Curs General Constructii Final

2008-2009
CURS GENERAL DE CONSTRUCTII
~ Modul de curs ~
CURS GENERAL DE CONSTRUCTII

~ Modul de curs ~
Sef.lucr.ing SEBASTIAN PALACEAN
--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---
Pagina - 1 -
STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009

SEMESTRUL II
Activitate didactica: Sesiune de examene: Sesiune de consultaii i restane: Vacan:
23.02.2009 - 31.05.2009 (14 spt.) 01.06.2009 - 21.06.2009 (3 spt.) 29.06.2009 - 05.07.2009 (1 spt.) 31.08.2009 - 06.09.2009 (1 spt.) Vacanta de Pasti (2 zile) 22.06.2009 - 28.06.2009 (1 spt.) 27.07.2009 - 27.09.2009 (9 spt.)
Cod Disciplina: 01583507 OPTIONAL A : CURS GENERAL DE CONSTRUCTII Curs: 2 ore Sef.lucr.ing Sebastian Palacean e-mail: sebastian.palacean@cif.utcluj.ro Lucrari: 2 ore Asist.ing. Simona Stanca e-mail: simona.stanca@cif.utcluj.ro Asist.ing. Roxana Tibrea e-mail: roxana.tibrea@cif.utcluj.ro Forma de verificare: Examen cu nota
Pagina - 2 -
GENERALITATI IN PROIECTAREA SI CONCEPTIA CONSTRUCTIILOR
Cap. -1-
Pagina - 3 -
1 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONFORMAREA UNEI CONSTRUCTII Constructiile sunt bunuri imobile realizate de om, pentru a oferi adapost si pentru a deservi activitatile aferente vietii materiale, spirituale si sociale. Constructiile trebuie astfel proiectate si executate incat sa fie cat mai economice, cerinta ce se rezolva printr-o dimensionare corespunzatoare a elementelor componente, cu un consum cat mai redus de materiale, prin folosirea resurselor locale de materiale si forta de munca. Cei mai importanti factori care conditioneaza proiectarea si conceperea unei constructii sunt in principal: - fiinta umana, care necesita aproximativ aceleasi conditii oriunde in lume, - activitatea umana, prin cele doua componente ale sale: fiinta umana si obiectul activitatii umane, care vor impune conditiile de confort si vor decide asupra dotarilor ce trebuie prevazute in spatiul ocupat, ca: forma, dimensiuni, legatura pe orizontala si pe verticala intre diferitele spatii; acest factor va avea de asemenea efecte fizice, chimice, mecanice si uneori biologice asupra constructiilor; - natura, actioneaza asupra constructiilor prin intermediul proceselor fizice, chimice, biologice, actiuni mecanice, a caror natura si intensitate depind de: amplasarea geografica (relieful, geologia si geomorfologia zonei, reteaua hidrografica, gradul de seismicitate), clima (vant, temperatura, precipitatii), fauna, materiile prime, materialele locale etc. Avand in vedere importanta rolului constructiilor in asigurarea calitatii vietii, ca si impactul asupra mediului, activitatea de constructii are un puternic caracter economic si social. 2 CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR Clasificarea are ca scop sa ajute diverse sectoare ale activitatii din constructii cum sunt: documentarea, intocmirea de documentatii tehnice, proiectarea, activitatea de planificare a investitiilor, activitatea de evidenta, exploatare si intretinere a constructiilor. In clasificarea constructiilor se apeleaza la doua criterii: criteriul destinatiei sau functionalitatii si criteriul calitatii. Cea mai uzuala clasificare are la baza criteriul destinatiei. Dupa acest criteriu se deodebesc doua categorii mari de constructii si anume: CONSTRUCTII CLADIRI CLADIRI CIVILE DE LOCUIT SOCIAL-CULTURALE ` CLADIRI INDUSTRIALE CLADIRI AGROZOOTEHNICE --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 4 CONSTRUCTII INGINERESTI C-TII INDUSTRIALE SPECIALE C-TII HIDROTEHNICE C-TII ENERGETICE CAI DE COMUNICATII
CLADIRILE sunt constructii inchise, care adapostesc oamenii sau alte vietuitoare, benefiiciind de o anumita compartimentare si de o anumita dotare cu echipamente si instalatii. CLADIRI CIVILE sunt destinate unei game foarte largi de procese functionale, cele mai importante fiind: locuire, invatamant, sanatate, comert, sport, cultura, etc. CLADIRI INDUSTRIALE ofera si ele o mare diversitate, datorita unei game largi de procese industrial pe care trebuie sa le adaposteasca si sa le deserveasca. Dimensiunile spatiilor si modul de compartimentare sunt determinate de utilaje, instalatii, fluxuri tehnologice, circulatie interioara, etc. In afara cladirilor de productie in aceasta categorie mai sunt cuprinse cladirile pentru depozitare. CLADIRILE AGROZOOTEHNICE sunt destinate diferitelor procese de productie din sectorul zootehnic (grajduri si adaposturi pentru animale si pasari) si din cel agrovegetal (sere, rasadnite, etc.) la care se mai adauga cladirile auxiliare productiei (magazii de cereal, silozuri de cereal si nutreturi, ateliere, garaje, etc.) CONSTRUCTII INGINERESTI cuprinde de obicei: constructiile industriale speciale (cosuri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, turnuri de racire, etc.), constructii hidrotehnice (baraje, diguri, ecluze, etc.), constructii energetice, caile de comunicatii (drumuri, cai ferate, poduri, tunele, viaducte, apeducte, etc.), linii de transport al energiei electrice si al fluidelor tehnologice, constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari etc. Dupa criteriul calitatii se ia in considerare cerintele de baza care determina calitatea unei constructii si anume: durabilitatea, rezistentele fizico-mecanice, gradul de rezistenta la foc si la agentii atmosferici, gradul de dotare cu instalatii si finisaje, volumele si suprafetele construite care asigura in linii mari confortul. Luand in considerare acesti factori, constructiile se pot grupa in trei clase de calitate, dupa cum satisfac cerinte ridicate, medii sau obisnuite. 2.1 SISTEMUL CLADIRE Cladirea este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente interconectate intre ele printr-o serie de relatii, precum si cu mediul inconjurator, elemente care actioneaza in comun, pentru realizarea functiilor pentru care sunt destinate, alcatuind un sistem unitar. Sistemul cladire astfel definit poate fi descompus in subsisteme, fiecare subsistem fiind caracterizat prin functiunea de baza pe care o indeplineste in ansamblul cladirii. Unele subsisteme pot indeplini simultan mai multe functii. Pentru o cladire curenta se pot lua in considerare urmatoarele subsisteme: structura - avand ca functiune de baza siguranta de exploatare a cladirii la actiunile care o solicita; in acest subsistem se includ fundatiile, peretii de rezistenta (diafragmele), stalpii si grinzile, placile planseelor, elementele structurale ale acoperisurilor, scarile ; anvelopa sau ansamblul de inchidere avand ca functiune de baza separarea spatiilor construite de mediul inconjurator (in unele cazuri aceasta, partial sau total, poate face parte din sistemul structura) ; compartimentarea care defineste si delimiteaza spatiile interioare ale cladirii pe functiuni (si aceasta poate fi substituita partial subsistemului structural) ; echipamentele care cuprind instalatiile, utilajele, mobilierul s.a., elementele necesare functionarii cladirii. Fiecare subsistem poate fi descompus in subansambluri, subansamblul in elemente, iar elementele in componente, fiecare dintre aceastea facand parte la randul lor din unul sau mai multe subsisteme. Astfel, in cazul structurilor pe cadre, subansamblul cadru are in --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 5 -
alcatuirea sa elemente de tipul stalpilor si grinzilor, iar un subansamblu de inchidere are in alcatuirea sa elemente de tipul peretilor exteriori, acestia avand la randul lor componente formate din zone opace, zone vitrate (ferestre), dispositive de protective e.t.c. Abordarea sistemica a proiectarii cladirilor necesita o gandire si o analiza complex a pe baza conceptului de performanta. 3. CERINTE FUNCTIONALE SI ECOLOGICE Exigentele referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o constructie sunt din ce in ce mai ridicate. Ecologie - denumirea data grupului de discipline care studiaza interactiunea dintre om, activitatea umana si mediul inconjurator. 3.1 CERINTE FUNCTIONALE psiho-fiziologice (confort acustic, higrotermic, puritatea aerului, iluminat, radiatii solare, estetica, siguranta la actiuni mecanice, rezistenta la incendiu, accesul la caile de comunicatii etc.) sociologice (adaptarea spatiului de locuire si de desfasurare a activitatii/productie la cerintele colectivitatii, in concordanta cu reglementarile sociale, zona geografica etc. economice (economice propriu-zise, reflectate de indici tehnico-economici si exigente de durabilitate) 3.2 CERINTE ECOLOGICE Conditiile care se impun cladirilor in prezent, au ca scop reducerea emisiilor de CO2 in atmosfera prin diminuarea consumurilor de energie, pe de o parte si introducerea pe scara din ce in ce mai larga a utilizarii energiei regenerabile (energie solara, eoliana, hidro-energia si combinatii ale acestora) pe de alta parte. In acelasi timp se urmareste intro masura cat mai mare utilizarea materialelor ecologice, respectiv a celor pentru producerea carora energia consumata este minima. De asemenea, este importanta si comportarea in timp a materialelor si posibilitatea de reciclare a acestora. Un alt aspect important este cel legat de amplasamentul constructiilor si de masura in care constructia in sine si amenajarile terenului inconjurator au un impact pozitiv sau negativ asupra echilibrului ecologic din zona. 4 CONDITII TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII 4.1. Conditii capitale: a. durabilitate (rezistenta constructiei la actiunea distrugatoare a mediului inconjurator: inghet-dezghet, umiditate, coroziune, actiune biologica) Clasificarea constructiilor din punct de vedere al durabilitatii: gradul I - durata de functionare normala ridicata (> 100 ani) gradul II, cu durata de funct. normala mijlocie (50-100 ani) gradul III, cu durata de funct. normala obisnuita (20-50 ani) constructii provizorii, cu durata de functionare redusa (sub 5 ani)
Pagina - 6 -
b. rezistenta la foc gradul de rezistenta la foc=capacitatea de a rezista la solicitarile termice si mecanice provocate de incendii - se exprima in ore si este determinat de elementele structurale cu rezistenta cea mai scazuta la foc; Rezistenta la foc a unui element se considera depasita atunci cand acesta isi pierde capacitatea portanta sau stabilitatea (cazul elementelor portante) sau capacitatea de a se opune propagarii incendiului (cazul elementelor neportante). Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele si elementele de constructie executate din acestea se clasifica astfel: - incombustibile, care nu ard; - greu combustibile (semicombustibile) care se aprind greu si ard fara flacara; - combustibile, care se aprind si ard cu sau fara flacara, chiar dupa indepartarea sursei de caldura. 4.2. Conditii mecanice - prin care se asigura rezistenta si stabilitatea constructiilor sub actiuni exterioare: - capacitatea portanta; - marimea deformatiilor in comparatie cu cele admise; - gradul de fisurare si oboseala (cazul elementelor supuse la sarcini alternante). Conditiile mecanice sunt precizate in prescriptii tehnice (standarde si normative) 4.3. Conditii fizico-igienice Sunt determinate de factorii fizici exteriori si interiori: - temperatura (interioara, exterioara); - umiditate relativa (interioara, exterioara); - nivelul zgomotului aerian si de impact; - viteza aerului in incaperi, puritatea aerului; - iluminat etc. Aceste conditii se impun prin prescriptii tehnice care stipuleaza parametrii de confort higrotermic, acustic, de iluminare, ventilare si de orice alta natura in acest domeniu. 4.4. Conditii arhitectural-estetice Sunt conditiile in virtutea carora constructia se integreaza in mediul inconjurator, conferindu-i pe langa o buna functionalitate si un aspect placut. 4.5. Conditii tehnologice si economico-organizatorice Se refera la proiectarea, si executarea constructiilor. Economicitatea unei constructii se apreciaza pe baza valorii de investitie initiala, luand in considerare ai costul de exploatare (intretinere, reparatii, consum energetic). EFICIENTA ECONOMICA = reducerea la maximum a cheltuielilor de executie si intretinere/exploatare, prin: - alegerea judicioasa a amplasamentului; - alegerea unor solutii constructive eficiente (spatii si volume rational stabilite); - buna organizare a lucrarilor de executie - cresterea gradului de prefabricare si industrializare - unde este cazul; - utilizarea solutiilor avansate pentru finisaje (eliminarea procedeelor umede). --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 7 -
5. CONCEPTUL DE PERFORMANTA IN CONSTRUCTII 5.1 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE PERFORMANTA Cerintele de calitate au fost enuntate cu claritate pentru prima data in sec. 1 I.C, de catre arhitectul roman Vitruvius, in tratatul De Arhitectura dedicat imparatului Octavian: - utilitas (utilitatea), - fermitas (soliditatea) si - venustas (frumusetea). O contributie remarcabila la progresul teoriei constructiilor a avut-o arhitectul venetian Andrea Palladio (1508-1580 A.D.), care in cele 4 volume de arhitectura si-a expus cu claritate ideile, considerandu-se el insusi un continuator al lui Vitruvius. Tendintele justificate de modificare a solutiilor tehnice si tehnologice, nu au insemnat de fiecare data o reusita, tocmai din cauza necuantificarii exigentelor la care trebuiau sa raspunda cladirile ca sistem, respectiv partile lor componente ca subsisteme. Au fost situatii in care unele cerinte au fost satisfacute excesiv, iar altele au fost neglijate. In ultimele decenii a fost abordata investigatia interdisciplinara, in cadrul careia constructorii colaboreaza cu fizicieni, chimisti, medici, biologi etc., urmarind: - determinarea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca atat constructiile in ansamblu, cat si partile lor componente, avand in vedere functiunile care rezulta din destinatia constructiei si interesele colectivitatii; - stabilirea solutiilor constructive care sa satisfaca aceste conditii, a modalitatilor de verificare, a materialelor ce se pot utiliza si a tehnologiilor prin care se poate obtine in modul cel mai simplu rezultatul dorit. Exigentele formulate de Vitruvius raman valabile si in zilele noastre, evident, amplificate si diversificate potrivit conceptiei omului modern. Aspecte cum sunt: - economicitatea - modul de executie - incadrarea favorabila in mediu - limitarea consumurilor de resurse deficitare - folosirea materialelor locale etc. sunt deosebit de importante si trebuie avute intotdeauna in vedere. 5.2 SCOPUL introducerii conceptului de PERFORMANTA este stabilirea indicatorilor de performanta ai constructiilor si ai partilor lor componente in vederea satisfacerii exigentelor utilizatorilor pe intreaga durata de viata a constructiilor. Conceptul prevede o abordare sistemica a etapelor de proiectare, realizare si exploatare a constructiilor, cu accent pe comportarea lor in exploatare.
Prin aceasta abordare a criteriului de performanta se stabilesc si se evalueaza factorii

