John Seymour, Gradina dumneavoastra de legume (note de lectura) Subtitlu: Cum sa cultivi fructe si legume n toate anotimpurile Introducere

Pna la al doilea razboi mondial, generatiile precedente gradinareau pentru subzis tenta. Gradinile de atunci erau de o fertilitate uimitoare. Astazi, asistam la o ntoarcere n forta a gradinii de legume. Prin intermediul lor se fac economii importante, alimentele au un gust mai bun, efectul pentru sanata te este benefic. Oamenii vor sa produca organic. Ei redescopera valoarea ngrasamintelor de origine animala si vegetala. Nici un gradinar n-ar trebui sa uite ca toate cuvintele te rminate n "cid" (vezi: pesticid, ierbicid, insecticid, fungicid etc.) denumesc n f apt otravuri. Tratarea solului cu nitrati chimici duce la terenuri incapabile sa retina azotul . Cele sase principii ale agriculturii organice sunt : a) gradina trebuie sa fie n acord cu natura, nu sa i se opuna; b) natura este variata, gradinarul trebuie sa practice si el diversitatea; c) gradinarul trebuie sa cultive sau sa ntretina alte forme de viata animala sau vegetala - ct mai aproape de locul unde cultiva legumele; d) gradinarul trebuie sa napoieze solului att (sau aproape att) ct i ia; e) gradinarul trebuie sa hraneasca solul, nu plantele; f) el trebuie sa studieze natura n ansamblu, si nu diferitele sale aspecte izolat e. Chiar si pe o bucata mica de pamnt, gradinarul care nu e vegetarian si ca da seama ca poate creste iepuri, sau gaini, sau ambele. Principiul fundamental al culturii pe razoare consta n amenajarea unui strat foar te profund care nu va fi niciodata calcat n picioare. Plantele se vor dezvolta ntr -un teren mai bogat, n profunzime, radacinile dezvoltndu-se n jos mai degraba dect l ateral. Legumele obtinute astfel sunt mai mari, iar plantele vor fi mai dese. Un razor ar trebui sa produca o recolta de patru ori mai mare dect un strat obisn uit. Ciclurile naturale Plantele si animalele sunt n interdependenta. Animalele elimina dioxid de carbon si consuma oxigen, plantele elimina oxigen si consuma dioxid de carbon. Animalel e mannca plante si elimina tot ceea ce nu pot digera. Iar balegarul animalelor es te util solului, de unde cresc plantele. Ciclul apei Apa rurilor, marii, lacurilor si a solului, precum si cea provenita din transpira tia animalelor si a plantelor se evapora sub actiunea soarelui. Este apoi transp ortata n atmosfera de vnturi, dupa care revine la nivelul solului sub forma ploii si a zapezii. Ciclul azotului Este o substanta necesara tuturor plantelor si animalelor. Anumite bacterii si a

lge pot fixa azotul pur ntr-un element compus utilizabil de formele de viata mai elaborate. Nici un chimist n-a putut explica faptul ca animalele pot n cteva ore sa transform e materii vegetale lipsite de azot ntr-un balegar extrem de bogat n azot. Orice tesut vegetal sau animal mort, ngropat n sol, va elibera continutul sau de a zot care va putea fi utilizat de alte plante. nsa, daca nu exista suficient azot care sa echilibreze carbonul care formeaza cea mai mare parte a oricarui organis m viu, bacteriile care permit procesul de putrefactie, adica care permit materii lor organice sa se descompuna si sa elibereze azotul, vor recurge la azotul care este deja continut n sol. ntr-o prima etapa, solul va fi privat de azotul continu t. nsa, n momentul n care procesul este terminat, este eliberat n sol nu doar azotul mprumutat, ci si azotul obtinut din materiile organice descompuse. Lucerna se descompune n cteva