DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII FOTOVOLTAICE AUTONOME

Buzau Madalina Mihaela Dumitrascu Mirela Mihaela

Cuprins

1.Sisteme fotovoltaice(PV) autonome 1.1.Structura unui sistem fotovoltaic autonom 1.1.1 Estimare consumului orar 1.1.2 1.2 Bateriile 1.2.1 Alegerea tipului de baterie 1.2.2 Tipuri de baterii 1.2.3 Durata de viata a bateriilor 1.2.4 Dimensionarea bateriilor 1.2.5 Probleme des intalnite 1.3 Regulatorul de sarcina 1.4 Dimensionarea panourilor solare 1.5 Invertorul 1.6 Dimensionarea cablurilor 1.7 Beneficiile si dezavantajele energiei solare

1.Sisteme fotovoltaice(PV) autonome

1.1.Structura unui sistem fotovoltaic autonom
Un sistem fotovoltaic autonom este constituit din urmatoarele componente principale: Panourile fotovoltaice Invertorul Regulatorul de sarcina Bateriile de stocare Consumatorii electrici

Invertoarele utilizate in cazul sistemelor PV autonome(care au rolul de a converti curentul continuu in curent alternativ) difera esential de invertoarele utilizate pentru sistemele fotovoltaice conectate la retea.Exista sisteme in care curentul continuu este utilizat direct,fara baterii;tensiunile sistemului(tensiunea la baterie) sau tensiunea sarcinii in cazul sistemului PV fara baterie este :12 V c.c.,24 V c.c sau 48 V c.c.

1.1.1 Estimare consumului orar

1.2 Bateriile
-cele mai vulnerabile parti ale sistemului -inmagazineaza energie -E=U*I*h -O baterie de 12 V 100Ah inmagazineaza pana la 1200Wh.Aceasta baterie este suficienta pentru a alimenta un bec de 100W pentru 120 de ore

1.2.1 Alegerea tipului de baterie

Se face in functie de :

-cost -durata de viata -gradul de dificultate al intretinerii

1.2.2 Tipuri de baterii

Plumb 30-40 60-75 180 70%92% 3%20% 500800 2.105 NiCd 40-60 50-150 150 70%90% 10% 2000 1.2 NiMH 30-80 140-300 250-1000 66% 30% 500-1000 1.2 Li-ion 160 270 1800 99.90% 5%-10% ~1200 3.6-3.7

Energie/greutate Energie/marime Putere/greutate Eficienta incarcaredescarcare Auto-descarcare Durata de viata(nr. de cicluri) Tensiunea/pe celula nominala

Wh/kg Wh/L W/Kg

luna cicluri Volti

1.2.3 Durata de viata a bateriilor

Efectele temperaturii asupra duratei de viata a bateriilor Desi capacitatea bateriei la temperaturi mari este mai mare,durata de viata a ei este scurtata,la fiecare 10 C dupa 25-ea este injumatatita. Gradul de descarcare al bateriilor(DOD) si durata de viata Pentru o utilizare cat mai indelungata ,nu trebuie sa le descarcam prea mult (maxim 20%).

1.2.4 Dimensionarea bateriilor

Selectarea gradului de descarcare........80% Selectarea numarului de zile(pentru care bateria inmagazineaza energie).........4 MarimeaBateriei=Numarul de zile x Sarcina x 100 / DOD = 4x492x100/80=2460Wh Alegerea tensiunii bateriei............................12V CapacitateaBateriei=MarimeaBateriei/Tensiunea bateriei=2460/12=205Ah Selectarea tipului de baterie.....................110Ah 12V Prin urmare avem nevoie de.2 baterii puse in paralel (220Ah@12V)

1.2.5 Probleme des intalnite

-Stratificarea electrolitului -Celule au sarcini diferite -Pierderea de electrolit

1.3 Regulatorul de sarcina

Se pot distinge cateva tipuri de regulatoare de incarcare pentru sistemele PV : Regulatoare seriale Prin utilizarea unui astfel de regulator,conexiunea dintre un generator solar si o unitate de stocare a energiei este intrerupta atunci cand limita de incarcare este atinsa.Se pot folosi pentru deconectare atat relee cat si tranzistoare bipolare sau MOFSET.Principiul de reglare seriala provine din tehnologia clasica de incarcare si este utilizata si in dispozitivele de incarcare conectate la retea.

Atunci cand tensiunea scade sub pragul descarcarii severe,sarcina este deconectata de la baterie pentru ca aceasta sa fie protejata. Regulatoare unt(scurt-circuit) Atunci cand se valorifica proprietatile specifice ale celulelor solare,se poate aplica un principiu de reglare care sa evite dezavantajele reglarii seriale.Astfel,in circuitul de mai jos,generatorul solar este pur si simplu scurtcircuitat printr-un comutator electronic,atunci cand bateria este complet incarcata.Totusi,aceasta pierdere un afecteaza balanta energetica a sistemului fotovoltaic,deoarece apare doar atunci cand bateria este incarcata complet si energia solara nu mai este necesara oricum.

