Harta Riscuri Morarit-Panificatie PDF

1
CUPRINS
I. INTRODUCERE ...............................................................................................................4 II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE INDUSTRIEI MORARITULUI SI PANIFICATIEI .............................................................................................................................6 A. B. III. IV. TEHNOLOGIA MORARITULUI .........................................................................................6 TEHNOLOGIA PANIFICATIEI.......................................................................................... 10 PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC ..................... 15 ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE ................................................................................. 27 A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE DIN INDUSTRIA MORARITULUI ..................................................................................................................... 27 A.1. Schema localizarii riscurilor ...................................................................................... 28 A.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate .................................................................... 30 A.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate ............................................... 32 B. RISCURI SPECIFICE PRIVIND SIGURANTA IN INDUSTRIA DE PANIFICATIE....................... 48 B.1. Schema localizarii riscurilor ...................................................................................... 48 B.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate .................................................................... 50 B.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate ............................................... 52 C. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE IN INDUSTRIA MORARITULUI ........................ 68 C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate .................................................................... 69 C.2. Analiza riscurilor ....................................................................................................... 70 D. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE IN INDUSTRIA PANIFICATIEI .......................... 76 D.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate .................................................................... 77 D.2. Analiza riscurilor....................................................................................................... 78 E. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII IN INDUSTRIA MORARITULUI ................................................................................................... 83 E.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate..................................................................... 84 E.2. Analiza riscurilor ....................................................................................................... 85 F. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII IN INDUSTRIA PANIFICATIEI ..................................................................................................... 90 F.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate ..................................................................... 91 F.2. Analiza riscurilor ....................................................................................................... 92 V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII.................... 97 Echipamente individuale de protectie ............................................................................. 98
Informarea si instruirea lucratorilor................................................................................. 99 Consultarea si participarea lucratorilor.......................................................................... 101 Supravegherea sanatatii ................................................................................................ 102 Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor............................. 105 Coordonarea activitatilor antreprenoriale ..................................................................... 107 Protectia lucratorilor sensibili la riscuri .......................................................................... 108 VI. DEFINIREA MASURILOR SPECIFICE DE PREVENIRE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA LOCUL DE MUNCA PENTRU SECTORUL MORARIT SI PANIFICATIE...................................... 109 A. LOCURILE DE MUNCA ............................................................................................... 109 A.1. Spatiile de munca ................................................................................................... 109 A.2. Echipamentele de lucru .......................................................................................... 112 A.3. Echipamente auxiliare de manipulare a incarcaturilor ............................................ 117 A.4. Cerinte privind siguranta in depozite ...................................................................... 118 A.5.Atmosfere explozive................................................................................................ 120 A.6. Instalatia electrica .................................................................................................. 123 A.7. Masurile de urgenta si prim ajutor ......................................................................... 124 Este foarte important sa se desfasoare un program de intretinere a extinctoarelor astfel incat sa se faca reviziile corespunzatoare. Legislatie utila pentru activitatea de incarcareverificare stingatoare: ....................................................................................................... 127 A.8. Semnalizarea.......................................................................................................... 132 VII. DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE IGIENA IN SECTORUL MORARIT SI PANIFICATIE .......................................................................................................................... 133 A. B. C. D. E. ZGOMOTUL ............................................................................................................... 133 VIBRATII .................................................................................................................... 135 EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE ..................................................... 137 AGENTI CHIMCI ......................................................................................................... 138 AGENTII BIOLOGICI .................................................................................................... 146
VIII. DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE IN SECTORUL MORARIT SI PANIFICATIE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA. ...................................... 148 A. B. C. SUPRAEFORTURI DATORATE MANIPULARII MANUALE A MASELOR............................ 149 SUPRAEFORTURI DATORATE POSTURILOR(POZITIILOR) FORTATE .............................. 151 INCARCATURA MENTALA .......................................................................................... 154
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................ 156 Anexa 1................................................................................................................................. 164
I. INTRODUCERE
Harta riscurilor profesionale este un concept dezvoltat pentru a folosi si a fi folosit in prevenirea riscurilor profesionale specifice unui anumit sector industrial, domeniu de activitate sau categorii profesionale. Instrumentul astfel creat faciliteaza identificarea si localizarea riscurilor profesionale si a masurilor de prevenire adecvate, fiind util imbunatatirii calitatii activitatilor din domeniul securitatii si sanatatii muncii. In elaborarea Hartii Riscurilor pentru industria moraritului si panificatiei au fost fundamentale informatiile furnizate de angajati referitoare la conditiile de munca si expunerea la riscuri profesionale, informatii care adaugate constatarilor si analizelor expertilor in securitatea si sanatatea muncii participanti la studiu, au facilitat realizarea unui inventar al riscurilor profesionale specifice acestui sector. Pentru elaborarea Hartii Riscurilor Profesionale specifice acestei industrii s-a utilizat urmatoarea metodologie: a) Constituirea echipei de lucru. Aceasta a fost formata din experti n securitatea si sanatatea muncii (securitate in munca, igiena industriala, ergonomie si psihosociologie aplicata). In plus, s-a avut sprijinul si colaborarea antreprenorilor si responsabililor SSM din cadrul a 10 companii din sector. b) Selectarea ariei de investigatie. Sectorul industriei morarit si panificatie si tehnologiile de procesare a fiecarei dintre aceste doua categorii de materii prime. c) Culegerea informatiilor. Realizarea acestei activitati s-a desfasurat in doua etape, prima fiind documentarea privind tehnologiile de procesare specifice, iar a doua si cea mai importanta etapa a fost cea de culegere a datelor din teren. O parte integranta a acestui proces a fost si identificarea riscurilor profesionale specifice utilizand-se urmatoarele metode: Observare: Localizarea riscurilor profesionale care se pot materializa in accidente de munca, boli profesionale si /sau pagube materiale, prin intermediul unei vizite in situ in ariile de productie si instalatiile centrelor de munca. In acest caz expertii au vizitat, analizat si evaluat 10 companii din sector. Sondaje: Culegerea informatiilor de la angajati. Pentru elaborarea acestei harti de riscuri s-au completat 220 de chestionare, analizandu-se perceptia angajatilor despre riscurile profesionale la care sunt expusi.
Lista de verificare (check list). Este o lista a posibilelor riscuri profesionale specifice, in situatia data, sectorului morarit si panificatie. Severitatea daunelor: Riscurile identificate au fost evaluate doar in functie de criteriul severitatii daunelor pe care le pot provoca asupra sanatatii lucratorilor pentru aprecierea criteriului probabilitate neexistand suficiente dateconformitate cu tabelul de mai jos: in
S E V E R I T A T E A
MICA Leziuni superficiale: taieturi, zgarieturi si echimoze, prurit, etc.
Laceratii, arsuri, intinderi, entorse, fracuri minore, hipoacuzie temporara, MEDIE dermatite, astm, tendinite, contracturi musculare si, in general, orice afectiune care poate cauza incapactate temporara de munca. MARE Amputatii, fracturi majore, intoxicatii grave, hipoacuzie permanenta, leziuni multiple, cancer si, in general, orice leziune sau afectiune care poate cauza invaliditate, incapactate totala de munca sau deces.
Dezvoltarea hartii riscurilor profesionale pentru industria moraritului si panificatiei a fost fundamentata pe interpretarea rezultatelor chestionarelor completate de catre esantioane reprezentative dintre angajatii companiilor participante la studiu si pe observatiile expertilor in securitate si sanatate in munca participanti la activitatea de investigare sectoriala. Astfel, se poate afirma ca riscurile profesionale identificate si analizate in prezentul material sunt riscurile percepute de catre angajati ca fiind principalele cauze de accidentare pentru fiecare dintre etapele fluxurilor tehnologice specifice industriei moraritului si panificatiei. Datorita lipsei uniformitatii conditiilor de securitate si sanatate in munca specifice sectorului analizat, evaluarea riscurilor si masurile de prevenire asociate vor fi corespunzatoare situatiei cu cel mai mic nivel al securitatii si sanatatii muncii, acordand astfel libertate responsabililor SSM din companii de a le adapta la realitatile propriilor centre de munca. Sintetizand, se poate spune ca harta riscurilor este un inventar al conditiilor de munca caracteristice industriei moraritului si panificatiei fiind, de asemenea, si un instrument care permite: Identificarea si evaluarea riscurilor prezente la fiecare loc de munca; Stabilirea de actiuni preventive pentru reducerea si controlul riscurilor profesionale;
5
Informarea si instruirea lucratorilor privind riscurile pofesionale la care sunt expusi.
II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE INDUSTRIEI MORARITULUI SI PANIFICATIEI

In continuare vor fi prezentate succint procesele de productie specifice celor doua sectoare complementare din Industria Alimentara: sectorul Moraritului si sectorul Panificatiei. Este importanta cunoasterea proceselor tehnologice si a sarcinilor de munca corespunzatoare activitatilor de morarit si panificatie pentru a intelege astfel factorii de risc prezenti in aceste domenii de activitate.
A. TEHNOLOGIA MORARITULUI
Unitatile de morarit, indiferent de tipul cerealelor prelucrate sau de capacitate, urmeaza in general acelasi proces tehnologic. Etapele principale ale procesului tehnologic sunt: receptia cantitativa si calitativa si depozitarea cerealelor, pregatirea cerealelor pentru macinis, conditionarea cerealelor, macinarea cerealelor, cernerea; omogenizare, ambalare si paletizare, depozitare si livrare.
Schema procesului tehnologic pentru morarit
Receptia cantitativa si calitativa. Depozitarea cerealelor Inaintea depozitarii este necesara precuratirea cerealelor deoarece corpurile straine fac dificila uscarea acestora si favorizeaza infectiile cu microorganisme. Pentru uscare sunt folosite diferite tipuri de uscatoare cu aer cald, cu functionare continua, care prencalzesc, usuca si racesc cerealele. Operatiunile tehnologice din silozurile de cereale sunt executate folosind urmatoarele utilaje si instalatii: sorbul, utilajele de transport intern (elevatoare, snecuri, tubulatura etc), instalatii de ventilatie (ventilatoare, cicloane, conducte), aparate de masura volumetrica si gravimetrica, masini de curatit cereale, motoare si transmisii de actionare, diverse accesorii de comanda si control. Pregatirea cerealelor pentru macinis Continuarea operatiunilor tehnologice de pregatire a graului pentru macinis efectuate la receptie si depozitare in siloz se desfasoara n curatatorie in doua etape: curatite si conditionare. Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele etape: eliminarea corpurilor straine, se face cu separatorul aspirator, prin combinarea actiunii ciururilor si a curentilor de aer, care separa corpurile straine cu dimensiuni diferite sau egale cu cele ale cerealei supuse precuratirii; separatorul de pietre (pe cale uscata) care indeparteaza doar pietrele asemanatoare ca dimensiuni bobului de grau. triorul cilindric este un utilaj care separa impuritatile cu forma sferica sau apropiata de aceasta, cum sunt: mazarichea, neghina si sparturile. separarea impuritatilor metalice este facuta cu separatorul cu magneti permanenti, folosit curent n industria moraritului si care este plasat in cel putin doua puncte din fluxul de pregatire al graului: inainte nceperea curatirii si inainte de intrarea la macinis. descojirea, perierea si spalarea graului sunt executate cu ajutorul masinilor de descojit, de periat si de spalat, scopul fiind acela de a elimina impuritatile fine, praf si microorganisme. Conditionarea cerealelor presupune tratarea graului cu apa sau apa si caldura. Conditionarea cu apa se realizeaza in proces continuu prin stropirea sau pulverizarea cu apa a graului si se face n mod obisnuit prin trei procedee:
8
in primul procedeu este folosita masina de spalat; al doilea procedeu utilizeaza aparatul de umectat simplu cu cupe; al treilea procedeu consta in umectarea prin pulverizarea apei. Conditionarea hidrotermica (cu apa si caldura) este recomandata la unele loturi de grau pentru imbunatatirea insusirilor tehnologice si de panificatie. Conditionarea hidrotermica stimuleaza activitatea enzimatica a bobului de grau, modifica structura bobului prin marirea volumului in prima faza, ulterior, la racire, producandu-se contractii, procese care slabesc coeziunea moleculara a bobului, facilitand macinarea si cernerea. Macinarea cerealelor Procesele tehnologice din sectia de macinis sunt: macinarea cerealelor, care se realizeaza cu ajutorul valturilor si dislocatoarelor; cernerea produselor rezultate la macinis, realizata cu ajutorul sitelor plane si masinilor de gris. Transportul cerealelor se poate face pneumatic sau mecanic. Transportul pneumatic este realizat cu ajutorul ventilatoarelor de inalta presiune, cicloanelor de descarcare, bateriilor de cicloane pentru filtrare si filtrelor cu ciorapi textili. Transportul mecanic este realizat cu snecuri si elevatoare, iar ventilatia este realizata de ventilatoare de joasa si medie presiune si filtre. Macinarea este procesul de sfaramare si maruntire a boabelor de cereale in particule cu diferite dimensiuni avand ca scop final obtinerea fainii, germenilor si taratei. Operatia este realizata prin actiunea mecanica a cilindrilor macinatori asupra boabelor de cereale si se desfasoara in mai multe etape, scopul fiind reducerea graduala a dimensiunilor particulelor rezultate prin sfaramarea boabelor. Cernerea produselor macinate Al doilea proces tehnologic ce are loc in moara de grau este cernerea, prin care este realizata separarea particulelor cu granulatie determinata, rezultate la macinare. Cernerea se realizeaza prin miscarea rectilinie-alternativa sau circulara in plan orizontal a suprafetei cernatoare, miscari determinate un ax orizontal, respectiv, vertical excentric. Sunt utilizate urmatoarele site, in functie de produsul supus cernerii: site metalice utilizate la cernerea produselor cu un continut mai mare de invelis (sroturi) si cu granulatie mare;
site textile (matase sau fibre sintetice) utilizate la cernerea produselor intermediare (grisuri, dunsturi) si fainii. Masinile de cernut utilizate cel mai des sunt: sita plana liber-oscilanta sita cu rame lungi dreptunghiulare sau sita clasica intalnita la majoritatea morilor de grau. sitele plane cu rama dreptunghiulara scurta, folosita in special in morile mici de grau si porumb. Ulterior cernerii, faina si produsele secundare sunt transportate prin intermediul utilajelor si dispozitivelor enumerate in cadrul sectiunii dedicate procesului de macinare, in silozurile pentru produse finite unde vor fi depozitate temporar, inainte de a fi ambalate. Omogenizarea consta in amestecul de fainuri de diferite calitati astfel incat productia rezultata sa aiba aproximativ aceiasi indici calitativi. Pentru realizarea omogenizarii sunt folosite instalatii simple formate din celule de amestec si utilaje de transport. Ambalarea si paletizarea Dupa analizarea si selectionarea diferitelor tipuri de fainuri si dupa omogenizare, urmeaza ambalarea si impachetarea care, in functie de destinatie, poate fi facuta in pungi de capacitate mica (1 sau 2 kg) sau in saci de 10, 25 si 50 kg. Ulterior ambalarii, urmeaza paletizarea. Operatiunile de ambalare si paletizare se executa manual, in cazul capacitatilor de productie mici si, uneori, mijlocii, sau mecanizat. Depozitarea produselor finite si livrarea Depozitarea produselor finite este facuta in conditii de temperatura si umditate controlate. In zona depozitelor, transportul si manevrarea produselor, incarcarea mijloacelor de transport pentru livrare, sunt facute atat manual cat si mecanizat, cu ajutorul motostivuitoarelor, traspaletilor, etc.
B. TEHNOLOGIA PANIFICATIEI
Acest sector industrial include fabricarea oricarui tip de aluat, de la elaborarea diferitelor tipuri de paine pana la fabricarea produselor de patiserie, cofetarie si foiataje in general. Exista o schema de lucru comuna, indiferent de produsul care se va elabora, de la care se dezvolta celelalte scheme de lucru individualizate, astfel ca in prezentul document se va lua ca referinta procesul de panificatie, acesta fiind extrapolabil si celorlalte linii de productie.
10
Schema tehnologica de preparare a painii
11
Pregatirea materiilor prime si auxiliare Pregatirea materiilor prime si a celor auxiliare are scopul de a aduce ingredientele necesare prepararii aluatului la parametrii fizici si chimici corespunzatori. Pregatirea fainii consta in: amestecarea loturilor de faina pentru omogenizarea calitativa, astfel asigurandu-se o calitate constanta a produselor finite; cernerea, care are ca principal scop eliminarea eventualelor corpuri straine ajuns in faina dupa macinare, dar si de a aerisi faina pentru imbunatatirea fermentarii aluatului; incalzirea fainii pana la 15-25C, astfel ca apa utilizata la framantare sa nu fie incalzita la mai multe de 40C, temperatura peste aceasta valoare producand coagularea unei parti din substantele proteice ale fainii. Pregatirea apei tehnologice consta in incalzirea apei la o temperatura care sa aigure obtinerea unor semifabricate (prospatura, maia, aluat) a caror temperatura sa fie optima pentru fermentare. Pregatirea drojdiei consta in transformarea drojdiei comprimate in suspensie, astfel incat repartizarea celulelor de drojdie sa fie uniforma in masa aluatului. Pentru activarea drojdiei, in suspensie se adauga faina pentru a se crea un mediu nutritiv. Pregatirea sarii. Sarea este folosit doar dizolvata, sub forma solutiei filtrate. Pregatirea materiilor auxiliare. Materiile auxiliare (unt, margarina, zahar etc), in functie de sortiment, se pregatesc astfel: untul si margarina sunt topite n solutie de zahar, sare si lapte (in cazul utilizarii tuturor acestor ingrediente); zaharul este dizolvat in apa calda, iar solutia obtinuta este strecurata pentru eliminarea eventualelor impuritati; mierea si glucoza sunt transformate tot in solutie pentru omogenizarea facila in masa aluatului. Prepararea aluatului pentru fabricarea painii Prepararea aluatului poate fi realizata prin doua metode: Metoda indirecta (bifazica sau trifazica) utilizata in cazul fainurilor slabe cuprinde 2 faze (maia-aluat) sau 3 faze (prospatura-maia-aluat) de preparare a masei aluatului si consta in realizarea unor semifabricate intermediare, maia sau prospatura-maia, ultima
12
etapa fiind obtinerea aluatul final. Scopul principal al prepararii prospaturii si maielei este de a facilita inmultirea celulelor de drojdie necesara afanarii aluatului, dar si pentru obtinerea unor produse secundare de fermentatie cu rol benefic pentru elasticitatea aluatului si aroma painii. Metoda directa sau monofazica in care prepararea aluatului se face prin framantarea deodata tuturor ingredientelor, faina, apa, drojdie si alte materii auxiliare. Aceasta metoda se aplica, in general, la fabricarea anumitor sortimente de franzelarie. Dozarea materiilor prime si auxiliare utilizate la prepararea aluatului este facuta prin cantarire cu ajutorul cantarelor semiautomate sau cantarelor bascula, fiind apoi introduse in cuvele de preparare a aluatului. Framantarea aluatului. Framantarea dureaza intre 6 si 12 minute, n functie de calitatea fainii si tipul masinii de framantat. Procesul de framantare de asemenea se poate face manual sau automat, desi de regula este realizat de aparate de framantare. Fermentarea aluatului este un ansamblu de transformari fizico-chimice ce au loc in aluat, care conduc la obtinerea unui consistente optime a aluatului pentru divizare si coacere. Operatiunea este realizata in cuve de fermentare, de obicei aceleasi in care se face malaxarea, in incaperi cu temperatura si umiditate controlate. Prelucrarea aluatului Prelucrarea aluatului cuprinde urmatoarele operatiuni tehnologice: divizare, urmata de o fermentare intermediara (predospire); modelare, urmate de fermentarea finala (dospire). Divizarea consta in impartirea aluatului in bucati de greutati diferite (in functie de produsul finit), aceasta operatie fiind realizat manual sau mecanic, cu ajutorul masinilor de divizat. Predospirea are drept scop relaxarea aluatului precum si refacerea structurii glutenului si consta in mentinerea in repaus a bucatilor de aluat pentru 5-8 minute. Modelarea aluatului este operatiune tehnologica prin care aluatul capata forma specifica produsului finit (rotunda, lunga, etc). In cazul painii, bucatile de aluat rezultate in urma divizarii sunt modelate sub forma alungita, rotunda sau rulate, iar in cazul produselor de franzelarie, sunt impletite fitilele de aluat, modelate sub forma de corn, etc.
13
Dospirea finala este facuta pentru a evita unele neconformitatii datorate operatiunii de modelare. Dospirea finala este realizata, in camere speciale pentru dospire, pe rastele sau in dospitoare continue, pe conveiere cu leagane, fiind faza precedenta coacerii. Coacerea painii Procesul de coacere a aluatului modelat are loc in cuptoare speciale cu functionare periodica (cu incalzire directa sau cu incalzire indirecta) sau cu functionare continua (cu leagane sau cu tunel cu banda). Metodele moderne de coacere utilizeaza ca agenti de incalzire curentii de inalta frecventa sau energia electrica sub forma radiatiilor infrarosii. Feliere si ambalare Anumite sortimente de paine destinate consumului sunt feliate si ambalate sau doar ambalate. Aceste operatiuni sunt realizate cu ajutorul masinilor de feliat (manuale, semiautomate si automate), respectiv cu ajutorul utilajelor de ambalat, care, in functie de produs, pot fi conectate direct modulului de feliere. Depozitarea si conservare/congelare Ulterior coacerii, painea este asezata pe rastele sau in lazi, ulterior transportate pentru racire si depozitate in incaperi special amenajate. Produsele de panificatie pastrate in conditii de frig au o calitate similara cu cea a produselor proaspete, pastrandu-si gustul, aroma si culoarea. Congelarea produselor de panificatie ofera, de asemenea, o serie de avantaje tehnico-economice atat pentru organizarea productiei, cat si a livrarilor. Folosirea acestei modalitati de conservare permite organizarea productiei pentru obtinerea de sarje mari, chiar daca produsele nu sunt destinate livrarii imediate. In general, pentru congelarea produselor de panificatie sunt utilizate camerele de congelare cu soc termic.
14
III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC

OBIECTIVELE STUDIULUI STATISTIC Studiul statistic a fost elaborat in baza rezultatelor procesarii Chestionarelor Harta Riscurilor (Anexa 1) completate de un esantion reprezentativ de angajati din sectorul morarit si panificatie (220). Obiectivele acestui studiu au fost identificarea principalelor riscuri profesionale si a principalelor cauze de accidentare specifice acestui sector si relevarea perceptiei angajatilor despre activitatile de prevenire si protectie corespunzatoare domeniului securitatii si sanatatii muncii, oferind astfel posibilitatea beneficiarilor acestui studiu de a-si defini sau redefini directiile de actiune si masurile de prevenire pentru reducerea riscurilor profesionale. Rezultatele procesarii si interpretarea lor au fost astfel incluse in Harta Riscurilor Profesionale fiind completate de o analiza a riscurilor bazata pe studiul proceselor de productie specifice industriei moraritului si panificatiei si pe informatiile obtinute in cadrul vizitelor de catre expertii in securitatea si sanatatea muncii participanti la proiect. INFORMATII GENERALE Numarul de lucratori din sectorul morarit si panificatie corespunzator esantionului analizat a fost de 220, procentul angajatilor de sex feminin fiind de 54,55%, iar cel al angajatilor de sex masculin de 42,27%.
54,55%
Grafic 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SEXUL ANGAJATILOR.
Unidad: % cuestionarios 42,27%
3,18% Femei Barbat Nu stiu/ Nu raspund
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.
15
In functie de variabila VARSTA, 62,73% dintre participantii la studiu se incadreaza in categoria 26 44 de ani, 22,27% in categoria celor cu varste peste 45 de ani, iar procentul lucratorilor cu varste cuprinse intre 19 si 25 fiind de 12,73%.
Grafic 2. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.
Unidad: % cuestionarios
62,73%
0,00% 16 - 18
12,73% 19 - 25 26 - 44
22,27% 2,27% peste 45 Nu stiu/ Nu raspund
Nivelul de educatie predominant in cadrul in randul participantilor la studiu este cel corespunzator Studiilor liceale, 36,36%. Scoli profesionale si studii superioare au indicat 26,82%, respectiv 21,36% dintre respondenti. Studiile primare au fost indicate de 13,18% din totalul lucratorilor care au completat chestionarul.
Grafic 3. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.
36,36% 13,18%
Unidad: % cuestionarios 26,82% 21,36% 2,27%
Primare
Liceale
Scoli profesionale
Superioare
Nu stiu/ nu raspund
Referitor la categoria profesionala, aproape jumatate (46,36%) din lucratorii chestionati se incadreaza in categoria muncitorilor calificati, relevant fiind si procentul muncitorilor care au declarat lipsa calificarii (23,64%). De asemenea, este important de subliniat absenta ucenicilor, in conditiile in care aceasta categorie beneficiaza de o lege speciala (Lege nr. 279 din 5 octombrie 2005) si subventii din partea statului.
16
Grafic 4. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila CATEGORA PROFESIONALA
46,36% 23,64% 8,64% 9,09% Muncitor calificat Muncitor necalificat
9,55% 0,91% Ucenic Alta
1,82% Nu stiu/ nu raspund
Sef sectie / Sef echipa / similar similar
Majoritatea lucratorilor participanti la studiu (72,27%) apartin ariei de activitate corespunzatoare productiei, putandu-se astfel afirma ca rezultatele acestui studiu referitoare la perceptia riscurilor sunt relevante si comune proceselor de productie din industria moraritului si panificatiei. Acestui procent i se poate adauga si cel corespunzator lucratorilor din mentenanta care, datorita caracterului acestei activitati, poate fi asimilata productiei.
Grafic 5. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ARIA DE ACTIVITATE
72,27%
10,91%
6,82% Productie Mentenanta
7,27% Altele
2,73% Nu stiu/ Nu raspund
Administrate
Vechimea la locul de munca constituie un element care poate influenta intr-o masura deloc neglijabila rata accidentelor de munca, datorita lipsei de experienta in cazul lucratorilor fara vechime sau cu o vechime mica si excesului de incredere in cazul celor cu vechime mare sau foarte mare. Astfel, din totalul respondentilor, putin mai mult de jumatate (56,36%) au declarat o vechime la locul de munca mai mare de 5 ani, 17,73% au declarat o vechime cuprinsa intre 2 si 5 ani, 18,64% o vechime intre 1 si 2 ani, iar procentul celor cu o vechime mai mica de un an a fost de 6,82%.
17
Grafic 6. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VECHIMEA LA LOCUL DE MUNCA
Unidad: % cuestionarios 56,36% 6,82% Sub un an 18,64% 17,73% 0,45% Intre 1 si 2 ani Intre 2 si 5 ani Peste 5 ani Nu stiu/ nu raspund
INFORMATII PRIVIND PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE Jumatate (50,00%) dintre lucratorii participanti la studiu au declarat ca au beneficiat la locurile anterioare de munca de o instruire suficienta in domeniul securitatii si sanatatii muncii, iar 11,82% au considerat insuficienta aceasta instruire. De subliniat sunt procentele celor care au declarat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul de munca anterior, dar ca nu existau riscuri (26,82%) si celor care au specificat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul de munca anterior desi existau riscuri (5,00%).
Grafic 7. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila FORMARE SSM LA LOCUL DE MUNCA ANTERIOR
50,00% 26,82% 11,82% 5,00% Nu, dar nu exista pericol
Da, suficienta
Da, dar insuficienta
Nu, si existau riscuri
18
Tabel 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA RISCURILOR. PERCEPTIA RISCURILOR
Riscul de accident 1 Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc..) Riscul de accident 2 Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) Riscul de accident 3 Caderi de obiecte, materiale, unelte Riscul de accident 4 Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor Riscul de accident 5 Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Riscul de accident 6 Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Riscul de accident 7 Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide Riscul de accident 8 Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, Riscul de accident 9 Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare materiale, Riscul de accident 10 Arsuri, opariri Riscul de accident 11 Contacte electrice Riscul de accident 12 Expunerea la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, Riscul de accident 13 Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive Riscul de accident 14 Explozii Riscul de accident 15 Expunere la radiatii luminoase de sudura sau alte tipuri Riscul de accident 16 Incendii Riscul de accident 17 Accidente de trafic in incinta centrului de munca Riscul de accident 18 Accidente de traseu Riscul de accident 19 Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii) Riscul de accident 20 Agenti biologici (virusuri, bactrii, paraziti) Riscul de accident 21 Muscaturi, intepaturi de insecte Riscul de accident 22 Altele Nu stiu/nu raspund
Nr. de raspunsuri
176 143 92 91 84 78 77 74 70 68 64 58 50 49 41 40 21 19 16 12 6 1 0
Procent
80,00% 65,00% 41,82% 41,36% 38,18% 35,45% 35,00% 33,64% 31,82% 30,91% 29,09% 26,36% 22,73% 22,27% 18,64% 18,18% 9,55% 8,64% 7,27% 5,45% 2,73% 0,45% 0,00%
Cele mai importante cinci riscuri percepute de lucratori sunt:
Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc); Accidente de traseu; Suprasolicitarea si/sau miscarile repetitive, pozitiile fortate; Prinderi/blocari diferite materiale; intre partile
mobile ale utilajelor sau intre
Caderi de obiecte, materiale, unelte.
19
20
Tabel 2. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA LUCRATORILOR DESPRE CAUZA ACCIDENTELOR DE MUNCA. CAUZELE ACCIDENTELOR DE MUNCA
Cauza de accident 1 Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc..) Cauza de accident 2 Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) Cauza de accident 3 Caderi de obiecte, materiale, unelte Cauza de accident 4 Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor Cauza de accident 5 Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Cauza de accident 6 Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Cauza de accident 7 Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide Cauza de accident 8 Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, etc) Cauza de accident 9 Suprasolicitare fizica si/sau miscari repetitive, pozitii fortate Cauza de accident 10 Arsuri, opariri Cauza de accident 11 Contacte electrice Cauza de accident 12 Expunerea la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze,etc.) substante iritante, ) Cauza de accident 13 Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive Cauza de accident 14 Explozii Cauza de accident 15 Expunere la radiatii luminoase de sudura sau alte tipuri Cauza de accident 16 Incendii Cauza de accident 17 Accidente de trafic 0n incinta centrului de munca Cauza de accident 18 Accidente de traseu Cauza de accident 19 Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii) Cauza de accident 20 Agenti biologici (virusuri, bactrii, paraziti) Cauza de accident 21 Muscaturi, intepaturi de insecte Cauza de accident 22 Altele Nu stiu/nu raspund
Nr. raspunsuri
1 2 1 2 0 1 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1
Procent
0,45% 0,90% 0,45% 0,90% 0,00% 0,45% 0,00% 0,90% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,45% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,45%
Au fost identificati zece lucratori care au suferit accidente de munca, cauzele sau riscurile indicate fiind:
Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc); Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor; Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, etc); Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc); Caderi de obiecte, materiale, unelte; Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor; Accidente de traseu.
21
22
Aproape toti lucratorii (99,09%) participanti la studiu au declarat ca au efectuat examenul medical periodic atunci cand angajatorul l-a planificat.
Grafic 8. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila EXAMEN MEDICAL
Unidad: % cuestionarios 99,09%
0,00% Da Nu
Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta

riscurilor
Aproape toti angajatii (94,55%) din sectorul moraritului si panificatiei care au completat chestionarul afirma ca folosesc in mod curent echipamentele individuale de protectie.
Grafic 9. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ECHIPAMENTELE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
94,55%
0,00% Da
0,00%
2,73% Altele
Nu, pentru ca nu Nu, pentru ca ma stiu cand sa-l incomodeaza port
23
Referitor la nivelul de securitate, 53,18% dintre lucratorii care au completat chestionarele au declarat ca activitatile se desfasoara in conditii de siguranta, 36,36% au specificat ca nivelul de securitate poate fi imbunatatit, 3,64% indicand ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu.
Grafic 10. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SECURITATE
58,18% 36,36% 3,64% Activitatea este sigura S-ar putea imbunatati nivelul de securitate Nu stiu daca este sigura sau nu
Activitatile indicate de lucratori ca fiind utile imbunatatirii sigurantei la locul de munca sunt: Discutii sau activitati care pot facilita o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii, 59,78% dintre respondenti; Cursuri de formare specifice, 46,24% dintre respondenti; Investitii in echipamente individuale de protectie, 35,91% dintre respondenti; Modernizarea utilajelor, 11,40% dintre respondenti; Investitii in echipamente colective de protectie, 7,31% dintre respondenti;
Grafic 11. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SITUATIA LA LOCUL DE MUNCA
59,78%
Unidad: % cuestionarios 46,24% 11,40%

Cursuri de formare specificie Modernizarea masilinor / echipamentel or Investitia in echipamente ind
35,91% 7,31%
Investia in echipamente col
0,65%
Altele
7,53%
Nu stiu/ nu raspund
Discutii sau activitati care ar
24
CONCLUZII Studiul realizat in Sectorul Moraritului si al Panificatiei a avut ca principal subiect perceptia angajatilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca (riscuri profesionale, accidente de munca, instruire si informare). Multe studii de prevenire a riscurilor profesionale au evidentiat relatia directa dintre implicarea lucratorilor in activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si perceptia lor despre climatul de securitate si sanatate la locul de munca. Activitatile realizate de catre companii pentru asigurarea unui nivel optim de securitate si sanatate la locul de munca au succes in masura in care lucratorii: Sunt constienti de efortul realizat de companie pentru reducerea riscurilor profesionale; Au o atitudine proactiva in fata situatiilor de risc si a solutiilor necesare; Participa activ in activitatile planificate si la imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate la locul de munca. De asemenea, s-a dovedit ca angrenarea fortei de munca in procesul de luare a deciziilor in probleme de SSM aduce beneficii majore tuturor celor implicati: Conditii de munca mai sigure, reducerea frecventei accidentelor si mai putine boli profesionale; Forta de munca mai motivata, deoarece lucratorii simt ca fac parte integranta din procesele de munca; Cresterea productivitatii si a eficientei si o fluctuatie mai scazuta a personalului; imbunatatirea cunostintelor tehnice in cadrul organizatiei. In Sectorul Moraritului si al Panificatiei, riscurile de accidentare pe care angajatii le percep ca fiind cele mai importante sunt: Caderile la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc); Accidentele de traseu; Suprasolicitarea si/sau miscarile repetitive, pozitiile fortate (incarcare/descarcare materiale, lucrul la banda, etc); Prinderile/blocarile intre partile mobile ale utilajelor; Caderile de obiecte, materiale, unelte.
25
Din totalul respondentilor, un numar de 10 de lucratori au declarat ca au suferit accidente de munca, procentul corespunzator fiind 4,55%, cu aproape un procent mai mare decat media inregistrata la nivelul intregii industrii alimentare. Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) 2 Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor - 2 Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, etc) - 2 Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc..) - 1 Caderi de obiecte, materiale, unelte - 1 Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor - 1 Accidente de traseu - 1 Nu este mai putin relevant faptul ca riscurile importante din Sector, cu consecinte care ar putea fi de o gravitate extrema, cum este cazul riscului de explozie datorat prezentei atmosferelor explozive caracteristice acestui sector, nu sunt percepute ca atare de catre angajati. In acest sens, un procent de 60,65% dintre angajatii participanti la sondaje afirma ca lucreaza in conditii de siguranta, desi un procent deloc de neglijat (35,91%) afirma ca sar putea imbunatati nivelurile de siguranta la locul de munca. Un alt rezultat important este procentul celor care au declarat ca nu au beneficiat de instruire la locurile de munca anteriore, 31,82%. In ceea ce priveste actiunile concrete de preventie, se observa faptul ca aproape toti angajatii efectueaza controalele medicale periodice si peste 98% folosesc in mod curent echipamentul individual de protectie. Activitatile pe care angajatii le considera ca ar putea fi utile pentru imbunatatirea nivelului securitatii si sanatatii la locul de munca sunt urmatoarele, in ordinea reprezentativitatii procentuale: Discutii sau activitati care faciliteaza o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii; Cursuri de formare specifica SSM; Investitii in echipamente individuale de protectie; Investitii pentru modernizarea masinilor/echipamentelor; Investitii in echipamente colective de protectie.
26
Este important de mentionat faptul ca tipologia masurilor care trebuie sa se adopte cu prioritate, este cea pe care angajatii o percep ca interferand cel mai putin cu conditiile de siguranta la locul de munca.
IV.
ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE
A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE DIN INDUSTRIA MORARITULUI

Complexitatea si specificul proceselor tehnologice corespunzatoare sectorului morarit si panificatie, complexitate data in special de varietatea utilajelor folosite, implica prezenta unei diversitati de riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Pentru a elimina aceste riscuri sau pentru a le reduce si controla prin masuri preventive, este necesara identificarea si evaluarea lor.
27
A.1. Schema localizarii riscurilor
28
SUBSECTOR
PROCES
SARCINA
1 Receptia, descarcarea si X 2 X 3 X
CONDITII DE SECURITATE
4 X 5 6 X 7 8 9 X 10 11 12 13 X X
RECEPTIA M.P.
depozitarea manuala Receptia, descarcarea si depozitarea mecanica Amestecul manual al
AMESTECUL TIPURILOR diferitelor tipuri de grau DE GRAU Amestecul mecanizat al diferitelor tipuri de grau ETAPA DE CURATARE Etapa de curatare a graului Etapa de inmuiere a graului Pre-macinarea si macinarea Sortare Cernere Etapa de purificare Efectuarea de probe pe produs Ambalare Depozitare manuala Depozitare mecanizata Incarcare si descarcare EXPEDIEREA manuala Incarcare si descarcare mecanizata
X X X
X X X
X X X
X X X
X X X
X X
X X X
X X X
INDUSTRIA MORARITULUI
ETAPA DE INMUIERE
MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR AMBALAREA DEPOZITAREA
X X X X X X X X X
X X X X X X X X X
X X X X X X X X X
X X X X X X X X X
X X X X
X X X X X
X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X
X X X X
29
A.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Caderi de la diferite niveluri: sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc). 2. Caderi la acelasi nivel: sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. 3. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii Caderea de obiecte prin prabusire: Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc. Caderea de obiecte datorata manipularii: Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitor, grui, benzi transportoare, etc). Include caderile de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul. Caderea de obiecte datorata desprinderi: Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. 4. Lovituri de obiecte stationare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc. aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care nu se afla in miscare. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, taieri, zgarieturi, etc, nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc, provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc). 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a
30
gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc, fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte. 7. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca. 8. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc. 9. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric. 10. Explozii: este reactia chimica sau fizica foarte rapida, violenta, insotita de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc, provocate de descompunerea substantelor explozive. 11. Incendii: Actiuni produse de efectele focului sau consecintele sale. 12. Ciocnirile, loviturile, accidentarile provocate de vehicule: sunt accidentele de munca provocate de vehicule in incinta centrului de munca si pe timpul deplasarilor in interes de serviciu. 13. Contacte termice: sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece).
31
A.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

1. Caderi de persoane de la diferite niveluri SUBSECTOR
RECEPTIE AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU ETAPA DE CURATARE A GRAULUI ETAPA DE INMUIERE
PROCES
SEVERITATE
Mare Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Mare
MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE AMBALAREA DEPOZITAREA DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea materiilor prime, procese ce se efectueaza atat manual cat si cu ajutorul unor sisteme mecanice si ,de asemenea, incarcarea si descarcarea camioanelor destinate transportului atat manual cat si mecanizat si operatiunile realizate pe rampe in timpul procesului de expediere a produselor. In timpul transportului, la urcarea/coborarea din vehicul. Activitati de mentenanta la silozuri, tevi si dozatoare, desfasurate la inaltimi mari. Riscul caderii de la difeite niveluri se poate datora urmatoarelor cauze: Dimensiuni inadecvate ale rampelor de incarcare (prea inalte, spatiu insuficient in raport cu incarcaturile de manipulat, etc). Lipsa semnalizarii zonelor de incarcare si in special al celor aferente rampelor. Manipularea motostivuitoarelor la marginea rampelor de incarcare-descarcare. Utilizarea inadecvata a echipamentelor auxiliare de transport al incarcaturilor: stivuitoare, transpaleti.
32
Ridicarea de persoane pe furcile stivuitoarelor sau pe incarcatura acestora. Lipsa ordinii si a curateniei in zonele de incarcare, respectiv descarcare. Circularea aproape de canalele aferente benzilor transportatoare fara protectie sau pe platformele inalte de acces catre silozuri, tevi si dozatoare sau puncte inalte care se acceseaza in vederea realizarii operatiunilor de intretinere, fie cu ajutorul scarilor de mana fie cu platforme de ridicare. Existenta platformelor de acces la silozuri, etc aflate intr-o stare proasta sau fara balustrade de protectie. Existenta de suprafete si zone de trecere alunecoase datorita acumularii de praf pe podea sau datorita unor denivelari sau a starii proaste a podelei. Utilizarea frecventa a scarilor fixe slab iluminate, a podelelor alunecoase sau umede sau cu imperfectiuni si denivelari.
2. Caderi de persoane de la acelasi nivel
SUBSECTOR
PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU ETAPA DE CURATARE A GRAULUI ETAPA DE INMUIERE
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul caderii de la acelasi nivel se poate datora urmatoarelor cauze: Suprafetelor/pardoselilor alunecoase in spatiile de productie, caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei (praf de faina, etc);
33
Suprafetelor umede in camerele frigorifice si inghetate, in congelatoare; Prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor; Lipsei ordinii si curateniei la locurile de munca (obiecte, materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); Lipsei iluminatului sau insuficientei acestuia; Folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca.
3. Caderi de obiecte
SUBSECTOR
PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie
AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Prin prabusire Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea si descarcarea atat manuala cat si mecanica a materiei prime si a produselor deja fabricate, pe perioada expedierii lor. Depozitarea materiilor prime si a produselor deja fabricate. Activitati de paletizare si infoliere. Riscul caderii de materiale/obiecte prin prabusire se poate datora urmatoarelor cauze: Incarcaturi incorect paletizate si/sau infoliate si manipularea inadecvata a paletilor sau a motostivuitoarelor la manevrarea incarcaturilor. Ruperea paletilor aflati intr-o stare proasta. Rafturi defectuos instalate, materiale asezate incorect pe rafturi. Supraincarcarea paletilor, a rafturilor si/sau a benzilor transportatoare. Ciocnirea motostivuitoarelor de rafturi datorita lipsei spatiului sau a semnalizarii incorecte sau datorita manevrarii defectuoase a vehiculelor.
34
Prin manipulare Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea si descarcarea atat manuala cat si mecanica a materiei prime si a produselor deja fabricate, in cadrul procesului de expediere a acestora. Depozitarea materiilor prime si a produselor deja fabricate. Activitati de paletizare si infoliere. Ambalarea fainii. Riscul caderii de materiale/obiecte prin manipulare se poate datora urmatoarelor cauze: Manipularea manuala necorespunzatoare a incarcaturilor. Utilizarea echipamentelor auxiliare de manipulare manuala a incarcaturilor (transpaleti, stivuitoare, etc) aflate intr-o stare proasta de conservare sau cu dispozitive de siguranta lipsa. Manipularea incarcaturilor grele, instabile si/sau care prezinta dificultati la apucare. Prin desprindere Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea si descarcarea atat manuala cat si mecanica a materiei prime si a produselor deja fabricate, in cadrul procesului de expediere a acestora. Depozitarea materiilor prime si a produselor deja fabricate. Transferul si pregatirea materiilor prime pentru liniile de productie. Activitati de paletizare si infoliere. Riscul caderii de materiale/obiecte prin prabusire se poate datora urmatoarelor cauze: Incarcaturi defectuos paletizate si manipularea incorecta a paletilor sau a motostivuitoarelor la manevrarea incarcaturilor. Utilizarea de elemente pentru ridicare (corzi, sfori, etc) aflate intr-o stare proasta. Rafturi defectuos instalate, materiale asezate incorect pe rafturi.
35
4. Lovituri provocate de obiecte fixe
SUBSECTOR
PROCES
SEVERITATE
Medie Mica Mica Mica Mica Mica Mica Mica Medie Medie Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea si descarcarea atat manuala cat si mecanica a materiei prime. Operatiunile aferente etapei de amestecare si curatare automata a graului. Ambalarea, incarcarea, descarcarea si depozitarea produselor fabricate, atat manual cat si mecanic. Riscul caderii de materiale/obiecte prin desprindere se poate datora urmatoarelor cauze: Suprafata aferenta postului/locatiei de lucru inadecvata. Lipsa ordinii si a curateniei la punctul de lucru. Iluminarea insuficienta la postul de lucru. Ritm de munca rapid si proasta organizare a activitatii de munca. Cai de circulatie si zone de trecere obstructionate. Podele aflate intr-o stare proasta sau cu denivelari. Deplasari in graba prin zonele de lucru.
36
5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru
SUBSECTOR
PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU ETAPA DE CURATARE A GRAULUI
SEVERITATE
Medie Mare Medie Medie Mare Medie Medie Mare Medie
ETAPA DE INMUIERE MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE AMBALAREA DEPOZITAREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia si depozitarea materiilor prime cu ajutorul sistemelor mecanice. Depozitarea si expedierea produselor fabricate. Amestecarea, curatarea, macinarea graului, sortarea si cernerea fainii. Procesul de purificare a boabelor de grau si a fainii. Utilizarea aparatelor de ambalat, etichetat, impachetat, infoliat, etc. Operatiuni de intretinere a echipamentelor de lucru. Paletizarea manuala si mecanizata a produsului fabricat. Incarcarea si expedierea produsului fabricat. Riscul de lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea utilajelor si a aparatelor cu parti mobile actionate prin intermediul unui tip de energie (hidraulica, electrica, pneumatica, etc) defectuos proiectate, fara dispozitive si sisteme de protectie adecvate: mori, aparate de ambalat, aparate de impachetat, aparate de etichetat, aparate de infoliat. Utilizarea de echipamente inadecvate activitatii de munca de realizat sau manipularea incorecta a acestora.
37
Practici nepotrivite ca de exemplu transportarea materialelor cu stivuitoarele electrice a caror furci sunt ridicate, dezactivarea dispozitivelor de protectie si siguranta a utilajelor, etc. Realizarea de operatiuni de curatare, intretinere, reparatie, etc fara luarea masurilor preventive de deconectare si depozitare a utilajelor. Suprafete inadecvate posturilor de lucru (spatii insuficiente intre utilaje, etc). Lipsa ordinii si a curateniei in cadrul punctului de lucru. Iluminarea inadecvata la posturile de lucru. Intretinerea inadecvata a echipamentelor, utilizarea de utilaje deteriorate sau stricate, defectuos montate sau care functioneaza cu substituirea unor piese nepotrivite. Distante de siguranta insuficiente si miscari in zonele apropiate elementelor periculoase. Utilizarea inadecvata a motostivuitoarelor, transpaletilor, etc. Intretinerea incorecta a echipamentelor destinate mentenantei si inexistenta sau proasta functionare a sistemelor de siguranta aferente acestora. Ritm de lucru rapid si graba excesiva la realizarea sarcinilor de serviciu. Incurcarea si neglijenta angajatilor in timpul utilizarii echipamentelor. Lipsa de atentie datorata oboselii si/sau monotoniei. Increderea excesiva a angajatilor la realizarea sarcinilor de serviciu. Ture de noapte. 6. Lovituri si taieturi provocate de obiecte sau unelte SUBSECTOR PROCES
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie
MACINAREA AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIERE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia si depozitarea materiilor prime cu ajutorul sistemelor mecanice. Amestecarea, curatarea, macinarea graului, sortarea si cernerea fainii. Operatiuni de intretinere a echipamentelor de lucru.
38
Paletizarea manuala si mecanizata a produsului fabricat. Manipularea manuala a pachetelor cu muchii sau elemente ascutite in timpul procesului de paletizare manuala. Depozitarea si expedierea produselor fabricate. Riscul de lovituri, taieturi provocate de obiecte sau unelte se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor. Iluminarea inadecvata. Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de de munca datorata monotoniei muncii, oboselii, etc. Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, casti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, intepatoare, etc sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau intepatoare; Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic; Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana; Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora; Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana. 7. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc. datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca SUBSECTOR PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU ETAPA DE CURATARE
SEVERITATE
Medie Medie Medie Mare Mare Mare Medie
MACINAREA AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIERE
39
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea graului, cu ajutorul unor sisteme mecanice. Amestecul mecanic. Operatiunile de pre-macinare si macinare. Ambalarea si utilizarea echipamentelor mecanice ca aparatele de ambalat, etichetat, infoliat, etc. Paletizarea mecanica a produselor fabricate. Depozitarea si expedierea produselor fabricate. Riscul de blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul liniilor de procesare in flux continuu; Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite ambalarea si paletizarea produselor finite; Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006); Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de mentenanta a echipamentele de munca; Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie; Zonele in care procesul de productie implica utilizarea conveierelor, etc; Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor; Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lantisoare, etc); Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc.
40
8. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat SUBSECTOR PROCES

SEVERITATE
Medie Mare Medie
DEPOZITAREA EXPEDIERE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Procesul de descarcare si depozitare a materiilor prime cu utilizarea stivuitoarelor electrice. Depozitarea produselor deja fabricate. Incarcarea si descarcarea cu utilizarea stivuitoarelor electrice, in cadrul procesului de expediere. Riscul de blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/ incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (motostivuitoare, transpaleti, etc); Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de transport si/sau de ridicat; Lipsa calificarii operatorilor motostivuitoarelor; Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de acestea; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, descarcare, ridicare si transport marfuri; Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii de siguranta in cazul existentei acestora;
41
Iluminat necorespunzator; Manevrarea in conditii de vizibilitate redusa datorata volumului incarcaturii transportate. 9. Contacte electrice SUBSECTOR PROCES
SEVERITATE
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul contactelor electrice se poate datora urmatoarelor cauze: Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas Incarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensiune, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate; Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care n mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin el trecand "curenti de defect" (curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric); Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei
42
linii aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric. Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune. Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre lucratori necalificati/neautorizati; Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc. neadaptate unui mediu caracterizat de umiditate excesiva; Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc.) la tablourile electrice, intrerupatoare, prize, etc. 10. Explozii SUBSECTOR PROCES
SEVERITATE
Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare
Toti lucratorii din industria moraritului, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul de explozie se poate datora urmatoarelor cauze: Acumularea de concentratii ridicate de pulbere/praf in zonele de prelucrare a cerealelor (silozuri) si in diferitele faze de prelucrare din morarit;
43
Functionarea incorecta a recipientilor sau a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune: (tuneluri de uscare, echipamente de fermentare si deshidratare, echipamente de racire si congelare, etc.); Lipsa unui program adecvat de curatenie a instalatiilor care sa nu permita acumularea unei concentratii ridicate de praf; Mentenanta inadecvata a dispozitivelor de control si siguranta (senzori, aparate de masura) ale temperaturii echipamentelor de munca, in fazele de productie si zonele centrului de munca supuse acestui risc (silozuri, instalatii de macinare, malaxoare, cernere, ambalare vrac, ambalare, etc.); Lipsa unui program de mentenanta a instalatiilor, care sa includa revizii periodice a indicatoarelor de presiune, robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc. Lipsa ventilatiei adecvate, naturale sau artificiale (fortate) in centrele de munca si a instalatiilor de extractie localizata; Aparitia electricitatii statice in echipamentele de munca (lipsa impamantarii) si in zonele de productie cu umiditate scazuta; Lipsa sistemelor antideflagratie in zonele de risc ale echipamentelor de munca (masini de macinat, cernut, malaxoare, sisteme de iluminat, motoare, ventilatoare, extractoare); Incarcarea bateriilor echipamentelor de munca de transport si ridicat (lize electrice si motostivuitoare) care pot produce scantei in zonele de productie unde exista o concentratie de pulberi sau gaze; Utilizarea de materii prime si produse finite capabile de a forma atmosfere explozive; Controlul si evaluarea deficienta a instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive; Prezenta flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere; Executarea de lucrari electrice la orice instalatie sau echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential explozive; Lipsa reviziilor periodice si a mentenantei corespunzatoare a instalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc) ca masuri esentiale de prevenire a riscului de explozie.
44
11. Incendii SUBSECTOR PROCES

