.

l
Coperte colecflel : SERGIU GEORGESCU
llustrefle c:opertel : EUGEN PALADE
. I
\
'
.
'
POPOR OBIDIT PE PAMiNTUL SAU
Rascoala din 1821 a izbuonii ca o reactie a
largi fata de intensificarea exploatarii la seco-
lului al XVIII -lea in primele doua decenii ale seoo-
lului al XIX-.lea. Ea este o urmarlll fireasca ' a adincirii
eontradictiilor economice sociale in aceasta perioada
de descompunere a feudalismului de aparitie a ele-
mentelor noilor relatii de productie capi-taliste.
In acel an poporu1 s-a rasculat ,pentru dobtndirea
dr'ptatii sale, pentru cucerirea Iibertatii nationale
social e. ,Adunarea norodului", constituita ca o forma
de organizare a (ascoalei, prin care poporul exprima
tn mod democratic vointa, a pus in fruritea luptei sale
pe paminteanul Tudor Vladi:mirescu. Acesta personi-.
fica poporului roman, ex;ploatat tiranizat
pina atunci de catre ni$te stapini straini de catre
marea boieriome !nstrainata. Aceasta "tagma a jefui.to-
1 rilor", cum a numit-o Tudor: a consutuit factorul su-
biectiv care a pricinuH sedtuirea, inapcierea deca-
derea tarii.
Principatele Romane d.i&puneau de mari bogatii na-
turale. Pamin,tul Tarii se aprecia intr-a ex-
punere bine documentata din 1819, este aotlt de bogat
fn prodUJSe de tot felul, t.ncit ar putea "sa hraneasca un
numar de trei de patru. ori mai mare de loouitori",
I
0 alta caracteristicii a acelei perioade este rotunjirea
apartintnd mari:lor boieri, a.dica dormarea lati-
fundiilor ( domeniilor mari) prin uzurparea pamintu-
rHor ale ale ttrgurHor
libere. Uzurparea se Hicea prin cumpari'i>ri deghizate,
adid cineva socoti:t ind;eptatit la cumparare o , efedua
formal .pe numele sau, dar i'n realitate pentru iln boier
sau mare negustor. In felul acesta era de obicei dejuca1
drept-ul stravechi al membrilor de a avea priori-
tate la cumpararea ocinilor, ardid a loturil or de pamin1
In unele cazuri supra-fete intinse apartinind'
sau ttrgurHor erau declarate pamln1uri .pu.iitii",
adica ale nimanui ca atare donate de ciitre domn
unor boieri, rdregatori sau membri ai famili ei sale. Se
recurgea de asemenea la riipirea actelor de proprietate,
la mil51ificarea acestora sau chiar Ia simpla rapire a pii-
mtnturi'lor. Rezultatul este ISca derea numarului de .sate
cu tarani Hberi, de sate In Oltenia, uncle va
izlmcni rascoala. In 1819- 1820 existau in Tara Ro-
maneaoscii 37 40 de ale ma-
rHor negustori etc., .rnd.t - arata un document - '"nici
miicar o palma de pamtnt nu se fara stapin".
Numai rnarele ban Grigore Brtncoveanu singur detinea
tn tara 53 de
Mai apasii'tor decit toate in perioada premergat0are
rascoatlei era jaful fiscal pradicat pe scara larga. Ad-
miniiS-tratia tadi, de . la domn .pin a Ia ceJ mai de jos
atujba$. se transforma.se tntr-un vas.t aparat de extorc-
tiune. Comptia venalitatea apara.tului de s tat crea
,un !ant nein+rerup-t de complicitati", o alianta a pose-
dantuor tmpotriiVa maselor crunt exploatate, care tntr-o
astfel de sHuatie nu aiVeau la dne gasi dreptate,
justitia era cu aservita exploatatorilor. Repartitia
8'
In gala a dajdiilor facea ca aces tea sa . fie $'i mai apa-
CategoriiJe privHegiate (boierii, neamurile
1
,
mazilii
2
$i clerul) nu plateau nimic, iar taranii pliiteau
d Ia virsta de 16 ani. Erau &utiti de bir scutelnicii $i
post In .schimbul unor servicii $i munci prestate
boierilor. NumamJ privflegiatilor era -tot atdt de mare
a acela al dupa c4m a constatat
tnca Sulzer, un awstriac, indt rpentru
umei impozitelor pe tara contribuabi.tii pliiteau dubh.i.
Impozitele erau insuportabi.le prin abuzurile
Ia pe.rceperea lor. Liisat Ia diccretia hriipii-
r ti . birnicu'l roman nu a fos-t crutat de nici un pro-
deu bmta'l nedrept, incH ,nu exista pe lume un
popor mai aiSUJprit de un guvern despotic mai strivi.t
de biruri de angarale deott taranii din Moldo;va
din Tara s. In acest jaf erau implicati
boicrii, lntrucit ei au gasit in slujbe sursa principala de
acumulare de venituri, mo$Hle mai mult in
eama
Obligatiiie siitenilor de a gandui pe efoctua-
r a transportulu'i Ia Duniire a lucriirilor Ia cetatile
erau angara,le gre1e pagubitoare, fii,ra nici
o retr ibutie. '
La toate . acestea se adiiuga incursiunilor
d jaf turce$ti, de care erau amenintati In permanenta
I cuitorii de pe marginea Duniirii, din apropierea
s ea:muri = boieri de 111eam, decllzu11 l1a conditl.a de
az,j,ji = de tara, descendenti ai boieriaor rama.;;i fare
dr gMori e.
W. W U k 4 n s on, An account of the Principalities of W altachia
a.ttd Moldavia (Lamu.rill"e asupra Pll" inoip,alteJlor Tarii Roma111e.;;Jti
M ldovei.) London, 1820, p. 155.
rilor In special din sudul O!teniei. De aceasta
roare nu se putea scapa dedt prin ln!iHurarea cHiplni
prin hasurilor a cetatil or di
hasuri ca punde de cprijin a.]e turdlor.
Caracterul pradalnic al ultimelor domnii fanariot e.
lncepere din 1711 In Moldova din 1716 1n Tara
maneasca, dupa ce domnitorii de aid, Dimitri e Ca
mir Constantin Brlncoveanu, s-au aratat cau
zei eliberarii de sub jugul otoman, Poarta a impus
Principatelor domni recrutati dintre dragomanii ei greci,
ori ginari din carticrul Fanar a! Constantinopolului, ca
prezentau pentru ea mai mu.tta garantie. lesiguri de
durata domni ei lor, fanari otii nu aveau aoJt sco.p declt
sa stoarca din Principate venHuri olt mai mulk De
aici, s-a ajuns Ia marirea obligatiil or fata de Poarta
lao lmpovarare mai mare a locuitorilor.
Deosebit de lmpovaratoare au fost In Tara Roma-
ne.asca domniil c lui loan Caragea Alexandru Sutu.
premergatoare rascoalei din 1821. Caragea a cumparat
domnia In 1812 cu 4 000 000 lei a r ew;;i<t s-o prelun-
geasd p.rna In 1818, Ia Poarta an de an aHe
sume mari stoarse din tara. AI. Sutu ('1819- 1821)
datora la venirca In tara vreo 5 000 000 lei, pe care
urma sa le recupereze p1rin jefuirea poporului contri-
buabil. In vremea acestor do-i domni, Tara Romaneasca
a fost despuiata de vrco 63 000 000
2
prin mij-
1
Hawni = .teri.tori.i s taplnite de VLbrci ffi n Sit.lnga Du.nilrii , In jurul
cetil\ilor Braila, Giurg!u Tunnu . Acestea cele trei
,,.raj<J ]e".
2
Pi.astru = 1leu vrolli .numea.u s-trilti111ili ,Jeul .t<J leruil de
argint care c.iroula pe atunci In Priq1ci.pa1!e. lm !eul vech:, care
serv.ea c.a rnoneda f>recvenUi de socoteaGa In sewle:e XVIII
XIX, valora 40 de parale. (In 1867 el a fost cu ,!eul
nou", echivale,nt CLt l franc francez de 190 bani.) Prin u.rmare,
;
10
1 ,
11
, h I! rate Inca pe atit prin luari ilkite. Numai
prlrr lll t ar a t itlurilor de boieri e, . a
'II 11110 ()() d iar Sutu a lncasat m do1 am peste
1 110 I)() d din difer ite slujbe, .licente favo-
1111 1 " orda t . Ca ragea a fost aceta care a de.sfii ntat
,,
1
p
11
1 p<llldl rr il or a anulat privil egiile lor trec!ndu-i
1
1
hlt'lli i , cu cxccptia unui numar nol nscmnat. Acest
lip \ 11 constitui o cauza primordiala a_
11
olk i lor. Dupa ce a acumulat o bogat1e mare pnn
11 , ,
1
ragca a fug it din tara ,ziua namiaza mare".
1. u(u a venit dupa aceea In tara ca reprezentant
1
t1 ll ll lli adcvarat ca rtel fanar iot, alcatuit nn vederea ex-
pl nnll\rii Principatelor. Pot rivit unui regulament stabilit
1
1
Pnar\ a, prin care numarul famBiil or fanariot e concu-
n
11
11' Ia domnie era limitat Ia patru, domnil or numiii
1
1
I rcvenea obli gatia sa asigure cc-
lorl nlk doua fami'lii din cartel o pensie de 1 000 000
d
1
pia$tri anual totodata s a ia asupra lor ,lntreti-
111.nn sufi ci cnta a celorlalte familii fanari ote care aveau
11
, .,
11
il' de. ajutor". AI. Sutu a venit 1n tara cu o suita
d . persoane 80 de rude care trcbuiau
, I egi mul fanariot, amta acad. A. O(etea, a aJuns _ u_n
i:-.lem de guvernare care storcea plna la o tara-
,dl lll t'i d nd se spune ,pias<tnt", p.rin <:<i.ta.rea informatoril or con
k,
111
pora ni s tr ai<11 i, esie vorb.a de leu! roma.nes tur:esc). de 40
dr J}8na
1
Je. Ce lnsemn.au sume!e expr:ma1te ma.i sus .'n ctfre
tnilioane, e poate dedure <a.proxim<J.tiv tpnin co:npatajte ':ne,e
!'>i!ua (ii au ditn iVremea .aceea. Astfel : _clua.r c<Js.a Jut l.udor
V'adiunirescu dYn Cernet 3 000 ode ,Jet ; cu_ 40 de l: t pe
lnna ,Juorau 6 oameni Ga vie ; har<ac.iul Mal do,,e: catre Poada. era
de 7 945 lei, 60 de ba.rtoi (.aollu.al) ; Ia sutna de 800 000 de let
ridi.:.au lefuri,Je an.uoa,Je .ale Moldov.a (Ill
1818) .
11
nime njci o aparare"
1
Aceste <Sarcini impovar
toare fata de Fanar vor fi anulate datorita rascoalei
1821. .
Vena1Htatea du-egatorilor ' fiscalita.tea a
tratamentul nemilos, practicate in .
gtmul turco-fanariot, se concretizau in acele
revoHatoare scene de terorizare a .birnici1or descrise.
.. ,Au fost dte zece pamint
arata Dmtcu Golescu - cu oohii in soare cu
0
mare grea pusa pe pintecele lor, ca,
tlntarii, nici sa poata a se feri ... " Altii au
"spinzurati cu capu'l in jos... multe alte aseme
pedep6e ... " 2.
Vidima a metodelor de extorctiune a iratamen-
tului inuman, taranimea romana nu numai ca a fost
ruinata, dar, dupa cum li s -a parut observatou-i1or d
:a ar fi devenj.t a.patica, taranii ajungind
sa atba "sufletul in-semnat cu pecetea robiei".
.. CiND SA LE FIM ROBJ? PiNA CiND
SA-l SUFERJM A NE SUGE SiNGELE 1 ?"
Apatia taranitnii romane era insa aparenta, :;;i ve-
t " . "
ge a:ea e1 ascundea un puternic spirii de rezistenta.
Reahtatea este ca .situatia grea 1812 :;;i 1820 a
puternice nemultumilr i framintari $i
in Principate. '

1
Aoad. A. ? Un cartel fanariot penJru exploatarea fii
In ,.Studu, de Jstonie", nr. 3, 1959, p. 118.
u Go I e.s c u, lnsemnare a ciiJiitoriei mele, Con&tantio
RoadovJcl. din facuta aoul 1824, 1825, 1826, E.S.P.L.A.,
1952, pp. 84-85.
12
I ll1Jtol rl a exploatarii, tiir'anii au fo-
lo t v 1riot fo rme de lu.pta, de la ignorarea :;;i nein-
pllnlr bli gatiilor fata de stapini la fuga de pe
11111; II 11 11 tnrolarea in haiducie, de la .actiuni.le in jus-
Ill' I 1 n upu nerea deschisa la prestatii sa'll chiar la
I I tir i local e. In Tara Romanea,sca razvratirile 1o-
frcovente intre 1815 1820 . .SLJb impresia
onsulul francez raoporta ca ,poporul valah
II, 11 t alvarea revolutie pe care o crede i.mi-
11! nt i pc care o RazvratirHe sint deosebit
111 111llrjir In 1819 in }udetele teleorman, Vilcea, Buzau
I C i r j.
I ntru apararea paminturilor lor uzurpate de' boieri;
111 11 tiri domni, precum :;;i tmpot.riva mgddi'rii ve-
l II !lor drcpturi au dus lupta :;;i locuitorii unor Ca-
r H'l lie pentru vremea acea.sta este cazu.l tirgovi:;;te-
nll( r are se ridid impot.riva lui A!. Sutu in doua
r111 uri, in 1820 1821 fac adevarate demonstratii de
pr l t In Bucure:;;ti, determinind in cele din urma cir-
lllldr a oS a le resUtuie adele de staptnill'e a pamlnturilor
I r IC fusesera rapite .
revolta .putemica - ,cea mai nenorocita razvra-
tlr ' a acestei tari" -, cum o un contemporan,
L n Lazu Bucovineanul, inspaiminrtat de soarta cir-
lllllirii hraparete - are loc in capita.la Moldovei in iunie
I HI . Ea a fost determinata de actiunea de jefuire di-
r Ui a locuitorilor intreprinsa sub pretextul masurilor
fn vederea comba.terii ciumeL Ou acest tprilej, poporul
lnconjurat pa.latu1 domnesc ameninttnd, iar garda a
lras In multime ..
I Iaiducia, ca forma de lupta tmpotriva exploatilrii :;;i
opr iunii, este deosebit de intensa in vremea lui Ca-
ra dnd poterele poarta adevarate ,razboaie" impo-
triva lor. Acu.m lsi face cariera de haiduc vcsUt
Iancu Jianu. De asemenea actioneaza aid ca haid
Nicola fosta ca.petenie In ra..scoala -antiotoman
slrba din
Tabloul ag itatiilor framlntarilor .sociale din 'Tar
Romaneasca sub ultimele domnii fanariot e se compl
teaza cu o .seama de aHe de 111emul tumire a
tiuni conspirativc 1ndreptate 1mpotriva ti raniei .
Prima acestea a fos:t revolta pandurilor de 1
anului 1814 Jnceputul celui urmator, deter
mirnata .In primul r1nd de retragerea scutiri lor pu
nerea Ia bir a .pandurilor. Nemultumirea lor
cu .prHcjul conflictului dintre frat ii Regep, comandant
ai garnizoanei turce!;>ti de Ia Solima
de Ia Betg.ra.d, 1mpotri va ca.ruia se rascula-sera sir
bii. Ac(ionlnd l mpotriva organelor s poliatomlui Cara-
gea, pandurii rovoltati se gaseau pe linie de
lupUi cu s:irbii cu Iu..s uf de Bercofcea,
chemat In Oltenia lmpotriva acestor panduri, avea mi-
siunea Sa ]mpiedice !egatura CU s!rbii extinderea ra\'3
coalei In Tara Romaneasca. Domnia nu a putut lichida
revot.ta declt acord1nd .amnisti e.
Legat de aceste evenimente, se contu'l"eaza In 1815
o actiune armata condusa de Iorda.che Oli mpiotul, vii.tor
comandant a.l eteri s te, care de pe acum 11 cu-
pe Tudor Vladimirescu. Originar din Vlahol.i -
vadion (Grecia), Iordache a luptat .In 1806 In Tara
Romanea.sca, apoi a lua't parte Ia rascoala skbilor ca
de lu.pta a! lui Haiduc-Velcu a! sus-aminti-
tului Iabra;;. Iordache t.raia acum 1n Muntenia orga-
niza aci un de 600 de oameni, cu 6copu.l de
a combate trupel e trimise lmpotriva slrbilor,
14
1 I' 111l11ril r r voltati. Actiunea a ins pirat mt.tlta j;eama
, 11 11 11111! r 11.
1
11
111
11
1 mmator ( 1816) se descopera Ia o
,
11
1 11111.11\i onspi rativa lmpotriova lui Caragea a
111 11
tl
1
r boi r i. Ea prog rama o raiScoala sub lozinca:
t r

libcrtatea! Porniti limpotriva tiranilor !" Ras-
"
111 Ill 11rma Sa ant reneze taranimea nemuJtumita, Sa CU-
pl flld 1 ra iova sa fie extinsa .In sudul Du.narii.
1 o111 11i a ltli AI. Sutu fu zguduita din primele z1le de
11
, , oil a a arnautilor, adid a soldat ilor :Je,fegii din
1 11'11 1 domneasca, care .s-au barkaodat au rezista.t Ia
' I IIIIi , ti mp de do ua luni, ridic.tndu-se astfeol lmpotriva
1111
vdi rii lor Ia care Sutu procedase .pentru a face toe
lt ll lt\ il or adw;;i cu el de Ia Tarigrad. Dar revolta' a
,1\
1
11 radacini mai adi'nci, lntrud t se const ata legMurile
1
1
11
rcvolta de Ia ca este por.nita ca ,un fel de
t'W11opl ot de a ISC face revolutie".
Exprcsie a spiritului vremii, a uno r idei de lupta
pnl ri va regimurilor .tir.anice ca,re aveau acum d rcu!atie
111
1 rindpate, ca In Europa, uncle erau combatute
ll' guvcrnele reactionare dupa c a.derea lui
1 l !nccrciiri arata existenta planuriolor de .schim-
har a regimului din Principate $i ca pur.tatorii acestora
ro
11
ta u pe adl nca nemultumire a maselor exploatate.
Dar initiativa marii' lupte lmpotri va tiraniei $i exploa
lilrii va veni de Ia 1nse$i aceste mase, de Ia cei ex-
pl oatati. care au ramas ,mai goi declt .mortii din_ mor
mlntur i" cum se va s-pune lntr-un .document at .rascoa-
1 i. In cele din urma, masele 'VOr porni deschis lmpo-
l riva tu.turor jefuitorilor, cu 6tri gatul 9i cu intrebarea :
"
Plna d nd sa te fim robi ? Plna d nd s a-i suferim a ne
uge slngele ! ?"
1$
'
TLIDQR ,-:- .OM:DIN POPOR
Omul va .sintetiza nazuintele . poporuli.li
. . . '. . I .
emandpare s0ciala, care se va face exponentul in
largi $i va lansa chemarea la
este Tudor Vladimirescu, provt nit di,ti paliir
mij-locie a scidetatii din acea vreme, care se inanlfest<f
ce in ce rnai dinamic in vi at a economic a $i :pe 'planu
luptei sociale. -
Prin ori.ginea sa; prin conditia sociaia, prin: 'rorrn
sa inteloctuaHi 9i moraUi, prin rolul -sau admin!str
$i mi:litar, Tudo.r Vladimirescu .intruchi.pa o . p
tate. ,a,pta r:as:punda la ohemarea vremii sa-le.
El. s-a .nascut pe fa 1780 in Vta.dimiri; sat :de
neni ; in judf:tul Gorj. Piirintii lui Tudor sinli:
Ursu, venii in Vladimiri din Prejn(l ( Clo9ani) 9i .loa
din familia Bon.doc. Numele 'vtadimirescu ins.a nu i 6t:
trage nki de
1
la ce.l al ,mO$i-ei ", cum s-a t, nici de
la ordinul rusesc ,S.f. care i se va decernis
m'ai tirziu ; era un nume mai frocvent in Oltenia. Nu-l
numai Papa ( PiiVel), fratele lui Tudor, $i o ruda
de gradul al l:reilea a lui Tudor, Grigore, ci lntilnirn
oa'meni cu acest nume care nu au de-a face cu sa.tu-1
Vladimki; cum e un Constantin VladimiresctJ
sau pitarul Nicolai Yladimirescu de la Craiova etc.
Tudor Vladimirescu avea $i o sora cu numele Dina
( Constandina), iar printre rudele 'inai apropiate se ga-
seau : Dimitrie, Radu, Nicola, Iov.ana $. a., precum $1
nL9te c.l erici, .chiar 9i un arhiereu. Pentru vrernea
atunci :acesta era un inrdiciu sigur de conditie socia:la
mai riisiirita pdntre siitenL Ca toti locuitorii din ' Vla-
dimiri, piir!ntii lui Tudor au tarani liberi, mo9neni,
foarte probabil ,din nean1ill .pandurilor" .. In ori.ce caz,
printre numele unor pandtiri cunoscuti se
1


ondoc, cum .se numea $i familia din _care Be
, pt 1 '1'11d r dupa mama sa. .
111 '1/l l ' rau oameni cu $tiinta de carte. Tudor ar h
11
v 1
1
t a dteasca 9i sa scrie de la un cu
1
d mic pazea vitele. Va fi completat pnmele .cu-
1, ,.ll n\ c Ia popa Pirvu din sat, In . :ustine:ea
111

