Lucrare de observatie

Strada ciresilor - amenajare urbana-

Indrumator conf. dr. arh. AGACHI Mihaela Ioana Facultatea de Arhitectura si Urbanism, U. T. Cluj-Napoca

MANCIULEA Oana, Studenta anul 1, Facultatea de Arhitectura si Urbanism , U.T. Cluj-Napoca -2009-

1. Argument
Strada Ciresilor din municipiul Cluj-Napoca este o strada cu un aspect interesant in ceea ce priveste amenajarea sa urbana. Am ales pentru aceasta lucrare de observatie o portiune de strada ce se desfasoara pe o lungime de aproximativ 280 m, intrucat este o strada amenajata pe un teren valurit, perpendicular pe curbele de nivel.

2. Amplasare urbana
Relieful orasului Cluj-Napoca este predominant deluros, ocupand terasa superioara de pe versantul Nordic al dealului Feleac. Orasul este inconjurat de dealuri si coline de inaltimi variate. Strada Ciresilor se afla pe un deal cu orientare nord, in cartierul Zorilor din municipiul Cluj Napoca. Aflandu-se intr-o zona mai linistita, pe aceasta strada s-au construit case unifamiliale.

3. Amenajarea terenului
Pentru realizarea acestei lucrari de observatie am ales portiunea de strada cuprinsa intre strada Republicii si strada Caraiman(fig.1 si fig.2)

Strada Republicii(fig.1)

Strada Caraiman(fig. 2)

Acesta portiune se afla pe un teren valurit, strada fiind amenajata perpendicular pe curbele de nivel. Pentru realizarea constructiilor din aceasta zona s-au realizat lucrari artificiale cu platforme, terase plane, racordate prin taluzuri la terenul natural fata de care se pot situa mai sus (in rambleu) sau mai jos (in debleu) (fig.3 si fig.4)

fig.3

fig.4

In ceea ce priveste pantele strazii, acestea variaza intre 1.2% si 15 %, lucrarile artificiale mentionate mai sus fiind absolut necesare in unele situatii.(fig. 5 si fig. 6)

Panta de 15%(fig. 5.a)

Panta de 15%(fig. 5.b)

Casele sunt asezate paralel fata de curbele de nivel, totusi accesul la unele din acestea se face prin trepte. Toate casele au soclu, mai mare sau mai mic in functie de panta terenului pe care se afla casa.

Panta de 1.2%(fig. 6)

Pe strada se intalnesc canale atat pentru scurgerea apei, cat si pentru reteaua de canalizare a strazii. Tot pentru scrugerea apei se intalnesc rigole.(fig. 7) Fig.7 Casele sunt retrase de la strada. O parte dintre acestea au gradini si garaje. Casele au inaltimi variate(P, P+1, P+2), unele avand si demisol. Pe strada Ciresilor se intalnesc case recent construite, case renovate, in curs de construire, dar si case mai vechi, unele nu foarte intretinute. (fig. 8-11)

Casa P+2(fig. 8) Casa in constructie (fig. 10)

Casa P(fig. 9) Casa netencuita in degradare(fig. 11)

4. Relatia cu mediul inconjurator

Insorire (fig.12)

Pentru analizarea si aprecierea terenului se tine cont atat de conditiile de relief, cat si de vegetatie si clima. Aspecte foarte importante in vederea construibilitatii pantelor terenului sunt declivitatea lor, rezistenta si stabilitatea lor, dar si buna

insorire. Observam ca partea nordica a strazii este mai umbroasa, iar cea sudica mai insorita. Totusi majoritatea caselor beneficiaza de o buna insorire. (fig. 12) Conifere (fig. 13) Estetica strazii este data atat de cladirile construite, cat si de vegetatie. Culorile caselor sunt calde, utilizandu-se frecvent galbenul, rozul, rosul, portocaliul( apar si case placate cu caramida sau netencuite). Vegetatia consta in amenajarile din curtile caselor, de aceea se poate spune ca ea este dispusa neorganizat pe strada si este variata; intalnim conifere si pomi fructiferi. Nu se observa alte spatii verzi amenajate. (fig. 9, 13)

Datorita populatiei reduse, strada Ciresilor nu este o strada intens circulata. Totusi se observa pe trotuar masini parcate care perturba circulatia pietonilor, intrucat latimea trotuarului este de aproximativ 1 m. Atat carosabilul, cat si trotuarele de pe ambele parti ale drumului sunt asfaltate. Nu exista parcari deoarece majoritatea caselor au curti cu garaje (fig. 14); nu exista nici treceri pentru pietoni, in schimb apar amenajari pentru reducerea vitezei masinilor(fig. 15)

Fig. 14

Fig. 15

5. Concluzie
Asezarile situate in aceasta zona s-au dezvoltat datorita construibilitatii pantelor terenului si declivitatii sale, cat si datorita insoririi acestuia. In urma acestei observatii a starzii Ciresilor se deduce faptul ca starea unor cladiri este foarte buna, dar sunt si cladiri aflate in degradare. In ceea ce priveste evolutia amenajarilor se observa o usoara modernizare.

Bibliografie
1. Doina Cristea, Curs Elemete de mediu in sistematizare 2. Simonds J.O. , Arhitectura peisajului, editura Tehnica, Bucuresti 1967