1.Reglementari juridice care se aplica in cazul operatiilor de conservare la monumente istorice.

Legile de protejare a monumentelor istorice422/2001 si a bunurilor mobile 182/2000 + partea scrisa de la pagina 6 din cursul ei. 2. Enumerati si definiti categoriile de monumente istorice definite n Legea 422/2001. Monumentele istorice se claseaza astfel: a) in grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si universala; b) in grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. constructii ansambluri sit + definitiile lor (cred ca sunt pe la pag.8)

3. Etapele/fazele unui program de conservare n cazul initierii lucrrilor la un monument istoric. Faza I dupa selectarea obiectivului care va fi conservat in baza uneiargumentari privind starea fizica, importanta si posibilitatile economice locale siregionale se realizeaza proiectul. Faza II executia lucrarilor proiectate Faza III inspectia si receptia finala a lucrarilor + eventuale completari sicorectari de detaliu acolo unde studiile preliminare nu au anticipat necesitatea acestora. 4. Definiti releveul. Care sunt scrile grafice pentru desenarea releveului? Masurarea, desenarea si reprezentarea la scara a elementelor unei constructii,ale unui ansamblu de constructii sau ale unui detaliu constructiv. Schita in care suntreprezentate la scara aceste elemente. 5. Enumerati tipurile de roci studiate. Crui tip apartin: calcarul, marmura si porfirul? Calcar sedimentara. Marmura metamorfica. Porfir - magmatica 6. Definiti varul hidraulic si varul aerian. Piatra de calcar se coace la 800-900C si obtinem var aerian utilizat la mortare sitencuieli. Piatra de calcar se coace la 1000-1200C ne da varul hidraulic utilizat pentru moratre si tencuieli care se intaresc in contact cu apa. 7. Definiti mortarul si meterialele din care se realizeaz? Mortar = amestec avand calitatiplastice compus din leganti si material de umplutura, avand rol de montaj al zidariei. - Leganti pamant argilos, ipsos, var, ciment, - Material deumplutura paie, material organic, pietris, nisip, spartura de piatra,caramida - Plasticitatea amestecului este data de prezenta in compozitie a unei cantitati de apa. 8. Definiti alterarea materialelor.

Alterarea - Orice material, inserat intr-un mediu determinat, tinde sa atinga punctul de echilibru in raport cuacel ambient; daca parametrii ambientali se modifica in timp schimbarea provoaca ca efect pierdereaechilibrului, abia atins, si de aici apare nevoia unei noi reechilibrari a materialului cu ambientul. Transformarile inevitabile care insotesc aceste procese constau in schimbari mai mult sau mai putin rapide,(dar evidente!), ale caracteristicilor originare ale materialului, si conduc la ceea ce numim in mod obisnuitalterare. Exemple: metalul oxideaza, vernis-ul unui tablou se ingalbeneste/intuneca, ceramica se acopera cu diverseincrustazii, piatra se patineaza sau se exfoliaza. 9. Unde apare frecvent atacul biologic microscopic: muschi, lichen. Algele si celelalte microorganisme se fixeaza pe pietrele poroase sau deja degradate,fie sub fragmentele deja dizlocate. Lichenii apar in medii putin poluate si sunt usor derecunoscut dupa culorile vii. 10. Definiti crustele negre. Ce caracteristici au? Crustele Negre. Sunt rezultatul fixarii particulelor de carbon (prezente in aer dela poluantii casnici sau industriali, in general combustibili) in ipsosul format pesuprafetele de piatra ca urmare a umezirii acestora. In acest fel piatra sufera procesede sulfatare in mediul urban SO2 este responsabil pentru formarea crustelor negre NO2 (amoniacul) nu apare in crustele negre dar joaca un rol important in procesul dedegradare: asprirea suprafetelor (doar ca sarurile de azot nu lasa urme ale prezentei lorfizice). 11. Cum se deosebeste degradarea fizic de cea chimic? Alterarea chimica. Rezulta dintr-o profunda modificare a rocii initiale care setransforma in material argilos, solutie salina sau materiale solubile. Alterarea fizica inschimb poarta materialul litic la un reziduu de material rocios (care d.p.d.v. chimic estestabil.) 12. Enumerati si descrieti investigatiile tehnice distructive. Extragerea esantioanelor: o prisma de min. 2/3/1 cm de piatra, sau fragmente decrusta, pulberi, tratamente, organisme biotice. Analize mineralogico-petrografice. O determinare cu ochiul liber poate fi facuta decatre un specialist in cazul zonelor libere de cruste sau nealterate. Analize difractometrice cu raze X (det. prezentei argilei in comp. sau a fazei cristaline in crustele negre sau depozitele superficiale) Analize la microscopul stereoscopic determinarea structurii mineralogice. Analize chimice Analize biologice Masurarea umiditatii

13. Enumerati si descrieti investigatii tehnice nedistructive.

- Investigatii vizuale - folosind o lupa, poate furniza urmatoarele informatii: - textura materialului (cristalina/granulara/alta), - dimensiunea componentelor ( ), - altele: (prezenta mineralelor/ fosilelor - suprafata umezita reliefeaza prezenta lor-/ compactitatea /friabilitatea/ culoarea/ transparenta/ rugozitatea/ fracturi prezente) - Inregistrarea observatiilor - Clasificarea formelor de degradare - Evaluarea rezultatelor - degradari foarte usoare, - degradari usoare, - degradari moderate, - degradari grave, - degradari foarte grave.

14. Clasificarea formelor de degradare. Multa lume a raspuns cu: fizice, chimice si biologice, doar (pentru ca ce e jos e prea mult ) si a intrebat diferente intre ele. Criterii de ordonare (dupa Snethlage) Pierderi de material: Degradarea in profunzime a stratului paralel cu scoarta, datorate: 1. Pierderilor de fragmente 2. Pierderilor de fragmente depinzand de structura pietrei 3. Pierderilor crustei 4. Pierderilor unor elemente nedefinite de suprafata Schimbarea morfologica a suprafatei exterioare a pietrei: 1. Ciobirea 2. Degradarea alveolara 3. Degradarea depinzand de structura pietrei 4. Degradarea componentelor 5. Reliefarea componentelor 6. Tocirea 7. Corodarea elementelor solubile (microkarst) 8. Ciupirea Pierderea de elemente compacte 1. Cauze antropogenice 2. Cauze constructive 3. Cauze naturale 4. Cauze necunoscute Colorarea/Depozite. Decolorarea/colorarea, spalarea/decolorarea. Murdarirea 1. Poluanti din atmosfera 2. Poluanti din apa 3. Murdarie de pasari 4. Cauze directe antropogenice

Pierderi de depozite de saruri 1. Eflorescente 2. Subflorescente Cruste - depozite aderente la suprafata pietrei 1. Crusta neagra 2. Crusta neagra modificand aspectul geometric al suprafetei 3. Crusta alba 4. Crusta alba modificand aspectul geometric al suprafetei 5. Crusta colorata 6. Crusta colorata modificand aspectul geometric al suprafetei , Colonizari biologice - microopganisme si plante inalte 1. Colonizare microbiologica 2. Colonizare cu plante inalte Decolorarea crustelor. Murdarirea crustelor. Pierderea sarurilor din cruste.Colonizarea biologica a crustelor. Detasarea materialului. Dezintegrare granulara. 1. In pulbere 2. In nisip 3. In mici agregate Sfaramarea in fragmente polimineraleDespicareaDesprinderea in elemente mici 1. Monostrat 2. Multistrat Detasarea dupa conturul sculptat 1. Stratul aparent finisat (striurile) 2. Un strat 3. Multistrat Detasarea elementelor de piatra in functie de structura pietrei 1. Exfolierea 2. Despicarea Detasare de cruste impreuna cu elemente din piatra. Dezintegrare granulara pana la despicare. Despicare dupa conturul sculptat. Despicare cu sfaramare. Dezintegrare granulara cu sfaramare. Sfaramare cu despicare. Sfaramare dupa conturul sculptat. Despicare dupa conturul sculptat Fisuri/deformari - individuale sau intersectate. - una singura sau in retea. Fisuri 1. Independente de structura pietrei 2. Dependente de structura pietrei 15. Enumerati operatii de restaurare. Operatii in procesul de restaurare: - preconsolidarea,

- spalarea/curatarea de cruste sialte depuneri, - consolidarea finala, - protectia. 16. Descrieti dou metode de curtarea crustelor. 1. Spalarea cu jet de apa la presiune mica - 2,5-4 atm. Este util in cazul crustelor solubile (formate din saruri) si se face in general cuapa normala de robinet. Trebuie lucrat cu economie de apa pentru a nu: - mari porozitatea unor roci, - pentru a evita umezirea inutila si periculoasa a zidariilor retrostante, - provoca migrarea sarurilor in profunzime, - patarea suprafetelor curatate cu oxizi de fier, - cresteri nedorite de plante si microorganisme. In acest caz de spalare trebuie asigurata o buna evacuare a apelor utilizate si nuin ultimul rand o protejare a suprafetelor invecinate acestor operatii (tamplarii, geamuri). 2.Curatarea cu instrumente aeroabrazive Presiunea jetului este reglabila, pana si cantitatea de abraziv. Acest lucru permite folosirea lui la orice tip de piatra chiar unul degradat, dar care in precedent a fostasigurat de o preconsolidare.

17. Descrieti dou metode de consolidarea suprafetelor de arhitectur. 1. Hidroxidul de bariu. Este un tratament care se poate aplica numai in laborator inconditii speciale 90C pentru o zi. Daca tratamentul se face "in situ" solutia se aplicapana la saturarea straturilor superficiale. Tratamentul creste in eficenta odata cuporozitatea materialului. Pentru a preveni o prea rapida evaporare a solutiei trebuieadaugata o anumita cantitate de glicerina. In general rezultatele date sunt optime si serealizeaza o compatibilitate cu caracteristicile pietrei. Apare in timp o albire data deprezenta hidroxidului, lucru care poate limita raza de aplicabilitate la pietrele deschise laculoare. RASINI EPOXIDICE. Au o buna rezistenta chimica, rezista la apa si la solventiorganici, mai putin la radiatiile solare - provocandu-le o degradare superficiala,aspect farinos. Au proprietati mecanice optime (rezista la compresiune, tractiune siflexiune) este un adeziv structural. Au o viscozitate ridicata care impiedica opatrundere buna in straturile profunde ale pietrei.

2.

18. Descrieti dou metode de protejarea suprafetelor de arhitectur. Pentru calcare precum: piatra de Istria, calcarul de Verona un amestec util este acela deacrilsilicon. Ceara microcristalina este folosita pentru materialele compacte, marmure,conservate in ambiente controlate. 19. Descrieti dou metode de rentregire a suprafetelor de arhitectur. Acum se prefera folosirea tijelor de titaniu sau de otel inoxidabil care dau absoluta garantie a stabilitatii chimice in timp.

Tija modelata special, prelucrata cu "spirale", pentru a asigura o buna aderenta si posibilitatea de extragere si inlocuire, fara a provoca daune excesive, este fixata in loculrespectiv prin intermediul unui adeziv epoxidic. Rasina poate juca chiar un rol protectorasupra tijei, reducand contactul cu apa. Pentru reconjugarea unor fragmente de greutate limitata sunt folosite tije realizate dinrasini epoxidice si poliesterice - consolidate cu fibre de sticla. Acestea au o bunarezistenta dpdv mecanic, sunt usoare si stabile dpdv chimic.