CUMENTARlll!

SAD
EXPLIGAREA EPISTOLEI CATR! ROMANI
A celui intru sfinti Parintelui nostru
lOAN CHRISOSTOM
Archiepiscopul Constantinopolei
Traducere din limba eliIia, editia de Oxonia, 1849
DE
Archim. Tlleodosie Athanasiu
M-Re.i Ikeoitlta Mare din Roman
BUCURE;;TI
lHelierele gratlce 30CE.C COo, Societate anonima
59, STRADA BERZEI, 59
1906
c 0 ME N TAR I I LE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA ROMANI
A celai intra pa.rintelui nostru
IOAN CHRISOSTOl\1:
Archiepis,' oPlil Conslantinopolei
OMILIA I
Auzind necontenit cetindu-se epistolele fericitului
Pavel, de doua ori pe fiecare sc'iptamana, de muIte ori
,;,i de tl'ci ori r;;i de patru ori, rand sa vir:;:;im pomenirea
:::finti1ol' l11ucenici, rna bucur de sigur ca ma incant de
tr;lmbit.a spirituala a acestui fericit, salt 9i ma incal-
Z('sc eu pofta, cunoscand glasul cel iubit mie, 9i mi-l in-
chipuiu pc dansul ca fiind de fata, $i pare il "act con-
versand, - insa sunt trist 9i amarit pe de alta parte, ca
pc barbatul acesta nu tot.i H cunosc precum trebue a-I
cunoa9te, ba lnca sunt multi cari se gasesc intr'o ast-
fe! de necuno;;tinta de dansul, in cat nu 9tiu in mod e-
x;:tct nici macar numarul epistolelor lui.
Accasta de sigur ca nu provine de la ignoranta"
ci de acolo ca nu voesc a vorbi incontinuu de acest fe-
ric.it. Pcntru ca nici noi nu 9tim, daca 9tim ceva, prin
talentul !7i fineta inteligentei, ci pentru ca incontinuu ne
tinem de barbat !7i-l iubim multo Cei ce iubesc cu afi
$tiu cele ale iubitilor mai inainte de toti,
au grija de dan$ii, cecace $i fericitul acesta
4 OMILlA I
Filipenilo1' (eap. 1, 7) Ii zicea: "Precum irni este mie
ell dreptate aceasta a cugeta pentru voi toti,
pentruca va am eu pre "\roi in inima, in le-
gaturile mele, in raspunsul adeverirea e-
vangheliei" .
Astfeliu, ded,:;;i voi ati daca ati vOl sa
fiti eu de sama in cetire, n'ati avea nevoe de
nimeni, caci nehlincinos este cuvantul lui Christos, care
a zis: "Cautati $i veti afia, bateti se va des-
chide voua" (Math. 7, 7). .
Dara fiindea cei mai multi luat asupra-::;;i
grija de femee, de cre9terea copiilo1' 9i ingrijirea de
casa,9i de a.ceia nici nu ar sufer! ca sa so. eledee la 0
astfeliu de osteneala obositoare, apoi eel putinmi9cati-va
spre a lua cele adunate de altii, punand macar atata 0-
sardie in ascultarea celor spuse, pecata 0 puneti in
st1'angerea banilor. de $i poate ca e uricios de a COl'O
de la voi numai atata, totu:;;i este placut daea va doda!i
eu osardio. cad de la neeuno9tinf,a sfintelor scripturi izvo-
rfi.se mii de rele ; de aici a rasarit ba1jocura eea mare a e1'o-
surilor', deaici viata ne'ngrijita, de aici necazu1'ile eele fara
folos. Dupre cum eei Jipsiti de lumina nu ar putea pa9i la
sigur, tot cei ce nu se uita la raza sfintelor scrip-
tnri, sunt siliti de multe ori a paeatui intr'una, de vremo
co pa:;;esc in intunerieul cel mai grozav ..
Dara pentru ca sa nu se intample aceasta, sa dos-
chidem bine ochii in spre fada cea stralucita a cuvin-
telor apostolice, mai ales ca Iimba aeestui fericit a stra-
lucit mai mult de cat soarele, fiindca cu invatiitura cu-
vintului el a covar$it pe toti cei-I-alti. $i fiindca el s-a
ostenit mai mult de cat cei-I-alti, de aceia a atras a-
mai mult char al Duehului, iara aceasta nu 0
zic numai din epistolele lui, ci din Faptele Apostoli-
lor. Ori unde era timp de predica, peste tot locul ii da-
doau lui intaetatea, pentru care era considerat de ne-
crodincim;;i ca zeul MercuI', fiindca era stapan pe CliVant.
Acum noi urmand a trece in -revista aceasta epls-
tola, e nevoe de a spune 9i despre timpul in care s-a
seris. N u este scrisa inainto8, tuturor celor-.l-alte, dupa
eum ered unii, insa este mai inainte de toate cele scrise
din Roma, mai pe urma de toate cele-I-alto, de
:;;i nu. de toate, caci, de ex. am.andoua epistolele di-
J
' (:1
I
I
I
I
. )
OM ILIA I
tra Corintheni, sunt trimise inaintea lara aceasta
sepoat.e vedea de la finea 8pistolei de fata, unde scriind
zice :"Iara acum merg in Ierusalim slujind sfin-
tilol', ca bine a voit Macedonia !?i Achaia a face
o impartasire oarecare la saraeii sfintilor cari
sunt in Ierusalim" (Ilom. 15, pe c'and Corin-
theI1ilor scriindti-li zicea: "De vafi eu cuviinta sa
lJ11ferg !?i eu, ell mine VOl' merge" (I Corinth. 16,
4) v6rbind acestea despre cei ce trebuia saduca de 8,-
colo of ran dele. De aici se vede ca pecand seria Corin:.
t1lenilor, era in indoiala despre acea calatorie, iara pe
cand seria Romanilor, faptul era hotarit. Aeeasta fiind
recunoscuta, rezulta in mod neindoelnic, C<l epistola de
fata este trimisa dEpa cele doua catra Corintheni. Mi
se pare ea epistola catra Thesaloniceni este scrisa
mai inainte de cele catra Corintheni, caci scriindu-li a-
.celora 9i spul1l1ndu-li despre eleimosina, ca: "Despre
iubirea de frati nu trebue;:;te a scrl vou[l" ca
singuri voi sunteti invatati de la Dumnezeu ca
sa va iubiti unul pre altul" (1 Thes. 4,9), dupa a:...
ecasta a scris Corinthenilor, carora Ii zic.ea: "ea
osal'dia voastra cu care pentru voi ma laud
caka Macedoneni, ca Achaia s'a gatit din anul
trecut, !?i ravna cea din voi pre cei mai muWa
indemnatj) (II Corinth. 9, 2), de unde se vede, ('li in
dlestillnea eleimosineia conversat mai intaiu cu 111e-
salonicenii. Doci, epistola de fata este trimisa mai 'na-
inte de epistolelecele scrise :;;1 trimise din Roma.