saptamni. Paiele au nevoie de 1-2 ani pentru a se des compune. Materiile vegetale care se ncorporeaza n pamnt trebuie sa fie foarte tiner e. Daca apuca a da seminte, trebuie sa treaca printr-o gramada de compost. Ciclul azotului ne spune ca gradinarul trebuie sa cultive attea specii apartinnd f amiliei leguminoaselor (fasole, mazare etc.) cte poate. Solul Daca pamntul este bun, este plin de viata. ntr-un hectar de teren bun se afla de l a 10 la 20 de tone de materie vie. Originile solului Fundamental, solul este constituit din roci pulverizate de agenti precum: caldur a, frigul, apa, vntul si creaturile vii. Diferitele tipuri de sol Pentru gradinar este important sa cunoasca daca solul sau este usor, adica forma t din particule de nisip. Sau daca solul este greu, compus din particule minuscu le, precum argila. Sau daca este ntre aceste doua extreme. Mai este important dac a solul este alcalin sau acid. Din fericire, orice sol poate fi ameliorat. Humusul Este compus din materii vegetale si animale moarte, transformate de micro-organi smele din sol ntr-o substanta organica complexa care se integreaza n acesta. Humusul are numeroase efecte benefice: a) protejeaza solul de eroziunea provocata de ploaie si permite apei sa se infil treze ncetisor si n profunzime; b) reduce eroziunea provocata de vnt; c) permite particulelor de pamnt sa se aglomereze, transformnd solurile fine si pr afoase n soluri mai consistente; d) hraneste organismele utile din sol; e) scade temperatura solului vara si o creste iarna; f) furnizeaza elemente nutritive plantelor pentru ca contin tot ceea ce acestea au nevoie; g) retine apa ca un burete si minimizeaza transpiratia; h) mpiedica transformarile chimice sa se produca prea rapid atunci cnd se incorpor eaza n sol ngrasaminte non-organice sau var; i) degajeaza acizi organici care ajuta la neutralizarea solurilor prea alcaline si permite solului sa degajeze minerale utile pentru plante; j) retine n sol amoniacul, precum si alti compusi azotati sub o forma disponibila

. Orice materie organica incorporata n sol poate produce humus: a) compostul; b) materiile vegetale uscate; c) balegarul din ferma; d) excrementele omenesti; e) turba; f) frunzele descompuse; g) algele si ierburile marine; h) deseurile rezultate din culturi. Capitolul I. Indexul ilustrat al legumelor, al fructelor si al plantelor aromati ce Partile comestibile ale plantelor Partile componente ale plantelor pot fi clasificate n: a) radacini; b) tulpinile; c) frunzele; d) fructele; e) florile; f) grauntele. Radacinile Numeroase legume au radacini pivotante comestibile: morcovii, pastrnacul, ridichi le, napii si sfecla. Tulpinile Cartofii nu sunt radacini, ci tulpini modificate. Anumite tulpini nu au gust agreabil dect atunci cnd au fost albite, adica au fost sustrase luminii, mpiedicndu-se formarea clorofilei. De ex: cartofii, telina, andi vele si cardonul. Frunzele Multe legume au frunze comestibile : ceapa, prazul, usturoiul, hasma. Florile Nu constituie n general hrana importanta pentru om. Cele mai multe sunt fertiliza te de albine, unele doar de vnt (ex: porumbul). Sunt comestibile: conopida si broccoli, anghinarea. Fructele Puful de papadie este un fruct. Asemenea si nuca. Tomatele, patlagelele vinete, ardeii iuti, pastaile de fasole si de mazare sunt fructe si ele. Capsuna si mura nu sunt fructe, ci grupuri de fructe (bace). Strugurii si coacazele sunt si ele bace. Fructele care contin un singur smbure sunt drupe (ex: prunele). Semintele