1
lor pent ru pwpri etate ale mo9nemlor $1 Jm?otnva
1 1 ll 1 r niipiistuiri. A fost a.poi trimis la Cratova la
niHi l nru ll Lu.pu, 1mudit cu fa.miJ ia sa. Aici .a
1\ 1 ra90neasca, a de prins folost-
r . Fara lndoiala ca .s-a dovedtt foa.rte pnceput, de
v m ce boi erul Ionita Glogoveanu, cunoscut ca bun
lint rnic, 1-a remarcat $i 1-a sprijinit sii-$i
tnv \utura, numindu-1 apoi
tn r dintlndu-i ex,portul salem Trans1lvama. _
11
dor Vladimirescu era, doci, om din popor, nu msa
1
r !nvatatura, cum au afirma-t unii cronicari ostili
r oa.tci chiar si unii istorid burghezi, $i unii :;;i altii
la pe care o aveau boierii :;;i car-
ltrari i din rindurile lor. Dimpotriva, pentru vremea
p ittru mediul in care tdiia, cu destula.
nrlc. 0 arata, printre altele, scnsul 5au stgur, precum
j puterea de redactare dirocta $i_ . wm se
in actele $i scrisorile lui din d1fentt am, l.ar mat. cu
ca ma din proclamatii :;;i alte texte redactat:_.de
personal in vremea rascoa.lei. De altfel, el trata Cer-
net (actualu.l Turriu Severin), pe v:emea ac:ea tmpor-
ant centru de invatamint. Acolo cumparai Tudor
pamlnturi $i $i-a facut case. Tudor se
plast ic in limba romaneasca ; cuno:;;tea mt:ucttva _ h"!-
bi le greaca $i germana. Era inzootrat cu o sa-
na toasa, Ia vorba la fapta. ma1 mutt
a Scriitor de cancelarie arhlv<ar.
17
taciturn. Rareori, fata de pri etenii cei rnai apropiat1,
vorbea cu umor . . Nedreptatea perfidia evidenta i1
indignau atunci era in stare sa comita excese. Prin-
zlnd o data spioni ai inamkului a .lnceput sa-i
taie pe loc.
Dad analizam cu atentie gindirea lui Tudor Vla-
dimirescu, ne dam seama ca el a cunoscut bine o serie
de probleme ale epocii sale. Vlnz.fnd vitele boiemlui
Glogoveanu, Tudcr a calatorit in mai multe rinduri
partite . Banatului TransHvaniei , cunosclnd atStfel
lumea initiindu-se mai bine in afaceri de negot, pe
care apoi ll.pradica pe cont .propri u.
In afara de vH:e, el vindea cereale, pe$ie, icre $i
ceara in canHtati apreoiabil e. I ndeletnicirea cu negotul
1i da lui' Tudor posibilitatea sa stabi.Jeasca $i ra-
mifice o serie de lega-turi in tara $i dincolo de hotare,
cu unii avind de n egot, cu altii fao!nd schimb
de marfuri $i util e .sau imprumuHndu-se cu
bani. In afara de boieml oltean Nicolae Glogoveanu,
cu care se Ia negotul pommbului, Tu-
dor are cu Nicolae Zoican din Balta, cu Ghita
Opran din care-! va lmprumuta cu bani pentru
rascoala, cu Dumitru G1rbea, ulteri or loct iitor a! lui
Tudor la (admini.strarea) plaiului $i
principal colaborator Ia organi zarea rarscoalei acolo. De
are relatii mai str1nse cu Manole Gugiu,
transilvanean, stabilit in tara ca negustor $i ;
cu Raducan Nicolau de Ia precum cu alti
negustori de acolo .sau din Craiova.
VenHurile realizate din negot $i din slujbe erau folo-
site de Tudor pentru cumparare de avere imobila. Acea-
sta era concentrata mai muH In Cernet lmprejurimi.
Acolo el avea case, pamlnt, vii, mori. Cula lui lnalta,
111
t.! d, in c.are strlngea a.rme, exista $i Mai .
p llll llluri, mori $i acareturi In satele Clo$am, Vladtmm,
I I II la $i Prejna.
In total Tudor a avut aproape 20 de hectare de pa-
lllllll. . . .
111 1812 avutul imobiliar a! lui Tudor Cernet $1
111 propiere de acesia pretuia l2 350 lei. . In 1838, via
1
11
1 din Severin a fost vlnduta Ia mezat cu 5 951
11 f. ia.r casele cu 2 851 lei, a did In total , 8 lei.
r a lui Tudor s-a y;fndut Ia mezat, deoarece el nu
1 a mostenitori directi. nefi ind dsatorit. ,
Tudor 's-a ocu.pat $i cu lulnd in exploatare
111 , ia Catunul mo$ia aceasta din urma
q ar!inl nd manactirii Tismana.
El era deci neg ustor cu sta,re buna Ia
1r a ajuns prin straduinte de om 1ntrep:rin:ator,
lnd sa cu mutt conditia modesta a parm-
li lor sai. Ajunsese sa dis.puna de economii
:.i era in stare sa dea prietenilor <Sai cu lmprumut im-
1 orlarn<te sume de bani. cariera In
lratie, rangul de boierha$ 1-au si'tuat pe Tudor In rln-
dmi le din lumea rsatelor, care totdeauna exerci-
tau o influenta puternid, .In mediul satecc, .asupra .ele-
mcntelor burgheziei in:cipiente care se de lngra-
diril c feudale. Rangul de sluger i1 plaseaza In , rindurile
ace lor de tara pa1run?i tot rnai, . muH de
ostile fata de boierimea mijlocie $i mare.
,Din mica copiltirie am slujit patriei Nascut .
crescut rntr-un mediu cu traditii .de lupta,. qe ,Ja vlrsta,
d , 18 ani Tudor s-a lnrolat, conform unor izvoare, lntre
pa nduri ,dupa datina judetului In care se naccuse".
A tfel, a fost ;, In slujba militareasca neregulaHi cu pan-
duri i mehedinteni din tineretele lui". , ..
19
j I
Intr-adevar, aeeasta slujba constituia in unele fa mil
0 traditie veche, cum se vede din cazurile polcovnidlor
1
Ion:ita 'Cega.nu loan Solomon, contemporani cu Tudor.
Pandurii erau acea parte a populatiei oltene priceputii
tn mlnuirea armeJ!or, care eanstituiau 0 os;ti<re semiper-
mimerita, retribuita prin lefuri unele -scutiri : Chiar Ia
tncepi.ttul secolului al XIX-lea rolul pandurilor a
cut. TJdor va fi intrat lri cmpul de panduri pe care' mai
'a lntercat sa-l formeze AI. Moruzi ( febr. 1799-oct.
1801). Faptele pentrlt care Tudor afirma mai tlrziu
dev.ota'rrientul, ,din mica copHihie" In slujba
le-a putuf tocmai In aceasta vreme s-au
purtat lupte lmpotriva navalirorilor turci ai lui Pazvan-
toglu; de Vidin, nesupus sultanului, care efectua
inciirsit.inr de jaf In Muntenia mai ou searria In 01-
tenia. Spre sflr$itul anului 1802 lntre 1803 $i 1805
eliberau unor ciipitani de pa.nduri carti de scutire de
dajdii podvezi, peil.tru ca ;,In tot cursu!
2
s-au Aflat slujind Ia razboi". In 1805, Constantin Ipsl-
1lanti a facut din panduri ,osebita tagma
ad,ucind cete.de-al e lor In Bucur.e!?ti. , . . .
. Pinji Ia ace.asta data, Tudor Vladimirescll s-a format
ca . .Daca e sa dam, crezare unor iniormatii. din
raz.boiu!ui ruso-t.urc din 1806-1812, care s,- a\
fL In a.rhivele sovietice, neconfirmate pe depli.n,
a
0
.avut .un rol important,ln apararea
lui Mustafa Balractar, care atacase capitala
l_p 1806, !nainte de declararea oficiala a ri:j.z-
uoiului.. Fierbinti. uncle a fost lnfr!nt Mustafa, au lup-
,tat voluntari . romani, alaturi de Reiese ca Tudor
t Polcovn.ic - dertumi.re ce se . da. pe atunci gradului
Prin 'cuvtnbul - ,razvrlitire", folooit in .aceste carti ' de seutire,
se intelege lupta impo!kiva ceteloc lui Pa:zvan1togiu.
20
...
0
...,
::0
' !-<
I
a fost printre Fapt este ca domnul
lpsilanti, re>venit 1n o data cu trupele ruse,
acorda lui Tudor Vladimirescu ti tlul de sluger, acum
simplu rang de iar In vechime rang de marc
boi er lnsarcinat cu aprovizionarea Ar fi un semn
de a meritelor lui Tudor Ia apararea Bucu-
Se mai spune In informati ile amintite ca indata
dupa aceea, declartndu-se razboiu! ruso-turc. Tudor a
plecat i'n O!tenia, unde a conlinuat sa. lupt e In munti.
Intr-adevar, un act fn care Tudor este mentionart pentru
prima data cu titlul rangului sau de sluger confirma
ca el din primavara anului 1807 se evidentiaza la apa-
rarea tinutului Mehedinti. Poate ca In amintirea ace-
eveniment din viata sa, Tudor, dupa obiceiul vre-
mii, o bi serica modesta In sa tul Prejna, de unde
era originar tatal sau. In mai 1808, el acestei
biserici cttiva stlnjeni de pamlnt. Inca din martie a acc-
an ca , s!uger comandir" .
Comandir al pandurilor. Razboiul ruso-turc din 1806
-1812, In cea mai mare parte pe teri-
toriul tarii noast rc, a constituit un prilej de manifestare
a fortelor noastrc militante lmpotri va jugului otoman.
Inca de Ia lnccputul anulu i !807, generalul rus Milo-
. radovici reia o.rganizarca de'volttntari romani
de altadata, dispunlnd ca ea sa aiba ,un numar neli-
mitat de panduri, pina Ia zece batali oanc". Pandurii
aveau mi siunea sa apere Olten ia sa faca fr ont comun
cu rasculatii sl rbi
1

Tudor Vladimi rescu este de Ia lnceput prczcnt In mi!?-
eare. E! este ,de buna voie comandant pes te o mie de
panduri Ia Cernet". Va participa Ia lupte ofensive de-
1
Slrbii se rascuJ,aserii Inca amd 1804.
RAscoad.a 1lor a dunat p!,nii !Jn 1813.
22
, In zona de munte de dmpie, dincoace din-
Dunare. In cursu! acestora, Tudor capata o bo-
, tl xpcri enta de 'lltpta, perfe<:tioneaza
1, 1 u aria militara, o reputatie de viteaz,
1
d v d bun orga ni zator :;;i patriot. Cele zece cer-
11 1 ttl de meri t eliberate in cursu! anilor 1808 1812
d1 r dr autorit atile militare ruse constituie a,proape un
I til l HI biogra.fic a! luptatorului comandimlui Tudor
ltdimir sctt. Din accs te certific.ate reiese ca el tine ,in
lll 't' il ' l5 c.u toata preca.utiunea militara lmpot.riiVa
1111ni 11lui" linia de Ia Cernct :;; i V.!rciorova. In cahtatc
dt ma ndant al Batalionului 1 panduri, Tudor
I til !audabHe .,peste sarcina incredintata", iar Ia re-
'' " rir a Cernetului, in august 1809, se comporta ca
11 1

1
1 mai bun ofit cr" . In va ra anului 1810, Tudor cu
p111 1d 11rii lui ia parte Ia luptole de Ia Rahova, Blrza,
1 tl nnka :;; i Cladova, dincolo de Dunare. La bombardarea
l' dH\i i Gladova, Tudor s-a af.lat tot timpul .,Ia bateria
dl 11 fata cetatii a intrerupt orice comunicatie dintre
' trll izoana din Cladova :;;i Ada-Kaleh".
.a militar, Tudor da dovezi de ini \iat iva, face sacri-
11 ii mat eriale personale, organizeaza un serviciu de in-
lor ma (ii . ,Toate informat iHe cu privire Ia situatia turd-
lor In acesi:e locuri (adica in Oltenia) le avem prin in-
lormalorii lui si cu cheltui ala lui" - spune maiorul rus
1 !'dri kov. Unui dintre informatorii tri<mi:;;i de Tudor, un
11 111mc polcovni c Du.mitru, a fost prins executat de
!Ill' i prin plra lui Paul Nicolicescu, care pradase satul
impreuna cu turcii lui Regep de la, Ada-
1' :11 611.
In tr-un a.testat se subliniaza lui Tudor ca .,a
pr ins de citeva ori :;;i a adus ... pe tilharii din aces-te
1 mi ". Trebui e precizat ca aici de fapt este vorba de un
nil as pect important al ac\iuni,lor mii\itare duse din par-
23
tea l ui Tudor, anume de urmanrea cu
,panduri turd", adica romani alaturati tu
cilo r d.c la Ada-K,aleh, cu a carer faceau incursiun
de jaf In interi orul Olleni ei. Tudor ii pe ace$-tia
le drumurile de trecere p rin munti com-
batea c'u armele, cape o pa rhda pmturca. Printr e
a'li'i'turati turcilor se gasesc fratii
fratii Rogobete (c are prada satu1 1n 1809), pre-
.cum mai su.s- pomenitu1 Paul Nicolicescu, adica toti
aceia cu ca re Tudo r arc ,prigonire" ; ei vor aparea In
acfiunea din 18 14, d nd vor fi anse casele lui Tudor la
Cennct, vor fi os til i rascoale i in 182 1. Conflidul lui
Tudor cu de obicei pus pe seama unor motive
de ordin personal, est e de fapt de natura mai adtnca :
totdeauna ei a u facut parte din tab ara tu r ca mercu
Tudor a trebuit sa 1upte li mpot r iv.a lor pentr u apararea
locui tori lor din Mehedi nt i din 01 teni a in general.
Pent r u multip lele sa le mcri te d!n vremea r azboiului,
lui Tudor Vladi:mirescu i s- a acordat g r a.dul de poruci c
(locotenent) In armata rusa, ordinul ruscsc a.l ,SL Vla -
dimir cu spade", un inel cu ini(ialele l mparatu lui nis
calitatea de <S udi t (-protej at ) al Rusi ei.
Mai important dedt toate este faptul ca Tudor a
s a antreneze In jurul sa u t oat a .pandurimea, .sa-i
dragost ea Tncrederea, iar aceasta Tn viitor
tl va socoti comandir al ei, cum ajunsese sa fie efectiv
spre razboi ului, dnd i s-a lnc redintat coma.nda
celor peste 6 000 de panduri In tinutul Calafa -
tului spre a tine ofen<S ivei
Cu depli na lndrcptatire va putea Tudor sa exclame
mai tlrziu: ,Eu numai cu pandur ii tarii, far' de nici
un strain, voi face de nu sa va o iarba din
pamlntul ta rii !"
24
tlte-
Si
1
g,i!iu ,i,nelar pus de !udor . V,l.a,dimi -
1 l1 I I. 0 rricina pen- r esou pe
0
scr.isoare dtn
r 11 p 111fn l tocmai in .
ltd I de unde ulterior va !ansa pnma sa
111 l llllwtic: In vremea razboi ului, cind . Tudor e!a
" lr olll, 1 cut de vataf d e plai i-1 tinea pnetcnul sau,
tin ui ca. Tudor a det inut de plai pln4;:)n
1 II , dttd tc numit za-pciu
1
1a pias a Muntelui, in jy-
11 In I M h di nti . In 181 3 el pla-
111111 to-;; a ni , da r ]n va ra anului 18 15 este desbtUit
trt rvu. 0 a re 1nsa din nou 1ntre 1817 1819.
, 11111pa ra cu 6 000 o tine plna 1a lnceperea
trh l. i nd lasa loctiitor pe Dumitru Gi'rbea.
Tn lr11 it plaiu l

era unul de ma rg ine , dfn-

p .aceasta 1nsemna ca vatafu11ui avea :i
11rlll o data cu aceasta, avantaJ e
1
tt rl. El benefi ci a de o zi de cladi pe an de Ia ca.snicii
!11 plai, un mi el de fiecar e turma ce intra
1 ubprefect de pi asa.
25
in tara, un de fiecare stina. Ca toti dregatorii.
1
.,
11
1 111 11
, d Ia are Tudor fara !ndoiala
tafii de plai se pretau Ia abuzuri. In cazul lui T ,
1 1
, Ill <.
lnsa, nu constatam asemenea acuzatii deolt din p I
1
,,,
1 11 1
,
11 1
I IIi Tudor In chestiunea granitei arata ca
fratilor care, din cauza altor prkini de
1 11 1
111
,
111
,
11
p ll de intcrcsele tarii !?i ca sa antre-
avute cu Tudor, 1-au acuzat de abuzuri, r ,
11
1
111
lnvll llori l nt r-o actiune de .promovare a acestora.
m1ndu-l Ia turcii adal(J i ( !) propriu-zis nu pe ,
1 111 1
lllll p d ies Ia iveala sentimentele patdotice,
ci pe vechilul sau Radu Muica. Pentru conduita lui It ,
111 " " 1 II ' I i ';> i a nli otomane ale lui Tudor din a e CJ-
dor ca vataf de plai este caraderi.stk faptul ca el nu d
I 1 '''""''' Il k carac.teri sti ce pentru viata lui In perioa a
fol ose!?te de aceasta pozitie pentru a se razbuna
triva unor cum erau fratii ci, ' lup r ll llOilil Ia ca re part icipase. .
preuna cu alti !?ase boierna:;;i, li aciioneaza pe ace.:;;tia I 1 11 l llli ll tll llii In aceas ta privinta este prezenta lUi
justitie. Din alte acte reiese ca Tudor sa rt:>7f'l.l'li- l lllh ll I I i ' II Cl , in zil ele tinerii Cong resului de pace
pricini de rind, spre satisfactia partilor impricinate. l11 p I 1\'r a lui Napol eon. El fu trimis acolo bo-
Tudor a fost un hotarnic priceput, solidtat ca 1
111
1 1 ola Glogoveanu ca sa lichideze succesJUnea
de partit e interesate. El a intocmit hotarnicii pentru
1
v ... t
11
ia , Elenco, decedata Ia Viena In mai 1814.
mlnturile mo!?nenilor din Oio!?ani, Coliba!?eni, P l tldtlt'
1
s lal In capitala Austriei lntre 14 iunie 1814
ale celor din Baia de Arama, Brebenari Ama
1
l ttllll ril 18 15 stil nou, indeplinind cu deosebit succes
0 initiativa interesantii pe care o are Tudor
111
1 ll tll .
11
de ma ndatar al prietenului s iiu, asociat Ia ne-
dimiresc u in calitate de viitaf de pl ai !?i hotarnic
11
\ Ia da ta aceea superiorul lui Tudor in
viHuie In mod semnificativ cug.etul sau patriotic.
11
,
1
, . ca ispr avnic de Mehedinti. In acel e impreJura_n
vorba de actiunea pornita de el pentru indreptarea l tu l lr "l' dovcdi inca
0
data un spirit intreprinza.tor !?i
tarului de granita indlcat de catre autoritatile
1
rtdlor, cunosca.tor a! procedurii, fadnd fata tuturor
tri ece. Tncalcarea se savir!?i se In muntii situati pe
111