Spre deosebire de majoritatea regulatoarelor seriale,aceasta procedura functioneaza sigur chiar si atunci cand capacitatea bateriei este complet epuizata(tensiune mai mica de 9V),deoarece comutatorul de scurt-circuit un trebuie activat decat dupa reincarcarea bateriei.Este necesara o dioda de blocare pentru a preveni scurtcircuitarea bateriei.In timpul noptii aceasta va servi si impotriva descarcarii prin generatorul solar. Regulatoare PWM Aceste regulatoare utilizeaza o tehnica de comutare de mare frecventa.Regulatorul comuta rapid(deschis/inchis) dispozitivul de control.Cand bateriile sunt descarcate atunci unitatea este complet pornita.Pe masura ce bateria se apropie de starea de incarcare completa unitatea va incepe sa porneasca si sa opreasca dispozitivul de control in proportie cu nivelul de incarcare necesar.Cand bateria este complet incarcata,curentul catre baterie va fi zero.In sistemele PV,regulatorul PWM este montat in serie cu modulele fotovoltaice.La sistemele hibride cu turbina eoliana si/sau micro/hidro,aceasta tehnica utilizeaza o sarcina unt(de intrerupere)ce absoarbe o mare parte din energia provenita de la generator pentru a redirectiona eventualul exces de energie catre baterii(permanent trebuie sa existe o sarcina pe generator,pentru a preveni supra-viteza turbinei).

 Protectia la suprasarcina Un circuit este suprasolicitat atunci cand curentul din acel circuit este mai mare decat cel nominal(pe care-l poate suporta in conditii de siguranta).Aceasta poate produce supra-incalzirea si poate deveni chiar un pericol de incendiu.Suprasarcina poate fi cauzata de o defectiune(scurt-circuit) al cablajului,sau de un aparat ce functioneaza defectuos(ex:o pompa de apa inghetata).Anumite regulatoare de incarcare au incorporata protectia la suprasarcina,care se reseteaza de regula prin apasarea unui buton. Regulatoare moderne de incarcare Ultima generatie de regulatoare solare de incarcare impune standarde noi in tehnologia fotovoltaica.Un astfel de regulator este echipat cu un circuit integrat (ASIC) creat special pentru utilizari in tehnologia fotovoltaica.Principalele functiuni ale acestuia sunt:compensare interna a temperaturii;algoritm de incarcare cu auto-invatare;determinarea starii de incarcare;protectie dinamica la suprasarcina;adaptare automata a tensiunii;diagnosticarea stariii de functionare;indicarea starii de incarcare;protectie la supra-descarcare.Programul sau se regleaza dupa capacitatea si vechimea bateriei.Starea de incarcare este baza tuturor functiilor de control si reglare.Elementele de afisare dau informatii despre starea de incarcare,avarii si despre dispozitivele de baza.

1.4 Dimensionarea panourilor solare

EnergiaZilnicaPotentiala(Wh)=H x baterie x PR x Pmaxim Pmaxim=EnergiaZilnicaPotentiala(Wh) HxbateriexPR

unde: H=radiatia in kWh/zi baterie=randamentul bateriei;de obicei 0.8 PR(performance ratio)=Randamentul total0.8 Pmaxim=puterea panoului solar atunci cand iradiatia este maxima

Date radiatie(site) http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps3/pvest.php# Photovoltaic Geographical Information System

Incident global irradiation for the chosen location

Location: 4426'39" North, 264'4" East, Elevation: 0 m a.s.l., Optimal inclination angle is: 35 degrees Annual irradiation deficit due to shadowing (horizontal): 0.0 %
Month Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Year Hh 1330 2030 3140 4480 5650 5980 6090 5540 4260 2880 1500 1090 3670 Hopt 2170 2930 3870 4870 5560 5630 5880 5860 5230 4190 2330 1790 4200 H(90) 2200 2660 2940 2960 2790 2550 2760 3260 3730 3700 2280 1840 2810 Iopt 64 56 43 28 15 11 12 25 41 55 61 65 35 T24h -1.3 1.8 6.0 11.8 17.7 21.5 23.5 23.0 17.5 12.3 6.3 0.2 11.7 NDD 580 420 331 114 16 1 0 5 80 280 462 598 2887

Hh: Irradiation on horizontal plane (Wh/m2)\ Hopt: Irradiation on optimally inclined plane (Wh/m2) H(90): Irradiation on plane at angle: 90deg. (Wh/m2) Iopt: Optimal inclination (deg.) T24h: 24 hour average of temperature (C) NDD: Number of heating degree-days (-)