Nu fusese la Roma inca apostollli Pavel pe cand a scds
epistola de fata, iar aceasta 0 invedereaza prin pasa-
jul urmatoriu: "Ca doresc sa va vad pre voi, ca
sa va dau voua ceva char duchovnicesc spre
inta'rirea voastra" (Rom. 1, 11).
Din ROl'na a scris Filippenilor, carora Ii spunea:
(<lnchina-se voua sfintii toti, mai ales cei din casa
Chesariului)) (Filipp. 4, 22); de acolo a scris 9i Ebre-
ilor, caci Ii spunea la urma: "Inchina-se vouacei ce
sunt din Italia" (Cap. 13, 24); din Roma a scris a
II-a eatra Timotheiu, fiind legat, care mi so Dare ea_
Oi\!ILIA I
este cca mai de pe urma clintre toate epistolele lui, caci
zice "Ca eu iata jertfesc, ::';;1 timpul
despartlrel mele s'a apropmt" (II Timoth. 4,6). CUIll
ca in Roma a fost sfar:;;itul vietei lui, aceasta este in to-
tul invederat. epistola catri:';' Filimon este scrisa tot
cam pe 1a sfar9itul vietei lui, caci zicea: "Precum si.
eu batranul, iar acum legat al lui Iisus
Chrlstos" (Vel's. 9), insa este scrisa mai inainte de cea
catre Coloseni, dupre cum se poatc vedea de 1a finele
acestei epistole. in adevar ca scriind Colosenilor (cap.
4, 7, 9) Ii spunea: "Cele despre mine toate Ie va
spune voua Tichic... pe care l-aI11 trimis la voi
impreuna cuOnisim, eredinciosulsi iubitul frate ... "
dara acest Onisim nu era altul, de celt tot ace!a des pre
care scrie in epistola catra Filimon. Si cum ca acest
Onisim era acela9i, se invedereaza de la' Archip pe care
i1 ia de conlucratoriu al sau in epistola caIra 'Filimon
prin care s'a rugat pentru Onisim. Tot pe accst Archil;
deci, iI atata apostolul !7i prin epistola catrtt Coloseni,
unde scriindu-li zice: ziceti lui Archil': soco-
(baga sama) de slujba care ai luat intru
Domnul, ca sa 0 (Colos.4, 17).
Mi se pare ca 9i epistola eEl-tra Galateni este mai
'nainte de cea catre Romani. Dara daca toate cpistolelc
acestea ale fericitului Pavel au 0 alta ordine in cartile Sf.
Scripturi, nu este nimic de mirare, fiindca si Profetii rei
doisprezece din Testamentul Vechiu nu sunt in 01'-
dinea chronologica a!7a cum so gasesc in cartea sfinta ').
De asemenea Agheu !7i Zaharia au profetizat ell InuIt
mal m urma de lonna !7i Sofonia, !7i de toti cei-I-alti,
ell toate acestea sunt PU!7i la un loc eu aceia, desi i-au
despart.it ablta timp. '
Deei, nimeni sa nu creada de prisos 0 asemenea
ostcneala, si nici sa eonsidere aeeasta examinare ea
izvorita dilitr'o curiozitate prisoselnica, caei nu putin
contribuie timpul in care s'au scris epistolele la ceiace
noi .. cautam sa. afiam. Cand de pilda vad pe apostolul
scrnnd Romamlor Colosenilor asuPFa chestiuni
') Nota. Profelul Daniil (588--518 u. ell!'. este trecut a14-1ea
in timp ce Ovadia lonna (821-783) Naum (7W-699):
Avacum (650-627) f;il Zefama (640-625) sunt trecuti dupa DaniiL
(Trad).
I
!
I.
,JJ'
I
I
!
OMILlA I 7
Insa IlU tot in acela9i foliu, ea de ex.: "Pre eel slab
intru credinta primiti-l, nu intru indoirea gtll1-
durilor, ca unul crede Crl va l11ilnca toate, iara
eel slab legumi mananea". (Horn. 14, 1. 2), pe cand
Colosenilol' de;;i Ie scrie tot in aeeastii ehestiune, vor-
be$te rnai cu mult curaj, caci ziee: "Deei de ati ll1uf'it
eu Ghf'istos despre stihiile lurnei, dr.ept
ce ea emn ati f1 vietuind in lume primiti obi-
eeiuri? Nu te' atinge,' nici gusta, niei pipa\ eare
sunt toate spr-e strieaeiune pdn ..
nu in vre-o einste spre satiul trupului". (Colos.
2, nu gases!: in aeeasta deosebire nid 0 eauza
alta, dCf'cl,t timpul in eare au fc)st serise. La inceput de
SigH!' ei'i erit nevoc de oarecare eondescendenta fattl de
credineio$i, (lara dUIJa aceasta de loe. in multe .ehc-
stiuui l-ar putea eineva gasi faeand tot W;iU, cacia.';lu
doetol'ii si dasealii sti pl'oeedcze. Nici doc-
tortII uu ell bolnavii eari Yin dela ineeputul
boaki, Ja f'eliu eu cci ce yin la cli.lnsul pn eand slnatat<;a
Ii ('stu zdruneinatt'i de tnt, f;ii nid dasealul nu rH'ocedeaza
('u I'opiii c<:lri yin din inceput, Ia reliu eu eei ec sunt
rnai ve,-hi i;'i au nevoe numai de perfeetionarca euno-
::;;tintilol' capatate' tkjil. Cnora de pilda Ii-a serb fiind
provocat de vre-o chestiune oarecare, ca de ex. Co-
l'inthcniloI', c;lrof'a Ii spLIne: "lara. pentru eeeace
mi-ati scris ... " (I Cor. 6, 1), ca::;i Galatenilol', carom
aratii rnotivul irnediat dUPe1 exo!'uul elk;toiei;
-- dar"" Horllanilol' de cc Ii-a serb, de ce a 10st pI'O-
vocal, mai ales ctt insu:;;i IIJ:Irtul'isc9te de c1:ln';iii ea
sllnt plini de lJUllhtate, plini de toata pu-
tilnd :;;i pre altii a InVa\a, etc. (cap. 15, 14-1G)?
Dc en li-a seris "Pentru chanll lui DUlllnezeu,
eel dat rnie spre a fi sluga lui Iisus Chris-
tos" pcntf'll care cbinr Itt inceput Ii spune: Datol'iu
sunt, -intru cat estc clupI'e a mea
\'ow1 eelor din Homa '1';1 lJine-vestese" (Cap.