sintetici care definesc personalitatea constructiei, determinand caracteristicile si aptitudinea acesteia de a raspunde din punct de vedere structural si functional scopului in care a fost realizata.
Pagina - 8 -
5.3 ETAPE in analiza conceptului de performanta: Identificarea exigentelor utilizatorilor exigente de siguranta, confort, economice. b. Trecerea de la exigentele utilizatorilor la exigentele de performanta asociate cladirii si diferitelor ei subsisteme (spatii inchise, structura de rezistenta, anvelopa, delimitari / compartimentari interioare, echipamente). Listarea exigentelor de performanta se face pentru o solutie potentiala, adica un model abstract, fizic realizabil. La aceasta etapa nu este necesara precizarea mijloacelor concrete de realizare (mat., sol. constr.,tehnol.). Fiecare exigenta de performanta se concretizeaza in unul sau mai multe criterii de performanta, exprimabile cantitativ. Compararea fiecarei performante efective cu valoarea normata a criteriului de performanta corespunzator, conduce la o proiectare corecta si la o apreciere globala a oricarei solutii noi, prin comparatie cu o solutie considerata etalon. a. Pentru o cladire proiectata conform principiilor conceptului de performanta, sunt stabilite niveluri de performanta normate, niveluri de performanta proiectate si niveluri de performanta realizate sau efective. 5.4 APLICAREA CONSTRUCTII CONCEPTULUI DE PERFORMANTA IN ACTIVITATEA DE
Printr-o procedura bine organizata de stabilire a caracteristicilor calitative ale sistemului-cladire si a subsistemelor lui, astfel incat constructia in ansamblu sa raspunda corect tuturor exigentelor formulate de utilizatori, care trebuie in prealabil identificate. De regula exigentele utilizatorilor sunt generate de: - cerinte fiziologice naturale, insemnand posibilitatea de a utiliza spatiile din cladire pentru activitati creatoare, odihna sau divertisment, in conditii de igiena, confort si protectie fata de orice factori nocivi, de a se deplasa cu usurinta si in siguranta; - cerinte psihosociale, referitoare la senzatia de contact cu mediul inconjurator, posibilitatea de a comunica si de a se separa, satisfactia estetica, orientarea simpla; -cerinte de eficienta, privind cheltuieli si consumuri m inime de achizitie si exploatare a a cladirii, durabilitate, conservarea mediului, etc. Proiectantul trebuie sa cunoasca toate datele legate de specificul activitatii sau/si proceselor care urmeaza sa se desfasoare in constructia respectiva, precum si durata, frecventa si posibilitatea modificarii lor in timp etc. Exigentele utilizatorilor nu sunt in general cuantificate, nu tin seama de materiale si tehnologia de executie. Ele se exprima la modul general: Vreau sa am liniste pentru a ma odihni si a lucra Doresc sa nu-mi fie nici frig, nici cald Vreau sa nu mor in cazul unui cutremur s.a.m.d. Pe langa exigentele utilizatorilor mai trebuie luate in considerare si cele ale societatii si ale sectorului de constructii, care trebuie sa conduca la niveluri din ce in ce mai ridicate de eficienta. Intre acestea amintim incadrarea in mediu, economicitatea, executia cu tehnologii modern de productivitate mare. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 9 -
LISTA SINTETICA A EXIGENTELOR DE PERFORMANTA PENTRU CLADIRI CIVILE: Stabilitatea Rezistenta la foc Siguranta utilizarii Etanseitatea Confortul higrotermic ambianta atmosferica Confortul acustic Confortul tactil Confortul vizual Igiena Adaptarea la utilizare Durabilitatea Economicitatea
LISTA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA LA CLADIRI CIVILE: 1. FUNCTIONALITATEA 3. SIGURANTA IN EXPLOATARE 5. CONFORT, definit prin:
SPATII CORESPUNZATOARE DESTINATIEI; ORIENTAREA SIMPLA IN CADRUL ACCESULUI SI CIRCULATIEI INTERIOARE
REZISTENTA SI STABILITATE LA ACTIUNI, FARA ATINGEREA UNEI STARI LIMITA PE DURATA DE EXPLOATARE SIGURANTA LA FOC, EXPLOZII UTILIZAREA SIGURA A INSTALATIILOR SECURITATE LA PATRUNDEREA PRIN EFRACTIE
CONDITII OPTIME DE TEMPERATURA SI UMIDITATE DOTARI CORESPUNZATOARE
6. DURABILITATE PASTRAREA PERFORMANTELOR PE DURATA DE EXPLOATARE
POSIBILITATEA REFACERII PRIN REPARATII CURENTE SI CAPITALE
2.INCADRAREA FAVORABILA IN MEDIU
4. IGIENA asigurata prin:
7. ECONOMICITATEA
UTILIZARE EFICIENTA A TEREN. PROTECTIA MEDIULUI INCONJ. ASPECT ESTETIC, POTRIVIT SPECIFICULUI LOCAL
ABSENTA CAUZELOR DE IMBOLNAVIRE DE ORICE NATURA ALIMENTARE CU APA POTABILA, CANALIZARE PROTECTIA FATA DE INFILTRATII DE APA, GAZE, IGRASIE, AGENTI BIOLOGICI ETC
CONSUMURI REDUSE/MINIME DE ENERGIE CONVENTIONALA CHELTUIELI DE INVESTITIE MINIME INCADRAREA IN INDICII TEHNICOECONOMICI RECOMANDATI
Pagina - 10 -
Criteriile de performanta se normeaza si sunt cuantificate in prescriptiile tehnice (standarde, normative si coduri de proiectare), prin niveluri de performanta. Pentru o cladire proiectata pe principiile conceptului de performanta, vom avea niveluri de performanta normate, niveluri proiectate si niveluri realizate (efective). Nivelul de performanta efectiv depinde de o serie de factori cu variatie aleatoare (intamplatoare). Metodele de evaluare a performantelor constructiilor se stabilesc prin prescriptii tehnice si pot consta din: calcule, experimentari la scara naturala sau pe modele bazate pe teoria similitudinii. Specificatiile de performanta trebuie enuntate prin tema de proiectare si reprezinta documentatia tehnica necesara utilizarii conceptului de performanta in procesul de proiectare. Schema de abordare a proiectarii unei cladiri pe baza conceptului de performanta:
Exigente ale utilizatorilor
Exigente de performanta
Criterii de performanta
Performante normate
Pagina - 11 -
Viaducte de Millau
Turnul de televiziune Galati
Barajul Vidraru
Pagina - 12 -
Turnuri evacuare gaze Onesti
Turnuri racire --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 13 -
ELEMENTE DE TEORIA ARHITECTURII
Cap. -2-
Pagina - 14 -
1 PROGRAM DE ARHITECTURA, ELEMENTE SI GRUPURI FUNCTIONALE, CIRCULATII Prin program de arhitectura definim totalitatea functiunilor pe care le indeplineste o cladire. In alcatuirea functionala a unei cladiri, fiecare spatiu isi are utilitatea lui, functiunile lui specifice, care nu se mai regasesc la alte spatii, sau se regasesc numai partial, alaturi de altele diferite. Fiecare spatiu are cu celelate spatii relatii ce pot fi de vecinatate, de legatura sau de separare. Un spatiu din cladire, care indeplineste un complex de functiuni bine determinate, constituie un element functional. Elementul functional se regaseste in toate rezolvarile aceluiasi program de cladire. Astfel de elemente functionale sunt: -camerele de locuit, bucataria, baia, camara la locuinte; -sala de mese, barul, oficiul, bucataria la restaurant; -camera de cazare, receptia, saloanele, barul la hoteluri; -camera de spitalizare, laboratorul, salile de tratament la spitale. In cadrul programului de arhitectura elementele functionale sunt principale si secundare. Elementele functionale principale nu pot lipsi dintr-un program. Cele secundare pot lipsi, deoarece nu afecteaza decisiv functionalitatea cladirii, iar rolul lor este preluat , partial sau total, de alte elemente principale si secundare. La unele programe elementele functionale se repeta frecvent si impreuna cu alte spatii formeaza un grup functional. Astfel, toate camerele unui hotel formeaza grupul de cazare; toate camerele pentru bolnavi (saloanele) ale unui spital formeaza stationarul etc. Desfasurarea activitatii intr-o cladire necesita realizarea unor legaturi prin circulatii orizontale (la acelasi nivel) sau vertical (intre niveluri diferite). a. Circulatia pe orizontala se desfasoara de regula prin spatii inchise, care constituie elemente functionale de circulatie, cum sunt: - coridoare si galerii, care deservesc incaperile dispuse pe laturile lor (v. hoteluri, spitale, scoli etc.); - windfang - este denumirea data incaperii-tampon care separa spatiul de la intrarea in cladire fata de mediul exterior; - degajamentul - este un spatiu intermediar prin care se realizeaza decomandarea mai multor incaperi; - hall-urile de circulatie interioara la cladirile de locuit realizeaza decomandarea incaperilor principale; la teatre, cinematografe, sali de sport, gari etc., acestea sunt destinate stationarii, asigurand conditiile necesare asteptarii si recreerii; b. Circulatia verticala asigura legatura dintre nivelurile cladirii si se poate desfasura in spatii inchise (de regula) sau deschise (scari de incendiu s.a.). Se poate realiza pietonal, prin intermediul scarilor si rampelor, sau mecanic, cu ascensoare si scari rulante (escalatoare).
Pagina - 15 -
2 PROGRAME DE ARHITECTURA PENTRU LOCUINTE 2.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE Locuinta a fost primul program de arhitectura conceput si realizat de om. Acest program a evoluat in timp, adaugandu-i-se noi sisteme functionale, odata cu cresterea nivelului de civilizatie si bunastare a societatii. Celula de baza a locuintei este apartamentul. In forma cea mai completa, in cadrul apartamentului avem ca elemente functionale: camera de zi, sufrageria, camera de studio, dormitoare, bucatarie, camara, baia, wc-ul, balcoane, spatii de depozitare (debarale, dulapuri inzidite, pivnita,pod, etc.), garaj, etc. Acestora li se adauga dotari de instalatii (iluminat, incalzit, apa-canal, telefon, etc.). O parte din elementele functionale enumerate mai sus sunt considerate principale, iar altele secundare. Ca elemente functionale principale sunt considerate: camera de zi, dormitoarele, bucataria, baia, camara si circulatiile. Celelalte elemente functionale sunt considerate secundare si pot lipsi din compunerea locuintei, fara a afecta decisiv functionalitatea acesteia. Suprafata principalelor elemente functionale, calitatea finisajelor si dotarile cu instalatii se stabilesc prin acte normative, fiind principalul indicator al gradului de confort. Acestea evolueaza in timp, functie de dezvoltarea economica si sociala a tarii si de forma de proprietate. Camera de zi, sufrageria, camera de lucru si dormitoarele formeaza aria locuibila a apartamentului. Aria locuibila impreuna cu celelate alemente functionale formeaza aria utila a apartamentului. Ca indicatori tehnici se mai calculeaza aria construita si aria desfasurata. Modul real de evaluare a indicatorilor tehnici de mai sus este reglementat prin STAS 4908-85 ( Arii si Volume conventionale) sau prin alte acte normative. Indicatorii de mai sus se pot calcula pe apartament sau pe cladire. Raportul intre aria locuibila si aria utila se recomanda sa fie >0,5. El poarta denumirea de indice de locuibilitate si este un criteriu de apreciere a modului de utilizare rationala a suprafetei unui apartament. La conceperea locuintei se recomanda respectarea unor principii intre care amintim: - gruparea functiunilor principale in zona de lucru (de zi) si de odihna (de noapte). Zona de zi cuprinde in principiu camera de zi, sufrageria,bucataria, camara si wc-ul de serviciu. Zona de noapte cuprinde in principiu dormitoarele, baia si alte utilitati. Se recomanda ca zona de zi sa fie situate la intrarea in apartament, iar la locuintele de tip duplex pe nivel separat de zona de noapte. - decomandarea incaperilor, prin dispunerea rationala fata de punctele cardinale si fata de circulatiile interioare. Decomandarea este un criteriu important al confortului. - orientarea rationala a functiunilor fata de punctele cardinale si fata de zgomotul stradal. Functiunile zonei de zi se recomanda sa fie insorite, putand fi orientate spre strada. Functiunile zonei de noapte se pot orienta spre nord, recomandandu-se sa fie protejate de zgomotul stradal. - gruparea functiunilor dotate cu instalatii de apa-canal, pentru a se reduce numarul de noduri sanitare. Proiectarea functionala nu poate fi deprinsa de cea structurala. Continuitatea elementelor portante transversal si longitudinal pe inaltime, ca si simetria structurii de rezistenta sunt principii ce trebuie respectate cu fermitate. Respectarea principiilor coordonarii modulare in proiectarea cladirilor de locuit permite tipizarea si executia --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 16 -
industrializata prin prefabricare. Volumul mare de locuinte realizat in tara noastra a fost posibil prin tipizarea unui numar sufficient de mare de sectiuni, a caror materializare a necesitat doar adaptarea la teren. Apartamente pot cuprinde 1-5 camere. Procentual, numarul de apartamente de diverse marimi se stabileste statistic, in functie de structura familiilor. 2.2 ELEMENTE FUNCTIONALE SI ECHIPAMENTE IN LOCUINTE Functiunile locuintei trebuie sa raspunda la : - exigente biologice (protective impotriva factorilor de mediu exterior, igiena, alimentare, odihna, etc.) ; - exigente de ordin psihic (izolare si comunicare intre membrii familiei, recreatie, divertisment, cultura). In cele ce urmeaza se prezinta cateva indicatii privind alcatuirea functionala a locuintelor. a) Camera principala a apartamentului sau camera de zi indeplineste o serie de functiuni legate de viata de familie. Suprafata acesteia variaza intre 14 m2 si 30 m2, dupa marimea apartamentului. Latimea camerei nu trebuie sa fie mai mica de 2,75 m. Camera va fi bine iluminata natural si artificial, pentru a crea senzatia de comunicare cu mediul exterior. Aceasta senzatie poate fi mult sporita marind gradul de confort al camerei si implicit a locuintei, prin prevederea unui balcon sau a unei logii, a caror adancime minima este bine sa fie 1.2 m. O grija aparte trebuie acordata amplasarii usilor in peretii incaperii, pentru a obtine lungimi libere cat mai mari, care sa favorizeze amplasarea mobilierului necesar. Mobilarea incaperii trebuie sa respecte cateva principii: - piesele de depozitare ( biblioteca, dulapuri joase) se aseaza de preferinta pe peretele opus ferestrei sau pe peretele opus intrarii ( daca este din lateral); masa de sufragerie si scaunele se aseaza fie in central camerei , fie la un perete, de preferinta catre zona luminata de fereastra si la peretele comun cu bucataria in care se poate practica un ghiseu pentru servirea mesei; tot in aceasta zona se poate aseza biroul sau masa de lucru; - canapeaua, asociata cu o masuta, taburete sau fotolii formeaza zona de recreere, conversatie, etc.; - camera principala de suprafata mare (~30 m2) se poate compartimenta prin mobilier, in zona de servit masa, zona de recreere si conversatie si zona de odihna; -la locuintele cu confort sporit, spatial pentru servit masa poate constitui o incapere aparte (sufragerie), separate de camera de zi, dar apropiata de bucatarie. b) Dormitoarele au in principal functiunea de a asigura odihna. Componenta variata si variabila in timp a familiei, compusa din persoane diferite ca varsta si sex determina necesitatea unor dormitoare diferite ca marime si mobilare, dintre care cel putin unul trebuie sa fie de doua paturi. Suprafata minima a dormitoarelor este de 8-10 m2 pentru doua personae si 12-14 m2 pentru parinti. Dimensiunile in plan trebuie sa asigure o mobilare minima, astfel : -Dormitorul pentru parinti se mobileaza cu pat dublu si doua noptiere, dulap de haine sau scrin pentru lenjerie si eventual o masuta de toaleta, taburet, 1-2 scaune sau fotolii; masuta de lucru , etc.; -dormitoarele pentru doua persoane pot fi mobilate in diferite variante, cu divan studio dublu, sau cu doua paturi separate. Pentru copii sau tineri, dormitorul are functiuni --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 17 -
mai complexe. Inafara dulapurilor sau scrinurilor pentru imbracaminte, mobilierul mai cuprinde o masa sau un birou cu scaun (e), biblioteca sau raft de carti. -dormitorul pentru o persoana poata fi mobilat cu un dulap sau un scrin pentru lenjerie, o masa pentru toaleta sau un birou, un scaun, etajera pentru carti, etc. c) Camera pentru studio sau activitati profesionale se intalneste in locuintele sau apartamentele cu mai multe camere si asigura cadrul necesar activitatilor intelectuale sau profesionale suplimentare ale oamenilor, fie ca e vorba de adulti sau de tineri. Exista mai multe variante de mobilare a unei camera de studio, care cuprinde in esenta o biblioteca, un birou cu scaun, fotolii si masuta si eventual o canapea pentru odihna. d) Grupul sanitar se compune din incaperea sau incaperile destinate igienei. Fiecare apartament are camera sa de baie, pentru a se asigura un minim de confort sanitar. Camera de baie se doteaza obligatoriu cu o cada de baie, un lavabou, un vas de closet si accesoriile necesare oglinda, etajera, port-prosop, port-hartie, cuiere, dulap sanitar. Suprafata baii poate fi marita daca se adauga alte dotari ca ;bideu, masina de spalat rufe etc. La apartamentele cu mai mult de doua camera se prevede wc de serviciu care poate fi dotat cu dus, sau se poate prevedea a doua baie. Baia si wc-ul pot fi ventilate natural prin ferestre, sau indirect , prin canale de ventilare. e) Bucataria este o incapere destinata in principal prepararii hranei si trebuie echipata in consecinta. Incaperea mai poate cumula si functiunea de luare a mesei, pentru toti membrii familiei sau pentru o parte (orare decalate de scoala, de serviciu, etc.). De cele mai multe ori bucataria mai adaposteste si alte mici treburi gospodaresti ( calcat, reparat rufe etc.). Ca dotari minime bucataria cuprinde: o sursa de apa (spalator de vase sau chiuveta cu picurator), masina de gatit, o masa de preparare si dulapuri de depozitare a veselei de bucatarie, eventual loc pentru frigider. Pentru servirea mesei in bucatarie se prevede o masa suplimentara cu 2-4 scaune. Suprafata minima a bucatariei este de 3-4 m2 , iar cand se prevede si loc de luat masa suprafat minima este de 6-7 m2 mergand spre 10 m2 , caz in care se poate aseza si o canapa sau fotoliu pentru odihna unei personae. Organizarea spatiului in bucatarie este o chestiune foarte importanta, deoarece numai o asezare rationala a dotarilor se incadreaza intr-o suprafata minima. Bucataria cu un singur front de mobilare are pe unul din pereti amplasate in ordine : spalatorul, masa de lucru si masina de gatit, ale caror dimensiuni sunt standardizate. Latimea minima a bucatariei cu un singur front de mobilare este de 1,5 m si rezulta din latimea standardizata a mobilierului de 55 cm si de spatial liber de 95 cm necesar miscarilor gospodinei ( aplecat la dulapul de sub masa sau la cuptor). Masa tip dulap are dimensiunile 55x90cm sau 55x45 cm. Dulapul (raftul) atarnat deasupra mesei de lucru si a chiuvetei cu picurator are latimea de 35 cm. Bucataria cu doua fronturi de mobilare are in plus, pe al doilea front, locul de luat masa echipat cu o masa cu latimea de 60 cm si 2-4 scaune si in continuarea spatial pentru frigider. Latimea minima este de de 2,10 m. f) Spatiile de depozitare sunt destinate sa adaposteasca diverse bunuri din gospodarie (alimente, obiecte casnice, imbracaminte, etc.). Capacitatea acestor spatii contribuie la marirea confortului locuintei, dar realizarea lor scumpeste costul locuintei. Rezolvarea lor in plan este diferita in functie de modul de depozitare si de configuratia planului intregului apartament. Ca spatii de depozitare avem : --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 18 -
- camara pentru alimente, cu adancimea minima de 60cm; - debara, cu adancimea minima de 80 cm; - dulapul inzidit cu adancimea de 60cm; Camara necesita o ventilare directa prin fereastra, sau indirect prin canale de ventilatie. In locuintele cu subsol utilizabil se amenajeaza pivnite, a caror suprafata este de cel putin 6-8 m2 pentru o familie, depozite pentru combustibil solid, etc. g) Garajele se pot amenaja in subsolul cladirilor sau la nivelul solului, avand avantajul unei temperature moderate, fara o incalzire speciala. Dimensiunea garajului este de 3.4x5 m, iar inaltimea utila optima a subsolului este de 2,2m. h) Spatiile de circulatie asigura legatura intre diferite incaperi din apartament si accesul in apartament. Se urmareste o dimensionare cat mai economicoasa a acestor spatii asigurand insa o latime libera minima de 1.05 m pentru vestibulul de intrare si degajamentele interioare. In general peretii acestor spatii sunt ocupati de usile incaperilor catre care dau acces; totusi, o buna rezolvare a lor trebuie sa asigure dotarea vestibulului cu un cuier, iar in unele cazuri pot permite amplasarea unor obiecte ca : frigider, masina de spalat, masuta pentru telefon, taburet etc. Holul de distributie il intalnim la apartamentele cu mai multe camere si are rolul de a realiza decomandarea incaperilor, adica accesul separate la fiecare incapere principala din apartament. i) Instalatiile din apartament ridica gradul de confort al acestora.Principalele instalatii sunt - Instalatia electrica, care cuprinde circuite separate pentru locurile de lampa si pentru prize. In camerele de locuit locurile de lampa se aseaza central pe plafon, pentru a realize o iluminare uniforma. Incaperile de serviciu pot fi illuminate cu aplice pe perete, dispuse astfel ca sa se realizeze o iluminare maxima a zonei de utilizare frecventa. Asezarea prizelor se studiaza cu atentie, pentru a alimenta varietatea de aparataj electrocasnic, folosind cordoane cat mai scurte. - Instalatia de incalzire in ansamblurile de locuinte se realizeaza cu apa calda sau cu abur, de la centrale termice de zona sau de la centrala de termoficare. In mod exceptional, la amplasamentele izolate, locuintele au o incalzire centrala proprie cu cazane automatizate sau cu sobe, utilizand combustibil aclid sau gaze natural. In aceste locuinte, in fiecare camera se prevede cos de fum, iar camera de baie se echipeaza cu cazan pentru prepararea apei calde. - Instalatia de apa si canalizare cuprinde doua retele distincte, pentru apa rece si apa calda. Fiecare apartament are coloanele de alimentare si de scurgere amplasate in zona baii si a bucatariei. La cladirile cu mai multe niveluri, pozitia bailor si bucatariiilor se pastreaza la fiecare etaj pentru a fi racordate usor la aceeasi coloana verticala. - Instalatiile de gaze pentru bucatarii se prevad in amplasamentele care dispun de reteaua de gaze naturale. Conductele de gaze se amplasaza cat mai aproape de locul masinilor de gatit. Aceste conducte sunt aparente, fiind interzisa acoperirea sau mascarea lor. - pot exista retea comuna de telefon, antena comuna de radio-televiziune si alte dotari.
Pagina - 19 -
Pagina - 20 -
Pagina - 21 -
COORDONAREA MODULARA SI TOLERANTE IN CONSTRUCTII
Cap. 3
Pagina - 22 -
1. GENERALITATI Din timpurile cele mai indepartate omul s-a preocupat sa dea constructiilor proportii armonioase, care sa placa ochiului. Grecii antici considerau omul ca o creatie perfecta din punct de vedere al proportiilor. Ca urmare s-a incercat ca obiectele inconjuratoare sa aiba dimensiuni care sa fie in anumite rapoarte cu parti ale corpului omenesc. Unele din acestea au devenit chiar unitati de masura, care s-au pastrat pana in zilele noastre (degetul, piciorul, cotul, etc).
Fig.3.1 Atena: PARTHENON Alta cale de realizare a armoniei cladirilor s-a bazat pe studii geometrice. In arhitectura antica, armonia intre partile componente ale unei constructii se obtine cu ajutorul constructiilor grafice, care porneau de la patrat si un sir de dreptunghiuri cu latimea constanta si lungimi egale cu diagonala figurii precedente. Alte cautari s-au oprit asupra unui dreptunghi pentru care raportul intre inaltime si suma celor doua laturi are valoarea :
H H+B B H
Sectiunea astfel alcatuita poarta denumirea de sectiune de aur. Cercetarile efectuate au aratat ca proportiile majoritatii monumentelor antice se incadreaza in regula sectiunii de aur.
Pagina - 23 -