SEVERITATE
Toti lucratorii din industria moraritului, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul de incendiu se poate datora urmatoarelor cauze: Folosirii echipamentelor de munca electrice defecte sau intretinute necorespunzator. Instalatii electrice, cablurilor neizolate si acumularii de material combustibil in locuri unde se pot produce scantei (silozuri, cuptoare, hornuri, tuburi si conducte); Prezenta substantelor inflamabile solide (ambalaje) si focarelor de ignitie (scantei electrice); Stocarea la locurile de munca a unei cantitati de substante inflamabile ce depaseste necesarul unei zile de munca si depozitarea lor in locuri care nu sunt ventilate si izolate corespunzator; Nerespectarea procedurilor de munca in cazul utilizarii de substante inflamabile.
45
12. Ciocniri, lovituri, accidentari provocate de vehicule SUBSECTOR PROCES

SEVERITATE
Medie Medie Mare
DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic:
Receptia, descarcarea si depozitarea manuala si mecanizata a cerealelor.
Depozitarea produselor finite. Incarcarea si descarcarea cu utilizarea stivuitoarelor electrice, in cadrul procesului de expediere. Transportul produselor fabricate la sediul clientilor. Riscul de accidentare se poate datora urmatoarelor cauze: Intretinerea inadecvata a echipamentelor destinate transportului de marfuri. Lipsa semnalizarii cailor de transport si spatiul insuficient in zonele destinate descarcarii, rampelor si a stationarii vehiculelor pentru incarcare. Zile de lucru in exces, la volan. Oboseala si monotonia sarcinilor de realizat sau a rutelor de transport. Ture de noapte. 13. Contacte termice
SUBSECTOR
PROCES
AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie
MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR
46
AMBALAREA
Medie
Etapa de amestecare mecanizata a tipurilor de grau. Etapa de pre-macinare si macinare. Etapa de cernere si sortare. Etapa de purificare si realizarea testelor de laborator. Ambalarea.
Riscul contactelor termice se poate datora urmatoarelor cauze:

Contactul accidental cu partile instalatiilor aflate la temperatura ridicata.
Lipsa semnalizarii suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Lipsa semnalizarii suprafetelor foarte reci ale instalatiilor de refrigerare si congelare si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Defectiuni sau manipulare defectuoasa a recipientelor sau instalatiilor de transfer si transport a agentilor de refrigerare/congelare (ex. azot lichid);
47
B. RISCURI SPECIFICE PRIVIND SIGURANTA IN INDUSTRIA DE PANIFICATIE B.1. Schema localizarii riscurilor
48
SUBSECTOR
PROCES
SARCINA
1 2 x 3 x Receptie, descarcare si depozitare manuala Receptie, descarcare si depozitare mecanica Sortare Adaugare manuala Adaugare manuala Framantare Impartire- taiere. Manual x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
CONDITII DE SECURITATE
4 x 5 6 x 7 8 9 x 10 x 11 x 12 x 13
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECARE INGREDIENTE (sare, apa, faina, drojdie)
x x X
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x
x x
x x x x x x x x x x x
x x x x x x x
x x
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
PRELUCRARE
Impartire- taiere. Mecanizat I-a Dospire - crestere Formarea unitatilor. Manual Formarea unitatilor. Mecanizat
INDUSTRIA DE PANIFICATIE
ALUAT
x x
DOSPIRE COACERE
A II-a Dospire Crestarea unitatilor Coacere Racire Congelare Feliere si taiere manuala Feliere si taiere mecanizata Ambalare-Impachetare manuala Ambalare-Impachetare mecanizata
x x x x
RACIRE
FELIERE
x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x x x x
AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE
Etichetare manuala Etichetare mecanizata Paletizare manuala Paletizare mecanizata
DEPOZITAREA CU SAU FARA REFRIGERARE/CONGELARE EXPEDIEREA Incarcare si descarcare manuala Incarcare si descarcare mecanizata
x x x
x x x
x x
49
B.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Caderi de la diferite niveluri: sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc). 2. Caderi la acelasi nivel: sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. 3. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii Caderea de obiecte prin prabusire: Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc. Caderea de obiecte datorata manipularii: Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitoar, grui, benzi transportoare, etc). Include caderile de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul. Caderea de obiecte datorata desprinderi: Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. 4. Lovituri de obiecte stationare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care nu se afla in miscare. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, taieri, zgarieturi, etc, nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc, provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc). 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a
50
gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc, fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte. 7. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca. 8. Blocari, prinderi, etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc. 9. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric. 10. Explozii: este reactia chimica sau fizica foarte rapida, violenta, insotita de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc., provocate de descompunerea substantelor explozive. 11. Incendii: Actiuni produse de efectele focului sau consecintele sale. 12. Ciocnirile, loviturile, accidentarile provocate de vehicule: sunt accidentele de munca provocate de vehicule in incinta centrului de munca 13. Contacte termice: sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece).
51
B.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

1. Caderi de persoane de la inaltime PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECAREA INGREDIENTELOR PRELUCRARE ALUAT DOSPIRE
SUBSECTOR
SEVERITATE
Mare Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Mare Medie
INDUSTRIA PANIFICATIEI
COACEREA RACIREA FELIEREA SI TAIEREA AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si expedierea, realizate atat manual cat si cu ajutorul unor sisteme mecanice, cat si incarcarea si descarcarea camioanelor de transport, realizate atat manual cat si mecanizat si operatiunile efectuate pe rampe. In timpul transportului, la urcarea si/sau coborarea din vehicul. In timpul indeplinirii sarcinilor de munca la inaltime, procesului de intretinere a silozurilor, tevilor si dozatoarelor. In timpul executarii activitatii de curatenie la locul de munca si de intretinere a echipamentelor. In cadrul activitatii de depozitare care presupune folosirea scarilor mobile. Riscul se datoreaza in principal urmatoarelor cauze: Dimensiuni inadecvate ale rampelor de incarcare (inaltime prea mare, spatiu insuficient in raport cu dimensiunile incarcaturilor, etc). Lipsa semnalizarii in zonele de incarcare si in special pe rampe.
52
Utilizarea necorespunzatoare a utilajelor: ridicarea de persoane pe furci, platforme sau pe incarcatura motostivuitoarelor. Lipsa ordinii si a curateniei in zonele de incarcare si descarcare sau chiar in cadrul vehiculelor (murdarie si grasime pe scarile de acces in cabine). Utilizarea de scari mobile aflate intr-o stare proasta, fara sisteme de siguranta corespunzatoare sau utilizarea necorespunzatoare a acestora. Circularea aproape de canalele aferente benzilor transportatoare fara protectie sau pe platformele inalte de acces catre silozuri, tevi si dozatoare sau puncte inalte in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu.
Utilizarea frecventa a scarilor fixe slab iluminate, cu podele alunecoase sau umede sau cu
imperfectiuni si denivelari. 2. Caderi la acelasi nivel PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul caderii de la acelasi nivel se poate datora urmatoarelor cauze: Suprafetelor/pardoselilor alunecoase in spatiile de productie, caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei (praf de faina, apa, etc); Suprafetelor umede in camerele frigorifice si inghetate, in congelatoare; Prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor;
53
Lipsei ordinii si curateniei la locurile de munca (obiecte, materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); Lipsei iluminatului sau insuficientei acestuia; Folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca. 3. Caderi de obiecte
Prin prabusire: SUBSECTOR PROCES

SEVERITATE
Mare Medie Mare Medie
AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia materiei prime, incarcarea si descarcarea manuala si mecanica. Depozitarea materiilor prime si a produselor deja fabricate. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Incarcaturi incorect paletizate sau ruperea paletilor datorita starii proaste a acestora. Rafturi defectuos instalate. Supraincarcarea paletilor, a rafturilor si/sau a benzilor transportatoare. Supraincarcarea echipamentelor de intretinere. Ciocnirea motostivuitoarelor de rafturi datorita semnalizarii incorecte sau inexistente a acestora din urma, datorita spatiului insuficient dintre zona de depozitare si rafturi sau datorita manevrarii incorecte a vehiculelor.
54
Prin manipulare: SUBSECTOR PROCES

SEVERITATE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia materiei prime, incarcarea si descarcarea manuala si mecanica. Depozitarea materiilor prime si a produselor deja fabricate. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea.
Riscul se poate datora urmatoarelor cauze:
Manipularea mauala necorespunzatoare a incarcaturilor. Utilizarea echipamentelor auxiliare pentru manipularea manuala a incarcaturilor (transpaleti, carucioare, etc) aflate intr-o stare proasta de conservare sau cu dispozitive de siguranta lipsa. Manipularea incarcaturilor grele, instabile si/sau cu dificultati la apucare, ca de exemplu sacii de faina. Comenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa comunicarii, pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii; Prin desprindere: SUBSECTOR PROCES
SEVERITATE
55
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia materiei prime, incarcarea si descarcarea manuala si mecanica. Depozitarea materiilor prime si a produselor deja fabricate. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Incarcaturi defectuos paletizate. Utilizarea de elemente de ridicare a marfurilor aflate intr-o stare proasta. Materiale, marfuri asezate incorect pe rafturi. Dimensiuni insuficiente de depozitare. Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie, distributie; Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru; 4. Lovituri de obiecte stationare PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Mica Medie Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea atat manuala cat si mecanica a materiilor prime. Amestecarea ingredientelor (cernere, adaugare si framantare). Expedierea. Activitati de curatenie si intretinere la punctul de lucru.
56
Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Amenajarea necorespunzatoare a spatiilor de munca, pozitionarea inadecvata a utilajelor, cu spatiu insuficient circulatiei lucratorilor. Iluminatul inexistent sau insuficient; Subdimensionarea cailor de circulatie, a spatiilor dintre utilaje; Depozitarea obiectelor/materialelor in locuri nepermise sau inadecvate; Lipsa vizibilitatii in cazul manipularii manuale a obiectelor/materialelor voluminoase; Nesemnalizarea diferentelor de nivel, atat la nivelul solului cat si la nivelul plafonului. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECAREA INGREDIENTELOR PRELUCRARE ALUAT
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
FELIEREA SI TAIEREA AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea, descarcarea si depozitarea mecanizata. Amestecarea mecanizata a ingredientelor. Prelucrarea aluatului. Divizarea si formarea unitatilor in mod mecanizat. Taierea si felierea. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea. Activitati de curatare si intretinere a utilajelor.
57
Riscul se poate datora urmatoarelor cauze:
Folosirea echipamentelor de lucru, ca de exemplu: aparate de framantat, aparate de amestecat, aparate de taiat painea, fara dispozitive de protectie (capace de protectie, gratare, etc). Manevrarea necorespunzatoare a aparatelor. Erori la sistemele de blocare a utilajelor. Realizarea de operatiuni de curatenie, reparatie sau intretinere a echipamentelor de munca blocarea si deconectare acesora de la reteaua de curent electric. Amenajarea necorespunzatoare posturile de lucru, cu distante de siguranta insuficiente intre utilaje si lipsa semnalizarii elementelor periculoase ale acestora. Iluminare insuficienta. Intretinere necorespunzatoare a utilajelor, utilizarea de aparate deteriorate sau stricate, defectuos asamblate sau cu piese necorespunzatoare instalate. Ritm de lucru rapid si graba excesiva la realizarea sarcinilor de serviciu. Neatentie sau neglijenta din partea angajatilor pe timpul exploatarii utilajelor echipamentelor datorate in principal oboselii si/sau monotoniei sau excesului de incredere la desfasurarea activitatii specifice postului lor de lucru. 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte SUBSECTOR PROCES
SEVERITATE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia si depozitarea materiei prime. Amestecarea ingredientelor.
58
Prelucrare aluat, divizare manuala Felierea si taierea. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea. Activitati de intretinere si curatenie. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor; Iluminarea inadecvata; Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de de munca datorata monotoniei muncii, oboselii, etc; Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, casti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, intepatoare, etc sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau intepatoare; Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic; Coordonarea defectuasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana; Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora; Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana. 7. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Mare Mare Mare Mare Medie Medie
59
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea, descarcarea si depozitarea mecanizata. Adaugarea si framantarea mecanizata a ingredientelor. Prelucrare aluat, divizare si modelare mecanizata. Felierea si taierea. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea. Activitati de curatenie si intretinere. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor de framantat, a malaxoarelor, utilajelor de taiat/feliat painea. Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea si paletizarea produselor finite; Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006); Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de mentenanta a echipamentele de munca; Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie; Zonele in care procesul de productie implica utilizarea conveierelor, etc; Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor; Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lantisoare, etc); Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc.
60
8.
Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Mare Medie Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, incarcarea, descarcarea si depozitarea mecanizata. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Depozitare produse finite si expediere. Riscul de blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/ incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (motostivuitoare, transpaleti, etc); Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de transport si/sau de ridicat; Lipsa calificarii operatorilor motostivuitoarelor; Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de acestea; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, descarcare, ridicare si transport marfuri; Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii de siguranta in cazul existentei acestora.
61
9. Contacte electrice SUBSECTOR PROCES

SEVERITATE
Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare Mare
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul contactelor electrice se poate datora urmatoarelor cauze: Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensiune, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate; Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc), prin el trecand "curenti de defect" (curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric); Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric;
62
Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune; Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre lucratori necalificati/neautorizati; Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc neadaptate unui mediu caracterizat de umiditate excesiva; Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc) la tablourile electrice, intrerupatoare, prize, etc; Instalatia electrica sau echipamentele de munca electrice aflate intr-o stare necorespunzatoare; Supraincarcarea prizelor electrice; Manipularea incorecta a instalatiei sau a aparatelor electrice de catre personalul necalificat sau neautorizat; Utilizarea echipamentelor electrice cu mainile ude. 10. Explozii SUBSECTOR INDUSTRIA PANIFICATIEI PROCES
RECEPTIA SI DEPOZITARE MATERII PRIME (FAINA) AMESTECARE INGREDIENTE
SEVERITATE
Mare Mare
Depozitarea si manipularea fainii. Operatiunile aferente etapei de amestecare a ingredientelor. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze:
Functionarea incorecta a recipientilor sau a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune: (tuneluri de uscare, echipamente de racire si congelare, etc); Lipsa unui program adecvat de curatenie a instalatiilor care sa nu permita acumularea unei concentratii ridicate de praf;
63
Mentenanta inadecvata a dispozitivelor de control si siguranta (senzori, aparate de masura) ale temperaturii echipamentelor de munca, in fazele de productie si zonele centrului de munca supuse acestui risc (silozuri, cernere); Lipsa unui program de mentenanta a instalatiilor, care sa includa revizii periodice a indicatoarelor de presiune, robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc; Lipsa ventilatiei adecvate, naturale sau artificiale (fortate) in centrele de munca si a instalatiilor de extractie localizata; Aparitia electricitatii statice in echipamentele de munca (lipsa impamantarii) si in zonele de productie cu umiditate scazuta; Lipsa sistemelor antideflagratie in zonele de risc ale echipamentelor de munca (masini de macinat, cernut, malaxoare, sisteme de iluminat, motoare, ventilatoare, extractoare); Incarcarea bateriilor echipamentelor de munca de transport si ridicat (lize electrice si motostivuitoare) care pot produce scantei in zonele de productie unde exista o concentratie de pulberi sau gaze; Controlul si evaluarea deficienta a instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive; Prezenta flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere; Executarea de lucrari electrice la orice instalatie sau echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential explozive; Lipsa reviziilor periodice si a mentenantei corespunzatoare a instalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc) ca masuri esentiale de prevenire a riscului de explozie. 11. Incendii SUBSECTOR PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECAREA INGREDIENTELOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie
PRELUCRARE ALUAT DOSPIRE COACEREA RACIREA
64
Toti lucratorii din industria moraritului, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul de incendiu se poate datora urmatoarelor cauze: Folosirii echipamentelor de munca electrice defecte sau intretinute necorespunzator; Instalatii electrice, cablurilor neizolate si acumularii de material combustibil in locuri unde se pot produce scantei (silozuri, cuptoare, hornuri, tuburi si conducte); Prezenta substantelor inflamabile solide (ambalaje) si focarelor de ignitie (scantei electrice); Stocarea la locurile de munca a unei cantitati de substante inflamabile ce depaseste necesarul unei zile de munca si depozitarea lor in locuri care nu sunt ventilate si izolate corespunzator; Nerespectarea procedurilor de munca in cazul utilizarii de substante inflamabile. 12. Ciocniri, lovituri si accidente provocate de vehicule SUBSECTOR PROCES
SEVERITATE
Medie Medie Mare
Receptia, descarcarea si depozitarea manuala si mecanizata a materiilor prime.
Depozitarea produselor finite. Incarcarea si descarcarea cu utilizarea stivuitoarelor electrice, in cadrul procesului de expediere. Transportul produselor fabricate la sediul clientilor. Riscul de accidentare se poate datora urmatoarelor cauze:
65
Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/ incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea mijloacelor de transport; Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de transport si/sau de ridicat; Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, descarcare, ridicare si transport marfuri; Nersepectarea prevederilor Codului Rutier; Zile de lucru in exces, la volan;
Oboseala si monotonia sarcinilor de realizat sau a rutelor de transport; Ture de noapte. 13. Contacte termice
SUBSECTOR
COACEREA
PROCES
SEVERITATE
Medie Medie Medie
RACIREA/CONGELARE AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Coacerea. Racire/congelare Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Cauzele cele mai probabile ale acestui risc sunt:
Contactul accidental cu partile instalatiilor aflate la temperatura ridicata;
Lipsa semnalizarii suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca (conducte de abur, cuptoare de coacere, pasteurizatoare, cazane) si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Lipsa semnalizarii suprafetelor foarte reci ale instalatiilor de refrigerare si congelare si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc;
66
Defectiuni sau manipulare defectuoasa a recipientelor sau instalatiilor de transfer si transport a agentilor de refrigerare/congelare (ex. azot lichid).
67
C. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE IN INDUSTRIA MORARITULUI
CONDITII DE IGIENA SUBSECTOR INDUSTRIALA PROCES SARCINA 1

Receptia, descarcarea si depozitarea manuala Receptia, descarcarea si depozitarea mecanica AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU ETAPA DE CURATARE Amestecul manual al diferitelor tipuri de grau Amestecul mecanizat al diferitelor tipuri de grau Etapa de curatare a graului X X X X X
3
X X
4
X X X X X
5
X X X X X
6
X X X X X
RECEPTIA M.P.
ETAPA DE INMUIERE MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR AMBALAREA DEPOZITAREA
Etapa de inmuiere a graului Pre-macinarea si macinarea Sortare Cernere Etapa de purificare X X X X
X X X X X
X X X X X
X X X X X
Efectuarea de probe pe produs Ambalare Depozitare manuala Depozitare mecanizata Incarcare si descarcare manuala Incarcare si descarcare mecanizata X X X X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
EXPEDIEREA
68
C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Expunerea la zgomot. Zgomotul profesional se defineste ca fiind "un complex de sunete cu intensitati si naltimi diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv, ritmice sau aritmice), produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport, vocea omeneasca, etc, n timpul activitatii profesionale". Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, cauzeaza in mod frecvent leziuni auditive progresive care nu se manifesta pana la un anumit moment si care pot duce la pierderea definitiva a auzului. Alte efecte ale expunerii la zgomot sunti: tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile inalte de zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul, diminueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare si mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori si, prin urmare, a accidentelor. 2. Expunerea la vibratii. Vibratile sunt miscarile oscilatorii periodice ale unui corp efectuate in jurul unei pozitii de echilibru. Sunt efecte secundare ale functionarii anumitor utilaje sau echipamente, miscarii turbulente ale fluidelor, etc. 3. Expunerea la conditii termohigrometrice si de iluminat poate fi cauza, in situatiile in care valorile acestor parametrii sunt in afara zonei de confort, a numeroase afectiuni psiho-fiziologice acute sau cronice pentru lucratorii expusi. 4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive. Sunt situatiile in care lucratorii desfasoara sarcini de munca in atmosfere toxice si situatiile de ingestie accidentala a substantelor/prodeselor nocive. 5. Contacte cu substante caustice, corozive sau cu agenti alergenici sau iritanti. Sunt contactele la nivelul pielii cu substante sau produse care pot cauza leziuni. 6. Expunerea la agenti biologici. Sunt situatiile in care, prin natura sarcinilor de munca, lucratorii pot suferi infectii, alergii, etc. cauzate de anumite organisme vii (virusi, bacterii, fungi, etc) prezenti in mediul de munca.
69
C.2. Analiza riscurilor

1. Expunerea la zgomot PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea mecanizata a materiilor prime. Operatiuni aferente etapelor de amestecare, curatare a graului, pre-macinare, macinare, sortare si cernere si purificare a fainii. Ambalarea, impachetarea si etichetarea mecanizata. Paletizarea mecanizata, depozitarea si incarcarea mecanizata in timpul expunerii produsului. Activitati de curatenie si intretinere. Cauzele cele mai probabile ale acestui risc sunt: Combinatia zgomotelor generate de diferitele utilaje si echipamente de transport/ridicat prezente in zonele de receptie; Functionarea simultana a unor diferite tipuri de utilaje intr-un spatiu redus si inchis, situatie specifica zonelor de procesare si ambalare; Mentenanta necorespunzatoare a utilajelor si/sau folosirea utilajelor invechite; Lipsa delimitarii si/sau semnalizarii zonelor periculoase (macinare, cernere); Lipsa sau neutilizarea echipamentelor de protectie auditiva.
70
2.
Expunerea la vibratii PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Mica Mica Mica Mica Mica
MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Macinare, sortare, cernere; Depozitare si distributie (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat). Riscul expunerii la vibratii se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea echipamentelor de transport invechite (tractoare, motostivuitoare), neprevazute cu scaune antivibratii; Cai de circulatie denivelate; Stationarea indelungata in zonele utilajelor emitatoare de vibratii (macinatoare, site). 3. Conditii termo-higrometrice si de iluminat PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
ETAPA DE INMUIERE MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR
71
AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Medie Medie Medie
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestor factori de risc, existand totusi si o expunere mai mare in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise. Riscul expunerii la conditii termohigrometrice si de iluminat se poate datora urmatoarelor cauze: Conditii termohigrometrice
Nerespectare prevederilor Ordonantei de urgenta de nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise sau in incinte neclimatizate;
Instalatii de climatizare subdimensionate; Curentii de aer din incinte; Imbracaminte inadecvata conditiilor termohigrometrice; Spatii de productie defectuos proiectate; Ventilatie inexistenta sau subdimensionata; Nerespectarea regulilor de acces si a timpilor de stationare in congelatoare si camere frigorifice.
Conditii de iluminat
Nerespectarea standardelor care reglementeaza iluminatul interior si exterior in centrele de munca; Neexecutarea curatirii si mentenantei periodice a corpurilor de iluminat; Lipsa sau insuficienta ferestrelor si luminatoarelor, astfel incat sa se poata profita la maximum de lumina naturala. 4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU
SUBSECTOR INDUSTRIA MORARITULUI
SEVERITATE
Medie Medie
72
ETAPA DE CURATARE A GRAULUI MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Medie Medie Medie Medie Medie Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Etapa de amestecare a tipurilor de grau. Etapa de curatare a graului. Macinarea. Etapa de sortare, cernere si purificare. Operatiuni de intretinere, dezinfectare, curatenie in cadrul punctului de lucru, curatare a silozurilor, a echipamentelor si a instrumentelor. Descarcare materii prime, incarcare produse finite. Riscul inhalarii sau ingestiei de substante periculoase se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea necorespunzatoare si fara control a insecticidelor si otravurilor pentru eliminarea insectelor si rozatoarelor. Desfasurarea activitatii in spatii inchise, tancuri, silozuri si depozite, cu cantitati scazute de oxigen datorita prezentei gazelor, ca amoniac si monoxid de carbon. Concentratii de vapori si gaze de combustibili sau produse derivate din combustie ca de exemplu monoxidul de carbon. Praful de la cereale si faina prezent in aer. Cuptoare deschise si hornuri defecte. Ventilatie deficitara in cadrul punctului de lucru si sistem de absorbtie necorespunzator instalat pe utilajele generatoare de praf. Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale pentru protectia aparatului respirator. Lipsa sau insuficienta semnalizarii zonelor expuse acestui risc.
73
5.
Contact cu substante caustice si/sau corozive sau agenti iritanti sau alergenici PROCES
RECEPTIA SI DEPOZITAREA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR AUXILIARE
SUBSECTOR INDUSTRIA MORARITULUI
SEVERITATE
Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie si depozitare materii prime si materiale auxiliare. Operatiuni de mentenanta a echipamentelor de munca , de intretinere, dezinfectare si curatenie a centrului de munca. Riscul de contact cu substante caustice, corozive inhalarii sau ingestiei de substante periculoase se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie, la manipularea substantelor periculoase folosite in procesul de productie; Manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor periculoase; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in timpul lucrului cu substante periculoase; Lipsa semnalizarii recipientelor cu substante periculoase. 6. Expunerea la agenti biologici PROCES
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU
SUBSECTOR
SEVERITATE
ETAPA DE CURATARE A GRAULUI MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR
74
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea manuala. Operatiunile care genereaza cea mai mare concentratie de praf de faina ca de exemplu, cernerea, sortarea, purificarea, dozarea, etc. Procesele aferente analizei calitatii produsului final. Cauzele cele mai probabile ale acestui risc sunt: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie a materiilor prime, necesare protectiei impotriva prafului amestecat cu microorganismele prezente in masa cerealelor; Existenta umiditatii si/sau a produselor alimentare care pot favoriza aparitia insectelor, acarieni, mucegaiurilor, bacteriilor sau rozatoarelor care pot cauza sau transmite infectii, alergii, etc; Lipsa sau superficialitatea executarii curateniei; Existenta unor concentratii ridicate de umiditate care poate favoriza aparitia anumitor insecte, mucegaiuri, bacterii etc care pot provoca afectiuni lucratorilor; Concentratii ridicate de praf de faina in aerul respirat, de ale carui particule se pot atasa microorganisme capabile sa produca infectii sau reactii alergice; Lipsa igienei personale.
75
D. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE IN INDUSTRIA PANIFICATIEI