1,Ui. 15). Cf)lc c1espl'e dan;;;ii, d't pot pn altii a
irrn1th, celelalte sunt lllai mull, ea 0 lallcla inc1cm-
nare, era trebllitoriu in timp 9i
pov;l\uil'(\t lor' prin s(TisoCtrc. Fiinr:it el IlU fuses(> inea
8 OMILI A I
- -- '---- - ---- ------------------- - - - -
in Boma pana atunei , de aceia $i punein randuiala po
barbatj din doua p<'irti deodata, adeca $i prin 10-
losi nta epistolci, daI'a 9i pI'in a:;;teptarea ducerei lui
acolo. Astfeliu era acest sufiet sfint; a vea In sine lumea
intreaga, :;;i purla po toti in cllgetul sau, considorandu-i
ca pe nJ$te rude ale sale dupre Dumnezou, 9i ii iuhiil,
pc toti ea cum el i-ar fi nascut, I)a inca Ii arata ()
ma,j maI'e dragosto dodU oriee parintc! Astfeliu este
charul duhului; invinge toatc durcrilo trupului, 9i mai
inflaearata arata dorinta de eel iubit! Si aeeasta eu deo-
sehire so poatc vedea pctrocandu-sc (".l!' sufl ctul lui Pavel.
Cn ::;;i 0 pasa1'e zburatoare cl so rididt 1n vazduh, :;;i pe
toti Ii c.ereerta neeontenit zburancl In toatc lx'irtilc, ;:;;i
niCiliri nll sh't. Fiindea auzise pc Christos zieand : "Petre,
ma iube:;;ti'! Pa$tc oile mele" (loan 21, 1:-), de aenia
9i el eland pc fata aceasta conditie, s)u mai hine zis
ac;ost semn inalt a l dragostoi, I-a aplieat ell toat't strk-
teta, ha inca ehiar In mod oxagorat.
' ) Pc acest feric.it ravnind $'i noi , iuhi\.i JOl', fi ccare
p.una 111 daeil: nu lumea
c'matl Intrcgl &1.U natlUl1l, eel putll1 c.asa sa, fmncla ,
copiii, prietenii ;:;;i pc vocini . sa 1111'mi spuna cinevn :
Slmt om simplll , nc 'nvat;;,t ::;; i f;\r..\ oxpcrienta, pcmt.ru
ca nimeni nu este mai no 'nvatat. en, Petru, :=;;i nid mai
simplu en, Pavel. Dcspre aecasta el fnsu:o;;i mar'tuI'isit
nil so I'll$inh zieand: "lara de;;i sunt fH'ost eu eu-
vantu l, nu insa eu :;;tiinta" (II Cor'inth. t 1, 6).
Cll l:oate iata ea accst barhat no 'nvatat, accst
om simplu a invins mii do fi losofi, a a:stupat gurik a
mii de ritori , a fUGllt tot. lll numai prin ehanll lui
Durnnczou :=;;i prill hlIna lui vointtL Dal'tt noi eari BU s un-
tern fi)lositori nid macar color co eonviotlliesc impreunii
ell noi, cad nil putem invat,\ niei macal' dOLl,"tZOei de
pcrso<1ne, ce indrcptare vom plltea avec\ Toate <1ccstca
nll Rllnt docat pI'etext.e zadarniee, cad nu sirnpli tntea
sal! nestiinta ne impedeea de a J!1vath pL' ai nostri, ci
somnuI" si trandiivi rca. ' ,
DeCi, acost somn indepar tanrlll-l dela noi, ell toata
set ne ingrijim de ai ea n,StfClill sa no
') PaTt ea morala .. Fiecare c datoriu a -7i Invata feme:a, copiii
'Ii pe loti ai casei, pc prictcni r ude, 7i vecini, fara sa pl'ctextezc
cil 7i el este ne 'nvatat. ( Veron) .
"
,I
OMl LI A ![ \)
- ---- ---- -- - - ------------------
bueuram ehiarE;>i 8.ici de lini
9
te 3i multamirea sufie-
teasea, insufiandu-li friea de Dumriezeu, 'lara aeolo sa
no putern face miilor de bunatat-i, prin eharul
E;>i fiJa ntropia Dornnului nostru Iisus Christos, earuia
unpreuna cu Tatal ,;;i eu Sf. Dueh, se cuvine slava In
voeii veeiloI'. Amin.
OMILIA II
"Pavel, sluga lui lisus Chl'istos, chemat
apostol rancluit spee evanghelia lui Dumnezeu,
en re mai 'nainte a prin Proroeii sai
intru sfintele seripturi". (Cap. 1, 1, 2) . .
Mobi de:;;i a scris cele dnd carti dela inceputul
Testament, nidii1'i nu trecut numele, f$i
nid c('i cari all seris dupa dans ul cele petrecute. De a-
scmcrwa nl! t recut nUl1 wlc lor l1iei Mathei u, .nici
loa.n, ni('i ;Vfarcu niei Lllca, pc cand ferieitul Pawcl
In toat0. epistolele lui punc numele la ineeput. Dc cc
oal'C a fac: ut el aceasta Fii mk::i aceia seriau celo!' de
fattt, dnci ('[it de p1'1;;03 a'i:;>i pune numele lor in scrim'i,
pc cAnd Pavel trimiteit serierile lui in t()l'ma de epi s-
tok prin Ioem'i indepartatc, de acoia era nocesar a'E;>i
PllllC nll[)1ck . Dan'i dackt nu 0 tace aeeasta;;i 111 epistola
c,1il'a Ebrei, apoi c semn vMit de lntelepciunea
Fiincka Ebreii aveau mare ura asupra lui, :;;i pcntru ca
IlU CUll1va auzind de numelc lui sa'$i astupe lll'cchile
ehiar dela inceput, de aceia s'a gandit a'::;;i ascunde nu-
melo l1c Dacii insa oar ecari Proroci :;;i Solomon
i::;i pun nurnele lor in scrieri, apoi accasta 0 las :in sa1'-
cin8. voastr,1 do a eerccUl :;;i a 0 explid.l" de eo unii
:;;i-a u trceut munele in scrierilc lor, ial'a altii nu, fiindea
Ill! trelmie a a fta totul numai dela mine, ei e bine ca
:-:;i voi sa va ostcniti si sa c.el'eetati, ca nu cum"a sa
(:leveniti !ene:;>i. " ,
"Pavel, sluga lui Iisus Christos" - De eo oare
i-a sehimbat numelc Dumnczeu E;>i din Savlu l'a numit
Pavel? PentI'u aecia, ea ell nimie sa nu fie mai prc jos
de apostoli, ei aeeia eo apostolilor avea in mod
exceptional, 0 ca.';;tiga !7i el , ea astfel &'i. poata deveni
10 OMILlA U
mai familiar cu d::l11:,;,ii. So nurne:;; te pc sine sluga lui
Christos, :;;i nu cum s'ar intamplc\, fiindca multe sunt
feluril e de slujba . .'\$a, de pilcla, un feliu de slujba iJ a-
rata Psalmistul (Ps. 118, 91) cand zice : "Toate sunt
slujitoal'e tie", un alt feliu cfmd Profetul zice : "Sluga
mea Nabuehodonosor" (Ier em. 25, fiinddt lucrul
crear.oriului este sluga lui; un a li feliu osto apoi c;tnd
zice apostolul: "Mult[imim lui Dumnezeu, ea ati
fost robi pacatului, dara ati ascultat din inimk:t
dupre chipul invataturei ia care v'ati dat,
slobozfmdu-va de pacat v'ati meut robi
(Hom. G, 17. 18), aeest frliu dc slujbc1 este rezultaUL.
