UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

Specializarea Tehnologii speciale in industria alimentara

ANALIZA MERCEOLOGICA A IAURTULUI CU PULPA DE CAPSUNI

Studenti: Lisca Ionela Stanculescu Catalin

Cuprins

Introducere................................................................................................................................................... 3 Capitolul I ..................................................................................................................................................... 5 Tehnologia de obtinere .............................................................................................................................. 5 1.1. 1.2. Concept ........................................................................................................................................ 5 Tehnologia clasic de obinere ................................................................................................. 5

Capitolul II .................................................................................................................................................. 14 Prezentarea marcilor analizate ............................................................................................................... 14 2.1. Danone ........................................................................................................................................... 14 2.2. ZuZu................................................................................................................................................ 16 2.3. Covalact ......................................................................................................................................... 18 2.4. Jogobella ........................................................................................................................................ 19 2.5. Milbona ........................................................................................................................................... 20 Capitolul III................................................................................................................................................. 21 Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni............................................................................................. 21 3.1. Analiza pietei ................................................................................................................................. 21 3.2. Standardizarea .............................................................................................................................. 23 3.3. Ambalarea si etichetarea ............................................................................................................. 26 3.4. Codurile de bare .......................................................................................................................... 30 3.5. Descrierea ambalajului ................................................................................................................ 34 3.5.1. Danone Nutriday Delicios ..................................................................................................... 34 3.5.2. ZuZu ........................................................................................................................................ 35 3.5.3. Covalact de Tara ................................................................................................................... 36 3.5.4. Jogobella................................................................................................................................. 37 3.5.5. Milbona .................................................................................................................................... 38 Concluzii..................................................................................................................................................... 47 Bibliografie ................................................................................................................................................. 48

Introducere

Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvintul turc youghurmak avand semnificatia a ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atat in America de Nord, cat si in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata. Iaurtul este un produs alimentar cunoscut i folosit din vremuri strvechi, din Balcani n Asia Central i Orientul Mijlociu. Modul de preparare variaz n funcie de aria cultural, ns toi cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate pn astzi, i cunosc virtuile. ntr-una din cele mai celebre lucrri de medicin arab, publicat n anul 633, este recomandat folosirea iaurtului mpotriva dizenteriei i a tuturor bolilor inflamatorii ale stomacului, ficatului i intestinului. Folosind o sintagm rmas celebr, medicul arab spune:Curai-v organismul de otrvuri distrugndu-le. Originar din Asia Mic i Peninsula Balcanic, iaurtul se bucur de cea mai mare apreciere din partea consumatorilor, fiind produsul lactat acid ce se fabric cel mai mu lt n ara noastr, precum i n multe alte ri din ntreaga lume, sub diferite denumiri i forme de prezentare.

La nceputul secolului XX, la Paris, un savant rus, profesorul Ilya Ilich Metchnikoff, directorul Institutului Pasteur, a artat cum consumul frecvent de iaurt este benefic pentru sntate, datorit culturilor lactice de bacterii vii. Iaurtul cu umplutur de fructe adugate a fost patentat pentru prima dat n

1933, n Praga. n mas a fost produs de ctre compania Danone, n Statele Unite, n 1947. Profesorul Metchnikoff a lansat ipoteza c longevitatea recunoscut a unor popoare precum bulgarii, turcii i armenii, se datoreaz unei particulariti a dietei lor. Aceste popoare consumau zilnic mari cantiti de lapte fermentat (strmoul iaurtului). El a

descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita

absolut din intamplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se raspandeste si in Europa Occidentala.

Lucrrile lui Metchnikoff i notorietatea de care s-au bucurat au stimulat naterea industriei iaurtului. Prima companie productoare de iaurt la scar industrial, cu fermeni furnizai de Institutul Pasteur a fost nfiinat n 1919, la Barcelona, de Isaac Carasso. Fiul acestuia, Daniel sau Danone, cum i spunea tatl su a dus afacerea mai departe n Frana, ntreaga Europ i apoi n ntreaga lume. Datorit beneficiilor sale pentru sntate, primele borcane de iaurt au fost distribuite n farmacii. Produsele din lapte fermentat, i n special iaurtul, formeaz o categorie de alimente importante pentru nutriia noastr. Pe lng gustul plcut i valoarea nutriional, culturile de fermeni activi ai iaurtului au efecte pozitive asupra sntii. n plus, iaurtul este o surs de proteine, calciu, fosfor i vitamina B2. In America de Nord, desi a cunoscut succesul mai tarziu, iaurtul este astazi consumat in cantitati importante. Europenii continua totusi sa ramana cei mai mari consumatori de iaurt, cantitatea consumata de ei fiind de aproximativ 12-20 l persoana pe an (in Canada, de pilda, consumul este de 3,7 l de persoana pe an). La nceput, iaurtul se obinea din lapte de oaie, n preze nt acesta se fabric cel mai mult din lapte de vac, n mai multe tipuri ce se deosebesc prin coninutul dse grsime i substan uscat. n ultimii ani producia realizat pe plan mondial, precum i n ara noastr ,a crescut foarte mult ca urmare a perfecionrii tehnologiei de fabricaie, a mbuntirii condiiilor de ambalare i a diversificrii formelor de prezentare, precum i a fabricrii unor noi sortimente (cu diferite ingrediente i arome). Toate acestea fac produsul mai atractiv, satisfcnd diferitele preferine ale consumatorului.

Capitolul I
Tehnologia de obtinere

1.1.Concept

Iaurtul este un produs lactat acidulat dietetic ce este obinut din laptele de vac, rezultat din activitatea a dou bacterii lactice termofile (Streptococcus salivarius, ssp.Thermophilus i Lactobacilius delbreckii ssp. Bulgaricus), respectivi a doi fermeni asociai lactici. Fermentaia lactic se produce la temperatura de 44-45C, intr-un interval de 2-3 ore. Aciditatea format poate conduce la coagularea laptelui, n care acesta nu trebuie s fie sub 80 Dornic. Cnd iaurtul este fabricat trebuie s se menin un judicios echilibru n dezvoltarea celor dou bacterii lactice, pentru a se obine un produs suficient de acid i aromatic. Pentru dezvoltarea acestor bacterii este nevoie de prezena aminoacizilor, peptidelor dar i a lactozei. Aroma i gustul iaurtului, chiar aparena acestuia sunt date de diveri compui volatili i aromatici a cror dezvoltare este favorizat de prezena lactozei. Acidul lactic este cel care i confer iaurtului gustul acidulat, iar diacetilui i confer gustul fin. 1.2. Tehnologia clasic de obinere
Tehnologia clasic de obinere a iaurtului cu pulpa de fructe presupune parcurgerea urmtoarelor

etape:

Recepia calitativ i cantitativ a laptelui Normalizare Omogenizare Pasteurizare Rcire la temperatura de nsmnare nsmnare

Termostatare Prercire Amestecare Ambalare Rcire Depozitare

a) Recepia calitativ i cantitativ a laptelui Iaurtul se fabric din lapte de vac, oaie sau bivoli. Laptele materie prim trebuie s fie propriu consumului uman, stabil la nclzire (aciditate de maximum 19T) i s nu conin reziduuri de antibiotice.

b) Normalizarea (standardizarea) Laptele utilizat n procesul tehnologic poate fi lapte crud integral, lapte parial sau total degresat sau lapte mbogit cu unii constitueni. Normalizarea laptelui se face n funcie de tipul dorit de iaurt: Iaurt slab, din lapte smntnit cu maxim 0,1% grsime; Lapte gras, din lapte cu 2,8% grsime; Iaurt foarte gras, special, din lapte cu 6,0% grsime. iaurt extra, foarte gras, din lapte cu 4% grsime i 15%

substan uscat, ce se obine prin concentrarea parial a laptelui, operaiune ce poate fi fcut doar n fabrici sau secii dotate cu instalaii de concentrare cu vacuum, special prevzute n acest scop.