111
almilor in acea ,blas tamatie nemteasca" - cum
ri,toriul satului mo$nenesc Podeni. Tudor lndruma pt llll' ,
1
in care un lucru cit de mk poate ,sa traga
podeni sa reclame inca.!carea Ia domnie,
11
lll ii ".
aceasta di spuse sa se aleaga un hotarnic cu , .
1
sasc luni de !?edcre in capitala Austriei, centru
,de starea partii locului" care, fara $lirea
11
l'V nimcntelor politice europene, au da t posibilitate
sa consi ate In ce masura Austria respect a g ranita lt tl s a cons tate, cu spiritul s au perspicace, o
sata In 1792. Cercetarea a fost efect uatii de Tudor VI
1
n . d lucr uri importante. In ag Hatia politica de Ia
dimirescu !?i boierul Iordache ei !mpa \
1
,
11
a a putut Tudor s a auda mai frecvent !?i sa reflec-
cu acest prHej ,unul at.tuia sentimente .pa l !.t' notiunilor de ,patriotism", ,folosul . de
tice". De retinut faptul ca in 1792 s-a ocu.pat de tr
11
, l , .. s i a llele Ia care era atit de recepti-v. Vizitind
sarea g ranitei dinspre Aus tri a, prin tre altii, Ioni
11111
1. clc. de acolo, va fi glndit ca aci, ,llnga hiareJe sal-
26 27
batece" lmpaiate, ar fi locul potrivit pentru boierii
divan pe care el i-ar scurta de o pa-lma, apoi i-ar .
cu paie $i i-ar trimite ,plocon din partea tarii la
1mparate$ti, or sa fie negre$it pu$i la m
Printre persoanele cu care Tudor avu de-a f.ar.e
Viena se gase$te baronul Langenfeld, care nu era
dedt grecul HristodUJl Kirlia-n, buna cuno$tinta de
data a patriotului grec Ri gas din Velestin, eel
care a milita'i: pentru unirea $i 1upta comuna a
relor bakanice lmpotriva jugului otoman. Pdn :.
Langenfeld, , om cu .sufl et mare", cum 11 car a de '"''"'""4
e1 Tudor a put ut sa ia cuno$tinta de acti v
politica $i de ideile lui Ri.gas care platise cu viata .
zuinta sa s pre eliberarea popoarelor ba.Jcanice ; de
menea sa vina In contact c u reprezentant ii p
colonii $i astfel sa aiba In mlna scrierea ,;
gresul de la Viena" (In limba greacii), care trata p
blema limpartirii Imperiului otoman $i alung area .tu
lor din Europa. AU!t g recii, dt $i reprezentantii
popoare din aceasta parte a Europei, cum erau emisar
disoula1il or slrbi, nutmau mar,i sper:ante pentru
lor de pe urma cong resului. Aceasta abmosfera de
rante este sintetizata de Tudor In admirabila fraza sc
inainte de lnceperea congresului: ,Se s una cii at
va fi ceva $i pentru locurile acelea. Ci mutt a fost
putin a rarmaos", adauga el, g.!ndindu-se la tara
oprimata.
Este foartc posi.bit ca Tudor s a fi fast prezentat 1
Capodistria mini strul de externe at Rusiei, da'cii
chiar tarului, af:lat acolo. In orice caz, intervenind
llnga contele Stackelberg, ambasadorul ms la Vi
sa elibereze lui Tudor un pa$aport de supus rus,
28
, ;..;
0 l
1
mil dupa ul tima fi.la a scrisorii lui Tudor Vladimirescu de Ia
( 1814}, 1n care se vede iscalitura lui
1 N sscl rode arata cii meritele lui din vremea raz-
ll lui au fost aduse la cuno$tinta \arului $i. conform
t Jtrii ale, Tudor va fi lndemnizat Numai, dupa aceasU
a pa$aportulu,i" Tudor pleacii din Viena :spre
C!nd sosi Ia el ;lua de alte
nimente care-! impresionara adinc. Tocmai In ace
vremc turcii de Ia facura acea incurs
Oltenia, legata de confl1otul lor cu Soliman
Bel grad cu revolta pand urilor, de.vast!nd a
cu acest pril ej Cernetul. Averea lui Tudor de acolo
asemenea a fost distrusa. Aceasta constatarc li s
lui Tudor accente de revolta o seama de cons
caracteristice pentru a-i cuget ul. ,Apoi
nochiverni si rea staplnitori.lor tarii noastre vezi dta
pa.denie ni se !", exlama el, a.dauglnd:
staplnire cu tara mare rn mlini un lucru de ni
n-au putut popri... !" Judec!nd .lucid s ituatia, Tudor
condamna pe pandurii revoltati uniti cu r egepi
, Toti acei panduri cJti Silnt de Jegea noastra au
nadejde Ia mine ca, clnd va fi vremea, sa capete
bavire, caci ma ei dinainte. MuH mi s-au $i
gat!"
1
Impresia ce i-o produce vestea .pag ubelor
sona:le nu elimina nicidecum sentimentul de co
sincera pentru paporul obidvt : ,Mare mila am
saradi locuitori ai Mehedintului ca unii din o parte
altii din alta [adica $i $i trupel e turcesti
g ulate] i-au topit de tot; numai suflete au ramas
tr-in9ii .. . Mare .foe mare jale pentru acest neam
los."
2
(In Jimbajul vremii ticalos lnsemna
ruinat).
lata deci de pe acum o seama de idei care In
iau forma unor r evendicari pcntru izbavirea norod
de tiranie.
1
Documenie privind istoria Romti.niei.
Docume[]lte i.nter.ne, 1959, p. 91.
z Ibidem, p. 91.
30
II E PREGA TESC PENTRU LUPT A
ARE
l11 \IIIII 1 ittcl Tudor observa Ia Viena perspectivele
II r 111111> ri politice pe plan mai larg, ola Odessa se
Ill 111 h 11 I nnci organizatii secrete, care sa
I r a eliberarii po:porului grec de sub jugul
imp11lsioneze o larga actiune de eliberare
1 II d 111 1. Era ,Societatea amicala" (pe
It II, /lttIIJ iria ). lnfiintata de negustorii Nicot.ae Scu-
' , ,\Ill 111 1 i Tzakalov Emanoi.l Xanthos.
1 1 I lalle popoare din Balcani, ca bulgarii, strbii
111 ttl I ' d ncnii, poporul grec indura de secole ju.gul
p !1 ol ma n. Pozitia geografica favorabila a Gre-
ll, Itt i11conjurata din trei parti de mare cu ml.l'lte
11 ult, 1 [; 11l posibila dezvoltarea navigatiei a co-
li t\llllli tnarili m Ia greci. Emignind spre alte me-
l 11 1 , n g us torii gfeci s-au sta:bilit tin diferite centre
""' ,. lui din Mediterana $i Europa, unde cu timpul
11 lornwt puternice ,companii" colonii
11111 1r "' de pi lda, acelea de .Ja Viena, Trieste, Ve-
lt\11, B11da s au, pe terHoriul tarii noastre, cele de Ia
lit 11. Galati, Craiava. 0 astfel de
,, , 111 , una dintre cele mai deZJvoltate, exista $i Ia
dt . II.
1 11 , tn1t l comerciale care, In con-
I\ I ndi lalc, t rece printr-un proces de dezvoltare mai
tp du dcclt ncgustorimea popoare din Bal-
li II, Oipa r numero$i oameni lnvatati, intetectuali Jvan-
ltl l. 1\ Hlndu-se in contact direct penmanent cu lumea
1!11 1 nra Iompcriului otoman, neg ustorimea $i intelectua-
lll u g rcaca este influentata de ideile progresi.ste
tnii, In s-peci al de i<ieile Revolutiei franceze. I<ieea
I I di rii definitive de sub jugul otoman d$tiga tot mai
31
mutt teren. se face ca cei 11 I , rul ava, ' vosi le Caravia. Pentru con-
Odessa iau initiativa de a da
0
I ht l( I ll tit sli substa11tiale pentru sprijinllil pe
de eliberare. 1 I ptd 111 do a mari dregatori in tara, au fost p1ina
Conform regulameflltului stabilit, 1n organizati[
1
I 111111 ,., t rloti In Eteri e o seri e de fanarioti din preaj-
riei . se puteau inrola rpatrioti greci, indiferent de II I I 1111 111 r si damnul Moldovei, Miha i Sutu.
ditia lor sociaJa, pe baza raSipunsurilor date ta un
1
' 1111111 \ t111t niei, Al. Sutu, nu a aderat, cu toate sta-
stionar $i a juramintului, in care .se accentua ca " II II( I It pu c pc llnga el, $i acest fapt ii va fi fatal.
noi' tiranii patriei noastre S'ingurele mijloace de I II tl Ill nu avut mai multe planuri de insurectie,
sint focul $i fierul nimic altceva". i'' 1111 lonl elaborate in Principate. Mai important
Pina in 1817 numarul adeptilor recrutati este' 1'1111111 ami narului Sa,va, care preconiza o actiune
semnat. Atunci a aflat guvernul rus de existerrta I ''' ' ' lu 1n Princip.ate, cu scopul .de a deruta Poar-
rHzafjei, dar nu a luat masuri impotriva ei. Dupa 1p '' llt lr na rea sl- rbilor, bu,lgari!or $i muntenegrc-
data, Eteria progreseaza $i capata ramificatii in t lfllro rascoa.Ja comuna. Un alt plan preconiz'l..
Grecia $i Pnidpatel e Romane. Crescind numarul I I Itt ' 1r' l diiScoa.J ei in Pelo.pones. Aceasta din urma
brilor, in organizatie au inceput sa se strecoare .11 111 t I t I fo s-t adoptata Ia importanta Co nsf a tui re
mente nedisciplinate, $OVai elnice. Atunci au fost I It I lllil i l, in octombrie 1820. Pot ri vit ei , rascoala
fifntate eforiile ( comitete), de organizare 11 111. 1 I 111 cap a peste $ase saptamini, dnd Ipsi!anti va
s-a asigurat disdplina buna m1nuire a 11111 ,. pr in Tri este in Pelopones. Indata dupa aceea
ddrilor str!nse prin contributia membrilor. Prima II t, IH' II lrll o s rie de mot ive, Ipsilanti a contramandat
a rfosf org.aniza,ta Ia Galati, apoi au urmat altele in I pl 111, adoptlndu-ose totu$i varianta declansari i ras-
rite din Principate, Rusia, Grecia, Asia Mica, ' d, I di1 1 Pri nci:patele Romane. Peni: ru 'i n.cepere, s-a
Constantinopol. tl I 1la de 14 noiembrie, dar $i ea a
Ca epHrop general sau "arhiu" (conducator) sup II lcu ld, planurile de rascoal a eteri.ste, dacii nu erau
a.l Erteri ei a fost ales 1820 Alexandru Ipsilanti, 111 !1/lsl , erau eel puti n pri1pi'te $i nu tineau suficient
fo5tului domn tin Principate, Constantin Ipsilanti. IIII I t de locale din Grecia sau din Prin-
ca:t . in spiritul aristocratiei ruse, AI. I psi!anti ,., .. I pol tv.
general in armata tusa luase parte Ia razboiul Ptl llru a atrage In actiunea sa $i celelaHe popoare
potriva lui Na1poleon. 1tl 111 i , conducerea eterista a intrat In legai: ura
mai larga activitarte a Eteriei se II hul ga ri i, sirbii romanii. Ea a realizai aceste 1ega-
Pdndpartele Romane. Primul initiart in Eterie a fost til l prin acei dintre frunta$ii ei care prin trecutul lor
Gheotghe LevenUs, .dragoman al I l11pl erau legati de popoarele respeC'tive. Astfel, sta-
ruse5c, dupa care a urmat a poi afilierea unor
1
llr l unei 1ntelegeri cu sirbii a fost incredintata lui
de seama, medici, profesori de .ta $i::olile I d tell Olimpiotu, care cuno$tea une1e capeteni i ale
petenii de arnauti ca: Iordaohe Olimpiotu, loan 1 al i sirbe la care e1 participase. In 1817 Iordache
12
33
a fa cut o pnma mcercare cu fost
duca tor uprem al rascoalei si rbe din 1804-1813,
gr at ]n Rusia, pe care 1-a ini tiat i n planuri!e Eteri ei
i- a asigurat drumul din Basarabia pina 1n Serbia. D
ce ar fi fnlat urat de la p ut ere pe domnitorul Milo-5
n0vki s -ar fi pus din nou In frunt ea sirbi lor, c
a fost 1n v remea rascoal ei, Carag heorghe ar fi p
constitui un important sprijin pentru Eter ie. Dar p
nul a prin asas inarea lui Caragheorghe din or
nul l ui ( 18 17) . Intrudt acordau Serb
un rol important In general a din Balcani,
au lnceput s a staruie, tot prin l ordache, pe JJ!nga
Acesta insa a fost foarte prudent -? i nu a dat cu
propuneri lor facute di n partea iar emisa
Ar ist idis, t rimi s la Mil o9 cu text ul unui tra tat
alianta, a fost prins d e turci -? i executat.
Sarcina prega tiril or de r ascoala In Bul garia 11 f
lncredint nt a camina rulu i Sava, care in v remea ra
iu1ui ru so-t urc luptase 1n .sudul Duna rii . El a a juns
r ezu! tate importante in aceasta privint a, dar cond
eteri sta, schi mblndu-9i ulterior planur i.!e, nu .le va fol
In P rincipate, de-? i se bazau pe at ragerea domn
fan arioti 9i pe concursul ma rilor dregatori greci ,
lndrept at pri vi ri!e 9i spre unii m
ales cl nd s- au edifi cat ca nu pot .conta pe AI. Sutu.
poate considera ca au pus Ia cu rent cu pia
lor de insurecti e general a pe unii dintr c marii boieri d
i n cores.pondenta lor nu este menf
dedt banul Gri gore Brlncoveanu. Dar boieri i nu e
nici nici ca pabili sa conduca o actiune misl ita
fa pt de import ant a primordia!a 1n varianta planul ui
pornire a insurect iei din Principate. In cautarea
persoane corespunzatoare, oprit privi
asupra lui Tudor V.ladimirescu. Ca 1fost comandir
34
lp&Ui.CJJnt i 1828, amJJ] mor(ii de AUais )
ll11 111 riiz boiu l trecut, popular In rfndur ilc panduri-
lrtl :1 a protejat rus caruia de la consulat pu-
ll 11 . 11 i s c adreseze ca din parte a autoritatil or ruse,
l 11d r a fost socotit atrt .de catre cit s i de catre
It dt J ii interes ati intr-o rascoal a antiotomana mai
35
coresrpulllz1l:tor dintre osta9ii pamtnteni rpentru a fi i
pulsat de Eteri e. Pentru aceasta, nu a fost nece.sar
Tudor sa se lnroleze In organizatia secreta a Eter
, dupa cum tSe crede uneori. Problema initierii ca
bru in Hterie, nu s-a pus nici in cazul tprintului
Modalitatea pradica era inohei erea de ac
duri, conventii, cu asemenea oa.meni. In planul d
batut de .!a Ismail se .prevedea ca , taxiarhii
.de la sa cada ,de acord cu Tudor VI
dimirescu, comandant ,din Craiova". I
Tudor li mai de muU pe Leventis, I
llarion ( episcopul de toti
bri initiati ai Eteriei, el a putut .fi pus la curent
percpectiva unei actiuni generale de eliberare, biz
pe inter.rentia armata a Rusiei lmpotriva Turciei.
lucru, pe care In fond se bizuiau sperantele tuturor,
fost suficient pentru Tudor ca sa accepte o coor
a de sub conducerea sa (idee care rpe el 1'1 f
mlnta independent de asemenea cu
nerala, de a carei izbucnire iminentil lua
Ia Indicatia Consfii'tuirii d,e Ia Ismail se c
cretizeaza, deci, lntr-un act de mutuala"
oheiata, in prima jumatail:e a lunii ianuarie 1821, tnt
Tudor Vladimirescu, Iordache Olimpiotu loan Fa
mache ,pentru promovarea actiunii revolutionare
Tara Romanea<Sca", In vederea lu.ptei comune de el"
rare ,de sub jugul apasii1or a! barbarilor".
Pe acest teren s-au lnmlnit nazuintel e lui Tudor
acelea al e boi erilor Grigore Bdncoveanu, Grigore Gh'
Barbu Vacarescu, care Ia rlndul lor aveau cu
de imincnta lncepere a rascoalei cu spriji
Rusiei. Parte din boierime se alatura act iunii, fiind i
1 Taxi.arh = ofiter.
II 1 11 Ill n II izarea largirea comertului mono po-
l I I 11 11'! 1 o c explic# faptul d. ,.fiindca este
ul folos neamului pa-
lr i boieri fa gaduiesc In scris sa dea
11 111ij loa ele folositoare cuviinci oase" Ia ri-
'' I II II I' Ci cilillli cu arme de catre Tudor.
1 111 '' " 'l' rl ' <l 'a va surveni un razboi ruso-turc. - - au
I II lit 1 11 1 lr cut ! - , In cadrul caruia pan-
lilt ' '' I tt ol'l' Ll a grecil or sa actioneze pe un plan mai
I I It I II loll prilcjul raz
1
boiului precedent ( 1806- 1812).
lr h 1111i1111l atit pc cei trei boieri, dt mai al eiS pe Tu-
1 1, 11ll(tor ul armatei ruse, sa ia hotarl'rea . de a se
I I I d t 11" o
11111 11 l11 t1 ' persped iJVa razboiului ruso-turc deci fl
f' ' hlli111(ii de generala a
1111 I dt \ :i1 11iau l ui Tudor ,uneltiril e cele mai adlnci ale
IIIJIIultlltli ... o nu-i desco.pereau ceea cc aveau ei In so-
'''"" fHo ll iru Mold ova Tara Romaneasca, fara nu-
'' tl I "'' 111va (at sa scoale pe panduri .In picere pe tot
11"1'11 1111 ... ", arata un cronicar contemporano
I 11 11d tkl'i In legat ur a cu eteri5tii din Bucure$ti, 9i cu
It ' 111 i11format i de planul grecil or, Tudor se hotadi.\)te
I' ' rascoal a. EI ramlne l'nsa fidel ideil or sale
1111 111, , 111a i de mult despre rostul adevarat al acesteia
Ill II II II poporul roman: infa:ptuirea nazuintelor lTIASP.lor
dt d1" fti ll( are a expl oatarii feudaole, de 1nta.tL1rare In pri-
111111 1111d a stap1nirii boiere5ti, a!poi, 1n conjunct ura po-
ll 'il11o -:. i a dominatiei otomane.
VI NI TI CU TOTII LA ADUNAREA NORODULUI !
I n;tla grava a domnut!Lti AI. Sutu pe la 15 ianuari e
1111 poa.te .ohiar moartea lui la aceasta data, probabil
p1 ovocata de tinuta inca ascunsa de familia
37
' lui, a fost socotita drept un moment potrivit P..entru
ceperea ra.scoal ei. Dupa cum s-a menti onai mai
1n zile s-au facut o serie de pregiitiri aranj
mente, iar situatia generala era coapEi pentru o
coal a.
Dupa ce a avut o consfatuire cu consulul rus
cu dragomanul Gh. Leventis, care ii vor fi vorbit m
in calitatea lor de reprezentanti ai Rusiei
II;I aceea de Tudor Vladimirescu porne:?te
spre Oltenia, In noa.ptea de 18/ 19 ianua
cu o ceata de vreo 40 de arnauti la dispozitie d
spatarul Grigore Br!ncoveanu. La marginea Capital ei
se alatura Dimitrie Macedonski
1
Acesta, ca fra
sau Pavel, se distinsese de alsemenea In razboiul tr
cut, avea el gradul de porucic in armata rusa I
fel fusese lndemnat de cei trei boi eri mari sa adu
"slujba norodului acestei provincii", dupa !ndruma
. date slugerului Tudor. Cu cHeva zile In urma, Tu
f.rnprumutase de .Ja Pavel Macedonski 20 000 de lei
pentru cheltuieJi;Je rascoalei.
In felul acesia actiunea era !nceputa.
In trei zile Tudor, cu ,toata .sotita"
2
, ajunge la Tirgu
Jiu, unde pune mina pe ispravnicul de Gorj, Dinca Ote-
Dupa aceasta prima masura, de a-i face
fensivi pe odrmuitorii locali, Tudor trece Ia manactirea
Tismana, de unde trimite ordine pentru mobilizarea p
ie.?ilor strlngerea proviziil or. In dimineata zi lei
23 ianuari e Tudor coboara In satul unde vi n
indata prietenul sau Dumitru Girbea cu 100 de oa-
meni. Aci, Ia Tudor a lansat cea dintli proola-
'
1
Desocenderut al acesiu.ie este poetuJ AI. M.acedonski.
! Expresie folosoi.ta In dowment, lnsemn.tnd : cu -toti cei
insotea.u.
38
11111\1111 11'<1 , hemlnd lpe locuitori sa se 'i nro-
1 d lt llll"l ll 'a orlnduita pentru bineie folosu l
1 tl 1", I rc>'l amatia constitui e un a:pel 1nflacarat
lllth l' l' lilrl l d zradacinarea raului 'inceta rea ro-
lltpcd tl v 1 rHr ' ia trebui e luptat cu orice fel de anne
11 ' I'" tl dis pu ne.
I 1 q 1!11 Ill 'lli lori ai Tarii veri de ce
I II
1 11 pt 1vi lii 1111 opre$te pe om de a !ntlmpina raul
1 1 11 :,, trpl'l e d nd Jti iasa !nainte, dai cu ci omagul
'" ,II \' 11 aperi viata. care mai de multe ori
ptlnwj d1 1ic!;) te din lui! Dar pe balaurii
111 de vii , ciipeteniile noastre zic, atlt eele
1 1 II , ril cele po'litice$ti, p.Jnii dnd sa-i mai su-
llttl 1 Il l' 11 gc 5!ngele din noi? Pina clnd sil le fi m
11 "
I, d11p11 ;Jcl'ste !ntrebari, se dii raspunsul, ariHindu-se
d1111 arii este de ,a fa c-e bi.ne". ,l.ar accs t.a nu
I h ,. pi 11 a n11 sa strkii raul. Pinii nu vine iarna,
tlllttll illl l 111 1 ::, a fa.ce !" Intrudt de acest rau si nt vino
qr t'l' l d Ia drma ta rii, locuitorii sa vina ,CU tot ii,
11 1 11 ' 11 picrdcm pe cei riii, ca sa ne fie noua bine ! "
1 Itt ' a 11 1ai pronuntat vreodatii In Tara Romaneascii
I' 11 tlll tl l'i o asemenea chemare nemijlocitii Ia lupta
It l'll ttll t i1 are prin forte proprii, chemare talmiicit a
11 11 otnparatii atlt de pla.stice luate din viata omului
d1 It (: 1r il? Nu sc auzise ceva asemanator pe aceste
1'1 tlmll 1 ttmai un pamintean din mijl ocul maselor, cu-
ll 1'11lor al rcalit atilor sociale, putea sa exprime g!ndu-
tll t lttluror cu atlta vigoare. CJnd s-a mai putut in-
lllllpln ca de Ia tribuna unei autoritati care emana
I In popor - Aduna rea - sa se pmclame legali tatea
39
Ci orna Proclamat iei de Ia (lnceput ul ) scri sa de
Vl a.dimi rescu. (Or iginal de Ia Muzeul de istor ie a ona:;>ulll!i B
40
1 ,1 .,11 ri l cele diu agonisite ale tira-
,, J rl a a"?
1111' 11 ql, l poatc gasi numai dincolo de hota-
1 I l 't 111 1n exemplul unei rascoale care
I' 11\1 111 1 bl ri i. Dupa cum observa starostele
11llll tt'l11 l) a11 striac de la T1rgu Jiu, chemar.ea
111 I t dttt ' 'I t !.1 .,o rascoa la populara 1mpotriva no-
1 1 111 lll nlonrc cu cea de odinioara din Transil-
' ltd li nda , Cl o;:;ca $i Cri;=;an" .
1 11 111 1 trn , dcci , :ndr eptata de la bun 1nceput
1 tll lll' ii hoiL rimi . Aceia dintre marii boieri care
I 1 1ttvrvdi 11 (ar ea ca vor sprijini mi ;=;c area rami'n
lt tl \1" . i \'or ii crutat i. Dar aderarea acestora la
I 11probarca t aci ta din partea lor este luata
lllljll'l' jmarc care favori zeaza reali zarea rervendi-
1' lllll'i lor cxploa.ta.te.
1111 1 111 1 <.li tt lrc boi eri ;=;i Eteri e, 1pe de o parte, $L
tl t l.1limirc::, cu cu masele populare alat urate lui, pe
t1 1 I' " It, L' Xi ta latent de la J:nceput. ,Vl adimi rescu
1 I' tit I I roman. El s-a adr esat nu boierilor, ci tara-
t! 1 " , ,, p11 s Ka rl Marx, referindu-se la pozitia con-
d t ll ltll rliscoalei.
I It lttl procla.mati ei de la Pade;; s-a facut si mtit In-
1, ( 111' i ,aceste proclamari auzindu-l e taranii chiar
Ill ' " "' '':> i Tudor, au [nceput cu totii a se scula !;ii tot
Jlt lth tp. ilt tl a sc clati, de entuziasmul raz-
h1111 11 11 ". Pc de alta parte, ,alergau cete de panduri sub>
1 11l ltti Tudor, strig1nd: Sa traiasca libertatea, sa
l1 I 1 1' : 1 Domn ul Tudor! At unci a fnceput a se da pe
Rer;o/ufia lui Tudor Vladimirescu, in N.
11 ll 11, lzroarele contemporane asupra mi{iciirii lui Tudor Vladi-
'' ' 1 H ll, 1921, pp. 237-238.
411
Agitatia In lumea, satelor, stlrnita de proclamatia
ta a ,fast stimulata de ,oameni dintr-ai Adun
de Tudor, c:are obtineau unor ate
tregi .Ja actiune. Satenii din Mehedinti nu ma i da
:ascultare organelor odrmuiri i, nu mai luau In oea
pri vil egiil e st a.plnil or. Am In aceste prime zil e ale
.coalei, d t ;; i mai Hrziu in toata Tara Romaneasca,
rani i vor intreprinde o seri e de actiuni local e, at
direct mo;; iil e, conacele, pivnitel e, patul ele ;; i padu
boiere;; ti, izgonind pe arenda;; i de pe mo;; ii pe za
din pla;; i. Astfel, locuitorii din Baia de Arama , prin
nica -revolutie", cum se spune lntr-un document, ;; i
aju_torul lui Dumitru Gl rbea, l;; i fac drept ate fata de
nastirea Horezu, staplna lor. Putin mai tl rziu, mo;; ia
.conacul 'lui Grigore Ghi ca de Ia Ful ga (j udetul Saac)
vor fi devastate.
De 1lnceput, rascoala face progrese rapide 1n
tenia. In trei zile la se string 600 de
Numarul lor se dupa aceea prin lnf
zapciului Vasi.J e Str!mbeanu Ia Baia de Arama, p
alaturarea lui Ghita Cutui la Bro;;teni , prinderea
Pawl Nicoliceocu la Ciovlrno;;ani. Pe acest vechi vr
rna;;, devotat turcilor, Tudcr 11 inchide Ia Stre:haia, un
este apoi executat. La sflr;;itul lui ianuari e, c'ind aj
1a Cernet, Tudor are o oaste de 1 500 de oameni. Ell co
tinua lnaintarea, l nfringind rapid sau obtinind .ade
n ea fortelor od rmuiri i lmpotriva lui, ;; i ia m
stirile lnt arite : Cernetul, Streha>i a, Motru, Tismana
Tlntarenii devin astfel tabere puncte lnta rite ale r
culatil or.
1
JudetuJ S.a.ac, in vechi, ne n:umit Secuien1i, era sikta! intre
-detele Prahova Buzii u, cu <Ia Bucov. A fost desfiin
in 1844.
4 2
I''' ' !111' tnfr tirea panduril or din oastea ras-
11 p.111 l11rll o lr muirii trimi ;; i .!mpotriva lor,
1
ne-o
ttl tttpl r a d scrisa de un partici pant la ac-
' 1111111 t ll'l'l' a discoalei. La Timna, arata acesta,
ltd 'l 11tl or li ,strigau pe nume pe pandurii "
ttltll, ,.I !ltd ior din.tr e fr atii lor". $i atunci ,au
tl li t\ tl II W;;l ri a !ntoarca pu;;ti Je cat ra mine zi-
11' 1111 1 (in cu ciocoii ?" Vazlnd acea<Sta, co-
li ''' zii , s-a fac ut mort ".
I, pt npnvud u i nd slobozenie :;; i u;;urare de sarcini,
I lutl lt . ii ridice In picioare toata Oltenia :;;i sa
11 111111111a careia nici o forta local .ii nu-i mai
I lt . Taba ra l ui Tudor se afla Ia T,Jntareni. De
p11 ,,. :-. [a,pinire pe Crasna, Polovragi, Horezu,
1 lit I .nt. ia , stabilind o retea de puncte !ntarite
" 1111111\ 1, r o11 :-. olidlnd situat ia oamenil or si'li tn Tlrg.u
111111 '11 ncl' asla, o;;ti rea rasculatnor se ridicase la
I non th oa1111en i pede;;tri ;; i 500 de calareti. Con-
" It " llrll illllprcsioneaza pina organele stapinirii:
11 11 I llli T1 tdor nu fac rete, nu iau din sate nimic,
1 !. 111 1' 111 11p fidi cele necesare. In toat e adele $i com-
, till I 11 'II T1 1dor ara,ta mul.ta siguranta. Scria loan
11 , ' II di ll tabara de Ia Tlnt areni : ,Dumnealui stu-
, 111 l't llrn loii s-au purtat cu deosebita politica, fara
llj ll ll 1 il11 ;> i de putin pe cineva:;; .. . Precum vaz ur-
111111 l11 cn il lli, ori In ce chi p va fi, tot trebuie [ca e]_
l11 ln nl>$1 sc : caci vaz o urmare cu prea mare po-
ll!.
11
I
43
Pa-ndur clitn oa&teJ lui Tudor \'ladim'rescu (-r.eprocl<us clupil
C. Obedeanu)
I llAMA NORODUL,
HA J FUITORILOR !"
t ll11 Hl ll' ttr Ia lnceput a subapreciat mi;;-
ttllt 11 fn1 1l l u Tudor Vladimirescu ;;i a so-
d " .tt\i unc haiducca.sca, iar pe Tudor drept
1 ', tdfcn l1a icluc, ca aceia care s-au mai ivit
111 111 f11sl fac up inofcnsivi prin tr imiterea unor
I I
11 11 1 t'l o1 rrprczentata de Comi tetn.l vremelnic
I 1 1 , de AI. Sutu, ca re rami ne organ
I p1tltri i de Ia moartea domnului p1na Ia so-
l 111 11 t111ilor noului domn Ia 24 februari e. Din
111 parte cei trei boieri care avusesera
d In 1nceput de actiunea lui Tudor. Pentru
' 11 '"' np licitatca Ia act iune, ei au trebuit sa
1111 cit .ll'<>rcl cu masuril e lmpotri va rascoalei, sta-
1 ' lin Tnlr gut comi tet. Totodata lnsa ei au In-
lit nr lini;;titi de tonul proclamatiei, de agi-
\11 1111ior ;; i de progresele rapide ale rascoalei.
1 ''I io:tsr se lnt retprind lmpotriva rascoalei Ia
!11 i i r <t Tudor dispune de o oaste de 1 500 de
11 11 ,, Tt ttt l' rca cea mare ne es:te ca aces+ Theodor .. . ,
1 l 111 illliln' cu mai mul ti, ca lntinde acest rau ob-
I II tllt.ilor", spun boi eri i. Atunci comi tetu.J J';; i aduse
1111 , .t litgma pandurilor din Oltenia ,In multe rln-
111 t'll lloscut izbavitori ;;i aparatori ai ta rii de
I, IH'Itl ru a le obtine concursul ;;i de data aceasta.
I t'c>ll til ll;;i propuse ca , cu oit ma i In graba sa-i
l111 til' s1t bt jugul dajdii,lor" . Masura ta rcliva, care
IL altceva dedt ca boi erii erau serios deru-
111 it\l'ca;; i zi (30 ianuari e) comi tetul ln;;tii nta
11l.t th-s prc izbucni rea rascoalei, cer!nd ajutor. Apoi
1 , 1 lu i Tudor, somlndu-1 sa lnceteze rascoala, ca
I
45
sa i se acorde iertare. Tudor respinse categoric
demnita.te acuzatii le aduse, aratlnd ca. ..
rodul pe mine dintr-al te vremi ca slnt un adevar
al patriei mele, cu si lni cie m-au luat a le fi Ia
mea aceasta chiverni sitor pentru binele folosu
turor"
1