din eredinta; - un altfcliu de slujb{t este acea rezultat<\
din purtare, ea do pild{t citnd ziec: "Moisi, sluga mea,
a murit" (lis. Navi 1, 2), pcntru c<1 de toti Iudeii
crau slugile lui, totw;;i Mobi prin vinta lui ena stralu-
cita 1i covar$ise pe toti
Dcd, Pavel fiind sluga dUfJtt toato felul'ilc aces-
tei slujbe, in locul aeestei inalte demnitati sc
"sluga lui Iisus Christos". Pune inainte nUl1wle
cele sfinte ale iconomiei dumnezec$t.i, ridieandu-se de
jos in sus. Nmneln de Iisus I-a adus din eerillri lnge-
rul, s'a I1l1seut IVl ttntuitoriul, im'u Christos so DU-
deja a fi uns, ceiaeo ostc tot al
trupului. (DaI',:i, ziei, Cll ce dell (unt-de-Iemn) a fust
uns ?- :\u a fast lIns eu dell, d a fnst uns in Duchul
S[nt, c,tei scriptura a IlUm! ull$i ;;i pc ne,(\-;;-
tia. Ceiace premerge ungel'ci este Dm;hul SfJ'n(;, ::;;i pc
el il untul-cle-kll1l1. Darii unde oarn
seriptuI"<t un:;-,i pc eei ne eu deu "Nu v,), atin-
gcti, ziee, de eei ai mei, intf'u pr'ooroeii
Inei si nn vic.leniti" (ps. lIlt, 1;'), fiimic- a atunei
nid nu Intoemil'ea unger ei ell clen pentru toti, ('i
11om,-,i pentru Preot.i, negi Profcti.
"Chemat A.postol". Peste tot loc:ul 01 so intitll-
leaZ'ii, dlCmat, prill aeeasta nmrea lui
tinta, c<lci nu el I-a gasit c-<1utamlu-l, ci fiind cllcrnat
s'a apropiat de cl a aseultaL Dcalttbliu pi: (Tedin-
Ii "chenmti sfinti". Dttra aee:;;tia au fi)st
chemati llllrnai pi:lna ce au erezut, pe cand lui $i dupa
ee a Cl'E)zut i s'a Incredint"t apostolia, lucI'u ("arc ostc
i

OMILlA II
incarcat de multe bunat<:W 9i mai pre sus de toate da-
rurile. $i ee trebuie oare a spune mai muIt, decM
. ceiaec a faeut Christos venind in lume, aceasta s'a in-
eredintat apostolilol' dupa ce s'a inaltat la eeruri Pen-
tru care i;'i striga Pavel zieancl: "Noi suntem soli
ai lui Christos, ca :;;i cum Dumnezeu s'ar ruga
prin noi" (II Corinth. 5, 20), acleca inaltancl demnita-
tea apostolilor in ochii credineio$ilor, Ii pune pc Dum-
nezen en, rugaloriu, in locul lui Christos.
"Rtmduit spre evanghelia lui Dumnezeu".
Dupre cum intr'o easa fiecare este randuit spre dife-
rite ocupatiLlni, tot a$it ::;;i in biseriea clistribuirea sel'vi-
ciilor sLlnt diferite. T\Iio rni se pare ca nu nurnai de 0
randuire simphl vorbe:;;te el aici, ci face alllsiune ea el
ine;:t dela incepllt a fost rttncluit de sus spre apostolie,
cdace $i leremia dcspre hotarirea lui Dumnezcu
pentru dansul: "Mai 'nainte de a din mitra
te-am sfintit pre tine, :;;i te-am pus Profet 130-
poarelor" (IeI'. 1, t. Fiinclca el scria catr(t 0 cetate
ingamfata '7i pIina de mandrie, de aceia peste tot locul
f?i prin toate arata al chirotonia lui ca Apostol oste
dela ])umnezeu, caci el l-<:t ("hemat $i tot el I-a rctnduit.
Deei 0 faee aceastu pentrll ea epistola de fata 'sa fie hine
prinlita $i demna de Gredinta.
"Spre evanghelia lui Dumnczeu" zice. A';'tt
dartl nu nurnai Matheiu esto evanghelist, $i nici numai
1\Iareu, dupre cum apostol BU cste numai el, ci .:;;i
aeeia, cle$i exceptional so zice de unia ca au iacut aeeia,
iara ol aeeasta. El numc:-;;to evanghelia a sa, nu numai
pcntru bunurilc Scl,vc1r:;;ite, ci !7i pentrll cole viitoare.
Daraeurl1 de ziee el ca bineveste;;;te (.@:vanghelizaut)
}In Durnnezcll: "Rancluit sprc evanghelia lili Dmn-
\lezeu" did Tatal ert\ :;;1 mai 'nainto de cvanghelii cu-
noscut '? Dara daea ('r;\ eunoscut lucleilor numai, totw;;i
nici ace:;;tia Ilu-l GUllo:;; Leau dllprc cum trebuie, fiindcii
rnulte f:;;i inchipuiau I1rdemne de pentru caro f;'i
zieeit Christos: "ei va veni vremea, aeUln este,
clnd eei se VOl' inchinit
TaUtlui eu duehul eu aclev[-trul" (loan 4,
e{L: "TaUtl acest feliu cauttt S<"t fie cei ee se
inchin[t lui" (Ibidem). Dllpa aceia ded Tatld s'a des-
, O;,IlLIA II
copcrit lumei intregi impreuna cu Fiul, ceiace spunand
Christos eu voce puterniea zieea: "Ca sa te cu-
noasca pre tine adevaratul Dumnezeu, si pre
care I-ai trimis pre Iisus Christos" (Ibid. '17, :,).
evanghelia lui DumneZ8u, ea astfeliu din ca-
pul Iocului sa de.<?teptc pe auditoriu. El n'a venit ca sa
vestease{l eeva trist, ca de ex. Proroeii cari vestcau aba-
torilo f;ii pedepsele, d evanghelii, adoca ve.o;;ti bune, f;ii
Ine1.1 evanghelia lui Dumnezeu, care fagaduef;ite credin-
ciof;iilor vistierii a bunatat.ilor color statorniec
9i
"Care mai 'nainte a Utgaduit Twin Prorocii
s[ti intru sfinteic scriptu!'i" (Vcrs. 2), ca : "Dom-
nul va da cuvant, ziee, eelor ee bine vestese
iutru put ere l1lulta" (Ps. 02, 12) "Ca ff'U-
111Useta in rnuntji, ca pieioarele eelui ce bine
auzirea paeii, ca eel ee bine
eele bune" (IS3;ia 'i). Ai vuzut eut de lamUf'it se
arata In voehiul testament numclo rnodul evanghe-
lioi,? Noi nu 0 vestim numai prin vorbe, zicc, ci
prin faptc. Evanghelia nu este lueru Oll1enesc, ci dum-
nczecse, nograit ;;i mai pre SLlS de natura. $i fiindcit ii
aClIzal:.l aeeasta cvanghelio de inovatic a color eo 0 pre-
dieau, apoi apostolul arata c[t evangholia esto mai ve-
ellO decat Elinii, f;ii ca este descrisa mai 'nainte de Pro-
feti. ,Daca insa nu a dat-o dela inecput, eauza a fost tii
1111 1.11' fi voit a 0 primi. Cei ce voiau accasta, ea de ex.