Preocuparile pentru a stabili anumite reguli la alcatuirea unei constructii au condus, la grecii antici, la folosirea unei marimi numita modul. Modulul sta la baza exprimarii tuturor dimensiunilor unei cladiri si este egal cu diametrul bazei unei coloane. Respectand raportul impus, pentru fiecare element de constructie se patreaza aceeasi proportie, indiferent de dimensiunile cladirii in plan si spatiu. Odata cu cresterea volumului de constructii si cu realizarea acestora din materialele fabricate pe cale industriala s-a impus prestabilirea dimensiunilor acestora. Privind lucrurile din prisma industrializarii executiei constructiilor, avand la baza prefabricarea, se poate afirma ca aceasta se realizeaza numai in masura in care exista un sistem de alegere si coordonare a dimensiunilor in plan si in spatiu. In acest mod a aparut conceptual de constructie modulara, care foloseste modulul in corelarea dimensiunilor. 2. COORDONAREA DIMENSIONALA Coordonarea dimensionala este o conventie stabilita cu privire la dimensiunile componentelor unei constructii (elemente, subansambluri, subsisteme si echipamente tehnice) adoptate cu scopul de a se asigura utilizara lor la asamblarea fara ajustari, precum si posibilitatea de inlocuire a unor elemente ale structurii cu altele, fara modificarea proiectelor respective. Aceasta conventie este necesara in scopul rationalizarii lucrarilor de constructii si al producerii industriale a elementelor cu larga raspandire in practica. Coordonarea modulara reprezinta concretizara coordonarii dimensionale prin introducerea si folosirea unui sistem de moduli dimensionali care sa satisfaca cerintele de proiectare a functiunilor constructiei si sa le coreleze cu cele de executie, respectiv de producere a materialelor, elementelor, subansamblurilor si subsistemelor de constructie. Modulul de baza este unitatea de lungime a coordonarii dimensionale avand marimea astfel aleasa incat sa asigure partilor componente ale constructiei multiple posibilitati de utilizare si adaptare. Simbolul modulului de baza este M, iar valoarea lui international este M=100 mm.
Fig.3.2 Volum modular Multimodulul este unitatea de lungime cu valoarea egala cu un multiplu al modulului de baza. Multiplu este un numar intreg n, iar simbolul multimodulului este nM. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 24 -
Submodulul este unitatea de lungime a carei valoare este o fractiune a modulului de baza. Fractiunea are ca divizor un numar intreg n, iar simbolul submodulului este M/n. Sistemul modular se aplica in toate fazele de realizare a constructiilor-proiectare, producerea materialelor si elementelor de constructie, de instalatii si utilaje, elaborarea unor prescriptii tehnice in constructii, la executie etc. Materialele, elementele si subansamblurile de constructie sunt corelate in raport cu un sistem de referinta modular, astfel incat sa formeze un tot constructiv. Sistemul de referinta modular este alcatuit din planuri si axe modulare de referinta (Fig. 3.3) care realizeaza reteaua modulara (Fig. 3.4) pentru coordonarea dimensiunilor elementelor de volum si pentru distributia in plan si pe verticala a elementelor sistemului constructiv, precum si a altor parti de constructie.
Fig. 3.3 Planuri modulare dintr-un volum modular
Fig.3.4 Retea modulara
Axele modulare in plan orizontal sunt distantele intre axele sau fetele unor elemente verticale ca stalpi, pereti etc. astfel ca, atat materialele, elementele de constructie cat si unele lucrari de finisaje ferestre, usi sa poata fi montate fara ajustari. Axele modulare pentru coordonarea pe verticala pot fi: distanta intre fetele finite a doua plansee successive (inaltimea etajului); distanta intre fetele finite ale pardoselii si plafonului (lumina incaperii); dimensiunile unor elemente componente care se conditioneaza reciproc la asamblarea pe verticala s.a., alese dupa aceleasi criteri ca si cele orizontale. La proiectarea halelor industriale (Fig. 3.5), cu unul sau mai multe niveluri, se utilizeaza reteaua modulara 30M (3,00 X 3,00 m). Dimensiunile deschiderilor L si ale traveilor T se aleg multiplu de 30M (3,00...18,00 m); peste aceasta valoare dimensiunile L si T vor fi multiplu de 60M (6,00 m); in cazuri justificate tehnic si economic dimensiunile deschiderilor L si traveilor T pot fi multiplu de 15 M (1,50 m). La pozitionarea stalpilor fata de liniile retelei modulare, denumite axe modulare de trasare se respecta urmatoarele prevederi: dimensiunile sectiunilor orizontale ale stalpilor de beton armat, fara a tine seama de console sau capiteluri, trebuie sa fie multiplu de 5 cm; --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 25 -
distantele dintre axa modulara de trasare (axa) si fetele stalpilor trebuie sa fie multiplu de 5 cm; axa modulaar poate fi situata si la fata exterioara a stalpului; ruperea retelei modulare este admisa oriunde se folosesc alte tipuri de elemente sau exista o intrerupere a structurii (rosturi de tasare, de dilatare sau antiseismice) sau se folosesc elemente verticale cu caracteristici diferite, de exemplu inaltimi variate; la halele industriale cu poduri rulante, axele cailor de rulare se traseaza fata de axele modulare de trasare ale sirurilor de stalpi.
Fig.3.5 Hala industriala: Plan 3M.
Sectiune transversala
La halele industriale pe inaltime se alege de regula intre niveluri multimodulul de In sistemul modular se definesc urmatoarele caracteristici dimensionale ale elementelor de constructii: dimensiunea modulara, care este o dimensiune multiplu intreg al unitatii de lungime, care poate fi modulul de baza sau un multimodul; dimensiunea nominala care este o dimensiune modulara, ce se refera la caracteristica principala dimensionala a elementului considerat si care poate sa-l identifice in scara de marimi a grupei din care face parte, de exemplu, prin simbolul F.40.6 se defineste un element prefabricat din beton armat si anume, fasia cu goluri de lungime nominala L=4,00 m si latime nominal l=60 cm, (Fig. 3.6);
Fig.3.6 Definirea dimensiunilor nominale si de fabricatie
dimensiunea de executie, care se alege in raport cu dimensiunea nominala in asa fel incat, tinand seama de rosturi sa permita punerea in opera a elementului respectiv, fara --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 26 -
ajustari; astfel, fasiile cu goluri din beton armat prefabricat F.40.6 au lungimea de executie proiectata Li=3.92 m, iar latimea de executie proiectata li=59.5 cm; dimeniunea efectiva, care este dimensiunea obtinuta prin masuratori directe efectuate asupra elementului realizat; aceasta trebuie sa fie cat mai aproape de dimensiunea de executie proiectata inscriindu-se la limitele unor abateri admise; dimensiunea limita, reprezinta una dintre cele doua dimensiuni extreme admisibile (maxima si minima) intre care trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva.
Fig.3.6 Definirea dimensiunilor nominale si de fabricatie 3. REGULI DE AMPLASARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII FATA DE AXELE TRAMEI MODULARE PRINCIPALE Elementele de rezistenta (pereti, diafragme, stalpi, rigle) se dispun pe axele tramei modulare principale urmarindu-se respectarea principiului egalei rezemari a planseelor. Pentru exemplificare se fac urmatoarele precizari : - In cazul peretilor portanti interiori de zidarie, beton armat monolit, panouri mari prefabricate, axele geometrice ale acestora se suprapun peste axele tramei modulare principale. Se admit derogari la peretii casei scarii, la care axa tramei modulare poate coincide cu fata interioara a peretelui spre rampa sau poate fi amplasata la 1M sau 1/2M fata de acesta. (Fig.3.8) - La peretii portanti exteriori axa tramei modulare principale se gaseste la o distanta egala cu jumatate din grosimea normala a peretelui interior, masurata de la fata interioara a peretelui exterior. - La cladirile civile cu structura in cadre sau cadre si difragme cu bulbi, (Fig.3.7, 3.9) axele tramei modulare principale sunt axele geometrice de simetrie pentru diafragme, pentru riglele longitudinale si transversale interioare si pentru stalpii si bulbii interiori. Axele geometrice de simetrie ale riglelor longitudinale si transversale perimetrale se dispun la un multiplu intreg de 5 cm de la fata exterioara a stalpilor sau bulbilor. Aceasta distanta se alege in functie de modul de realizare a peretilor exteriori de umplutura, sau de modul de atarnare la structura a peretilor exteriori neportanti sau de tip cortina. - La cladirile multietajate axarea incepe de la partea superioara. Pozitia axelor nu se schimba de la un nivel la altul chiar daca elementele portante verticale isi modifica sectiunea. Ingrosarea sectiunii elementelor portante verticale (pereti, stalpi ) se face spre interiorul cladirii, astfel incat sa favorizeze comportarea elementelor portante orizontale (rigle, plansee) prin micsorarea deschiderii. - Peretii interiori despartitori, cu grosimi nominale de 12,5 si 15 cm, care se leaga de cei structurali prin tesere se aseaza cu axa geometrica la o distanta multiplu a modulului de baza fata de axa modulara de trasare a peretilor portanti cu care sunt paraleli. - Peretii despartitori usori, cu grosime de 7,5 cm sau echivalenti cu acestia se pot aseza fara restrictii in planul cladirii. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 27 -
Fig.3.7 Axarea stratului de rezistenta al diafragmelor din beton armat monolit si din panouri mari prefabricate
Fig.3.8 Axe modulare de trasare: pereti portanti din zidarie
Pagina - 28 -
Fig3.9 Axarea structurilor in cadre
3. TOLERANTELE IN CONSTRUCTII Datorita unor imperfectiuni ce insotesc activitatea umana, produsele muncii se deosebesc atat unele fata de altele cat si fata de produsul proiectat: pentru a putea fi admise in circuitul productiei este necesara stabilirea anumitor limite, tolerante, acceptate apriori. Tolerantele se refera atat la forma si dimensiunile geometrice ale elementelor de constructie, cat si la aspectul acestora. Tolerantele admisibile se stabilesc in concordanta cu necesitatile practice, tinand seama ca o precizie prea ridicata mareste costul de productie, iar lipsa de precizie poate periclita rezistenta si stabilitatea constructiei. Gradul de precizie trebuie justificat tehnic si economic; analiza economica se extinde de la operatiile simple pana la lucrarile de ansamblu. Uneori, prin marirea gradului de precizie la o operatie se pot simplifica sau reduce unele dintre lucrarile care urmeaza in procesul tehnologic, de exemplu, executarea unei zidarii ingrijite simplifica executia tencuielilor sau, in cazul peretilor din beton turnati in cofraje metalice, tencuiala poate fi suprimata. Abaterea este definita ca fiind diferenta algebrica intre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si dimensiunea de baza corespunzatoare. Abaterea efectiva Aef este diferenta algebrica dintre dimensiunea efectiva E si dimensiunea de executie N, adica: Aef=E-N Abaterea efectiva poate fi pozitiva, zero sau negativa. Pentru ca piesa sa fie utilizabila trebuie ca dimensiunile ei efective sa se gaseasca intre dimensiunile limita maxime Lmax si dimensiunile limita minime Lmin. Abaterea efectiva trebuie sa fie deci cuprinsa intre doua abateri limita, si anume: abaterea superioara As, definita ca fiind diferenta algebrica dintre dimensiunea limita minima si dimensiunea de executie: As=Lmax-N; abaterea inferioara Ai, definita ca fiind diferenta algebrica dintre dimensiunea limita minima si dimensiunea de executie, adica: Ai=Lmin-N.
Pagina - 29 -
Abateriile limita pot fi de asemenea pozitive, zero sau negative in functie de valorile dimensiunile limita fata de valoarea dimensiunilor nominale. Dimensiunile limita sau abaterile limita determina un interval de variatie a dimensiunilor, respectiv a abaterilor, care se numeste toleranta, T, si este definita de relatiile: T=Lmax-Lmin sau T=As-Ai. Toleranta astfel calculata este intotdeauna pozitiva. Valorile tolerantelor sunt stabilite pe baza unui numar mare de masuratori, in urma unor studii statice, tinand seama de conditiile tehnologice de fabricatie si de cerintele tehnico-economice de montaj; pentru a se realiza siguranta si eficenta constructiilor. Tolerantele sunt date in standarde si norme interne de fabricatie. Pentru lucrarile de constructie, gradul de precizie si cerintele de calitate sunt prevazute in normative si norme tehnice de executie. La proiectare si executie trebuie sa se tina seama de cumularea posibila a unor abateri, ceea ce poate duce, daca aceste abateri nu sunt corectate pe parcurs, la abateri finale peste valorile acceptabile. De exemplu, abateriile cumulate la trasarea si executia fundatiilor sau zidurilor de elevatie necesita cheltuieli suplimentare pentru realizarea la parametrii tehnici normali a lucrarilor care urmeaza in procesul tehnologic, cum sunt executia planseelor prefabricate, a finisajelor etc. 4. TIPIZAREA IN CONSTRUCTII Tipizarea se aplica materialelor, elementelor, subansamblurilor, subsistemelor si sistemului cladire in toate fazele de realizare ale unei constructii. Are rolul de a reduce volumul de munca in proiectare si executie si se concretizeaza (aplica) prin elaborarea si utilizarea unor proiecte tip si cataloage de produse tipizate; - proiectele tip cuprind documentatii de tipizare scrise si desenate elaborate pentru realizarea de sisteme, subsiteme, subansambluri, elemente si componente de constructii si instalatii etc, cu frecventa mare de folosire si care se redacteaza la nivelul necesitatilor de executie; - cataloagele tip cuprind detalii si date pentru elemente prefabricate, precum si pentru alte elemente si detalii de constructii. Pentru constructiile executate prin metode industrializate se utilizeaza pe scara larga prefabricate tip ale elementelor de constructi sau ale unor constructii in ansamblu ceea ce asigura o serie de avantaje: - economie de timp si forta de munca in proiectare; - reducerea consumului de manopera pe santier, executia limitandu-se la operatii de montaj; - mecanizarea aproape in totalitate a proceselor de lucru; - reducerea duratei de executie; - continuitatea lucrului pe santier in tot timpul anului; - calitatea superioara a executiei datorata conditiilor industriale de realizare a elementelor prefabricate (utilaje moderne, control riguros al fazelor de fabricatie etc.); - reducerea in mare masura a consumului de material lemons (a cofrajelor); - reducerea sau suprimarea unor lucrari de executie pe santier (lucrari de instalatii, finisaje umede) etc.
Pagina - 30 -
HIDROIZOLATII LA FUNDATII SI SUBSOLURI
Cap. 4
Pagina - 31 -
1. SUBSOLURI Spaiul funcional al unei cldiri situat parial sau integral sub cota terenului amenajat formeaz subsolul unei cldiri. Execuia subsolurilor este impus n general de necesiti funcionale ca: spaii de depozitare, garaje, parcaje etc. i este condiionat de urmtorii factori: destinaia construciei, condiiile de fundare, nivelul apelor subterane etc. Din punct de vedere tehnico-economic realizarea subsolurilor ridic uneori probleme dificile n ceea ce privete asigurarea iluminrii i ventilrii naturale, a izolrii hidrofuge .a., crescnd costul construciei cu pn la 5-6 %. n zone cu un grad ridicat de seismicitate construciile multietajate trebuie ncastrate n teren pe o adncime de 1/10...1/8 din nlimea lor, n aceste situaii proiectarea subsolurilor fiind justificat. a. Iluminarea i ventilarea natural a subsolurilor Iluminarea i ventilarea natural a subsolurilor se poate face direct sau indirect. Soluiile de rezolvare a iluminrii i ventilrii pe cale direct sunt n general: o ridicarea cotei 0.00 (a pardoselii parterului) i prevederea unor ferestre deasupra nivelului trotuarului; la subsoluri locuibile nlimea ferestrei trebuie s fie de cca. 1,20 m (Fig.4.1 a);
a.
b.
Fig.4.1 Subsol cu iluminare direct o realizarea unor curi de lumin n lungul pereilor exteriori ai cldirii, care s fie prevzui cu ferestre amplasate sub nivelul trotuarului (Fig.4.1 b); curtea de lumin poate fi acoperit cu materiale transparente (n spaiile necirculabile) sau cu grtare sau chepenguri metalice (n spaiile circulabile).
Pagina - 32 -
Iluminarea indirect se poate realiza n principiu prin prevederea unor ferestre situate deasupra nivelului trotuarului i a unor goluri verticale n grosimea peretelui, care coboar de la fereastr pn la o cot adecvat sub planeul de peste subsol (Fig.4.2). b. Solutii constructive pentru subsoluri Pereii subsolurilor pot fi executai n urmtoarele variante constructive: zidrie de crmid plin cu grosimea minim de 37,5 cm pentru pereii exteriori i de 25 cm pentru cei interiori; zidrie mixt alctuit din combinaii ntre diferitele tipuri de zidrii: beton monolit i zidrie din crmid, piatr natural i beton monolit, piatr natural, beton i zidrie din crmid etc.; piatra natural i respectiv betonul sunt amplasate la exterior, n contact cu terenul; beton monolit, simplu sau armat, cu grosimea minim de 25 cm; Fig.4.2 Iluminarea indirect a subsolurilor elemente prefabricate din beton armat de 20 cm grosime, utilizate n zone cu un grad redus de seismicitate, la cldirile din panouri mari prefabricate cu maximum P+4 nivele. Sub pereii portani ai subsolului se prevd fundaii continue din beton simplu sau armat. Planeul peste subsol se execut din beton armat monolit sau din elemente prefabricate. Planeele din beton armat monolit formeaz mpreun cu pereii subsolului o cutie rigid, deosebit de eficient la transmiterea ncrcrilor de la elementele suprastructurii la teren, mai ales n zonele cu grad ridicat de seismicitate, precum i n cele cu terenuri de fundare sensibile la umezire sau contractile. 2 HIDROIZOLAII LA FUNDAII I SUBSOLURI 2.1 ACIUNEA APEI ASUPRA CONSTRUCIILOR Apa acioneaz n mod diferit asupra elementelor de construcie cu care vine n contact (Fig.4.3): Apa din precipitatii are o actiune defavorabil direct asupra elementelor suprastructurii prin splarea sau dizolvarea unor materiale, degradarea lor datorit ciclurilor repetate de nghet-dezghet, umezirea lent a unor elemente de constructie etc. Apele de suprafat actioneaz n zonele de contact direct cu elementele de constructie prin eroziune si infiltrare.
Pagina - 33 -
1-precipitaii; 2-ap de suprafa; 3-strat de pmnt impermeabil; 4- straturi permeabile la infiltraia apei; 5-zona de capilaritate saturat; 6- pnz de ap
subteran; 7-zon de acumulare a apei de
Fig.4.3 Modul de actiune a apei asupra construciilor Apele subterane, respectiv umiditatea natural a solului, acioneaz n mod diferit asupra elementelor infrastructurii dup cum acestea sunt situate deasupra sau dedesubtul nivelului lor maxim, n funcie de compoziia chimic a apelor, de caracteristicile pmntului n care este amplasat construcia, de materialele de construcie cu care apa vine n contact etc. Dup poziia relativ a elementului de construcie n raport cu nivelul maxim al apei subterane(5), acesta poate fi umezit doar prin contactul direct cu umiditatea natural a terenului sau poate fi supus presiunii hidrostatice a apei, n acest caz fiind necesare msuri speciale de alctuire i de realizare a izolaiilor hidrofuge. 2.2 TIPURI DE IZOLAII HIDROFUGE Izolaiile hidrofuge pot fi clasificate n raport cu sursa de umiditate i modul de aciune a apei, natura materialelor folosite i tehnologia de execuie. n funcie de sursa de umiditate si de modul de aciune a apei izolaiile hidrofuge se clasific astfel: o izolaii hidrofuge mpotriva umiditii naturale a terenului; o izolaii hidrofuge mpotriva apelor fr presiune hidrostatic:. o izolaii mpotriva apelor cu presiune hidrostatic. n funcie de natura materialelor utilizate, se disting urmtoarele tipuri de izolaii hidrofuge: o izolaii rigide, executate din tencuieli i betoane cu grad ridicat de impermeabilitate, aplicate pe suprafetele elementelor nepericlitate de tasri inegale. o izolaii metalice, realizate din foi din oel, plumb, aluminiu, cupru, mbinate prin lipire sau prin sudur, care se utilizeaz n cazul construciilor supuse aciunii apelor cu presiune hidrostatic; pentru protecia mpotriva coroziunii, pe foliile din oel se aplic materiale bituminoase sau se prevede un strat de protecie din beton; o izolaii bituminoase - sunt cel mai frecvent utilizate datorit eficienei lor i a costului mai redus. Hidroizolaiile bituminoase, la rndul lor, pot fi:
Pagina - 34 -
o izolaii vopsite, care sunt prevzute numai mpotriva umiditii naturale a terenului sau ca bariere de vapori la terase i se realizeaz din pelicule de bitum dizolvat n benzin , masticuri bituminoase sau suspensii de bitum filerizat; se aplic la rece sau la cald, prin vopsire, stropire sau turnare. Sunt ieftine, se execut uor i repede, dar au o elasticitate redus i se deterioreaz uor odat cu fisurarea stratului suport; o izolaii plastice (asfaltice), executate din straturi multiple de mastic bituminos care realizeaz o ap de 1,5...2,5 cm grosime. Se utilizeaz la hidroizolarea pardoselii subsolurilor mpotriva ascensiunii capilare a apei; o izolaii elastice, executate din materiale n suluri (cartonbitumat, pnz bitumat) i care sunt materialele folosite cel mai frecvent la realizarea hidroizolaiilor bituminoase. o izolaii mixte, rezultate din combinaii ale soluiilor prezentate anterior i care se aplic de regul pe tencuieli hidrofuge sau pe foi metalice. 2.3 REGULI GENERALE DE PROIECTARE A HIDROIZOLAIILOR La proiectarea i execuia izolaiilor hidrofuge trebuie s se respecte anumite recomandri i reguli menite s asigure funciunea de etanare i de protejare a construciilor mpotriva aciunii apei, astfel: ncrcrile transmise de construcie stratului de hidroizolaie trebuie s acioneze perpendicular i, pe ct posibil, s fie uniform distribuite pe suprafaa acestuia, evitndu-se astfel eforturile de ntindere i forfecare; hidroizolaia s fie presat permanent ntre dou straturi rigide, presiunea minim fiind de 1N/cm2 iar cea maxim de 50N/cm2; temperatura pe suprafata hidroizolaiei s fie cu minimum 300C sub punctul de nmuiere al bitumului, dar s nu depeasc 400C; suportul hidroizolaiei s fie rigid, plan (fr asperiti) i uscat; lucrrile de instalaii care intersecteaz hidroizolaiile s fie executate n prealabil; aplicarea foilor bitumate pe suprafetele elementelor verticale se va face de jos n sus, pe o lungime de cca. 3,00 m cu nndiri prin petrecere de 10-12 cm la capete; lucrrile de hidroizolaii se vor executa conform unui proiect n care se precizeaz: modul de aciune al apei, nivelul maxim al apelor freatice, natura i proprietile terenului de fundare, compoziia chimic a apei, caracteristicile tehnice ale materialelor utilizate, procesul tehnologic de execuie, seciuni i detalii de alctuire a hidroizolaiei etc.; hidroizolatiile se vor proteja mpotriva actiunilor climatice si a solicitrilor mecanice; hidroizolaiile nu trebuie s alctuiasc suprafee de alunecare ntre elementele de construcie sau ntre straturile componente ale acestora. n principiu, structura unei izolaii hidrofuge este alctuit din trei straturi (Fig.4.4): 1 - element de rezisten 2 strat suport (rigid, neted) 3 - hidroizolatia propriu zis 4 strat de protectie (rigid) Fig.4.4 Alctuirea de principiu a hidroizolaiei --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 35 -
Stratul suport asigur o suprafa plan prin care se evit perforarea sau ruperea izolaiei hidrofuge i se poate executa n urmtoarele soluii constructive: - prin aplicarea sa pe elementul de construcie, cnd se execut dintr-o tencuial din mortar de ciment de 1,5...3 cm grosime, bine dricuit; - prin executarea unei ape din beton, armat cu o plas din oel-beton, n cazurile n care stratul pe care se aeaz hidroizolaia are o rigiditate mai redus. Stratul hidroizolator propriu zis se execut conform prevederilor proiectului. Stratul de protecie are rolul de a preveni eventualele deteriorri ale hidroizolaiei (prin perforare, strivire, forfecare) precum i de a mpiedica desprinderea acesteia. n funcie de tipul hidroizolaiei i de poziia elementului ce se izoleaz n cadrul ansamblului construciei, stratul de protecie se poate executa din: a. ap din mortar de ciment cu grosimea de 2...3 cm, simpl sau armat; b. zidrie de crmid plin cu grosimea de 1/4 sau 1/2 crmid zidit cu mortar de ciment, la izolaii hidrofuge verticale; c. perei din beton armat (diafragme), n cazul izolaiilor hidrofuge mpotriva apelor cu presiune hidrostatic ridicat; d. plac din beton armat constructiv, la izolaiile hidrofuge orizontale ale pardoselii subsolurilor. 2.4 IZOLAII HIDROFUGE ORIZONTALE MPOTRIVA UMIDITII SOLULUI I A APELOR FR PRESIUNE HIDROSTATIC
a. Izolaii hidrofuge mpotriva umiditii solului