Vazlnd 1nsa ineficacitatea .masuril or de pacif
plna atunci, Comi tetul d.e obl aduire, pe .de o pa
cepe sa organi zeze apararea :;;i face
mersuri pentru aducerea de tmpe In tara,
pe de alta, trimite forte locale sporite ff mrpotriva
culati lor. Acestea erau comandate de Iordache
mache Hagi Proda n, sub ascultarea
Nicolae Vaca resc u, lnvcs titi cu mi si unea de a pune
pat rascoalei fie prin tratativc, fie pe calea armelor.
odata lnsa, In timp ce trupele orlndui.te mergeau
Oltenia, boierii lnccrcara sa trateze direct cu Tudo
Ma_cedonski , prin fratele acestuia din urma, Pavel.
scri soorea trimisa pri n acesta, se prea poate, dupa
spira (ia celor cu Tudor, dar acum 1ngrijorati
cauza cursul ui neprevazut de ei, pe care-,[ luase
ca rca, boieri i ti neau sa precizeze ca ,patrioti
noi, caci nici odinioara n-am voit varsare de
ia r lui Tudor nu-i permi te starea lui de , om de
sa uzeze de mijloacele Ia care s-a gindi t. Printre
ditii le de !ncetare a rascoa lei transmise de catre
prin Pavel J\lacedonski este lncetarea ,anlncatori
adica a jafur ilor -?i nedreptatilor din tara,
birea locuitori lor nedreptatiti. La rlndul lor, boierii
cl ition au cere eta rea , mincatorii lor" de lncetarea acti
rasculatil or, lndeosebi de ridicarea asediului mana
Motru.
1
Doc. rase. 1821 , I , p 2:2D.
I 1 f tla lo ului, Nicolae Vacarescu
jllll [ tldll r l de locui.tori ,cu
11 II 1 p 111 I 11 S11p11nerea. Lui Tudor i-a tri-
' 11 1 111 n I I acuza ca este tulburator
t1 I'"P rt il11i Ia acte de jaf. l n raspunsul sau
t l n tn , T11d r exprima mai raspicat
I tl 1 p rul u i despre boieri, scriind cele-
1 pt dri i: ,Patrie sa ohiama norodul, iar
111 1 ltill"rl lor !" $i-apoi : "Pa semne ca dum-
lltHu l, I' ll al ca rora singe s-au hranit s-au
111 lllltt l hoi r sc, 11 nimic numai
1 1 tl 1 lltlltt eri patrie". La acuzati a ca ar pri-
11 l"'l'"l'l illli, Tudor raspunde, rolul
1 tl . alta nu s!nt dedt numai un om luat
1 d ll llodll l larii, amarlt dosadi t din pricina
1
1<
11
, I'l l " " I ' fiu chivernisi.tor In treaba cererii
1 1 11, 1 .tr jaruitoril or, caci nu le p1ace una
t
.. " 1
It, 11 11 riidi ca.t arme de moarte as upra pam... .
11
11p1111 iil de atragere a locuitorilor, dusa de Ni-
l
1
/ll't'"<' ll, nu dadea rezultate taranimea ln-
. llt!i ttliJre rl nd urile rasculatil or.
1
cl.d rrzullatele dori:te nici misiunea lui Con-
111 111 .lllllll'l'il), trimis dupa aceea ca unul care cu-
t 1 h111 1 sl ilrea de lucruri din Oltenia, datorita fa,p-
111 , 1 Iii "<'"(' itt cinci rind ur i caimacam
2
al Craiovei.
1 ''"'"'" c" rasculatilor nu este temperata,
1
1
,r, l\t. t l11i Tudor iese lntarita In
11 Polcovnicul loan Solomon, tnmJ.s de OJ-
IIIII 1 , iti< vc i lmpotriva lui Tudor, i se aUitura dupa o
'' "t'. 11:!:.! 1, I, p. 258.
1 II"''' sn u, CLUll se spunea in documentele vremhi, ,.cele ci111ci
dt p le Oil " avea oarooar.e .a,utonomie fa\ii de Munteni a
1
t\1 raiO\oa rezicl a u,n oaimaoam secu11-
llll d.Lvan (guvern ) provinci a!.
47
singura ciocnire. De asemenea se a.tatura Hagi P
iar Iordache Farmaohe, cantonati cu trupele lor Ia
tofeni, nu acti oneaza, arvlnd cu Tudor !ntelegerea
ianuarie. Mai mult, lordache a avut unele
secrete cu Tudor Ia T1!ntareni.
Pentru mi si unea lui Samurca$ s-au varsat din pa
Comitetului de obl adui re su.me de bani !nsemna.te.
tura unor cheltuieli facute de Samurca$ se poate v
dintr-o scri soare a lui Tudor tn care-i repro$eaza
mituit pe Hagi Prodan ca sa-l omoare. Intoroindu-se
Bucure$ti fara rezultat, Samurca$ a comunicat d
nului revendicarlle lui Tudor. In ac.est ea se cereau:
terventie la Poart a pentr11 restabilirea dreptului de a
alege domni pam!nteni ; orga nizarea unei armate
12 000 de oameni pe cheltuiala tarii ; iertarea biruri
pe .trei ani $i !nt.lmpinarea cheltui elil or militare ale
Tudor.
Boierii !nsa nici nu au mai dat raspuns Ia a
propuneri, ci au cerut din nou ajutorul Portii pcntru
frlnar ea mi $drii.
Intr-o astfel de situat ie, clnd poziti ile rascula
erau consolidate In Oltenia, aceast a fiind In stapfni
lor, exceptlnd numai CraiO'Va, dar mai ales Ia vestea
eteri$tii au intrat fn Moldova $i 1nainteaza s.pre Ta
Romaneasca, s-a hotarl.t punerea O$ti rii panduri lor
mi$care spre Ca'Pi tala.
SPRE BUCURESTI, iMPOTRIVA RAULUI
De la lnceputul rascoalei , Tudor Vladimirescu
tase intentia sa ca sa se indrepte spre
re$ti._ ,Noi ne-am cculat cu mic cu mare ca sa ne a
nam Ia Acolo se aflau acele capetenii ,
48
ld 11ln
1
ll". 1mpotriva ca rora se pornise ras-
1111 1, 11d t ri l riu l de di ncolo de Olt a fost pus
1!11 11h ottlr !ttl poli tic $i militar al rascula-
11 11111 11 pt11lr11 Tnain ta re fn Muntenia erau pre-
11 111 11 tr lt- Tudor porne$te O$tirea de Ia Tlnta-
1'11 lt ll llt. ' oloana principal a ajunge acolo in
I , ltt dlld 1 ri n Amara$ti $i Bene$ti. In
I 111 ttr' ll tul dn1mul unitatile lui lordache $i Far-
It IH .o(ofc11 i.
11 111 mar$ au loc unele evenimente ca-
l II 1 p nlr tr cunoa$terea atitudinii locuitorilor
11 1 11111 1 ,voa lei. Pe Tudor se afla la
II till I ' 1111 ln[a\ i$at cftiva ai satenilor din
, lt ' t' lltd drcrptate lmpotriva zapciului care-i ,lea-
l I 11 tl t;.ll' pcntru bani de bir, cerlndu-le de lude
1
I dt 11 I H ... Uici ndu-l e $i mari cheltuieli satului". De
t
1
11111 lt uUirise , sa-1 dea In m!na lui Theodor" pe
111 1 tli ' ll tfri ll at. Prin slujitorii trimi$i In sat,
11 " It tt1t s111i s satenil or , sa pui e m1na pa acel zap-
1 (i l' lcgat In sat p1na va veni el acolo". Tudor
11 11 H 1 ll :tl11l cu osta$i i fn sat, dar pentru cazul zap-
ltillll 111 Vl' llil In Murga$i d \iva osta$i din Adunare
11 I tilt p tkpsit.
I 11l 111 IC' ' <t sla vreme S'C produce ciocnirea cu un grup
111111lili boicrc$t i, printre care erau fratii
l
1
1 It H'it l' Pocnaru, ctitor ul de mai tlrzi u al lnvata-
lllfll ll tlt tl romfmcsc, baricadati In conacul de la
1 11 ll 't"l pri lcj manifestat atitudinea ,t arani multi
111 11mpl11 t curtea". Este semnificativ ;; i faptul ca
Pocna ru s-a dat de partea rasculatil or. Dar in
.arhaica pen.iru unitatea fiscala pri.n care se
49
,ciacnirea" aceasta prepanderente au fast
anarhiste, riizletite de colaana prindpala a
nu au dat ascultare nici paruncii lui Hagi Prodan
a reveni la disciplina, ci 15 -au dedat la jaf adevar
lulnd nu numai lucruri din sipeturile celar asediati
se predasera, ci smul glnd argintul de pe icoanele
ricii din Se mai poate constata ca
erau dintre .panduri, ci ni :;;te slrbi din rlndul arnau
lefegi i. Tudor Vladimirescu .praceda In modul eel
drastic fata de autorii ja1ului : el di spuse ca
nume lava Iendu, sa fi e executati, iar capetele
sa fi e expuse drept 1pilda. Adunlnd la un lac pe ,
arnautii slrbii lncanjurlndu-i cu pandurii", Tu
aduse Ia d. rasculatii ,n-au pl ecat sa j
... , ci au plecat .pentru dreptatc".
Organul executi v al lui Tudor Jn asemenea cazuri er
o garda personal a, lnarmata cu scurte, p
ia.tagane, pe care ,nici dnd erau trupele panduri
in nici clnd statianau Ia un loc, nimcnea n-o v
dea, nici nu undc se afla .. . dedt numai Ia execu
de ucideri, atunci ca din pamint, implinea I
era rea paruncita". Cazuri de pedeps ire a actelar de p
daciune din part ea unor nedisciplina ti var mai
in cursu! rascaalei. Tudor se lngri jea faarte mult de
tinerea disciplinei a anaarei de ,Yorba lui ah
.nu era dccit a stri ga catrc lui sa nu rapeasc
de la lacuitorii averea lor"
1
trebui
,sa apere pe fratii lor sa.tcni, iara nu sa-i jafuiasca
mai ei".
Oprirea . Ia Slatina canstitui c un moment importan
in organizan&a campaniei In noua ei tapa. Efectivu
1
C h i r i a c P o p e s c u, Memoria pentru mi;; carea
Vladimirescu,in N. l o1"g111, op.cit.,p 198-199.
so
I ' IIIII d . 000 de 2 000
t 1 111111111 ' Il l 1.1 au trei tunuri. Consi-
HI I' (l ntt aic i hotarl ca loan Solomon
It . 1 1! '"u 11 Inca 100 de aameni ca sa
II ttllri i sa l ntareasca apararea Olte-
lllll tlh l1 Coloana princi-
'"" I" '' H11 cm li urma sa fi e pratejata din-
" 11 ti t tlli i ttni la ji, pastate in
11 tl lltlpml tttl . . prindpal ul fiind ce'l de Ia Pi-
11111111 ltti imcan Mehedinteanu. Iordache
111 p<H' tli l dcvremc (8 martie), pe doua
Ill til t ( Tal.pa- Vadu Lat),
I I t IHd r ilar calca de retragere din Bucure$ti.
dtl llll 111 .: t, cctelc lu i Iordache Farmache au
lll lll ltln ,..,,. pr adaciuni, si!nicii spargeri de bi-
' 1 " ' d i 11 accas ta o dcosebire net a intre con-
I It I ltti Tttdar, In care erau pamlnteni, a ee-
l 1111111(i alcatuite de obicei din lefegii st raini.
ph 1 1111 I' ll o:;; li rca sa din S!atina, Tudor Vladi-
11 idll " ll o cil emare, tr.imisa paate prin polcov-
'"'' lill >tl, loc uitorilar judet ului Garj, ca sa se
1 111 <> .. li re pentru eliberarea taranilar. In aceasta
luttllll. II I'CIInoscuta. plna acum, se arata ca lacui-
' 11 1j 1LI11i i11 ca nu s-au ,lntru adunarea
1 1 1 ,.,.r I rep tate" ; sl nt intru ,adlnca darmire" .
1111 11 1 11 vremea ca ei sa mearga Ja .Dumitru
1 tltu tl l11 Tlrgu Jiu ,pentru apararca taranilar". Acest
111111'111 lntporla nt, singurul de acest fe l descaperit pina
1111, 1tl "l11 a unul din principalele obiective ale ras-
lt 1 1 ' 11 1lr-adcvar sartii taranimii.
I 11 111 111d di 11 Slatina Ia 10 marti e, rasculatile>r
111 ttl II pri 11 Vadul Lat. aba-
ltl Ill ,. d a ici spre Balintinul din Vale, unde
51
la 16 martie. De aici, Tudor trimite un detasament
Cotroceni, altul la Cioroglrla unul la Baneasa,
D. Macedonski, pentru a impiedica fuga in contin
boierilor. !ncepusera sa fuga din Bucurest i
ce au aHat vestea pornirii taberei de Ia
Pnmul a fost Grigore Bnlncoveanu, urmlndu-i G
Ghica 9i Barbu Vacarescu, adica tocmai cei care 11
vatui>Se ra pe Tudor sa porneasca rascoala. Ei si-au
seama eel mai bine dintre toti cit de
pentru boieri continu1ul adevarat al rascoalei, a
dedt eel ln:chipuit de ei dnd s-au inteles cu
Exemplul lor a fost urmat de alti boieri , In Bucu
ram1rlilnd Gr. Baleanu, AI. Filipescu-Vulpe, Scarlat
a.
Din Bolintinul din Vale, Tudor da prodamatia din
marti e, adresata de data acea.sta nu numai locuito
ci boi erilor prezenti. reafi rmlnd ca
coala celor 16 000 de combatanti veniti cu el
,pentru drept ati le cel e folositoare a toata obstea"
cate din pri cina , unirii boierHor cu cei du. pa
domni". Cine se va alatura rascoalei <;2 va n
patriot, iar ci ne nu, ,aceta ca un se va s
Proclamatia a fost citita a doua zi 1n Bucuresti de
Macedonski. In urmatoarele doua zile, Tudo;
pinge strajile ptlna Ia Colentina Ia Copaceni, iar
cu O$tirea se Ia Cotroceni.
In cele trei zil e puna Ia intrarea In Bucuresi: i
Tudor $i boierii de aici au avut loc negoci eri . p;in
termediul lui Pavel Macedonski , socotit de pe acum
fel de deputat a.J divanului pe llnga Adunarea
lui, cum va fi recunoscut oficial mai Hrziu. Rezul
este o atitudine mai concHianta care \Se observii de
bel e piirti : Ia Tudor !n noua lui proclamatie, iar la
ieri .in adresa catre Rusia. In proclamatia din 20 rna
52
uP II (II boi r $i Tudor ve-
l''''' 1 d1 11l ari i ,uitare de istov celor nainte
, Ill lll1 1d '< lcdta .lumea trebuie sa-$i amin-
pllll 111 ,'liil (i pi'ir\ i ale unui neam" .
111 111 k l11 l accsta luarea Catpitalei farii viir-
11 ' 'l'iidor int ra aici In ziua de 21 martie,
!II ' ill II El intentionase lncar-
1 Iii mit ropoli e Ia manast irea Radu
lll lllljt lllll i11..,[t ost ilitatea camina rului Sava, care
I' 1 11 111'11:;> 11 lui ca mandatar al noului domn
tlll111 11 IIi ) $i totodatii om al eteriei, peniru
I tpl \111 1'11 Jl llllctelc respective. Proced!nd cu tact,
I t 11 11 tl11 proportii confli ctul ui, Tudor se a$ezii
111111 I 111 l':tscle brlncovene$ti din apropierea Mi-
l,
de autori tate $i domni e a lui Tudor
I A UL ALEXANDRU IPSILANTI
lltcllu I psilanti, dupa cum am vazut, s-a dovedit
11 'p11l El am1nase !nceperea riiscoalei.
' lud.tr1rc gra bnicii se impunea, deoarece
tilt ,l' l'il de pregatirea unui compl ot" si actiunea
" .
II 1 111promisa 'lnainte de a lncope. In ianuari e
I" !1- iliilc eteriste d.in Tara Romaneascii stii ruiau
1 1 1p11 Iordaohe adita cii ,lucrul s-a copt
I, 111 I i11 Tu rci a, Clit 9i aici". Glndindu-se Ia o co-
t 111 I'll pop arcl e balcanice, Iordaohe .tnvedera di
t 1 l11 !1 1111 n noastra .s!nt necesare multe aliante cu
111 1111". li lccperea se impunea cu atlt mai mult cu
t 1 nt tln l11 i Tudor fiicea progrese. lpsilanti trecu
\dtlr!VIt l u 22 fe bruari e, lnsotit de fratii $i cumnatul
53
sau (Jh. Cantacuzino-Deleanu. Cu 200 de arnauti;
i-au lntlmpinat Ia Sculeni, ei sosira Ia
La 23 februarie Ipsilanti Jansa o proclamatie
,norodul tarii Moldovei", in care este vorba de
nerea vechillor stani de lucruri In tara, fara ni'Ci o
bare; se garanteaza doar ,siguranta persoanei
averilor". Continutul acestei proclamatii a rata
birea neta dintre scopurile celor doua din
cipate. In timp ce Tudor Vladimirescu proclama
lirea privilegiilor cheama masele Ia Adunarea
dului, Ipsilanti, dimpotriva, se teme sa deschida
nilor exploatati penspectiva eliberarii. Aristocratu
de domn stapin de (familia lui detinea
alte:le Zimnicea), care se temea sa an
masele !ntr-o actiune cu adevarat revolutionara, s
strain de a-spiratiile poporului moldovean.
rmarea a fost ca In timp ce lui Tudor i se alatur
euitorii cu sutele ,cu miile, lpsilanti ramlne str
izolat. Fadnd ,jn proclamatie aluzie la ,o stra
putere" care ar urma sa intervina cu armele, in
oricine putea sa vada numai Rusia, lpsi!anti com
gmva politica, gralbinrd astfel dezavuarea
blica a rascoalei de catre (ar.
In ziua urmatoare, 24 fcbruarie, IpsHanti Jansa
manifeste : unul Ciitre grecii de pretutindeni ( ca
puteau avea un rot rmobili zator), altul Ciitre frafii
Eterie a! treilea Ciitre grecii din Moldova .
Romaneasca. Printre altel e, el vestea, pripindu-s
Moreia, Epirul, Tesalia, Serbia, Bulgaria Arhi
se rididi lmpotriva asupririi otomane conform
rilor faurite de ani de zi:le prin societatile secrete,
tionand sub scutul .unei puteri mari. Manifestele au
urmate de atrocitati nejustHicate fata de populatia
din Galati, de rechizitii fortate ;;i recrutari
54
111 lr, inara de plna pe boierii
, 11 1 ., . j ajule. Locuitorii, In tara
11 td tpo!; li a sa scape de pradaciuni de
'Ill", um arata un memoriali st, au devenit
will rt n(i , daca nu chiar ostili
IIV rn lor Ia pe Con st. Pendedeca, I psi-
It It u o armata de 2 000 de oameni (greci,
till ,1 11111n i. prin Blrlad
1111 II Tn lr-o noua proclamatie adr esata locui-
\ttttlr lll! i (0 martie), el se face vestitorul dez-
1 lllltt al f ri cirii lor, urmlnd a-i scapa de
I 11 tmbiTnzi tilor ai omenirii". Dar
1 1 lltt .t 't' ittdi[crenta. Intr-o alta proclamatie
II tttt ll u i boieril or din I psi ian ti
l. t Prul slnt masate trupc aduse
l11, sa lnai nteze. In drum lnsa cl prirni
t'<ltnri i rii scoa.J ei din partea tarului. Iodata
111 111 ir ula(i e de cat re cler cartea de afu-
p llllnrltu lui din Constanti nopol, care condam.
d t c" acest lucru influ-
t tilt I !11 lr o oar ccare masur a.
till 11 "!' marlil' Ia Colentina, lpsi lanti avu o in-
1 t , 11 hoirr ii, care ramasera dezamagip: Ips ilanti
tllllt tl d<' msa, In schi mb,
tltt l .t rifici i mat crial e. De asemenea el deza-
tulif r n\a sa, delegatia bul garil or care
pt ttlrll a l ln$ti inta ca in Bul garia forte
1111111 1. 111 rr al n pcntru actiune.
I t \ ltdtmir cu, care daduse de tnteles lui Ip-
1 I 1 1111 lllitintczc In nu se grabi sa-l vizi-
lt c ' hin u lnlre cclc doua $i lntre
1 1 ' p1i1 11 ob crva de Ia lnceput, chiar de catrc
1 It, h trhn\ i gr ci, - unul dinhe
lllt l ltn simlc sufl ctul meu sa vad un si mp!11
55
roman ca are spirit revolutionar ca e prevazator,
timp ce generalisimul nostru ceilalti $efi nu-$i
seama nici de !ipsa prafului de pu$di, lucrul eel
necesar"
1
. Intr-adevar, fortetc cu care se 1nfi:i ti$a Ip
!anti erau sub a$teptari $i o contopire cu ele a
pandurilor, cum doreau eteri$tii, nu putea duce Ia ,
berarea de sub jugul apasator al barbaril or" , pent
care scop Tudor iscalise acor,dul. In acela$i timp se spu
bera $i speranta in interventia rusa , singurul el
care-i mai unea" pe cei doi conducatori.
Abia dupa $asc zile avu toe !ntllnirca dintre Tu
$i Ipsilanti In casele de llnga ci$meaua lui Ma
lntr-o atmosfera de ne!ncreder c reciproca. Tudor a
Ia aceasta 1ntrevedere cu conditia ca Sava sa ram
tin tabara lui ca ast atic. Precautia lui Tudor era lndrc
tatita, caci In felul acesta el a parali zat lj) ianul lui
cas, o capeteni e eteri sta, de a-1 asasina. Ambii $efi
venit Ia intrevedere cu puternice cscorte militare.
o lnHlnire de tatonare reciproca. Ipsilanti dorea sii
de ce forte armate di spune Tudor $i In ce miisura poa
cont-a pe colaborarea lui, In timp cc Tudor dorea sii
incredint aze daca mi$carea eteri sta este sprijinita
Rusia $i cele douii rii scoal e se pot bi zu i pc
ventia armatei ruse, dupa cum a$teptau cu totii.
rile acestei intilniri 1par a-1 ariita pe Ipsi lanti in
poziti e de print arogant, la ud!ndu-se cu sprijinul Ru
siei, refuz!nd insii a prezenta dovezi, pe dnd Tu
mergea In miezul lucr urilor, aratlnd interesele popor
lui roman riitSculat. S-a constatat ca situatia din ace
moment nu mai era ,precum ar fi fost dintru
cliidirea lucrurilor". Dup5. spusa unui martor ocul
1
Doc. rase. 1821, vol. IV, Eteria in Principatele Ronuine, Buc
1960, p. 248.
56