AbcatUl1, pentru care zice: "Abraam parintele vos-
tl'U a fost bucuros ea sa vada zioa mea, si a
v;}zut s'a bueurat" (loan 8, ;)6) 1.11' fi primit-;) eu
placerc. Dara cum zice in alt lac: ,)\1ulti Proroci
drepti au dorit sa vada cele ee vedeti voi,
vazut, sa auda eele ce auziti, n'au
atlZlt" (Math. 13, ti)? Adoca n'au vazut trupul lui,
n',l11 auzit de minunile lui ee Ie fata de tot.i, dupre
cum vM aud ii acum. Tu Insa gande$te-te eu eate
sutc de ani mai 'nainte s'au prevazut profetizat aeestea.
Cand Dumnezeu voic:;;te a pregati oarecari lucruri mari,
aecstea Ie graie:;;te ell mult timp mai 'nainte, exercitand
allzul pentru primirea lor cand S8 VOl' indeplini.
, t ,
I
I
1
l
If
I
i
;
! .
I

OMILlA II 13
sfintele scripturi" zice, caci Profe1ii nu
sc. nU!11ai in a din gura, CI $1 sedau
celace nu. nUf!-1al ea scriau, ci Ie :;;i impri-
man ar;;a zlca,nd m tIpUrI, ea de ex. istoria en Abraam
(;ancl ya pe attar fiul sau Isaac ca sa-l jert-
feasca, ca IstorIa lUI MOISi eu $carpele de arama ridi-
care". cand all biruit pc Amalie, $i en
paschal Jertftt.
"Pentru fiul sau eel ee s'a l1ascut din sa-
lui David dupre trup" (Vel's. 3). Dara ce
Pavele! ce nj: .. ai inaltat sufietul, dupa eo ai
faeut en nOl sa ne inchipuim lueruri mari "i minunato
.ce ni-ai spus de evanghelie, $i inca de
lIa. dupa ee ni-ai adus de fata pe Pro-
fetJ, f;il .aratat cum toti au prevestit cele viitoare
en multI am mai 'nainte, apoi cum de ne scobori
V?rbe$ti 1)oate de un om simplu, spune-mi,
earUla, 11 dm de taUt pc fiul lui Iessf:? Si cum sa fie
aecstea dcmne de cele vorbite pana acum'? Sunt foarte
clemne, zice el, eaci l1U ni oste yorba de un om simplll.
?e aecca !ocmai am "dupre trup" dand a
mtelege en na$terea 1m eca dupre dueh oste a lui Dum-
nezel!. Tataln. Dara de ce oare a inceput apostolul de
nu de. acolo, adoea dela cele mai 'nalte? Pentru
ea MathelU a ineeput de aiei, si Luca si Maretl'
v I ' , ... ' ,
ce ce urma a libera pe om a-I duce' 11.1
de a-J duee de jos in sus. Astfeliu a
fost orandLllt, $1 astfeliu s'a facut. Mai 'ntai u l'au vazut
om pe pamant, atunci au priceput ca 01 este Dum-
nezeu. Pe cale!'l pc eare a;;ternut el invatatura sa,
tot cale pa.<;;e.;;te ucenicul lui. Vorbe.o;;te
ntalU de na;;teroa lui eea dllpre trllp, nu pentrll
intai, ci pentru ca dela aceasta el 1'i-
dlca pe audltOI"lU la eeialalta.
"Care s'a hotarit Fiul lui Dumnezeu. Intru
putere, dupre duchul sfinteniei dintru Invierea
din morti, a lui Iisup Christos, Domnul nosteu"
(Vel's. "l). Pasajul acosta a devenit foarte intuneeat din'
cauza inealcirei vorbelor, pentru care este nevoc de
a-I diseurea.
Ded; ce este eeiace spune aid? Noi predic.am,
ziee, pre eel nascut din samanta lui David)). Aecasta
14 OMILIA II
este invederata; 1nsa de unde se poate deduce ca acest
intrupat din samanta lui David este Fiul lui Dum-
nezeu Mai 'ntaiu dela Proroci, pentru Cc'Lr e zice: "care
mai 'nainte a fagaduit prin Prorocii sei intru
siintele seripturi" ceiace este 0 dovada nude plltimI
insamnatate. Apoi din modul na:;;terii lui, eeiace
apostolul a aratat zieand : "din samanta lui David
dupre trup" , cad el a deslegat legea naturei. Al trci-
lea dela minunile pc care Ie-a savar:;;it, di.\nd dovadii
de 0 mare putere, caci aeeasta j'nsamna expresiunea
"lntru putere". Al patrulea dela dllehul pe eare-l dit
eelor-ce eredeau in el, $i prin care pe toti Ii fiicea sfinti,
pentru care $i zice apostolul "dupre cluchul sfinte-
niei" - insa asernenea dar-uri numai lui ii
era eu putinta a acorda. Al cincelea dela invicrea lui,
ciici el esle eel inta i :;;i singurul care s'a sculat pre sine
din marti, eeeace chiar fnsw;;i a spus, d i acosta este un
semn suficient de a astupa gurilc nerw;;inatilor: "Stri-
cati biserjca aeeasta, si in tl'ci zile 0 voiu zicli"
2, 19) $i iarii:o;;i: "Ctmd veti iri.tllta pre fiul
omului, atunei veti ca eu sunt." (Ibid.
R, 28), $i iarii.,;>i: "Neamul viclean $i preacurvariu
semn cauta, $i senm nu se va da lui, fal'3, nu-
mai semnul lui Ionnit Prorocului". (Math. 12,
Darii ce va sa ziea: "Care s'a hoUirit"? A{I((',\
care a fost aratat, a fost hotarJ't, a fost rniirturisit de
toti de toate, de Proroci, de na:;; terea lui Gea miml-
nata c1upre trup, de puterea ::;;i de semnele ce Ie facc,\,
dela duehul prin care c1it sfintenia eelor ee credcau,
dela Invierea lui eea mai pre sus de natur;'1, prin car c
a desfiintat tirania rnortii .