c)Omogenizarea Omogenizarea se face n scopul de a mpiedica separarea grsimii i de a conferi produsului caliti organoleptice superioare. Prin fragmentarea globulelor

de grsime i a miceliilor de cazein sunt asigurate premizele formrii unor particule fine de coaguli, abia sesizabile la examenul organoleptic. Repartizarea grsimii se realizeaz uniform, cazeina este mai uor digestibil, iar eliminarea zerului este redus. Omogenizarea se realizeaz prin trecerea laptelui nclzit uor (cca. 2060C), printr-un aparat special, la o presiune de cca. 150 atm.

d)Pasteurizarea Pasteurizarea laptelui materie prim reprezint o etap extrem de important, care influeneaz att salubritatea, ct i proprietile organoleptice ale produsului finit. n sistemul clasic, pasteurizarea se realizeaz prin nclzirea laptelui la 80 90C, timp de 2030 minute sau la 90 95C, timp de 5 minute. Pasteurizarea laptelui se face n vane cu pereii dubli sau n instalaii de pasteurizare. Normele de temperatur i timp sunt mult superioare pasteurizrii obinuite. Acest lucru este absolut necesar din mai multe considerente, att de ordin microbiologic, ct i de ordin tehnologic. Din punct de vedere microbilogic, nclzirea laptelui la asemenea temparaturi asigur distrugerea tuturor bacteriilor lactice i a bacteriilor de poluare (cel puin formele vegetative). Acest lucru este absolut necesar deoarece supravieuirea n lapte a levurilor, a miceilor i a unor bacterii aerobe are efecte negative asupra conservabilitii

a c e s t u i a . n p l u s , p r i n aplicarea unor temperaturi ridicate are loc distrugerea substanelor naturale inhibatoare din lapte i reducerea potenialului redox al laptelui, prin eliberarea unor aminoacizi i scderea cantitii de oxigen dizolvat. T o a t e a c e s t e elemente concur la crearea unui mediu aproape ideal p e n t r u multiplicarea i aciunea microorganismelor din cultura starter. D i n p u n c t d e vedere tehnologic, aplicarea unor temperatur i nalte conduce la denaturarea parial/total a proteinelor solubile. n consecin, crete capacitatea de hidratarea proteinelor laptelui, fapt care conduce la formarea unui coagul cu o consisten relative ferm, dar cremoas, apreciat de ctre consumatori. C n d pasturizarea se realizeaz n vane, laptele este agitat continuu n scopul uniformizrii temperaturii i prevenirii fenomenului Maillard. Ca etap intermediar, dup pasteurizare, poate interveni concentrarea laptelui, care a r e c a s c o p

atingerea unui coninut optim de substan uscat i de grsime, i i n d i r e c t , obinerea unui coagul cu proprieti organoleptice superioare. Concentrarea parial asigur reducerea volumului iniial al laptelui cu cca. 10 20%, astfel nct coninutul de substan uscat ajunge la cca. 15%, iar densitatea atinge 1,0341,036 (se indic n special la obinerea iaurtului din lapte degresat, a iaurtului extra i a iaurtului crem). e)Rcirea laptelui la temperatura de nsmnare Dup expirarea timpului de meninere la temperaturi ridicate (8090C sau 9095C), n vanele de fermentare sau n rezervorul instalaiei de pasteurizare, laptele este rcit la temperatura de 4548C pentru nsmnare cu culturi lactice. Operaiunea se realizeaz prin introducerea de ap rece de la reea ntre pereii dubli sau canalele spirale ale vanei, sub agitare continu a laptelui. Temperatura la care se face rcirea laptelui, depete cu puin temperatura optim de dezvoltare a microflorei specifice iaurtului care este de 43 45C,depaire ce se face cu scopul de a acoperi pierderile de cldur ce se produc n mod inevitabil n timpul peamabalrii i a manipulrii ambalajelor cu lapte nsmnat, pn la introducerea n termostat. f)nsmnarea laptelui Pentru fermentarea laptelui i obinerea produsului cu proprieti specifice, laptele se nsmneaz cu o cultur liofilizat de bacterii lactice prin inoculare direct ce are n c o m p o n e n b a c t e r i i l e l a c t i c e t e r m o f i l e : Streptococcus termophilus si Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus. De asemenea nsmnarea laptelui mai poate fi fcut cu maia de bacterii lactice selecionate. n timpul adugrii culturilor starter i dup aceea, laptele va fi agitat, pentru a asigura o repartizare ct mai uniform a acest ora. Un aspect important ce trebuie avut n vedere la nsmnarea laptelui este corelarea cantitilor de lapte din van cu capacitatea termostatului, n sensul c, ntreaga cantitate de lapte nsmnat i ambalat, rezultat dintr-o van, s intre n totalitate n camera de termostat existent. De asemenea, la stabilirea cantitilor de lapte ce se nsmneaz se va ine seam de capacitatea mainii de ambalare, astfel ca operaiunea s nu dureze prea mult (cel mult o or), ntruct, o durat prea mare ar putea s duneze procesului de coagulare a laptelui.

g)Ambalarea laptelui nsmnat Dup ncorporarea fructelor se trece la dozarea n ambalaje din polipropilen/polistiren (125-150g pentru porii individuale sau 500g pentru porii familiale) i n c h i d e r e c u f o l i e d e aluminiu. Dozarea iaurtului n ambalaje se va realiza cu ajutorul unei maini automate de ambalare produse lactate vscoase, la pahare Paharele cu iaurt se aeaz n navete de material plastic i se introduc n camera de rcire pentru rcirea final. Lapte nsmnat destinat fabricrii iaurtului, poate fi ambalat n: Pahare din material plastic, cu capacitate de 125 500 g,

nchise prin termosudar cucapace din folie de aluminiu; Flacoane din material plastic (PET), nchise cu capac nfiletat, Gletue din material plastic, nchise cu cap ac aplicat, sigilat avnd capacitatea de 2501000 g; i prevzute cu mner flexibil, avnd capacitatea de 1000 g. Condiiile care trebuie s le ndeplineasc ambalajele folosite sunt, n general aceleai ca la ambalarea laptelui de consum. De asemenea, se vor respecta prevederile din normele i g i e n i c o - s a n i t a r e p e n t r u a l i m e n t e i N o r m a s a n i t a r v e t e r i n a r referitoare la materialele folosite la confecionarea ambalajelor, precum i c o n d i i i l e n c a r e s e f a c e a m b a l a r e a produsului n secia de fabricaie. Operaiunea de ambalare propriu -zis se face n mod diferit, n funcie d e f e l u l ambalajelor i a utilajelor folosite.

h)Termostatarea pentru fermentare Recipientele n care a fost ambalat laptele sunt introdus n camere speciale realizeaz de sub termostatare. raport Termostatarea dou asigur aciuni condiii optime pentru multiplicarea i aciunea celor dou specii bacteriene. Cultura starter termofil tehnologic principale: prima const n transformarea lactozei n acid lactic, iar cea de a doua const n modificarea proprietilor iniiale ale laptelui i apariia altora noi, caracteristice produsului format. Cele dou specii care compun cultura starter acioneaz sinergetic, stimulndu-se una pe cealalt. Multiplicarea lui Lactobacillus delbrueckii ssp. Bulgaricus e s t e n s o i t d e e l i b e r a r e a i

acumularea unor produ i rezultai din metabolizarea unor aminoacizi, produi necesari creterii i multiplicrii celei de a doua specii. n acelai timp Streptococcus salivarius ssp.thermophilus acioneaz favorabil lactobacililor prin scderea concentraiei de oxigen i generarea unor cantiti de acid formic. Aciunea acidifiant a lactobacililor este mult mai intens dect cea a streptococilor: practic, lactobacilii pot produce acid lactic pn la 4%, comparativ cu 0,6 1,1% n cazul streptococilor. Acumularea progresiv a acidului lactic contribuie la scderea pH-ului i solubilizarea calciului coloidal. Atingerea punctului izoelectric al cazeinei (pH 4.6) antreneaz coagulareac a z e i n e i . Acidul lactic acumulat inhib dezvoltarea

