitate si sobrietate dar si prin unitate, masura si impresia de liniste pe care constructiile, gradinile si interioarele o vor emana, n ciuda impozitatii lor. A fost considerat n tote tarile Europei, stilul revolutiei burgheze. Dezvoltarea oraselor, necesitatea restructurarii si sistematizarii acestuia precum si nevoile resimtite ale reprezentantilor burgheziei instarite si boierilor stabiliti la orase, care isi doreau case de zid, au reprezentat caracteristici si cauze ale curentului. Se utilizeaza materiale noi de constructie- otelul si fonta.

Se pune in evidenta structura cladirilor prin ritm si culoare, prin utilizarea volumelor simple si clare. Are loc dezvoltarea decoratiei interioare a cladirilor, pornind de la elementele din arhitectura egipteana si greco-romana, pana la creearea unor stiluri decorative generand solemnitate. Cladiri construite in stil Clasic: Palatul Versailles Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca Casa Hintz din Cluj-Napoca Muzeul Taranului Roman- arh. Nicolae Ghyka-Budesti Pa;atul Versailles

Muzeul Taranului Roman

BAROC. ROCOCO. CLASICISM


-Fise de studiu-

Georgescu Vlad
Clasa 12-C