"Pdn care am luat danl1 si apostolia spl'e
ascultarea credintei" (Vcrs. G). reeul10stinta
lui; el nu voie:;;te nirnie a fi nl seu, ci toate ale stu.pA-
11 ului. :)i eu toale accstca Duchul Sfilit a dat aceasta,
pentru care $i zieea : "Multe am a va grai vona,
ci nn puteti a Ie pm'ta acum; 111S8. cc1nd va
veni aeela, duchul adevar'ului, va va poviitui
pre voi la tot adevarul" (loan 16, 12. 1:3), ia-
OMILlA II 15
ra:;;i: "Osebiti mie pre Varnava si pre Saul"
(Fapt. 13, 2). De asemenea 9i In epistola' I eatra Corin-
theni(Cap. 12, h.tt) zicea: "Ca unuia prin Duchul
se da cuvtmtul intelepciunei, iara altuia cuvan-
tul stiiI1tei .. , si toate acestea Ie lucreaza unul
$i Duell, impartind deosebi fiecaruia pre-
Cllm voieste". Dea.'3emenea 8i Presviterilor bisericei
din Efbs Ii graia. in :Milet : "Drept aceia luati aminte
de voi si de toata turma, intru care Duchul sflnt
v'a pre voi episcopi" (Fapt. ::20, 28). Ai vazut.
Gum cele ale Duchului Je atribuie Fiului, $i eele ale Fiu-
lui Ie atribuie DlIchllluit
"Daru1 apostolia" zice, adeea (<!1U pI'in suc-
cesele noastre am a.juns apostoli, nid ca am luat dem-
nitatea aceasta trudimlu-nc obosindu-ne, ci am luat
char dela Dumnezou, pdn urmarc suecesele Doastre
sunt alc daI'ului do sus.
"Spee ascultarea el'edintei" adec;:\ IlU apostolii
cmu eei ce [tveau suel.:t'se, d dal'ul 'printnln:;;ii
:;;i'i pl'cdispul1cit In aecusta. Trea-btl, lor erit ca S,1 um-
ble prin lumea intl'cagtt ::;;i Sit TJrccliee, insii eel GC <.;011-
vingcb, pc auditori $i'i facc<'t &t (Tenda, eharul lui
Dumnezeu care hlcn't printr'al1F;>ii, prcGum ziee Luca:
"A deschis inima lor" (Ibid. '16, 14), t;;i iara:;;i:
ront s'a dat a asC'ulttL euvantul lui Dumnezeu".
"SPl'C asenltarca cr-edintei" zi tf' . Vedeli Ga cl
IIU a spus Sf)1'C corectnrca, spre cxarninarea sau dis-
eutarean ('i sprc nki DU am fost
trimi:;;i ea sa judeciim eeiace ni s'a inGI'edintat, ei ea
s,1. va d,\m Vt'ILH\ <t9it am pl'imit, Ca.nd stapa-
nul hoh'irer;;te cevil, cei ee asculta nu trebuie a <:cnzul'tt
$i a corne vorbele, ci llurnai a prim}. $i ill adevar ea
de aceia au f()st trimi$i apostolii,e<t sa spuna c.ciaee
all auzit, iartt nu sa adaoge del a eev<'t, iarii noi
stt aSc. ulUtlll :;;i 5<1 Si eo s,\ credem "Pentru
nume1e lui" ziec, arleta ;m ea, St eenZIll'11,m
sau fiinta lui, ci en SU, (Tedem in l1urnele lui, ciid ere-
dinta in Humelc lui crit care faectt minunile. ,)ntru
numele lui Jjsus Chdstos, ziee, seoala-te :;;i um-
bla" (Fapte 3, 6), de) unde d vinrieeaf'ea aceasta
16
OMILIA II
minunata, ea $i toate celelalte, nevC?e de
credinta in numele lui Christos, :;;1 nu mal era en pu-
tint,a de a mai opune 0
"Intru toate neamurlle, Zlce, mtru cal e sml-
teti si voi chemati" (Vel's. 6). Dar La
muril'e sau mai bine zis la toate popoarcle a .
Pavel ?' Cum ea el a dilatorit predicavnd del a
pana Ia Iliric, de ac,olo a fost margmIl6,
mantului (Ispama) se mvedereaza dm c.ele ce a :,cr
1S
Romanilor - si daca nu a umblat prm toate tarIle,
apoi nu spune ca ceiace .cl este.
devar, fiindea cl nu vorbe:;;te llIHnal de .Cl 91 de
cei doisprezeec vaposto!i, in general tOtl eel ce au
vestit impreuna eu cuv&'ntul Dumnezcu. pe-
altmintrclc0 putoa acuze dc, C?Ia,ce
spune, daca ar Judeca buna lUI vomta 91 z:olul .cel
v
mfocat,
dliPtt caro chi0r 9i dl1p{t !n,ectarea.lUI v1ata, el,pu
eontencste inca de a predICa pretutmelel1l1!1 luOl:. Gan::-
de9to-tc" deci.' Cllm 01 inal1a acesta :;;1 c';!m
ell rnult mal preslls de cele elm logoa fill1dca. toate
ccle din legea veehc s'au facLlt numal pentru un
popor, po. d .md darul acosta a v purt.at I;este :,;;1
poste toato t,arile de po fata pamantulm. 1 e gan-:
do
9
te apoi !)i In; aceia :. sU.fiot
Pavel osto SGutlt de Orlce fimdca vorbld
Homanilol' eari se oasiau in feuntea tutulor popoarolor,
totu:;;i el nu Ii ea na-
Nu pcntruea dan!)ll i71 ,lmparat'l,au
eelclalte popoare Ii crede:'!. consldera ea. a vand
mai mult din cele spirituale, ci preClllll,
tuturor popoarelo1', a$c1 :;;i voua, III aeela$l
numar ell Scitii $i cu TracH, - fimdca daca nu a1' fi
voit sa spuna aceasta, era, de prisos de a zice: "Intru
care si voi". Aceasta 0 faco eu scopul vadit, do a do-
bori rrlO'ilmfarea lor, :;;i de a scoate cligetul lor .0
mandrie p1'oasta, invat<3:nd\H ete se
deea ea egali fata de altii. De acma $1 a?aoga el. zle<;1nd .
"Intru care sunteti voi aI 1m
Christos", adeca (ICU care sunteti $i. chemati:). ?1
nu a zis ca altii sunt chiomati cu VOl, Cl pre VOl v a
" c tlCmat cu ceilalti, <?'ici d3;ca in Christos
rrl).;'este rob nid slobod, cu atat mal mult mea nu esto
.\\
"
, .,...
r
r
I
..
..
OMILlA II 17
lmparat cetatan, ci toti deopotriva; fiindca nu voi
v'ati chemat, !)i nici ca v'ati apropiat dela voi.).