Elementele infrastructurii situate deasupra zonelor de ascensiune capilar a apei pot fi afectate de umiditate chiar i n cazul n care la cota respectiv nu se afl ape subterane. Protecia hidrofug a acestor elemente se realizeaz astfel: prin prevederea unui strat filtrant de pietri i a unor drenuri de-a lungul pereilor exteriori ai subsolului, pentru evitarea acumulrilor de ap n jurul cldirii ; prin realizarea unor izolaii hidrofuge orizontale deasupra soclului la cldirile fr subsol, sub pereii exteriori i interiori ai parterului; peste stratul de hidroizolaie se aplic un strat din mortar de ciment pentru protecie i pentru a preveni alunecarea pereilor (Fig.4.5 a); prin prevederea unui strat de ntrerupere a capilaritii realizat din pietri sub placa pardoselii parterului, la construciile fr subsol (Fig.4.5 a, b), respectiv a pardoselii subsolului; n funcie de importana construciei, se mai poate executa i o hidroizolaie orizontal din hrtie Kraft, aternut direct peste stratul de pietri. n situaiile caracterizate de condiii mai severe, hidroizolaia se execut din foi bitumate lipite pe o ap executat peste stratul filtrant din pietri;
Pagina - 36 -
b. a.
Fig.4.5 Hidroizolaii la cldiri fr subsol prin prevederea unei hidroizolaii orizontale la nivelul pardoselii subsolului la toti pereii interiori i exteriori, iar la nivelul parterului, numai la pereii exteriori, cu minimum 30 cm deasupra trotuarului i cu cel putin 7 cm sub faa inferioar a planeului peste subsol (Fig.4.6); prin aplicarea unei izolaii hidrofuge verticale pe toate suprafeele pereilor de subsol care vin n contact cu pmntul, pn la 30 cm deasupra nivelului terenului amenajat sau a trotuarului; izolaia se execut din materiale bituminoase protejate cu un strat rigid cu permeabilitate redus (Fig.4.7).
a.
b.
b.
Izolaii hidrofuge mpotriva apelor fr presiune hidrostatic Acest tip de hidroizolaii se execut ca bariere nentrerupte orizontale sub perei i pardoseli i verticale, pe feele exterioare ale pereilor de subsol, la construcii noi dar i pe cele interioare, n cazul unor lucrri de reabilitare a construciilor existente. Izolaiile hidrofuge orizontale se execut conform precizrilor de la pct.a.
Fig.4.6
Fig.4.7
Izolaiile hidrofuge verticale, alctuite din foi bitumate i masticuri bituminoase, se aplic fie pe pereii de rezisten, fie pe cei de protecie.
Pagina - 37 -
Izolaia hidrofug orizontal sub pardoseala subsolurilor se realizeaz din 2 straturi de carton bitumat lipite cu 3 straturi de mastic bituminos (2C+3B), stratul suport fiind o ap din beton de egalizare de 8...10 cm grosime, cu suprafaa neted. 2.5 IZOLAII HIDROFUGE MPOTRIVA APELOR CU PRESIUNE HIDROSTATIC n cazul construciilor avnd elementele infrastructurii situate sub nivelul apelor freatice sau cnd exist pericolul acumulrii apei de suprafa n jurul construciei, apa exercit o presiune distribuit, normal pe suprafaa izolatiei hidrofuge i, n cazul pereilor, proporional cu adncimea(Fig.4.8). La proiectarea izolaiei hidrofuge se au n vedere urmtoarele principii: izolaia hidrofug trebuie s fie continu pe toate suprafeele verticale i orizontale care vin n contact cu apa, formnd o incint nchis denumit cuv, care trebuie s depeasc cu cel putin 50 cm nivelul maxim al apelor subterane; presiunea p exercitat pe izolaia hidrofug i transmis de aceasta suportului, trebuie s fie echilibrat sau preluat de ctre elementele de rezisten ale infrastructurii (perei, radier); izolaia hidrofug se aplic la faa exterioar a pereilor i radierului; la interior se va aplica numai n cazul executrii unor lucrri ulterioare, la cldirile existente; cldirile se proiecteaz cu fundaii de tip radier general n cazul hidroizolaiei aplicate la exterior, pentru a se asigura c presiunile transmise terenului i tasrile sunt ct mai uniforme.
F Fig.4.8 Sistemul-cuv
Pagina - 38 -
PERETI
Cap. 5
Pagina - 39 -
1 ELEMENTE GENERALE Pereii sunt elemente de suprafa, de regul plane i verticale, cu rol de nchidere si compartimentare a cldirii pe de o parte i, pe de alt parte, de a prelua i transmite fundaiilor ncrcrile verticale i orizontale care acioneaz asupra lor. Clasificarea pereilor se poate face dup mai multe criterii: a. Dup poziia lor n ansamblul construciei, pot fi: perei exteriori, care fac parte, mpreun cu acoperiul i cu unele elemente ale infrastructurii, din subansamblul elementelor de nchidere ale cldirii (subsistemul anvelop); pereii interiori, care mpreun cu planeele alctuiesc subsistemul elementelor de compartimentare ale cldirii (sau subsistemul delimitri interioare). b. Dup rolul pe care l au n cadrul structurii de rezisten al cldirii, pereii se clasific n dou categorii: perei structurali, portani sau autoportani, care au de regul asigurate legturi reciproce de continuitate pe orizontal i vertical pentru a forma un sistem de diafragme verticale; aceti perei pot fi att exteriori ct i interiori i asigur capacitatea portant la aciunea ncrcrilor verticale i orizontale. Pereii portani preiau i ncrcri verticale de la alte elemente structurale (planee, grinzi), n timp ce pereii autoportani nu preiau alte ncrcri gravitaionale n afara greutii lor proprii, pe care o transmit terenului prin intermediul fundaiilor. Rolul lor este acela de rigidizare (contravntuire) a structurii la aciunea ncrcrilor orizontale; perei nestructurali, neportanti sau purtati, care au rol strict funcional de compartimentare sau de nchidere i sunt suportai de elementele de rezisten ale structurii (planee, grinzi etc.). Deoarece acesti pereti nu preiau incarcari de la plansee, continuitatea lor pe verticala si orizontala nu este obligatorie. c. In funcie de tehnologia utilizat la realizarea lor, pereii pot fi realizai: prin zidire, folosind pietre de zidrie diferite ca material i dimensiuni; prin turnare la faa locului (in situ), din beton simplu sau armat, dar i din pmnt cu adaosuri de argil, var, fibre organice; prin montarea sau asamblarea unor elemente prefabricate din beton armat, betoane celulare, produse ceramice, ipsos, sticl, lemn i produse derivate din lemn, azbociment (cu utilizare prohibit astzi n rile dezvoltate economic), mase plastice etc. d. Avnd n vedere materialul din care se execut, se clasific astfel: perei din lemn; perei din zidrie de piatr natural sau artificial; perei din beton i beton armat turnai monolit; perei din elemente prefabricate de beton armat; perei din alte materiale: sticl, materiale plastice, alte materiale uoare.
Pagina - 40 -
Indiferent de soluia tehnic sau tehnologic, orice alctuire a unui perete interior sau exterior trebuie s rspund unei game largi de exigene de natur tehnic, funcional i economic. n ceea ce privete pereii portani, principalele condiii tehnice i economicoorganizatorice pe care trebuie s le ndeplineasc sunt urmtoarele: rezisten i stabilitate - condiii care se refer la capacitatea pereilor de a nu depi strile limit ultime, adic: starea limit de rezisten, stabilitate, oboseal, fisurare i deformaii; durabilitate - care se refer la durata de exploatare n timp a pereilor portani, care trebuie s fie aceeai cu a celorlalte elemente structurale. Pereii exteriori mai trebuie s satisfac i condiia de durabilitate la alte aciuni, ca: diferenta de temperatura, umiditate, gelivitate, coroziune, vnt, aciunea biologic a microorganismelor etc. rezisten la foc - se refer la capacitatea pereilor de a rezista un anumit timp la aciunea focului (2...5 ore) fr a-i pierde stabilitatea sau a se deforma peste limitele admise; izolare termic, fonic i, dup caz, hidrofug, care se refer la capacitatea pereilor de a asigura condiiile de protecie i confort necesare exploatrii normale a unei cldiri; reducerea greutii construciei, care vizeaz dimensiunile pereilor (n special grosimea) i natura materialelor utilizate care s conduc la o greutate proprie ct mai redus; mobilitate, adic posibilitatea nlocuirii ulterioare a unor perei fr a afecta celelalte elemente structurale; aspect arhitectural-estetic, care se refer la aspectul general extrior i interior al cldirii, la crearea condiiilor de confort .a.; condiii economico-organizatorice, referitoare la costul investiiei, al cheltuielilor de exploatare, consumului de energie, tehnologii de executie, etc., - elemente care influeneaz alegerea soluiei constructive i a tehnologiei de execuie a pereilor, care au n general o pondere nsemnat n ansamblul construciei. 2 PEREI DIN ZIDRIE O caracteristic a pereilor realizai prin procedeul de zidire este aceea c, datorit dimensiunilor relativ mici ale pietrelor i blocurilor ce se asambleaz, volumul de munc i timp necesar pe antier este relativ mare iar greutatea lor proprie este de asemenea nsemnat. Cu toate acestea, pereii din zidrie se utilizeaz nc pe scar destul de larg datorit avantajelor pe care le prezint: tehnologia de lucru fiind relativ simpl, nu necesit mn de lucru de nalt calificare i nici utilaje deosebite; nu pune probleme de dificultate la realizarea rosturilor i la etanarea acestora; se poate repara uor n cazul degradrii; se preteaz la cldiri avnd orice form n plan; poate fi tratat conform oricrei plastici arhitecturale.
Pagina - 41 -
2.1 PERETI DIN ZIDRIE DE CRMID Piatra de zidrie utilizat la execuia pereilor este crmida plin sau cu goluri verticale (GVP). Crmizile se aeaz n rnduri i se leag ntre ele cu mortar. Rosturile orizontale de mortar, care sunt continue, au grosimea de 12 mm iar cele verticale, decalate de la un rnd la cellalt, de 10 mm. Se recomand ca zidria s se realizeze progresiv, pe toat suprafaa construciei, iar ntreruperile s se fac la o distan de cel putin 25 cm de la intersecia cu zidul cel mai apropiat Pereii portani (structurali) au grosimea minim de 1 crmid (Fig. 5.1), respectiv 25 cm sau 30 cm (zidria din blocuri ceramice). n cazul pereilor portani puternic solicitai, grosimea lor se verific prin calcul i, dac este necesar se majoreaz, putnd ajunge la 1 1/2 (Fig. 5.2) i chiar 2 crmizi grosime (respectiv 37,5 cm sau 45 cm). Pentru peretii exteriori, grosimea este determinata, in afara de conditiile de rezistenta mecanica si de asigurarea protectiei termice.
Fig. 5.1 Zidrie de 1 crmid
Fig. 5.2 Zidrie de 1 crmizi Este necesar asigurarea grosimii uniforme a rosturilor orizontale i umplerea lor cu mortar, pentru a se evita supunerea crmizilor la solicitri de ncovoiere i pentru repartizarea uniform a eforturilor ntre crmizile din rnduri succesive. Este de asemenea important eserea rosturilor verticale prin aezarea crmizilor dup anumite reguli astfel nct, n cazul eserii la fiecare rnd, un rost vertical dintr-un rnd s se gseasc n dreptul unui plin al rndurilor adiacente. eserea se poate face i la mai multe rnduri, atunci cnd solicitrile la care sunt supui pereii o permit (Fig.5.3) Fig. 5.3 Exemple de legaturi prin tesere la peretii structurali
Pagina - 42 -
Pereii alctuii din crmizi cu goluri verticale se execut prin aezarea acestora n rnduri, cu golurile n poziie vertical i eserea la fiecare rnd. La coluri, intersecii i ramificaii se respect regulile exemplificate in figuri. Pereii neportani (nestructurali) au grosimi de 1, 1/2 sau 1/4 crmid (Fig. 5.4) i se execut de regul cu eserea rosturilor verticale la fiecare rnd. Pereii nestructurali interiori, care trebuie s rspund unor exigene privind izolarea fonic, impun fie adoptarea de grosimi relativ mari (25 cm) fie aplicarea unor soluii mai complexe, cum sunt pereii dubli cu strat de aer nchis (neventilat) sau cu umplutur din materiale fonoabsorbante (Fig.5.5).
Fig. 5.4 Zidrie de si crmizi
Fig.5.5
2.2 PEREI DIN ZIDRIE CU GOLURI Zidria cu goluri se obine printr-o aezare anumit a pietrelor astfel nct n grosimea pereilor s rezulte spaii care se las neumplute sau care pot fi umplute cu materiale termoizolatoare. Avnd capacitatea portant redus, mai ales la aciuni orizontale, acest tip de zidrie se folosete numai la pereii de umplutur. a. Perei din crmid plin cu rosturi lrgite, sunt utilizai ca perei despritori i au o bun capacitate de izolare termic; se realizeaz prin dispunerea distanat a crmizilor astfel nct s rezulte rosturi verticale de 4...5 cm grosime, care se umplu cu mortar sau zgur. b. Pereii cu goluri, neumplute sau umplute cu materiale termoizolatoare, se realizeaz din doi perei longitudinali de 1/2 crmid grosime, asezai la distana de 1/2 sau 1 crmid i legai ntre ei prin diafragme transversale verticale sau orizontale (idem verticale) (Fig. 5.6).
Fig. 5.6 Pereti din zidarie cu goluri
Pagina - 43 -
Diafragmele verticale se execut la distane de 1,5...2,0 m n lungul peretelui, iar cele orizontale, realizate din legturi metalice zincate nglobate n mortar de ciment, la 5-6 rnduri de crmid. Se mai pot executa si perei din crmizi asezate pe cant. 2.3. PEREI DIN ZIDRIE ARMAT Armarea zidriei se realizeaz prin nglobarea n rosturi a unor bare din oel-beton sau a unor plase de armtur care conlucreaz cu zidria la preluarea eforturilor, mrindui capacitatea portant. n funcie de poziia armturii n rosturile de mortar, armarea zidriei poate fi fcut transversal sau longitudinal. a. Perei cu armare transversal Armatura se dispune in rosturile orizontale sau longitudinale cand armatura se dispune pe fetele laterale ale peretelui sub forma de plase (cu diametrul de 3-4 mm), carcase sau bare independente (diametrul maxim de 8 mm), legate intre ele cu agrafe sau etrieri montati in rosturile orizontale la distante de 5 sau 6 randuri pe verticala. Armatura astfel montata se tencuieste cu mortar pe baza de ciment si var (se recomanda executatrea tencuielii prin torcretare), (Fig.5.7).
Pagina - 44 -
Fig.5.7 Zidrie cu armare transversal b. Pereti cu armare longitudinal Armtura longitudinal (vertical) se confecioneaz din bare din oel-beton sau din carcase i plase care se aeaz n mod curent pe feele zidriei, legate ntre ele prin etrieri sau agrafe montate n rosturile transversale (fig.5.9). Aceast soluie constructiv cu armarea la exterior se folosete i pentru consolidarea unor perei avariai de cutremure sau tasri de fundaii. Pereii pot fi prevzui i cu armare interioar, cnd armtura se aeaz n rosturile verticale i sunt legate cu etrieri dispui n rosturile orizontale de mortar (fig.5.8).
Fig.5.8 Zidrie cu armare longitudinal la interior
Fig.5.9 Armare longitudinala la exterior --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 45 -
2.4 PEREI DIN ZIDRIE COMPLEX Zidria complex se folosete n special la cldirile amplasate n zone seismice i rezult prin ntrirea pereilor din zidrie simpl cu elemente din beton armat nglobate de tipul stlpiorilor (smburi) din beton armat (fig.5.10). Seciunea minim a acestora este de 25 x 25 cm (625 cm2), clasa minim de beton este C12/15 iar armtura este alctuit de regul din bare verticale (min. 4 12 PC 52) i etrieri 6 mm care se ndesesc n zonele de nndire ale barelor longitudinale.
Fig.5.10 Zidrie complex (confinat) 2.5 PEREI DIN ZIDRIE DE BLOCURI MICI DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT Blocurile mici de beton celular autoclavizat se folosesc la executarea pereilor interiori portani i neportani, dar nu se pot utiliza la pereii de subsol, la zidrii n mediu agresiv, la construcii amplasate n zone seismice sau la cldiri cu mai mult dect P sau P+1 niveluri (in functie de acceleratia seismica a terenului), nlimea maxim a unui nivel fiind de 3,00 m iar distana dintre pereii portani pn la 6,00 m. Grosimea minim a pereilor exteriori, pentru a satisface cerinele de izolare termic, este de 35 cm. La pereii portani se utilizeaz de regul blocuri BCA/GBN50. eserea se face la fiecare rnd, decalnd rosturile verticale cu 1/2...1/4 din lungimea blocului, dup acelai principiu ca i n cazul pereilor realizai din zidrie de crmid. Toi pereii portani de la acelai nivel al unei cldiri trebuie executai din acelai material (blocuri mici din BCA), nefiind admis utilizarea i a altor pietre de zidrie.
Pagina - 46 -
Cnd pereii despritori sau de umplutur sunt realizai din alte materiale (crmid plin, cu goluri, elemente de tip fie etc.) care au nltimea unui rnd (asiz) diferit de aceea a blocurilor din BCA, legtura ntre perei se face cu piese metalice, agrafe sau musti (fig.5.11).
Fig.5.11 mbinarea cu pereii despritori din materiale diferite Aceast soluie este valabil n principiu i pentru cazul ancorrii dintrepereii nestructurali din zidrie i elementele structurale din beton armat. 2.6 PEREI DIN BETON ARMAT TURNAT MONOLIT Pereii portani realizai din beton armat turnat monolit, cunoscui i sub denumirea generic de diafragme, sunt folosii curent ca elemente structurale pentru cldirile civile datorit urmtoarelor avantaje: capacitate portant ridicat la preluarea aciunilor verticale i orizontale , ceea ce permite utilizarea lor la cldiri cu regim de nlime relativ mare (pn la 30-40 nivele); rigiditate mare n planul lor i chiar n plan perpendicular, datorit legturilor monolite care asigur conlucrarea cu celelalte elemente structurale: durabilitate mare datorit rezistenelor ridicate ale betonului armat; permit industrializarea execuiei prin folosirea cofrajelor plane, spaiale i glisante care conduc la scurtarea termenului de execuie, asigurnd i o calitate superioar a lucrrilor, comparativ cu pereii structurali din zidrie. Pereii portani (diafragmele) din beton armat prezint ns i unele dezavantaje, cum sunt: necesitatea prevederii stratului de termoizolaie la exterior astfel nct s se evite formarea punilor termice; necesitatea prevederii unor msuri suplimentare de protecie n cazul turnrii pe timp friguros sau la temperaturi prea ridicate; volumul mare de material i manoper pentru confecionarea cofrajelor.
Pagina - 47 -
Structura pereilor portani din beton armat monolit difer n funcie de poziia acestora: a. Pereii exteriori, care trebuie s asigure i izolarea termic, sunt alctuii din dou sau trei straturi dintre care unul este stratul termoizolator. pereii portani cu structura din dou straturi (bistrat) au urmtoarea alctuire (fig.5.12 b): o un strat de rezisten din beton minimum C12/15 i grosime minim de 15 cm, dispus spre interior; o un strat termoizolator prevzut la faa exterioar, realizat din materiale rigide ca: blocuri, plci sau fii din BCA/polistiren expandat, beton cu granulit, corpuri ceramice cu goluri etc. Din punct de vedere tehnologic, stratul termoizolator se poate executa odat cu turnarea diafragmelor, prin introducerea n cofraje a materialelor termoizolante, sau ulterior, prin zidirea acestora la faa exterioar a diafragmelor. pereii portani realizati n trei straturi (tip sandwich) au urmtoarea alctuire de principiu (fig.5.12 c): o un strat de rezisten (portant) cu grosimea de 15 cm, realizat din beton obinuit, cu agregate grele, marca minim C12/15, armat cu plase sau carcase din oel-beton, amplasat spre interior; o un strat median termoizolant realizat din plci sau fii din betoane poroase uoare (BCA, beton cu agregate vegetale), polistiren expandat, spum din poliuretan sau alte materiale cu eficien deosebit n ceea ce privete izolarea termic. Grosimea acestui strat rezult din calculul la transmisia termic a elementului; o un strat exterior de protecie a termoizolaiei executat din beton armat, cu grosimea de 4,5-7 cm; legtura dintre cele dou straturi din beton armat se poate obine cu ajutorul nervurilor din beton armat, a agrafelor metalice sau cu alte mijloace constructive, n oricare dintre variante avndu-se n vedere necesitatea evitrii punilor termice.
1-strat rezisten b.a. 2-strat termoizolaie 3-strat ext. protecie (b.a.) 4-tencuial exterioar 5-barier de vapori
Fig.5.12 Alctuiri ale pereilor din b.a. monolit b. Pereii interiori portani din beton armat monolit au numai rol de rezisten i se execut dintr-un singur strat din beton marca C12/15....C25/30 (fig.5.12 a), cu grosimea determinat din condiii de rezisten i stabilitate, de rezemare a planeelor, de izolare fonic, dar de minimum 15 cm. Pentru montarea (traversarea) conductelor se las goluri realizate cu ajutorul unor piese din lemn sau metalice montate n cofraje. Detaliile constructive privind armarea pereilor portani (diafragme) din beton armat monolit sunt prezentate n Normativul CR 2-1-1.1 - 2005. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 48 -
2.7 PEREI DIN PANOURI MARI PREFABRICATE DIN BETON ARMAT Industrializarea elementelor de construcii n general i a celor utilizate la construcia de locuine n special, a caracterizat execuia blocurilor de locuine n ara noastr n deceniile 8 i 9, proiectate n marea lor majoritate din panouri mari prefabricate de perei i plansee (Proiectele tip 770, 744 etc.). Astzi aceast soluie a fost abandonat datorit unor neajunsuri majore pe care le prezint cldirile de locuit din elemente prefabricate: o monotonia faadelor; o procentul mare de puni termice - rezultatul execuiei defectuoase i a nerespectrii detaliilor din proiect, zonele de mbinare constituind punctele critice ale construciilor din elemente prefabricate; o izolarea termic insuficient, care face ca ntreg fondul astfel construit s fac obiectul unor lucrri de reabilitare, foarte costisitoare, n viitorul apropiat; Sistemul constructiv n sine, recomandabil n special la executarea construciilor industriale, prezint urmtoarele avantaje: o reducerea substanial a duratei de execuie; o posibilitatea asigurrii continuitii operaiilor pe antier; o calitatea superioar a elementelor obinute prin procesul de prefabricare fa de cele executate monolit; o consum redus de cofraje; o reducearea manoperei pe antier etc. nlimea panourilor mari prefabricate pentru perei este egal cu nlimea de nivel iar lungimea lor acoper dimensiunile n plan ale unei camere (Fig.5.13). Panourile de perei exteriori sunt proiectate pentru a prelua aciunile gravitaionale i orizontale, n variante constructive care se adopt n funcie de poziia i de rolul lor n cadrul structurii de rezisten a construciei.
Fig.5.13 Cldire cu structura din panouri mari prefabricate din b.a. 1 panou de perete exterior 2 - panou de perete interior transversal 3- panou de perete interior longitudinal 4 panou de planseu 5 zona de imbinare a panourilor
Pagina - 49 -
a. Panouri mari prefabricate pentru perei portani exteriori Aceste elemente trebuie s asigure, pe lng capacitatea portant i stabilitatea construciei i condiiile de izolare termic. n acest scop, panourile se realizeaz n urmtoarele variantele bistrat sau tristrat (sandwich) prezentate n principiu n Fig.5.14.
Fig.5.14 Alctuirea panourilor de perei exteriori Legtura dintre cele dou straturi de beton armat (marca minim C16/20) se realizeaz cu agrafe din oel INOX sau cu alte sisteme de legtur, astfel nct s se evite pe ct posibil formarea punilor termice. Stratul de termoizolaie se proiecteaz din materiale rigide (BCA) n cazul panourilor bistrat i din materiale termoizolante cu eficien sporit n cazul celor cu structur sandwich. Pe faa cald a termoizolaiei se prevede de regul un strat impermeabil la vapori, denumit barier de vapori. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 50 -
Fig.5.15 Detalii panouri de perei exteriori cu goluri
Fig.5.16 Detaliu panou de perete exterior fara goluri
b. Panouri mari prefabricate pentru perei portani interiori n acest caz panourile au structura monostrat din beton marca minim C16/20 20 i cu grosimea variabil n funcie de regimul de nlime al cldirii. Grosimea minim este de 15 cm pentru cldiri avnd pn la P+4 nivele i crete cu un multiplu de 2 cm, corespunztor creterii numrului de nivele, n vederea asigurrii capacitii portante i stabilitii generale. Panourile de perei portani interiori se realizeaz pline sau cu goluri pentru ui. Pentru preluarea eforturilor provenite din aciunea ncrcrilor orizontale, panourile sunt prevzute pe contur cu amprente de forme i dimensiuni diferite (Fig.5.15, 5.16). Detalii privind mbinrile panourilor de perei portani sunt prezentate n Fig.5.17.
Pagina - 51 -
c. Panouri mari prefabricate pentru perei despritori Dei pe scar mai redus, s-au folosit i panouri prefabricate din beton armat pentru perei despritori, a cror grosime este de 6 cm iar nlimea lor este egal cu nlimea util de nivel: hutil=hethplanseu Lungimea este astfel stabilit nct panoul s realizeze un perete ntreg.