..
'
. :j
i
......
It I tllll'' l'roclamatia lui AI. Ipsilanti ditre norodul Tarii
I tltl it in Ia 23 februarie 1821. {Original de Ia
tl tl lot i a
l 11d ur dat seama ca generalisimul [Ipsilanti]
I v t drtic de aceastii expeditie". Nici grecii nu
11 tttllllttmi( i $i In aceste zile , ,tndatii fiecare a in-
dt plinga neamul nostru".
57
Amenintat deci sa fie parasit de multi dintre
zanii sai dorind sa fie departe de primejdia tu
cit timp va avea de rezultatul
ruso-turce In probl ema rascaalei, AI. Ipsilanti
irase din stabili cartierul Ia Ti r
Prin boierii divanului, Tudor Ipsilanti i m
iira administratia tarii : primul tinea judetele din
pie pe cele din Oltenia, celi'ilalt avea judetele
munte.
Scarlat Callimachi, care fusese numit domn de
Poarta, nu s-a lncumetat sa vina In tara .
,ACEAST A S-AU VESTIT iN TOA TE LA TURILE"
Prin aces tc cuvinte a dcfinit Tudor Vladi
ecouri'le stlrnitc de rascoala dincolo de hotare. Ra
zlnd acuzatiilor nedreptc din partea lui Nicolae
rescu, el scri e : ,Dar, daca este tagma jafuitorilor d
iii norodul vino;vat, .cum de nu trimitet i dum
:stra ;;i pe Ia invecinatele neamuri ca sa vedeti pa
categoriscsc : pa norod sau pa dumneavoast ra ? $i
c ine voiesc a tinea : cu dumnearvoastra sau cu nr""""'-
Caci aceasta s-au vestit an toate laturile !"
1

Ca popoarele J' nvecinate cuno$teau starea jalnic
poporului roman ca vinovata de aceasta era , t
jiifuitoril or", o $tim din scrierile mai multor cal
straini, ci tite mutt pe vremea aceea In alte tari.
mai tlrziu, Dini cu Golescu va constaia ca In Ei.t
existii o multime de carti despre Principate. Ciilii
.ca Jennes din Frankfurt, Karaczay, Langcron, Wilkin
' Doc. rase. 1821. I, p. 258.
38
dill p11 b!icaserii cu putini ani in urmii dRscrierile
1 dt II iorie prin tarile noastre, subliniind

1111 Ill ' lt l boierilor $i mizeria tariinimii. Cartea lui
1 11 1 ry, cuJprinZIInd o analiza adincii a situatiei tara-
'''" llo s t re, .fusese rpublicatii Ia Viena durpii anul 1812.
It d i o op!ni e formatii 1in privinta piicatelor clasei
111 1/llll loa re de Ia noi. In ciiliitoriile lui, Tudor a cu-
111 1 s te opinii. El spune lntr-o scriooare cii ,slava
llltf'l' .are au rumanii In Evropa", urmiiril e , ... nea-
tltrr hoi resc au stricat-o" .
I I Vl':,ll' .a ra.scoalei s-a dus , In toate laturile", aceas-
l lldor $ti.a ou sigurantii ; iar cii neamuri le vecine
11 ll ll l'LI c u norodul rasculat, o dovede$te, printrc al-
It, p rrli i parea lor Ia mi$Care,.
l 11dor v estise rascoala prin arzul
1
ciitre Poartii $i
Ill ,tdr ' Se ciitre pa$alele din serhaturi
2
, vorbind despre
1 td tr a $i sti ngerea tarii". Pe i:mpiiratii Rusiei !? i
11 111 i 1nt runiti cu alti suverani Ia Laybaoh (Lju-
jrrr 1 d astiizi, In I ugoslavia) de asemenea 1i ln$tiin-
' . I rin rapoartele consulilor striiini, precum $i pe
It cui de informare, In lume se $tia $i se scria desprc
.mnla. Ea .a stlrnit ecouri puternice In ta ril e vecine :
11 I populare $i piiturile avansate privcau cu sim-
111' l11pl a poporului riisculat.
l11 li r1 le de toate, dn Transilvania mi$carea lui Tudor
td imi rescu produce o improsie rputernicii printre io-
" i rom ani. Tiiranimea transilviineanii, care cu peste
I dl'ccnii :In urmii se ridicase cu multii vigoare re-
111\ionara nmpotriva expl oatarii feudal e, a recunoscut
t1 tlfl caracterul antifeudal a! mi $Cii rii din Tara Ro-
ll nsca. In mai putin de douii sii.Jptii mlni de Ia pune-
1
111'1, n<rzma.gz.ar = pemifie, cerere (colec.tivii).
11 rlwrburi = oetiiji.Ie de Ia Du.niire.
rea In circulatie, proclamatia de Ia este cunos-
cuta $i taranimii transilvanene, ale carei manifestari
de salida rita te cu taranimea rasculata din Oltenia in-
grijoreaza clasa stapfnitoare $i autoritatile din Transil-
vania. Iobagi i romani de acolo sperau ca, dupa ce va
izblndi in Tara Romaneasca, Tudor va ,veni !a ei sa
faca dreptate erau gata .s a i se alature. Tinlnd seama
de aceasta stare de spirit, autorita.tile Austria au
socotit ca e cazu l sa str!nga armele de Ia locuitori !?i
sa concentreze trupe In Transilvania, iar cercurile reac-
tionare de acolo au considerat necesar sa desfa!?oare o
intensa .propaganda contrarevolutionara.
De asemenea, cu ei social e rascoala lui
1'udor a stlrnit !?i nadejdi In rtndurile tara-
nimii din Moldova, care avea o s ituatie identica cu
aceea a tar animii munt ene.
La auzul $t iril or despre progrcsele rascoal ei din Mun-
tenia !?i o evcnt uala interventi e a ru!?ilor, In
Serbia s-au facut pregatiri In vederea luptei antioto-
mane. Mil o$ Obrenovici se g.indea Ia o antrenare in
l upta a Muntenegrului !?i a Bosni ei. De a! Mel, Ia Sa-
ra ievo !?i .fn alte OU $e bosni ece au izbucni t revoltc lm-
pot riva otomanilor. Dar In Serbia exista !?i o opoziti e
inte rna lmpot ri va clrmuirii samarvolnice a lui Milos. De
aceea, sub influent a rascoalei lui Tudor, izbucneste In
Serbia (tin utul Pojarevat) o rascoala condusa de Marr.n
Todorovici $i Stevan Dobrinat. 1ndrerptata lmpotriva lui
MillO$ ; dar ea este repede lnabu$ita.
Tudor a fncercat sa intre In legaturi directe cu slrbii,
trimi tind scri sori rprin mehedinteanul Dragobete.
Nu lipsesc nici in Bulgaria diferite insemnari scurte
despre ridicarea poporului sub conducerea lui Tudor.
Prin Zimnicea existau leg aturi cu bulgarii din sudul
Dunarii, ace$tia fiind Ia curent cu cvenimentele de
60
aici. Un rol de seama JUCa aci Hagi Pancu Hr i lu,
bulgar originar din $i9tov, pe care Tudor 11 socolQ$lC
,om vrednic !?i cu feciori [ combatanti] indastui".
Cazacii zaporojeni !?i adeptii lui Necrasov din Turcia
1
priveau cu si!111patie rarscoala $i refuzau sa ia parte Ia
actiunea de iniilbu!?ire a ei, cUrm le cereau turcii. In clteva
cazuri aceste refuzuri au fast pedepsite cu moartea.
Gercurile progresiste din Rusia sowteau ca lupta din
Prindpate nu are numai un caracter de eliberare na-
tionala, ci cii ea !?i desfiintarea privilegiil or.
Pozitia intelectualitatii progresiste ruse este ilustrata
eel mai bine in opiniile poetului Pu$kin $i ale decem-
bristului Peste!. Primul, stabilit Ia C:hi$inau, se entu-
ziasma de rascoala, se documenta asupra Eteriei $i mi!?-
ciirii lui Tudor V!adimirescu, a carui fi gura devenita
legendarii li at1ta imaginatia poetica. Peste! avea in-
formatii exade despre rascoala $i a vorbit despre ea
la lntrunirile secrete ale decembri$tilor. Orlov, Raevski
!?i alti decembri!?ti au urmarit cu mult interes mi!?carea
revolutionara din Principate, cautind sa extraga din
ea invataminte.
Ca neamurile lnvecinate tineau cu poporul rasculat,
acesta era un fapt real. Combatanti val oro$i din r!n-
durile popoarelor balcanice se gasesc atit in O!?tirea lui
Tudor Vladimirescu, cit !?i in cea et erista. La mi!?care
nu partioipa numai romanii $i grecii, ci $i numero$i
bulgari, sirbi, macedoneni, albanezi. De aceea, Inca in
proclamatia de la Pade$, Tudor Se adreseaza tut uror
locuitorilor tarii, ,veri de ce neam" vor fi.
1
Ace;ffia constituia u o seda r el igioas a, care in urma persecu-
tiilor dLn Rusira fugisera mai demuH ;;i se sta bilisera in par lile de
nord-est ade de asta:zi.
61
Prevazlnd participarea Ia rascoa.Ia a combatantilor de
diferite nationalitati, conventia lnoheiata lntre Tudor,
lordache !? i Farmache ca ,nimeni sa nu se
lncumete a insinua ca ... romanul de ba!?tina nu trebu ie
sa se supuna arnautului, nici arnautul grecului, greeul
slrbului, slrbul macedoneanului, d toti sa lucre7.e de
comun a cord !?i lntr-o uni re" .
Numarul bulgaril or $i slrbilor fiind mai mare printre
rasculati. Tudor se adreseaza uneori !?i acestora alaturi
de romani : ,De acum lncolo, fratii mei panduri, bul-
gari conlocuitori ai no$tri, trcbui e sa de$ertam
1n carne de turc" . Bul garii din oastea lui Tudor
au In frunt ea lor pe Al exand ru Nicolaovici. iar slrbii
pc Hagi Prodan, fost a capetcni Itt prima rascoala
slrba conducator al discoa tei de scurt a durat a din
1814. eteri sta era ptina de slrbi !? i mai cu
seama de bulgari . Dintre din urma, mai de vaza
slnt dipitanii Anastasie !?i Koicio, precum $i vestitul
haiduc bulgar Stoian lnge. Dinlre lrbii parti cipanti
Ia lui J,psilanti, eel mai cunoscut este Mladen
Milovanovici, una dintre capeteniil e de vaza ale riis-
coalei slrbe din 1804- 1813.
Prezenta In rascoala a lui Iovanciu Bitolianut, care
se va di.st inge In lupta cu turcii al aturi de Simion
Mehedinteanu, unul dintre cei mai de seama capitani
ai lui Tudor, arata cii In rascoata se gasesc !?i parti-
cipanti originari din Macedonia.
Combatantii atbanezi In ambele mi!?can slnt cu-
sub denumirca de ,arnauti'' sau ,oastea arnauti-
lor", In care ei predominau ca numar, de!?i prin
,arnaut" se lntelegea orice .lefc? iu. Deasupra
tuturora se ridica lm;a figura frunta!?ului de mai tlr-
ziu al atbaneze, Naum Vekhilhargi. Itumi-
ni stut bulgar Petru Beron, autorul primului abecedar
62
. ..
bttl gar ( 1825), cste de asemcnea op rezent In rascoala.
Pc lista numelor unor participanti de acest fel ce mai
poate adauga acela al polonezului Gornowski, coman-
da nt de husari in oastea lui Ipsi.lanti ; Gheorghe Clr-
jaliu, probabil albanez de origine, haiduc vestit, despre
care a scris Ghita Haiducul. roman ori P' inar
di n Serbia, luptator activ in Oltenia, colaborator apro-
pi at al lui Papa, frat ele lui Tudor.
Rascoala din 1821 a const ituit, un pril ej de
manifcstare a solidarit atii .popoarelor balcanice In lupta
de clibcrare nationala. Participarca bul garil or, sirbi -
tor Ia mi!?care ca neamuril e vecinc voia11
a tine cu norodul !? i nu cu tagma boierilor.
il'vfPARATII SE iNGRIJOREAZA
Aoullnd imparti rea Europei facuta de Napo1eon $1
stabilind o har.t a noua a continentului, Congresul de
Ia Vi ena din 1814- 181 :> nu a \inut seama de con
63
ditiile istorice ;;i geografice ale diferitelbl' popoare,
de principiul autodeterminarii. Congresul a admis
taurarea :vechilor dinastii ;;i a starii de fapt dina
de revolutia franceza, sit ulndu-se prin aceasta pe
zit ia combaterii mi;;carirlor revolutionare. In acest
a fost lncheiata Sfinta Alianta. careia i s-au alatu
toate curtil e europene. Popoarele lnsa nu erau mul
mite de regimul reactionar patronat pe scara larga
Sfinta Alianta. Jmpotriva absoluti smului izbucnesc
vol utii in Spania, Portugalia ;;i in Italia. Masurile
potriva revolutiei din Italia fura s tabi li te la eel de
doil ea Congres al Sfintei Aliante de la Tropau in
lezia ( octombrie 1820), care ;; i-a continuat lucrarile
La ybach in 1821.
Pe d nd teama de ex.tindere.a mi ;;cari'l or revolutiona
li tinea pe suverani lntruniti la Laybach, ei primi
vestea izbucnirii unor noi rascoale In partea opusa
continentului european, In Prindpate. Mai lntii,
aflara de mi ;;carea l ui Tudor Vladimirescu, adusa
cuno;;tinta prin depe;;a lui Pini ;; i adresa lui
$tirea venea Ia un moment nefavorabil mi;;carii
lutionare ;;i apelul lui Tudor, de a fi protejat popo
rasculat, gasi o apreciere din capul locului defavo
bila. Ingrijorarea 1mparatil or l;; i gasea expresia in u
matoar2le cuvi nte prin care rascoala era asemana
f U alt e revolut ii din Europa: ,In Tara Romaneasca
ca ;;i Ia Madrid, la Lisabona ca ;; i Ia Neapole, o min
de soldati a deschis scena dezordinilor ;;i cauta sa pra
bu;;easca imperiul In anarhie. Aci, ca $i acolo, revolu
tionarii cauta sa rpuna mina pe putere ;;i sa execu
planurile lor subversive, 1pastrlnd toate aparentele u
respect profund pentru autoritatea sultanului... Pu
aliate sint hotarlte sa nu trateze cu ei ;;i s a se imp
triveasca la progresele raului..." A;;adar, Sf1nta Aliant
64
( cre$tina) extind ea princ'ipiul lcg illulll \ II I 111'1
periului otoman, lnteleglnd sa-l sprijlrH lll1j111 l1 l 1
carilor de el!.berare a popoareior .subjll ft 11t I
In consecinta. tarul Rusi ei dispunea s a i
lui Tudor decoratia ruseasca ;; i sa fi e radial din II
protejatilor saL Prin aceasta, tarul confirma pozi ( ia lui
Strogano:v adoptata de la ;inceput la Constanti nop I,
c!nd declarase ca Tudor rva fi abandonat ,pedepsei pe
care o merita".
Abia fusese expediata scriiSoa rea de dezavuare a mi;;-
carii lui Tudor, ca Ia Laybaoh >Se prime;;te ;;ti rea despre
lnceperea mi;;carii eteri ste. Sa stlrne;;te consternare la
congres. Suveranii conrsidera-ra ca prin aceasta ,. o noui'i
scena uria;;a" se deschi dea revoluti ei pe care t rebuiau
neaparat combata. Tarul se vazu nevoi t sa deza-
vue.ze In presa mi;;carea lui lpsilanti, califi clnd-o drept
.,efectul nelini;;ti't ce caracterizeaza epoca
noastra". El dispuse scoaterea 1 ui lpsi lanti din servi-
ci ul Rusiei ;;i indica sa se dea Portii asi.guraril e nece-
sare. Pe aceea;;i lini e de dezaprobare a celor doua mi;;-
cari, curtea de la Viena dadu instructiuni internuntiu-
lui sau Ia Constantinopol.
Dezavuarea a avut consecin\ e dintre cele mai grave
asupra desfa;;ur arii celor doua mi ;; cari ;;i as upra rapor-
turilor dintre conducerile lor. Dezavuarea lui lpsi lanti
cuprindea lnsa ;;i conditia ca tmpele turce;;ti sa nu in-
tervina in Principate. Jntruclt in cursu! tratativelor pe
tema rascoal ei lui Tudor, Strog.anov facu se cone sii In
aceasta privinta. noua conditi e indkata de tar a fac ut
ca tratativele In continuarc sa fie anevoioase ;; i sii
ajunga chiar la impas.
In cursu! tratativelor ruso-turce In probl ema mi;;ca-
ri.lor din Prindpate, Poarta a res.pins orice sugestie de
a negocia direct cu rasculatii, fie cu Ips ilanti, fie cu
5-3787
65
Tudor. Primul era pentru Poarta un ,raia
1
din
tn fiu ", iar actiunea lui Tudor ,e de acord cu
multor oameni simpii dintre locuitorii tarii" care
cinu iesc tulburar i.
.,DOMNUL TUDOR"
0 data cu intrarea lui Tudor In s e
gureaza peri oada scurta a celei din ti'i oci' rmuiri in
ria ta rii exercitata de catre un om din popor.
Ea s-a In conditii compl exe $i a pus
fata conducatorului rascoal ei probleme multiple,
clamlnd eforturi deosebite si pricepcrc In tactica
propaganda revoluti onara, In a1pli ar a unor mei:ode co-
respunziitoare de a mi $di rii .potrivit cu
conditiile obiective date.
Unul dintre elementele ac l i laclici cste politica de
conc:esii provizorii In obtin r ii altora, care ar
favoriza mersul spre telul final s i g ncral a! discoalei.
Mi $carea lui Tudor trebuia sa ga a ca aliati sau eel
putin sa neutralizeze unele dinlr fortele vrajma$e.
Acest scop se impunea In mom ntul sosi rii Adunii rH in
Bucure$ti, ci'nd conjunctura genera la c dovedi a fi alta
dedt cea din peri oa-da prog reselor rascoa lei In Oltenia
si a lnaintarii prin Muntenia. Acum era clar cii .spri-
jinul unei puteri mari va lipsi , ca Poa rta va avea mti-
nil e dezlegate pentru a actiona, ca .s-ar putea aduce
tn t ara din nou . un domn fanariot. Eteri$i:ii nu se do-
vedeal! a.liati de nadejd-e, dupa cum se putea lntelege
!impede din primele gesturi ale caminarului Sava
cum s-a constatat putin mai tlrziu din 1JOzitia condu-
1
Supus ore;;tin al Imperiului otoman.
66
rii eteriste tnsa$i. Intr-o a.stfel de situatie, evitarea
arsi:i rii de s1nge in Bucure$ti 9i asigurarea colaborarii,
hiar silite, a octrmuirii -socotita legala, adica a boieri-
lor ri:ima$i in tara, era o solutie necesara.
De aceea, ca o masuri:i de consolidare a si.tuatiei,
Tudor tnchei e la 23 martie un acord cu boierii. Ace$tia
rccunoscura ci:i pornirea lui Tudor 1la ri:iscoala este ,si
folositoare $i izbi:ivitoare $i norodului spre U$Urinta".
Tudor nu mai este nici , tJ.Ihar", nici "tulburi:itor", ci
"de binele tarii voitor". Din partea sa, Tudor limiteaza
acuzati a pentru starea rea a tarii la adresa ,domnilor
ce au staptnit -pin a acum". Jntrudt boierii tncredin-
teazi:i prin juramtnot cii ,voiesc binele si folosul patriei",
Tudor Vladimirescu recunoa$te ,vremelnica staptnire
a tarii". El 1i va a rata ascultar e, dar numai dnd si
aceasti:i sti:iplnire va feri poporul ;,de orice jaf $i ne-
dreptate". Faptul ca de acum tnainte nu se mai pome-
neste de !uarea averirlor , boieri" $i ca Tudor
se angajeaza indirect sa tempereze lupta antiboiereasca
a taranimii restringe bazele sociale ale miscarii si arata
li mi-tele de clasa ale piituril or mijlocii pe care le re-
prezenta Tudor In primul nind. Dar inchei erea acordului
nu lnseamna nki s11bordonar e fata de boieri, nici ab-
dicare de la lupta pentru dreptate, ci arata doar ca pe
primul plan se punea problema mentinerii si consoli-
darii mi.$ci:i ri i revolutionare careia ii revenea acum
sarcina de a :Ju.pta impotriva vrajma$ului dina-fari:i.
In proclamatia prin care face cunoscuta realizarea
acordului, Tudor ara-ta ca a gasit ,patrioti boieri tntru
asemenea bune cugetari cu ale norodului asemanate",
fapt pentr u care va recunoaste legile porundle ei.
Recunoscut e de el vor fi 1nsa numai acelea care ,sa
vor a.ratBI de ciiltra sti:i,pilnire prin mine le voi cu-
noaste cii stnt .tntr-adevar folositoare .patriei si de mare
i7
trebuinta norodului". Ramlne lnsa In vig
scopul suprem de a lupta ,tmpotriva
se va arata tmpotrivHor dreptat11or tarii" $i de ac
cei vrednici a purta arme sa vina in continuare
oa.ste, urmind a fi ,cu totul apara\i $i privileghi ati
Caci, precizeaza Tudor, ,cea mai de t emei hotarire
mea !nsotita cu glasul norodului, iaste ca nici in
chip sa nu ,lncetez din cererea dreptatilor tarii", ca
,sa vor dob!ndi negre)it prin varsare de singe
triva vericaruia sa va arata calcatoriu ac
dreptati..."
1