"Tuturor eelor din Roma, iubitilor lui Dum-
nezeu, cclor chemati sfinti, char' voua paee
dela Dumnezeu Tatal nostru, si dela Domnul
Iisus Christos" (Vel's. "1). cum el neeontenit
pune expresiunea "chemat" eaci ziee: "chemat a-
postol", "intru care suntcti voi chemati",
"tuturor eelor din Roma, chemati sfinti", - iar
aeeasta nu 0 faco vorbind de prisos, ci voind ea ii sa'$i
aminteasca necontenit de binefacerea lui Dumnezeu.
Fiindca printre cei eredinci0
9
i puteau sa fie $i dintre
eonsuli, dintre guvernatori, Liintre saraci ea dintre
Gei de aceia dand la 0 parte anomalia aceasta
de demnitati, el trimite tuturor salutare, aceia$i
donumire. Daea in eele spirituale :;;;i in cele trebuitoarc
toate sunt eomllne robilor ea 9i color liberi, ea de
pilda dragostea lui Dumnezeu, chemarea, evanghelia,
ellarul, pacea, sfintirea $i toate celelalte, apoi cum &1
nl1 fi e cea mai de pe urrna prostie orneneasea, ea pre
eei pe eari Dumnezeu i-a unit $i i-a tacut
in cole mai mari, tu sa te incerci a-I desparti tocmai
dela lucrurile cele de pe pamilnt"? Dc aceia aeest fericit
chiar din ineeput desradaeinanelu-li aceasili boala U1'1-
eioa&\, Ii conduce spre murna tutlll'Or bunati:itilor, care
osto llrnilinta. Aceasta face pc robi a fi buni, afland
nll vor fi intru nimie vat<,1.mati din cauza robiei lor, ::;;i
tot aceasta este care pc stapani ii face mai eumpiHati,
invataildu-i ca nu VOl' aveil. nici un folos din libertatea
lor, dac.:\ inaintea ei nu VOl' premerge cele aJe eredintei.
Si ea sel afti ca el adresandu-se tuturor, nu face prill
.:'tceasta nici 0 confuziune, ci mai ales 0 fmpartire ex-
cclenttt, nu a sais simplll tllturor color din Homa, ci
intrebuinteaza 0 denumire deosebita: "celor' iubiti de
Dumnezeu". Aceasta este impartire excelentii, cad
arak\ de unde vine sfinti1'ea. de unde vine sfin-
tirea De la clragoste, did spunand ,.iubitilor lui
Dumnezeu" adaoga imediat: "eelor ehemati sfinti",
aratancl prin aceasta, ca de aici ni vine izvo1'ul tuturoI'
bunailitilor. Nume9te sfinti pe tot.i credineio:;;ii in genere.
"Char voua pace" O! Ce salutare
i8 OMILiA II
$i poarUi Gil sine miidn bunat,l1;i! Aceasta este
sallltar-ca, . pe B. poroncit apostolilor de
a 0 13, meeput m caselc pc unde VOl' intra, si
de pret\ltindoni de aid ineepo Yorba, doli.
ellar 91 paee. NIGI Chnstos IlU a desfiintat lin razboill
mic $i nobagat in sarria, d variat, $i in 'multo foliu'ri sf
do un timp fndclungat, - insa aeeasta nu a prove;lit
loc vde1a ostenolole noastro, ci numai prin charullui.
l' nndca rlragostea a hiirazit. eharul, iar eharlll a harazit
pacea, de accia apostolul pumlndu-lo in ordinoa lor in
&11utaroa ee li-o trimite, doreHtc en aeestoa sa riimttllii
ineontinllll printrc dam;>ii intoi)cnite, ea nu ellmviL sit
IT]ni alt razhoiu, pentI'u ettro i;ii roaO'a pc d;l-
titt.ofml lor de a Ie pUstrit printre
zicaoo : "Char voua pace dela Tat{tl nc)str'u
Domnul Iisus Christos", Inti't Crt aiei partieula
"dela" esto eomuna Tatalui 9i Fiului, ceiace ostc egal
eu nde1a care" san "din care", caei nu zice
yoml ::;;i paee dela Dumnozeu Tati'd prin Domnul nostl'U
lisus Christos)) Gi "dela Dumnezeu TaW,! Domnul
Iisus Christos". Vai! OU de marc puter-ea avutdra-
ll!i Dymnczotl! :o;;i clisprc-
tmt.l,d(x)dnta am deycmt sflllh SI fiJ aI Celm Preainalt!
Cc:'tnd noi il numim Tat<'t, EI clcelarat de fii iara
ct'tnd zi('.e fii, ni-a $i d8sGoperit intreuO'a vistierie a
bunatat,ilor! '"
1) Ded, iuhitilor, sa rarllltnern in .:lmrlll lui DUlll-
0, purt<;tl'C: ,;l'edniat .de aces!,
t<-Uld Hecontomt III 110l i;il JIltre nm paeea $1 shntcm<t.
Aeestea sunt adevaratn dcmnitiiti, pc tAnd tnate' eele-
lalte . sunt ::;;i trocatnare, so odata
ell prozenta, :0;;1 eeln do mai multe or-i sc eUlnpar;'i
eu bam, pcntru care Ilki I1U al' plItdt fi considerate de
dcmnitali, ei rnai mult nutrle seei, aVu'lld puterea si
Utria lor in 1mbracihnintca hainclOl' ill
eelor' ee'l innmjoara. Aeeast/t demnitatc insa, datil,
. ') Pal'tea mOl'aUi. Despre dragoslea lui Dumnezeu si adop-
noaslrii. de fii (infierea), f!i cum ca demnitatile ce' ni sunt
darwle de Dumnezeu n1.rrH1D :;;i sigure (hiar dupa
moartea J?oastra, pe rand nu lot cu cele daruite de
oameni, ca trebui e a J'ugi de vicleni e reulal c. (VCTOll,)
',", ,',,'

'
1:'.,;:
I
OMiLlA II 19
de pumnezeu, .d?tl'lll ,,!eela al infierei, nu
so ci stn'l,lueiti aici
pc eel ce I au, :;;1 dll1eoio in viata vii-
tonre. Cel vce pastro?tza In sine darul fnfierei
eu seumpatate sfintlroa, so va arata eu mult mai st1'a-
luGit, deciU ehiar colee poarta pe cap diaderna 8i oste
fnthracat eu porfira imparateasca; ba ehiar in' viata
ill'ozcnta so va bucura de lini$te :;;i vesclie sufie'teascii
caei el se eu sperant.e bune, nu are motivJ
de tlliburare,:;;i este necontenit de Inultamirea
sllfleteascit. Multamirea:;;i buellria sufieteasea nu sUi
in marimea intaetatei, niei in multimea banilor niei in
il1lportanta f'unctiunei, niei in puterea corpornla: nici in
11Ixul mesei, nici in podoaba hainelor i7i niei. in altele
aecst feliu, care toate la un loe sunt lucruri ome-
Ilc:o;;ti; ci numai in suceesele duehovnice:;;ti 8i in eOll-
buna curata. Cel ee are eon:;;tiinta eu'rata, chiar
de ar fi imbraeat in trente, ehiar de s'ar lupta ell foamea
zilnk, va fi de sigur mai voios decat eel eo S8 desfa-
b?azi't - precum 9i eel ce are 0 con:;;tiinta patata
dnar ar .fi toate lumei,
totw;>l csto Ina} de Jeht deeat totl. De aC81a Pavel, de
,t!',\ia,vC$nk in toa;me!';'i de 9i 9i
U,ll)tmt III ,fiecare ,ZI, tOtW;il era vesel :;;1 so desfata
mai mult decat imparatui de pe atunci.