m i c r o o r g a n i s m e l o r i n d e z i r a b i l e , generatoare de gaze sau putrefiante. Acidifierea este intens i determinant n cazul iaurtului ca produs lactat acid. Activitatea fermentativ a celor dou specii bacteriene se soldeaz cu a c u m u l a r e a d e a c i d l a c t i c i a l d e h i d a c e t i c , s u b s t a n e c a r e i m p r i m a r o m a s p e c i f i c iaurtului. Termostatarea se realizeaz prin meninerea recipienilor la 43 45C, timp de 2,5 3 o r e . Activitatea bacterian se soldeaz cu acidifierea amestecului, formarea c o a g u l u l u i caracteristic i apariia aromei specifice. Fermenatarea se ntrerupe cnd coagulul este bine format, iar aciditatea are valori de 8090T (pH 4,64,7). i)Rcirea produsului Dup terminarea termostatrii, se procedeaz la rcirea produsului, operaiune ce se face n dou faze: Prercirea pn la temperatura de 18 20 este indicat s se realizeze chiar ncamera de termostatare, prin ntreruperea a g e n t u l u i d e n c l z i r e i v e n t i l a r e a aerului. Aceast opera iune are rolul de a ntri coagu lul, prevenindu-se astfel unele defecte privind consistena produsului ce s -ar putea dato ra manipulrii cu ocazia introducerii n camera frigorific. Rcirea la temperatura de 28C ce se realizeaz de regul n camere frigorifice. Ca u r m a r e , i a u r t u l s u f e r u n p r o c e s d e m a t u r a r e f i z i c , c o a g u l u l d e v e n i n d m a i compact, aroma se accentueaz, iar gustul este plcut. La seciile de capacitate mic, ce realizeaz zilnic, ntr-un singur ciclu o producie de

iaurt mai redus, este deosebit de util folosirea unor camere de t e r m o s t a t a r e c a r e s u n t prevzute, pe lng instalaia de nclzire i cu posibiliti de rcire la temperaturile necesare. n acest caz, n aceeai ncpere se realizeaz termostatarea, prercirea i rcirea profund a produsului.

j) Depozitarea produsului Iaurtul frigorifice se depoziteaz la temperatura de 2 8 C n camere dezinfectate i lipsite de mirosuri strine. De

curate,

a s e m e n e a , l a d e p o z i t a r e a i a u r t u l u i s e v o r respecta condiiile prevzute de Normele de igien i Norma sanitar veterinar. Caracteristicile calitative optime ale iaurtului se obin dup 1012 ore de meninere la temperatura de depozitare, motiv pentru care, nu este indicat livrarea naintea expirrii acestei perioade de pstrare. Iaurturile cu fructe sunt o surs de vitamine. Acestea furnizeaz n principal vitamina B12, iar ntr-o proporie mai mic, B2. Iaurtul cu fructe conine cam 10% zahr adugat, dar aduce organismului i calciu, i proteine, deci este evident un aliment mai complet, de preferat altor surse de glucide. Cel mai important lucru este aportul de calciu, de aceea este recomandat s se consume zilnic iaurt de orice tip, ntruct furnizeaz calciu ntr-o form cu biodisponibilitate foarte ridicat. Aportul vitaminelor datorat fructelor i legumelor adugate n iaurturi nu este de luat n considerare, ntruct acestea din urm trebuie consumate proaspete, pentru ca organismul nostru s asimileze vitaminele ct mai bine. Fructele ce urmeaza a fi incorporate in iaurt sunt atent selectionate, iar impreuna cu iaurtul se pasteurizeaza la 90-95 C timp de 20 minute si se raceste la 45-50 C . Substanele de ndulcire se adaug n iaurtul cu fructe n proporie de 6 15%. Cantiti reduse de zahr se pot aduga i n iaurtul natural. Pectina sau substanele pectice sunt fibre solubile, care formeaz un gel n contact cu apa. Pectina d textura crocant unor alimente, se mai gsete n mere, cpuni, citrice. Pectina n iaurt protejeaz proteina la un pH sczut dup pasteurizarea la o temperatur nalt i astfel previne apariia floculrii i sedimentrii. Aceasta garanteaz stabilitatea produsului, proprietile senzoriale i calitatea pentru un timp mai ndelungat.

n cazul adaugarii d e l a p t e p r a f s a u l a p t e c o n c e n t r a t , laptele degresat praf obinut prin pulverizare este reconstituit ntr - o van la temperatura de 40 C ntr-o proporie de 1/5 i produsul obinut este adugat laptelui pentru iaurt sub agitare. Printro dozare continu a acestui amestec n fluxul de lapte se asigur o distribuie omogen a ingredientelor adugate. 1% lapte praf determin o cretere de 0,3% protein. Se stie, n linii mari, care alimente sunt bune pentru sanatatea organismului si care sunt mai putin sanatoase, sau care sunt consumate datorita gustului lor bun. Iaurtul ocupa un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le ofera sanatatii l fac sa fie de nenlocuit n alimentatie. Pentru a beneficia de toate calitatile iaurtului, trebuie ca el sa aiba nscrisa pe el temperatura scazuta de conservare (2-8 grade C) si termenul de garantie de maxim 30 de zile. Este indiciul cel mai sigur ca iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se obisnuieste sa se numeasca, un "iaurt viu".

Schema tehnologica generala de obtinere a iaurtului cu pulpa de fructe

Cultura productie

Zahar 6%, coloranti, stabilizatori

Dizolvare la 50-60C in lapte

Lapte

Lapte praf degresat

Pectina

Pulpa fructe

Receptie Concentrare Racire Normalizare Solubilizare in lapte Hidratare

omogenizare,
60-70C Pasteurizare la 85-90C /30 min Racire la 4548C Insamantare la 45-48C Termostatare la 43-45 Racire la 1820C Amestecare Incalzire la 60 C si Agitare

Filtrare

filtrare

omogenizare
Pasteurizare la 75C / 15sec Racire la 20C Iaurt cu fructe pasteurizat Ambalare Depozitare si racire la 2-8C

Distributie in ambalaje Racire la 2-8C Depzitare la 28C Iaurt cu fructe nepasteurizat

Capitolul II
Prezentarea marcilor analizate

Iaurtul este unul dintre produsele lactate cu un coninut ridicat de calciu, de aceea ar trebui consumat n fiecare zi. Este recomandat tuturor persoanelor, n special celor la care osteoporoza ncepe s i fac simit prezena. Iaurtul cu pulpa de capsuni este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui la care se adauga pulpa de fructe. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar n ziua de azi, laptele de vac este cel mai des folosit. Iaurtul are o textur ca un gel i un gust puin ducle-acrior din cauza fermentrii zahrului din lapte (lactoz) n acid lactic si a fructelor adaugate in iaurt. 2.1. Danone

Danone a intrat pe piata romneasca n 1997, initial cu produse importate. n urma unei investitii n retehnologizarea fabricii preluate de la Miorita n 1998, n aprilie 1999 a nceput productia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care colecteaza laptele de la 25 de ferme n fiecare zi. ntruct calitatea laptelui este un factor esential al calitatii produselor finite, Danone plateste laptele n functie de calitatea sa (continut de grasime si densitate, continut de proteine, calitatea microbiologica, absenta inhibitorilor). Compania afirma ca acest sistem este unic n Romnia. Toate fermele de la care Danone colecteaza lapte au fost dotate cu un sistem de racire a laptelui si un tanc de stocare, iar Danone furnizeaza solutiile de spalare si clatire igienica. Periodic, Danone organizeaza programe de pregatire pentru sefii de ferme. n februarie 2000, 15 producatori de lapte au participat la un astfel de program n Franta, cu ocazia Salonului International de Agricultura. Astfel parteneriatele cu agro-furnizorii (din domeniul Alimentatiei Animale, Igiena, Produse Veterinare), au ca scop mbunatatirea calitatii laptelui. Potrivit studiului dat publicitatii de Land O' Lakes Romnia, Danone se bucura astazi de cea mai mare recunoastere a marcii n rndul consumatorilor si este si cea mai cumparata marca.