CONDITII DE IGIENA PROCES SARCINA 1
RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECARE INGREDIENTE (sare, apa, faina, drojdie) Receptie, descarcare si depozitare manuala Receptie, descarcare si depozitare mecanica Sortare Dozare manuala Dozare mecanizata Framantare Impartire- taiere. Manual PRELUCRARE ALUAT Impartire- taiere. Mecanizat I-a Dospire - crestere Formarea unitatilor. Manual Formarea unitatilor. Mecanizat DOSPIRE COACERE A II-a Dospire Crestarea unitatilor Coacere Racire Congelare Feliere si taiere manuala Feliere si taiere mecanizata Ambalare-Impachetare manuala Ambalare-Impachetare mecanizata AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE Etichetare manuala Etichetare mecanizata Paletizare manuala Paletizare mecanizata DEPOZITAREA CU SAU FARA REFRIGERARE/CONGELARE EXPEDIEREA Incarcare si descarcare manuala Incarcare si descarcare mecanizata X X X X X X X X X X X X X X
SUBSECTOR
INDUSTRIALA 2 3
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
4
X X X X X X X X X X X
5
X X
6
X X X X X X
INDUSTRIA DE PANIFICATIE
RACIRE
FELIERE
76
D.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Expunerea la zgomot. Zgomotul profesional se defineste ca fiind "un complex de sunete cu intensitati si naltimi diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv, ritmice sau aritmice), produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport, vocea omeneasca, etc, n timpul activitatii profesionale". Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, cauzeaza in mod frecvent leziuni auditive progresive care nu se manifesta pana la un anumit moment si care pot duce la pierderea definitiva a auzului. Alte efecte ale expunerii la zgomot sunti: tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile inalte de zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul, diminueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare si mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori si, prin urmare, a accidentelor. 2. Expunerea la vibratii. Vibratile sunt miscarile oscilatorii periodice ale unui corp efectuate in jurul unei pozitii de echilibru. Sunt efecte secundare ale functionarii anumitor utilaje sau echipamente, miscarii turbulente ale fluidelor, etc. 3. Expunerea la conditii termohigrometrice si de iluminat poate fi cauza, in situatiile in care valorile acestor parametrii sunt in afara zonei de confort, a numeroase afectiuni psiho-fiziologice acute sau cronice pentru lucratorii expusi. 4. 5. 6. Inhalarea sau ingestia de substante nocive. Sunt situatiile in care lucratorii desfasoara sarcini de munca in atmosfere toxice si situatiile de ingestie accidentala a substantelor/prodeselor nocive. Contacte cu substante caustice, corozive sau cu agenti alergenici sau iritanti. Sunt contactele la nivelul pielii cu substante sau produse care pot cauza leziuni. Expunerea la agenti biologici. Sunt situatiile in care, prin natura sarcinilor de munca, lucratorii pot suferi infectii, alergii, etc cauzate de anumite organisme vii (virusi, bacterii, fungi, etc) prezenti in mediul de munca.
77
D.2. Analiza riscurilor

1. Expunerea la zgomot PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
COACEREA FELIEREA SI TAIEREA AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE DEPOZITAREA EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea mecanizata. Amestecarea mecanizata a ingredientelor. Prelucrarea mecanizata a aluatului Coacerea aluatului, in functie de tipul utilajului folosit. Felierea si taierea mecanizata. Ambalarea, impachetarea si etichetarea. Expedierea, incarcarea si descarcarea mecanizata. Cauzele cele mai probabile ale acestui risc sunt: Combinatia zgomotelor generate de diferitele utilaje si echipamente de transport/ridicat prezente in zonele de receptie. Functionarea simultana a unor diferite tipuri de utilaje intr-un spatiu redus si inchis, situatie specifica zonelor de prelucrare a aluatului si ambalare. Mentenanta necorespunzatoare a utilajelor si/sau folosirea utilajelor invechite. Lipsa delimitarii si/sau semnalizarii zonelor periculoase. Lipsa sau neutilizarea echipamentelor de protectie auditiva.
78
2.
Expunerea la vibratii PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Mica Mica Mica
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea mecanizata a materiilor prime. Depozitare, incarcare si expediere produse finite. Riscul expunerii la vibratii se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea echipamentelor de transport invechite (tractoare, motostivuitoare), neprevazute cu scaune antivibratii; Cai de circulatie denivelate. 3. Expunerea la conditii termo-higrometrice si de iluminat PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
79
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestor factori de risc datorita specificului acestei industrii, caracterizata de un microclimat de tip cald si uscat, existand totusi si o expunere mai mare in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise. Riscul expunerii la conditii termohigrometrice si de iluminat se poate datora urmatoarelor cauze: Conditii termohigrometrice
Nerespectare prevederilor Ordonantei de urgenta de nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise sau in incinte neclimatizate;
Variatiile de temperatura la trecerea angajatului de la desfasurarea activitatea de coacere la cuptor la operatiunile de refrigerare; Instalatii de climatizare subdimensionate; Curentii de aer din incinte; Imbracaminte inadecvata conditiilor termohigrometrice; Spatii de productie defectuos proiectate; Ventilatie inexistenta sau subdimensionata; Nerespectarea regulilor de acces si a timpilor de stationare in congelatoare si camere frigorifice.
Conditii de iluminat
Nerespectarea standardelor care reglementeaza iluminatul interior si exterior in centrele de munca; Neexecutarea curatirii si mentenantei periodice a corpurilor de iluminat; Lipsa sau insuficienta ferestrelor si luminatoarelor, astfel incat sa se poata profita la maximum de lumina naturala. 4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
AMESTECAREA INGREDIENTELOR PRELUCRARE ALUAT DOSPIRE
80
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia si depozitarea materiilor prime. Etapa de amestecare a ingredientelor. Etapa prelucrarii aluatului. Etapa de dospire. Operatiuni de curatenie si dezinfectare. Mentenanta echipamentelor de munca. Depozitare, doar in conditiile utilizarii motostivuitoarelor cu motoare cu ardere interna. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Concentratiile de dioxid de carbon acumulate in timpul procesului de dospire. Acumularea de praf de faina in aer. Concentratii de vapori si gaze derivate din combustie, ca de exemplu monoxidul de carbon. Manipularea necorespunzatoare a produselor de curatenie si a dezinfectantilor. Ventilatie deficitara in cadrul punctului de lucru si sistem de absorbtie necorespunzator instalat pe utilajele generatoare de praf. Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale pentru protectia aparatului respirator. Lipsa sau insuficienta semnalizarii zonelor expuse acestui risc.
5.
Contacte cu substante caustice si/sau corozive sau agenti iritanti sau alergenici PROCES
RECEPTIE SI DEPOZITARE MATERII PRIME SI MATERIALE
SUBSECTOR INDUSTRIA PANIFICATIEI
SEVERITATE
Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia si depozitarea materiilor prime si a materialelor auxiliare. Mentenanta echipamentelor de munca. Operatiunile de curatenie, dezinfectare si intretinere a cenrtrului de munca.
81
Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie, la manipularea substantelor periculoase folosite in procesul de productie; Manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor periculoase; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in timpul lucrului cu substante periculoase; Lipsa semnalizarii recipientelor cu substante periculoase. 6. Expunerea la agenti biologici PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Medie Medie Medie
AMESTECAREA INGREDIENTELOR EXPEDIEREA
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, descarcarea si depozitarea manuala a materiei prime. Operatiunile de cernere, adaugare manuala a ingredientelor, framantare, dospire. Depozitarea si expedierea produsului finit. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie a materiilor prime, necesare protectiei impotriva prafului de faina amestecat cu eventuale microorganisme. Existenta unei umiditatii ridicate si/sau a produselor alimentare care pot favoriza aparitia insectelor, mucegaiurilor, bacteriilor sau rozatoarelor care pot cauza sau transmite infectii, alergii, etc. Lipsa sau superficialitatea executarii curateniei. Concentratii ridicate de praf de faina in aerul respirat, de ale carui particule se pot atasa microorganisme capabile sa produca infectii sau reactii alergice. Lipsa igienei personale.
82
E. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII IN INDUSTRIA MORARITULUI

ERGONOMIE SI SUBSECTOR PSIHOSOCIOLOGIE PROCES SARCINA 1 2 3 4 5
Receptia, descarcarea si depozitarea manuala RECEPTIA M.P. Receptia, descarcarea si depozitarea mecanizata Amestecul manual al diferitelor tipuri de grau Amestecul mecanizat al diferitelor tipuri de grau Etapa de curatare a graului Etapa de inmuiere a graului Pre-macinarea si macinarea Sortare Cernere Etapa de purificare Efectuarea de probe pe produs Ambalare Depozitare manuala DEPOZITAREA Depozitare mecanizata Incarcare si descarcare manuala EXPEDIEREA Incarcare si descarcare mecanizata
X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X
* *
* * * * * * * * * * * * * * * *
AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU
* * * * * * * * *
ETAPA DE CURATARE ETAPA DE INMUIERE MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA
ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR AMBALAREA
X X
* * * * *
*NOTA: Lipsa marcajului X nu implica si absenta expunerii la acesti factori de risc, ci doar ca, data fiind complexitatea acestora, nu au existat suficente date pentru a putea fi facuta o apreciere obiectiva a prezentei si influentei respectivilor factori de risc.
83
E.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate - Pozitii de munca care, datorita sarcinilor de munca, implica una sau mai multe regiuni anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie naturala si confortabila, fiind astfel suprasolicitate si putand cauza leziuni osteomusculare. 2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor - prin manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, in special afectiuni dorsolombare si hernii. 3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive - Grupul de miscari continue sau repetate cu o frecventa ridicata care implica folosirea aceluiasi ansamblu osteomuscular provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea articulatiilor si/sau a mischilor, dureri si, in timp, afectiuni sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc. 4. Riscuri derivate din incarcatura mentala (supraincarcarea si subincarcarea mentala). Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale, cognitive si intelectuale la care este supus un lucrator in timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale sau al efortului intelectual necesar executarii sarcinilor de munca. 5. Riscuri derivate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinii de munca sunt cele determinate de organizarea muncii (lucrul in ture, de noapte sau in week end, etc), caracteristicile sarcinii de munca (repetitivitatea, monotonia, responsabilitatea, ritmul intens de lucru, etc), structura organizationala (conflicte de roluri, atributii si lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc) si stilul de conducere.
84
E.2. Analiza riscurilor

1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestor factori de risc, deoarece chiar si pozitiile statice, atat statul in picioare cat si statul pe scaun, mentinute un timp indelungat pot fi solicitante fizic. Expunerea la pozitii de lucru fortate se poate datora urmatoarelor cauze: Neadaptarea ergonomica a procedurilor/sarcinilor de munca, echipamentelor de munca, uneltelor, dimensiunilor suprafetelor posturilor de munca, astfel incat sa fie evitate perioadele lungi de stat in picioare, rasuciri, incovoieri sau flexari excesive al trunchiului, gatului, bratelor si ale incheieturilor, etc; Nerespectarea periodicitatii rotatiei personalului pe posturi/sarcini de munca; Neadaptarea vitezei anumitor operatiuni mecanizate sau dependente de masini (sarcini de munca la banda, ambalare, depozitare, incarcare) la posibilitatile fizice ale lucratorilor; Supraincarcarea sarcinilor de munca, consecinta a reducerilor de personal.
85
2.
Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Pornind de la premisa ca nu exista o automatizare completa a procesului de productie, se poate afirma ca toate locurile de munca si sarcinile de munca sunt expuse acestui factor de risc. Expunerea la manipularea manuala de greutati se poate datora urmatoarelor cauze: Neresepectarea tehnicilor recomandate pentru ridicarea si transportul manual al maselor, obiectelor voluminoase sau dificil de manipulat; Nesolicitarea ajutorului in cazul manipularii manuale a maselor a caror greutate si/sau volum fac dificila manevrarea acestoara de catre un singur lucrator; Neluarea in considerare a capacitatilor fizice ale lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini de munca care implica manipularea manuala a greutatilor; Dotarea insuficienta cu mijloace mecanizate de ridicare si transport greutati; Lipsa consultantei de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii muncii la proiectarea si organizarea locurilor de munca; Nerespectarea articolelor 5 si 6 din HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor.
86
3.
Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie, descarcare si depozitare materii prime in perioadele de varf. Amestecul tipurilor de grau. Ambalare. Depozitare produse finite si distributie. Expunerea la miscari repetitive se poate datora urmatoarelor cauze: Mecanizarea/automatizarea inexistenta sau redusa a unor operatiuni specifice descarcarii si depozitarii materiilor prime, ambalarii si depozitarii si expeditiei produselor finite. Nerespectarea periodicitatii rotatiei lucratorilor pe posturi si sarcini de munca. Proiectarea si organizarea locurilor de munca, stabilirea procedurilor de executare a sarcinilor de munca fara respectarea principiilor ergonomiei muncii.
87
4.
Suprasolicitare psihica datorata incarcaturii mentale PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Toate lucratorii, indiferent de locul de munca, pot fi supusi, dupa caz, unei incaracari sau subincarcari mentale determinate de sarcina de munca. Aparitia acestui risc poate fi consecinta urmatoarelor cauze: Supraincarcare mentala Intensitatea mare a ritmului de munca in perioadele de varf; Mecanizarea si automatizarea proceselor, ceea ce implica o atentie deosebita si un ritm de munca impus de masini; Necesitatea invatarii modului de exploatare a utilajelor moderne si a adaptarii la noile cerinte; Necesitatea luarii deciziilor intr-un timp foarte scurt; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc; Flexibilitatea redusa sau inexistenta a programului de munca, in schimburi si de noapte; Instabilitatea locului de munca. Subincarcarea mentala Sarcini de munca lipsite de continut care un necesita macar un minim de efort mental; Sarcini de munca simple, dar care, prin repetitivitatea lor si ritmul scazut al acestei repetitivitati, nu constituie un stimulent al activitatii mentale a lucratorilor care le executa.
88
5.
Organizarea muncii si caracteristicile sarcinii de munca PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Modalitatea de organizare a muncii poate afecta, datorita carentelor sau ambiguitatilor, toti lucratorii, indiferent de etapa procesului tehnologic, locul de munca sau sarcina de munca. Cauzele acestui complex factor de risc pot fi: Sarcini de munca care presupun o intensa activitate fizica sau un nivel ridicat al concentrarii si atentiei; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc.; Monotonia muncii; Intensitatea mare a ritmului de munca in perioadele de varf; Planificarea deficitara a activitatilor; Repartizarea inegala a sarcinilor de munca; Conduita inadecvata a unora dintre lucratori, relatii interpersonale tensinate, lipsa sau imposibilitatea comunicari interpersonale in timpul programului de munca; Lipsa comunicarii sau comunicarea unidirectionala din partea conducerii; Precaritatea conditiilor de munca (lipsa echipamentelor de protectie, a spatiilor de odihna, a curateniei, etc); Insatisfactia profesionala. Lipsa perspectivelor de promovare sau dezvoltare profesionala; Reducerile de personal datorate sau motvate de criza economica.
89
F. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII IN INDUSTRIA PANIFICATIEI

SUBSECTOR ERGONOMIE SI PROCES SARCINA 1
RECEPTIA MATERIEI PRIME Receptie, descarcare si depozitare manuala Receptie, descarcare si depozitare mecanica Sortare AMESTECARE INGREDIENTE (sare, apa, faina, drojdie) Dozare manuala Dozare mecanizata Framantare Impartire- taiere. Manual PRELUCRARE ALUAT Impartire- taiere. Mecanizat I-a Dospire - crestere Formarea unitatilor. Manual Formarea unitatilor. Mecanizat DOSPIRE COACERE A II-a Dospire Crestarea unitatilor Coacere Racire Congelare Feliere si taiere manuala Feliere si taiere mecanizata Ambalare-Impachetare manuala Ambalare-Impachetare mecanizata AMBALARE, IMPACHETARE SI Etichetare manuala ETICHETARE Etichetare mecanizata Paletizare manuala Paletizare mecanizata DEPOZITAREA CU SAU FARA REFRIGERARE/CONGELARE EXPEDIEREA Incarcare si descarcare manuala Incarcare si descarcare mecanizata X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
PSIHOSOCIOLOGIE 2
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
3
X
4
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
5
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
RACIRE
FELIERE
*NOTA: Lipsa marcajului X nu implica si absenta expunerii la acesti factori de risc, ci doar ca, data fiind complexitatea acestora, nu au existat suficente date pentru a putea fi facuta o apreciere obiectiva a prezentei si influentei respectivilor factori de risc.
90
F.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate - Pozitii de munca care, datorita sarcinilor de munca, implica una sau mai multe regiuni anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie naturala si confortabila, fiind astfel suprasolicitate si putand cauza leziuni osteomusculare. 2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor - prin manipularea manuala maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, in special afectiuni dorsolombare si hernii. 3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive - Grupul de miscari continue sau repetate cu o frecventa ridicata care implica folosirea aceluiasi ansamblu osteomuscular provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea articulatiilor si/sau a mischilor, dureri si, in timp, afectiuni sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc. 4. Riscuri derivate din incarcatura mentala (supraincarcarea si subincarcarea mentala). Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale, cognitive si intelectuale la care este supus un lucrator in timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale sau al efortului intelectual necesar executarii sarcinilor de munca. 5. Riscuri derivate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinii de munca sunt cele determinate de organizarea muncii (lucrul in ture, de noapte sau in week end, etc), caracteristicile sarcinii de munca (repetitivitatea, monotonia, responsabilitatea, ritmul intens de lucru, etc), structura organizationala (conflicte de roluri, atributii si lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc) si stilul de conducere.
91
F.2. Analiza riscurilor

1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate PROCES
SUBSECTOR
SEVERITATE
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestor factori de risc, deoarece chiar si pozitiile statice, atat statul in pcioare cat si statul pe scaun, mentinute un timp indelungat pot fi solicitante fizic. Expunerea la pozitii de lucru fortate se poate datora urmatoarelor cauze: Neadaptarea ergonomica a procedurilor/sarcinilor de munca, echipamentelor de munca, uneltelor, dimensiunilor suprafetelor posturilor de munca, astfel incat sa fie evitate perioadele lungi de stat in picioare, rasuciri, incovoieri sau flexari excesive al trunchiului, gatului, bratelor si ale incheieturilor, etc; Nerespectarea periodicitatii rotatiei personalului pe posturi/sarcini de munca; Neadaptarea vitezei anumitor operatiuni mecanizate sau dependente de masini (sortare/curatare la banda, ambalare, depozitare, incarcare) la posibilitatile fizice ale lucratorilor; Supraincarcarea sarcinilor de munca, consecinta a reducerilor de personal.
92
2.
Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Pornind de la premisa ca nu exista o automatizare completa a procesului de productie, se poate afirma ca toate locurile de munca si sarcinile de munca sunt expuse acestui factor de risc. Expunerea la manipularea manuala de greutati se poate datora urmatoarelor cauze: Neresepectarea tehnicilor recomandate pentru ridicarea si transportul manual al maselor, obiectelor voluminoase sau dificil de manipulat; Nesolicitarea ajutorului in cazul manipularii manuale a maselor; Neluarea in considerare a capacitatilor fizice ale lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini de munca care implica manipularea manuala a greutatilor; Dotarea insuficienta cu mijloace mecanizate de ridicare si transport greutati; Lipsa consultantei de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii muncii la proiectarea si organizarea locurilor de munca; Nerespectarea articolelor 5 si 6 din HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor.
93
3.
Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie, descarcare si depozitare materii prime; Amestecarea ingredientelor; Prelucrare aluat; Feliere si taiere; Ambalare, impachetare si etichtarea; Depozitare produse finite si distributie. Expunerea la miscari repetitive se poate datora urmatoarelor cauze: Mecanizarea/automatizarea inexistenta sau redusa a unor operatiuni specifice descarcarii si depozitarii materiilor prime, amestecarii ingredientelor, prelucrarii aluatului, felierii si taierii, sortarii si ambalarii si depozitarii si expeditiei produselor finite; Nerespectarea periodicitatii rotatiei lucratorilor pe posturi si sarcini de munca; Proiectarea si organizarea locurilor de munca, stabilirea procedurilor de executare a sarcinilor de munca fara respectarea principiilor ergonomiei muncii.
94
4.
Suprasolicitare psihica datorata incarcaturii mentale PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Toate lucratorii, indiferent de locul de munca, pot fi supusi, dupa caz, unei incaracari sau subincarcari mentale determinate de sarcina de munca. Aparitia acestui risc poate fi consecinta urmatoarelor cauze: Supraincarcare mentala Intensitatea mare a ritmului de munca, datorata perioadelor cu varf de productie; Mecanizarea si automatizarea proceselor, ceea ce implica o atentie deosebita si un ritm de munca impus de masini; Necesitatea invatarii modului de exploatare a utilajelor moderne si a adaptarii la noile cerinte; Necesitatea luarii deciziilor intr-un timp foarte scurt; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc; Flexibilitatea redusa sau inexistenta a programului de munca, in schimburi si de noapte; Instabilitatea locului de munca. Subincarcarea mentala Sarcini de munca lipsite de continut care un necesita macar un minim de efort mental; Sarcini de munca simple, dar care, prin repetitivitatea lor si ritmul scazut al acestei repetitivitati, nu constituie un stimulent al activitatii mentale a lucratorilor care le executa.
95
5.
Organizarea muncii si caracteristicile sarcinii de munca PROCES

SUBSECTOR
SEVERITATE
Modalitatea de organizare a muncii poate afecta, datorita carentelor sau ambiguitatilor, toti lucratorii, indiferent de etapa procesului tehnologic, locul de munca sau sarcina de munca. Cauzele acestui complex factor de risc pot fi: Sarcini de munca care presupun o intensa activitate fizica sau un nivel ridicat al concentrarii si atentiei; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc.; Monotonia muncii; Intensitatea mare a ritmului de munca, in perioadele cu varf de productie; Planificarea deficitara a activitatilor; Repartizarea inegala a sarcinilor de munca; Conduita inadecvata a unora dintre lucratori, relatii interpersonale tensionate, lipsa sau imposibilitatea comunicari interpersonale in timpul programului de munca; Lipsa comunicarii sau comunicarea unidirectionala din partea conducerii; Precaritatea conditiilor de munca (lipsa echipamentelor de protectie, a spatiilor de odihna, a curateniei, etc); Insatisfactia profesionala. Lipsa perspectivelor de promovare sau dezvoltare profesionala; Reducerile de personal datorate sau motvate de criza economica.
96
V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Pentru ca orice program de prevenire si protectie sa fie eficient si viabil, conditia necesara si suficienta esta ca fiecare dintre partile implicate, angajator si angajati, sa cunoasca, sa constientizeze si sa respecte obligatiile ce le revin, stipulate in Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006. Scopul activitatilor angajatorului, derivate din obligatiile stabilite de lege (Cap. 3, L319/2006), este de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. Totusi atingerea acestui scop, in conditiile in care angajatorul isi indeplineste toate obligatiile legale, este posibila doar atunci cand si angajatii isi indeplinesc in totalitate obligatiile ce le revin (Cap. 4, L319/2006). Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 CAPITOLUL IV Obligatiile lucratorilor Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii: a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare; c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive; d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie; e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
97
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate; h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora; i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Echipamente individuale de protectie