Fig.5.17 Detalii de mbinare ntre panourile prefabricate din b.a. a...c panouri exterioare d...f panouri interioare 2.8 PEREI DESPRITORI DIN ELEMENTE PREFABRICATE DE TIP PLACI placi de ipsos - aceti perei sunt alcatuiti din schelet (lemn sau metal-profil economic) dublu sau simplu si placi din ipsos-carton pe cele doua fete. Izolatia se introduce in spatiul interior. Acesti pereti despartitori au greutate redusa, productivitate marita, timp scurt de executie, montaj simplu si usor asigura flexibilitate functional (Fig. 5.18) placi de sticla - acesti pereti se pot realiza din placi presate din sticla ( tip Nevada) si din geam profilat. Peretii din placi presate din sticla se executa dintr-un strat sau din doua straturi de placi presate cu un strat de aer. Placile presate se zidesc cu mortar de ciment in randuri orizontale, dispuse pe muchie, cu rosturile verticale in prelungire. Peretii se consolideaza prin inglobarea, in rosturile orizontale si verticale, a unor bare din otelbeton. In timpul executiei, se acorda o deosebita atentie aplicarii stratului de mortar, pentru a se evita contactul direct intre placile din sticla si barele de otel. (Fig. 5.19) placi de beton celular autoclavizat (Fig. 5.20) placi ceramice au forme si dimensiuni diferite. Pentru placile cu margimile profilate se recomanda folosirea unui mortar adeziv in rosturi subtiri, care permite finisarea suprafetelor numai prin gletuire. (Fig. 5.21)
Pagina - 52 -
Fig.5.18 Pereti despartitori din placi de ipsos
Fig.5.19 Pereti despartitori din placi de sticla Fig.5.20 Pereti despartitori din placi de BCA
Fig.5.21 Pereti despartitori din placi ceramice
Pagina - 53 -
2.9 PEREI DESPRITORI DIN ELEMENTE PREFABRICATE DE TIP FASII Aceti perei se execut prin dispunerea alturat, n poziie vertical, a elementelor prefabricate a cror nlime acoper nlimea util de nivel. Tipurile de materiale utilizate sunt: fii din ipsos, pline, cu goluri rotunde sau de tip fagure (fig.5.22 a); fii din beton celular autoclavizat (fig.5.22 b); fii din produse din lemn (fig.5.22 c,d,e,f); fii din materiale plastice (fig.5.22 i, j, k); fii din profile de sticl (fig.5.22 l) s.a. (fig.5.22 g,h)
Fig.5.22 Tipuri de panouri de perei despritori
Pagina - 54 -
Rezolvarea din punct de vedere constructiv a mbinrilor dintre fii i fixarea de tavan i de pardoseal sau de planeul brut trebuie s asigure preluarea aciunilor orizontale accidentale (ocuri) i s le transmit, amortizate, elementelor structurale. Din acest motiv mbinarea de la partea superioar a fiilor este elastic iar cea de la partea inferioar este rigid, realizat prin mpnare. 2.10 PEREI EXTERIORI UORI n aceast categorie de elemente sunt considerai pereii purtai uori i foarte uori (500...1500 N/m2), subiri, nesubordonai structurii de rezisten din punct de vedere dimensional, ei putnd s acopere faada pe nlimea unuia sau a mai multor nivele. Cei mai reprezentativi sunt asa numiii perei-cortin, la care se adaug i alte tipuri de soluii, mai puin uzuale (panouri uoare de faad, faade semi-cortin etc.
Fig.5.23 Perei-cortin
Pereii-cortin au un schelet propriu, din lemn, oel sau aluminiu, pe care sunt fixate elementele de umplutur opace sau vitrate (fig.5.23). Structura elementelor opace este multistrat iar la alctuirea lor s-au avut n vedere att posibilitatea de demontare i nlocuire rapid, ct i prevederea unor straturi exterioare lavabile care s nu necesite finisaje i nici refaceri periodice. Stratul median termoizolant se execut de regul din materiale de nalt performan de tip polistiren celular, spum de poliuretan, vat mineral etc. Straturile extreme sunt realizate din plci subiri din diferite materiale, etane la aciunea vaporilor i a apei (tabl plan, nervurat sau cutat din oel INOX sau din aluminiu.
Pagina - 55 -
Fig.5.24 Detalii perei-cortin Panourile de nchidere opace i vitrate sunt montate pe scheletul-suport de greutate redus care, la rndul su este fixat pe elementele structurale ale cldirii (planee, perei, stlpi). Scheletul este format din elemente verticale (montani) i orizontale (rigle), n diferite alctuiri i sisteme de prindere. ntreaga faad astfel alctuit transmite structurii cldirii pe lng greutatea sa proprie i efectul aciunii directe a vntului. n plus, scheletul propriu zis al faadei-cortin trebuie s asigure: - posibilitatea deformrii libere (dilataii i contracii) a elementelor proprii; - nlocuirea fr dificultate a unor elemente componente; - o asamblare simpl, sigur i durabil; - etaneitatea rosturilor i a mbinrilor. Aproape n exclusivitate, rosturile se nchid cu faluri, baghete i materiale de etanare adecvate. ntre elementele scheletului-suport i panourile de nchidere se prevd materiale elastice care s permit asigurarea condiiilor precizate mai sus.
Pagina - 56 -
Pagina - 57 -
Pagina - 58 -
Pagina - 59 -
Pagina - 60 -
Pagina - 61 -
Pagina - 62 -
PLANSEE
Cap. 6
Pagina - 63 -
1 GENERALITI Planeele sunt elemente de suprafa plane, orizontale sau, mai rar, inclinate, care compartimenteaz cldirea pe vertical avnd rol de separaie interioar ntre nivele (planeele curente) sau de nchidere, delimitnd mediul interior de cel exterior sau de spaiile nenclzite (planee-teras, planee de pod, planee peste spaii reci). Din punct de vedere structural, planeele pot fi considerate ca sisteme alctuite din componente cu funciuni diverse: elementul portant care asigur rezistena mecanic i rigiditatea n plan orizontal; elemente de finisaj i de izolare termic, fonic, hidrofug, dup caz. Indiferent de tipul lor, planeele trebuie astfel concepute inct s satisfac o gam larg de exigene de natur tehnic, funcional i economic. Exigenele tehnice se refer la: - rezistena i stabilitatea la strile limit ultime; - rezistena i stabilitatea la strile limit ale exploatrii normale; - rezistena la foc; - durabilitate. Exigenele funcionale privesc confortul higrotermic i acustic precum i asigurarea etaneittii. Exigenele economice au n vedere adoptarea unor soluii constructive eficiente n ceea ce privete reducerea greutii proprii a consumurilor specifice i a posibilitilor de industrializare a execuiei. Clasificarea planeelor poate fi fcut dup mai multe criterii: a. Dup funcia i poziia lor n cldire, planeele pot fi grupate astfel: planee peste ultimul nivel : planee de pod, planee-teras; planee intermediare, situate ntre nivelele curente; planee peste spaii nenclzite (peste subsol, ganguri, pasaje); planee cu funciuni speciale: planee carosabile, piste pentru avioane, i helicoptere etc. b. Dup rolul pe care l indeplinesc n cadrul structurii de rezisten a cldirii, planeele se mpart n: planee care alctuiesc diafragme orizontale rigide i asigur conlucrarea elementelor structurale la preluarea aciunilor orizontale (vnt, seism); planee care alctuiesc diafragme orizontale nerigide, datorit legturilor dintre elementele componente sau dintre acestea i elementele portante verticale ale cldirii. c. Dup materialele din care se execut elementele principale de rezisten, planeele se clasific n: planee cu grinzi din lemn; planee cu boli din zidrie; planee din beton armat; planee cu grinzi metalice; planee ceramice .a. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 64 -
d. Sub aspectul combustibilitii , planeele pot fi: incombustibile, (planeele din beton armat cu grosimea plcii de minimum 5 cm, planeele cu grinzi metalice i elemente de umplututr incombustibile); semicombustibile (planee din lemn protejate cu tencuial pe ipci i trestie, cu grosimea tencuielii de minimum 5 cm; combustibile (planee din lemn neprotejate). Durabilitatea planeelor se asigur prin alegerea judicioas a materialelor utilizate i a soluiei de protejare i finisare, n scopul obinerii unor condiii favorabile de exploatare pe durata existenei construciei. 2 PLANEE CU GRINZI DIN LEMN Planeele cu grinzi din lemn au n prezent un domeniu limitat de utilizare (la construcii cu caracter turistic sau tradiional, la cldiri de mic importan amplasate n mediul rural i la anumite construcii provizorii), datorit faptului c lemnul este un material deficitar care poate fi valorificat superior prin prelucrare industrial i manual. Avantajele pe care le prezint planeele din lemn sunt: greutatea proprie redus; execuia simpl; posibilitile largi de tratare arhitectural a tavanului; izolare termic i fonic bun etc. Planeele din lemn au ins i o serie de dezavantaje: durabilitate redus; consum mare de material lemnos; rigiditate sczut n planul lor, mai ales la incrcri laterale s.a. Structura planeelor din lemn este format din grinzi i elemente de umplutur. Grinzile constituie elementele principale de rezisten ale planeului care preiau i transmit reazemelor incrcrile gravitaionale i laterale aferente. Grinzile pot fi repartizate i orientate n plan dup cum urmeaz: pe o singur direcie, paralel cu latura scurt a suprafeei acoperite (Fig.6.1); la deschideri mici (1...2 m), grinzile se pot monta alturat, fr elemente de umplutur (Fig.6.2); dup dou direcii , cu grinzi principale i grinzi secundare (Fig.6.1); pentru a reduce deschiderea grinzilor principale n cazurile n care aceasta depete 6 m, se prevd stlpi ca reazeme intermediare.
Fig.6.1
Pagina - 65 -
Fig.6.2 1 - material de umplutura (zgura, cenusa, deseuri ceramice etc.) 2 dulapi asezati alaturat, solidarizati cu n cazul grinzilor secundare, sau cnd grinzile aparin unui plane cu grinzi dispuse dup o singur direcie, distana dintre ele este de 70...90 cm, n funcie de deschidere. Grinzile se confecioneaz de regul din lemn de rinoase i mai rar din lemn de foioase. Se folosete lemnul rotund, cioplitura, lemnul semiecarisat sau ecarisat. Din punct de vedere economic, sunt raionale - i deci avantajoase - seciunile cu un raport mare ntre inlime i lime (h/b), realizabile ca grinzi cu seciune compus (dulapi alturai solidarizai prin cuie, 2-3 grinzi suprapuse mbinate cu pene etc.) i utilizate la deschideri mari, de 6...12 m. Elementele de umplutur inchid spaiul dintre grinzi i pot fi proiectate n diferite variante constructive care genereaz totodat diversele tipuri de planee. La construcii provizorii, depozite, magazii, planeul poate fi realizat numai din grinzi i din duumeaua executat din dulapi (Fig.6.3). Pentru deschideri mici i incrcri reduse, n locul grinzilor pot fi utilizai ca elemente portante i dulapii din lemn aezati alturat, fr elemente de umplutur. Fig.6.3 n mod obinuit, planeele curente ale cldirilor de locuit sunt alctuite din grinzi, podin de rezisten, materiale de umplutur cu rol de izolare fonic i termic, precum i elemente de finisaj (pardoseal. tavan). Principalele tipuri constructive ale planeelor din lemn sunt prezentate n Fig.6.46.8.
Fig.6.4
Fig.6.5, 6.6 1 grinzi; 2 podina; 3 - tavan din scanduri asezate alaturat, batute in cuie pe sipci; 4 - sipci 2,4 x 2,4 cm
Fig.6.7, 6.8
Pagina - 66 -
Ca elemente de umplutur (ntre grinzi) se mai pot folosi plci, corpuri de umplutur cu goluri, plefabricate din ipsos sau beton uor. O bun izolare fonic i termic se poate obine realiznd planee duble (Fig.6.9).
Fig.6.9 Pentru asigurarea durabilitii elementelor din lemn, se face protejarea acestora cu substane ignifuge, antiseptice i hidrofuge. Capetele grinzilor se monteaz pe pereii portani n lcauri prevzute cu spaii de aer ventilat (Fig.6.10) pentru a feri grinda de umiditatea tehnologic a peretelui. n plus, pe o lungime de 40...50 cm capetele grinzilor sunt tratate antiseptic i hidrofug.
Fig.6.10
Pe pereii portani interiori grinzile reazem cap la cap. n dreptul courilor de fum, grinzile reazem pe o grind-jug. Pentru asigurarea rigiditii planeului n plan orizontal, grinzile se ancoreaz n pereii portani prin intermediul unor piese metalice sub form de ancore, respectiv diagonale din oel lat sau din lemn (Fig.6.11). n regiunile seismice, grinzile se ancoreaz n centurile din beton armat pe care reazem.
Fig.6.11
Pagina - 67 -
3. PLANEE DIN BOLI DE ZIDRIE Aceste planee nu se mai utilizeaz n prezent dect n cazuri exceptionale (restaurarea unor construcii monumentale) deoarece nu prezint performane mecanice i economice satisfctoare. Elementul principal de rezisten este bolta cilindric sau cu dubl curbur, de diverse forme i alctuiri constructive (Fig.6.12). Bolile cilindrice se execut din zidrie de crmid obinuit sau din crmid special sub form de pan, sau din blocuri (bolari) de piatr natural. Grosimea bolii se determin prin calcul, n funcie de deschideri i de valoarea incrcrilor. Grosimea lor poate fi constant pe toat deschiderea, 1 crmid grosime sau mai mult, respectiv neuniform, mai redus n zona central i mai groas spre nateri (Fig.?), unde solicitrile sunt mai mari. La deschideri mari (5...6 m) bolile se rigidizeaz transversal cu arce executate din zidrie la intervale de 3...4 m. Arcele reazem fie pe pereii portani marginali, fie pe contrafori (dezvoltri locale ale seciunii pereilor din zidrie). Cofrajul din lemn pe care se execut bolta din zidrie are o alctuire mai complex (Fig.13) i este format din urmtoarele elemente: cintre dispuse la distane de 0,6...1,0 m, care sunt executate din scnduri tiate i asamblate dup forma intradosului bolii; Fig.6.12 o manta (astereal) din scnduri de 2,4...2,8 cm grosime, susinut de cintre; popi care susin cintrele prin intermediul unor grinzi longitudinale (longrine) executate din dulapi; contravntuiri executate din scnduri sau dulapi n plan vertical, transversal i longitudinal, ntre popi. ntre cintre i grinzile longitudinale sunt introduse pene care asigur decofrarea ansamblului manta-cintre. Una dintre solutiile constructive privind alctuirea bolilor la nateri (ingrosare), n vederea prelurii componentelor orizontale ale reaciunilor (mpingeri) poate fi identificata n Fig.6.13. Fig.6.13
Pagina - 68 -
4. PLANEE DIN BETON ARMAT MONOLIT Planeele din beton armat, n general, sunt astzi cel mai frecvent utilizate, datorit performanelor pe care le prezint: capacitate portant ridicat; bun comportare la aciunea incrcrilor orizontale, asigurnd n acelai timp i o bun rigiditate de ansamblu a structurii; posibilitatea de a avea orice form n plan, pentru orice distribuie a elementelor structurale verticale (stlpi, perei); durabilitate mare; cheltuieli reduse de ntreinere; incombustibilitate s.a. Planeele din beton armat monolit se realizeaz integral pe antier prin turnarea lor n pozitia definitiv de exploatare. Avantajul monolitismului const n asigurarea continuitii elementelor componente ale planeului i a bunei conlucrri cu elementele verticale portante. Din punct de vedere structural, planeele se pot realiza numai din plci, sau din plci i grinzi dispuse pe una sau dou direcii, cu sau fr reazeme intermediare (stlpi), n funcie de mrimea deschiderilor i de valoarea incrcrilor. Planeele cu plci se utilizeaz la cldiri cu structura de tip fagure (cu compartimentare deas) sau din cadre, avnd deschideri i travei de dimensiuni relativ reduse (suprafaa unei trame nu depete 25...30 mp). Plcile se armeaz pe una sau dou direcii, n functie de raportul dintre dimensiunile lor n plan. Planee din plci i grinzi (Fig.6.14) se proiecteaz n cazurile n care suprafaa pe care o acoper depete anumite valori maxime recomandabile sau dimensiunile sale n plan au valori de peste 5...6 m. In funcie de aceste dimensiuni i de intensitatea incrcrilor, rezult planee cu urmtoarele forme constructive: planee cu grinzi dispuse pe o singur direcie; planee cu grinzi principale i secundare (dispuse pe dou direcii); planee cu grinzi principale i grinzi secundare, cu reazeme intermediare (stlpi).
Fig.6.14
Pagina - 69 -
Planee cu nervuri dese, dispuse dup una sau dou direcii (Fig.6.15) n funcie de raportul dntre cele dou dimensiuni ale suprafeei pe care o acoper; spaiul dintre nervuri poate fi completat cu corpuri de umplutur din beton uor, ceramice sau din lemn. Grosimea minim a plcii este de 3 cm n cazul planeelor cu corpuri de umplutur; limea minim a nervurilor este de 6 cm iar inlimea lor, de cca.(1/20...1/25)li, unde li este deschiderea nervurii. Fig.6.15 Planeele casetate (sau planee pe reele de grinzi, Fig.6.16) sunt alctuite din grinzi dispuse de regul dup dou direcii ortogonale n plan, paralele sau oblice fa de marginile suprafeei pe care o acoper. Distana dintre grinzi este de 0,70...2,0 m. Fig.6.16
Fig.6.17 Planee fr grinzi, din categoria crora fac parte planeele-ciuperci i planeele-dal (Fig.6.17), sunt alctuite din plci plane din beton armat rezemate pe stlpi prin intermediul unui capitel (planeele-ciuperci) sau direct (planeeledal). Acest tip de planee se comport din punct de vedere mecanic ca un sistem spaial alctuit din fii ale dalei dup cele dou direcii i irurile de stlpi aferente, reeaua de fsii din dreptul reazemelor fiind mai solicitat dect suprafeele din cmp pe care le delimiteaz. Grosimea plcii rezult n funcie de distana dintre stlpi [respectiv hp=(1/32...1/35)l ], fiind de --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 70 -
minimum 12...13 cm la planeele-ciuperci curente i de 14 cm la planeele-dal. Pentru reducerea incrcrii provenite din greutatea proprie, n cazul planeelor-dal se pot ingloba n grosimea plcii corpuri de umplutur prefabricate din materiale ceramice sau din beton uor, rezultnd planee-dal cu nervuri. 5 PLANEE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DE BETON ARMAT Tendina general manifestat n domeniul industrializrii construciilor i, implicit, a tipizrii elementelor de construcii n ultimele decenii a condus la dezvoltarea rapid a diferitelor soluii constructive pentru planee. 5.1 PLANEE CU GRINZI I ELEMENTE DE UMPLUTUR Aceste planee se realizeaz din grinzi prefabricate de beton armat rezemate pe pereii portani sau pe riglele cadrelor. Elementele de umplutur se aeaz ntre grinzi, rezemnd pe acestea. In Fig.6.18 este prezentat alctuirea planeelor tip TCB utilizate n ara noastr, cu detalii constructive n Fig.6.19.
Fig.6.18
Fig.6.19
Pagina - 71 -
Grinzile se execut din beton armat de clas minim Bc 20 sau din beton precomprimat. nlimea lor este de minimum (1/20...1/25)l, iar deschiderea este cuprins ntre 3,0 i 6,0 m pentru grinzile din beton armat i de 7,0...9,0 m pentru cele din beton precomprimat. n cazul construciilor amplasate n regiuni seismice sau al incrcrilor aplicate concentrat, este suficient s se prevad turnarea unui strat din beton armat peste grinzi i elementele de umplutur (suprabetonare), asigurndu-se astfel continuitatea, o mai bun rigiditate a planeului la incrcri laterale i o repartizare mai avantajoas a incrcrilor verticale concentrate. Elementele de umplutur pot fi proiectate din: corpuri de umplutur ceramice sau din beton uor, cu goluri, avnd de regul inlimea egal cu a grinzilor i greutatea de maximum 40 kg, astfel inct s poat fi manipulate de ctre un singur muncitor; plci ceramice sau din beton armat, aezate la partea superioar sau/i la partea inferioar a grinzilor, obinndu-se planee cu o singur fa plan i respectiv cu ambele fee plane. Legtura dintre grinzile prefabricate i pereii portani este asigurat prin intermediul centurilor din beton armat (Fig.19) executate perimetral. 5.2 PLANEE DIN GRINZI AEZATE ALTURAT Planeele care se obin prin aezarea alturat a grinzilor pot fi utilizate la cldirile administrative, social-culturale i industriale, la deschideri i incrcri cu valori mai ridicate. Grinzile dispuse alturat au sectiuni transversale de diferite forme: T, I, L, U, sau chesonate i sunt realizate din beton armat sau beton precomprimat (pentru deschideri mari), Fig.6.20. Fig.6.20 5.3 PLANEE DIN FII I CHESOANE Sunt planee integral prefabricate, rezultate prin dispunerea alturat a unor elemente de un singur tip: fii sau chesoane, solidarizate att ntre ele ct i cu elementele de reazem (perei portani, rigle de cadru). a. Fiile se execut din beton armat, cu agregate grele sau uoare, neprecomprimat sau precomprimat, de regul cu seciuni prevzute cu goluri rotunde sau de alt form. Fiile din beton armat, cu goluri rotunde, se execut n dou variante: neprecomprimate, pentru cldirile de locuit, sau precomprimate - pentru cldiri administrative, industriale etc. Seciunea fiilor este dreptunghiular, ambele fee sunt plane iar golurile longitudinale au rolul de a contribui la reducerea greutii proprii i implicit a volumului de beton. Betonul utilizat este de marc superioar (minimum Bc 25) i incrcrile pentru care sunt dimensionate variaz ntre 300 i 600 daN/mp pentru elementele neprecomprimate i pn la 1000 daN/mp pentru cele precomprimate. Grosimea fiilor este de 14 cm, 19 cm sau 22 cm n funcie de deschidere iar dimensiunile n plan sunt modulate. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 72 -
Creterea gradului de monolitism i deci a rigiditii planeului se obtine prin monolitizarea fiilor ntre ele, att n lungul lor ct i la capete prin intermediul centurilor din beton armat (Fig.6.21) i, n cazul construciilor amplasate n regiuni seismice, prin prevederea unei suprabetonri de minimum 4 cm grosime.
Fig.6.21 Fiile din beton celular autoclavizat tipizate, se utilizeaz n ara noastr pentru planee intermediare la construcii avnd maximum P+1 nivele, precum i la planee peste ultimul nivel, n condiiile n care umiditatea relativ a aerului din interior nu depete 60%. n sens longitudinal, fiile adiacente se monolitizeaz prin umplerea rosturilor dintre ele cu beton marca minim Bc 15 cu agregate mrunte, prevzndu-se cte o bar 12 n fiecare rost. La construciile civile se utilizeaz fii cu lungimi modulate, ntre 1,80 m i 6,0 m, cu limea de 60 cm i inlimea de 20...25 cm. b. Chesoanele sunt elemente prefabricate din beton armat prevzute cu nervuri longitudinale i transversale, acoperite cu o plac avnd grosimea de minimum 3 cm. Chesoanele se utilizeaz la acoperiurile halelor industriale, iar dimensiunile lor sunt tipizate (modulate): lungimea variaz n limita a 3,0...12,0 m; ltimea este de 1,5...3,0 m. Pentru deschiderile de 12, 15 i 18 m se execut chesoane din beton armat precomprimat. Acest tip de planee, capabile s preia incrcri gravitaionale de valori ridicate, nu se utilizeaz de regul n alctuirea cldirilor civile. 5.4 PLANEE DIN PANOURI MARI I SEMIPANOURI Panourile mari i semipanourile prefabricate din beton armat elimin majoritatea dezavantajelor pe care le prezint planeele din elemente separate de tip grind sau fie i anume: consumul mare de manoper la montaj i monolitizare; necesitatea utilizrii unei cantiti suplimentare de beton pentru monolitizri i, acolo unde este cazul, pentru suprabetonare; fisurarea n timp a tencuielii pe linia rosturilor dintre elementele prefabricate etc.
Pagina - 73 -
n plus, folosirea panourilor mari asigur un ritm rapid de execuie prin eliminarea unui volum important de lucrri de manipulare, monolitizare i finisare, specifice planeelor realizate din elemente prefabricate de dimensiuni mai mici. Panourile mari de plane au suprafete de 10...20 mp, greutatea pn la 5 tone (de regul) dar care poate fi depit n cazuri s peciale (ex: construcii unicat). Fig.6.22 Sistemele constructive n care se execut sunt: panouri pline, cu grosimea de 10...14 cm; panouri din plci cu nervuri drepte sau intoarse; panouri tip dal cu goluri; panouri din blocuri ceramice
Curent sunt folosite panourile pline, cu sau fr amprente pe contur. Suprafaa delimitat de elementele verticale portante (perei portani, diafragme din b.a., rigle de cadru), este acoperit fie de un singur panou, fie de dou semipanouri prefabricate de plane alturate (Fig.6.22). Panourile i semipanourile profilate pe contur se utilizeaz atunci cnd reazemele sunt constituite din perei portanti din zidrie sau din panouri mari prefabricate din beton armat; panourile de plane adiacente se monolitizeaz prin turnarea unor centuri din beton armat care umplu i alveolele de pe contur. In cazul rezemrii pe diafragme din beton armat monolit, grosimea acestora nu poate asigura rezemarea, chiar i local, a panourilor de planeu (deoarece este necesar asigurarea continuittii armturilor verticale), astfel inct trebuie utilizate panourile si semipanourile cu marginile drepte, retrase de la faa diafragmelor. Continuitatea pe reazeme a planeelor n acest caz se asigur prin intermediul unor bucle de armtur petrecute, sau cu musti mbinate prin suprapunere i sudate, care sunt nglobate n centurile de monolitizare. In cazul construciilor cu diafragme din beton armat monolit turnate n cofraje glisante, pentru rezemarea planeelor (care se realizeaz ulterior executrii diafragmelor) se prevd goluri corespunztoare, repartizate ct mai uniform care traverseaz ntreaga grosime a diafragmei.
Pagina - 74 -