Structura sortimentala Principalele marci comercializate de Danone n Romnia sunt: Danone Nutriday Nutriday usor 100g Natural, 140g Nutriday sana 450g Danone Natural de Baut, iaurt de baut - 370g Danone Delicios, iaurt cu pulpa de fructe Danone Delicios de baut - 200g, 500g Nutiday 0% grasimi - 125g

Danone cremosso natural si cu fructe 125g Danone traditional Smntna, cu 12% grasime - 175g, 900g Activia Casa buna Iaurt cu aroma de fructe 100g iaurt natur 100, 360g smantana 400g 900g lapte batut 360g lapte proaspat 1l Danonino-50,100g natur 140g Cereale integrale 125g De baut 330g Mic dejun 180g

Actimel 100g, 125g Danone Disney 125g Danette 125g 2.2. ZuZu

Brandul Zuzu a fost lansat pe piata la inceputul anului 2006, devenind in scurt timp un brand de succes datorita unui mix unic: nume de brand, design de ambalaj si comunicare neconventionala. Zuzu s-a lansat ca o marca romaneasca de produse de calitate care atrage prin caldura si zambetul pe care le starneste consumatorilor. Zuzu a fost creat pentru nevoia, dar si pentru placerea consumatorilor, ca un brand prietenos si accesibil. A fost pozitionat ca un brand neconventional si original, mizand pe o personalitate distinctiva si carismatica intr-o piata dominata la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv rationala. Zuzu este un brand inovativ nu doar datorita personalitatii si a felului in care comunica, ci si prin produsele pe care le are in portofoliu. In 2006 Zuzu a lansat in premiera pe piata din Romania ambalajele Tetra Top de la Tetra Pak, ambalaje ecologice, cu capac, usor de manevrat. O inovatie in categoria iaurturilor au fost ambalajul Tetra Top cu lingurita atasata dar si iaurtul de 750g portie de familie. In 2008 Zuzu a intrat intr-o categorie noua, cea a iaurturilor de baut, lansand gama de iaurturi de baut la 330g in ambalaj Tetra Top, naturale si cu fructe.

Pentru brandul Zuzu Albalact a mizat pe ideea de brand ludic. Strategia s-a dovedit o reteta de succes, pentru ca Zuzu s-a impus rapid ca un brand sincer, vesel, optimist si cald. I-a cucerit repede pe consumatori, astfel in mai 2007, dupa un an de la lansare, Zuzu a devenit lider in categoria lapte pasteurizat. Din septembrie 2008 Zuzu detine lidership-ul in total piata de lapte (lapte UHT+ lapte pasteurizat).

In 2010, la 4 ani de la intrarea pe piata, Zuzu isi dovedeste inca o data spiritul inovativ

aducand o noua imagine atat in ceea ce priveste design-ul de ambalaj cat si printr-o noua campanie de comunicare. Noua imagine a brandului Zuzu realizata de BrandTailors este transpunsa intr-o noua campanie de comunicare semnata de Next Advertising. Zuzu este o exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata. Structura sortimentala Zuzu iaurt natural 3% grasime: 140g, 400g, 450g, 750g iaurt degresat 140g; 0,1% grasime iaurt dietetic 450g; 750g; 0,1% grasime Iaurt cu fructe125g; 2,6% grasime iaurt de baut 350g; 2% grasime , iaurt natural de baut 330g; 2% grasime, iaurt dietetic de baut 330g; 0,1% grasime, iaurt de but cu fructe 330g; 1% grasime, iaurt natural cu cereale si ciocolata 175 g; 3% grasime, iaurt degresat cu cereale 175 g; 0,1% grasime lapte btut 900g 450g; 2% grasime sana 900g; 3,6% grasime 450g kefir 450g, 3% grasime lapte semidegresat 1L 1,5% grasime lapte integral 1L 3,5% grasime lapte cu cacao si gust de ciocolata 500ml1,5% grasime smantana dulce pentru frisca 500ml 33% grasime smantana dulce pentru gatit 500ml12% grasime Smantana 12% grasime 175g, 400g, 900g

2.3. Covalact

Covalact este

infiintata in 1969 . Este unul dintre principalii

producatori de produse lactate din Romania fiind profilata pe colectarea laptelui si fabricarea produselor lactate , a dezvoltat gama variata de produse portofoliul companiei cuprinzand mai multe categorii de la branzeturi, lapte de consum ,unt, smantana, chefir , frisca , cascaval , lapte praf, la produse de nisa cum sunt laptele de capra , respectiv de oaie . Structura sortimentala covasna 300g unt de masa 65%, superior 80% Covalact smantana 12%, 200, 300,900g o 15% 170, 375, 800g Sana 375, 500, 900g Lapte batut 500,900g Lapte 3,5%, 1,5% 1l Iaurt natur 150, 375,900g Iaurt dietetic 0,1% 375g Iaurt cu fructe 125g caps visine, caise Iaurt de baut 2,3% 375g chefir 3,3% 170,375g branza de casa 200, 330g , fagaras 200g, burduf 300g produse cu lapte de capra iaurt, lapte batut, telemea branza proaspata 200g , cascaval dalia 400g, rucar 500g,

2.4. Jogobella

Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in Codlea, la cativa km de Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti. Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati, cu productia de produse lactate proaspete. Portofoliul cuprinde branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO, DEL si APETITO. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott, unul dintre cei mai mari producatori din Germania, cu o traditie de peste 85 ani. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi, deserturi pe baza de lapte, delicioase specialitati de branza, lapte pentru cafea, unt si multe altele. Zott este unul dintre cei mai mari producatori de lactate din Germania cu o traditie de peste 85 ani. Prezent in 55 de tari, Zott ofera acum si consumatorilor romani delicioasele iaurturi cu fructe Jogobella, dar si iaurturi simple, deserturi, lapte pentru cafea, unt si branzeturi. In peste 15 tari JOGOBELLA este brandul cel mai puternic de iaurturi in Europa Centrala si de Est. Recent Zott a lansat pe piata romaneasca Cremabella budinca de ciocolata si vanilie. JOGOBELLA este o familie ce cuprinde mai multe sortimente de iaurturi cu bucati extra mari de fructe; este cel mai bine vandut brand de iaurturi cu fructe in Europa Centrala; toate sortimentele au bucati extra mari de fructe si un gust fin, delicios. Sortimente:

Clasic Exotic Light (cu continut redus de grasime) Jogobella 0.1% Musli (cu cereale)

Jogobella Drink (iaurt de baut) Iaurt natural, unt, cremabella, tiramisu, liegoeis monte ciocolata si

drink

Branzeturi toasty, zottarella, allgautaler Lapte pt cafea.

2.5. Milbona

Este un brand propriu Lidl Sortimente iaurt duo cu ciocolata, lapte semidegresat 1,5% grasime cascaval Emmentaler, iaurt cu fructe

Capitolul III Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni

3.1. Analiza pietei Iaurtul simplu este de departe cel mai consumat produs din segmentul iaurturilor, cu o rata de mentionare in randul celor intervievati de 55% pentru produsele lactate consumate in ultima saptamana, si de 85% pentru produse lactate consumate vreodata. Acesta este urmat, la mare departate, de iaurtul cu fructe cu 26%, de cel simplu de baut si de cel cu fructe de baut, in timp ce, la polul opus al consumului se afla iaurtul cu doua compartimente.

Marcile existente pe piata romneasca sunt:

Covalact, Danone, Tnuva, Frutis,

Fruttegurt, Jogobela, Liegeois, LaDorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, , Campina,Yoginos. In topul celor mai cunoscute marci de iaurt se regaseste Danone, urmata de Activia, Actimel, Napolact, Milli si Casa Buna. Trebuie mentionat, de asemenea, ca marcile din aceasta categorie de produse se bucura de o notorietate mai mare in randul consumatorilor de sex feminin , exceptie de la aceasta regula facand-o Napolact, care este cunoscuta in aceeasi proportie si de femei si de barbati. Tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani sunt mai degraba familiarizati cu marcile Milli si Zuzu, in timp ce respondentii din grupa de varsta 3039 de ani au auzit mai mult de Nutriday.

Oferta de iaurt n functie de provenienta este ilustrata n graficul de mai jos:

Produsele lactate sunt distribuite pe piata prin diferite scheme, cele mai utilizate fiind: Producatori / importatori - magazine - consumatori Magazinele( Metro, Bila, Carrefour etc) semneaza contracte de vnzare-cumparare cu producatorii. De obicei contractele sunt semnate pe o perioada de un an. Majoritatea ntreprinderilor livreaza marfurile la magazine cu conditia ca plata sa se faca imediat dupa comercializarea produselor. O alta schema este: Producatorii locali - Institutii publice A treia schema, este: Producatori / importatori - distribuitor angro - magazin consumator 3.2. Standardizarea Standardizarea reprezinta activitatea prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau poteniale, prevederi destinate unei utilizri comune i repetate, urmrind obinerea unui grad optim de ordine ntr-un context dat. Standardizarea este o activitate de interes general.

