Professional Documents
Culture Documents
= 1910 rot/min.
Din caracteristicile mainii de rectificat se alege turaia: n
r
=2040rot/min
conform tabelul 10.11 [2].
n aceste condiii, viteza de achiere real a discului abraziv va fi :
V
r
=
60000
r n D t
=
60000
2040 300 14 , 3
= 32 m/s.
Stabilirea vitezei de avans (circular) al piesei
n funcie de adncimea de achiere (avansul de ptrundere
s
p
=0,02mm/trecere), avansul longitudinal s
1
i diametrul de rectificat (D=40mm),
se alege viteza de avans(circular) a piesei v
s
=16m/min conform tabelul 9.152-
[2].
Turaia piesei este:
n
p
=
40 14 , 3
16 1000 1000
d
vs
t
= 127,4 rot/min
v
sr
=
1000
4 , 127 40 14 , 3
1000
=
pr n d t
=15,99 m/min
27
6.2. DETERMINAREA NORMEI TEHNICE DE TIMP PENTRU OPERAIA DE
RECTIFICARE
Norma de timp N
t
reprezint timpul necesar pentru execuia unei lucrri sau operaii de
unul sau mai mui muncitori n anumite condiii tehnice i organizatorice. Se exprim n uniti
de timp (sec, min, ore).
Norma de timp este format din timpi productivi i timpi neproductivi. Pentru calcul se
foloseste relaia:
on
in d op
pi
t
T T T T
N
T
N + + + + =
T
pi
(timpul de pregtire ncheiere) este timpul de cunoatere a lucrrii, pentru obinerea,
montarea i reglarea sculelor, montarea dispozitivelor, reglarea mainii unelte (la
nceput) iar la sfrit pentru scoaterea sculelor i dispozitivelor, predarea produselor, a
resturilor de materiale i semifabricate.
T
op
timpul operativ respectiv timpul efectiv consumat pentru prelucrarea materialului.
Este alctuit din timpul de baz T
b
i timpul ajuttor T
a
:
-Timpul de baz t
b
este tipul consumat pentru prelucrarea materialului, acesta
schimbndu-i forma, dimensiunile, compoziia, proprietile.
Timpul ajuttor t
a
se consum pentru aciunile ajuttoare efecturii lucrului n timpul de
baz, schimbarea turaiilor, napoierea sniilor i meselor n poziia iniial, prinderea i
desprinderea pieselor, etc.
T
d
timpul de deservire a locului de munc este consumat de muncitori pe ntreaga
durat a schimbului de lucru. Are dou componente: timpul de deservire tehnic t
dt
i timpul
de deservire organizatoric t
do
:
do dt
t t Td + =
t
dt
timpul pentru meninerea n stare de funcionare a utilajelor, sculelor i dispozitivelor
(ungerea mainilor unelte), ascuirea sculelor, controlul utilajelor.
t
do
este timpul folosit pentru organizarea lucrului, aprovizionarea cu scule, materiale,
semifabricate, curenia la locul de munc.
t
on
timpul de odihn i necesiti fiziologice.
t
to
timpul de ntreruperi condiionate de tehnologie.
28
n funcie de diametrul i lungimea de rectificat se alege timpul de baz
T
b
= 1,51min conform tabelul 11.122 - [2]
Timpii auxiliari se vor alege astfel:
t
a1
=0,16min, n legtur cu faza conform tabelul 11.133 - [2]
t
a2
=0,14min n legtur cu msurrile conform tabelul 11.133 - [2]
t
a3
=0,43min, n legtur cu prinderea desprinderea piesei conf. tabelul 11.134- [2]
T
a
= t
ai
=0,73min;
-timpul de deservire tehnico-organizatoric:
T
dt
= 2,5% x t
b
= 51 , 1
100
5 , 2
= 0,037 min.
T
op
= T
b
+ T
a
= 1,51 + 0,73 = 2,24 min.
T
do
= 1% x T
op
= 24 , 2
100
1
= 0,022 min.
T
d
=T
dt
+T
do
= 0,037 + 0,022 = 0,06 min.
T
in
= 5,5% x T
op
= 24 , 2
100
5 , 5
= 0,12 min.