Anumite seminte pot fi consumate (cele ale cerealelor). n general semintele sunt mai nutritive dect toate partile componente ale unei plante. Plantele aromatice Semintele lor parfumeaza alimentele. Capitolul II. Cum sa gradinaresti tot anul Gradinarul filosof spune : Nu exista timp rau. Iarna Este momentul odihnei, al curateniei, al trasarii cailor de acces, al unei noi s ere, a repararii instrumentelor si a pregatirii anului urmator. Atunci cnd solul este suficient de dur pentru a rezista greutatii, cu ajutorul un ei roabe, se transporta compostul si se mprastie pe teren. Se cauta aracii pentru fasole si mazare, si se taie la 1,2 m. n ianuarie se pun cartofii la germinat, ntr-un cos, n sera. Cartofii pentru samnta a u nevoie de lumina, dar nu trebuie sa sufere de frig. Arborii fructiferi pot fi plantati toata iarna, cu conditia sa nu fie prea mare umezeala sau sa nu fie nghetat. Este preferabil ca arborii sa primeasca un strat generos de mulci la radacina, d ect sa fie prasiti cu sapa. Primavara Daca semanati prea devreme, gerul si umezeala risca sa duca la putrezirea semint elor. Natura nu este prea grabita primavara. Nici gradinarul n-ar trebui sa fie. Anumite legume trebuie cultivate pe strat cald (ex: toata familia verzei). Semintele trebuie semanate ntr-un pamnt la fel de uscat ca praful (pamntul uscat es te cald), apoi udate bine. Aprilie este luna cea mai ncarcata din an. Cele mai multe dintre semanaturile din gradina de legume au loc acum. Vara Continuati sa semanati salata, ridichi, morcovi si sfecla n mici cantitati, dar a desea. Veti avea n acest fel legume proaspete toata vara si toamna. Acesta este p rincipalul privilegiu al celui care poseda o gradina de legume. Iunie este o luna redutabila n ceea ce priveste insectele daunatoare. Sera trebuie deschisa n timpul zilei : tomatele au nevoie de mult aer. Castraveti i au nevoie de umezeala, nsa nu le place sa se sufoce. n ceea ce priveste retentia de apa, cultura pe razoare este excelenta. Este nevoi e de jumatate de apa pentru un razor n raport cu un strat obisnuit. Imediat ce se recolteaza niste plante, altceva trebuie pus n loc. Nici un strat n u trebuie sa ramna gol. Daca nu aveti nimic de pus, atunci semanati ngrasaminte ve

rzi. Daca n-aveti timp, atunci lasati buruienile sa creasca, nsa smulgeti-le naint e sa dea seminte, si lasati-le pe loc. Vor ngrasa pamntul. Un prasit bun valoreaza mai mult dect o irigare. Toamna Recoltele se succed fara ncetare, iar ceea ce nu se poate consuma trebuie conserv at. Toate fructele se culeg nainte de sfrsitul unii octombrie. Frunzele arborilor se s trng si se incorporeaza gramezii de compost. n felul acesta, nici un daunator al a rborilor nu poate supravietui. Capitolul III. Organizarii gradinii de zarzavat Cel care porneste organizarea gradinii de la zero are mare noroc. nsa cel mai ade sea se lucreaza cu gradini deja utilizate, deci preconcepute. Nevoile dumneavoastra specifice nti de toate ar trebui facuta o lista cu ceea ce doriti sa aveti n gradina. Este greu de estimat productia, doar experienta va poate spune ct puteti obtine d e pe o suprafata data. Regula generala ar trebui sa fie aceea de a cultiva ct de mult se poate. Razoarele pot uimi cu cantitatea de legume obtinuta de pe ele. Topologia gradinii Preocuparea pentru expozitia sudica a gradinii nu trebuie sa devina excesiva. Ch iar si terenurile cu expozitie nordica sunt capabile sa dea legume bune, cu o ntrz iere rezonabila fata de terenurile cu expozitie