Aplicaiile standardizrii se refer la: Aceast activitate const n particular n elaborarea, difuzarea i punerea n aplicare a Standardelor mediului nconjurtor. Standardele, aplicate corect, faciliteaz tranzaciile comerciale internaionale, dar pot deveni bariere n calea comerului dac ntre ele exist diferene semnificative de la o ar la alta. Utilizarea standardelor n facilitarea comerului internaional depinde n mare msur de ncrederea pe care cumprtorul o acord declaraiei productorului privind asigurarea conformitii produselor sale cu specificaiile standardului, precum i de gradul de recunoatere a procedurii de evaluare a conformitii. La noi n ar, activitatea de standardizare se desfoar sub conducerea Asociaiei de Standardizare din Romnia (ASRO), recunoscut ca unic organism naional de standardizare (H.G. nr. 985/2004, n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 612/2004). Standarde referitoare la iaurtul cu fructe sunt prezentate in urmatorul tabel: Nr. 1 Nume SR 3665:1999 STAS 2 3665-80 (Superseded Standard) STAS 3 4292-63 (Withdrawn Standard) Borcane de sticl pentru iaurt. Condiii generale Iaurt Descriere Iaurt. Condiii tehnice de calitate produselor, metode de msurare, cerinele privind ambalarea, marcarea i etichetarea;

STAS 4 5275-56 (Withdrawn Standard) STAS 5 7684-72 (Withdrawn Standard)

Ambalaje de lemn. Lad de fag pentru borcane i pahare cu iaurt

Ambalaje metalice. Lzi-navete pentru borcane de iaurt Iaurt. Numrarea

SR ISO microorganismelor 6 7889:2008 ver.eng. caracteristice. Tehnica de numrare a coloniilor la 37 grade C STAS 7 10448-86 (Withdrawn Standard) SR ISO 8 11869:2000 (Withdrawn Standard) SR 9 13437:1999 (Withdrawn Standard) SR ISO 13580:2009 ver.eng. Iaurt. Determinarea aciditii titrabile. Metoda poteniometric Iaurt. Numrarea microorganismelor caracteristice. Tehnica numrrii coloniilor la 37 grade C Iaurt. Determinarea coninutului total de substane solide Ambalaje de sticl. Borcane pentru iaurt

1 0

Proprieti organoleptice: Aspect i consisten: coagul cu consisten ferm, fr bule de aer, la rupere aspect porelanos, se admite eliminare de max. 5% zer . Culoare : roz-rosu datorita pulpei de capsuni. Gust si miros : specific de iaurt cu pulpa de capsuni din lapte de vac, aromat, plcut, dulce- acrior, fr gust si miros strin. Proprieti fizico-chimice Metoda de analiz

Caracteristici Grsime, %, min Substant uscat negras, %, min. Aciditate, grade Thrner, max. Substante proteice, % min. Temperatura de livrare, C max. Zer, % max.

Conditii de admisibilitate 0,05...2,8...3,5...8% 8,50

STAS 6352/1-88 SR ISO 13580-2009

120

SR ISO 11869-2000

3,0 2/2002 8,0

SR EN ISO 8968-

cu termometrul

prin decantare, msurare i raportare la 100 g produs

3.3. Ambalarea si etichetarea Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat s cuprind sau sa nveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecia temporar din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, n scopul meninerii calitii i integritii acestora in decursul manipulrii, transportului, depozitrii sau desfacerii, pn la consumator sau pn la expirarea termenului de garanie

Ambalajul nsoete produsul n fiecare etap a circulaiei sale, de la productor la consumator, avnd un rol deosebit n protejarea acestuia i promovarea vnzrilor. Ambalarea i etichetarea mrfurilor joac un rol vital ntr-un sistem modern integrat de distribuie. Ambalajul protejeaz produsul de la linia de producie la consumator, dar n acelai timp faciliteaz producia, distribuia i depozitarea. n plus, ambalajul trebuie s corespund cerinelor comerului cu amnuntul, marketingului i consumului, ct i legislaiei de mediu, siguran i sntate, iar n practica activitii de comer, etichetarea mrfurilor reprezint un element esenial de informare simpl i rapid asupra produselor.

Produsele analizate sunt ambalate in pahare din material plastic, nchise prin termosudare cu capace din folie de aluminiu cu capacitate de 125g in cazul Danone Covalact de tara, Zuzu; de 150g la jogobella; respectiv 250g la iaurtul Milbona. Etichet - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la ambalajul acestuia; Etichetarea reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport pentru informarea consumatorului . Cele mai importante reglementari privind etichetarea marfurilor elementare sunt cele elaborate de comitetul pentru etichetarea bunurilr alimentare din cadrul comisie Codex Alimentarus . Potrivit codului de etichetare a bunurilor alimentare eticheta cuprnde totalitatea fiselor marcilor , imaginilor sau altor materiale descriptive scrise imprimate , stantate , gravate sau aplicate pe ambalajul unei marfi alimentare. Potrivit acestor reglementari pentru marfurile alimentare prelucrate mesajului informational al etichetei trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : - descrierea produsului ; - descrierea ingredientelor ; - continutul net ; - numele si adresa produsului , distribuitorului , importatorului sau exportatorului ; - tara de origine ; - elemente de identificare a lotului ;

- declararea valori nutritive in special pentru produsele dietetice , alimentarea sugarilor si a copiilor de varsta mica ; - concentratia alcooloica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% ; - modul de folosire ; - conditiile speciale de depozitare si pastrare ; - termenul de valabilitate cat si compozitia chimica Informaiile obligatorii de pe etichet trebuie s fie: percepia consumatorilor despre produs. Eticheta modern a produselor alimentare cuprinde o component foarte important: eticheta nutriional, fiind esenial declararea valorii nutritive a produsului (cu dubl importan: att pe piaa economic, ct i pe cea metabolic a organismului). Etichetarea nutriional ofer ntreprinderilor o oportunitate mrit de a vinde i de a garanta consumatorilor un comportament alimentar corect. Tot mai multe persoane au devenit contiente de importana actului alimentar, iar etichetarea nutriional le poate oferi posibilitatea alegerii hranei i asumarea propriilor decizii n acest sens. n sensul reglementrilor actuale, etichetarea nutriional reprezint orice informaie care apare pe etichet i se refer la: rele substane nutritive: proteine, glucide, lipide, fibre, vitaminele i mineralele prezente n cantiti semnificative (a cror cantitate reprezint minimum 15% din doza zilnic recomandat, furnizat pe 100 g sau 100 ml ori per pachet, dac pachetul conine o singur porie). eze corect consumatorul;