Articolul 3, alin. (1) din HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca defineste echipamentul individuale de protectie, denumit in continuare EIP, ca fiind orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii
ART. 5
EXTRAS DIN HG nr. 1048 DIN 2006
(1) Echipamentul individual de protectie trebuie sa respecte prevederile Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare. (2) Orice echipament individual de protectie trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el nsusi la un risc marit; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca; c) sa ia n considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului; d) sa se potriveasca n mod corect persoanei care l poarta, dupa toate ajustarile necesare.
ART. 6
n cazul n care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa si pastreze eficacitatea n raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
98
Stabilirea necesitatii utilizarii EIP se face in urma evaluarii riscurilor profesionale prin Planul de Prevenire si Protectie. Caracteristicile EIP vor fi stabilite in conformitate cu:
HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare; HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; Standardele romanesti (SR) adoptate pentru fiecare categorie de echipamente individuale de protectie.
De asemenea, angajatorul este obligat sa:

Asigure, intretina, repare si inlocuiesca gratuit echipamentele individuale de protectie; Informeze lucratorii despre riscurile impotriva carora sunt protejati de EIP; Asigure instruirea lucratorilor si, daca este cazul, sa organizeze antrenamente pentru modul de purtare a EIP.
Este recomandabil ca angajatorul, in regulamentul de ordine interioara, sa specifice obligativitatea purtarii EIP in zonele pentru care s-a stabilit prin evaluarea riscurilor profesionale necesitatea utilizarii acestora.
Informarea si instruirea lucratorilor

Informarea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii; b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3). (2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori.
99
Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la: a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b); b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d); c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu. Instruirea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau: a) la angajare; b) la schimbarea locului de munca sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrari speciale. (2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie: a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri; b) periodica si ori de cate ori este necesar. (3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare. Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora. (2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru. (3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.
100
De asemenea, detaliile privind organizarea si continutul instruirii sunt regelmentate in Capitolul V din Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Consultarea si participarea lucratorilor

Consultarea si participarea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca. (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica: a) consultarea lucratorilor; b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri; c) participarea echilibrata. (3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la: a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca; b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1); c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17; d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4); e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol. (5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3). (6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le
101
furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege. (7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. (8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control. Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
Supravegherea sanatatii
Conform Art. 2. din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor. Articolele 24 si 25 din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 obliga angajatorul la a lua masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca si care vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate, activitate asigurata prin medicii de medicina a muncii. Astfel, conform Art. 7. din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati n niciun fel n costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale. Totusi lucratorii sunt obligati sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului. (Art. 39. din HG 355/2007). Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: a. Examenul medical la angajarea n munca;
102
Art. 13. - Examenul medical al lucratorilor la angajarea n munca stabileste aptitudinea/aptitudinea conditionata/ inaptitudinea permanenta sau temporara n munca pentru profesia/functia si locul de munca n care angajatorul i va desemna sa lucreze privind: a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente n momentul examinarii si viitorul loc de munca; b) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune n pericol sanatatea si securitatea celorlalti lucratori de la acelasi loc de munca; c) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune n pericol securitatea unitatii si/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate; d) existenta/inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia i asigura servicii. Continutul si caracteristicile examenului medical la angajarea in munca sunt reglementate prin articolele 14, 15, 16, si 17 din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. b. Examenul medical de adaptare in munca; Art. 18. - Examenul medical de adaptare n munca se efectueaza la indicatia medicului specialist de medicina muncii n prima luna de la angajare si are urmatoarele scopuri: a) completeaza examenul medical la angajarea n munca, n conditiile concrete noilor locuri de munca (organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile psihosociale n cadrul colectivului de munca); b) ajuta organismul celor angajati sa se adapteze noilor conditii; c) determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si recomanda masuri de nlaturare a acestora. c. Examenul medical periodic; Art. 19. - Efectuarea examenului medical periodic are urmatoarele scopuri: a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii n munca pentru profesia/functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine; b) depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu expunere la factori de risc profesional; c) diagnosticarea bolilor profesionale; d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
103
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori la acelasi loc de munca; f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care lucratorul vine n contact prin natura activitatii sale. d. Examenul medica la reluarea activitatii; Art. 23. - Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o ntrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, n termen de 7 zile de la reluarea activitatii, cu respectarea dispozitiilor art. 22. Art. 24. - Efectuarea examenului medical la reluarea activitatii are urmatoarele scopuri: a) confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercitarea profesiei/functiei avute anterior sau noii profesii/functii la locul de munca respectiv; b) stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei sau functiei, daca este cazul; c) reorientarea spre un alt loc de munca, care sa asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capacitatii sale de munca. e. Promovarea sanatatii la locul de munca. Art. 27. - n vederea constientizarii nevoilor si obiectivelor privind sanatatea si securitatea n munca n rndul lucratorilor, medicii specialisti cu pregatire n domeniu efectueaza activitati specifice de promovare a sanatatii la locul de munca pentru realizarea bunastarii lucratorilor, bazate pe identificarea problemelor acestora. Art. 28. - Serviciile de medicina muncii participa la realizarea si implementarea programelor de informare, educare si formare profesionala cu privire la sanatatea si securitatea n munca pentru lucratorii la care s-a efectuat supravegherea sanatatii prin examene medicale profilactice. Art. 29. - Pentru promovarea masurilor privind adaptarea la munca a lucratorilor si pentru mbunatatirea conditiilor de munca si de mediu, medicii de medicina muncii desfasoara activitate de consiliere privind sanatatea si igiena ocupationala a lucratorului si a reprezentantilor acestora din ntreprindere si din comitetul de sanatate si securitate n munca, dupa caz, si colaboreaza cu organismele din domeniul securitatii si sanatatii n munca. Rezultatul examenelor medicale este confidential. Angajatorul primeste doar informatii referitoare la capacitatea angajatului de a realiza activitatea de munca si/sau cu privire la necesitatea adoptarii de masuri de prevenire si protectie pentru imbunatatirea securitatii si sanatatii angajatilor.
104
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor

Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale vor fi facute conform prevederilor Capitolului 6 din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 si prevederilor Capitolului VII din Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Chiar daca toate elementele necesare executarii acestor activtati sunt prevazute in actele normative mai sus amintite, consideram necesar sa reamintim cateva aspecte importante: 1. Comunicarea evenimentelor.
Atunci cand are loc un accident de munca sau este identificata o boala profesionala, Legea 319/2006 stipuleaza obligatia comunicarii evenimentelor, astfel: Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza: a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmarire penala, dupa caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. (3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului. 2. Cercetarea evenimentelor. Extras din Legea 319/2006 Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza: a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidente sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul
105
evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal. (3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala. In continuare vor fi prezentatea cateva concepte utile privind cercetarea accidentelor: O cercetare este o incercare sistematica si amanuntita pentru a afla lucruri despre fapte complexe sau ascunse prin colectarea si examinarea atenta a probelor. Scopul final este de a preveni repetarea unor evenimente similare, prin identificarea cauzelor (imediate si de baza); evaluarea punctelor slabe (in conformitate legala si de gestionare a riscurilor); definirea actiunilor de remediere (corective si preventive); si diseminarea lectiilor invatate pentru imbunatatirea gestionarii riscurilor. Concentrarea si profunzimea unei anchete va varia in functie de amploarea si natura incidentului si rolul si experienta celor care desfasoara ancheta. Investigatiile superficiale tind sa se se ocupe doar de cauza imediata, mai degraba decat de cauzele primare, iau in considerare rezultatul, mai degraba decat incidentul in sine, sau pur si simplu arunca vina asupra victimei. Este usor si rapid sa identifici cauzele imediate ale unui incident, dar pentru a ajunge la cauzele care stau la baza, pentru a intelege cu adevarat cum are loc un incident si cum sa se previna o repetare; avem nevoie sa patrundem mai adanc in lantul evenimentelor care s-au incheiat cu prejudicii. Utilizarea tehnicilor analitice de investigare contribuie la combaterea erorilor anchetatorului, sa identifice cauzele primare si sa faciliteze alocarea eficienta a resurselor pentru a impiedica repetarea. Principalele etape ale unei investigatii eficiente sunt: a) Constatarea initiala pentru a aduna faptele cunoscute despre incident pentru a intelege natura, amploarea, complexitatea tehnica, etc. b) Alocarea resurselor adecvate pentru a efectua cercetarea. c) Colectarea de dovezi fizice la fata locului, inclusiv imagini, copii ale documentelor, masuratori, desene,etc. d) Identificarea martorilor si a organismelor implicate.
106
e) Efectuarea interviurilor pentru a stabili Cine, Ce, Unde, Cand si Din ce cauza. f) Colectarea mai multor dovezi si declaratii, daca este necesar pentru a stabili faptele cheie. g) Stabilirea faptelor cheie, factorilor critici, si a cauzelor lor primare, si apoi identificarea masurilor corective. h) Elaborarea unui raport, plan de actiune de remediere si diseminarea lectiilor invatate.1
Coordonarea activitatilor antreprenoriale

In industria de morarit si panificatie este frecvent intalnita situatia ca in centrele de munca sa desfasoare activitati si angajati ai altor companii furnizoare de materii prime, de transport si distributie, mentenanta si curatenie, etc. Acesta situatie poate provoca riscuri profesionale aditionale atat pentru angajatii companiei detinatoare a centrului de munca cat si pentru lucratorii externi care desfasoara activitati in centrul de munca. Aliniatul (2) al articolului 16 din Legea nr. 319 din 2006 prevede ca angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, precum si orice alte informatii privind securitatea si sanatatea muncii pe care partile le considera utile pentru desfasurarea in conditii de siguranta a activitatilor. Este extrem de utila coordonarea activitatilor si definirea responsabilitatilor privind securitatea si sanatatea muncii intre societatile care impart ocazional sau permanent acelasi centru de munca, fiind necesara stabilirea termenilor colaborarii in functie de urmatoarele situatii: Una din societati este detinatoarea centrului de munca in care lucratori apartinatori ai altor societati realizeaza diferite sarcini de munca ocazionale sau permanente (transport, distributie, curatenie, mentenanta); Societatea detinatoare a centrului de munca subcontracteaza altor societati realizarea unor activitati si sarcini de munca specifice societatii detinatoare; Societatea desfasoara activitati intr-un centru de munca extern;
1
Cercetarea accidentelor Concepte cheie, Dr. Stephen Peckitt, H&S Manager Continental Europe, Bovis Lend Lease
107
Aspectele privind coordonarea activitatilor si responsabilitatile pot fi reglementatea printr-o anexa a contractului de colaborare, a contractului de prestari servicii, etc sau printr-un act separat intre partile implcate.
Protectia lucratorilor sensibili la riscuri

Conform articolului 35 din Legea 319 din 2006, grupurile sensibile la riscuri specifice sunt: Femeile gravide; Lehuzele; Femeile care alapteaza; Tinerii; Persoanele cu dizabilitati. De asemenea, se cosidera ca pot fi incadrati in categoria grupurilor sensibile la riscuri specifice si angajatii cu varste peste 55 de ani, angajatii care prezinta alergii sau sensibilitati la contactul cu diferite substante, angajati in convalescenta sau supusi la tratamente medicale de lunga durata, angajatii imigranti care au dificultati in intelegerea limbii romane. Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand cont de grupurile sensibile la riscuri specifice, de aceea este necesar ca evaluarea riscurilor profesionale sa ia in considerare prezenta sau eventualitatea prezentei acestei categorii. Trebuie asigurata protectia lucratorilor sensibili la riscuri specifice derivate din sarcina de lucru prin intermediul unei supravegheri adecvate a sanatatii, comunicarea de catre angajat a elementelor necesare pentru stabilirea incadrarii in unul din grupurile mai sus amintite. Grupurile sensibile la riscuri specifice trebuie mentionate in evaluarea de riscuri, masurile de prevenire si protectie stabilite pentru aceasta categorie, evidentiate, implementarea lor putand fi considerata prioritara.
108
VI. DEFINIREA MASURILOR SPECIFICE DE PREVENIRE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA LOCUL DE MUNCA PENTRU SECTORUL MORARIT SI PANIFICATIE
Fara a avea pretentia de a trata in mod exhaustiv subiectul, in materialul urmator vor fi prezentate masuri de prevenire tehnicoadministrative specifice posturilor de lucru, echipamentelor de munca, echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor, spatiilor de depozitare, instalatiilor electrice, precum si masuri pentru situatiile de urgenta si de prim ajutor si semnalizarea de siguranta. Chiar daca nu toate recomandarile de mai jos sunt reglementate prin acte normative romanesti, utilitatea lor este evidenta pentru companiile care doresc imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor si cresterea nivelului de securitate si sanatate a muncii conform standardelor europene.
A. LOCURILE DE MUNCA
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca sunt stabilite prin HG 1091/2006. In completarea reglementarilor, in materialul de mai jos, vor fi facute si alte recomandari preluate din acte normative spaniole privind securitatea si sanatatea muncii, armonzate cu directivele europene, care pot fi utile in imbunatatirea conditiilor de munca specifice sectorului industriei alimentare.
A.1. Spatiile de munca

Este recomandabil ca dimensiunile postului de munca sa aiba un minim de:

3 metri inaltime (de la podea la tavan); 2 m2 spatiu liber pentru lucrator;
Distanta dintre elemntele existente la postul de munca trebuie sa fie suficiente pentru ca lucratorul sa poata realiza sarcina de munca in conditii de siguranta. 1. Suprafata solului Suprafata solului este un element extrem de important care trebuie luat in considerare pentru evitarea riscurilor, in special a caderilor de persoane. Suprafata solului in centrele de munca trebuie sa fie:
109
Fixa, Stabila, Nealunecoasa, Fara denivelari, Fara pante periculoase.
2. Caile de circulatie si rampele de incarcare-descarcare Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte. Pentru caile de circulatie: Latimea usilor/portilor de acces se recomanda a fi de minim 80 cm; In general, culoarele de tranzit in centrele de munca trebuie sa aiba o latime de minim 1 m; In cazul in care exista culoare pietonale principale si secundare, aceste trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Culoarele principale, latime minima de 1,20 m; Culoarele secundare, latime minima de 1 m. In cazul cailor de circulatie pentru vehicule, latimea acestora trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Pentru caile cu sens unic, latimea va fi cel putin egala cu cea a vehiculului incarcat plus 1 m; Pentru caile cu circulatie in ambele sensuri, latimea va fi cel putin egala cu cea a doua vehicule incarcate plus 1,40 m; In cazul cailor de circulatie destnate atat pietonilor cat si mijloacelor de transport, latimea acestora trebuie sa fie de minim: 2 m plus latimea unui vehicul incarcat (cate 1 m in fiecare parte), pentru caile cu un singur sens de circulatie si spatii pietonale pe ambele parti; 1 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea unui vehicul incarcat, pentru caile cu sens si spatiu pietonal pe o singura parte; 2 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea a doua vehicule incarcate, pentru caile cu circulatie in ambele sensuri si spatii pietonale pe ambele parti. Intersectiile cailor de circulatie destnate vehiculelor trebuie sa beneficieze de vizibilitate (oglinzii, unde este cazul), evitandu-se existenta unghiurilor moarte.
110
Pentru executarea in coditii de siguranta a operatiunilor de incarcare/descarcare, in cazul platformelor/rampelor trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
Verificarea capacitatii acestora de a suporta o sarcina de patru ori mai mare decat cea maxima previzionata; Pentru cele mobile, se va verifica permanent pozitionarea si fixarea; Vehiculele care urmeaza a fi incarcate/descarcate trebuie sa fie imobilizate dupa pozitionare astfel incat sa fie exclusa orice deplasare accidentala; Caracteristicile constructive sa permita manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare; Sa aiba suprafete antiderapante; Daca inaltimea lor depaseste 2 m, sa fie prevazute cu balustrade fixe, mai putin la partea exterioara destinata accesului la mijloacele de transport unde balustrada va fi mobila sau detasabila; Sa fie semnalizat riscul caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc. datorate mijloacelor auxiliare de transport(motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate.
3. Scari fixe Scarile fixe prezente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Sa aiba o latime de minim 1 m, exceptie facand scarile de serviciu a caror latime trebuie sa fie de minim 55 cm; Dimensiunea treptei sa fie intre 23 si 36 cm, iar a contratreptei 13 si 20 cm. Diferenta dintre nivelurile legate de scara trebuie sa fie inferioara valorii de 3,7 m. Laturile deschise ale scarilor trebuie sa fie protejate cu balustrade, cu o inaltime minima de 90 cm. In cazul in care laturile scarilor sunt inchise, cel putin pe una dintre parti trebuie montata o balustrada. 4. Sistemul de iluminare Sistemul de iluminare a spatiilor de lucru trebuie sa permita o vizibilitate suficienta pentru angajati in vederea realizarii in conditii de siguranta a sarcinilor de serviciu. Nivelurile minime de iluminare a spatiilor de lucru sunt reglementate prin standarde (SR EN 12464 1:2011 si SR EN 12464
2:2007), in tabelul de mai jos fiind prezentate cateva valori generale:
111
ZONE
Zone unde se realizeaza sarcinile de serviciu: - cerinte vizuale scazute - cerinte vizuale moderate - cerinte vizuale ridicate - cerinte foarte ridicate Zone sau locatii de uz ocazional Zone sau locatii de uz curent Cai de circulatie de uz ocazional Cai de circulatie de uz curent
LUCSI
100 200 500 1000 50 100 25 50
In plus: distributia iluminatului trebuie sa fie uniforma pentru a nu exista zone de umbra directa sau indirecta, reflexii si zone de contrast mare. trebuie sa existe un sistem de iluminare de urgenta. trebuie sa existe si sa se execute un program de intretinere a sistemului de iluminat in cadrul caruia sa fie curatate corpurile de iluminat, carcasele acestora si inlocuite corpurile de iluminat defecte.
A.2. Echipamentele de lucru

HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, defineste echipamentul de munca ca fiind: Orice utilaj, aparat, instrument sau instalatie folosita in cadrul procesului de munca. Hotararea de Guvern nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor prin care se stabilesc conditiile introducerii pe piata a masinilor, defineste masina ca fiind:
Ansamblul de piese sau organe unite intre ele, din care cel putin una este mobila si, dupa caz, ansamblul de piese de 112 actiune, circuite de actionare si de putere si altele, asociate in mod solidar, in vederea executiei unei anumite aplicatii.
De asemenea, cerinte de securitate si igiena pentru masini sunt stabilite si prin standarde, pentru sectorul morarit si panificatie fiind valabile urmatoarele:
SR EN 453+A1:2010 Masini pentru industria alimentara. Malaxoare pentru aluat. Cerinte de securitate si igiena SR EN 1673+A1:2010 Masini pentru industria alimentara. Cuptoare cu rastel rotativ. Cerinte de securitate si igiena SR EN 1674+A1:2010 Masini pentru industria alimentara. Laminoare pentru aluat si foietaj. Cerinte de securitate si igiena SR EN 12041+A1:2010 Masini pentru industria alimentara. Masini pentru modulare aluat. Cerinte de securitate si igiena SR EN 12042+A1:2011 Masini pentru industria alimentara. Divizoare automate. Cerinte de securitate si igiena SR EN 12043+A1:2011 Masini pentru industria alimentara. Predospitoare cu leagane. Cerinte de securitate si igiena SR EN 13288+A1:2010 Masini pentru industria alimentara. Masini de ridicat si basculat cuve. Cerinte de securitate si igiena SR EN 13289:2003 Linii de procesare a pastelor. Uscatoare si racitoare. Cerinte de securitate si igiena SR EN 13378:2003 Linii de procesare a pastelor. Prese pentru paste. Cerinte de securitate si igiena SR EN 13379:2003 Linii de procesare a pastelor. Masini de asezare a aluatului si tunderea capetelor, masini de descarcare si taiere, transportoare pentru returnarea bastoanelor, magazii de bastoane. Cerinte de securitate si igiena SR EN 13389+A1:2010 Masini pentru industria alimentara. Malaxoare orizontale pentru
113
aluat. Cerinte de securitate si igiena
SR EN 13390+A1:2010
Masini pentru industria alimentara. Masini pentru formarea tartelor. Cerinte de securitate si igiena
SR EN 13591+A1:2010
Masini pentru industria alimentara. ncarcatoare cu platforma fixa pentru cuptoare. Cerinte de securitate si igiena
SR EN 13954+A1:2010
Masini pentru industria alimentara. Masini de taiat pine. Cerinte de securitate si igiena
SR EN 14655+A1:2010
Masini pentru industria alimentara. Masini de taiat baghete. Cerinte de securitate si igiena
SR EN 14958+A1:2009
Masini pentru industria alimentara. Masini de macinat si prelucrat faina si gris. Cerinte de securitate si igiena
SR EN 15774:2011
Masini pentru industria alimentara. Masini pentru paste alimentare (tagliatelle, cannelloni, ravioli, tortellini, orecchiette si gnocchi). Cerinte de securitate si de igiena
1. Cerinte pentru utilaje In general, orice intreprindere trebuie sa se poata asigura ca orice masina existenta in centrul de munca este adecvata operatiunii pe care trebuie sa o execute si este prevazuta cu sisteme de siguranta care sa sa protejeze impotriva oricarei actiuni improprii si situatii neprevazute. Indeplinirea conditiilor de securitate este certificata de: Marcajul CE Marcajul CE garanteaza un nivel de protectie conform standardelor de securitate a masinilor. Marcajul CE este obligatoriu si trebuie sa fie vizibil, in general fiind localizat pe eticheta care contine caracteristicile si seria masinii. In general, echipamentele de munca/masinile fabricate dupa 01.01.1995 trebuie sa aiba inscriptionat marcajul CE. Echipamentele de munca/masinile fabricate anterior acestei date nu dispun de marcajul CE, de aceea, pentru asigurarea conditiilor de securitate in utilizare, trebuie sa fie adaptate conform indicatiilor Anexei 1 din HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
114
Declaratia CE de conformitate Este documentul emis de fabricant prin care se garanteaza clientului respectarea cerintelor de securitate si sanatate cerute conform normativelor europene. Manualul de instructiuni Este documentul de baza si indispensabil care trebuie sa insoteasca orice echipament de lucru care contine instructiunile fabricantului privind exploatarea utilajului. Fiecare echipament de lucru achizitionat trebuie sa fie insotit si de un manual de instructiuni in limba romana. 2. Revizia si mentenanta utilajelor Este absolut necesara efectuarea mentenantei si a reviziilor periodice la utilaje si de asemenea inregistrarea in scris a rezultatului acestor activitati intr-o carte de service. Mentenanta de tip preventiv Mentenanta de tip corectiv Revizii obligatorii
Tipuri de revizii si proceduri de intretinere
3. Instruirea si informarea cu privire la modul de utilizare a utilajelor Firma trebuie sa ofere angajatilor instruirea si informarea necesara privind riscurile specifice utilizarii echipamentelor si a utilajelor, cat si masurile de prevenire si protectie corespunzatoare acestor riscuri. Pentru ca aceasta instruire sa fie eficienta, este absolut necesar ca, pe langa teorie sa se execute la fata locului aplicatii practice pe utilaj. Informatiile care se ofera angajatilor trebuie sa cuprinda cel putin: Conditiile si modul corect de utilizare a utilajelor, pe baza instructiunilor producatorului. Concluziile care se pot trage din experienta acumulata in exploatarea utilajelor. Orice alte informatii de utilitate preventiva, de exemplu, necestitatea utilizarii echipamentelor individuale de protectie si riscurile existente in mediul de lucru. Este important ca orice firma sa aiba inregistrat in scris pentru fiecare angajat care foloseste utilajele:
- Instruirea oferita acestuia cu privire la modul de utilizare al utilajului. 115 - Informatiile oferite cu privire la utilajul care se manevreaza. - Autorizatia privind folosirea utilajului, din partea firmei.
4. Masuri preventive specifice exploatarii utilajelor In vederea evitarii riscurilor derivate din exploatarea echipamentelor de lucru (lovituri provocate de obiecte, lovituri provocate de oragnele de masini mobile ale utilajului, prinderi, contacte electrice si contacte termice, etc), este necesara stabilirea unor masuri preventive de baza privind securitatea si sanatatea in munca, ca de exemplu: Pastrarea unei distante de minim 0,8 m intre utilaje. Folosirea utilajelor cu sigiile de garantie si dispozitivele de siguranta in perfecta stare si functionale. Verificarea periodica a integritatii sigiliilor de garantie ale utilajelor. Semnalizarea utilajelor cu bande alternative galbene si negre, pe partile unde exista riscul de lovituri, iar caile de trecere si posturile de lucru trebuie marcate cu linii de culoare alba sau galbena pe podea. Punerea la dispozitia angajatilor care executa sarcini de munca la/in imediata apropiere a utilajelor, a echipamentelor de imbracaminte adecvate, niciodata largi si interzicerea purtarii de lanturi, inele sau orice alte obiecte de podoaba care ar putea provoca prinderea sau blocarea operatorilor in/intre organele de masini in miscare ale utilajelor. Realizarea operatiunilor de curatare, ajustare, intretinere sau reparatie cu:

Echipamentele oprite si deconectate de la reteaua de curent electric. Verificarea inexistentei energiei electrice reziduale. Luarea masurilor necesare pentru evitarea punerii in functiune accidentale: chei sau blocarea tabloului electric. Semnalizarea corespunzatoare atunci cand utilajul este in reparatie sau avariat.
Pentru evitarea contactelor electrice directe, o solutie folosita este protejarea zonelor periculoase prin intermediul carcaselor electroizolante si tablourile electrice a caror deschidere necesita folosirea unei chei sau a vreunui dispozitiv similar. Pentru prevenirea leziunilor provocate de contactele elctrice indirecte, trebuie sa existe o impamantare cu un grad de sensibilitate ridicat (30 mA), conexiuni antistatice si identificarea si separarea circuitelor din tablourile electrice. Interzicerea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice. Doar personalul abilitat si autorizat in acest sens va avea acces la ele.
116
Partile unui utilaj care ating temperaturi ridicate trebuie sa fie protejate de carcase termoizolante. Adaptarea dispozitivelor de protectie astfel incat sa permita evacuarea caldurii (gratare de ventilatie, table perforate). Identificarea si semnalizarea partilor fierbinti ale unui utilaj, cat si oferirea instruirii si informarii adecvate acestei situatii. Punerea la dispozitia angajatilor care exploateaza utilaje a echipamentelor individuale de protectie specifice riscurilor la care sunt expusi: manusi, ghete, masti cu filtru adecvat pentru tipul de agent chimic (praf, gaz, aburi).
A.3. Echipamente auxiliare de manipulare a incarcaturilor

Utilizarea echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor (motostivuitoare, transpaleti, etc) in Industria alimentara in general si in industriei moraritului si panificatiei in particular este curenta pentru, transportul, depozitarea, incarcarea produselor finite. Manevrarea acestora presupune o serie de riscuri privind securitatea muncii (rasturnarea echipamentelor, ciocnire, lovituri, prabusire incarcaturii, etc), fiind astfel necesara evaluarea acestor riscuri si definirea si adoptarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare. 1. Motostivuitoarele Motostivuitoarele trebuie sa aiba:
Semnal rotativ luminos, semnal acustic pentru manevrarea inapoi si semnale intermitente pentru avertizarea lucratorilor care executa sarcini de munca in apropierea zonei de actiune a acestora; Sistem de oprire de urgenta; Structura de siguranta integrata in sasiu care ofera o rezistenta ridicata la impactul (Structura ROPS); Structura de protectie impotriva caderii de obiecte (Structura FOPS). Oglinzi retrovizoare; Placuta de identificare pe care trebuie sa se mentioneze, printre altele, capacitatea nominala si pozitionarea incarcaturii pe furca; Frana de imobilizare; Extinctor pentru incendii.
117
Pistele pe unde circula motostivuitoarele trebuie sa fie delimitate si semnalizate corespunzator, in zonele periculoase fiind necesara amenajarea spatiilor si trecerilor pietonale; La intersectiile cu vizibilitate scazuta este necesara instalarea de oglinzi panoramice. Operatorul motostivuitorului este obligat sa supravegheze si sa verifice modul de incarcare, astfel incat sa nu fie depasita incarcatura maxima admisa si fie respectate regulile de asigurare a incarcaturii; Pe timpul manevrarii motostivuitorului operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Sa circule cu viteza moderata, conform limitele de viteza stabilite. Deplasarea in panta (urcare sau coborare) se va face doar in linie dreapta. Sa reduca viteza la trecerea prin intersectii sau prin locuri cu vizibilitate scazuta. Sa circule pe pistele special destinate. Totdeauna merge cu stalpul inclinat catre inapoi si cu furcile lasate in jos, la aproximativ 15 cm de sol chiar daca transporta sau nu vreo incarcatura. Sa nu transporte incarcaturi folosind doar un brat al furcii.
Asigurarea iluminatului corespunzator(conform standardelor mai sus mentionate) pe caile de acces. Sa se realizeze o intretinere corespunzatoare a motostivuitoarelor, in conformitate cu specificatiile fabricantului. 2. Transpaleti manuali Incarcaturile trebuie sa fie echilibrate, bine pozitionate pe palet si asigurate. Nu se va ridica niciodata incarcatura cu un singur brat al furcii. Se va verifica periodic starea de functionare a transpaletelui. Se va circula pe caile si pistele care au o latime suficienta pentru manipularea lor.
A.4. Cerinte privind siguranta in depozite

Sistemele de depozitare cele mai frecvente din industria moraritului si panificatiei sunt urmatoarele: a) Rafturi pentru paletizare Conventionale: formate dintr-o succesiune de rafturi pe care se aseaza paletii cu marfa si la care se poate avea acces prin intermediul unui mijloc auxiliar de transport si ridicat, de exemplu un stivuitor sau motostivuitor.
118
Distributia si dimensiunile rafturilor depind de volumul si greutatea marfurilor depozitate, pentru proiectarea acestora fiind necesare calcule specifice de rezistenta. Baze mobile: se compun din diferite ansambluri de rafturi care se pot deplasa pe sine care permit optimizarea spatiului si care, atunci cand este necesar accesul, se pot deschide doar pe zona unde se va lucra. Comanda deschiderii se realizeaza prin intermediul unei telecomenzi (cu fir sau infrarosu). Bazele mobile ale acestor rafturi dispun de motoare, elemente de deplasare si diferite sisteme de siguranta care garanteaza o functionare sigura si eficienta.
b) Sisteme de blocuri supraetajate
Constau in depozitarea incarcaturilor unitare, paletizate sub forma unor blocuri separate prin cai de trecere, cu scopul de a putea avea acces la fiecare incarcatura in parte. In acest caz, inaltimea este limitata pentru a se elimina riscul prabusirii, consecinta a instabilitatii determinate de pozitia centrului de greutate al structurii. Masuri generale de prevenire in depozite Este important din punct de vedere preventiv ca in depozite sa se fie adoptate urmatoarele masuri generale de prevenire: Dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare activitatilor de depozitare si verificarea utilizarii acestora (incaltaminte de protectie, manusi de protectie pentru riscurile mecanice, casti de protectie). Delimitarea si semnalizarea cu linii galbene si albe a zonelor:
- Destinate depozitarii. - Destinate cailor de circulatie a vehiculelor si a celor pietonale.

Asigurarea accesului la echipamentele PSI si SU, prin degajarea zonelor unde sunt amplasate acestea. Pastrarea libera a cailor de acces, prin interzicerea depozitarii, chiar si temporare, de materiale in aceste zone. Asigurarea unei iluminari uniforme, de minim 100 de lucsi, pentru spatiile de depozitare Planificarea si realizarea de inspectii periodice in depozite pentru detectarea, comunicarea si inregistrarea neconformitatilor privind: ordinea si curatenia, integritatea structurilor rafturilor, rezistenta podelelor, pozitionarea si stabilitatea incarcaturilor, dispozitivele de siguranta, etc.
119
Remedierea imediata a problemelor constatate pe timpul inspectiilor periodice sau a oricaror deficiente semnalate de oricare dintre angajati.
A.5.Atmosfere explozive
Datorita existentei pulberilor combustibile de cereale sau de faina, riscul formarii de atmosfere explozive este prezent in procesele productive din industria moraritului si, in mai mica masura, in industria panificatiei. In combinatie cu oxigenul din aer, pulberile produse in diferite faze ale productie pot crea o atmosfera potential exploziva care in combinatie cu o sursa de ignitie poate produce o explozie. ATMOSFERA EXPLOZIVA
Amestec de substante inflamabile sub forma de gaze, vapori, ceata sau praf cu aerul, in conditii atmosferice in care, dupa ce s-a produs aprinderea, combustia se raspandeste in intregul amestec nears. (Pct. 3.17 din SREN 1127-1; Directiva 94/9/CE, Capitolul I, articolul 1). Cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive se regasesc in Hotararea Guvernului nr. 1058 din 9 august 2006. MASURI DE PROTECTIE LA EXPLOZIE Daca exista posibilitatea formarii unei atmosfere explozive sunt necesare masuri de protectie la explozie. In primul rand trebuie sa se incercerce evitarea aparitiei atmosferei explozive prin implementarea de masuri tehnice si organizatorice. Masuri tehnice de protectie la explozie Masurile de protectie la explozie reprezinta toate masurile care: previn formarea atmosferelor explozive periculoase, evita aprinderea atmosferelor explozive periculoase sau micsoreaza efectele exploziilor pentru a asigura sanatatea si securitatea lucratorilor.
120
a. Prevenirea atmosferelor explozive periculoase Conform articolului 3 din directiva 1999/92/EC Prevenirea si protectia impotriva exploziilor, intotdeauna trebuie sa aiba prioritate prevenirea atmosferelor explozive periculoase care se poate face prin: Utilizarea de inlocuitori ai substantelor inflamabile Limitarea concentratiilor Inertizarea Prevenirea sau limitarea formarii de atmosfere explozive in vecinatatea instalatiei. Daca emisia de substante inflamabile nu poate fi prevenita, deseori formarea de atmosfere explozive periculoase poate fi prevenita prin ventilatie. Trebuie luate in considerare urmatoarele: estimarea cantitatatii maxime de gaze, vapori si ceturi care pot fi emise (intensitatea sursei) cunoasterea locatiei sursei cunoasterea conditiilor de dispersie. b. Evitarea surselor de aprindere Daca nu este posibil prevenirea formarii de atmosfere explozive periculoase, trebuie sa se evite aprinderea. Acest lucru poate fi obtinut prin masuri de protectie care evita sau reduc probabilitatea surselor de aprindere. Pentru a stabili masurile preventive eficiente, trebuie sa se cunoasca diversele tipuri de surse de aprindere si modul in care ele functioneaza. Se va estima probabilitatea ca o atmosfera exploziva periculoasa si o sursa de aprindere sa fie prezente in acelasi timp si in acelasi loc si se vor extinde masurilor necesare. Acest lucru se face pe baza sistemului de zone din care deriva masurile preventive necesare. Zonarea ariilor periculoase
O arie periculoasa este un loc in care o atmosfera exploziva poate aparea in astfel de cantitati incat necesita precautii pentru a proteja lucratorii impotriva pericolelor de explozie. Aceasta cantitate este considerata o atmosfera exploziva periculoasa. Ca baza in determinarea extinderea masurilor de protectie, toate ariile periculoase care mai raman trebuie clasificate in termeni de zone conform probabilitatii de aparitie a acestor atmosfere. Extinderea masurilor de protectie
Extinderea masurilor de protectie depinde de probabilitatea aparitiei atmosferelor explozive (zonare) si de aceea trebuie determinata in consecinta.
121
c. Reducerea efectelor exploziilor In multe cazuri nu este posibila evitarea atmosferelor explozive sau a surselor de aprindere la un nivel suficient de securitate. In aceste cazuri trebuie luate masuri de limitare a efectelor exploziilor la un nivel acceptabil. Astfel de masuri sunt, de exemplu: conceptie rezistenta la explozie; eliberarea exploziei; suprimarea exploziei sau prevenirea propagarii flacarii sau exploziei. Aceste masuri pot fi realizate prin utilizarea sistemelor protectoare conform directivei 94/9/EC. Masuri organizatorice de protectie la explozie. Documentul de protectie la explozie Daca exista un risc potential de explozie la locul de munca, acest lucru implica si faptul ca organizarea muncii trebuie sa se conformeze anumitor cerinte. Prin masuri organizatorice se stabilesc procedurile de lucru astfel incat lucratorii sa nu poata fi afectati de o explozie. Trebuie stipulate masuri pentru inspectii, reparatii si service incat sa se asigure ca masurile tehnice raman operationale. Masurile organizatorice trebuie sa tina seama de asemenea de posibila interactiune dintre masurile de protectie la explozie si procedurile de lucru. Aceste masuri de protectie la explozie combinate trebuie sa asigure ca lucratorii pot executa munca repartizata lor fara a pune in pericol sanatatea sau securitatea lor sau a altor persoane. Trebuie realizate urmatoarele masuri organizatorice: redactarea instructiunilor de operare, atunci cand acest lucru este cerut prin documentul de protectie la explozie; instruirea participantilor la procesul de munca in ceea ce priveste protectia la explozie; asigurarea faptului ca participantii la procesul de munca au competenta necesara; aplicarea unui sistem autorizat de lucru pentru situatii periculoase, atunci cand acest lucru este cerut prin documentul de protectie la explozie; efectuarea intretinerii; efectuarea inspectiei si supravegherii; marcarea (identificarea) locurilor periculoase atunci cand este necesar. Masurile organizatorice luate trebuie sa fie inregistrate in documentul de protectie la explozie . Angajatorul trebuie sa intocmeasca si sa mentina o documentatie, denumita document de protectie la explozie. Aceasta documentatie cuprinde, de exemplu: riscurile de explozie care au
122
fost determinate si evaluate; masuri de securitate corespunzatoare; ariile periculoase clasificate in zone; locul de munca si echipamentul de lucru, inclusiv dispozitivele de avertizare care sunt concepute, actionate si mentinute acordandu-se atentia cuvenita securitatii. Documentul de protectie la explozie trebuie intocmit inainte de inceperea activitatii si trebuie revizuit atunci cand locul de munca, echipamentul de lucru sau organizarea muncii sunt supuse la schimbari semnificative, extinderi sau transformari.
A.6. Instalatia electrica

HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerintele minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice. Este necesara adoptarea de masuri pentru ca utilizarea si prezenta energiei electrice la locul de munca sa nu genereze riscuri pentru securitatea si sanatatea angajatilor sau daca acest lucru nu este posibil, ca riscurile sa fie izolate. Instalatiile electrice din cadrul punctelor de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte generale: Tipul instalatiei electrice din cadrul unui punct de lucru si caracteristicile componentelor sale trebuie sa se adapteze conditiilor specifice locului, activitatii desfasurate in cadrul acestuia si echipamentelor electrice care se vor utiliza. In acest sens, pentru sectorul morarit panificatie, instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate sau adaptate mediului umed specific acestui sector. Echipamentele electrice trebuie sa fie compatibile cu tipul de instalatiei electrice. Executarea unei mentenante periodice corespunzatoare si a unei intretineri zilnice adecvate, conform instructiunilor proiectantului. In plus, este necesar ca: Utilajele electrice trebuie sa dispuna de dispozitive de oprire de urgenta. Riscul electric sa fie semnalizat. Intretinerea instalatiei electrice trebuie sa se faca de catre o firma autorizata sau de personal intern autorizat si competent. Partile active ale instalatiei electrice trebuie fie instalate la distanta de locurile unde se afla sau circula in mod curent persoane. In plus, trebuie sa existe sisteme de protectie impotriva contactelor directe sau indirecte, carcase electroizolante, tablouri electrice, etc. incuiate si semnalizate.
123
Este importanta stabilirea procedurilor de lucru pentru situatiile interventiilor de urgenta la instalatiile electrice sau in proximitatea acesteia. Procedura de lucru
Implementarea eficienta a unei serii de activitati si sarcini coordonate care definesc in mod clar secventa de operatiuni care se va desfasura intr-o situatie normala, la schimbarile planificate si urgentele previzibile.
A.7. Masurile de urgenta si prim ajutor

Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemente organizatorice necesare pentru a face fata unei situatii de urgenta, cu scopul de a controla sau minimiza consecintele acesteia si a evita producerea unui dezastru sau a unui accident grav. Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul companiei: activitate, marime, numar de angajati, existenta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiune vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie compilate intr-un document scris care se poate numi Plan de Actiune in caz de Urgenta. 1. Resurse umane necesare In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa, cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul acesteia, trebuie: sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; sa se adopte masurile necesare privind:

Primul ajutor Lupta impotriva incendiilor Evacuarea angajatilor.
In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabilirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora.
124
Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor umane responsabile cu punerea in practica a acestor masuri. Personalul desemnat trebuie sa detina formarea necesara si sa dispuna de materialul necesar cat si sa fie intr-un numar suficient, in functie de circumstantele mai sus enumerate. Astfel, se poate desemna de la un singur responsabil pentru urgente care va conduce intreaga operatiune de gestionare a urgentei (de la alarma pana la evacuare), pana la o brigada de urgenta formata din toate sau doar o parte din urmatoarele echipe: Seful pentru Urgente: este seful care ia decizii in functie de informatiile pe care i le transmite Seful pentru Interventii. Seful pentru Interventii: evalueaza situatia de urgenta, asumandu-si coordonarea echipelor de interventie. Echipele de prima interventie: trebuie sa se prezinte in locul unde s-a produs incidentul pentru a lua masuri imediate in scopul izolarii si controlului situatiei de urgenta. Aceste persoane trebuie sa fie capabile sa manevreze echipamentele de stingere a incendiilor, fiind obligatorie intruirea lor anterioara in acest sens. Echipele pentru interventie ulterioara: trebuie sa actioneze atunci cand situatia de urgenta nu mai poate fi controlata de catre echipalele de prima interventie. Isi ofera sprijinul serviciilor externe de ajutor atunci cand este necesara actiunea lor. Echipele pentru alarma si evacuare: desfasoara actiunile care au ca scop asigurarea unei evacuari totale si ordonate in sectorul lor, fiind si responsabile cu declansarea alarmei. Echipele pentru prim ajutor: evacueaza si acorda primul ajutor persoanelor ranite in situatia de urgenta produsa. Stabilirea acestor echipe se face in functie de numarul angajatilor si de instruirea practica si teoretica pe care acestia o poseda.
2. Echipamente impotriva incendiilor In functie de caracteristice punctului de lucru, acesta trebuie sa dispuna de dispozitive adecvate contra incendiilor si, daca va fi necesar, de sisteme de detectare a incendiilor si de sisteme de alarma. Trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
125
Ca echipamentele alese sa corespunda calitativ si cantitativ caracteristicilor centrului de munca. Stabilirea si executarea unui program adecvat de intretinere, cu efectuarea tuturor reviziilor necesare. Personalul insarcinat cu utilizarea lor trebuie sa fie instruit si antrenat. Trebuie sa fie usor de accesat si de manipulat. Trebuie sa fie semnalizate. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006). Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007). Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010). SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007). SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008. Sistemele de stingere a incendiilor care pot exista in cadrul firmelor sunt: A) Extinctoare: Exista mai multe tipuri de extinctoare, in functie de agentul extinctor pe care il contin. Tabelul urmator prezinta tipul de extinctor cel mai potrivit pentru fiecare tip de incendiu:
126
Pe de alta parte, trebuie sa se instaleze un numar suficient de extinctoare astfel incat sa nu se depaseasca o distanta de 15 metri pana la un extinctor din orice punct al instalatiilor de lucru. Trebuie sa existe minim 2 extinctoare in fiecare punct de lucru si trebuie localizate la maxim 1,70 metri de sol. Este foarte important sa se desfasoare un program de intretinere a extinctoarelor astfel incat sa se faca reviziile corespunzatoare. Legislatie utila pentru activitatea de incarcareverificare stingatoare: Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007).
127
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010). SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007). SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008). B) Guri de incendiu echipate: Tipurile de guri de incendiu existente difera in functie de diametrul gurii furtunului, variind intre 25 mm si 45 mm. Trebuie sa fie localizate la o distanta maxima de sol de 1,50 metri. Pe de alta parte, firma trebuie sa desfasoare un program de intretinere a gurilor de incendiu dupa cum se arata in tabelul urmator:
PERIODICITATE SI RESPONSABILITATE
REVIZIE
Verificarea accesibilitarii la mediul din jur si a semnalizarii acestora.
LA FIECARE TREI LUNI Utilizatorul sau firma autorizata
Inspectarea vizuala a tuturor componentelor: cutie hidrant, suport furtun, valvule, manometru, racorduri, furtunuri si tevi de refulare. Citirea manometrului pentru verificarea presiunii. Demontarea furtunului si probarea acestuia intr-un loc adecvat.
IN FIECARE AN Firma autorizata responsabila cu intretinerea
Verificarea functionarii corecte a recipientului si a sistemului de inchidere. Verificarea etanseitatii racordurilor, furtunurilor si a conexiunilor.
LA FIECARE CINCI ANI Firma autorizata responsabila cu intretinerea C) Alte echipamente:
Realizarea probelor de presiune de 15 kg/cm2
Sistemele manuale de alarma: trebuie sa fie formate dintr-un ansamblu de declansatoare care sa permita provocarea voluntara si transmiterea unui semnal la centrul de comanda si control, astfel incat sa fie usor identificabila zona in care a fost activat declansatorul. Declansatoarele de alarma trebuie sa fie localizate astfel incat
128
distanta maxima de parcurs de la orice punct pana la acestea sa nu depaseasca 25 de metri. Sistemele automate de detectare a incendiilor: instalatiile fixe de detectare a incendiilor permit detectarea si localizarea automata a incendiului cat si punerea in functiune in mod automat a acelor secvente din planul de alarmare incorporate centralei de detectare. Pot fi combinate cu sistemele automate de stingere a incendiilor. Sistemele de comunicare a alarmei: permit transmiterea unui semnal diferentiat, generat voluntar de la un post de control. Semnalul va fi sonor, fiind necesar sa fie si vizibil atunci cand nivelul de zgomot unde trebuie perceput depaseste 60 dB (A). Sistemele de hidranti exteriori: trebuie sa aiba la baza o sursa de alimentare cu apa, o retea de tevi si o retea de hidranti de suprafata. Hidrantii exteriori vor fi de tip subteran, portativ si de suprafata. 3. Iesirile de urgenta si caile de evacuare Numarul de iesiri de urgenta si al cailor de evacuare cat si distributia si dimensiunea acestora vor fi proiectate in functie de echipamentele de lucru, dimensiunea centrelor de munca si numarul maxim de persoane care pot fi prezente. Usile pentru iesirile de urgenta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie inchise cu cheia pentru ca orice persoana sa le poata deschide cu usurinta in caz de necesitate. Niciodata nu trebuie sa fie culisante sau rotative. Caile si iesirile de evacuare trebuie sa dea direct catre exterior sau catre o zona de siguranta. In plus, trebuie sa fie in mod permanent libere de orice obstacol. Trebuie sa fie configurate astfel incat sa permita evacuarea tuturor angajatilor din cadrul punctelor de lucru, in mod rapid si in conditii de maxima siguranta. Iesirile de urgenta si caile de evacuare trebuie sa fie semnalizate, de asemenea si acele usi situate pe traseele de evacuare care datorita localizarii lor pot induce in eroare. In acest caz se va instala semnul Fara iesire. Pe de alta parte, tot centrul de lucru in ansamblu trebuie sa fie dotat cu sistem de iluminare de urgenta astfel incat sa existe o iluminare minima de: 3 lucsi in incaperile ocupate de persoane si pe caile de evacuare. 5 lucsi la intrarea pe calea de evacuare si unde este necesara schimbarea directiei.
129
4. Primul ajutor Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care personal medical autorizat poate sa intervina. Acordarea primului ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor. Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca in cadrul companiei: 1. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid. 2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele necesare pentru a actiona in caz de accident. 3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDENTUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor riscuri care pot persista la locul accidentului si a altor posibile victime care nu sunt la vedere. 4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va muta accidentatul fara o evaluare a leziunilor suferite, CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului. 5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului. Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta. 6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului, cu atat mai putin in situatia in care acesta este constient. 7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai ales atunci cand exista pierderi de sange. 8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGURANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea
130
accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani. 9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea serviciilor medicale care determina cum si unde va fi mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala, nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se vor astepta serviciile medicale specializate. 10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDICAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se administra accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine serviciului medical specializat. Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu in minte ca: Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice; Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim ajutor. Activarea sistemului de urgenta P.A.S. In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze sistemul de urgenta P.A.S. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale: P de PROTECTIE: Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul accidentului, nu sunt expusi niciunui pericol. A de ALERTARE: Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern) indicandu-le: Tipul si locul unde s-a produs accidentul; Numarul ranitilor; Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul; Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor. S de SALVARE: In ultimul rand, va fi evaluate starea ranitului/ranitilor, analizandu-se situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului/lucratorilor accidentat/accidentati Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor necesare fiecarui caz.
131
A.8. Semnalizarea
Semnalizarea este o masura preventiva complementara care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si informare). In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii, societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma evaluarii riscurilor profesionale. Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si semnalelor sunt reglementate prin HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Modalitati de semnalizare 1. Permanenta: Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor sau obligatiilor; Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare, urgenta, prim ajutor, etc; Pentru localizarea si identificarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor; Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase si a conductelor care transporta acest tip de substante sau preparate; Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor; Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie. 2. Ocazionala: Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor sau situatiilor temporare; Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor; Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare. Reguli pentru o semnalizare eficienta: a. Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt; b. Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate; c. Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea altor surse luminoase asemanatoare; d. Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp; e. Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din jur este prea puternic.
132
VII.DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE IGIENA IN SECTORUL MORARIT SI PANIFICATIE