sudica. Umbra este mai importanta dect expozitia. Unele plante nu merg la umbra, altele n u merg la soare. Este prea putin important daca rndurile sunt orientate de la sud la nord, sau de la est la vest. Daca terenul este n panta, e obligatoriu sa faceti terase. Construirea teraselor este epuizanta, dar efortul va fi rasplatit prin productiile de legume si absent a eroziunii solurilor. Clima Este bine sa stiti directia vntului dominant. Daca aveti necazuri cu acest factor , este bine sa ridicati un gard cu interstitii, mult mai eficace dect un gard com pact (n ultima situatia se pot crea vrtejuri n gradina, la ceva distanta de gard). Este si mai bine sa plantati un gard viu, sa puneti arbusti, arbori, nsa vntul tre buie sa fie ncetinit, nu stopat. Este bine sa aveti n apropiere o sursa de apa. Dispunerea diverselor elemente Gradina de legume ideala trebuie sa aiba: a) un strat pentru seminte si repicari; b) un colt pentru plante aromatice ; c) un strat rezervat legumelor perene (sparanghel si anghinare) ;

d) un strat pentru arbusti fructiferi ; e) patru straturi pentru legume anuale; f) un loc rezervat pomilor fructiferi. Constructiile trebuie sa cuprinda : a) instalatiile pentru compost; b) un loc pentru cresterea animalelor ; c) o casuta pentru unelte; d) o sera. Mai trebuie rezervat un spatiu si pentru un strat de flori. Stupii se instaleaza la distanta, eventual la naltime. Nu e bine sa fie nici apro ape de alte animale, nici sub copaci. Chiar si n situatia n care aveti mai mult teren la dispozitie, trebuie nceput cu su prafete mai mici. An de an se pot adauga noi straturi. Terenul necultivat cu leg ume poate fi ameliorat. Organizarea straturilor Este necesar sa dispuneti de cel putin patru straturi, n vederea unei minime rota tii a culturilor pe patru ani. Daca dispuneti de mai multe straturi, este si mai bine. Aleile ar fi bine sa fie pietruite. Cartofii au nevoie de un sol foarte bine ngrasat, n vreme ce radacinoasele plasate n acest tip de sol tind sa-si bifurce radacinile. De aceea este bine de distanta t ct se poate aceste doua tipuri de culturi. Mazarea, fasolea si leguminoasele n general prefera solul plin de calcar, ceea ce nu este cazul pentru cartofi. Deci nu se pot succeda. n schimb, este foarte bine de cultivat varza dupa leguminoase. Legumele diverse (tomatele, pepenii, bostanii, salatele, ridichile) se simt foar te bine pe un sol n care s-a incorporat un compost bine descompus. Exemplu de ciclu pe acelasi strat : a) Anul I - Stratul se ngrasa abundent, si se planteaza cartofi. Dupa recoltare s e planteaza secara de iarna ca ngrasamnt verde. Secara se incorporeaza n sol la ncep utul celui de-al doilea an. b) Anul II - Se incorporeaza var si se planteaza : mazare, fasole si alte legumi noase. Dupa recoltare se seamana varza. c) Anul III - Se cultiva legume diverse . d) Anul IV Se seamana legume cu radacini comestibile. Daca terenul este suficient de mare, n anul V se seamana lucerna. Organizarea unei livezi Dimensiunea gradinii are o implicatie majora n privinta arborilor plantati. Cu ct o gradina este mai mare, cu att se pot planta arbori fructiferi cu tulpina mai nal ta si mai groasa (nuci, pruni). Arborii fructiferi nu trebuie sa fie ncurajati cu prea multe ngrasaminte, pentru c a rezultatul este n general o crestere a arborilor n detrimentul fructelor. Pentru a se evita orice problema legata de umbra, livada trebuie organizata ca o scara: arborii mai mari trebuie plasati spre nord, iar cei mai mici spre sud.