Realizarea grafic i estetic a etichetei este foarte important pentru ndeplinirea rolului promoional al acesteia. n general, eticheta ndeplinete dou funcii importante: persuasiv i informativ. Eticheta persuasiv pune accent pe convingerea consumatorului prin evidenierea temei promoionale sau a logo-ului, n timp ce informarea consumatorului trece pe planul doi. Cuvinte standard, precum nou, mbuntit super au un impact redus asupra consumatorilor care evalueaz mrfurile, acetia fiind de cele mai multe ori saturai de aceste nouti. Eticheta informaional, pe de alt parte, are ca scop s ajute consumatorul s selecioneze corect marfa potrivit necesitilor fiecruia i s nlture discrepanele care pot aprea dup momentul achiziiei, din lipsa de cunotine sau insuficiena informaiilor. n fiecare dintre aceste reglementri se fac precizri de detaliu pentru fiecare meniune constitutiv a etichetei, att n privina coninutului general, ct i n ceea ce privete specificul de produs al mesajului informaional. Reglementarea HG din 2002 prevede: - toate meniunile etichetei trebuie s fie redactate n limba romn, lizibil i inteligibil (excepie fac mrcile de fabric i de comer, denumirile de firme i denumirile de produse tipice cunoscute publicului larg); - eticheta reprezint orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul cnd acesta este prezentat pentru vnzare sau este aderent la ambalajul acestuia; - informaiile nscrise pe etichet nu trebuie s induc n eroare consumatorii n privina caracteristicilor produsului alimentar, a naturii, identitii, proprietilor, compoziiei, calitii, durabilitii, originii sau provenienei, metodelor de fabricaie sau n privina unor efecte sau proprieti pe care produsul nu le posed; - etichetarea este aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vnzare, pe dispozitivul de nchidere care nsoesc produsul alimentar pus n vnzare i se refer la acesta; - etichetele produselor alimentare preambalate trebuie s cuprind n mod obligatoriu urmtoarele elemente de identificare: denumirea produsului, a sortimentului (inclusiv denumirea comercial);

 a celui crea

numele i adresa fabricantului, a importatorului, a distribuitorului i care ambaleaz produsul; data turabilitii minimale, sau n cazul alimentelor cu grad nalt de perisabilitate - data limit de consum; condiiile de pstrare i folosire; coninutul net; lista ingredientelor (cantitatea ingredientelor principale, dup caz); valoarea nutritiv i energetic pentru produse alimentare speciale; meniune special care s permit identificarea lotului de fabricaie; locul de origine sau de provenien (dac omiterea acestuia ar putea

confuzii n rndul consumatorilor, cu privire la originea sau proveniena real a alimentului); 1,2% n volum); meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse(in cazul concentraia alcoolic (pentru buturile la care este mai mare de

iaurului se mentioneaza continutul in grasime) 3.4. Codurile de bare Codul de bare EAN/UPC este singurul standard international (ISO/IEC 15420:2000) definit pentru identificarea produselor de larg consum vandute la punctele de vanzare. Identificarea univoca se sprijina pe numerele standard GS1. Fiecare numar este unic, nesemnificativ si global si are rol de cheie de acces catre bazele de date in care sunt inregistrate informatiile despre articole si la formarea mesajelor electronice pentru tranzactii comerciale. Numarul global de articol comercial GS1 sau GTIN Global Trade Item Number (de 8, 12, 13 sau 14 cifre) este un standard international care garanteaza identificarea fara ambiguitate a unui obiect sau a unui serviciu in lumea intreaga,oricare ar fi partenerul care il utilizeaza. Pentru a fi citite automat in diverse puncte ale lantului de aprovizionare

numerele GS1 pot fi transpuse sub forma de cod de bare si marcate pe produse, conform standardului ISO/IEC 15420:2000. Punctele de vanzare en-detail folosesc urmatoarele tipuri de coduri de bare EAN/UPC: EAN-8, EAN-13, UPC-A si UPC-E. Codul de bare este cel mai ieftin sistem de identificare automata a unui produs. El se bazeaza prin reprezentare printr-o asociere de bare (inchise la culoare) si spatii libere, codificarea fiind un numar de simboluri (cifre), caractere simbolizate impartite in trei seturi A, B si C si grupuri de separatoare (caractere auxiliare) constituite din cate doua linii subtiri, paralele si ceva mai lungi avand si un rol de centrare in momentul lecturii codului.

Caracterele simbolizate in seturile A si B incep intotdeauna din stanga cu un mod de culoare deschisa (un spatiu liber) si se termina la dreapta cu modul de culoare inchisa, in timp ce caracterele simbolizate in setul C incep de la stanga cu un mod de culoare inchisa si se termina la dreapta cu un spatiu liber

Codul EAN-13

Codul EAN-13 contine 13 simboluri cifre caractere simbolizate cifre impartite in 3 seturi A, B si C si trei grupuri de separatoare (caractere auxiliare). Cifrele trebuie sa fie clare pentru a permite si identificarea vizuala intrucat ele furnizeaza

urmatoarele informatii: -codul tarii format din primele 3 cifre, prin care se identifica organizatia locala de codificare -codul producatorului format din urmatoarele 4 cifre, atribuit organizatiei locale de codificare -codul produsului alcatuit din urmatoarele 5 cifre, atribuit producatorului -cifra de control Citirea se face de la stanga la dreapta, codul EAN-13 trebuie compus astfel: -un separator lateral -6 caractere simbolizate in seturi A si B -un separator central -6 caractere simbolizate in setul C -un separator lateral Uniform Code Council (organizatia care reglementeaza codurile de bare pentru retail in SUA) a anuntat ca incepand cu data de 1 ianuarie 2005, toate sistemele de scanare de retail din SUA vor trebui sa accepte simboluri EAN-13 precum si standardul UPC-A (Cod de bare universal intalnit pe majoritatea produselor retail in SUA si Canada). Aceasta schimbare va elimina necesitatea ca producatorii ce exporta bunuri in SUA si Canada sa-si eticheteze produsele in doua standarde.

Codul EAN-8

Codul EAN-8 contine 8 simboluri (cifre) si caractere simbolizate impartite in sectiuni A si C. Citind de la stanga la dreapta, EAN-8 trebuie sa cuprinda: -un separator lateral -4 caractere simbolizate in setul A -un separator central -4 simbolizate in setul C -un separator lateral

Spre deosebire de simbologia UPC-E (Versiune comprimata pentru coduri de bare "UPC" specifice produselor de talie mica), care comprima datele, ce ar putea fi imprimate si in forma intreaga, prin eliminarea zerourilor, digitii de date folositi in "EAN-8" sunt folositi pentru identificarea unui anume producator si produs. Din motiv ca doar un numar limitat de coduri de bare "EAN-8" sunt disponibile in fiecare tara, ele se aloca numai pentru produsele unde nu exista destul spatiu pentru tiparirea unui cod de bare "EAN-13" normal. De exemplu, un cod de tara format din 2 digiti permite existenta unui numar total de 100.000 de produse. Codul de bare nu contine nici o informatie despre pretul produsului, deoarece acesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul e urmatorul: la fiecare citire de cod, casa interogheza calculatorul la care este legata privind numele produsului si pretul (associate codului citit), pe care le tipareste apoi pe bon si le foloseste in calculul sumei de incasat. Principalele aplicatii ale codurilor cu bare: -clasificarea si identificarea automata a produselor ambulate -gestionarea si urmarirea automata a productiei -identificarea producatorilor, distribuitorilor etc. -urmarirea stocurilor -inregistrarea automata in casele de marcare a magazinelor -inregistrarea si urmarirea automata a marfurilor in depozite etc. Avantajele aplicarii codurilor de bare sunt multiple. Astfel, pentru producatori principalul castig il reprezinta rapiditatea si corectitudinea evaluarii succesului la vanzarea unui produs prin accesul la datele colectate de la casele automate din magazine. In comert sistemul permite o ingregistrare mai rapida si mai precisa a produselor, cresterea productivitatii la punctele de vanzare, eliminarea erorilor de inregistrare, scaderea timpului pentru operatiunile de contabile, controlul strict al livrarilor pentru comandarea doar a produselor care se vand. Pentru consummator codurile cu bare duc la scaderea timpului pierdut la case si la disparitia erorilor de pret.