Sprijinirea provizorie a panourilor de planeu se face pe popi sau console prinse de perete, iar cea definitiv prin intermediul centurii perimetrale din beton armat monolit. 5.5 PLANEE PARIAL PREFABRICATE Una dintre soluiile constructive relativ mai recente o constituie planeele cu predal i suprabetonare (planee mixte), care prezint avantajul eliminrii aproape n totalitate a cofrajului, creind n acelai timp un ansamblu rigid cu o comportare mecanic comparabil cu aceea a planeelor din beton armat monolit. Domeniul de utilizare al acestui tip de planee: hoeluri, supermagazine, spitale s.a.+ in general acolo unde trebuie acoperite suprafee de dimensiuni mai mari. Planeele cu predal si suprabetonare sunt formate din dou straturi: predala propriu zis sau elementul prefabricat care formeaz intradosul planeului, constituind n celasi timp cofrajul pentru stratul superior i care conine armtura necesar la partea inferioar a plcii; grosimea ei este de 5...7 cm i poate acoperi o suprafa de maximum 25...30 mp; suprabetonarea general, n grosime de 6...20 cm, executat din beton armat monolit de marc superioar. Betonul turnat monolit n suprabetonare preia eforturile de compresiune din cmp iar armtura prevzut la partea superioar n dreptul reazemlor preia eforturile de intindere din aceste zone. Conlucrarea dintre predal i suprabetonare este asigurat fie prin armturi sub fom de bucle fie cu ajutorul unor carcase din oel-beton sub form de grinzi cu zbrele inglobate parial n predal i partial n stratul de suprabetonare. 6 PLANEE CU GRINZI METALICE Sunt folosite raional la construcii industriale solicitate la incrcri mari i la vibraii, la cldiri multietajate cu stuctur metalic i la construciile de birouri sau magazine cu travei i deschideri foarte mari. n prezent se folosesc mai rar, oelul fiind un material costisitor cu un volum ridicat de energie nglobat. Planeele cu grinzi metalice satisfac exigenele de rezisten i stabilitate, datorit performanelor mecanice foarte bune ale oelului; au o comportare bun la intindere i compresiune i satisfac de asemenea cerinele privind durabilitatea, cu exceptia mediilor umede n care este necesar protecia mpotriva coroziunii. Gradul de rezisten la foc este ins mai sczut, mai ales n cazul n care metalul nu este protejat. Datorit rigiditii mai reduse n planul lor, aceste planee nu pot fi considerate ca aibe (nedeformabile n planul lor) i nu sunt recomandate n regiuni seismice. Planeele cu grinzi metalice sunt alctuite din grinzi, ca pricipale elemente de rezisten i elemente de umplutur de diverse tipuri. Grinzile metalice pot fi executate din diferite produse (Fig.6.236.25) ca: profile laminate, profile din tabl indoit la rece, grinzi cu zbrele din oel-beton sudate pe tlpi din profile laminate etc. Rezemarea grinzilor metalice se face direct pe peretele de rezisten atunci cnd incrcrile transmise nu depesc capacitatea portant la strivire a zidriei. Fig.6.23 --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 75 -
n cazul unor incrcri locale mari, rezemarea grinzilor se face prin intermediul unor plci metalice de repartiie, cuzinei sau centuri din beton armat. Pentru o mai bun legtur cu peretele de reazem, la capetele grinzilor se prevd ancore din platbande sudate sau prinse cu uruburi de inima grinzilor i fixate la faa zidului cu o pies de blocare.
Fig.6.24, 6.25 n cazul cel mai frecvent ntlnit, cel al planeelor cu grinzile dispuse dup o singur direcie, grinzile se aeaz paralel cu direcia laturii scurte a incperii la o distan interax de 1...3 m, n funcie de incrcri i de natura materialului din care sunt executate elementele de umplutur. Elementele de umplutur ale planeului, care pot fi de diverse tipuri, determin clasificarea planeelor cu grinzi metalice n urmtoarele categorii: planee cu bolisoare din zidrie de crmid sau din beton armat monolit; planee cu plci din beton armat monolit la partea superioar sau la partea inferioar a grinzilor; planee cu plcue prefabricate din beton, beton armat, ipsos, ceramic, pline sau cu goluri, la partea superioar, inferioar sau ambele. a. Planeele cu bolioare din zidrie de crmid sau din beton armat monolit, sunt formate din grinzi aezate la distane de 1,5...2,5 m i bolioare rezemate pe talpa inferioar a grinzilor. Pentru preluarea mpingerilor care acioneaz asupra grinzilor de margine, se prevd tirani 12...16 mm la nivelul tlpilor superioare, dispui n plan la distane de 2,0...2,5 m. b. Planeele cu plci sunt realizate prin turnarea unor plci din beton monolit simplu sau armat la partea superioar sau inferioar a grinzilor metalice; distana dintre grinzi este de 1,0...1,5 m n cazul plcilor din beton simplu i de 2,5...3,0 m n cazul plcilor din beton armat. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton este asigurat cu ajutorul unor musti din oel-beton sudate de talpa grinzii i inglobate n plac. La deschideri mari, placa se toarn pe un element rigid (de exemplu tabl cutat) sau profile din tabl indoit la rece. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 76 -
Cnd grinzile planeului sunt executate din profile de tabl indoit la rece, inlimea lor relativ mare permite amplasarea n grosimea planeului a unor instalaii electrice, de ventilare, aer condiionat .a. 7. PLANSEE CERAMICE Planseele ceramice sunt formate din corpuri ceramice cu goluri asezate sub forma de fasii paralele cu latura scurta a suprafetei de acoperit, sustinute de o retea de nervuri din beton armat monolit, solidarizate cu centurile perimetrale si cu o suprabetonare de 35 cm grosime (Fig.6.26, 6.27). Pe durata executiei, intreaga platforma pe care se executa planseul este sustinuta de un esafodaj din lemn sau metalic.Acest tip de planseu se poate executa si in plan inclinat, in unele cazuri in care este utilizat ca acoperis la mansarde. Fig.6.26 Fig.6.27
Pagina - 77 -
SCARI
Cap. 7
Pagina - 78 -
1. NOTIUNI GENERALE 1.1 DEFINITIE, ROL, CLASIFICARE Scarile sunt elemente structurale, care asigura circulatia pe verticala intre diferitele niveluri (etaje) ale constructiei, cat si din exterior in interiorul constructiei prin planuri orizontale denumite trepte, asezate denivelat unele in raport cu altele, de regula la distante egale. Marile aglomeratii urbane au determinat aparitia cladirilor cu inaltimi mari, in care circulatia pe verticala se realizeaza cu mijloace mecanice mai rapide si mai comode, scari rulante si ascensoare, scarile avand rol secundar de circulatie, in cazul intreruperii temporare a functionarii ascensoarelor, precum si acela de evacuare in caz de accidente, incendiu, cutremure. Amplasarea scarilor se face in functie de gruparea unitatilor functionale si de rezolvarea generala a circulatie intr-o cladire. In general, ele sunt amplasate in apropierea acceselor in cladire si a locurilor de intersectie a spatiilor destinate circulatiei pe orizontala. La cladiri etajate, spatial destinat pentru amplasarea scarilor si al ascensoarelor poarta denumirea de casa scarii. La amplasarea case scarii se va urmari evitarea reducerii rigiditatii strucurii si slabirea semnificativa a planseului.
Scarile au evoluat in timp, atat ca forma, cat si materiale si posibilitati tehnologice de executie. Marea diversitate de cladiri si folosirea judicioasa a spatiului au determinat aparitia unei mari varietati de tipuri de scari cu diferite forme in plan. Perfectionarea calcului constructiilor a permis proiectareaunor structure de scari cu conlucrare plana si spatiala. O clasificare a scarilor se poate face avand in vedere diferite criterii. a. Dup destinaie, scrile pot fi: monumentale, care se execut pe unul sau maxim doua niveluri, n holurile unor cldiri importante (sli de spectacole, cldiri administrative, muzee, hoteluri s.a.) i care pe lng rolul funcional realizeaz i un efect arhitectural deosebit; principale, care asigur circulaia ntre diferitele niveluri ale unor cldiri obinuite i evacuarea n caz de pericol; secundare, care asigur circulaia de serviciu ntre anumite niveluri sau pe ntreaga nlime a cldirii; n aceast categorie se nscriu i scrile de acces la pod i la subsol; de incendiu, folosite pentru evacuarea n caz de pericol i care se realizeaz de regul din elemente metalice, amplasate la exteriorul cldirii; industriale, destinate intretinarii sau exploatarii utilajelor industriale, executate cu panta foarte mare (60), fara contratrepte. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 79 -
b. n functie de poziia fa de cldire, scrile pot fi interioare sau exterioare (pot fi si acoperite). c. Dup nlimea h a treptelor, scrile sunt: cu trepte joase (h16,5 cm) utilizate ca scri principale la coli, grdinie, spitale, sau ca scri monumentale; cu trepte de nlime medie (obisnuite) (16,5<h17,5 cm), utilizate ca scri principale n cldiri cu maximum 4 etaje sau scri secundare la cldiri cu mai mult dect 4 etaje; cu trepte nalte (17,5<h22,5 cm) utilizate numai ca scri secundare; cu trepte foarte inalte (abrupte) (22,5<h30 cm), utilizate ca scri de evacuare n caz de incendiu sau, n general, pentru folosin ocazional de control i ntreinere. d. n funcie de modul de comportare la foc, scrile sunt: rezistente la foc (piatr natural, crmid, beton, beton armat); semirezistente la foc (scrile metalice); semicombustibile (scri din lemn ignifugat); combustibile (scri din lemn, din piese cu seciuni mari); inflamabile (scri din lemn alctuite din piese cu seciuni reduse). e. Dup forma n plan, se deosebesc: scri cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste intermediare (Fig.7.1). Treptele acestor scri au forma dreptunghiular; scri balansate, avnd la ntoarcerea rampelor trepte de form oarecare (Fig.7.2); scri cu rampe curbe sau elicoidale (Fig.7.3), continue sau cu podeste intermediare; treptele acestor scri au form trapezoidal.
Fig.7.1 Scri cu rampe drepte
Pagina - 80 -
Fig7.2 Scri cu trepte balansate
Fig.7.3 Scri cu rampe curbe
f. Schema static a scrilor difer n funcie de tipul elementelor componente: scri din elemente de tip bar (liniare); scri din elemente de tip plac (de suprafa); scri din elemente spaiale.
Pagina - 81 -
1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SCARILOR Scarile sunt alcatuite dintr-o serie de elemente de constructie care, prin modul de dispunere si prin legaturile lor reciproce sau cu elementele portante ale cladirii formeaza o structura rigida, capabila sa asigure preluarea incarcarilor. Scrile se compun din urmtoarele elemente (Fig.7.4):
Fig. 7.4 Denumirea elementelor scarii Ramp element constructiv nclinat (plan nclinat), formata din trepte si contratrepte, ce face legtura ntre niveluri diferite. Se recomand ca o ramp s aib minimum 3 trepte i maximum 16...18 trepte (admise la cldirile pn la 3 niveluri). Se admit mai putin de 3 trepte numai in fata usilor de intrare in cladiri;
Treapta, care este elementul orizontal pe care se circul n mod direct, avnd limea b i nlimea h. Suprafaa vertical care mrginete treapta poart denumirea de --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 82 -
contratreapt (se pot executa scari cu trepte fara contratrepte). Lungimea l a treptelor este egal cu limea rampei;
1- treapta 2- contratreapta 3- intrados neted 4- intrados cutat
Inaltimea libera reprezinta distanta de circulatie cuprinsa intre limitele finite a doua rampe suprapuse sau o rampa si elementele planseului, masurata pe perpendiculara la linia pasului, de la muchia treptei finite pana la fata finita a intradosului rampei sau a grinzilor de podest.
Latimea libera distanta de circulatie disponibila efectiv, cuprinsa intre suprafetele finite ale elementelor ce delimiteaza scara (intre perete si balustrada, intre doi pereti, intre oerete si vangul lateral, intre doua balustradeale aceleasi rampe, etc.) Limea liber a podestelor trebuie s fie cel puin egal cu limea celei mai late rampe cu care se intersecteaz. Linia pasului reprezint linia pe care se masoara in proiectie orizontala latimea treptelor si care indica grafic sensul de urcare. Linia pasului se considera la 50 cm de mana curenta dinspre ochiul scarii pentru rampe cu latimea de 1.00 m, si la 60 cm pentru rampe cu latimea mai mare de 1.00 m; Vangul reprezint marginea liber a unei rampe, care astfel poate s aib unul sau dou vanguri. Grinzile din dreptul vangurilor se numesc grinzi-vang; Podestele sunt elementele orizontale intercalate ntre rampe n scopul de a face urcarea mai puin obositoare, oferind n acelai timp i posibilitatea de a schimba direcia rampei. Grinzile amplasate n dreptul mbinrii dintre rampe i podeste si care servesc la rezemarea poedestelor se numesc grinzi de podest;
Pagina - 83 -
Balustrada sunt elemente cu rol functional, vertical de protecie prevzut la marginea dinspre vang a rampei i podestului, iar nlimea ei, msurat de la faa superioar a treptei, este de 80-90 cm. Elementul continuu de la partea superioar a balustradei servete pentru sprijin n timpul circulaiei pe scar i poart denumirea de mn curent (Fig.7.5). Mna curent poate fi montat i pe peretele casei scrilor (mai ales la scrile monumentale). Desi nu e element structural, balustradatrebuie sa preia incarcarile ce apar in caz de aglomeratii.
Fig.7.5 Detaliu balustrade mana curenta --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 84 -
Fig. 7.6 Reprezentarea grafica a unei scari in doua rampe 2. ELEMENTELE DE PROIECTARE A SCARILOR 2.1 PROIECTAREA DIMENSIONALA Elementele componente ale scarilor se dimensioneaza dupa anumite criterii, bazate pe asigurarea unei unei circulatii in siguranta si confort si a posibilitatii de evacuare in caz de pericol. Alegerea dimensiunilor optime ale treptelor si contratreptelor este influentata de anatomia si ergonomia umana. Astfel intre inaltimea h a treptei si latimea b a treptei trebuie respectata urmatoarea conditie: 2h+b=6264 cm (formula pasilor relatia lui Rondelet) In cazul scrilor din cldirile destinate copiilor de vrsta precolar, relatia este: 2h+b=5860 cm si se recomanda ca h sa nu depaseasca 15 cm. Pentru a nu fi obositoare se recomanda la scarile principale o contratreapta de 15...17 cm, rezultand o treapta de 34...28 cm, corespunzatoare pentru a oferi o calcatura sigura, cu intreaga talpa a piciorului.
Pagina - 85 -
Pentru treptele cu inaltime h mai mica de 16 cm si mai inalte de 18 cm se recomanda relatia: 3h+b=8085 cm
Fig. 7.7 Pante uzuale pentru rampe si scari Pentru spatii mici, in cazul in care nu este posibila respectarea formulei pasilor, se recomnda totusi mentinerea pantei la anumite valori care sa nu afecteze foarte mult confortul circulatiei; se admite la scarile de incediu o inclinare de cel mult 1:1.5, iar pentru care duc la subsoluri nelocuite sau la niveluri tehnice o inclinare de 1:1.
Pagina - 86 -
In masura in care este posibil la aceeasi scara a unei cladiri se vor pastra neschimbate dimensiunile treptelor (b si h) pe toata inaltimea cladirii, exceptandu-se eventualele prelungiri cu circulatie redusa spre subsoluri se poduri. Oricum, este obligatoriu catoate treptele unei aceleasi rampe sa aiba aceeasi latime si inaltime. Numarul necesar de trepte n pentru parcurgerea diferentei de nivel H , se determina in functie de inaltimea h a treptelor, stabilita cu una din relatiile mai sus mentionate, astfel: n= H/h Prin corectarea inaltimii treptei h, n trebuie sa rezulte un numar intreg. Evacuarea persoanelor din cladiri se considera ca se face sub forma de fluxuri, care circula pe caile de evacuare spre exteriorul cladirii. Latimea rampelor si podestelor se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de alt nivel. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane, se determina cu relatia: F=N/C unde: N numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare C capacitatea de evacuare a unui flux exprimata prin numarul total de persoane (90 in cazul cladirilor de locuit), care se evacueaza pe toata durata de operatiei de evacuare.
Fig. 7.8 Numarul de fluxuri rezultat se rotunjeste la numarul intreg imediat superior. In fig. 7.8 este indicata latimea necesara a scarilor tinand seama de numarul fluxuri. In functie de destinatia cladirii, in norme sunt precizate latimile minime pentru scari principale si secundare.
Pagina - 87 -
Nr. crt. 1. 1. 2. 3.
DESTINA IA CONSTRUC IEI (CLDIRII)
4. 5. 6.
7.
2. Construcii pentru producie sau depozitare i cldiri civile 1.10 1.00 auxiliare industriei Cldiri nalte si foarte nalte 1.252 1.00 Cldiri cu persoane ce nu se pot transportul cu targa evacua singure (cree i grdinie al persoanelor 1.403 1.403 de copii, staionare medicale, imobilizate ospicii pentru alienai, cmine transportul n brae pentru btrni i infirmi) cu scri al copiilor 1.15 1.15 destinate pentru: precolari celelalte ci de 1.15 1.00 evacuare Cldiri pentru nvmnt de max. 500 locuri 1.15 0.90 toate gradele, avnd n total: peste 500 locuri 1.35 Cldiri publice i administrative, max. 200 locuri 1.15 0.90 avnd la nivelul cel mai populat: peste 200 locuri 1.35 4 Cladiri de locuit cu: max. 2 niveluri 0.95 3...5 niveluri 1.054 0.905 6...8 niveluri 1.204 9 sau mai multe 1.254 niveluri Cladiri cu sali aglomerate, cu scari evacuarea 1.40 1.40 destinate pentru: publicului incaperi 1.15 0.90 administrative scena si anexele ei (fara avanscena si buzunare) cu aria in mp <350 1.00 1.00 351...500 1.50 1.00 >500 1.50 1.50
Limea liber, minim1 a rampelor i podestelor, pentru scri (m) principale secundare 3. 4.
1. Se admite reducerea limii libere cu max. 5 cm (n fiecare parte), reprezentnd grosimea minii curente a balustradelor sc rilor. 2. La cldiri nalte, cu persoane adulte care nu se pot evacua singure sau cu s li aglomerate, i n cldiri nalte publice sau administrative cu peste 200 de persoane pe nivel, limea rampelor i podestelor scrilor este conform cu cea de la nr. crt. 3. 5 sau 7. 3. Limea podestelor sc rilor n cazul transportului cu targa trebuie s fie de min. 2.20 m. 4. Pentru transportul mobilierului, limea podestului trebuie s fie de min. 1.40 m. n cazul n care nu exist lift dimensionat corespunztor pentru transportul acesteia, sau alt sistem de ridicare/coborre a obiectelor voluminoase. 5. La sc rile secundare ale cldirilor de locuit, limea rampelor i podestelor poate fi 0.85 m n cazul apartamentelor grupate la scar .
3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SCARI 3.1 SCARI DIN LEMN Domeniul de utilizare al acestor scri este mai restrns: scri interioare la cldirile de locuit, scri ale construciilor provizorii, lemnul fiind un material care poate fi valorificat superior n alte sectoare ale economiei. n mod curent pentru scrile din lemn se utilizeaz urmtoarele esene: brad, stejar, pin, frasin, fag, ulm, nuc. Se va evita utilizarea lemnului de esen moale sau a esenelor sensibile la duntori (plop, arin, tei). n spaiile umede, scrile trebuie s fie realizate din esene rezistente la umiditate ca stejarul sau pinul. Sortimentele de material lemnos utilizate sunt: dulapi pentru trepte, scnduri pentru contratrepte i dulapi sau lemn ecarisat pentru grinzile de vang i de podest, tratate pentru o durat de viata mai mare, prin ceruire, impregnare cu ulei de in, aplicarea unui pelicule incolore de ulei sau lacuri incolore. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 88 -
Scrile din lemn sunt scri cu trepte portante: ele pot fi sprijinite pe vanguri din lemn, pot fi fixate n perei (prin ncastrare sau cu uruburi speciale) sau pot fi suspendate. Cel mai frecvent utilizate sunt scrile cu trepte i contratrepte independente, mbinate ntre ele cu prag simplu sau cu lamb i uluc. Imbinrile cu lamb i uluc ntre trepte i contratrepte, la muchia treptei trebuie s fie astfel fcute nct s permit umflarea lemnului contratreptei fr ca prin aceasta s se afecteze alctuirea scrii sau aspectul acesteia (Fig.7.9).
Fig.7.9 Scri din lemn Rezemarea treptelor i contratreptelor se face pe grinzi-vang care pot fi aparente sau mascate. Calculu elementelor scarii (grinzi-vang, grinzi de podest si treptele) se face pentru schema statica simplu rezemat. O atenie aparte trebuie acordat detaliului de fixare a grinzilor-vang pentru realizarea schemei statice de grind simplu rezemat.(Fig.7.10)
Fig.7.10 Detaliu rezemare grinda-vang pe planseu de beton armat Intradosul poate fi aparent sau nchis cu scnduri fluite, cu tencuial pe ipci i trestie, pe rabi, cu plci de gips carton sau alte tipuri de plci. Balustradele se executa in mod curent tot din lemn sub forma de stalpisori prelucrati, in anumite forme decorative. Uneori balustradele se executa din metal sau combinat lemn cu metal. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 89 -
Pagina - 90 -
Pagina - 91 -
3.2 SCARI METALICE Scarile metalice se folosesc, in general, la constructii industriale sau ca scari secundare care asigura accesul la rampe, platforme, scari de incendiu etc. Aceste scri se execut fie numai din trepte, fie din trepte i contratrepte, confecionate din tabl striat, gurit, neted etc. Treptele se executa din tabla striata, tabla gaurita, tabla neteda acoperita cu covoare de cauciuc, dulapi din lemn, placi prefabricate din beton armat. Contratreptele, care uneori pot lipsi, se executa din tabla de 3...4 mm grosime. Treptele reazem pe grinzi-vang executate din profile laminate U sau I, tabl groas, de 8...12 mm, rigidizat cu corniere sau din profile compuse (Fig.7.11). n spaii nguste, in care scarile cu rampe drepte nu se pot inscrie cu usurinta pe inaltimea unui nivel, se execut i scri n spiral din trepte identice solidarizate pe un stlp central (Fig.7.12).
Fig.7.11
Fig.7.12
Un alt tip de scar metalic este scara de incendiu, amplasat la interiorul sau, cel mai frecvent, la exteriorul cldirilor. Tipul constructiv cel mai simplu este scara vertical, fixat pe un perete exterior, realizat din bare de oel-beton du diametrul de 16...20 mm sau din profile laminate; partile laterale se cele de prindere in pereti se executa din otel lat 50x10 mm, platbande sau profiluri laminate (Fig.7.13). Acest tip de scara poate fi folosit pentru accesul in rezervoare, bazine , castele de apa, pentru intretinerea constructiilor inalte (cosuri de fum, turnuri de racire etc.) Asamblarea pieselor componente ale scrilor metalice se face prin nituire, bulonare sau sudur. Piesele trebuie protejate mpotriva coroziunii cu vopsele rezistente.
Pagina - 92 -
Fig.7.13
Pagina - 93 -
Pagina - 94 -
3.3 SCARI DIN BETON ARMAT Scrile din beton armat sunt utilizate cel mai frecvent la construciile social-culturale, administrative i de locuit, datorit avantajelor pe care le prezint i anume: - incombustibilitate, - o bun rigiditate - capacitate portant ridicat, - posibilitatea realizrii unor forme arhitecturale de o mare varietate etc. Se pot executa din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat. a. Scrile din beton armat monolit (Figurile 7.14) se execut prin turnarea la faa locului a betonului ntr-un cofraj a crui form coincide cu aceea a intradosului scrii. Prezinta avantajul ca se poate asigura continuitatea intre elemente prin intermediul armaturilor, ceea ce permite obtinerea conlucrarii plane sau spatiale.
Fig.7.14 Treapta propriu zis se poate executa n urmtoarele variante: din beton armat turnat mpreun cu placa rampei; din beton simplu turnat ulterior execuiei rampei; sub form de plac cutat, format din trepte i contratrepte; n acest caz, elementul principal de rezisten este contratreapta cu rol de nervur iar treapta este elementul secundar (placa), rezemat pe nervur. Se mai numesc i rampe ortopoligonale; sub form de trepte independente, fr contratrepte, care sunt ncastrate n peretele casei scrilor sau reazem pe grinzi-vang amplasate marginal sau central. Soluia constructiv utilizat cel mai frecvent este aceea cu trepte din beton armat, fiind mai simpl din punct de vedere tehnologic i mai economic. Finisarea treptelor din beton monolit se poate face cu mortar de ciment sclivisit, mozaic turnat, placaj din piatr natural sau artificial, covoare pvc, mochet etc. Profilele treptelor se realizeaz n general astfel nct s reziste la eventualele lovituri. Pentru scrile cu circulaie mai intens, muchiile treptelor se pot proteja cu profile metalice sau din material plastic. b. Scrile din elemente prefabricate de beton armat prezinta o serie de avantaje tehnico-economice privind: realizare a celor mai diverse forme, cresterea productivitatii si a gradului de finisare. Se folosesc, in special, la cladiri tipizate de locuit cu structura de rezistenta din din prefabricate de beton armat. Se pot realiza din pri componente de diferite dimensiuni: Scrile din elemente prefabricate de dimensiuni mici sunt alctuite din elemente separate ca: trepte, contratrepte, grinzi-vang, grinzi de podest, a cror greutate nu --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 95 -
depete 150...200 kgf i care pot fi manipulate fr dificultate. Principalul inconvenient al acestei soluii l constituie consumul ridicat de manoper necesar pe antier pentru montarea elementelor i monolitizarea mbinrilor.
Fig. 7.15
Scrile din elemente prefabricate de dimensiuni mari (Fig.7.15) reprezint o soluie mai avantajoas mai ales din punctul de vedere al manoperei pe antier, dar necesit utilaje de capacitate mare pentru ridicare. Scrile se pot realiza din: prefabricate care includ o ramp, jumtate din podestul intermediar i o parte din pereii casei scrilor; prefabricate cu rampa, jumtate din cele dou podeste la extremiti sau numai jumtate din podestul intermediar (n cazul acesta, podestul de nivel este un prefabricat independent); rampe i podeste realizate ca prefabricate separate.
Pagina - 96 -
Pagina - 97 -
Pagina - 98 -
Pagina - 99 -
ACOPERISURI
Cap. 8
Pagina - 100 -