Popularea unei livezi trebuie sa tina cont de polenizarea arborilor. Anumiti daunatori ai arborilor sunt chiar cei din proximitatea omului: gainile m annca capsuni, caprele rod coaja arborilor. Capitolul IV. Ce este indispensabil pentru a gradinari bine Cum sa tratezi solul Modul cel mai obisnuit de a pregati un teren abandonat pentru gradinarit este sa patul cu hrletul. Ulterior, se mprastie un strat de compost pe noua suprafata. Vie rmii l vor ngloba n sol. Cel mai bun moment pentru a instala razoare este al doilea an de gradinarit. n pr imul an, sapatul cu hrletul este obligatoriu. Metoda culturii fara lucrari Principiul de baza al acestei metode este de a avea ntotdeauna la suprafata solul ui un strat de cel putin 5 cm de compost bine descompus care se rennoieste n fieca re an. n felul acesta se consuma cantitati uriase de compost. Plantele cultivate pe un sol bogat n compost sunt mai robuste si rezista mai bine la cele mai multe dintre boi si paraziti. Cum sa faci compost Compostul poate fi facut ntr-o cutie din lemn fara fund astfel nct primul strat de materie vegetala sa fie n contact cu pamntul. Straturile vegetale, si de balegar t rebuie sa alterneze. Gramada se acopera cu un plastic negru. Amestecul se uda si se ntoarce periodic. Nu conteaza din ce se fac cutiile pentru compost. Pot fi facute din lemn, din ca ramida, din piatra. La rigoare, chiar si un butoi din metal gaurit poate servi p entru o gradina mica. ngrasamintele verzi trebuie incorporate n sol nainte de a nflori. ngrasaminte Dezavantajele folosirii azotului de sinteza (din ngrasamintele chimice): a) producerea de nitrati o operatiune foarte costisitoare, care presupune o mare cheltuiala de energie, iar pretul ei creste odata cu pretul petrolului ; b) azotul de sinteza stimuleaza cresterea plantelor, dar diminueaza rezistenta l a maladii, insecte si ngheturi de primavara; c) creste randamentul culturilor, dar scade calitatea plantelor; d) n mod normal, azotul continut n aer este fixat cu ajutorul microorganismelor; d aca se adauga azot de sinteza, microorganismele se vad private de functia lor si mor; se distruge astfel capacitatea solului de a fixa el nsusi azot, iar obligat ia de a administra ngrasaminte chimice se amplifica. ngrasamintele de origine animala si umana aduc toate elementele de care pamntul ar e nevoie. Numai ca trebuie obligatoriu sa fie bine compostate nainte de a fi raspn dite pe teren. nmultirea plantelor Se selecteaza doar cele mai bune si mai tipice plante.

Plantele bianuale pot fi recoltate, pastrate la rece, apoi repicate n al doilea a n. Prazul poate ramne n pamnt timp de 2 ani fara probleme. Ceapa e mai prudent sa f ie repicata. nmultirea vegetativa Principiul butasirii este foarte simplu : prelevati o ramura de la o planta adul ta si puneti-o n pamnt. Ceva mai trziu se vor forma radacini. Puteti preleva un but as din orice parte a plantei, daca este plantat n conditii ideale va forma o noua planta. Cum sa plantezi un arbore Operatiune dificil de realizat de catre o singura persoana. E mai bine sa fie do i oameni. Se face o groapa cu dimensiuni duble fata de cele ale radacinilor. Este gresit s a se faca groapa cu cteva zile nainte de plantare (poate deveni la fel de dura ca betonul). Se pune o furca buna de balegar la fundul gropii. Se acopera balegarul cu pamnt de la deasupra gropii. Se pune o proptea, care sa sprijine copacul. Cop acul se afla la adncimea potrivita atunci cnd punctul de grefa este la 15 cm deasu pra nivelului solului. Radacinile se acopera si se taseaza foarte bine. Se uda d in abundenta. Se mulceste din abundenta. Copacul se