3.5. Descrierea ambalajului

3.5.1. Danone Nutriday Delicios- pret 1,19 lei Continutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma relativ conica, iar de jur imprejurul acestuia este lipita o folie de hartie acesta avand un fond albastru, pe care sunt mentionate datele informative despre produs: -marca (Danone) si numele produsului (Nutriday Delicios) si sortimentul (cu capsuni); -o ilustratie ce reprezinta fructele ce intra in compozitie amestecului (capsuni); -valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un tablel) raportata la 100g, respectiv 125g; -ingredientele ce intra in compozitia produsului finit: lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos de siros de glucoza-fructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten, aroma), proteine din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt; -codul de bare ce foloseste versiunea EAN-8 (5941 2298), plasat de orizontala; -continutul maxim de kcal (103) per pahar (125g); -compania producatoare (Danone PDPA srl) si adresa acesteia; -numele importatorului (ISL Lapmol srl) si adresa acestuia; -cantitatea de iaurt din recipient (125g); -o informare despre temperature optima de pastrare a produsului (a se pastra la temperature intre 2 si 6C); -pe capac se observa denumirea marcii alaturi de numele produsului, iar in fundal o ilustratie cu fructele ce se regasesc in produsul finit si nu in ultimul rand termenul de valabilitate. Valoarea nutriional medie Valore medie nutritiva Valoare energetica Proteine (g) Glucide (g), din care Zaharuri (g) Lipide (g), din care Acizi grasi saturati (g) Fibre alimentare (g) Sodiu (g) Pentru 100 g de produs 82 kcal 2,9 13,5 13,3 1,8 1,2 0,1 0,04

3.5.2. ZuZu- pret 1,09 lei Continutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma unui trunchi de con, iar pe un fond rosu cu alb sunt prezentate informatii despre produs: -numele marcii (ZuZu) si tipul sortimentului (iaurt cu capsuni) si cantitatea acestuia in grasime (2,6%); -valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un table) raportata la 100g si la 125g; -ingredientele ce intra in compozitia amestecului: lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi, corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, protein din lapte, culture lactice selectionate; -imediat sub lista de ingrediente se afla o informare despre temperature optima de pastrare (intre 2 si 8C); -compania producatoare (SC Albalact SA), adresa si moduri de contactare a companiei; -o mentionare ca produsul este realizat in sistem de siguranta ISO 22000; -codul de bare in versiunea EAN-13 (5 941355 002514), plasat pe verticala; -pe recipient foarte aproape de marginea de sus, langa capac sunt mentonate termenul de valabilitate si lotul produsului descries; -grafica de pe capacul din folie de aluminiu ilustreaza fructele ce intra in compozitia produsului si numele marcii si tipul sortimentului; -cantitatea neta de iaurt (125g).

Valoarea nutriional medie Valoare medie nutritiva Valoare energetica Proteine (g) Lipide (g), din care Zaharuri Lipide (g), din care Acizi grasi saturati Fibre alimentare (g) Sodiu (g) Pentru 100 g de produs 89 kcal 3,4 13,6 13,5 2,6 1,8 0 0,04

3.5.3. Covalact de Tara- pret 1,19 lei

Continutul de iaurt se gaseste intr-un recipient din plastic de forma unui trunchi de con, pe un fond aproape in intregime rosu (cea ce ar facilita o observare mai usoara din partea potentialilor cumparatori), se afla mentionate urmatoarele date informationale: -marca (Covalact) si numele produsului (Covalact de Tara), si sortimentul (iaurt cu bucati de capsuni cu 2.2% grasime); -lista ingredientelor: lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57% fruct, zahar, sirop de glucoza-fructoza, amidon modificat, suc concentrate de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru, sofranel, lamaie, stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi lactice selectionate; -o mentionare de a se pastra la temperature de refrigerare 2-6C si de a se omogeniza inainte de consum; -mentionarea numelui producatorului (S.C. Covalact S.A.) impreuna cu adresa acestuia (Str. Lunca Oltului, nr.1, CV) si un numar de telefon (0267-313981), respectiv un numar de fax (0267-351058); -cantitatea neta de iaurt (125g); -codul de bare in format EAN-8 (5945 9057), plasat pe verticala; -valoarea nutritional medie raportata la 100g este introdusa intr-un tabel; -capacul este constituit din staniol, cu o extremitate mai alungita pentru o mai facila deschidere a recipientului, iar pe acesta se regasesc termenul de valabilitate, numele marcii si al produsului, si un recipient plin cu capsuni alese. Valoarea nutriional medie Valoare medie nutritiva Valoare energetica Proteine (g) Glucide (g) Lipide (g) Pentru 100 g de produs 107 kcal 3,4 18,3 2,2

3.5.4. Jogobella- pret 1,89 lei

Recipientul in care se gaseste continutul de iaurt cu capsuni este de forma trunchiului de con, iar materialul din care este alcatuit recipientul este plastic, pe care se afla de jur imprejurul acestuia un autocolant foarte subtire pe care sunt trecute urmatoarele date informative: -numele marcii (Zott) si numele produsului (Jogobella); -lista de ingredient mentionata in mai multe limbi, printre care limba romana si germana: lapte de vaca pasteurizat (3,5% grasime), capsuni si suc de capsuni din suc concentrat de capsuni, sirop glucoza-gructoza, zahar, proteine lactice, suc concentrat de sfecla rosie, arome; -codul de bare pozitionat pe plan vertical in format EAN-13 (4 014500 503653); -include o recomandare, de a se pastra la temperatura de 4-8C -adresa si moduri de contactare a producatorului (telefon si fax) -cantitatea neta de iaurt din recipient 150g -un tabel ce informeaza despre valorile nutritive si energetice raportate la 100g; -capacul confectionat din staniol cu o extremitate mai alungita, include numele marcii si numele produsului, termenul de valabilitate si ilustreaza mai multe capsuni unele chiar sectonate.

Valoarea nutriional medie

Valoare medie nutritiva Valoare energetica Proteine (g) Glucide (g) Lipide (g)

Pentru 100 g de produs 96 kcal 3,5 14,8 2,5

3.5.5. Milbona- pret 2,6 lei

Recipientul constitut din plastic, cu un fond preponderent alb si o cantitate neta de 250g, contine urmatoarele date informationale: -lista ingredientelor prezentata si doua limbi (romana si germana): iaurt degresat, capsuni, zahar, sirop de glucozafructoza, suc concentrat din sfecla rosie, arome natural, 12% continut de fructe(capsuni) in produsul final. Si mentionarea fara adaos de conservanti; -o mentionare de a se pastra la o temperatura de +8C; -marca produsului nu este amintita, fiind un produs S.C. Lidl Romania SCS, produs in Germania; -codul de bare trecut pe verticala in versiunea EAN-8 (2000 2053); -un tabel ce informeaza despre valoarea energetica si nutritionala al produsului raportata la 100g; -se mai afla si o ilustratie ce aminteste fructele (capsuni) ce intra in compozitia produsului finit; -pe capacul constituit dintr-o folie foarte subtire de aluminiu se regasesc: numele produsului, termenul de valabilitate, capacitatea neta de iaurt din recipient, cantitatea de grasimi din iaurt (1,8%), valoarea energetica in calorii si fructele ce intra in compozitia produsului.

Valoarea nutriional medie

Valoare medie nutritiva Valoare energetica Proteine (g) Glucide (g), din care Zaharuri Lipide (g), din care Acizi grasi saturati Fibre alimentare (g) Sodiu (g)

Pentru 100 g de produs 88 kcal 3,8 15,0 14,0 1,4 1,0 0,3 0,06

3.6. Analiza comparativ a informaiilor cuprinse pe eticheta produselor luate in studiu

Valoarea nutritionala medie Denumire produs Danone (125g) Covalact de tara (125g) Zuzu (125g) Jogobella (150g) Milbona (250g) Valore energetica 82 kcal Grasime % 2,8 Proteine (g) 2,9 Glucide (g), 13,5 Lipide (g), 1,8 Fibre alimentare (g) 0,1 Sodiu (g) 0,04 Pret (lei ) 1,19

107 kcal 89 kcal 96 kcal 88 kcal

2,2 2,8 0,1 1,8

3,4 3,4 3,5 3,8

18,3 13,6 14,8 15,0

2,2 2,6 2,5 1,4

0 0,3

0,04 0,06

1,19 1,09 1,89 2,6

Grafic valoare nutritionala

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Danone Zuzu Covalact de tara Jogobella Milbona proteine glucide lipide grasime

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 170 Caracteristica Punctaj individual Punctaj mediu total senzoriala Examinator Examinator Examinator Examinator 1 2 3 4 Culoare 2 1 2 2.5 1,87 Consistenta Omogenitate Miros 4 omogen 2.5 acceptabil 2 slaba, fara fructe lapte praf, fara miros specific de capsuni laptos lapte praf 3 fainos, moale de lapte 2,87 Mai putin omogen Miros putin de capsuni , lapte praf

capsuni, fara miros fermentatie, specific de lapte capsuni amarui lapte, fier amarui acru acrisor