1.5 Invertorul

O componenta foarte importanta a acestor sisteme o reprezinta invertorul. Invertorul face posib unei retele. Cea mai importanta sarcina a invertorului este aceea de a transforma curent continuu alternativ. Majoritatea invertoarelor au un rating de eficienta in jur de 90 la suta. Noile descoperiri in cadrul tehnologiei invertoarelor ar putea reduce costurile si ar putea creste eficienta pana in jurul a 98 la suta. Trecand la capitolul costuri, din pacate invertoarele nu sunt tocmai ieftine. Preturile acestora sunt stabilite in functie de capacitate ( cata energie pot pompa ), asadar tineti minte acest lucru atunci cand va decideti sa cumparati unul. Una dintre problemele invertoarele ar fi aceea ca este posibil sa interfereze cu radiourile sau telefoanele mobile. Printre facilitatile pe care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurtcircuit pe intrare si iesire, protectie la suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si subvoltare, afisarea puterii consumate si a tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si caracteristica principala puterea nominala, care reprezinta consumul maxim admis la iesirea de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui invertor este forma undei de iesire. Astfel, exista invertoare cu unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala modificata. Invertoarele cu unda sinusoidala modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se preteaza la echipamente electrice sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui invertor intr-un sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare :

conectarea mai multor panouri solare in baterii, sisteme electrice si / sau alimentari cu energie in

Probabilitatea pierderii de sarcina (Loss of load Probability LOLP)

1.6 Dimensionarea cablurilor

Aria sectiunii(mm) 0.5 0.75 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 4.0 6.0 Curentul maxim(A) 4.25 6.4 8.5 12.75 17.0 21.0 25.5 28.5 41.5 Curentul redus(A) 3.0 3.5 5.0 8.0 10.0 12.5 15.5 17.0 25.0 Rezistenta m/metru 37 25 19 13 9 7.5 6 4.5 3

Caderea de tensiune=Rezistenta x Curent x Lungime in metri(cablu) nu trebuie sa depaseasca 5% ,in curentul continuu un trebuie sa depaseasca 1% ,in curentul alternativ Exista totusi o metoda mai simpla pentru a calcula caderile de tensiune . Caderea de tensiune (Uc) pentru o pereche de conductoare este de data de relatia: Uc=0.04xLxI unde: L=lungimea cablurilor in metrii I=intensitatea curentului in amperi A=aria sectiunii in mm In general pentru o eficienta cat mai buna si o pierdere de energie cat mai mica caderea de tensiune ar trebui sa fie mai mica de 5 % decat tensiunea sistemului. Sa presupunem ca tensiunea sistemului este de 12V, lungimea cablurilor =10A iar intensitatea curentului este de 10A. Aria minima a sectiunii conductorului este de: A=0.04x50mx10A = 33 mm .Acesta este un cablu costisitor! 0,6V(5%12V) Daca acelasi cablu este dimensionat pentru o tensiune mai mare (24V) curentul este injumatatit pentru aceeasi putere ,caderea de tensiune permisa va fi acum de 1.2V. A=0.04x50mx5A =8.3 mm .O patrime din cablul anterior! 1.2V Cu cat puterea si/sau distanta ce trebuiesc transmise,se maresc ,avem nevoie de o tensiune mai mare pentru a minimiza caderile de tensiune si marimea cablurilor.

1.7 Beneficiile si dezavantajele energiei solare

AVANTAJE Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al cuvantului. Nu va disparea decat daca soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc viata pe planeta noastra.Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma produc fum daunator si cenusa.Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode.Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in situatiile in care retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in spatiu, spre exemplu.Spre deosebire de rezervele de ulei si carbune, energia solara este disponibila in toate zonele planetei, nefiind concentrata intr-o singura parte. Prin urmare, recoltarea energiei solare poate fi realizata aproape in orice loc.Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi instalate aproape in orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa construiti locatii speciale.Initial, panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor, duce la un cost global extrem de eficient. In plus, panourile solare presupun mai putina mentenanta si monitorizare. DEZAVANTAJE Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea unui panou pentru captarea energiei solare sa coste destul de mult.Celulele solare functioneaza doar in timpul zilei, iar eficienta lor este redusa pe parcursul zilelor mohorate si innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie dezvoltat si eficient, beneficiind si de un sistem de stocare a energiei.Poluarea poate cauza efecte adverse asupra eficientei panourilor solare. Eficienta poate fi redusa, celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone.Desi aproape orice locatie primeste lumina soarelui, nu orice locatie este fezabila pentru panourile solare.Crearea unor instalatii mari pentru energia solara este costisitoare si dificila din punct de vedere al gasirii locatiei.Energia solara nu este o energie concentrata precum combustibilii fosili.

Prin urmare, utilizarea ei in cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificila, daca luam in considerare rezultatul energetic.Decizia alegerii unui astfel de sistem depinde de necesitatile si posibilitatile fiecarei persoane in parte, de locatia in care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti. Este o investitie folositoare, dar si costisitoare .

Bibliografie: Fizica si tehnologia celulelor solare si sistemelor fotovoltaice(seria monograficaNanotehnologiile si provocarile dezvoltarii durabile)-Laurentiu FARA (coordonator si editor),Mihai Razvan MITROI(editor),Corneliu CINCU,Vladimir IANCU,Silvian FARA,Catalin ZAHARIA,Dumitru FINTA,Dragos COMANECI,Mihai IANCU,Editura Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania Electricity from Sunlight-An Introduction to Photovoltaics-Paul A. Lynn,Editura WILEY Off-grid solar panels systems,short course-Centre for Alternative Technology, Wales,UK