T
pi
= 6 min.
T
on
= (T
b
+ T
a
) x
100
3
= 0,07
N
t
=
5
6
+ 2,24 + 0,06 + 0,12 + 0,07 = 3,69 min.
29
CAPITOLUL 7
CALCULUL ECONOMIC I STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE PROCES
Unul din indicatorii de baz ce caracterizeaz calitatea activitii unei ntreprinderi este
costul de producie pe unitatea de produs.
Costul de producie reprezint valoarea bneasc a materialelor, manoperei i a
tuturor celorlalte cheltuieli pe care le necesit realizarea unui produs.
Determinarea costului de producie se realizeaz prin calculul succesiv al valorii
componentelor sale:
a) Costul materialelor, C
m
se determin cu relaia:
( ) | | buc lei
P
P M M P M C
apr
des p sf m sf m
/ 581 , 15
100
1 =
|
|
.
|
\
|
+ = (1)
n care: M
sf
reprezint masa semifabricatului (kg); M
sf
= 3,67kg;
M
p
masa piesei (kg); M
p
= 0,88 kg;
P
m
preul unitar al materialului (lei/kg); P
m
= 5 lei/kg;
P
des
preul de vnzare al deeurilor (lei/kg); P
des
= 1,5 lei/kg;
P
apr
cota cheltuielilor de aprovizionare [%]; valori uzuale: 5.. .15 %, se adopt
P
apr
= 10 %;
b) Cheltuieli cu manopera direct (salarii); se calculeaz cheltuielile S
i
cu salarizarea
operatorului pentru fiecare operaie i:
( )
operatie lei
FNUASS CFS CASS CAS
Sh Nt
FNUASS CFS CASS CAS Sh
Nt S
fc fc
i
i i
/ 634 , 0
100
1
60
1
100
1
60
=
= |
.
|
\
| + + +
+ =
= |
.
|
\
| + + +
+ =
(2)
n care: Nt
i
reprezint norma de timp la operaia i [min/buc];
Sh
i
salariul tarifar orar al operatorului [lei/or];
Pentru anul 2010 salariul tarifar este cuprins ntre 5,0 ... 8,0 lei/h, n funcie de
calificarea operatorului; pentru lucrrile de debitare, degroare este necesar o calificare
sczut, pentru operaiile de finisare o calificare medie, pentru operaiile de prelucrare a
danturii roilor dinate, rectificare de orice tip este necesar o calificare ridicat;
CAS contribuia angajatorului la Asigurrile Sociale; CAS = 20,8 %
CASS contribuia angajatorului la Asigurrile Sociale de Sntate; CASS = 5,2 %;
CFS contribuia angajatorului la fondul de risc; CFS = 2,5 %;
30
FNUASS contribuia angajatorului la fondul de omaj; FNUASS = 0,5 %.
c) Costul de secie C
Sj
se calculeaz pentru toate operaiile i care se realizeaz n
secia respectiv j:
buc lei
R
S C
Sj
i Sj
/ 17 , 3
100
1
=
|
|
.
|
\
|
+ = (3)
n care R
Sj
reprezint regia seciei prin care se iau n consideraie toate cheltuielile care se
fac n secie pentru obinerea produsului; se determin de serviciul contabilitate, iar valori
uzuale pentru seciile de prelucrri mecanice sunt R
Sj
= 300 .. . 500%, n funcie de
complexitatea dotrilor i de mrimea seciei, iar pentru seciile de tratamente termice,
deformri plastice, turntorie R
Sj
= 400 .. .600%.
Se adopt: R
Sj
= 400%.
d) Costul total de secie C
S
(pentru toate seciile care contribuie la realizarea
produsului):
lei C C C
j
Sj m S
75 , 18 = + =
(4)
e) Costul de producie, C
p
:
buc lei
R
C C
S p
/ 376 , 24
100
int
1 = |
.
|
\
|
+ = (5)
n care, R
int
reprezint regia ntreprinderii, i ine seama de toate cheltuielile realizate la
nivelul societii comerciale pentru obinerea produsului; se determina de serviciul
contabilitate, iar valorile uzuale sunt R
int
= 10 ... 40%.
Se adopt: R
int
= 30%.
Pentru creterea productivitii prelucrrii mecanice este deosebit de important
reducerea timpului auxiliar; acest lucru se poate aplica folosind indicatorul de continuitate a
funcionrii mainiiunelte. Pentru operaia de rectificare de finisare se obine:
= =
+
=
op
b
a b
b
CMU
t
t
t t
t
I 0,674 (6)
n care: t
b
reprezint timpul de baz; t
b
= 1,51 min;
t
op
- timpul operativ; t
op
= 2,24 min;
31
CAPITOLUL 8
NORME CU PRIVIRE LA SECURITATEA MUNCII, SANATATEA
MUNCITORILOR SI PROTECTIA MEDIULUI
Normativele de protecia muncii, sunt obligatorii att pentru muncitori, ct i pentru
conductorii atelierelor respective. Legislatia protectiei muncii stabileste obligatii precise in
ceea ce priveste asigurarea celor mai bune conditii de munca prin: legi , decrete si alte acte
normative prin care se reglementeaza problemele de protectia muncii precum si atributiile si
raspunderile organelor carora le revine sarcina de a asigura aplicarea si urmarirea masurilor
de protectia muncii in scopul prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Pentru evitarea tuturor pericolelor de accidentare sau de imbolnavire profesionala,
normele de protectia muncii prevad o serie de masuri ce se iau inca din faza de cercetare si
proiectare. Astfel departamentele de cercetare si proiectare sunt obligate ca la cercetarea si
proiectarea noilor produse, procese tehnologice, masini, agregate, instalatii sa prevada toate
masurile de protectia muncii, astfel incat la experimentarea , fabricarea si exploatarea
acestora sa nu existe nici un pericol de accidente sau imbolnavire profesionala.
Dintre masurile de protecie a muncii, care sunt specifice masinilor de rectificat, fac
parte :
se interzice punerea in funciune, fr aprtoare de protecie a oricrui organ de lucru
a crui micare prezint pericol de accident;
se interzice utilizarea bazelor de material a cror lungime depete cu mult lungimea
suportului, ntruct, n timpul micrii de rotaie, aceste bare prezint serioase surse de
accidente;
reglarea masinii de rectificat poate fi efectuat numai de reglor specializat;
este interzis introducerea mainii in zona de lucru a masinii de rectificat automate n
timpul funcionrii acesteia;
zona de lucru a masinii de rectificat trebuie sa fie inchis cu o aprtoare transparent;
De asemenea, trebuie asigurat o stabilitate dinamic i n general, reducerea tuturor
resurselor de vibraii
Principalele surse de pericol ce apar la prelucrrile prin achiere, daca nu sunt luate
msuri corespunztoare, sunt legate de achiile ce se degaj n cursul achierii, bucile de
scula achietoare care ar putea fi expulzate n cazul distrugerii sculei, modul de fixare al
32
pieselor i sculelor in dispozitive i curentul electric . In afara acestora pot apare i alte surse
legate de ansamblul activitilor industriale.
Acionarea achiilor se manifest prin tieturi i arsuri a cror gravitate e legat de forma i
temperatura achiilor.
Cele mai periculoase sunt achiile continue sub form de band care se dezvolt in
mod dezordonat n zona de achiere. De asemenea, periculoase sunt i achiile scurte,
degajate cu vitez mare in procesul de frezare rapid i rectificare.
Prevenirea accidentelor datorate achiilor se poate realiza prin msuri luate asupra
geometriei sculei si a regimului de achiere prin msuri de protecie a omului impotriva
acestora. Ruperea sculelor sau expulzarea unor achii scurte sunt consecine ale unui regim
necorespunztor sau a executrii necorespunztoare a sculelor.
o Atributiuni:
verific la nceputul lucrului i ori de cte ori se constat abateri de la regimul normal
de lucru sistemul de control al uzurii prin vizualizare sau automat , n funcie de tipul mainilor
de rectificat;
echilibreaz discurile direct pe mainile de rectificat sau pe echipamente specializate.
verific periodic i ori de cte ori apar situaii neconforme, parametrii de rcire - ungere
pe elemente componente i n ntreg, conform instruciunilor cuprinse n cartea tehnic a
mainii.
nlocuiete sculele i dispozitivele care prezint un grad de uzur mai mare
verific starea tehnic a mainilor unelte prin probe de pornire-oprire i de mers n gol;
Sa isi insuseasca si sa respecte normele de securitate si sanatate in munca si
masurile de aplicare a acestora ;
Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si celelalte persoane participante la
procesul de munca;
Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau
alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala ;
Sa aduca la cunostinta conducatorului de munca accidentele de munca suferite de
propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;
Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa il
informeze de indata pe conducatorul locului de munca;
33
Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare , corespunzator scopului
pentru care a fost acordat si, dupa utilizare, il inapoiaza si il pune la locul destinat pentru
pastrare;
Sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor si utilizeaza corect aceste dispozitive;
34
CONCLUZII
Tema acestui proiect a constituit-o ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A
PIESEI : ARBORE
Obiectivul proiectului prezentat este de a evidentia tehnologia de fabricatie a arborelui
si aspectele economice. In cadrul tehnologiei de fabricatie am prezentat caracteristicile
materialului, caracteristicile si dimensiunile semifabricatului, precum si structura pe operatii,
asezari si faze a procesului de fabricatie pentru piesa ARBORE.
In procesul de fabricatie se folosesc scule cu durabilitate ridicata, iar regimurile de
aschiere s-au determinat prin metoda experimental-statistica cu ajutorul unor standarde sau
tabele normative de adaosuri, alcatuite pe baza experientei practice, recomandate pentru
productie.
Folosirea tabelelor normative de adaosuri accelereaza procesul de proiectare
tehnologica insa nu prezinta garantia ca adaosurile astfel stabilite sunt cele optime pentru
conditiile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice sunt
determinate fara a tine seama de traseul tehnologic concret pentru prelucrarea piesei
respective, de modul in care se face asezarea semifabricatelor, la diferite operatii si de erorile
prelucrarilor anterioare.
Valorile experimental-statistice ale adaosurilor de prelucrare sunt in multe cazuri mai
mari decat cele strict necesare, deoarece ele corespund unor conditii de prelucrare la care
adaosurile trebuie sa fie acoperitoare pentru evitarea rebuturilor.
In ceea ce priveste aspectele economice, s-au calculat principalii indicatori tehnico-
economici: calculul materialului si costul operatiei.
Pe baza celor stabilite in cadrul proiectului rezulta ca pentru fabricarea piesei
ARBORE trebuie sa se acorde o atentie deosebita proiectarii tehnologiei de fabricatie
corecte, cu valorile parametrilor regimului de aschiere determinati experimental-statistic,
precum si urmaririi aspectelor economice si manageriale pentru realizarea unui produs
competitive la un prt scazut, acest lucru ducand la cresterea rentabilitatii firmei
producatoare.
35
BIBLIOGRAFIE
[1] Vlase A., Sturzu A., Mihail A., Bercea L, Regimuri de achiere, adaosuri de
prelucrare i norme tehnice de timp, voi. I i II, Editura Tehnic, Bucureti, 1983, 1985.
[2] Vlase A., Gheorghiu S, Tehnologii de prelucrare pe masinii de rectificare, Editura
tehnic, Bucureti, 1995.
[3] Pico C. .a., Calculul adaosurilor de prelucrare i al regimurilor de achiere, Editura
tehnic, Bucureti, 1974.
[4] Drghici Gh., Tehnologii de fabricaie - 2, Suport de curs, Universitatea Petrol-
Gaze din Ploieti, 2006.
[5] Drghici Gh., Tehnologii de fabricaie - 2, Lucrri de laborator, Universitatea
Petrol-Gaze din Ploieti, 2006.
[6] Popovici C. .a., Tehnologia construcie de maini, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1967.
[7] Carti L, Tratamente termice - tehnologie i utilaje, Institutul Politehnic Traian
Vuia", Timioara, 1975.
[8] STAS 2171/2-84 Piese de oel forjate liber, adaosuri de prelucrare i abateri
limit.
[9] Pico C., .a., Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, voI.1, Editura Tehnic,
Bucureti, 1979.
[10] Pico C., .a., Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, Editura Tehnic,
Bucureti, 1982.