Senzatie in gura Post gust

neplacuta acrisor

Laptos, acruamarui Lapte praf, acrisor,

Gust remanent

Iaurt acru

inexistent

inexistent

Acrisor- Amarui

Punctaj mediu total al produsului 2,37 Numele si prenumele examinatorilor 1.Ormangiu Georgiana 2.Rusu Florin 3.Piperea Raluca 4.Jianu Daria

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 45 Caracteristica Punctaj individual Punctaj mediu total senzoriala Examinator Examinator Examinator Examinator 1 2 3 4 Culoare 4 2 1 4 2,75 Consistenta Omogenitate 2 apos 4 omogen 1 omogen 3 omogen, fructe intregi capsuni, iaurt cremos, placut dulceacrisor putin acrisor 2,5 omogen mediu

Miros

capsuni, iaurt acrisor capsuni acrisor

Senzatie in gura Post gust Gust remanent

capsuni, slab de lapte cremoasa dulceag capsuni

iaurt cu capsuni lichida cu pulpa capsuni capsuni

Capsuni, iaurt

Cremos, putin acrisor Dulce-acrisor, capsuni Capsuni, putin acrisor

Punctaj mediu total al produsului 2,62 Numele si prenumele examinatorilor 1.Jianu Daria 2.Ormangiu Georgiana 3.Rusu Florin 4.Piperea Raluca

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 232 Caracteristica Punctaj individual senzoriala Examinator Examinator Examinator Examinator 1 2 3 4 Culoare 3 1.5 3.5 4 Consistenta Omogenitate 2 Putin omogen lapte, capsuni 1.5 omogen 2 putin omogen lapte batut,putin miros de capsuni pastos 4 omogen, fructe intregi predominant de capsuni, lapte mai vechi cremos, omogen,cu fructe intregi acru,dulceag dulceag, acrisor

Punctaj mediu total

3 2,37 Omogen mediu

Miros

lapte batut

Lapte invechit, capsuni

Senzatie in gura

acrisor

Post gust Gust remanent

dulce lapte praf

pastos, cu multa pulpa de capsuni acrisor

Pastos cu fructe intregi

acrisor acru

Dulce-acrisor Dulce-acrisor, capsuni

aroma de capsuni Punctaj mediu total al produsului 2,68 Numele si prenumele examinatorilor 1.Ormangiu Georgiana 2.Rusu Florin 3.Jianu Daria 4.Piperea Raluca

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 39 Caracteristica Punctaj individual Punctaj mediu total senzoriala Examinator Examinator Examinator Examinator 1 2 3 4 Culoare 4 3 4 4 3,75 Consistenta Omogenitate 4 omogen 3 omogen 4 omogen 4 omogen, fructe intregi lapte praf, capsuni cremos 3,75 omogen

Miros

lapte, capsuni placuta de capsuni capsuni dulce

lapte, capsuni putin fainos acrisor inexistent

Senzatie in gura

lapte praf, capsuni, intepator placuta

Lapte praf, capsuni

Cremos, placuta de capsuni acrisor Dulce-acrisor

Post gust Gust remanent

lapte, capsuni lapte

acrisor acrisor

Punctaj mediu total al produsului 3,75 Numele si prenumele examinatorilor 1.Jianu Daria 2.Rusu Florin 3.Ormangiu Georgiana 4.Piperea raluca

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 395 Caracteristica Punctaj individual Punctaj mediu total senzoriala Examinator Examinator Examinator Examinator 1 2 3 4 Culoare 2 3 3 2.5 2,62 Consistenta Omogenitate 2 partial omogen capsuni, smantana fainos 2.5 partial omogen capsuni, lapte laptos, fainos capsuni, putin dulce capsuni 4 omogena 2.2 partial omogen capsuni, lapte praf laptos, prea cremos acrisor, dulceag acrisor 2,67 Partial omogen

Miros

capsuni, lapte laptos

Capsuni,smantana, lapte praf Laptos, fainos

Senzatie in gura

Post gust Gust remanent

capsuni lapte, capsuni

lapte dulce, aroma de capsuni

Capsuni, dulceacrisor Lapte, capsuni, acrisor

Punctaj mediu total al produsului 2,64 Numele si prenumele examinatorilor 1.Rusu Florin 2.Jianu Daria 3.Ormangiu Georgiana 4.Piperea Raluca

Legenda 39 - jogobella 45 - covalact 170 - zuzu 232 - milbona 395 nutriday

In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un iaurt cu pulpa de capsuni adecvat astfel: 1. 2. 3. 4. 5. Milbona Jogobella Danone Nutriday delicios Covalact de tara Zuzu

Coninutul informaional al etichetei Denumirea sub care este vndut alimentul

Danone

zuzu

Covalact de tara Covalact de tara capsuni alese

Jogobella

Milbona

Lista cuprinznd ingredientele

Danone Nutriday Delicios capsuni lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos de siros de glucozafructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten , aroma), protein din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt

Iaurt cu capsuni

Jogobella

Erdbeer joghurt

lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi, corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, protein din lapte, culture

lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57% fruct, zahar, sirop de glucozafructoza, amidon modificat, suc concentrate de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru, sofranel, lamaie,

Lapte de vaca pasteurizat (3,5% grasime), capsuni si suc de capsuni din suc concentrat de capsuni, sirop glucozagructoza, zahar, proteine lactice, suc concentrat de sfecla rosie, arome

iaurt degresat, capsuni, zahar, sirop de glucozafructoza, suc concentrat din sfecla rosie, arome natural, 12% continut de fructe (capsuni) in produsul final. Si mentionarea fara adaos de conservanti

lactice selectionat e

stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi lactice selectionat e
107 kcal 3,4 18,3 96 kcal 3,5 14,8 88 kcal 3,8 15,0 14,0 1,4 1,0

Valoare nutritional a

Valoare energetica Proteine (g) Glucide (g), din care Zaharuri Lipide (g), din care Acizi grasi saturati Fibre alimentare (g) Sodiu (g) Cantitatea neta

82 kcal 2,9 13,5 13,3 1,8 1,2

89 kcal 3,4 13,6 13,5 2,6 1,8

2,2

2,5

0,1

0,3

Condiiile de depozitare sau de folosire Denumirea comercial i sediul productorului Locul de origine sau de provenien a alimentului
Date privind Codul de bare

0,04 125g 2-6C

0,04 125g 2-8C

125g 2-6C

150g 4-8C

0,06 250g 8C

Danone PDPA srl, Romania

SC Albalact S.A., Romania

S.C. Covalact S.A., Romania

S.C. Lidl Romania SCS, Germania

5941 2298

5 941355 002514

5945 9057

4 014500 503653

2000 2053

Concluzii
In urma studiului efectuat s-au constatat urmatoarele: Marcile analizate se incadreaza din punct de vedere fizico- chimic, precum si microbiologic in standardele in vigoare; In cazul marcilor danone covalact de tara si milbona codul de bare este EAN- 8 iar in cazul zuzu si jogobela codul de bare este EAN-13 Procentul de grasime variaza in functie de marca astfel ca danone nutriday delicios si zuzu au un procent de 2,8% grasime, covalact de tara 2,2%; jogobella 0,1% grasime iar milbona 1,8% grasime; Doar in cazul marcii zuzu este mentionat faptul ca produsul este realizat in sistem de siguranta ISO 22000; La covalact de tara si jogobella nu se specifica continutul in fibre alimentare si sodiu; Toate produsele studiate sunt ambalate in pahare din material plastic, cu capacitate de 125g, 150g, respectiv 250g, nchise prin termosudare cu capace din folie de aluminiu; In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un iaurt cu pulpa de capsuni adecvat astfel: 1. Milbona 2. Jogobella 3. Danone Nutriday delicios 4. Covalact de tara 5. Zuzu

Bibliografie

1. Banu C. i Vizireanu Camelia, 1998 - Procesarea industrial a laptelui. Editura Tehnic, Bucureti 2. Georgescu Gh. i col., 2000 - Laptele i produsele lactate. Editura Ceres, Bucureti 3. Laurentiu Tudor si col., 2009- Tehnologii generale in industria alimentara, ed Printech, Bucuresti 4. www.maizuzu.ro 5. www.danone.ro 6. www.covalact.ro 7. www.delaco.ro