1. ROL, ALCTUIRE, CLASIFICARE Acoperiul este subansamblul constructiv amplasat la partea superioar a cldirilor care, mpreun cu pereii exteriori i cu unele elemente ale infrastructurii formeaz subsistemul elementelor de nchidere sau subsistemul anvelop. Rolul principal al acoperiului este cel de a nchide cldirile la partea superioar i de a crea astfel un interior protejat fa de cel exterior , acoperisurile fiind si elemente separatoare si in acelasi timp de contavt permanent cu mediul ambiant, indeplinind rolul principal de bariera eficace impotriva factorilor agresivi ai mediului exterior: variaiile de temperatur, umiditatea, ploaia i vntul, zgomotul etc. Pentru a ndeplini aceste functiuni, elementele structurale i cele nestructurale ale acoperiurilor trebuie s satisfac o serie de exigene de performan privind: stabilitatea i rezistena, durabilitatea, rezistena la foc, etaneitatea, confortul higrotermic i acustic etc. n acest scop, acoperiul este conceput ca un element complex care cuprinde urmtoarele straturi principale, diferentiate prin functiunile pe care le indeplinesc: nvelitoarea sau izolaia hidrofug, cu rol de protecie mpotriva apelor meteorice; izolaia termic, avnd rolul de a asigura confortul, mpiedicnd: iarna - ptrunderea cldurii, iar vara - pierderile de cldur; bariere contra vaporilor pentru evitarea ptrunderii vaporilor de ap n stratul de termoizolaie; straturi sau canale de difuzie pentru evacuarea vaporilor de ap din structura acoperiului elemente accesorii ale acoperiurilor care au rolul de a colecta i evacua apele meteorice .a. Ansamblul acestor straturi - componentele principale ale acoperiurilor - este suportat de elementul sau structura de rezisten a acoperiului, care poate fi: planeul peste ultimul nivel; o structur spaial, cu denumirea generic de arpant. Acoperiurile se dimensioneaz la aciunea ncrcrilor permanente, climatice i a celor rezultate din procesul de exploatare (elemente structurale), la transmisia cldurii (izolatii termice) i la difuzia vaporilor de ap (bariere contra vaporilor, straturile si canalele de difuzie, izolatii termice). Clasificarea acoperiurilor se face prin luarea n considerare a anumitor criterii. a. Din punct de vedere al comportrii higrotermice, acoperiurile se clasific n: - acoperiuri duble, ventilate, denumite acoperiuri reci; - acoperiuri compacte, neventilate, cunoscute i sub denumirea de acoperiuri calde. Acoperiurile duble, ventilate sau reci, (Fig.x.x, x.x) cuprind n alctuirea lor un spaiu de aer a crui legtur cu exteriorul este asigurat prin diferite procedee: orificii de admisie-evacuare, deflectoare etc. Vantul si diferentele de temperatura determina ventilarea naturala intensa a intregului acoperis, peste izolatia termica, ceea ce se reflecta favorabilin comportarea higrotermica a acestuia. Acoperiurile cu pod se ncadreaz tot n aceast categorie. --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 101 -
Stratul de aer separ subansamblul acoperiului n dou pri: - suportul termloizolaiei (de obicei planseul ultimului nivel sau un tavan suspendat) i termoizolaia propriu zis; - suportul hidroizolaiei i hidroizolaia. Acoperiurile ntr-un strat, neventilate sau calde (Fig.8.1) sunt acoperiuri compacte, fara pod, cu pante reduse utilizate sub forma teras si sunt caracterizate prin faptul ca straturile se succed unul dupa altul, fara straturi de aer de ventilare. n scopul mbuntirii comportrii higrotermice, n alctuirea acestui tip de acoperiuri se prevd reele de canale de aerare cu seciune redus, prin care straturile de sub nvelitoare sunt puse n legtur cu exteriorul, devenind astfel acoperiuri calde, ventilate. Att stratul de aer ventilat ct i reeaua de canale de aerare au rolul de a evacua n exterior vaporii de ap din ncperi; acetia migreaz spre straturile superioare ale acoperiului i pot da natere fenomenului de condens. b. n functie de panta lor, acoperiurile sunt: - nclinate, cu pant mare (21...150%) sau cu pant medie (8...20%); - plate (acoperiuri-teras) necirculabile, cu panta de 2...7% sau circulabile, cu panta de 1,5...4%. c. n funcie de forma arhitectural, se disting: - acoperiuri cu suprafee plane nclinate (versani sau ape) proiectate astfel nct s asigure scurgerea apelor meteorice (Fig.8.1). - acoperiuri cu suprafee curbe, sub form de boli, cupole, suprafee cu dubl curbur etc.(Fig.8.2); La cladiri cu deschideri mari, unde iluminarea naturala nu poate fi asigurata numai prin ferestre se folosesc acoperisuri cu luminatoare.
Fig.8.1
Fig.8.2
Pagina - 102 -
2. STRUCTURI DE REZISTEN ALE ACOPERIURILOR Structura de rezisten a acoperiurilor se alege n funcie de deschidere (data de solutia in plan a cladirii), de ncrcrile preluate i de panta nvelitorii. Din punct de vedere constructiv, se deosebesc urmtoarele tipuri principale: structuri de tip arpant, executate din lemn, metal, beton armat, beton precomprimat sau mixte; elementul de rezisten al planeului peste ultimul nivel. 2.1 ARPANTE a. arpantele din lemn pe scaune, numite i arpante dulghereti, sunt utilizate n special la construciile de locuine sau cu caracter turistic n zonele montane i reazem pe pereii portani transversali (Fig.8.3) sau longitudinali (Fig.8.4). Structura este realizata din elemente verticale sau inclinate, denumiti popi, legati intre ei in sens transversal prin clesti, care impreuna cu perechea de capriori din dreptul scaunului realizeaza un contur inderfomabil in sectiune transversala. Longitudinal pe popi reazema pane ce sustin capriorii, stabilitatea in acest sens realizandu-se cu ajutorul unor contrafise.
Pagina - 103 -
n cazul n care pereii interiori longitudinali lipsesc, se execut arpante cu macaz simplu sau dublu (Fig.8.6).
Fig.8.3
Fig.8.4 Fig. 8.5 Sarpanta de lemn vedere in perspectiva: 1. Planseu din beton armat 2. Talpa 3. Pop 4. Cosoroaba 5. Pana curenta 6. Pana de coama 7. Clesti 8. Caprior 9. Contrafise
Pagina - 104 -
Fig.8.6 Ferm-macaz arpantele pe scaune sunt alctuite n principiu din urmtoarele elemente: Astereala, realizat din scnduri negeluite alaturate de 18...24 mm grosime si 12...20 mm grosime, din PFL (plci din fibre din lemn) sau PAL (plci aglomerate din lemn), este solicitat la ncovoiere i se calculeaz la ncrcrile permanente provenite din greutatea proprie i din aceea a nvelitorii, precum i la ncrcrile temporare din vnt i zpad. Este dispusa paralel cu streasina si reazema pe cel putin trei capriori, de care se prind in cuie. ipcile de lemn cu sectiuni de 18...48 mm, 48...48 mm, au rolul de a asigura suportul pentru elementele componente ale nvelitorilor ca: igla, indrila, olanele etc., in functie de care rezulta si distantele intre ele.
Cpriorii se execut de regul din lemn ecarisat cu seciunea cuprins ntre 68 x 96 mm i 100 x 120 mm, sau din lemn rotund cu diametrul de 100...120 mm, aezai la distane de 70...100 cm dup linia de cea mai mare pant. Cpriorii sunt solicitai la ncovoiere i se calculeaz ca elemente simplu rezemate pe pane sau pe ziduri. Panele se execut din lemn ecarisat cu seciunea de 100 x 120 mm pn la 150 x 250 mm sau din lemn rotund cu diametrul de 120...250 mm i se aeaz paralel cu coama, la distane de 2,0...4,0 m. Pana de la coama acoperiului se numete pan de coam sau coam iar cea de la nivelul streinii, pan de streain sau cosoroab; ntre acestea se aeaz panele curente. Deschiderile panelor coincid cu distanele dintre elementele verticale portante ale arpantei (popi sau ferme) i este cuprins ntre 3,5 i 6,0 m. Deschiderea de calcul se poate reduce prin prevederea unor contrafie care asigur n acelai timp i rigidizarea arpantei n plan longitudinal. Deschiderea de calcul a unei pane devine (Fig.8.7): --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 105 -
Pentru traveile 1...(n 1), Pentru traveea n,
lc = lo + a ; lc = lo + 1,5a.
Fig. 8.7 Popii sunt elementele verticale de rezisten ale arpanteii sunt realizai din lemn rotund cu diametrul de 120...140 mm sau din lemn ecarisat cu seciunea ptrat (120 x 120...150 x 150 mm). Popii preiau ncrcile de la pane i le transmit, de regul, pereilor portani prin intermediul unor elemente orizontale denumite tlpi. Popii, panele i cpriorii se leag ntre ei cu cleti sau moaze din lemn ecarisat sau semirotund (v.Fig.x.x i x.x ); pentru o mai bun rigiditate, n planul cpriorilor se pot prevedea contravntuiri. b. arpantele din lemn pe ferme se utilizeaz la construciile cu deschideri mai mari (pn la 30 m), cnd nu se pot asigura reazeme intermediare. Dup forma lor, fermele pot fi: triunghiulare, dreptunghiulare, poligonale sau cu talpa superioar curb (Fig.8.8) Panele reazem pe ferme, seciunea lor fiind dispus dup o direcie care face un unghi cu orizontala (acelai cu unghiul de nclinaie al acoperiului). c. arpantele din grinzi cu inim plin sunt folosite la construcii industriale, agrozootehnice sau provizorii, pentru deschideri de 6...15 m i pante reduse (1:10...1:8).
Fig.8.8 Tipuri de ferme din lemn Grinzile cu inim plin sunt executate dintr-un schelet din lemn, cu inima din scnduri sau placaj, distana dintre grinzi fiind n mod obinuit de 3...4 m, mai rar de 5...6 --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 106 -
m. Panele reazem pe talpa superioar a grinzilor iar pe pane se fixeaz astereala ca element suport al nvelitorii. Elementele secundare pentru susinerea nvelitorii sunt: - astereala din scnduri de 18...24 mm grosime i 12...20 cm lime, sau din produse derivate din lemn (PFL dur, PAL); - ipcile din lemn ecarisat cu seciunea de 18 x 48...48 x 48 mm sau prefabricate, realizate din elemente ceramice, folosite experimental n cazul arpantelor prefabricate din beton armat. 2.2 STRUCTURI DE REZISTEN PENTRU ACOPERIURILE CLDIRILOR CU DESCHIDERI MARI La aceste tipuri de cldiri, structura de rezisten a acoperiului se integreaz n ansamblul structurii de rezisten al construciei respective. Date referitoare la calculul i alctuirea constructiv i de detaliu a diferitelor structuri de rezisten realizate din diverse materiale, pentru acoperiurile cldirilor cu deschideri mari, fac obiectul disciplinelor de construcii din beton armat i constructii metalice. 2.3 TIPURI DE ACOPERIURI 2.3.1 ACOPERIURI DUBLE, VENTILATE (RECI) a. Alctuirea acoperiurilor duble, definite la cap. 1, cuprinde n principal urmtoarele elemente: nvelitoarea, arpanta i termloizolaia, la care se adaug o barier de vapori i un strat de protecie a termoizolaiei. Aceste acoperiuri pot fi clasificate n funcie de dimensiunile stratului de aer ventilat astfel: Acoperiurile cu spaiu mare de aer ventilat (acoperiuri cu pod), alctuite din planeul peste ultimul nivel care susine termoizolaia i o arpant (Fig.8.9); materialele termoizolatoare utilizate sunt de regul materiale organice sau anorganice n vrac: deeuri ceramice, argil n amestec cu paie, zgur, granulit, deeuri industriale (cenu i zgur de termocentral) .a.
Fig.8.9 Acoperi cu spaiu mare de aer ventilat
Pagina - 107 -
Acoperiurile cu spaiu redus de aer ventilat (Fig.8.10) reprezint o soluie modern, cu o bun comportare higrotermic.
Fig.8.11 Acoperi cu spaiu redus de aer ventilat Izolaia termic poate fi realizat din materialele menionate mai sus, atunci cnd suportul este un planeu, sau din materiale uoare ca: vat mineral, polistiren celular, poliuretan, saltele din deeuri organice etc. Este necesar protejarea termoizolaiei pentru a evita deteriorrile acesteia sub aciunea diferiilor factori, cu materiale care s nu opun rezisten la difuzia vaporilor de ap; acetia trebuie s ptrund pn la nivelul stratului de aer ventilat, pentru a putea fi evacuai n exterior. Orificiile de admisie i de evacuare a aerului se amplaseaz pe linia streinilor, n dreptul spaiului de ventilare i respectiv pe linia coamelor (Fig.8.12). Cnd distana dintre aceste orificii este mai mare dect 10...11 m, n cmpul acoperiului se prevd tuburi de ventilare suplimentare (deflectoare), mai ales dac panta acoperiului este redus (Fig.x.x).
Fig.8.12 Deflectoare
Pagina - 108 -
2.3.2 ACOPERIURI NTR-UN STRAT, NEVENTILATE Acoperiurile ntr-un strat, cunoscute i sub denumirea de acoperiuri calde, au o alctuire complex datorit necesitii ca un singur element s ndeplineasc mai multe funciuni i anume: izolarea termic i hidrofug, evacuarea apelor meteorice prin asigurarea pantei etc. Cteva soluii constructive de alctuire a unor acoperiuri-teras sunt prezentate n Fig.8.13.
10
1-element de rezisten 2-ap egalizare din mortar de ciment 3-barier de vapori 4-termoizolaie 5-strat de protecie a termoizolaiei 6-ap-suport a hidroizolaiei (nvelitoare) 7-strat de dufuzie a vaporilor 8- hidroizolaie (nvelitoare) 9-strat de protecie din pietri 10-beton de pant
Fig.8.13 Detalii de alctuire a acoperiurilor calde, neventilate Analiznd structura acestui tip de acoperiuri, urmtoarele straturi componente pot fi puse n eviden: stratul suport sau de rezisten, reprezentat de planeul peste ultimul nivel realizat de regul din beton armat monolit sau prefabricat; stratul de egalizare sau suportul barierei contra vaporilor are rolul de a realiza o suprafa neted i plan, necesar lipirii barierei de vapori i, dup caz, a straturilor de difuzie; se realizeaz din mortar de ciment i are o grosime de 15...25 mm; bariera contra vaporilor are rolul de a mpiedica fenomenul de condensare a vaporilor n interiorul structurii acoperiului. Se aplic ntotdeauna la faa cald a termoizolaiei i se realizeaz din materiale cu rezistene mari la difuzia vaporilor, cum sunt: o folii (cartoane sau pnze) bitumate lipite ntre dou straturi de bitum aplicat la pelicule de vopsea pe baz de ulei, email pe baz de alchidal, copolimer folii de polietilen; folii metalice. Pagina - 109 -
cald sau vopsele pe baz de bitum; o vinilic etc.; o o
termoizolaia se aeaz peste bariera de vapori i poate fi executat din: o materiale elastice: plci semirigide din vat mineral, polistiren, plci din stufit, paie tocate, puzderie din in i cnep, stabilit, perlit, deeuri textile .a.; o materiale rigide: plci din betoane uoare, cel mai frecvent folosit fiind betonul celular autoclavizat (BCA); o materiale n vrac: granulit, zgur etc.; soluia este mai economic dar are dezavantajul unei grosimi mari a termoizolaiei i, implicit, crete greutatea proprie a acoperiului. Grosimea termoizolaiei se determin prin calcul, impunndu-se realizarea condiiilor de confort din punct de vedere higrotermic. stratul de pant are rolul de a crea pe suprafaa terasei planuri nclinate care s asigure scurgerea apelor meteorice spre dispozitivele de evacuare ale acestora: guri de scurgere, jghiaburi, burlane. Realizarea pantelor se poate face prin: o aezarea elementelor de rezisten ale planeului n plan nclinat, soluie aplicabil n special la construciile industriale, agrozootehnice i la unele construcii socialadministrative; o umpluturi speciale din beton cu grosimea minim de 4 cm; o realizarea unor straturi de termoizolaie cu grosime variabil, executate din plci sau materiale n vrac (Fig.8.13).
stratul suport al hidroizolaiei realizeaz suprafaa neted i rigid necesar pentru aplicarea hidroizolaiei propriu zise (nvelitoare). Se execut din mortar de ciment n grosime de 1,5...2,5 cm n cazul termoizolaiilor rigide i de 3...4 cm n cazul celor elastice, cnd se prevede i o armtur sub form de plas din oel-beton sau srm. Rosturile de dilataie din cmp i de pe contur se umplu cu mastic bituminos. Pentru ca la turnare, laptele de ciment s nu se infiltreze n stratul de termoizolaie, se prevede un strat de protecie din hrtie groas de ambalaj (hrtie tip KRAFT) care este permeabil la vapori. hidroizolaia bituminoas a terasei se poate executa din: o minimum trei straturi de materiale bitumate n foi, lipite ntre ele cu straturi de mastic bituminos aplicat la cald; o minimum dou straturi de estur simplu impregnat lipite cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF) sau straturi de chit de bitum filerizat (CELOCHIT) aplicate la rece. Numrul straturilor depinde de importana cldirii i de panta acoperiului.
Pagina - 110 -
o un strat din material impermeabil de nalt rezisten (Fig.8.14); n acest caz ntreaga structur a terasei se execut respectnd n mod riguros regulile aferente
sistemului de hidroizolaie adoptat. Fig. 8.14 stratul de protecie a hidroizolaiei este ultimul strat al acoperiului-teras, care se aeaz peste hidroizolaie pentru a o proteja mpotriva radiaiei solare (insolaie), a variaiilor de temperatur, a ocurilor mecanice etc. Alegerea soluiei pentru stratul de protecie a hidroizolaiei se face n funcie de tipul terasei, astfel: o la terasele necirculabile, se folosete pietri mrgritar, ap din mortar bituminos de 20 mm grosime, ap din mortar de ciment pe un strat de nisip, vopsele reflectorizante .a. O soluie dintre cele mai favorabile, dar i costisitoare, o constituie utilizarea foilor cutate din aluminiu care au proprietatea de a reflecta razele infraroii n proporie de 95%; o la terasele circulabile, stratul de uzur ndeplinete i rolul de strat de protecie i se realizeaz din plci prefabricate de beton, simple sau mozaicate, plci ceramice rezistente la nghe-dezghe (gelivitate) care, la circulaie redus, se aeaz pe un strat de nisip sau de mortar de ciment de 2...3 cm grosime, armat cu o plas de rabi, la circulaie intens 2.3.3 ACOPERIURI INTR-UN STRAT, VENTILATE n cazul cldirilor cu umiditatea relativ a aerului din interior (i) mai ridicat sau dac materialul din care este alctuit termoizolaia nu permite apariia condensului, ansamblul straturilor componente ale acoperiurilor-teras neventilate descris la nu funcioneaz eficient din punct de vedere higrotermic. Comportarea se mbuntete prin introducerea straturilor de difuzie sau a canalelor de difuzie cu seciuni reduse, puse n legtur cu aerul din exterior. Terasa i pstreaz caracteristica de acoperi cald, deoarece nu exist o circulaie de aer rece (admisie-evacuare), eliminarea vaporilor fcndu-se datorit diferenei dintre presiunea lor i presiunea aerului exterior, care tind s --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 111 -
se echilibreze. Vaporii difuzeaz prin aceste straturi, reducndu-se astfel cantitatea existent n straturile terasei i deci pericolul producerii condensului. Straturile de difuzie se execut din cartoane cutate, ondulate, perforate sau din folii rigide din PVC (v. Fig.8.14). Soluia utilizat frecvent n ara noastr este cu un strat de carton bitumat perforat (carton PERFO), presrat cu nisip de granulaie 1...3 mm pe una dintre fee i fixat pe stratul suport cu mastic bituminos. Stratul subire de aer meninut de granulele de nisip ntre faa inferioar a cartonului perforat i stratul suport pe care este aezat, permite difuzia vaporilor n mediul exterior cu care comunic. Stratul de difuzie se amplaseaz: a) sub bariera de vapori, cu rolul de a reduce presiunea vaporilor de ap, evitnd umezirea prin condens a termoizolaiei (v.Fig.8.13 d), sau/i b) sub hidroizolaie (v. Fig.8.13 a,b), avnd rolul de i) a permite evaporarea n timp a apei tehnologice provenite din straturile inferioare, de ii) a reduce tendina de formare a bicilor prin desprinderea hidroizolaiei de stratul suport, datorit creterii presiunii aerului i a vaporilor de ap odat cu creterea temperaturii i iii) de a reduce pericolul fisurrii hidroizolaiei n cazul fisurrii stratului suport, ca urmare a contraciilor de uscare sau a variaiilor de temperatur. Se recomand ca stratul de difuzie s se prevad n aceast poziie n toate cazurile, chiar i la umiditi normale sau cnd termoizolaia este rezistent la umiditate. Legtura straturilor de difuzie cu mediul exterior se face perimetral. La limi ale acoperiului mai mari de 12 m este necesar s se prevad i deflectoare n cmpul nvelitorii. Straturile de difuzie asigur o funcionare corespunztoare a terasei la umiditi relative interioare i 70%. Canalele de difuzie (Fig.8.15) se prevd atunci cnd umiditatea relativ a aerului din interior este mai ridicat sau materialul din care este realizat termoizolaia este higroscopic.
Pagina - 112 -
Se prezint sub forma unei reele de canale cu seciunea de aproximativ 10 cm2 care, n funcie de natura materialului termoizolant, pot reprezenta 1/500...1/2000 din suprafaa total a acoperiului. Aceste canale se realizeaz n diferite soluii constructive: o prin aezarea distanat a plcilor termoizolante; o prin prelucrarea materialului termoizolator; o cu materiale speciale etc. Fig.8.15 Canale de aerare Ca i n cazul straturilor de difuzie, este necesar asigurarea legturii cu mediul exterior prin intermediul unor orificii prevzute perimetral (Fig.8.16), iar n cazul acoperiurilor a cror lime depete 12 m, se prevd n cmp i deflectoare (Fig.8.12).
Fig.8.16 Legarea canalelor de aerare cu mediul exterior 2.4 NVELITORI nvelitoarea este elementul de construcie prevzut la partea superioar a acoperiului, care are rolul de a izola cldirea mpotriva agenilor atmosferici, deci de a-i asigura etaneitatea, concomitent cu satisfacerea exigenelor referitoare la durabilitate, rezisten la foc, aspect estetic i economicitate. a. Din punct de vedere al materialului din care sunt executate, se pot clasifica astfel: nvelitori organice (paie, trestie, lemn, materiale bituminoase) - Fig.8.17; nvelitori din plci de piatr natural (ardezie) Fig.8.18; nvelitori din piatr artificial (de regul materiale ceramice ca: igle, olane, plci ceramice glazurate .a.) Fig.8.21; --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 113 -
nvelitori metalice (tabl de oel, zinc, aluminiu plan, ondulat sau cutat) Fig.8.19; nvelitori din sticl, simpl sau armat Fig.8.20; nvelitori din materiale plastice. b. n funcie de modul de asigurare a etaneitii, se disting: nvelitori continue, fr rosturi, impermeabile la aer, ap i vapori de ap (ex: nvelitorile bituminoase); nvelitori din elemente discontinue, impermeabile la aciunea apei dar permeabile la aer i vapori de ap (nvelitorile din plci ceramice, tabl plan, ondulat sau cutat etc.).
Fig.8.17 nvelitori din materiale organice
Fig.8.18 nvelitoare din piatr natural
Pagina - 114 -
Fig.8.19 (1,2,3,4) si 8.20 (5) 1, 2, 3, 4 invelitori din tabla; 5 protectie pod invelitoare din sticla
1.
2.
3.
4.
5.
Pagina - 115 -
Fig.8.21 nvelitori din igle i olane
nvelitorile discontinue pot fi clasificate la rndul lor astfel: o nvelitori din plci mici, rigide. Materialele utilizate sunt: igle i olane ceramice, plci mici de azbociment, ardezie, i i indril (din lemn), igle din sticl sau din mortar de ciment. Etaneitatea nvelitorilor realizate cu acest tip de materiale se obine prin petrecerea plcilor sau prin prelucrarea lor cu faluri, ceea ce reduce suprafaa de suprapunere necesar. o nvelitori din plci mari, flexibile. Acestea se realizeaz din: tabl plan, foi bituminoase i, uneori, foi plastifiate din materiale plastice; o nvelitori din plci mari rigide, profilate. Se execut din plci de metal, azbociment, sau din poliesteri armai cu fibre de sticl, plane, ondulate sau cutate.
2.5 DISPOZITIVE DE COLECTARE I EVACUARE A APELOR Acestei categorii de lucrri trebuie s i se acorde o atenie deosebit, att la proiectare ct i la execuie, ntruct de rezolvarea lor corect depinde exploatarea eficient a acoperiului i buna ntreinere a cldirii. a. Jghiaburi i burlane. Sunt elementele accesorii ale acoperiurilor care au scurgerea apelor meteorice spre exterior.
Pagina - 116 -
Jghiaburile sunt canale deschise, semicirculare, confecionate din tabl zincat de 0.5 mm grosime, din materiale plastice sau, n cazurile mai speciale, din tabl de plumb sau cupru. Jghiaburile sunt susinute de crlige prinse de cpriori sau n diblurile lsate n beton la distane de cca 70 cm; ele pot fi suspendate sau rezemate i se execut cu panta spre gurile de scurgere sau spre burlane (Fig.8.22, 8.23). b. Dispozitive de colectare i evacuare a apelor la acoperiuri cu scurgere interioar.
Fig.8.22, Fig. 8.23
n mod curent, la acoperiurile-teras se prevede scurgerea spre interior, recomandndu-se cel puin o gur de scurgere la 100...150 mp suprafa de acoperi i cel puin dou guri de scurgere pentru fiecare tronson de cldire. n Fig. x.x sunt prezentate detaliile de alctuire ale gurilor de scurgere pentru terase circulabile i necirculabile. Burlanele (Fig.8.24) au rolul de a colecta apele de la jghiaburi i de a le deversa n rigole sau n reeaua de canalizare. Au seciunea semicircular sau dreptunghiular i pot fi exterioare sau interioare. a Burlanele exterioare se execut n general din tabl zincat, iar cele interioare din tuburi de font, azbociment sau materiale plastice. Seciunile jghiaburilor i burlanelor trebuie s corespund debitelor maxime ale precipitaiilor celor mai intense.
Fig.8.24 Detalii guri de scurgere la acoperiuri-teras a - teras circulabil b - teras necirculabil (vizitabil)
Pagina - 117 -
Pagina - 118 -
Pagina - 119 -
Pagina - 120 -
Pagina - 121 -
BIBLIOGRAFIE
1. Brumaru, M.: Elemente si structuri pentru constructii civile industriale si agricole Curs general de Constructii , curs, litografia UTCN, 1997 2. Comsa E.: Contsructii Civile, curs, litografia UTCN, 1992
Pagina - 122 -