leaga de proptea cu un ciora p vechi (pentru a nu se rani coaja). Altoirea Consta n implantarea unei portiuni vegetale numita grefa (altoi) pe un alt vegeta l numit port-altoi, care devine suport si-i confera seva necesara dezvoltarii. Taierea (curatarea) arborilor Arborii sunt curatati de crengi pentru trei motive principale: a) pentru a fi eliminate ramurile bolnave sau rau plasate; b) pentru a da o forma precisa unui copac, dupa nevoile exploatatiei; c) pentru a creste randamentul arborilor si a ameliora calitatea fructelor. Bolile si parazitii Insectele Trebuie evitate insecticidele chimice, pentru ca efectul lor depaseste uciderea insectelor vizate, distrugndu-se ntotdeauna si alte forme de viata. Puricii plantelor sunt usor de eliminat cu o simpla stropire cu apa si sapun. Cultura pe razoare Metoda a fost adoptata n sec. XIX de gradinarii francezi din preajma marilor oras e, care detineau suprafete foarte mici de teren, dar aveau acces nelimitat la ba legarul de cal (mijlocul principal de transport). Independent, gradinarii chinez i aflati n situatie similara au facut acelasi lucru. Cum sa faci un razor Suprafata se delimiteaza initial cu picheti si sfoara. Instrumentele de lucru su nt: hrletul, furca, grebla si roaba. Latimea razorului trebuie sa fie de 1,5 m. L ungimea de 6 m pare a fi potrivita (dar se poate si mai scurt, daca dimensiunile nu permit). Razorul, odata pus n practica, nu va mai fi niciodata calcat. Ceea c

e va deveni razor se acopera cu un strat de gunoi de grajd bine fermentat. Apoi razorul se sapa bine cu hrletul. Unii partizani ai culturii pe razoare considera ca razoarele trebuie sapate anua l. nsa, daca cantitatea de balegar este suficienta, sau compost, sapatul anual nu mai este o optiune. Pentru alei, cincizeci de cm sunt suficienti. Pe razoare se pot semana de patru ori mai multe plante dect pe un teren obisnuit. Capitolul V. Cultura legumelor Leguminoasele Mazare, bob, fasole, soia si arahide toate fac parte din familia Leguminoase. Co ntinut mare de proteine. Fixeaza azotul. Puse pe o gramada de compost, leguminoasele elibereaza azot. Un sfert din gradina ar trebui anual cultivate cu leguminoase. Aceste plante nu apreciaza aciditatea. Boabele de mazare recoltate proaspat au un gust dulce foarte placut. nsa gustul s e mentine doar cteva ore, timp n care zaharurile se transforma n amidon. Lintea are o productie foarte mica. Daca nu dispuneti de suprafete mari n gradina , nu se merita. Bobul, pe de alta parte, are o productie foarte buna, si este fo arte hranitor. Crucifere Varza, varza de Bruxelles, conopida, brocoli, rutabaga (varza cu radacina-tuberc ul), nap, odolean, creson, ridiche de luna. Toate aceste plante seamana cu plant ele desertului prin aceea ca retin apa ce li se ofera. Toate sunt bianuale, adic a produc seminte n al doilea an de viata. Varza produce 100 tone la hectar. Daca dorim sa avem varza tot anul, trebuie s-o mpartim pe trei grupe: de primavara, de vara, de toamna. Cruciferele sunt plante vorace, care apreciaza un teren fertil, de pe care extra g multe substante nutritive. Varza poate fi pastrata pe timpul iernii n beci, pe un pat de paie, acoperita cu paie. Solanacee Cartofi, tomate, ardei gras si patlagele vinete. n aceeasi clasa mai intra: tutun ul, beladona si ardeiul iute. Toate au nevoie de un sol foarte bogat, ct mai apro ape de cel al junglei tropicale. Cartofii au nevoie de un sol lejer acid. Azotul este mai putin important, totusi nu sunt de dorit carente puternice. Ombelifere Morcovi, pastrnac, telina, patrunjel, marar. Toate ombeliferele au ceva n comun : n coltesc foarte greu.

Morcovul este planta bianuala. Se seamana alternativ cu ceapa, pentru ca se prot ejeaza reciproc de daunator. Liliacee Ceapa, praz si sparanghel. Sparanghelul este o leguma formidabila, care apare atunci cnd aproape niciuna nu este disponibila, nsa are nevoie de trei ani din momentul semanarii pna la acela a l degustarii. Chenopodiacee Sfecla furajera, sfecla rosie, spanac. Curcubitacee Castraveti, dovlecel, dovleac, pepene verde. Dovleacul se conserva la o temperatura mai nalta dect orice alta leguma: 10-16 gra de Celsius. Capitolul VI. Cultura fructelor Rosacee Mere, pere, gutui, cirese, piersici, caise, prune, zmeura, capsuni, nectarine. D in aceeasi familie face parte: trandafirul, paducelul. Toate au florile poleniza te de insecte. Cei mai multi dintre arborii fructiferi nu se reproduc fidel prin seminte, ci pr in reproducere vegetativa (altoire, marcotaj, butasire, drajonare). Port-altoiul este cel care determina dezvoltarea si proportiile arborelui. La momentul actua l, cei mai multi dintre port-altoi provin de la varietati care dau forme mici, p itice. Multe varietati de par au nevoie de doua grefe. Caisii si piersicii se pot cultiva n sera. Rutacee Portocale, mandarine, lami, grapefruit. Saxifragacee Coacaz negru, coacaz rosu, coacaz alb. Arbusti exceptional de rustici. Coacazele albe se pot consuma si crude, celelalte mai cu seama gatite. Moracee Smochini, duzi. Din aceeasi familie mai fac parte : cnepa, hameiul, arborele de c auciuc. Smochinul creste si n climat rece, daca obtine foarte mult soare, iar solul este sarac. N-ar fi rau sa fie cu spatele la un zid pozitionat spre sud. Radacinile s mochinului trebuie tinute aproape de copac, eventual ntr-o cutie de ciment. Daca solul este bogat, radacinile se dezvolta exploziv, iar arborele nu mai rodeste na

inte de 50 de ani. Dudul cultivat lnga cires face ca pasarile iubitoare de fructe sa cultive dude si sa lase ciresele. Omul poate trai mncnd n exclusivitate: pine, vin si masline. Maslinul creste n orice fel de sol, dar este foarte exigent la cadura. Vita-de-vie apreciaza solul sarac, uscat, pietros. Capitolul VIII. Cultura n sera Exista o multitudine de sere si solarii. Daca peretii solariului sunt din folie de polietilena, trebuie luat n calcul schimbarea lor odata la trei ani. Cea mai mica sera este cea care se ataseaza de geamul casei. Sera lipita de zidu l sudic al casei este o solutie foarte judicioasa, pentru ca va permite inclusiv reglarea termica a locuintei, ncalzind-o n timpul iernii. Pentru schelet trebuie ales ntre: aluminium, lemn si plastic. Pentru materialul transparent se alege ntre: sticla si trei tipuri de plastic (fi bra de sticla, PVC si polietilena). Sticla lasa sa treaca lumina, dureaza mult, se sparge rar din cauza vntului si se nlocuieste usor. nsa este foarte scumpa si foarte grea. Plasticul din fibre este usor de fixat si nu are nevoie de un suport foarte impo rtant. Retine ceva din caldura soarelui, ceea ce e bine vara, dar nu foarte bine iarna. nsa este inflamabil, si nu dureaza dect vreo 20 de ani. PVC-ul este mai ieftin dect cele doua materiale anterioare, lasa bine sa treaca l umina, dar nu dureaza mai mult de 5 ani. Polietilena este foarte ieftina, lumina o traverseaza perfect, nsa nu rezista del oc la un vnd violent. Pentru cineva care cultiva n sera produse pentru familia lui, ncalzirea serei este un lux nejustificat. Exista numeroase plante care pot fi cultivate ntr-o sera nen calzita de-a lungul anului, si suficiente metode de conservare a plantelor care nu cresc pe timpul iernii. Chiar si n climatul cel mai rece, sera poate fi utila pentru a cultiva plante med iteraneene : tomate, castraveti, pepeni verzi, ardei, patlagele vinete s.a. Iarn a o sera nencalzita poate fi utilizata pentru: salata, ridiche, spanac. Cararile din sera pot fi din ciment, dar mai bine din pietris sau piatra. Ideal este ca solul serei sa fie artificial , adica venit din afara si preparat. Un amestec bun contine: o parte turba, o parte nisip grosier de rau, doua parti pa mnt bun de gradina. Oricum, daca se cultiva ani la rnd aceleasi plante, pamntul tre buie evacuat si nlocuit cu altul proaspat. Pamntul introdus trebuie pasteurizat , d ar nu sterilizat !! Pentru pasteurizare, pamntul se trece printr-un cuptor ncalzit la 80-83 grade Celsius, dar nu mai mult. Ventilarea este foarte importanta. Aerul nu trebuie sa fie niciodata mort , adica sa stagneze. Nu se uda niciodata frunzele ntr-o sera, doar radacinile. Nu se uda putin si des,