Capitolul urmator este dedicat prezentarii activitatilor de prevenire considerate a fi utile diminuarii riscurilor derivate din igiena industriala existente in cadrul companiilor din sectorul morarit si panificatie. Factorii de risc specifici igienei industriale sunt: zgomotul, vibratiile, agentii chimici si agentii biologici.
A. ZGOMOTUL
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru situatiile de expunere a lucratorilor la riscuri generate de zgomot, conform HG 493/2006, au ca scop protejarea angajatilor fata de riscurile expunerii la zgomot in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. In sectorul morarit si panificatie, datorita gradului de mecanizare ridicat, zgomotul este prezent aproape in toate etapele procesului de productie. Conform HG 493/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 8, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucratorii si sa aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. 87 dB(A): Valoarea limita de expunere 85 dB(A): Valoarea superioara de expunere care presupune o actiune 80 dB(A): Valoarea inferioara de expunere care presupune o actiune
Nivel zilnic echivalent
Expunerea continua la zgomot poate avea diferite efecte asupra angajatului, dintre care amintim: Efecte auditive, ca pierderea temporara sau permanenta a auzului. Efecte neauditive, ca efecte fiziologice (dereglari de somn, cresterea tensiunii arteriale, probleme digestive), dificultate pentru a comunica, diminuarea randamentului, etc. De aceea, este necesara realizarea unei serii de actiuni care vor fi diferite in functie de rezultatele evaluarii. Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita inferioara de expunere de 80 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri: Evaluarea expunerii la zgomot la fiecare 3 ani.
133
Controlul medical al functiei auditive a angajatilor la fiecare 5 ani. Oferirea de echipamente de protectie auditiva angajatilor care vor solicita acest lucru. Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii echipamentelor de protectie auditiva. Semnalizarea spatiilor de lucru cu un semn corespunzator pentru riscul de expunere la zgomot. Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita superioara de expunere de 85 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri in cadrul unui program de masuri tehnice si organizatorice care trebuie sa se integreze in Planul de Prevenire si Protectie. O parte din masurile tehnice si organizatorice care se aplica sunt: Desfasurarea unui program preventiv de intretinere a utilajelor si inlocuirea, in masura posibilitatilor, a acelor echipamente care produc un nivel ridicat de zgomot si nu permit modificari pentru reducerea acestuia. La achizitia de noi utilaje se va lua in considerare nivelul de zgomot pe care il emit in timpul functionarii pentru a le alege pe acelea cu un nivel mai scazut. Instalarea amortizoarelor de sunet, a elevatoarelor magnetice si a regulatoarelor de viteza pe utilaje. Izolarea fonica a zonelor cu gradul cel mai ridicat de zgomot prin imbracarea peretilor si a tavanului cu materiale care absorb zgomotul. Mentinerea in stare de functionare a echipamentelor de lucru pe o perioada minima de timp necesara realizarii operatiunilor de productie si scoaterea lor din functiune atunci cand nu sunt folosite. Izolarea zonelor in care nivelul de zgomot produs este cel mai ridicat. Reducerea timpilor de expunere la zgomot prin rotatia lucratorilor pe sarcinilor de munca sau posturi de munca, prin stabilirea unor pauze periodice, prin rotatia functionarii, etc. In plus, trebuie sa se realizeze: O evaluare a expunerii la zgomot o data pe an. Controlul medical a functiei auditive a angajatilor la fiecare trei ani. Punerea la dispozia tuturor angajatilor a echipamentelor de protectie auditiva si supravegherea utilizarii acestora.
134
Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii de echipamente de protectie auditiva. Semnalizarea punctelor de lucru cu un semn de risc de expunere la zgomot si obligativitatea purtarii echipamentelor de protectie auditiva. Echipamentele de protectie auditiva (casti sau antifoane), vor fi puse la dispozitia angajatilor cu titlu gratuit si trebuie: Sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizare stabilite prin HG 1048/2006. Sa respecte cerintele stabilite in standardele EN 352-1, EN 352-2, EN 352-3 privind echipamentele individuale de protectie auditiva. Sa ofere o atenuare necesara, in functie de rezultatele evaluarii.
B. VIBRATII
Riscul de expunere la vibratii in sectorul morarit si panificatie este derivat in principal din utilizarea vehiculelor, dar si in zonele de macinare si cernere specifice doar activitatii de morarit. Conform HG 1876/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 7, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de vibratii mecanice la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. In aceasta act normativ sunt specificate si valorile care presupun adoptarea de masuri preventive, precum si valorile limita de expunere la vibratii atat la cele care afecteaza intreg organismul cat si la cele care afecteaza sistemul mana-brat.
Vibratiile transmise sistemului mana-brat
Virbratiile transmise intregului corp
Valorile de expunere care presupun o actiune
2,5 m/s2
0,5 m/s2
135
Expunerea la vibratii poate produce diferite efecte asupra sanatatii angajatului, pe langa faptul ca pot fi un impediment in desfasurarea sarcinilor sale de serviciu. Efectele vibratiilor pot aparea dupa o scurta expunere, de obicei disparand dupa putin timp sau pot aparea dupa cativa ani datorita efectului de expunere prelungita la acestea, efectele putandu-se croniciza. Efectele expunerii la vibratii pot fi vasculare, osteoarticulare, nervoase (insomnie, nesiguranta, senzatie de oboseala), musculare, afectiuni ale sistemului circulator si urologic, expunerea concomitenta la frig putand potenta efectele. De aceea este necesara adoptarea de masuri de prevenire si protectie in functie de rezultatele obtinute in urma evaluarii. Daca nivelul de expunere zilnica depaseste valoarea de expunere care determina o actiune este necesara desfasurarea urmatoarelor actiuni: stabilirea si executia unui program de masuri preventive ce au ca scop reducerea la minim a gradului de expunere la vibratii: Desfasurarea unui program de intretinere preventiva a utilajelor: inlocuirea pieselor uzate, verificarea starii lagarelor si a angrenajelor si inlocuirea lor daca se constata ca sunt defecte, verificarea ca presiunea din pneuri sa fie corecta, etc. Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a acelor utilaje care produc un nivel ridicat de vibratii si care nu admit modificari in vederea reducerii vibratiilor mecanice. Introducerea de sisteme de amortizare si suspensie a scaunelor si a cabinelor mijloacelor de transport. Selectarea pneurilor antivibratii pentru echipamentele si vehiculele de transport. Achizitionarea de utilaje si scule cu design ergonomic si manere antivibratii, cat si a vehiculelor si a altor mijloace de transport prevazute cu sisteme antivibratii pentru protectia operatorului. Reducerea timpilor de expunere prin rotatia sarcinilor de munca, prin stabilirea de pauze periodice, etc. Limitarea vitezei de circulatie in zonele de receptie, incarcare si descarcare a marfii. Stabilirea de controale medicale periodice.
136
Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile si masurile de prevenire si protectie specifice expunerii la vibratii mecanice. Realizarea unei monitorizari a sanatatii specifice riscurilor aferente sarcinilor de serviciu pe care le desfasoara angajatii expusi.
C. EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE

Angajatii din sectorul morarit si panificatie sunt, de multe ori, expusi unor conditii termohigrometrice care ar putea fi daunatoar pentru sanatatea lor. In timpul sezonului cald, lucratorii pot fi expusi unui exces de caldura si umiditate provocat de expunerea la temperaturi ridicate, umiditate excesiva, ventilatie insuficienta sau curenti de aer puternici sau combinatia acestor factori. De asemenea, si in sezonul rece, chiar daca activitatea este redusa, lucratorii pot fi expusi temperaturilor scazute, curentilor de aer puternici sau combinatiei acestor factori, datorita spatiilor mari, neclimatizate adecvat, cat si a activitatilor in spatii deschise. Exista o serie de variabile care caracterizeaza mediul termic si senzatia de disconfort termic pentru angajat care influenteaza in mod direct conditiile de lucru in acest sector: Temperatura; Umiditatea; Viteza de circulatie a aerului. Conditiile mediului ambiant de la locul de munca nu trebuie sa constituie o sursa de disconfort pentru personal, fiind necesara evitarea valorilor de temperatura si umiditate extreme si respectarea urmatoarelor valori orientative:
Conditii de confort termic

Temperatura: intre 14o si 25C Viteza aerului mai mica de 0,25 m/s Umiditate: intre 30 si 70 % Reimprospatarea aerului mai mare de 50 m3/h/angajat
137
In sectorul morarit si panificatie aceste valori nu sunt intotdeauna respectate, astfel ca este necesara luarea de masuri in vederea prevenirii riscurilor pentru sanatatea lucratorilor, consecinta acestei situatii. In acest caz, masurile organizatorice sunt un factor cheie n vederea reducerii consecintelor riscurilor ce rezulta din expunera la conditii termo-higrometrice extreme. Cele mai importante sunt: Stabilirea pauzelor fixe frecvente si permiterea pauzelor in functie de nevoile angajatilor. Stabilirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura posibilitatilor desfasurarea activitatii in zone deschise in perioadele caniculare sau frig extrem. Planificarea rotatiei angajatilor pentru sarcinile de munca care necesita desfasurarea activitatii in conditii termice extreme. Organizarea activitatii de munca astfel incat expunerea la conditiile termice defavorabile sa fie minima. In plus, in cazul conditiilor termo-higrometrice care presupun un risc pentru sanatatea angajatilor, angajatorii trebuie sa aplice o serie de masuri de prevenire care, in mod generic, atat pentru expunerea la caldura cat si la frig, sunt urmatoarele: Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile profesionale datorate expunerii la caldura sau la frig, cat si la masurile de prevenire care trebuie adoptate pentru evita sau a reduce la minim aceste riscuri. In plus, trebuie sa informeze si instruiasca angajatii pentru recunoasterea simptomelor specifice afectiunilor provocate de expunerea la conditii termo-higrometrice extreme si aplicarea masurilor de prim ajutor. Punerea la dispozitia angajatilor expusi acestor riscuri a echipamentelor individuale de protectie necesare, cat si a imbracamintii adecvate pentru fiecare activitate si supravegherea utilizarii acestora. Garantarea monitorizarii starii de sanatate a angajatilor pentru a evalua corect efectele expuneri la conditii de temperatura si umiditate extreme (existenta de probleme cardiovasculare, respiratorii, renale, ingestia de alcool sau medicamente, etc).
D. AGENTI CHIMCI
In categoria noxelor chimice din industria moraritului si panificatiei, un rol deosebit de important il are praful care rezulta in timpul proceselor de productie.
138
Praful de faina si cel de cereale pot crea atmosfere extrem de inflamabile cu risc de incendiu si explozie si pot provoca probleme respiratorii, cum ar fi astmul bronsic profesional sau iritatii ale ochilor, nasului si pielii (dermatite profesionale). Efectele negative ale prafului de faina asupra organismului uman si a sanatatii acestuia sunt: Iritante: iritatia pielii sau a mucoaseli respiratorii in contact cu praful de faina. Pneumoconioze: afectiuni pulmonare. Alergenice: efectul alergic dermic sau respirator al prafului de faina. Praful de faina, agent chimic sensibilizant Agentii chimici sensibilizanti sunt substante si preparate care prin inhalare sau cutanat, pot provoca o reactie de hipersensibilitate si efecte negative asupra sanatatii, in cazul unor expuneri repetate. Expunerea la agentii chimici in sectorul de morarit-panificatie, in principal expunerea la praf de faina si cereale poate provoca afectiuni ale cailor respiratorii, afectiuni ale pielii sau conjunctive. Expunerea la praful de faina in industria de morarit si panificatie are in primul rand efecte iritante si sensibilizante (alergice) asupra aparatului respirator. Efectul de sensibilizare se manifesta clinic dupa o perioada de latenta, sub forma de astm, in timp ce efectul iritativ se manifiesta sub forma de afectiuni inflamatorii asupra aparatului respirator (alveolita si bronsita). In continuare sunt aratate limitele de expunere profesionala pentru agentii chimici in ceea ce priveste concentratiile de praf de cereale (grau, orz, ovaz) si faina in fractiune inhalabila: 2 AGENT CHIMIC Faina, fractie inhalabila 3 Cereale praf (grau, ovaz, orz) LIMITE ADOPTATE (mg/m3) 4 4
Inhalarea prafului de faina determina pe termen lung o sensibilizare a cailor respiratorii si/sau a pielii si poate produce o alergie lucratorului expus. Daca se depasesc limitele concentratiilor legal admise in mediul de lucru, pe durata expunerii prelungite in timpul unui schimb de lucru, pot aparea tulburari respiratorii cum ar fi astmul bronsic, iar la nivel cutanat se poate produce dermatita alergica.
2Institutul
de Securitate si Igiena la Locul de Munca, Limitele de Expunere Profesionala pentru Agenti Chimici in Spania, 2007 3 Fractiune mai mica de 10 microni care pot patrunde in sistemul respirator
139
De asemenea, praful generat in procesul de macinare al cerealelor pentru obtinerea fainii poate contine spori de ciuperci parazite care s-au dezvoltat in procesul de depozitare neadecvata, in silozurile de cereale (conditii de umiditate). Astfel, pulberile organice pot provoca boli respiratorii (astmul brutarului). Aspergillus si Penicilium sunt de obicei prezente in atmosfera instalatiilor din cadrul sectorului de morarit - panificatie. Acestea pot provoca tulburari respiratorii de natura alergica (alveolita alergica) si afectiuni alergice ale pielii (dermatite de contact) produse de continutul de ciuperci din praf, unde predomina astfel de microorganisme. Masuri Preventive Pentru a preveni efectele daunatoare asupra sanatatii lucratorilor din sectorul morarit - panificatie, masurile de prevenire trebuie sa fie aplicate in ordinea prioritatilor: asupra sursei emitatoare, asupra mediului de munca si asupra lucratorului. Asupra sursei emitatoare:

Selectionarea echipamentelor de lucru adecvate. Izolarea proceselor productive generatoare de praf. Realizarea lucrarilor de intretinere preventiva a instalatiilor si echipamentelor de
lucru. Asupra mediului de munca:

Realizarea curateniei periodice in spatiile si la posturile de lucru. Semnalizarii riscului biologic si a celui chimic. Dotarea cu sisteme de ventilatie generala adecvate sau cu hote de evacuare (filtrele acestor aparate trebuie curatate periodic). Prelevarea periodica de probe de aer. Utilizarii de vopseluri antifungice pentru vopsirea peretilor si tavanelor si realizarea inspectiilor periodice pentru detectarea dezvoltarii ciupercilor.
Asupra persoanelor expuse:

Informarea si formarea lucratorilor. Dotarea lucratorilor expusi cu echipamente individuale de protectie respiratorie (masti, semi-masti) si pentru protectia ochilor. Separarea lucratorului de sursa de contaminare, atunci cand este posibil. Curatarea fainii si a prafului nu se fa face prin maturare sau cu aer comprimat si se va face prin aspirare, pentru evitarea dispersiei particulelor in aer.
140
Regimul general al substantelor chimice HG nr. 1218/2006 stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici. De asemenea, regimul, clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase este reglementat si de urmatoarele acte normative: Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Clasificare, ambalare si etichetare HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase; Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului institutional n domeniul managementului substantelor chimice; Hotararea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, Hotararea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003; Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; Corecta gestiune a produselor chimice incepe cu identificarea acestora in cadrul procesului productiv. Ulterior se va efectua o evaluare a gradului de expunere care, in functie de caz, va putea fi calitativa sau cantitativa si in final, in functie de rezultatul evaluarii, se vor stabili masurile de prevenire si control necesare. Identificarea Angajatii trebuie sa fie informati cu privire la pericolul pe care il reprezinta produsele chimice si precautiile care trebuie luate la manipularea lor. Din acest motiv, produsele chimice periculoase
141
trebuie sa fie etichetate si insotite de fisa cu date de securitate, accesibila lucratorilor care manipuleaza si/sau utilizeaza aceste produse. Astfel, prin intermediul pictogramelor privind siguranta, a indicatoarelor de pericol si a recomandarilor privind prudenta in manipularea acestora stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP), se vor oferi informatiile necesare cu privire la produsele ce se vor utiliza. Evaluarea Conform HG nr. 1218/2006, Capitolul II, Sectiunea 1, art. 12 si 13, angajatorul este obligat sa evalueze posibilele riscuri ce rezulta din utilizarea de agenti chimici la locul de munca. Aceasta evaluare trebuie sa cuprinda: Identificarea produselor periculoase la locul de munca. Proprietatile periculoase ale agentilor chimici si identificarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea lucratorilor in ceea ce priveste respectivii agenti chimici. Tipul, nivelul, durata de expunere si angajatii expusi. Conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor astfel de agenti, inclusiv cantitatile acestora.Cantitatile depozitate si utilizate de catre acestia. Efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza a fi luate. Evaluarea poate fi calitativa sau cantitativa fiind necesara realizarea unor masuratori. Ideal ar fi ca prima data sa se efectueze o evaluare calitativa si in functie de rezultate sa se efectueze si evaluarea cantitativa. Acestea ofera informatii valabile si fiabile cu privire la gradul de expunere, iar pentru aceasta este necesara identificarea posturilor de lucru care vor fi evaluate in vederea stabilirii gradului de expunere si a strategiei de urmat. Se va baza pe masuratori cantitative exacte in ceea ce priveste expunerea la anumiti agenti chimici, in anumite posturi concrete si permite compararea respectivelor valori cu valorile limita stabilite conform Anexei nr.1 din HG nr.1218/2006. Masuri preventive Se pot stabili diferite tipuri de masuri preventive, intotdeauna luandu-se in considerare rezultatul evaluarii anterioare.
142
PRIORITATE LA ALEGEREA MASURILOR PREVENTIVE
1.Eliminarea riscului. 2.Controlul si reducerea riscului. 3.Aplicarea unei proceduri de protectie adecvata a angajatului.
Daca riscul nu poate fi eliminat prin masuri tehnice (izolarea sursei de emisie a agentului chimic), trebuie sa se incerce diminuarea efectului acestuia cat mai mult posibil. Printre aceste masuri amintim:

Substituirea agentului chimic prin altul mai putin periculos. Substituirea proceselor sau echipamentelor sau modificarea celor deja existente.
Semnalizarea de avertizare care ajuta angajatii sa lucreze intr-o maniera sigura. Elaborarea de proceduri standard de lucru care sa ghideze angajatii astfel incat activitatile care implica prezenta agentilor chimici sa se desfasoare in siguranta. Limitarea timpului de expunere si a numarului de angajati expusi. Instruirea angajatilor cu privire la produsele care se manipuleaza, mai exact cu privire la:

Riscurile expunerii. Utilizarea in siguranta a acestora si masurile preventive pe timpul utilizarii lor. Echipamente colective si individuale de protectie recomandate la manipularea produselor. Actiuni in caz de urgenta si prim ajutor.
Efectuarea controalelor medicale, atat la angajare, cat si a celor periodice, conform HG 355/2007, respectandu-se continutul acestora stabilit in functie substanta/substantele periculoase la care sunt expusi lucratorii. Oferirea echipamentelor individuale de protectie si supravegherea utilizarii acestora, mai exact:
A echipamentelor care confera protectie cutanata: manusi, imbracaminte speciala, bocanci;
143
A echipamentelor care confera protectie respiratorie: semimasti, masti cu filtru, echipamente de respiratie autonome.
Masuri generale de luat in considerare la momentul manipularii produselor chimice periculoase: Citirea etichetei si atentionarile de pericol inainte de utilizarea produsului. Inchiderea recipientelor odata extrasa cantitatea de produs necesara si pastrarea ordinii si curateniei la postul de lucru. Respectarea procedurilor privind securitatea la locul de munca la efectuarea operatiunilor de manipulare a produselor chimice. Utilizarea obligatorie a echipamentelor individuale de protectie specifice pentru manipularea fiecarui produs in parte. Produsele, textilele si hartiile impregnate cu agenti chimici periculosi trebuie aruncate in recipiente inchise. Se vor gestiona ca reziduri conform legislatiei in vigoare. Nu se va fuma, bea, manca in prezenta produselor chimice. Depozitarea produselor chimice Locul de amplasare a depozitelor trebuie:
sa fie usor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc); sa fie, pe cat posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite. Depozitele deschise pentru agenti chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distanta de 20m fata de cladirile industriale si la 50m fata de cladirile sociale si sanitare ale complexului industrial.
sa fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fara risc de confuzie, prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse corozive, etc.
Depozitarea agentilor chimici se face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozie. Agentii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi si sunt ambalati in lazi, saci sau baloturi se depoziteaza in stive cu randuri intretesute. Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel incat sa nu fie posibila caderea acestora. Se va scrie la loc vizibil sarcina maxima admisa care nu trebuie depasita.
144
Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa, pe ambalaj sau prin etichetare. Recipientii in care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistenti la coroziune. Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare privind natura produsului depozitat. In cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si capacitatea de depozitare. Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila. Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat/dotata cu un indicator care sa permita controlul nivelului de umplere. Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care:

sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat; sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului; sa permita evacuarea apelor fluviale.
Toate rezervoarele sau cisternele fixe continand substante inflamabile trebuie sa fie legate la pamant. Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existand pericol de incendiu. Este recomandabil sa se depoziteze impreuna agentii chimici apartinand aceleasi clase. Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:

depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici incompatibili; depozitarea in localuri diferite sau in compartimente inchise; depozitarea in dulapuri speciale pentru produse inflamabile; depozitarea in spatii exterioare ventilate natural.
In cazul depozitelor inchise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator. Ideala este o ventilatie mecanica, dar in lipsa acesteia, depozitele trebuie sa aiba cel putin o ventilatie naturala cu intrare de aer in zona inferioara a incaperii si iesire de aer pe partea opusa a incaperii, in zona superioara. Toate echipamentele utilizate in cadrul depozitelor de agenti chimci inflamabili trebuie sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie. Amenajari pentru situatiile de urgenta.
mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie disponibile in locuri accesibile, semnalizate corespunzator; caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.
145
Pentru incarcarea/descarcarea agentilor chimici este recomandabila elaborarea unei proceduri care sa precizeze obligatiile transportatorului si ale celui care face receptia. Aceasta procedura va contine si planul de circulatie al vehiculului in intreprindere, modul de operare, protectia individuala si masurile in caz de accident. Locurile de incarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare. Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie instruiti corespunzator, in privinta sarcinilor de lucru cat si in privinta:

riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci; masurilor preventive; eliminarii deseurilor periculoase; planului de actiune in caz de avarii sau incendiu; acordarii primului ajutor.
Toti recipientii in care se afla agenti chimici trebuie etichetati corespunzator.
E. AGENTII BIOLOGICI
Protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici pe timpul executarii sarcinilor de munca este reglementata prin Hotararea de Guvern nr. 1092 din 2006. Identificarea si evaluarea riscului expunerii la agentii biologici implica efectuarea unei serii de studii si actiuni care se pot grupa in doua etape succesive: 1. Identificarea teoretica a riscurilor, ceea ce presupune culegerea generala a informatiilor stiintifice (privind expunerea, rezervoarele organice, informatiile stiintifice si posibilele studii epidemiologice). 2. Evaluarea posturilor de lucru cu risc si a angajatilor expusi. Va cuprinde definirea urmatoarelor aspecte: Descrierea postului de lucru. Probabilitatea de diseminare a materialului infestat atat in procesul obisnuit cat si in mod accidental. Cai de patrundere: prin rani, contact prin proiectarea de lichide contaminate, inhalarea de aerosoli. Frecventa expunerii. Factori privind organizarea si procedurile de lucru.
146
Cunoasterea posibilelor riscuri de catre angajat, conform instruirii sale initiale si a celei primite cu privire la postul sau de lucru. Posibilitatea stabilirii de masuri preventive cat si urmarirea aplicarii lor. Posibilitatea evaluarii nivelurilor de expunere in acele cazuri in care este posibila masurarea sau identificarea agentului biologic la postul de lucru. Agentii biologici se clasifica, in functie de riscul de infestare, in patru grupuri, iar caracteristicile acestora in functie de grupul din care fac parte sunt urmatoarele:
CARACTERISTICILE AGENTILOR BIOLOGICI IN FUNCTIE DE GRUPUL DE RISC

GRUP RISC DE INFESTARE Putin probabil sa produca o boala la om Poate produce o boala si constituie un pericol Improbabila pentru lucratori Poate produce o boli grave si constituie un serios Probabil pericol pentru lucratori Provoaca o boala grava si constituie un serios pericol pentru angajati Ridicat RISC DE PROPAGARE IN COLECTIVITATE Nu PROFILAXIE SAU TRATAMENT EFICACE Nu este necesar In general, exista o
profilaxie sau un tratament eficace In general, exista o
profilaxie sau un tratament eficace In general, nu exista o profilaxie sau un tratament eficace
Activitatile specifice sectorului morarit si panificatie nu presupun intentia deliberata de a manipula agenti biologici sau de a-i utiliza in cadrul activitatii curente, riscul expunerii existand doar in etapa receptiei materiilor prime si in etapa de spalare-curatare a acestora, datorita eventualelor microorganisme, bacterii, etc prezente in masa de cereale sau fainuri. De aceea, masurile preventive principale care trebuie sa fie adopte in cadrul firmei se bazeaza in mod fundamental pe urmatoarele: Reducerea riscurilor:
147
Stabilirea si realizarea unui program de curatenie, dezinfectare, deratizare si dezinsectie. Realizarea unei curatenii periodice la locul de munca. Pastrarea unei corecte ventilatii naturale sau artificiale in cadrul instalatiilor de lucru. Realizarea unei gestiuni adecvate a reziduurilor. Instalarea plaselor de tantari si a capcanelor pentru insecte. Utilizarea manusilor si a semimastilor la manipularea materiilor prime. Masuri de igiena Utilizarea vestiarelor in mod corect: pastrarea in compartimente separate a hainelor de lucru, echipamentelor de protectie, hainelor de strada. Angajatii trebuie sa dispuna, in cadrul programului de lucru, de 10 minute pentru efectuarea igienei personale inainte de ora mesei si alte 10 minute inainte de plecarea de la locul de munca. Firma trebuie sa se ocupe de spalarea imbracamintii de lucru pentru toti angajatii expusi la riscuri biologice. Pastrarea unui grad inalt de igiena personala, prin spalarea mainilor ori de cate ori va fi necesar, cu apa calda si sapun. Nu se va manca, nu se va bea si nu se va fuma in zonele de lucru. Alte masuri Garantarea supravegherii starii de sanatate a angajatilor expusi la riscuri biologice si monitorizarea ca acestia sa efectueze consultarile medicale corespunzatoare. Crearea unei liste cu angajatii expusi si afectati si pastrarea ei pentru o perioada de 10 ani. Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile biologice si masurile preventive pe care le pot aplica, ca de exemplu masurile de igiena.
VIII. DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE IN SECTORUL MORARIT SI PANIFICATIE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA.
In continuare se prezinta orientarile preventive care se considera ca pot contribui la scaderea riscurilor ergonomice si psihosociologice existente in cadrul firmelor ce activeaza in sectorul
148
morarit si panificatie din Industria Alimentara. In cadrul acestui capitol vor fi prezentate masurile privind supraefortul fizic si oboseala mentala.
A. SUPRAEFORTURI DATORATE MANIPULARII MANUALE A MASELOR

HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatea pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare, mentioneaza in Capitolul 2, art. 4 ca angajatorul trebuie sa ia masurile tehnico-organizatorice necesare sau sa utilizeze mijloace corespunzatoare, in special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori. MANIPULAREA MANUALA A INCARCATURILOR
Orice operatiune de transport sau ridicare a unei incarcaturi de catre unul sau mai multi angajati ca de exemplu ridicarea, asezarea, impingerea, tractiunea sau deplasarea, care datorita caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice neadecvate presupun riscuri pentru angajati, mai ales pentru regiunea dorsolombara. Manipularea manuala a incarcaturilor poate genera leziuni osteomusculare, in principal dorsolombare. Desi aceasta categorie de afectiuni poate avea o cauza extraprofesionala sau chiar o predispozitie personala, conditiile de munca pot declansa sau agrava aceste afectiuni. De aceea, este necesara adoptarea de masuri preventive.``
Masuri preventive generale In masura posibilitatilor, automatizarea sau mecanizarea proceselor - de exemplu: liniile complete de procesare, conveierele, motostivuitoare, etc. - reprezinta modalitatea cea mai eficienta pentru a evita sau reduce supraeforturile necesare manipularii manuala a maselor.
149
Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile ce rezulta din manipularea manuala a maselor cat si cu privire la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sa le respecte. Este, de asemenea, obligatorie monitorizarea sanatatii angajatilor cu scopul de a preveni producerea sau agravarea afectiunilor/leziunilor ce rezulta din manipularea manuala a maselor. Atunci cand nu se poate evita manipularea manuala a incarcaturilor, trebuie sa se efectueze inainte o evaluare, luandu-se in considerare factorii de risc ai incarcaturii, care sa stabileasca daca riscurile sunt tolerabile sau nu. Daca riscurile sunt tolerabile, nu va fi necesara aplicarea masurilor preventive, totusi activitatea va fi supravegheata. Daca din evaluare rezulta ca riscul nu este tolerabil, este necesara luarea masurilor oportune, in functie de situatia concreta, pentru a-l reduce pana la un nivel tolerabil:
Utilizarea metodelor de ajutor mecanice, ca de exemplu folosirea utilajelor de paletizare. Reducerea sau reproiectarea incarcaturii: prin reducerea dimensiunii sale, a greutatii, etc. Organizarea activitatii: se va cauta ca manipularea sa fie mai facila organizand sarcinile de lucru astfel incat sa se evite intoarcerile, inclinarile, intinderile, impingerile inutile. Se recomanda organizarea operatiunilor de depozitare astfel incat obiectele cele mai usoare sa se aseze pe rafturile cele mai de sus sau cele mai joase, cele din centru fiind alocate obiectelor mai grele. De asemenea, se vor stabili perioade de odihna corespunzatoare si se va introduce rotatia la efectuarea sarcinilor de munca, atunci cand celelalte sarcini nu implica o activitate fizica mare sau nu presupun folosirea acelorasi grupuri musculare si articulatii.
Imbunatatirea mediului de lucru, prin evitarea diferentelor de nivel, a scarilor, a spatiilor inguste, a temperaturilor extreme, etc.
Masuri preventive pentru lucratori Este importanta monitorizarea lucratorilor in ceea ce priveste corecta manipulare manuala a maselor, luand in considerare directii ca: Reducerea, in masura posibilitatilor, a greutatii incarcaturilor de manipulat.
150
Realizarea manipularii manuale a incarcaturilor pe suprafete stabile si plane, evitanduse transportul acestora pe scari fixe sau mobile atunci cand greutatea sau dimensiunile acestora pot sa compromita siguranta angajatului. Utilizarea echipamentelor mecanice puse la dispozitie de catre firma: transpaleti, motostivuitoare, etc. Evitarea efectuarii de intoarceri, flexiuni sau extensii ale corpului pe timpul manipularii manuale a incarcaturilor. Analizarea traseului de efectuat si eliberarea spatiului de obstacolele existente. Distribuirea echilibrata a incarcaturii si, daca este posibil, impartirea acesteia in pachete mai mici. Aplicarea metodelor corecte de manipulare manuala a incarcaturilor atunci cand poate evitata, astfel:
Asezarea picioarelor:

Apropiati-va de incarcatura. Departati usor picioarele. Aduceti un picior mai in fata in raport cu celalalt. Indoiti picioarele pastrand spatele drept. Nu flexati prea mult genunchii. Nu intoarceti corpul si nici nu adoptati posturi fortate. Ridicati ferm incarcatura folosind ambele maini. Apropiati incarcatura de corp. Ridicati-va usor, extinzand picioarele cu pastrarea spatelui drept. Nu miscati brusc incarcatura. Aveti grija sa nu efectuati niciodata intoarceri. Pastrati incarcatura lipita de corp pe intreaga perioada de timp alocata ridicarii. Depozitati incarcatura si dupa aceea ajustati-o daca este necesar. Efectuati ridicari la distante de timp.
Adoptarea posturii de ridicare:

Apucarea ferma:

Ridicarea usoara:

B. SUPRAEFORTURI DATORATE POSTURILOR(POZITIILOR) FORTATE

POZITII FORTATE Sunt acele pozitii de lucru adoptate care
151
Sarcinile de munca din sectorul morarit si panificatie care presupun posturi fortate si care afecteaza in corpul, bratele si picioarele sunt cele corespunzatoare lucrului la banda (sortare, curatare, ambalare), igienizarii ambalajelor, descarcarii sau incarcarii in zonele de receptie, depozitare si distributie. Adoptarea acestor posturi provoaca numeroase leziuni osteomusculare lucratorilor care executa aceste sarcini de munca. De aceea, este necesara stabilirea si implementarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare acestui risc. Masuri preventive generale Trebuie sa se ofere angajatilor informatiile si instruirea specifica in vederea evitarii producerii leziunilor osteomusculare datorate posturilor fortate. In ceea ce priveste mijloacele auxiliare folosite de catre angajati pentru transportul incarcaturilor ( transpaleti, carucioare, etc), trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
Ajustarea la inaltimea angajatului, astfel incat spatele sa nu fie incovoiat pe timpul manevrarii acestor echipamente. Diminuarea greutatii incarcaturilor transportate pentru exercitarea unei forte mai mici la impingere. Lucratorii care manevreaza aceste echipamente vor evita tractarea lor, fiind recomandata impingerea acestora.
Trebuie sa se realizeze periodic si ori de cate ori este nevoie intretinerea echipamentelor si ustensilelor de lucru folosite, astfel incat sa nu fie necesara depunerea unui efort suplimentar sau adoptarea unei posturi inadecvate. Echipamentele individuale de protectie vor fi asigurate astfel incat sa corespunda dimensiunilor anatomice ale lucratorilor. In special, manusile de protectie trebuie sa se ajusteze bine pe maini si sa nu reduca sensibilitatea utilizatorilor, pentru a evita aplicarea unei forte mai mari decat cea necesara.
152
Trebuie sa se efectueze monitorizarea sanatatii angajatilor, prin consultatii medicale periodice specifice, in vederea prevenirii leziunilor osteomusculare. Masuri preventive pentru lucratori Este recomandat ca mainile sa fie aliniate antebratelor, astfel incat solicitarea incheietrurilor sa fie cat mai redusa; ca spatele sa fie mentinut drept, sa nu se incline capul iar umerii sa ramana in pozitia naturala. Se va asigura o accesare usoara si rapida a telecomenzilor si a instrumentelor/uneltelor folosite, favorizandu-se astfel pozitiile de munca naturale, respectand urmatoarele recomandari:

Se va evita asezarea acestor elemente deasupra inaltimii umerilor. Nu se vor aseza ustensilele de lucru in spatele corpului, pentru a evita intoarcerile. Se va evita inclinarea corpului, pozitionand obiectele sau ustensilele de lucru in raza de actiune a bratelor. In cazul in care trebuie sa schimbata directia, se vor evita rasucirile trunchiului, fiind preferata inoarcerea intregului corp.
In masura posibilitatilor, trebuie schimbata postura pe parcursul unei zile munca si trebuie favorizata alternarea sarcinilor de munca pentru a folosi diferite grupuri musculare. Se vor intercala pauze insotite de exercitii de intindere opuse posturii mentinute pe parcursul desfasurarii sarcinii de munca pentru a permite relaxarea grupurilor musculare implicate. Se va alterna activitatea de munca prestata pe scaun cu cea in picioare, folosind un suport pentru a pastra un picior mai sus decat celalalt (alternativ), intotdeauna cand se va ramane in pozitia picioare perioade lungi de timp. Se vor evita eforturile prelungite si aplicarea unei forte manuale excesive, mai ales in miscarile de prindere, flexo-extensie si rotatie. Mai exact, pentru activitatile de munca care se desfasoara in picioare:
Se va evita postura statica, mergand pe jos daca este posibil, pentru ca astfel coloana vertebrala sa fie mai putin afectata. In ceea ce priveste incaltamintea, aceasta nu trebuie sa fie nici cu toc inalt dar nici complet plana, fiind recomandat un toc cuprins intre 1,5 si 3 cm.
153
In cazul in care se lucreaza cu bratele, iar pozitia de munca este in picioare, spatiul va fi astfel amenajat incat se se evite adoptarea constanta a unei posturi cu capul aplecat sau cu spatele indoit.
C. INCARCATURA MENTALA
Sarcina de munca presupune intotdeauna cerinte fizice si mentale, diferentiindu-se astfel munca fizica de cea mentala, intelectuala, in functie de tipul de activitate predominanta. In multe situatii, activitatea mentala este determinanta pentru o corecta desfasurare a procesului de productie. INCARCATURA MENTALA
Nivelul de activitate intelectuala necesar executarii sarcinii de munca Incarcatura mentala este determinata de cantitatea si tipul de informatii care trebuie procesate de un lucrator in cadrul postului de lucru in vederea executarii sarcinilor sale de munca. De asemenea, incarcatura mentala este influentata si de mediul de munca, de elementele specifice organizarii muncii, dar si de factori extraprofesionali (mediu familial, conditii de trai, etc.). Daca intensitatea si cantitatea de efort mental depaseste posibilitatea de raspuns a unui individ, acest lucru poate produce oboseala mentala, fapt ce determina o serie de disfunctionalitati fizice si psihice, cat si diminuarea randamentului, a capacitatii de concentrare, a atentiei. Pentru evitarea acestei situatii sunt necesare masuri de prevenire: Oferirea in cadrul fiecarei faze a procesului de munca a informatiei necesare si posibilitatea participarii lucratorilor la luarea deciziilor. Evaluarea nivelului de experienta, a formarii si a capacitatii angajatilor inainte de stabilirea sarcinilor si responsabilitatilor. Varierea continutului sarcinilor de serviciu si aplicarea metodei de rotatie pe posturi. Asigurarea si pastrarea unor conditii adecvate ale mediului de munca, respectiv a iluminatului, temperaturii, umiditatii in cadrul punctului de lucru. Facilitarea si stimularea comunicarii dintre anagajati, dintre diferitele departamente si dintre angajati si superiorii lor. Stimularea spiritului de colegialitate si de munca in echipa.
154
Stabilirea, in masura in care procesele de productie o permit, unei autonomii a lucratorilor in ceea ce priveste controlul si modul de realizare a sarcinilor de munca. Stabilirea de pauze, mai ales in turele de noapte. Stabilirea unui sistem de ture stabile si predefinite care sa nu afecteze viata de familie a lucratorilor.
155
BIBLIOGRAFIE
1. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA SALUD EN EL TRABAJO (2007). Riesgos emergentes. Observatorio Europeo de Riesgos. http://www.osha.europa.eu. [Agentia Europeana pentru securitatea si sanatatea muncii (2007). Noi riscuri profesionale. Observatorul european de Riscuri Profesionale.] 2. ACGIH. "Threshold Limit Values for Chemical Substances and Physical Agents". [American Conference of Industrial Hygienists (ACGIH) Valori limit de prag pentru substanele chimice i ageni fizici] 3. BUILDING AND WOOD WORKERS INTERNATIONAL BWI Protecting health and safety at work, Geneva, Switzerland. (April 2006) [Lucratorii din Construc ii i Industria Lemnului . Protejarea snt ii i securitii la locul de munc; Geneva ,2006] 4. 5. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riesgos psicosociales en el trabajo: teora y prctica [Riscuri psihosociale in munca: teoria si practica] FIELDING, JONATHAN E: Promocin de la Salud en el Lugar de Trabajo. Enciclopedia de Salud y Seguridad en el Trabajo, Tomo I, Art.15.9.[ FIELDING, JONATHAN E Promovarea sanatatii la locul de munca, Enciclopedia Securitatii si Sanatatii in Munca, Tomul I, Articolul15.9] 6. FOOD INFORMATION SHEET, Slips and trips: Summary guidance for the food industry FIS6 HSE Books (1996) [Fia de informaii alimentara,: Rezumat pentru industria alimentar, 1996] 7. FOOD INFORMATION SHEET FIS22 HSE ,Preventing slips in the food and drink industries: Technical update on floor specifications (1999) [Fia de informaii alimentara,:Prevenirea caderilor la acelasi nivel in industria alimentara si de bauturi. Specificatii tehnice ale tipurilor de pardoseli ] 8. FRAILE CANTALEJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Los mapas de riesgos. Conceptos. Metodologia y aplicacin en la elaboracion del mapa de riesgos de LA RIOJA. Revista SALUD Y TRABAJO - 1986. [FRAILE CANTALEJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Hartile de Riscuri. Concepte. Metodologie si aplicare in elaborarea hartii de riscuri pentru comunitatea economica La Rioja. Revista Sanatate si Munca,1986]
156
9.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgos y medidas preventivas bsicas en el sector de la panadera, 2007 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-Riscuri si masuri preventive bazice in sectorul de panificatie, 2007]
10.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Informe de situacin del parque de maquinaria de la industria alimentaria, 2005 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-Raport despre starea echipamentelor de munca in industria alimentara, 2005]
11.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgos en confiteras y panaderas, 2004 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor ProfesionaleRiscuri in patiserii si brutarii, 2004]
12.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Plan de actuacin para la implantacin de la cultura preventiva en la industria agroalimentaria, 2004 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- Plan de actiune pentru implementarea unei culturi preventive in industria agroalimentara, 2004]
13.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgos en las panaderas: los riesgos psicosociales, 2003 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-Riscuri in brutarii; riscuri psihosociale, 2003]
14.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgos en el sector de panaderas, 2001 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor ProfesionaleRiscuri profesionale in panificatie, 2001]
15. 16.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- Brutaria- Ce riscuri putem intalni 2005] FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES,AIN-guia para la evaluacin de riesgos en industrias alimentarias [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-AIN ghid pentru evaluarea riscurilor in industria alimentara]
17.
FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO., Cdigo de buenas prcticas en la Industria Alimentaria, 2004 [ Cod de bune practici in industria alimentara, 2004]
18.
FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO.,Fichas de Seguridad, Riesgos derivados del uso de equipos de trabajo [ Fise de securitate- Riscuri dervate de la folosirea echipamentelor de munca]
157
19.
Frank R. Spellman,Revonna M Bieber, Occupational Safety and Health Simplified For The Food Manufacturing Industry, Government Institutes, (USA), 2008 [Securitate si sanatate in Munca Simplificata pentru Industria Alimentara Prelucratoare, Institutele Guvernului SUA, 2008]
20.
GARCA GMEZ MONTSERRAT(INSHT MADRID): Los mapas de riesgos. Concepto y metodologa para su elaboracin, Revista Sanidad e Higiene Pblica, 1994, Vol. 68,Numero 4 [Hartile de riscuri. Concepte si metodologa folosite pentru elaborarea lor. Revista de Igiena si Sanatate Publica]]
21.
GARCA MOLINA, CARLOS, INSHT- IBV, Manual para la Evaluacin y Prevencin de Riesgos Ergonmicos y Psicosociales en PYME Madrid, 2003 [Manual pentru evaluarea si prevenirea riscurilor ergonomice si psihosociale in IMM-uri, Madrid, 2003]
22. 23.
GUASH, J. y otros tcnicos del INSHT. Higiene industrial. INSHT, 2002.[ Igiena Industriala, Institutul National de Securitate si Igiena in Munca 2002] Gua tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico. Real decreto 614/2001[ Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscului electric. Decretul Regal 614/2001, Spania]
24.
Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los equipos de trabajo. Real decreto 1215/1997 [ Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea risculrilor relationate cu utilizarea echipamentelor de munca. Decretul Regal 1215/1997, Spania]
25.
INSTITUTO ASTURIANO PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, II Gua de Recursos sobre la Prevencin de Riesgos Laborales"[Institutul Asturian pentru prevenirea Riscurilor profesionale- Ghidul de resurse pentru prevenirea riscurilor profesionale]
26.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Guia Tcnica de equipos de trabajo [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic pentru echipamentele de munca]
27.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Guia Tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscului electric]
28.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 52, Consignacin de Mquinas [Institutul National de Securitate si Igiena in
158
Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 52-Oprirea si blocarea echipamentelor de munca] 29. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 86, Dispositivos de parada de emergencia [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 86 Dizpozitive de oprire de urgenta] 30. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 224 Brucelosis: normas preventivas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 224, Bruceloza, norme de prevenire] 31. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 371:Informacin sobre productos qumicos [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 371Informatii despre produse chimice ] 32. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 635: Clasificacin, envasado y etiquetado de las substancias peligrosas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 635 Clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase] 33. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los lugares de trabajo [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaGhidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscurilor profesionale relationate cu locurile de munca] 34. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Manual de procedimientos de prevencin de riesgos laborales. Gua de elaboracin (NIPO 211-05-025-5) [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Manual de proceduri de prevenire a riscurilor profesionale. Ghidul de elaborare] 35. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). Gua tcnica de manipulacin manual de cargas, elaborada a raz de la disposicin final del Real Decreto 487/1997 [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaGhidul tehnic de manipulare manuala a maselor elaborat dupa dispozitiile finale ale Decretului Regal 487/1997]
159
36.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 89: Cinta transportadora de materiales a granel. [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 89 Benzi transportoare a materialelor in vrac]
37.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 680: Extincion de incendios: plan de revision de equipos. [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 680 Masuri de stingere a incendiilor : plan de revizie a echipamentelor ]
38.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 713: Carretillas elevadoras automotoras (I): conocimientos basicos para la prevencin de riesgos [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaNota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 713 Motostivuitoare (I) Cunostinte bazice pentru prevenirea riscurilor] 39. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 714: Carretillas elevadoras automotoras (II): principales peligros y medidas preventivas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 714 Motostivuitoare(II) principalele pericole si masuri preventive ] 40. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 715: Carretillas elevadoras automotoras (III): mantenimiento y utilizacion [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 714 Motostivuitoare (III) mentenanta si utilizare] 41. INSTITUTO NAVARRO DE SALUD LABORAL, Proteccin de la salud y la seguridad de los trabajadores expuestos a los riesgos derivados de ATMSFERAS EXPLOSIVAS en el lugar de trabajo, martie 2009 [Institutul SSM din Navara , Protectia securitatii si sanatatii a lucratorilor expusi la riscurile dervate din prezenta atmosferelor explozive la locul de munca, 2009] 42. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia, Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo, Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en el sector Agrario [ Institutul SSM provincia de Murcia, Manual Bazic de prevenire a riscurilor profesionale in sector agricol]
160
43. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia, Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo,Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en las Industrias Alimentarias [ Institutul SSM provincia de Murcia, Manual Bazic de prevenire a riscurilor profesionale in Industriile Alimentare] 44. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluacin de Agentes Qumicos, MAZ [Curs de Igiena Industriala, Evaluarea Agentilor chimici, MAZ] 45. MINISTERIO DE SANIDAD Y CONSUMO (Espaa), Protocolos de Vigilancia Sanitaria Especfica. Agentes biolgicos [Ministerul Sanatatii, Protocoluri Specifice pentru Supravegherea Sanatatii. Agenti biologici] 46. NIOSH. Ecuacin de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994 [Ecuatie de NIOSH revizada pentru evaluarea ridicarii greutatilor, 1994] 47. ORGANIZACIN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo 67, Industria Alimentaria [Enciclopedia SSM in Munca, capitolul 67, Industria Alimentara] 48. PREVALIA CGP, SL, Folleto divulgativo sobre los riesgos derivados del manejo de mquinas y pautas de actuacin para evitar accidentes. Fundacin Alimentia, 2006 [ Brosura informativa despre riscurile dervate de folosirea echipamentelor de munca si linii de actiune pentru evitarea accidentelor de munca] 49. RONALD H. SCHMIDT,GARY E. RODRICK, Food Safety Handbook, (USACANADA), 2003 [Manual pentru siguranta alimentara SUA-Canada, 2003] 50. UGT, Gua de prevencin de riesgos laborales. Trastornos msculo esquelticos. Pamplona: 2004 [Uniunea Generala a Muncitorilor- Ghid de prevenire a riscurilor profesionale- afectiuni musculo escheletice 51. UNIVERSITY OF CALIFORNIA (LA) LABOR OCCUPATIONAL SAFETY AND HEALTH PROGRAM, INSTITUTE OF INDUSTRIAL RELATIONS A group method for improving risk mapping.: (1996).[ O metod de grup pentru mbuntirea hartii riscurilor] 52. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. 53. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006 54. Nrmele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare) 55. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca
161
56. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 57. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca 58. H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 59. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 60. H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 61. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de protectie 62. H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata 63. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui 64. H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 65. Directiva 66. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca implementarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca 67. H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 68. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
162
69. H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 70. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive 71. H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 72. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca 73. H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca 74. Directiva (vibratii) 75. H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii 76. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot) 77. H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 78. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice) 79. H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor la agenti fizici
163
Anexa 1
164
165
166
167
168

Harta Riscuri Morarit-Panificatie PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Harta Riscuri Morarit-Panificatie PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................ 156 Anexa 1................................................................................................................................. 164

Informarea si instruirea lucratorilor privind riscurile pofesionale la care sunt expusi.

II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE INDUSTRIEI MORARITULUI SI PANIFICATIEI

Schema procesului tehnologic pentru morarit

Schema tehnologica de preparare a painii

III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC

Unidad: % cuestionarios 42,27%

3,18% Femei Barbat Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

22,27% 2,27% peste 45 Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Unidad: % cuestionarios 26,82% 21,36% 2,27%

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

46,36% 23,64% 8,64% 9,09% Muncitor calificat Muncitor necalificat

9,55% 0,91% Ucenic Alta

1,82% Nu stiu/ nu raspund

Sef sectie / Sef echipa / similar similar

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

6,82% Productie Mentenanta

2,73% Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

50,00% 26,82% 11,82% 5,00% Nu, dar nu exista pericol

6,36% Nu stiu/ nu raspund

Da, dar insuficienta

Nu, si existau riscuri

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Cele mai importante cinci riscuri percepute de lucratori sunt:

mobile ale utilajelor sau intre

Caderi de obiecte, materiale, unelte.

Unidad: % cuestionarios 99,09%

0,91% Nu stiu/ nu raspund

Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta

2,73% Nu stiu/ nu raspund

Nu, pentru ca nu Nu, pentru ca ma stiu cand sa-l incomodeaza port

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

1,82% Nu stiu/ nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Unidad: % cuestionarios 46,24% 11,40%

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Discutii sau activitati care ar

ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE

A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE DIN INDUSTRIA MORARITULUI

A.1. Schema localizarii riscurilor

depozitarea manuala Receptia, descarcarea si depozitarea mecanica Amestecul manual al

MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR AMBALAREA DEPOZITAREA

A.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate

A.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE AMBALAREA DEPOZITAREA DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIEREA

4. Lovituri provocate de obiecte fixe

5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru

ETAPA DE INMUIERE MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE AMBALAREA DEPOZITAREA

MACINAREA AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIERE

MACINAREA AMBALAREA DEPOZITAREA EXPEDIERE

8. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat SUBSECTOR PROCES

11. Incendii SUBSECTOR PROCES

12. Ciocniri, lovituri, accidentari provocate de vehicule SUBSECTOR PROCES

MACINAREA SORTAREA SI CERNEREA ETAPA DE PURIFICARE TESTE DE LABORATOR

Riscul contactelor termice se poate datora urmatoarelor cauze:

RECEPTIA MATERIEI PRIME AMESTECARE INGREDIENTE (sare, apa, faina, drojdie)

AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE