ACCIDENTOLOGIE

1.1

Concept Fundamental

Termenul de accidentologie a fost creat acum treizeci de ani de ctre un grup de cercettori francezi pentru a individualiza o activitate confundat adesea cu traumatologia. Pe cnd aceasta din urm se ocup de faza final a accidentului n care se produc leziuni, accidentologia studiaz etapele precedente, pornind de la urcarea la volan. Se are n vedere astfel evidenierea factorilor de risc, frecvena manifestrii lor n situaii bine precizate, influena cantitativ i calitativ a lor asupra producerii accidentelor, independena lor i legturile cauzale cu diferite caracteristici ale traficului rutier, etc. 1.2. Cunoaterea factorilor de risc. Conducerea auto implic o adaptare continu i permanent la o infinitate de situaii diferite de trafic i nu poate fi comparat de pild cu conducerea unui tren sau supravegherea unei instalaii industriale. Un accident rutier nu trebuie redus la un simplu element, ntruct la producerea lui au contribuit o multitudine de cauze care au legturi reciproce. Aadar, reducerea riscului de accident nu se poate obine numai prin eliminarea unei cauze considerate drept principal, ci trebuie luat n considerare ntregul potenial al aspectelor care au favorizat producerea evenimentului. Cunoaterea factorilor de risc nu impune obligatoriu i luarea msurilor de evitare fr a se analiza n prealabil eficiena lor, dar i costurile ce revin. Procesul este mai complex ntruct implic activitatea coordonat a mai multor specialiti: medicul indic frecvena factorilor de risc; inginerii analizeaz i elaboreaz soluiile tehnice eficace de reducere a riscului; finanitii estimeaz costurile i, n final, se ia decizia politic de aplicare n practic. De pild, se tie c alcoolul este un factor important de risc. Accidentologia, prin mijloacele sale specifice de calcul, stabilete c o alcoolemie de 0,8 g/l multiplic de 4 ori riscul de a provoca un accident n comparaie cu o alcoolemie nul. Tot aa s-a stabilit c purtarea centurii de siguran implic reducerea de 2,4 ori a numrului de accidentai mortal. Aceste valori au determinat decizia politic de impunere prin lege a limitei penale a alcoolemiei de 0,8 g/l sau de purtare obligatorie a centurii de siguran.

1.3. Surse precare de informaii Accidentologia se bazeaz pe studiul statistic al accidentelor i al diverselor cauze i condiii care au contribuit la producerea lor. Cele mai multe informaii snt furnizate de Poliia Rutier i Asociaia Romn pentru Transporturi Rutiere Internaionale, care editeaz anual un buletin intitulat Dinamica Accidentelor Grave de Circulaie, dar obiectivul principal al acestui buletin este de a furniza un bilan descriptiv, nu explicaii i evaluri ale factorilor de risc. O alt baz de informaii este alctuit de societile de asigurri. Datele furnizate sunt, ca i cele menionate anterior, descriptive i nu explicative, obiectivul urmrit fiind adaptarea primelor de asigurare la diverse situaii de risc i nu de a preveni producerea accidentelor. n fine, o alt surs de informaii const n datele obinute de primriile marilor orae prin comisiile care se ocup de sistematizarea reelei de strzi i de circulaie. Obiectivul acestora este identificarea factorilor de risc particulari regiunii administrate, n spe evidenierea unor zone periculoase i propunerea unor msuri adecvate. Comisiile regionale au o metodologie proprie i nu una complet i universal caracteristic accidentologiei. Pe de alt parte, mijloacele materiale ale acestor comisii snt reduse i astfel nu pot contribui la o epidemiologie naional a accidentelor. Romnia nu dispune de o instituie specializat. Practica internaional arat c studiile accidentologice pot fi elaborate numai de echipe constituite ntre constructorii i reparatorii de autovehicule pe de o parte i structuri asociate compuse din ingineri i medici pe de alt parte. n Romnia nu exist deocamdat de o instituie specializat n cercetri accidentologice, cu toate c lipsa ei ncepe s se fac simit. Tangent, asemenea sarcini au fost preluate parial i nepermanent de ctre Parteneriatul Global pentru Sigurana RutierGRSP, prin implicarea unor organizaii neguvernamentale autohtone. SE poate afirma c i n Romnia accidentele rutiere au devenit o problem cu adnci implicaii sociale, care reclam neaprat studii accidentologice adaptate condiiilor de dezvoltare specifice. Avem n vedere n acest sens c, de pild, n anul 2002 (pentru care exist ultimul buletin statistic al accidentelor), din cele 6.909 accidente rutiere grave, au rezultat 5.469 de rnii grav cu incapacitate de munc i un numr de 2.354 de mori, ceea ce nseamn c zilnic sau produs 19 accidente grave, au fost rnii grav 15 oameni i au murit nc circa 7 oameni.

n final, precizm c cifrele menionate se refer numai la cei mori sau cu rni produse ca urmare imediat a accidentelor. Accidentologia se refer ns i la cei care au dobndit afeciuni sau au decedat ca urmare a polurii chimice a mediului de ctre autovehicule. Dup cum arat datele statistice din rile dezvoltate, numrul deceselor datorate polurii l depete sensibil pe cel al decedailor direct prin accidente rutiere, iar cheltuielile pentru tratarea afeciunilor cauzate de poluare snt de cteva ori mai mari dect cele referitoare la vindecarea i protecia rniilor n accidente. 1.4 Zone predispuse la accidente rutiere n evoluia autovehiculelor rutiere s-ar putea defini dou perioade distincte prin prisma numrului i gravitii accidentelor. Prima perioad, cam de prin anul 1890, cnd a nceput s se ntrevad importana automobilului, i pn prin anii 1970 a fost caracterizat prin creterea numeric, n special dup rzboi, a parcului de autovehicule, dar i a accidentelor rutiere. n cea de a doua perioad, de dup 1970, societatea s-a mobilizat, au nceput cercetri tiinifice axate concret pe reducerea numrului i gravitii accidentelor, susinute de importante resurse financiare. A aprut astfel o nou disciplin tiinific, denumit accidentologie rutier, s-a constituit o reea de institute de cercetri n domeniu n principalele state dezvoltate, care s-a extins apoi i n rile din Comunitatea European. Dup cum bine se tie, accidentul de circulaie se datoreaz n proporie mai mare de 90 la sut factorului uman, n special conductorului auto. Astfel s-au elaborat noi metode de ameliorare care, n ciuda reducerii unor exigene, au condus la scderea masiv a numrului de accidente. Este suficient s dm n acest sens cteva exemple edificatoare: n Germania mureau n accidente rutiere 21.653 de oameni n 1970, 15.050 n 1980, 11.046 n 1990, pentru ca n 2000 s se ajung la 7.503 mori, deci la circa o treime fa de 1970; situaii asemntoare a u fost remarcate i n Frana, Anglia etc. Se pune firesc ntrebarea: cum s-a ajuns la asemenea performane chiar n condiiile n care parcul de autovehicule s-a mrit considerabil? Explicaiile snt furnizate de efectele unor msuri luate asupra construciei autovehiculelor, dar mai ales asupra infrastructurii rutiere. n ara noastr, asemenea preocupri nc nu snt coordonate de o instituie specializat i de aceea ne confruntm cu multe necazuri. Dar s dm un exemplu de o posibil cercetare accidentologic. Exist lng Suceava Drumul European E85 spre municipiul Falticeni sau drumul Suceava Botoani, localitataile 7

Salcea si Dumbraveni, predispus la "acumularea" unui numr mare de accidente mortale i grave, produse aproximativ pe un acelai tronson de osea, pe timp de noapte sau chiar zi . Ar trebui s se evalueze numrul morilor i rniilor grav pe ultimii doi-trei ani, apoi s se stabileasc cheltuielile fcute cu nmormntrile sau spitalizrile rniilor, dar i cele asociate punerii n aciune i instrumentrii cercetrilor judiciare aferente. n paralel, ar trebui elaborate soluii tehnice ca de pild o mai bun luminare a zonei, prevederea unor treceri ale drumului prin pasaje subterane, amplasarea unor mijloace de descurajare a vitezei etc. Costul unor astfel de msuri ar trebui s fie stabilite de ingineri economiti i n funcie de rentabilitate s se adopte msurile adecvate care s fie susinute apoi n aplicare de ctre reprezentanii politici. Costurile accidentelor produse n zone predispuse snt cu mult mai mari dect cheltuielile aferente aplicrii unor msuri de combatere, dup cum au demonstrat-o cercetrile efectuate n alte state. Asemenea cercetri ar fi utile i pentru alte zone din judeul nostru, i din ar. Despre sigurana rutiera s-a scris si s-a vorbit foarte mult, insa ne confruntam in continuare, zilnic, cu imaginile ocante ale accidentelor grave, cu mori si ranii, multe, prea multe, daca avem in vedere gradul redus de motorizare de la noi si parcursurile medii anuale mici, in raport cu cele din tarile UE, indeosebi pentru autoturisme. Dinamica accidentelor arata ca, in ultimii cinci ani, numrul accidentelor, al persoanelor rnite grav sau decedate, a crescut si se mentine la un nivel foarte inalt, mai ales in lunile august, septembrie, octombrie si noiembrie. Avem un Consiliu Interministerial pentru Sigurana Rutiera unde s-au stabilit programe, sau dezbtut si uneori s-au rezolvat, de ctre ministerele si organismele sau organizaiile implicate anumite probleme, Consiliu care insa nu poate face prea mult, fiind organism consultativ, fr drept de decizie. Politia rutiera se lupta cu cei care nu respecta regulile de circulatie. Toata lumea apreciaz ca sigurana rutiera este problema politiei, iar poliistul considera ca, pentru majoritatea accidentelor, vinovai sunt participanii la trafic, conductori auto sau pietonii, crora le aplica sanciuni. Pentru reducerea semnificativa a numrului de victime a accidentelor si a gravitaii acestora, este insa nevoie de o abordare sistemic, sunt necesare progrese rapide si radicale in toate domeniile conexe automobilului, care condiioneaz cadrul in care se desfasoar traficul rutier si deci siguranta rutiera. Politisul nu poate scrie ca au decedat oameni, din cauza existentei unei gropi pe carosabil sau a semnalizrii rutiere extrem de rudimentare, ca un automobil a fcut o manevra brusca din aceste motive si a provocat o coliziune, singura soluie fiind aceea ca de vina este 8

conducatorul auto care nu si-a adaptat viteza la condiiile de trafic sau meteorologice. Nu poate da vina nici pe automobil, care nu este dotat cu sisteme moderne inteligente, capabile sa corecteze, de exemplu, comportarea automobilului sau autotrenului la curbe strnse, la coborari pe pante abrupte, sau care, in lipsa sistemului ABS, nu beneficiaz de un spaiu de frnare redus, ce ar fi putut permite evitarea accidentului. In plus, inspecia tehnica periodica, de multe ori formala, permite circulaia unor automobile cu defecte la sistemele eseniale sau a unora care ar trebui, pur si simplu, scoase din circulaie, deoarece nu mai corespund standardelor minime in vigoare. Pe scurt, cauzele mari care determina la noi n ara sa avem accidente rutiere prea multe si grave si anume drumurile proaste i parcul nvechit, intreinut necorespunzator, nu apar evideniate niciunde n statistica accidentelor. In ceea ce privete comportarea conducatorilor auto, pe lang oboseala la volan si consumul de bauturi alcoolice, se pot observa si anumite atitudini daunatoare, specifice, foarte raspandite, si anume: utilizarea abuziva, far a exista o defeciune a automobilului, a luminilor de avarie pentru oprirea si/sau parcarea automobilului pe banda de circulaie, care creeaz pericole si conduce indirect la accidente grave, dei obligaia conducatorului este aceea de a descongestiona banda de circulaie chiar si atunci cnd apare o defeciune real; neaplicarea regulilor conduitei preventive, specifice tarilor cu tradiie in domeniul automobilului, deoarece muli conducatori considera ca prioritatea lor este un drept absolut, chiar daca aceasta conduce la accidentarea altor participani la trafic, si in general se evideniaz o atitudine aroganta in trafic, care nu ne face cinste. neutilizarea centurilor de sigurana, in general la autovehiculele utilitare si mai ales pentru locurile din spate la autoturisme si atitudinea concilianta a poliitilor fata de aceasta abatere, sursa importanta de rniri grave si decese. Trebuie amintita si performanta slaba a invatamantului nostru de toate gradele, in pregtirea teoretica si practica a celor care lucreaz n domeniile tehnice conexe automobilului si chiar cercetarea tiinifica timida, care nu pune suficient accent pe situaia reala si nu promoveaz soluiile optime pentru imbuntairea acestei situaii. In concluzie, sigurana rutiera este o problema prioritara a tuturor celor implicai in ingineria autovehiculelor i a transportului rutier, dar nu trebuie lsat la aprecierea persoanelor neinstruite.