Astfel s-a facut compromi>Sul concesii recip
lntre doua parti care In fond se urau. Tudor avea Ins
nevoie de .aceasta pent ru sust inerea ca uzei rascoalei
plan extern mai avea nevoi e de autoritatca unu i div
In raportu ril e cu Intr-adcvar, peste put ine
boierii semneaza adre.se catre Rusia, At'Jstria $i Poa
i n ca re dau un ca ra oter de leg it imitatc mi ;;cari i
Tudor, apellnd acum ei pcnlrtl trimterca unui
misar imparatesc.
Prima g rija a lui Tudor - $i ea va ri:imlne
nenti:i - a fost procurarea de munitii, organi za
completarea )i aprovizionarea O$tirii. El se ocupa
tens de fortificarea CotrocenHor ) i de buna orga
a punctelor !ntarite de Ia Mitropolie, Mihai Voda, Ant
Rad'l Voda, pe care pandurii lui le luara in
nire. Se stradui, cu succes, sa faca din pandurime
oaste regulata, disciplinata, dotata cu artilerie. In
trul atentiei se afla sporirea efectivelor tn
scop, Tudor ceru ca vatafii de plaiuri sa trimita
Bucure)t i jumatate din lor, inarma
Recrutarea de combatanti sc facea $i prin ispravnici. Di
1 Doc. rase. 1821, I, p. 397.
68
Oltenia au venit 400 de oameni, urmlnd . sa soseasca
alti 600.
In general, Tudor reu$e$te sa tina o buna adminis-
trat ie. Dupa cum recunoa$te consulul Austriei, el tinea
, buna r!nduiala In ora$". Administratia lui Tudor avu
ca obiedi'V ,$i imbunatatirea situatiei taranilor, dupa
cum se vede din unele cazuri concrete. Astfel, locui-
torii di n piasa Cerna de Jos luau cuno$tinta ca ,mi-
tuiri le gloabele
1
cu totul de ,acum lnainte hotarlt
vor fi dezradacinate". Altadaia, Tudor intervenea pe
llnga vistierul Alexandru FiHpescu, prin care de obicei
comuni ca cu divanul, ca vatafii din plaiul Dimbovitei
sa nu supere s atele pentru claca cu mai mu.Jt dec1t zecc
parale de casa. Pentru satul Crete$ti cere11 sa se reduca
cu jumatate , ,aruncare ce este asupra-le", deoarece au ,
avut cheltuieli cu O$tirile. Dar asemenea masuri nu
puteau capata extindere In conditiil e acordului cu
boieri i.
Poli tica fiscaJa a lui Tudor, dupa cum a notat Karl
Marx, se caracterizeaza prin reducerea capitatiei (a
birul ui) , 'Ia nivelul vechillor legi", prin desfiintarea
vi narici ului $i vaci:iritului.
Autoritatea lui Tudor Vladimirescu In aceasta vreme
cste mare In ochii poporului. Locuitorii alergau cu
jalbe Ia el adres,lndu-i-se ca unui damn al tarii. Po-
poml '1-a socotit ca pe un domn at sau $i a$a !.1 numea
de multe ori. Inca de Ia lnceput, venind sa .se lnroleze
in oastea lui Tudor, pandurii exclamau: "Sa traiasca
Domnul Tudor!" Motivele pentru care locuitorii 11 acla-
ma u pe Tudor ca domn erau multiple. Dupa cum rela-
tC>aza contemporanul Maxim Raybaud ,tot i tamnii 11
ridicau In slava $i nu-l numeau dedt Theodor Voda
1
amenda.
69
sau Domnul Theodor", pentru ca a proclamat red
rea darilor. Pina :;;i tmpele drmuirii trimise impotr
rasculatilor In Oltenia declarau ca ,!flu vor ataoa
Domnul Tudor". Tinind seama de aceste rna
spontane :;;i pentru a face vi.zibila fata de boi eri a
tatea sa emanata de .Ia popor, dupa venin' a in B
re$ti, Tudor a adoptat portul caciulii de hir:;;ie ne
cu fundul alb ,care numai domnilor este r!nduiala
a purta". Dupa unele marturii, Ia Cot roceni ar fi
loc :;;i un ad de aclamare solemna a lui Tudor ca
nitor. Acest lucru nu trebuie sa mire. E obiceiul p
porului roman sa impodo:beasca cu astfel de titluri
capeteniile mari.lor rarScoarle. Tiiranii ardeleni nu 1
socotit pe Horia numai ,capitanul eel mare", ci
In el un crai a! lor, numiilldu-1 in d ntece chia r impara
Mai Hrziu, Avram Iancu va fi Ia fel numit
muntilor".
A:;;adar, intitularea lui Tudor ca domn, pe care
i n s u ~ i nkiodata nu a alaturat-o numelui sau,
marea lui popularitate de care ce bucura in ochii m
lor :;;i nu este un rezultat ,a.! planului . urzit de el de
se face domn, cum au crezut unii contemporani,
cu seami:i cei stdiini. Oind cronicaml Nau m Ri
afirmi:i ci:i Tudor a .socoHt cii , I ui i se cade sa
neasci:i singur cu deplini:i putere Tara Romaneasc
fiindci:i este pamintean :;;i s-a stri:iduit pentr u dreptatil
tarii", el prin aceasta exprimi:i o stare de spirit :;;i to
odati:i o realitate. Ci:ici prin acord T!ldor :;;i i-a subord
nat pe boi eri :;;i a drmuit prin ei ca un ,chivernisi
a! poporului, de$i In forma folosea fata de ei un ton
poli1ete care totdeauna i-a caracterizat condui ta. N
abandoneaza acest ton nid atunci dnd ii sechestrea
pe boieri Ia casa Belvedere. Timp de o luna de
70
., Do.mnul Tudor " (dupa Th. Aman)
li tine acolo ( 13 a13rili e_:_14 mai) Tudor are vremeln
oclrmuire Ia di scretia .s a $i atunci el efectiv a
n fapt de seama at acestei ,domnii" este proiect
unei constitutii elaborat de Tudor, probabil ca rasp
la un proiect similar elaborat de Ipsil anti.
Programul schitat In proiedul atribuit 1ui Tudor nu
est e pe deplin consecvent, dar el exprima- mai pe 1 .
o seri e de revendicari -?i dorinte ale poporului. Pri
altele, se prevede reducerea dari'lor $i desfiintarea va
mHor interne. DregatorHle !;)i ranguri,Je sa nu se mai
dea pe bani, ci dupa destoinci e. Numarul s lujbelor sa
fi e redus la eel necesar, iar domnii sa nu aduca cu ei
mai mutt de patru boieri greci. Manastirile gr ece$ti sa
dim1na pe seama tarii, conform hat i!;)erifu1 ui
1
din 1802.
Sa fie desfiintate legile promulgate de Al. Sutu, iar
famili a lui sa fie izgonita din tara. Sa fie anulata $i
condica pravilniceasca, adica legiuirea lui Caragea.
,nefiind facuta din dorinta a tot norodu". Sa se des-
fiint eze trupel e iar tara sa .poata tine 4 000
de ost a$i panrduri !;>i 200 de cii.lareti scutiti de dari,
platindu- li-se lef urile din venitul manastirilor. Int r-o
variant a a textului acestor cereri se .stipul eaza pozitia
lui Tudor In tara : ,.Slugerul Theordor Vladimirescu,
care ca un parinte binefad1or a fost al es $i hotarH de
lntreg poporul roma.nesc sa fi e ca.pet eni e $i cirmuitor
devotat, sa aiM lmpreuna cu celelal te capetenii grija
de treburil e dinlauntruJ !;)i dinafara tarii".
Trebuie mcntionat ca Ia o seri e de puncte se preci-
zeaza rost ul reformei : desfiintarea jaiului.
Constitutia vi itoare. pentru ,Dacia", schitata lntr-o
proclamatie a lui Jp.silant i, pare foart e moderna. Se
cerea : domn pamlntean, .separarea puterii executive
1
= deere! autognaf aJ suJta,nului.
72
de cea legislativa, alegerea reprezentantilor din t
clasele, !nfiinta rea de !;)coli cu metoda de .predar aiiiO
didacticii 1 etc. Acest proi ect de adevarat a reformA ti-
bera.J-constitut ionala a tarii, teoret ic am de avan at,
este mpt de rea<lit at il e tarii $i. dupa cum s-a banuit,
va fi fost un act demagogic scontat pent ru s ubminarea
autoritat ii lui Tudor $i sugerarea alegerii lui Ipsilanti
ca domn al tarii.
0 serie de fapte caraderistice lui Tudor din perioada
d nd el 1$i exercita rolul de conducato r al rascoalei,
mai cu seama cele din intervalul cit clrmui e$te tara
din Bucure$ti, ne permit sa constatam ca el avea o
tnalta con$tiint a poli tica. Tn mintea lui Tudor era pre-
zenta ideea necesitatii unirii Principat elor Romane.
Dovada peremptorie este ins istenta pe car e o depuse
de a -se stabili legaturi str!nse cu odrmui rea din la!;) i,
pentru ca, ,fiind Ia un .gtnd $i intr-un glas cu Moldova,
sa putem d$ti ga deopotriva dreptatil e acestor printi-
paturi, ajutorandu-ne unii pe altii" - , ca unii ce stntem
de un neam, de o lege. ;.". De aHfel, clnd sosise In fata
Capi talei, Tudor de asemenea se referi se Ia ,partite
neamllll ui".
Sa amintim In aceasta ordine de idei $i faptul ca
Tudor folose$1e expresia , tot norodul romanesc" $i ca
el i-a cunoscut bine pe romanii din Banat !;>i Trans il-
vania.
Dar, 1ntruclt rascoala are o durata relativ scurta.
ideea pe care Tudor evident o are despre unitatea na-
ti onatl a nu gase$t e timpul material necesar concreti-
zarii.
1 <1didodidaotic = CUVbllll grec&SC, .jrndidnd Ca esre Vorba de in-
struirea recitproca a elevil or &ub conducerea profesorul ui.
73
Un alt aspect important al clrmuirii lui Tudor VI
_In_ caracteristic mai ales pentr
ulhmele saptamm1 .ale acesteia, 11 prezinta tratativel.
cu turcii ultimele masuri de aparare !mpotriv:
acestora.
Dupa 31 marti e, clnd primejdia invazi ei otomane
?i unele cete de turci patrund din clnd In clnd
in Tudor a trebuit sa lncerce negocieri cu
turc11. Baza negoci eril or putea fi arzul adresat Ia ln-
ra:coalei memoriul boi erilor adresat dupa
mtrarea lUI Tudor m Bucure?ti. In acest scop s-a pur-
tat o oficia,Ja destul de intensa cu
Vidin Silistra. La 18 april ie slnt
Ia stolnicul Constantin Boranescu
p1tarwl I om ta Jwnu cu carti ,din partca tarii ". Mai
mu'lte convorbiri a avut Tudor cu Nuri aga, cavazu)t
pa?ei de Giurgiu. In curs u! acestor negoci eri turcii
conditionau luarea arzurilor In considerati e de depune-
'rea a-rmeilor. Dupa opinia lor ,cu mlini lntr-arma te nu
se face cerere de privHeghiuri ?i drept ati". Niciodata
lnsa Tudor nu s-a glndit sa accepte o asemenea con-
ditie ca baza de di scutii. Principiul tactic fundamental
al lui era ca In conditiile date, clnd nici Ipsilanti, nici
el fara ajutor dinafara nu se puteau masura cu fortele
otomane, sa nu depuna armele ?i sa evite un conflict
a.rmat plna Ia retragerea In punctele sal e lntarite din
Oltenia. tactica tpreconizau eteri?tii, numai
ca ei se g.lndeau sa acapareze punctele de sprijin pre-
gatite de Tudor el sa ramlna In fata navalitorilor
turci. Tudor nu a acce.ptat nici ultima propunere venita
din partea turci.lor de a coopera cu ei lmpotriva .ete-
1
oa-VIaz = jandarm, agent de politie.
74
in schimbul promisiunii de a se a.p.Jica mi:is uri
un vederea dezradadni:irii abuzurilor din tara.
Corespondenta In aceasta chesiiune a fost insa in-
ierceptata de et eri?ti, care au facut din aceasta un cap
.de acuzare lmpotriva lui Tudor. In realitate, i'n cuge-
iul sau, Tudor nicidecum nu s-a putut sii:ua pe pozitia
!lJnei ast.fel de colaborari, ci dimpotriva, dupa cum o
-dovedesc faptele care au urmat, el a ramas fidel luptei
.comune antiotomane. In acest scop, Tudor a lncheiat
CU ci:iminarul Sava 0 intelegere de a lllipta ampreuna
'impotrii\Ta turcilor care lntre timp trecusera Dunarea.
Dar Sa.va a tradat lntelegerea, retrag.lndu-se p0.
din
!111 tot acest timp Tudor nu a lncetat sa organi zeze
.a.pararea impotriva turdlor.
iN LOC DE ,OM iMPARATESC"
OSTIRE NUMEROASAI
' Adopt.Ind fata de Poarta o tactica dipl omat id:i bine
glndi t a, Tudor a socotit ci:i nu este prudent nki nu
era momentu:I pctrivit sa lnfrunte de Ia lnceput in mod
deschis puternica Imparatie otomana. De aceea, el q
insistat sa se trimita , un om credindos imparatesc sa
vie aici In tara la Bucure$ti sa vaza nevoil e care le
iragem ... " Dar turcii nu prea aveau obiceiul sa trateze
.de Ia ega! Ia ega! cu cei socotiti rai<i. Jar Tudor nu
era pentru ei deeM unUJl care ,ridici:i de capul lui stea-
gul revoltei in Valahia".
Neatvlnd nici gind sa trimita oficial un mare demni-
far pentru a lua la fata locului de doleantele
rasculatilor, turcii pregi:iteau actiuni de mare ofensivi:i.
Ei ezitau sa atace inainte de a stringe forte s uficiente,
eel put in 10 0()0 de oameni numai pentru Tara Roma-
in& inte de a $ti cu certitudine care este po-
zi t ia manl or puteri. In cursu! lunii aprili e turcii intre-
prind doar uneie incursiuni de recunoa$tere. Ofensiva
de proportii este luata numai dupa ce Poarta a fost
sigura ca are m!inile dez-l egate de a actiona In sensu!
scopurilor m& rilor puteri de a combate mi scari! e revo-
luti onare.
In loc de . om lmparatesc", Poarta pu ne In
Ia -l / 13 mai l tn numar excesiv de mare de ostasi. Din-
spre Brail a in t ra In Moldova o osti re de 18.000 de
: ub _ c omanda Iusuf Bercofccall. Dinsprc
SI11 st ra mtra In Munt enia un corp de 6 200 de soldati
sub comanda lu i Cara-Ahmet efendi, chc,haya-bey, adica
loctiihor a! serasehi erului (g urve rnatoruiiii) de Si'listra,
plus 1 000, C!Jmandati de Osman bey. Pc !a Vidin intra
In Oltenia 7 500 de soJd,at i, s ub comanda lu i Dervi$
Cele trei lnaintara incet cu prudenta spre
Bucure$t i ;, i Craiova. La mijl ocul lunii mai
princj.pala ajunQe Ia Catelu, llng a unde i$i
a$aza tabara . Chehaya -bey, comandantul, lncearci:i sa-l
atraga_ pe Tu dor, transmitlndu-i ci:i lupta turci lor s-ar
duce numai 1mpot ri va eteri $til or $i ca dupa lichidarea
se v a introduce In Tara Romaneasca un regim
nou, favo rabit ta ranil or. Tudor l nsa nu s -a las at atras
In aceasta c ursa. E! luase deja masuri In vederea re-
trageri i, ri diclnd O$t irea sa de .]a Cotroceni In ziua de
15 mai.
Ca fort a C\ rma ta a u ram as In Bucu resti doar 200 de
oameni, maj ori tatea care baricadasera
la manastire a Rad u Voda. Numai dupa ce, Ia insisten-
ui Mihalache Manu, ace$tia s-au impra$-
hat !?I o del(;'jgane de in frunt e cu dtiva boieri,
a declarat s upunere fata de ohehayao- bey, acesta s-a In-
76
c umetat' sa intre In ora$: Prima lui gr iji:i fu sa st rlnga
toate armele din $i s a intimideze prin dteva exe-
cutii, $i numai dupa aceea pleca mai departe In urma-
rirea rasculatil or.
MISELIE Sl TRADARE
In total itatea ei, indiferent de g rupare sau de pozitia
afi $at a moment an, marea boierime este i n general opor-
tuni sta $i o ti la rascoalei $i lui Tudor. De Ia !nceput,
boierii 11 ameninta pe Tudor cu moart ea. ,Osanda mortii
lti va fi grozava $i cumplita ca unui turbur ator", ii
.scriau ei . Mai mutt, boicrii iau masur i concrete de li chi ..
.darea fizicii a conduci:i>to rului rascoalei. In febr uarie,
pusesera Ia di spoziti e s ume de bani pentru mit ui rea
osta$Hor lui Tudor, ca sa treaci:i de partea staplnirii,
iar Tudo r sa fi e asasinat. A fost insa zadarnici t acest
plan ce urma sa fi e pus In aplicare ,de catre mli nile
c ele s1ng crate al e ti ranil or boi eri ", cum sc ria
Tudor.
Chiar Ia sosirea lui Tudor In Bucure$ti, dnd se vad
n evoiti sa trateze cu el, boierii nu abandoneaza ideea
unei event ual e asasinari. Boi erii a u riscat sa ramlna
'ln Bucur e$t i, spun unele izvoare, ca, sau sa-$i primej-
duiasca ei viata sau -sa lmpinga Ia Jupta pe Ipsi lanti
eu Tudor, l nclt sau unul sau altul sa piara ,sau $i
amlndoi $i sa se mlntuie Va!ahia de aceasta mizera-
bila prive.Ji $te". Este semni,ficativ, deci, ca In acordul
de Ia 23 martie se sti puleaza din partea boierilor in
primul rind ci:i ,niciodata nu vom cugeta lmpotri.va
vietii $i a cinstii dumnea lui". In fond, scopul prindpal
al boieril or prin lncheierea acordulu i a fost sa scape
de spectrul agitati ei care le insufJ!a cea mai
77
mare teama. Nicidecum ei nu au fost sinceri in afir-
matia lor ca lui Tudor ,nu este rea vata-
matoare" nici flU IS-au gindit sa ram!na loiali fata
de Tudor. Ce gindeau in fond boierii despre rascoal&.
se vede din afirmatiile lor de mai tirziu, cind in una-
nimitate apreciaza rascoala drept o primejdie mai grava
decit chi a r ocupatia turca. Aprobind invazia turca.
boierii fugiti Ia nadajduiesc sa fie nimiciti rascu-
latii ,care pe noi ne-au
1
urmarit cu chip de razbunare".
Ei au fugi t din tara ,de ra:lvratirea insuHata de Tudor
impotriva sta:pinirii a boierilor". Adresindu-se Aus-
triei, boi erii de Ia cei de Ia Sibiu arata ca
doresc inainte de toate ,sa se stinga cu totul orice duh
de razvratire de pe pamlntul Tarii in chipul
in care au fost zadarnicite toate revolu-
tii:le care s-a u ivit in Europa". De acordul din 23 mar-
tie boierii se dezic mai tirziu, pretinZJind ca ,Vladimi-
rescul, in data ce au venit aici [in .prin
silnicia armelor sale au luat in scris unire insotire
de Ia toti boierii ce se afla in
Intentiile de tradare ale boierilor se vazura clar atunci
. dnd ei incercarca sa fuga In secret Ia Hrgovi$te, cu
ajutorul caminarului Sava. Consulul Prusiei detinea in-
formatia ca boierii intrasera In legatura cu turcii, ofe-
rindu-le capullui Tudor.
Tradarea boierilor mergea mlna In mlna cu suspi-
ciunea, intriga tradarea din partea Tabara
eterista de Ia Tirgovi$i:e prezenta aspectu.J unei aduna-
turi nedi.scip.linate, fara comandanti cu s imt de ras-
pundere, dedata la jefuirea judetelor luate in adminis-
trare. In uHimul timp, se accentuase neintelegerea dintre
Tudor Ipsilanti. lui Tudor ca nu
se retrage Ia Pite$ti, pentru a-i sprijini, in timp ce
Tudor era nemultumit de administratia samavolnica a
78
in judeteole de munte impunerea unor noi
biruri, fara drept. La un moment dat, Tudor a autori-
zat tragerea In eteri$tii care comiteau jafuri a izgonit
de Ia Gineni pe doi vatafi de Ipsilanti. AfHnd ca
eteri$tii intentioneaza sa se retra.ga in. Oltenia sa
puna 6tiilpinire pe manastirHe intarite, Tudor a di.spus
sa fie respin$i cu arme, cum s-a lntlmplat cu incer-
r.area lui Diamandi la Cozia. AViind in vedere acest
fapt, glndindu-se ca Tudor a putut pune Ia cale cu
turcii un plan de invaluire a eteri$tilor, IpsHanti a va-
zut in deplasarea lui Tudor de Ia spre
o actiune ostila lui. E>l a ordonat sa i se taie
lui Tudor ret ragerea clnd acesta 6osi la gasi
pe Iordache Farmaohe inchizindu-i crulea cu tmpele
lor. Tudor de asemenea ,}$i oast ea In ordine de
bataie.
In aceasta atmosfera de suspiciuni s e facu o ultima
incercare de cola.borare intre cele doua In
urma discut iilor purtate, in fata celor doua cu
privire la rostul deplasarii lui Tudor modul de co-
laborare lntre cele doua se incheie o intelegere
scrisa. Dar intr e ele nu se putea ajunge Ia o reala
colaborare nici chi.ar in momentele .dec-isive de lnfrun-
tare a navalitorL11or turci, deoarece difereau
scopurHe ca re au determina.t pornirea ,lor. Deosebirea
de scopuri conceptii asupra rostului rascoa.lei a dus
Ia diferende In probleme de tactica, incH cele doua
In loc sa fie unite, se simteau mai degraba
stingherite una de cealalta. Tudor nu avea in
deoarece aHase d incercasera sa-i atraga
pandurii capitanii prin mita. La r!ndul lor,
t1 priveau cu suspiciuni pe Tudor, din cauza relatiilor
lui cu turcii, carora le atribuiau sensuri $i proportii
79
exagerate. Int elegerea de ,Ja Gol e$tt i era, deci, de
lnceput inoperanta.
De 1la p.lecarea din plna Ia
t.n timpul stationarii aici, au .!a iveala disensiuni
serioase In slnul bberei lui Tudor. Intre el $i
D. Macedonski s urvin nelntelegeri au loc explicatii
pe chestiunea unor sume de bani primite pentru
din judetel e Mehedinti Gorj, cu putin timp lnainte
de p.lecarea de Ia Cotroceni. Macedonski socotea ca
banii nu au fos,t utili zati pentru plata lefurilor. In rea-
litate, Tudor achitase lefurile aroautHor lui Hagi Pro-
dan Macedonski chiar In moment ul pl eca rii de Ia
Cotroceni.
In acel e zHe de iritare, fir easca In atmosfera unei
retrageri, chiar daca ea este o ret ragere tact ica, se
i-scara nelntelegeri lntre Tudor unii din capitanii sai
mai vechi. Oarca, Cu(ui, Urdar eanu Ene<Scu se opu-
sera sa isca leasca un lnscri s da t de Tudor p rin ca re ei
sa se angajeze a combate eventual ele neorlnduieli ce
ar putea sa apara In slnul Pentru Tudor, ca re
surprinsese manevra de a i se a,trage pandu rii prin
mituire, refuzu.J de a isdli lnsc ri6ul lnsemna a face
jocul de aceea socoti ca e cazul sa ia mii-
suri dr.asHce. El di spuse executarea lui Urd area nu
prinderea celorlal ti. Acest fap't produse o impresie pu-
f eroicii n emultumi pe mai multi panduri capitani.
Exploatlnd aceast ii nemultumire, bi zuindu- se pe con-
c urs u! lui D. Macedonski Hagi Prodan, Ia rindul lor
nemultumi t i in urma nelntelegerii avute cu Tudor', fapt
pentru care postat oamenii in preajma
spre a-'1 izola pe conducatorul rascoal ei de pandurii lui,
Farmache, urmind di.spozit iil e lui AI. Ipsi-
1anti, au pu,tut cu sii opereze ridi carea lui
Tudor din conacul de Ia (In 2 1 mai) sa-l
.80
C.macul de ,J,a ; poarlia de i],a i,nrt.ml!1e cu .unde a
'stat Tudor VJ. aldrimilf,escu
duca sub escorta la Scopul adevarat al
ducerii eteriste a ca, inlaturind pe Tudor,
subordoneze oastea de panduri sa dispuna de ea
dorinta In viitoarele ciocniri cu turcii.
Ace-st cuget al se tradeaza prin
declaratia lor, cu totul lipsHa de temei, cum ca Tudor
Vbdimirescu ar fi fost ,nevrednic de slujba
$i iata di acum iese la iveaola 9i tra-
darea :;;i a boier.ilor : in;vita in scris
ve boi erul Grigore Baleanu sa ia locul Tudor!
(
,HOTARASTE-TE SINGUR MORTIII"
Aceasta amenintare pronuntata inca
30 ianuarie din partea ,marilor boieri, gase:;;te o in-
fioratoare confirmare In deznodamintul din acele zile
de la TirgovL.?te, a carui <Victima este Tudor
Vladimirescu. singur "mortii lncre-
dintat ca nu vei gasi scapare. cu luare aminte
aceste scrise, ia-ti sama bine .. "
1
- scriau boierii ace-
lui a care era ,chivemisitor .pentru binele !?i folosul tu-
turor", adica al norodului care cere dreptatea".
Unde erau acum s emnatarii acalei zise povatuiri pa-
cei care se .bizuiau 1pe incercata lor arta in
urzirea intrigilor, care cu prilej puneau in ve-,
dere conducatorului rascoalei ca .. os-inda mortii Jti
va fi grozava c.umpli.ta" ? Unutl dupa a'ltul ei s-au
dus pe drumul scaparii lor de dreapta judecata a po-
porului, ca sa cugete mijloacele de revenire Ia vechea
stare de lucruri, .ta recapatarea privNegiilor.
I Doc. rase. 1821, I, p. 113,
82
Divanul constituit Ia Cimpulung, aproa.pe in I t t
in aceste zile, apare ca instrument in mtinll
de condamnare a lui Tudor. Caci eteri,tU
au pretins : ca 1-au trimis ,pe Tudor la judecata di-
vanului. Este clar lnsa di aceasta a fost doar o ma-
nevra. Iordache a fagaduit -lui Macedoriski 9i lui Pro-
dan . ca-l va duce pe Tudor ,Ia divan fara nici o
vatamare sau pericol pentru viata ilui". Ell 1-a dus pe
Tudor Ia intr-o caruta de urmata de
alte cinc-i carute cu arnauti de paza. Introducindu-1 in
pe un cal, cu picioarele .legate .sub burta
a-cestuia, Iordache nu :1-a predat pe Tudor zisului divan,
ci lui lpsilanti. Acesta 1-a .dat in paea lui Caravia, eel
mai odios dintre cii-peteniile eteriste, care 1-a inchis in
mitropolie 1-a supurS interogatoriului torturii, mai
mu.lt urmarind scopul de a scoa-te de t.a el banii pe
care credea ca-i are.
Luat dintre ai lui, Tudor era singur Ia discretia ete-
inamicilor sai. Se spune ca J,psilanti ar fi for-
mat un tribuna'! din boieri ce se ziceau pamin-
teni, de teapa lui Geartoglu, cunoscut prin jefuirea
vitelor alimentelor de Ia ti:irani, pe care le negusto-
rea, un nepovestit ja1f de sa va pomeni
in viitorul veac" - cum consemneaza memorialistul
I. Dlrzeanu. Astfal de oameni au fost sa judece
pe Tudor, condudtor de rascoa1a, care 1a oamenii siii
combatea orice tent.ativa de jaf anarhie ! Dar nici
macar acest simu1acru de jUJdecata nu a fost fo1osit, ci
,de teama ca parruntenii s a nu s e rascoale :;;i sa-l eli-
bereze", lps i-lanti a dispus ca Tudor sa ,fie omorlt mi-
in taina. Pentru a-stfel de ispravi Vasile Cara-
v.ia, viitor circiumar in Pelopones, se dovedi se pioa
atunci in s tare. ca et1 a fost aceta care 1-a scos pe
Tudor noaptea :;;i lntli 1-a impu:;;cat, .a.poi imediat i-a
83
cidplrtit trupul, aruncindu: l lntr-un iaz. ,Astfel
curmata prin tradare viata rlui Tudor, fara nici o cerce-
tare $i fara nici o umbra de judecata", spune colonelul
rus Uprandi, care s-a inrformat de Ia martori ocu.!ari .
Referito.r Ia lnvinuirile aduse -lui Tudor, acela$i autor
zice: ,Toate acestea au fost numai o nascoci re crimi-
nala! Nu trebuia oare ca Tudor sa fie executat public,
la lumina zil ei, declt sa i se curme viata !n mod tll-
haresc ?"
1
Tudor nu a fost judecat pentru ca s -a $tiut ca nu i
se va gasi vreo vina care sa justifi ce sent inta ce o
doreau eteri$tii. Nu a exi stat nici un tribunal legal.
Unde este prevederea din acordul lui Tudor cu boierii
ca In caz de nerespectarc a legamlntului ,aici sa fiu
judecat de catre .toti cei lnfratiti $i adeverindu-ma prin
bune dovezi lnvinovatit, sa ma pedepsesc dupa hotarlr ea
pravi'l elor" ? Unde este de asemenea prcvederea din
acordul cu reprezentantii Eteri ei ca aeela care se va
abate de Ia cel c prevazute ,sa fie defe rit tribunal elor
politice, militare $i eolesiastice"? Ncav!nd un suport
legal pentru fapta ei, conducerea Eteri ei a ascuns moa r-
tea lui Tudor, lans!nd zvonul ca aces ta ar fi fost trimis
!n Rusia. Tudor a devenit ineomod pen tru eteri $ti , caci,
dupa afirmatia unui grec contcmporJn, , cu ra zboi ni -
ciodata lntreg corpul lui Ipsilanti n-ar fi putut sa ln-
vinga $i sa reduca Ia tacere pe Tudor"
2