Curs General Constructii Final

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs General Constructii Final

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

2008-2009

CURS GENERAL DE CONSTRUCTII

CURS GENERAL DE CONSTRUCTII

Sef.lucr.ing SEBASTIAN PALACEAN

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009

Activitate didactica: Sesiune de examene: Sesiune de consultaii i restane: Vacan:

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

GENERALITATI IN PROIECTAREA SI CONCEPTIA CONSTRUCTIILOR

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Prin aceasta abordare a criteriului de performanta se stabilesc si se evalueaza factorii

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

SPATII CORESPUNZATOARE DESTINATIEI; ORIENTAREA SIMPLA IN CADRUL ACCESULUI SI CIRCULATIEI INTERIOARE

CONDITII OPTIME DE TEMPERATURA SI UMIDITATE DOTARI CORESPUNZATOARE

6. DURABILITATE PASTRAREA PERFORMANTELOR PE DURATA DE EXPLOATARE

POSIBILITATEA REFACERII PRIN REPARATII CURENTE SI CAPITALE

2.INCADRAREA FAVORABILA IN MEDIU

4. IGIENA asigurata prin:

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Exigente ale utilizatorilor

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Turnul de televiziune Galati

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Turnuri evacuare gaze Onesti

Turnuri racire --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 13 -

ELEMENTE DE TEORIA ARHITECTURII

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

COORDONAREA MODULARA SI TOLERANTE IN CONSTRUCTII

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Fig. 3.3 Planuri modulare dintr-un volum modular

Fig.3.4 Retea modulara

Fig.3.5 Hala industriala: Plan 3M.

Fig.3.6 Definirea dimensiunilor nominale si de fabricatie

Fig.3.8 Axe modulare de trasare: pereti portanti din zidarie

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Fig3.9 Axarea structurilor in cadre

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

HIDROIZOLATII LA FUNDATII SI SUBSOLURI

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

a. Izolaii hidrofuge mpotriva umiditii solului

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Fig. 5.1 Zidrie de 1 crmid

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Fig. 5.4 Zidrie de si crmizi

Fig. 5.6 Pereti din zidarie cu goluri

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Fig.5.8 Zidrie cu armare longitudinal la interior

Fig.5.9 Armare longitudinala la exterior --- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina - 45 -