ci rar si mult, alternndu-se perioadele de udat copios cu perioadele de seceta. Se uda dimineata, niciodata seara. Apa nu trebuie sa aiba temperatura celei de l a robinet, ci 21 de grade Celsius. Iarna apa trebuie sa provina dintr-un butoi a flat n interiorul serei. Capitolul IX. Conservarea de lunga durata a produselor gradinii Metode de conservare pe termen lung : a) sarare; b) uscare; c) scufundare n otet; d) conservarea propriu-zisa n borcan sau cutie de conserve; e) prepararea de dulceturi si jeleuri; f) congelare. Arta sararii este utilizata n conservarea fasolei verde, care se pastreaza att de bine nct este imposibil s-o distingi de fasolea verde proaspata. Se poate sara pra ctic orice leguma crocanta si dura, nsa multe vor fi mai alterate dect fasolea ver de, din cauza formarii acidului lactic. Uscarea este una din metodele cele mai simple de conservare a legumelor, fructel or si a plantelor aromatice. Aproape toate fructele se preteaza uscarii: merele, piersicile, caisele, strugur ii, prunele, smochinele etc. Cele mai mari trebuie taiate felii, cele mai mici t rebuie pur si simplu taiate n doua. Prunele si altele mai mici pot ramne intacte. Numai cteva legume pot fi uscate: mazarea, fasolea, ardeii iuti, sparanghelul si porumbul. Conservarea n otet permite transformarea legumelor n condimente. E bine de stiut c a cel mai bun otet este cel din vin, a carui aroma este mai puternica dect cea a otetului din cidru. Otetul se aromatizeaza daca se nmoaie condimentele n el timp d e 2 luni. Toate legumele pot fi conservate n otet. Durata de conservare n-ar treb ui sa depaseasca 6 luni. Capitolul X. Diverse Gainatul, prin continutul foarte mare de azot, activeaza minunat gramada de comp ost. Gainile trebuie sa aiba acces la verdeata, fie printr-un parcurs liber, fie daca li se ofera n cantitati semnificative ntr-un tarc pentru miscare. Ratele nu sunt mame bune. Dupa ce scot boboci, ratele trebuie sa ramna nchise, alt fel si duc bobocii prin iarba umeda sau prin noroi. Daca aveti o livada mare, gstele sunt pasarile care pot paste foarte bine, folosi nd verdeata din ea. Este bine de stiut ca gstele, pasari monogame, se accepta foa rte greu, uneori ia saptamni sau chiar luni pna cnd se acupleaza. Gstele pot oua cam 10 ani, iar gscanii pot fi folositi la reproductie cam 5 ani. Gsca ramasa closca poate refuza sa se hraneasca, de aceea trebuie ndopata cu forta. Cinci perechi de porumbei sunt suficiente pentru a da o masa saptamnala unei fami lii formate din patru persoane. O pereche poate aduce zece pui anual. Cu doua iepuroaice-mame o familie poate avea o masa din carne de iepure saptamnal . Durata de viata a unei reproducatoare este de 2 ani. Excelenti producatori de compost, consuma practic toate resturile unei gradini.

Daca plasam stupul la naltime, nimeni nu risca sa fie ntepat de albine. Mai exista si metoda plasarii stupilor n spatele unui gard viu. Gardurile vii sunt foarte frumoase, n plus sunt vii, deci ntretin viata multor fap turi, nsa n contrapartida consuma resursele care ar putea servi pentru alte plante . Pentru un gradinar organic insectele adapostite de gardurile vii sunt inestimabi le. Gardurile clasice prezinta avantajul ca ofera spalieri pentru numeroase legume : fasole, castraveti, tomate, dovlecei si pepene verde. Pentru gardurile vii sunt preferabile plantele locale, simple, cum ar fi : paduc el, fag, lemn cinesc, buxus. ntr-o casuta de gradina, tot ce poate fi pus pe pereti trebuie pus pe pereti. Loc ul fiecarui instrument de lucru poate fi marcat prin creionarea conturului. n fel ul acesta se vede imediat ce lipseste.