Realitatea c ca Tctdor nu numai ca a fo t .. victima .'1
f ~ t a l , i t a t i i inexorabile" (cum spunea un istoric), adica
a lipsei de condi tii obi ect ive pentru rca.lizarea scopuri-
lor rascoalei, dar a fost $i victi ma a tradarii Ia care
$i-a dat concursul o lntr eaga coa litie de factori subiec-
I Doc. rase. 1821, V, p. 303.
: Ibidem, IV, p. 256.
I.ordache Olimpi otul
6
(J
I
7
tj
H
tivi ce au urmarit suprimarea rlui Tudor de la inceputul
rascoalei. ,Osinda mortii iti va fi grozava cumplita !"
- amenintarsera boi erii odrmuitori.
Tudor Vladimirescu nu s-a temut de moar.te. Nici nu
a .putut fi de acord cu celarla'lt avertisment din partea
boierilor : ,Nu cuteza .a te crede mai mult pentru sine
dedt ceea ce te-au cladit". El avea con$tiinta cii
,alta nu sint dedt un om luat de catra tot norodul tarii
eel a mar-it dosadit..."
Cuvintele rprin care Tudor afir.mat cu tarie de-
votamentul fata de patrie, pronuntate in fata celor
care-i ciiutau moartea, con-sHtuie o acurzatie c.ategoricii
la adresa lor: ,$i ce vr eti de Ia un om pe car e, dupa
vicl eniile ce ati urmat, intors chiar O$tirea lui de
1-au dat In miini'le voa.stre, voi, oameni fara capatli
$i straini de acearsta tara ... Vr eti sa rna omorJt i ? Eu
nu rna tern de moarte. E u am infruntat moartea in mai
multe r!nduri. Mai inrainte de a ridica steagul spr e a
cere pai:riei mele, m-am imbracat cu
mortii ! Turcii sint in tara, dar nu sinteti in stare
nu veti fi niciodata a vii bate rcu drin$ii cu isprava !"
1
Cuvi nte profeti'ce rpenrtru eteri$ti, prin care Tudor
r ea firma ceea ce a spus $i arltiidata boierilor : , ln toata
virata mea sint hotarrlt a sluji $i a ma jartfi pentru
binele patriei mete".
,.POM ERAM EU, POM''
Dupa ridicarea lui Tudor de la Gole$ti , comanda
a-supra panduri1lor ramase .pe seama lui D. Macedonski,
Hagi Prodan $i Alexandru Nicolaovici. Indata, poate
1 M. C i o r a tu u, op. cit. , 297.
86
ca pentru motivul de a .preveni o eventuala revoltii
a pandurilor, s-a ordonat ca oastea lor <Sa porneascii
De aco!o ea a continuat mar$u,! spre Rim-
unde urmau sa vinii $i tmpele lui Ipsilanti.
Cet tret comandanti $i pandurii nu 9tiau deocamdatii
ce lntim'P'la t cu Tudor. Intriga eteri9tilor pe
deplm.
Dar urmii ril e inlaturarii lui Tudor incepura a se
simti t;>i c. uvintele lui profeti'ce a se adeveri. .
ln .acele .zil e dramati"ce, lpsi'lanti a facut uneJle
cari in dispozitivul trupelor salle. Hotarlrera de mai
tnainte a Consiliului de riiZJboi al Erteri ei privind re-
tragerea spre Ottenia rputea acum sa fi e tradusa in
nesting'herit. Unitatirle din Ctmpulung,
Ttrgovt$te $1 Curtea de Arge$. In retragere s pre Rlmnic,
fura t;;i lnfrlnte de turci Ia Nucet t;>i In dmpul
CornateluluJ. Ducas, .aceta dintre fruniJa?ii care
plan.uise asasinarea lui Tudor, fu primul care dezertii
t;> i trecu In Aus tria cu oamenii sai. Art doil ea care diidu
de tradare fu caminarul Sava. El se supuse lui
Ia Gaiet;>ti t;> i tntoar.se armele impotriva
etent;>blor, urmarindu-i apoi cu zel t;> i pricinuindu-le
mult rau.
AsHe! campania turcil or fu 1nchei.atii in Muntenia
fiirii vreo rezi sten ta serioasa din partea fo rtel or ras-
coalei. Mei riimlnea Oltenia.
Aici tnaintarea lui Dervit;> pa9a era incetinitii de re-
zi-stenta ce i-o opuneau Anastasi e Miharloglu, pol'covni-
cul loan Solomon t;> i carpitani i lui Tudor. Acestia SP
retriige.au spre nu fiirii a pricinui turdlo;
Jn ziua de 26 mai ei angajarii o luptii
la Zavtdem, dar, cu toate ca fiicu ra ,o mare prapiide-
ni e" 1n rtnduri,Je turcitor, au tr ebuit sa se retraga spre
Rlmnic. 0 alta luptii importantii a;vu loc tn ziua de 28 mai
87
la Ddiga$ani, unde un deta$ament de 300 de panduri din
coloana principa1la venita din9pr e Tl rgovi$te a luptat
viteje$te cu 3 000 de turci. De aceea, dnd Ipsilanti
sosi !<a Rlmnk, el vru sa determine lntreaga 0$1ire a
panduril or sa lnfrunte pe turci Ia Draga$ani $i In acest
scop !ansa zvonU'l ca In trei zile va sosi o mare oaste
rusea-sca. Dar acea-sta <manevra nu reu$i. deoarece lntre
timp, observlnd u-se ca Tudor nu reap are, oastea pan-
durilor a lnceput a se dezagrega. Afllnd de soarta lui
Tudor, Solomon abandona trupete $i trecu In Austria.
Insu$i D. M.acedonski protesta pe Unga Ipsilanti pen-
tru asasinarea lui Tudor $i nu dadu crezare afirmatiei
ca el 1s -ar a1a In Rusia. Capitanii de panduri, lntru-
vreo 40 In sfat, iscalira un protest catre
lpsblanti, cerlnd sa le aduca pe comandantul lor. La
acest demers colediv, car e Inca o data scoate In evi-
denta caracterul de lnscenare a ridi car ii lui Tudor,
lpsilanti r aspunse, lll$ellndu-i, ca va trimite jalba lor
dupa Tudor In Rus ia, ,fiindca e chcmat acolo" ; iar
plna Ia lnt oa rcerea lui ,din Rusia" ei sa mearga Ia
Draga$ani $i sa lntlmpine pe- turci. ,$i plecara capi-
tanii mlhniti Ia locuri1 e lor $i unii ziceau ca dad au
luat pe Tudor ce s a mai stca Ia I ps ilant i, un g rec
calare pe c&l, $i copiii lor slnt In mlna t urcil or"
1
De
aceea, multi abandonau O$ti rea. Grosul pandurilor a
mers lnsa Ia Ti smana, Tlrg u Jiu $i Ia Clo:;; ani $i s-au
alaturat unitatilor lasate acolo de Tudor Ia lnceputul
rascoal ei. Cu Macedonski au ramas Ia Rtmnic vreo
600 de ,panduri. Inca lnainte de aceasta, Ipsilanti $i
Iordache repetara lncercarea facuta Ia Gole$ti, anume
de a mitui pe panduri :;;i pe capitami lor ca sa-i renege
1 Doc. rase. din 1821 , vol. V. lzvoare narative, Buc-ure;;ti. 1967,
p. 572.
88
pe Macedonski pe Hagi Prodan. Afllnd aceasta, Ma-
cedonski nu mai era sa dea ajutorul

Se poate constata deci, ca din cauza asasinarii lui
Tudor drept consecinta a O$tii pan-
durilor In ajunul 1luptei dedsive de Ia Draga$ani nu a
existat o actiune unitara de lupta. De altfel, nu exista
coeziunea necesarii nici sinul fortelor eteriste. In
timp ce masa arnautilor era nemultumita cii nu i se
platea solda, comandantii erau preocupati de rivalitatf
di sensiuni person&le.
Trupel e eteriste Inca nu-$i ocupasera bine pozitiile la
Draga$ani clod, mai mutt incidenta,l, se ajunse Ia lupta
hotarltoare din ziua de 7/19 iunie. Ea fu provocata lna-
inte de vreme printr-o nesocotinta a ambitiosului Vasile
Caravia, asasinul lui Tudor. In scurta vreme turcii au
mace1larit pe cei mai multi dintr e mavroforii
1
Batalio-
nului sacru, socot iti ost a$i de elita ai eteri$tilor, singurii
care lntr-adevar au lncercat sa-i lnfrunte cu barbatie
pe turci, de$i nu aveau munitii. lpsil anti $i suita lui .
care-$i stabilis era sediul departe de cimpul de lupta.
nici n-au :;;t iut ca a avut loc batalia, atllnd de deza.stru.
dupii terminarea ei . Conducerea eteri$"ti lor lntr-adevar
nu s-a dovedit In stare a se bate ,cu isprava" lmpotriva
turcilor, dupa cum prevazuse Tudor Vlad,imirescu
de Ia Dragii$ani a soarta mi$c,arii
eteri-ste In Tara Romaneascii . lpsilanti $i-a parasit O$ti-
rea In debandada $i a trecut in Austria, aruncind pe
nedrept vina pentru insuccesul mi$drii asupra tovara-
1
M.a,V'rofori = cuv1ni de greceasca, care inseamna ,cei
cu hai.ne 1negre" . ,astfel f,idnd numiti combamn\ii de eiUta din cauza
wni<formei neg-re.
5
2
6
1
$ilor sai de lupta. A fost tinut ani In lnct1isorile
austriece a murit la Viena in 1828.
Dupa lupta de la rezi stenta rasculatilor
a mai continuat In Moldova /I n Oltenia.
In Mo1ldova, multe din cetele eteriste s-au retras peste
Prut, in Rusia, fara sa .angaj eze rlupte mai mari cu
turcii. Altele lnsa au rezistat cu destoinicie In diferite
ciocniri locale. In cele din urma, forte mai combative
de-ale lor se concentreaza 'la Swleni, llnga apa Pru-
tu'lui. Aici a avut Joe una dintre cel e mai spectaculoase
lupte, In care eteri$tii au 1minuni de vitejie,
lllipt.ind cu inver$unare ,]:mpotriva unor ,forte co-
pina ce au lpi eri t cu tot ii.
Meritul unei rezistente g,Jorioase In Mo,Jdova revine
Iordache Farmache. Dupa dezast rul de la Draga-
se retrag cu uni ti'irt ile lor prin munti In
nordul Mold01vei . Str:!ng.!nd 1n jurull lor unel e g rup uri
dispersate de Iordaohe Farmache ooboara
din munti se baricadeaza Ia manastirea Secul. Ase-
diati aici de o numeroasa O$ti re turcii, Iordache $i Far-
mache impreuna cu oamenii lor rezista uimind
pe inamic. In cele din urma, Iordac he cade eroic. Tra-
ditia spune cii, pentru a nu cadea 1n mlinile turci lor,
e l a dat foe bu toaielor cu pulbere, lasfndu- sc aruncat
in aer.
Farmache s-a predat :Ia dteva zile dupa moartea to-
vari'i$LI'lui sau; a fost dus executat .Ia Constanti-
nopol.
In Oltenia, dupa lupta de Ia fortele pan-
durHor au continuat rezi stent.a. repurtlnd o -serie de iz-
b1nzi local e turcilor. Din punctele inHirite in
munti. pandurii, in numar de dte 1 000, faceau in-
cursiuni impotriva -navali toril or turci. In aceasta faza,
elementul haiducesc aduce un aport -insemnat lupta
Manastirea Tismana. Aici s-au adunat pa!lldurii in vara anul ui 1821
pentru a WUne o noua rezistenta trlllpelor otomane invadatoare
antiotomana. Dar lupta elementului .autohton dinwlo de
Olt este pina Ia urma de catre fortele supe-
rioare pina ce rascoala este redus a teritorial
la plaiul adicii .Ja matca ei de uncle a 1n-
ceput. Ultima rezistenta inoeteaza aici spre mij.! ocul
Junii august.
Cam tot in aceasta vreme, turcii au executat 1n Bucu-
pe ciiminarul Sarva, cu tovari'i$ii sai Ghencea .$i
91
5
2
6
1
7
5
8
3
3
6
5
7
2
6
4
(
Mihali. Contributia adusa de In ultimul timp ia
lnabu;:;irea eterist'e nu le-a asigurat iert.are
din partea ' turcilor, care nu uitau ,hainia", adica trii-
darea lor de mai nainte fa1a de Poarta. Dupa omorlrea
acestora a urmat 1n Bucure;:;ti macelarirea arnautnor
lor, eveniment riimas adlnc 1ntipiirit In memoria Iocuito-
rilor, atlt prin priveli$tea nemaivazuta de vlnatoare
salba1ica de capete de oameni, dt ;:;i prin adele de vi-
teji e de care arniiutii, luati prin surprindere, au dat
dovada, aparlndu-s.e.
Era o oglindii a sortH care fi pascut ;:;i pe Tudor
Vladimirescu In cazul dnd s-ar fi 'liisat atras In cursa
lntinsa de c.omandantii turci prin acele fiigiiduieH ipo-
crite privind lmbunatatirea situatiei tarani.Jor romani In
vii tor.
Bvenimentele memorabile din vremea mi;:;ciirii revo-
lutionare, ca ;:;i fi g ura luminoasa a conducatorului' ei
Tudor \liladimir,escu, au lasat o impresie adln<;ii ;:;i ne-
;:;tearsa In amintirea poporului. . Figura lui Tudor a in-
trat In legenda. ,
Adine mi;:;cati de moartea tragica a oomandirului lor,
probabil dupa acea lntlmpinare Ia Ipsi1anti dnd au
cerut sii '1e fie redat comandantul sau poate In perioada
lupte1or care au urmat In Oltenia, pandurii au faurit
un cintec a1egoric despre eroul lor. In e1 este dntatii
moartea tr.agica a lui Tudor, In parte ;:;i discoala In
sa;:;i. Acest dntec minunat, intitulat ,.Gintecullui Tudor",
s-a dntat pret utindeni In Tara Romaneascii ;:;i In Mol-
dova lncii din vara anului 1821 ;:;i In anii urmatori,
circullnd plna dincolo de Prut ;:;i plna In Banat, pe
atunci sub stii,plnirea Austriei.
Versurile dntecului oglindesc dmgostea poporului
fatii de .erouJ ucis mi;:;el e;:;te, asemuindu-1 cu un .arbore
dQborlt :
92
,Pam, porn, porn eram io, porn I
Porn er.am cu fmnza verde
$i verdeajla mi sa pierde.
Om, om, om enam io, om I"
I
0 varianta eliptica a dntecu1ui a circulat ;:;i In sudul
ounarii (In Serbia) :
,Fi, fi, fli ill1,ima, fi 1
Vi, vi, v.i Todore, vi !
Sa one daJ direpta<l,
Sa ne scoti dbn strlmbatate !"
Pretutindeni unde se vorbe;:;te limba romana a cir-
culat olntecu1 despre Tudor Vladimirescu, aratlnd popp-
laritatea lui In mase, leglndu-se de numele lui ideea de
lnliituare a nedreptatii ;:;i instaurare a dreptatii. Aceea;:;i
idee este exprimata ;:;i In alte versuri d ntate lndata
dupii moartea lui Tudor, In care el este chemat sa
vina ;:;i
,Sa goneasdi dirntre noi
pe turci pe awcoi" .
Clntecele exprima o realitate dnd arata ca nadejdile
ce,lor oropsiti se leaga de numele lui Tudor Vladimi-
r escu. Acest fapt sc constata ;:;i documentar.
La 'zece ani dupa rascoala, dnd se pune In aplicare
Regul8Jmentul Organic, ace! ,cod al clacii", cum 1-a
calificat K. Marx, taranimea lncepe sa se agite, sa se
revolte. Atunci taranilor le revine In minte rascoala lui
Tudor Vladimirescu. Locui.torii unor sate din Gorj pla-
nuirii o rascoaEi ,uneltind pe taina vorbe mari lmpo-
triva stii:plniri, cu cugete a radica apostasie
1
, a omor\
brears1a boiereascii", zidnd peste tot ca ,.Tudor au In-
1
Aposiasie = rascoarla, Ln J.imbajw wemii.
93
5
2
6
7
5
8
3
8
3
6
5
7
2
6
4
' '
viat au bagat pe multi .dintre boie"ri :la Tismana".
Cei apasati au avut mereu In fata ochilor exemplul ln-
..sufletitor at lui Tudor Vladimirescu. Un cronicar, cu-
noscator a.J starii de spirH a'l vremii de dupa rascoala,
tinea sa avertizeze: ,Acum fiii patri ei au sim-
tiri ... De aceea dar va 1ndreptati. ca nu obida
deznadajduirea neamului sa na>S ca alti Teodori".
Numel e lui Tudor Vladimirescu, ,da mn al saracilor"
- cum 1-a numit istoricul Nicolae lorga - a oferit
de-a lungul anilor motive de inspiratie In domeniu1 li-
teraturii a;l artelor plastice. Slnt binecunoscute 1:a-
blouril e .lui Teodor Aman reprezentind pe Tudor. Su-
biecte l egate de lupta lui au inspirat pe autori de arta
dramatica, pe muzicieni. Unul dintre primele filme isto-
rice reaUzate de cinematogra.fia noastr a In anii din urma
a1vea ca subiect IViata llli()ta lui Tudor, e;vodnd In fata
masel or largi fi gura eroului atlt de drag lor.
De asemenea, amintirea conducatorului rascoalei din
1821 este evocata de .foruril e cele mai Jnalte ale tarii
prin ordinul medalia ,Tudor Vladimirescu", inst ituite
In aprilie 1966 pentru merite In lupta revo1utionara
In libertatilor democratice.
MERSUL REVOLUTIEI iNAtNTE
Rascoa1la din 1821 a fast o s ociala natio-
na.la, deoarece s-a bazat pe masele populare care au
luptat pentru lnlaturarea dominati ei otomane pentru
instaurarea unor noi rlnduieli sociale.
Dar aceast a antifeuda1la antiotomana nu a
izbutit nici sa inlature jugul otoman, nici sa desfiin-
teze relatiil c feudal e, sa cucerea.sca independenta poli-
94
tica sau sa instaureze liberta.tea ega'litatea in drep-
turi.
Cauzele obiective ale rascoal ei se g asesc !n
insufioienta deziVoHare .a re1atiilor capitdti ste deci In
!ips a de matmitate a unei 1pa.turi sociale noi care ar fi
putut duce plna Ia capat sarcinile socia.le, mi-
siunea istori ca a acesteia.
Conjunctur.a politica intematiot1aila nu a .fast prin
nimic favora.bHa rasooalei din 1821. Ra<S coala izbuc-
1ntr-o vreme dnd inireaga Europa este stap!nita
de reactiune, d nd toate fortele reactionare, coalizate
In Sflnta Alianta. slnt angajate In actiunea de
a revolutionar e. Obligata fata de celelalte
curti europene, Rusia nu poate .sa excepteze de la princi-
piul ,l egitimitatii" nici o putere asupritoare de popoare
cum es te lmperiu:l otoman, ;;i nu intervine, spu'lberlnd
astfel nadejdile puse In ajutorul ei.
Intrate In Principate cu soopul de a rascoala,
fortele otomanc nu s-au retras de aci imediat dupa ln-
cheierea acestei rnisiuni, ci au tinu t Principat ele sub
ocupati e Inca un an dupa li chidarea Prezenta
t rupelor otomanc a impus sarcini enorme sub forma de
furni turi impoz ite .pentru plata soldei a peste 20 000
de soldati . Intre iuni e 1821 decembri e 1822, cheltuie-
lil e militare al e Tarii s-au ridicat la peste
2 700 000 cele pentru tara fiind In aces1: timp
abia de 560 000 In total!, ocupatia a costat
Tara Romaneasca suma uria$a de vreo 15 000 000
Jar dupa evacuarea trupelor Princi-
patele ram]n Cll 0 dat ori e de peste 5 000 000 taleri fie-
care, ceea ce ,nu s-a pomenit alta d.ata sa fie tara atlta
suma datoar e". In decursul a citiva ani care urmear::a,
situatia financi ara a tarii s tarea birnicilor s e va re-
simti de pe urma acestor datorii. La .sarcinil e ocupatiei
95
5
2
6
1
7
5
8
' 3
8
3
6
5
7
2
6
4
se adaugau jafurile, devastarile arbitrariul celui mai
tiranic regim de ocupatie. Principatele au sciipat de el
numai in urma presiunilor exercitate asupra Portii de
Rusia, Austria Anglia.
In ciuda lnfrlngerii ei, rascoala din 1821 nu a fosi
fara rezultate. Dacii ocupatia turcii a urmat imediat
ca o grea povara, restaurarea domnHlor pamintene, dupa
celor fanariote, cu cortegiul lor de urmari nega-
Hve pentru Principate, a constituit rezultatul pozitiv
eel mai de seama al rascoalei. Prin restabilirea domnii-
lor pamintene, vistieriile Principatelor erau eliberate de
sarcinile impovaratoare fata de Fanar cel e indirecte
fata de Poarta. Numirea domnilor paminteni, a lui
Grigori e Dimitrie Ghica in Muntenia a lui loan
Sandu Sturdza In Moldova, In iulie 1822, a creat con-
ditii de mai mare stabilitate pentru dezvoltarea vietii
economice, sociale cultura.l e a constituit un pas
inainte pe calea cuceririi independentei national e.
Un alt rezuliat genera,J al din 1821 a foM
punerea in circulatie a ideilor progresiste care cuprind
toate clasele sociale, inclusiv unele paturi ale boierimi1.
Apar o serie de proiecte de reforme, unele mai avansat e,
altele cu un caracter mai limitat, denotind convingerea
generala de necesitatea unor transformari. Mai radi cale
au fost revendicari,Je micii boierimi din ambele Prin-
dpate. Un astfel de proiect de reforme din Moldova
este ca,Jifi cat drept , carvunar esc"
1
de cat re marea bo-
ierime, care arata ca : ,Nimeni nu a indraznit inca, de
clnd este In fiinta Tara Moldovei, sa ia acest
drept" de a propune ,asilfel de reforme" . Asemenea idei
se datoreaza unor ,fii ai rasturnarilor revolutionare"-
1 Referke :]a revdlu(ionara a carbuna:rilor lbalia,
pentru a oar-acteriza ai,ci propuneriJe de Peforma prea lndraznete.
96
/
Mica boierime din Tara Romaneasca de asemenea
exprima revendiciiri prin scrieri de caracterul aceleia
intitulata Cugetul adevaratului roman catre fratii siil
sau .prin propuneri ca acelea ale' lui Eufro.sin
Poteca de a se introduce egalitatea fiscala sau de a.
organiza. tara ca o republica. Mica boierime olteana, ai
ciirei reprezentanti, pentru croi drum, au 1uat parte
la rascoaJa lui Tudor (Joan Magheru, loan Ciupagea,
D. Druganescu), reia chiar unel e revendiciiri exprimate
de Tudor Vladimirescu 1in Cererile norodului romanesc
pune probl ema desfiintarii vamilor interne sau con-
.damna <lipuzurile administrative ?i fis:cale de catre
' domni de marii boieri.
Nefiind puse -In practica, aceste proiecte valoreaza
dear ca dovezi de existenta a unui spirit nou ivit din
framintarile :legate de rascoala. Ulterior, unele din re- '
vendiciir1le exprimate acum au fost incluse In Regu-
lamentul Organic. Un efect imediat al :lor a fost re-
gimul alplicalt manastirilor lnchinate 1, prin care 0 r arte
din venituL acestora a fost afectat visti eri ei tarii. Dar
acest regim al manastiril or dureaza numai plnil. in
1827.
din 1821 a contribu(t ca probl ema poporurlui
roman, alil.turi de aceea a .poporului grec, sa fie scoas.,a
pe arena politicii internationale. Principatel e au consti-
tuit obiectul tratativelor dintre_ mari-le puteri Poarta. in
chestiunea evacuil.rii trupelor a numirii dom-
ni-lor pamlnteni. In octombrie 1827 a fost incheiata
Conventia de Ia Akkerman, prin care Rusia Poarta
sta.bileau premi.sele unei noi organizil.ri a Principatelor.
Acestea vor -fi lntarite prin Tratatul de Ia Adriano'poJ
1
Manastirile tnchinate emu acelea a] caror ven-it era destin.at
Sf. Mormtnt, Atos sau aHor mii.nastiri din Or:i:ent.
7.-3787
9.7
5
2
6
1
7
5
8
"3

3
6
5
7
2
6
4
( 1829), in urma razboiului rusb-tur.c, la . care vor lua-
parte, ca voluntari, combatanti din rascoala lui
Tudor;
Rascoata din 1821 a dat un impuls pentru
mersul lnainte al r evol utiei In istoria romani'lor. Starea
. sociala, care sub unele aspecte poarta .pecetea anului
1821, cu problemele ei vechi altele noi, va genera in
continuare framintari revoltc. Dupa 1821, In conditiile
de aplicare a masurilor de constrlngere . pe rPJ.otivul in-
laturarii consecintetor spiritului rascoalei, boierii
au impus taranilor despag ubiri prin rede-
vente, luindu-te zile de claca dijma pe doi-trei
mai multi ani din urma. Prin forme de lmpi t
!are se marea cuantumut de munca de produse ce-
rute. Aceste pradici nu sint noi ; .dar elc iau o extindere
mai mare dupa 1821, posibila In regimul de ocupatie
apoi In eel pamint.ean, care combateau rascoala ur-
marHe ei. Ceea ce inseamna, dupa cum arata Nicolae
Balcescu, ca ,rascoaJ.a nu le fo1osi nimic taranilor.
Tara sau, ca sa zicem mai bine, clase le inalte care sin-
. gure se folosesc de drepturile tarii, d ;;.t igllra mutt; dar
pozitia taranilor nu tua nici o prefacere".
In vr emea ocupatiei sub domnii pamtnteni
s:,P, dus o actiune sust inuta de lichidare a rascoalei pe
plan intern, autoritatile urmarind pandurimea tara-
, nimea participanta la rascoa.la, condamn!nd-o In justi-
ti e pentru act iunil e pentru s.prijinul dat oa-
menil or dir.J lui Tudor, pentru agitatia dusa in
favoarea rascoalei. Cu scoput de a preveni noi izbucniri
de revolta in aceas ta vreme d Rd, datorita din
1_821, poporut roman ,a pierdut cu totut 5Upunerea FJe
care o avea mai nainte fata de bici de despotism".
'cum se spunea intr-un memoriu al ma rilor boieri mun-
turd i apoi autorit atil e pamintene atJ urmarit cu
91
staruinta dezarmarea panduri:tor a sate1or de pat ti:
cipanti la rascoata. Satele au fost obligate sa dea che-
colective pentru conduita tor viito.are, aratlnd ca
nu vor mai face ,nici 0 pornire", nici ca se vor ,ames-
t eca la altet e" .
/
Aceste masuri nu au etiminat teama constanta a bo-
ierHor. de spedrut dupa cum nici iocuitorii /
nu au putut fi determinati sa renunte la lupta. S.piritul
care In anii 1823-1830 anima taranimea In rezi stenta
ei este acela al rascoa.t ei din t821 ; continut ul luptei ei
este aceta exprimai in ideiJe rascoal ei. Nesupunerea to-
cuii:orilor de pe fata de manifestat ,de
in tara, In 1823, este o urmare directa a ras-
coal ei. Astfel, in unele sate din judetele Vilcea,
Dimbovita. Romanati dincolo de Olt, pe mana-
stirHor Tismana Strehaia, s-au produs in 1824 puter-
nice agitatii Initiatorii acestora au fost con-
damna,ti 1a ocna, spune domnia, pentr u vina soco--
tita exi:rem de gracva de a se ridka impotri va st apinirii
.,li se curvenea pierdere de viata". Stapinirea este pru-.
denta, deci. Dupa cum pe parti cipa nti nu i-a supus unor
represiuni exces ive, t ot acum ea nu merge prea
departe cu asprimea masur ilor. Este efectul unei in-
tluente moderatoare a rascoal ei asupra boierilor, sesi-
zata de Marx.
Exista lncerciiri de reluare a rascoaJe( de catre
participantii la 1 ui Tudor sa u aceea a Eteri el.
In acest sens este semnificativa aparitia in mai multe
r.induri in cursu! anului 1822 a unor cete de arnauti
venii e .de peste hotare. Printre ras culatii adapostiti in
statele Austriei se prega.tea o actiune de re.Juare a ras-
coalei. Afllndu-se de aceasta, In 1823 se iau masuri
deosebite pentru a preveni o ,ajungere la unire" a lo-
cuitorilor din tara cu cei de dincolo, care ar putea apa-
99
5
2
6
1
7
5
8

8
3
6
5
r:
4
..:. rea in chip de haiduci. In vara an, cind in
Moldova apate o ceata de eteri$ti de peste Prut, cu in-
tentia de a patrunde pina in Muntenia, . Ia Bucure$ti
autoritati1e slnt cuprinse de teama unei rascoale.
-o adevarata $i pentru cltva timp izbufita reluare a
rascoa
1
1ei din 1821 se produce In Olte.nia, in mai 1826.
E'a fu pornita de Simeon Mehedinteanu Ghita Cu-
tui, vechi tovara$i de ,Ju,pta a lui Tudor Vladimirescu.
Adapos1:iti Ia Or$QIVa dwpa liohidarea mi$drii din 1821,
ace$tia au facut pregatiri in .tntelegere cu alti emigranti,
precum cu oameni de ifliCredere din tara cln(l au
dispus de suficiente arme munitii au trecut granita
In Oltenia. Ei au lansat o proclamatie asemanatoare
aceleia a lui Tudor 1n 1821 ; ca Tudor, ei au pus
mlna pe vataiul de .p1ai (Clo$ani) pe manastirea To-
polnita. vrlnd a face din ea un pund intarit. In scurta
I
vreme s-au adunat laola,lta 300 de rasculati. Dar, din
cauza ploil or abundente a muHor potere, mai ales
,dindu-le raztboiu $i de la sta,pinirea vecinatatii", adi'Cii
granicerilor austrieci, rasoulatii au fast i.n-
vin$i capetenii'le lor prinse. Simeon Mehedinteanu
Ghita Cutoi au fo5t executati, iar a1lti op't capi au fos1
conda.mnati la detentiune pe viata in ocna.
Aceasta rascoala, de$i de scurta durata, ca
taranimea pastra vie amintirea rascoalei din 1821 a
conducatorului ei Tudor V:ladimirescu, ca 1n general! re-
volutia merge inainte.
-
Nu vor trece multi ani noi revo.lutionari vor prelua
1
principiitle democratice enuntate pentru intlia data de
rascoala din 1821 le vor dezvolta in 1848.
s-Eill legitimat drept continuatori ai lui Tu-
dor, iar Nicol.ae Balcescu va fundamenta teoretic acea-
sta legatura. Inca de la 1840, la care iau
parte N. Balcescu D. Macedonski, coincide cu
.'100
o schimbare radicala in atitudinea intelechialitatii fata
de din 1821.
Revolutia .de la 1848 s-a inspirat din . ideile ra\SC0alei
de la 1821 a fast o continuare a acesteia. N. Bal-
cesc,u arata rna! tirziu ca .spirHul nationa:l patriqtic
de care au fast animati ,;luase o putere mare
din revolutia de 1a 1821" ca partida nat.ionatla ..
ia de misie de a continua programa revolutiei de 1a
1821 de a realiza intru totul dorint ele trebuintele
poporului" . Dar programul revolutiei din 1848 nu se
putea 'opri ,la sinteza din 1821 ", care ,a stri.gat drep-
tate a vrut ca tot romanul .sa -fie liber ega1l, ca
statu! sa fie romanesc", ci a vrut ca romanul sa tfie
stapijn pe pamint. Jar revolutia viitoare, prevegea N.
Bakescu, va cere ,libertatea unitatea nationala", dupa
cum s-a facut in 1859.
Traditia luptei revolutionare din 1821 este mereu vie
de-a 1ungul deceniil or viitoare.
Sinteza procesului istoric numit de N. Balcescu
sul revolufiei in istoria romanilor este cuprinsa in ur-
matoarea fra za din expunerea Nicolae
facuta cu pri1lejul aniversarii a 45 de ani de
Ia crearea .P.C.R.:
,Rascoala populara condusa de Tudor
revolutiile burghezo-democratice de la 1848 din Tara
Romaneasca, Moldova Tramilvania, unirea Moldovei
cu Tara Rorrianeasca in 1859 formar ea stai:ului na-
tional roman, reiorma agrara din 1864, cucerirea inde-
pendentei na,t ionale In 1877, au stimulat mersul lnainte
al soci etatii, cre!?terea forte! or de productie ale tar.ii".
Astazi, tara noa1stra este patria intregului popor, a 1:u-
turor cetatenHor ,veri de ce neam" slnt - ca sa fo-
,
losim expresia -lui Tudor - ea nu mai este un do-
meniu al tagmei jefuitorilor ; de asemenea de soarta ei
:101
5
2
6
I
7
5
8
3
8
3
6
5
7
2
6
4
nu mai dispune vreuna dintre ,puternkile imparatii",
ca Poarta in vechime sau ca puterile imperiaJiste pina
la sflr$itul celui de-ai doilea razboi mondial.
Paturi.le largi ale poporului nostru : taranii, tlrgo-
veJii, $i carturarii, au .luptat In repetate
rlnduri impotriva a>Supririi. Dar mi siunea de a duce
pina Ia capat lupta revolutionara, de a desfiinta e:x-
ploatarea . $i a inaugud epoca . de dreptart:e >Sociala a
revenit proletariatului, clasa noua $i viguroasa, apa-
ruta 'In cea de-a doua parte a .s cco1lului trecut, in pro-
cesul de .dezvoltare a capitali>smului. Proletariatul $i-a
lndeplinit aceasta misiune ,in alianta cu taranimea $i
intelectua,litatea progresista, sub conducerea Par-Hdului
Comunist din Romania care, dlauzit de invatatura
marxist-leninista, a $tiut sii valorifice lntregul <potential
revolutionar al poporului <Spre implinirea nazuintelor
lui de totdeauna.
Aceasta cucerire scumpa este un rezultat al luptei de
muJ:te decenii purtata de ciitre toti aceia care au dorit
, binele ob$tesc", pentru a dirui 1infaptui re se ridicase
poporul -In 1821 sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.
II
Popor obidi.t pe pamlintui sau
.,Pina cind sa le fim robi ? Pina cind sa-.i su.feri.m a ne
suge singele ?" .
Tudor Vladimirescu - om din popor .
grecii se . pregatesc pentru lupta de
Veniti cu totii Ia Adunarea norodului ! .
.Pahoie sa chi am a norodul, iar nu .tagma jafuitori=lor ! "
Spre impotriva rauiui .
Aristocratul Alexandru lpsilanti .
., Aceasta s-au v estit in toate laturile" .
lmparatii se ingri j oreaza .
, Domnul 'r.udor"
In Joe de .,om imparatesc"
tradare .
si ngur mortii ! "
., Prun eram eu, porn" .
Mersul revolut.jei inainte .
nwneroasa !
5
12
16
31
37
H
'48
53
58
63
66
75
77
82
86
94
rnai
pe
] .1 11. 1966.
Format
1, 25 + I
pentru
ci 9( R).
, __ '
J
.-.
r
I

_. ,
. .... I
. .,.... . ./

,_Pnmesh
t!\rze,
.& Carbunesti "' 'i
. . /
/ ViLCEA
o Vladimiru - ,,
' .
r - .r OeJOIU
-<Tet01u
\
8enesti
\
I
\ ..... '
\
-
\
. Geblesh
. Carpinul e Cac1ulah
Opnsoru ,
HE OINT\
Virlop .
D 0 L J
(
, ...i
.I
de Sus
OESfA RASCOALEI POPULAR[
DIN 1821
LA APUS DE OLT
(DE LA PADE$ LA TiN"fARE.NI)
0 10 W 30km
l==='*'==i===='
L EGEHOA
Sal rasculal
+ Cenlru prmc1pal de rascoata
A Cenlru secundar de rascoata
Manaslwe aparala de rasculal!
parcurs de TVIad1mJrescu st ceala lui o'e/J
Tg. JtJ Ia Pade9 (?I I seara - 23!)
Drum parcurs de o grupa dm ceala Jut 'Niad1mirescu
dele Tg Jw Ia Brad1ceni (21 I seara- 22/)
- Drum parcurs de coloena prtnctpati condusa de T. Vladi
mtrescu de Ia Pade? Ia .Tinlareni
- Drum parcurs de r Vlad1mirescu cu o ceala de
panduri. Ia CIOVirnisani Ia Cernefi 5J apoi Ia
Slreha1a
Drum probebli parcvrs de coloana lui Stmion
Mshedmj!anu de Is Podu Grosului Ia Timna si spot
''
0 Tabara miilf6ra
@) Celi!i cu garnizoane
,vrtiie!D
Oobresti 1
Damian i
) R 0
NICOPOLE
.CI pi semne dumneata pi norod, cu
al cirora singe s-au hrinlt 1i
tot neantul boleresc, il socote1tl nhnlc 11
nun:1,e1 p6 jifulforl ii numerl patrie, '
Dar cum ., socotifl dumneavo ltri ci
pa!rie si chiami poporul, lar nu tegma
ji(llltorllor? .. . Ci eu alta nu sint decit
numal un etft luat de ciitri tot "orodul
firli eel 8M6rit 11 dosiidit din prlclna ji