.-\Ilal: Hinel rege, .:o;;i de toate :Qlacerile, ofta
em nemu\!armt, fill1dca acel pacat, f8.ta
n['[l inainte de pttcat $i dupa sttvar:;;irea
pit<' n tu Jm.
Deei, dactt voim &1 ne bueuram de adevarata mul-
sa fugim mai 'nainte de toate de rautate si vi-
denie, &t eautam a face fapte bune, fiindca aitmintrelea
IlU c ell plltinta dea ne de ea, chiar de ne-am
ridicit pc tronul impa.ratesc. De aceia:;;i zicea Pavel:
,Jar' roada duchului este dragostea, bucuria,
paeea" (Galat. i2). Acest fruct deci sa'l crestem $i
in noi, pentru ea aiei sa ne bueuram de
multamirea sufieteasca, in timp $i de
fmpar.Itia viitoare sa ne invrednicim, prin eharul 8i fi-
Inntropia Dornnului nostru Iisus Christos, prin $i
ell care se cade slava :;;i cinstea Tatalui $i Duchului Sfint
in vecii vecilor. Amin. '
20
OM1LlA II[
OMILIA III
,
.,Intai dara multamesc Dumnezeului meu
prin Iisus Christos. nentru voi toti ca credinta
v L , , ;
voastr'ct se in toata lumea(( (Vers. 8).
Exordul acestei epistole este demn de fericitul sufiet
al .Pavel, :;;i est: suficient de a povatlli pe toti ca sa
partlClpe lucrurIle cele bune :;;i placute lui Dumnezeu
eu :;;1 cu multamindu-i nu numai pentru
.lor suecese, cl:;;i pentru cele straine, ceiace
spmtul de a fi curat de orice invidie :;;i rautate,
lara pc Dumnezeu il atrag mai mult inca spre
De aceia :;;i zice el in aIt loc: "Binecuvantat este
Dumnezeu Tatal Domnului nostru Iisus Chris- .
t<?s, ne-a binecuval!tat pre noi intru toata
1, 3). Noi
trebue a multaml lUI Dumnezeu nu numa! Gand suntem
bogati, ci :;;i cand suntem saraei; nu numai cand suntem
sanato:;;i, ci eand suntem bolnavi; nu numai cand pro-
gresam, ei :;;i eand patimim eele contrare. A multami
lui Dumnezeu cand vantul este prielnie pe mare e
ceva mirare, insa a'i multami cand este furtuna :;;i
eorabIa so in. toate :;;i est9 in primejdie de
a se cllfunda m ablz, atunel este proba de 0 mare rab-
?are :;;i De aceia tocmai lob de aici s'a
de aeela a astupat gura cca neru:;;inata a
dlavolullll, :;;i a aratat lamurit ea multamia lui Dumnc-
zeu nu pCl2tru di ci pentru dragostea lui cea
eatra Dumnezeu. Pnve:;;te pentru ee multami<'t el
llll Dumnczeu; nu pentru cele pamante$ti pe care Ie
perduse, ca de ex. slava, stapanirea:;;i intaetatea, caei
toate acestca nu sunt vrednice de vre-un cuvant, ei
pentru ceo eu adevarat sunt bun uri nepretuitc, pen-
v .:;;1 eurajul ce'l avea. prive:;;tc Inca ell
.cata dlSpozltle multame:;;te el lui Dumnezeu, did nu a
zis simplu (dui Dumnczeu, ei "Dumnezeului meu"
ceiace $i Profetii fae, insu:;;indu-:;;i lor ceiace cste
ee este de mirare dad nu numai Profe1.ii, ('i
:;;1 mSU$1 Dumnezeu face aceasta '? lata ca :;;i el neCOll-
OMILIA Ul 21
tenit vorbind eu servitorii sai, se da pe sine ca Dum-
nezeu al lui Abraam, Isaac :;;i Iacob,? .
"Ca credinta voastra se in toata
lumea" zice. Dara ce '? Oare toata lumea auzise de
credint,a Romanilor '? Da! Toata himea din acel tiinp
auzise, deci nu e nimie absurd a sustine aceasta, caci
Roam nu era 0 eetate neinsemnata, ci stand ca pecre:;;-
tetul unuimunte,eracunoscutatuturor. Tu aeum tegande:;;te
la puterea predicei, cum intr'un timp scurt prih vame$i
pescari a sa puna stapanire chiar pe (.ii,pit.enia
tuturor cetat.Hor din lume,:;;i cum barbatii Sirieni au
devenit dascalii 91 povatuitorii Romanilor ! Deci aposto-
luI marturise:;;te doua succese deodata: :;;i ca ii au crezut
:;;i totodata inca ea au erezut cu atata cur'aj, incat.
vcst.ea de dan:;;ii s'a raspclndit peste tot pamantul. "Ca
credinta voastra, zice, se in toatalumea",
-aedint.a, ziee, $i nucertele in cuvant, nudisputele, nu
rationamentele lor omine$ti, de:;;i mari erau acolo pe-
clicile ce se opuneau invat;1turei cre$tine. In adevar, ca
Romanii fiind pc atunci stapanitorii lumei intregi, traiau
in OOgatii $i desfatari, :;;i gandiau despre dan9ii mari
lueruri, in timp ce predica evangheliei era raspandita
de peseari, Iudei dintre Iudei-natiune urita :;;i dispre-
tuita de toti-cari porunciau de a se inchina celui ras-
tignit, celui crescut :;;i trait in Iudeia; pe langa aceasta
credinta ii mai indemnau lumea la 0 viata aspra, ii,
zie, invat,au pe ni:;;te oameni deprin:;;i eu desfatarile $i
srnintiti de dragostea celor prezente. ;;i aee:;;ti oameni
Cc'1,l'i predicau asemenea Jucruri, erau pro:;;ti :;;i saraci,
erau din neam prost :;;i dintre pro:;;ti. Dara nimic din
acestea nu au putut impedica cuvantul in drumul sau,
$i atat de mare era puterea celui rastignit, in cat a fost
purtata pretutindeni!
"Se zice, in toata lumea". ;;i nu zice
S0 declara sau se manifesta ci"se adeca
ca tOli aveau cuno:;;tinta, :;;ica toti vorbiau de dan:;;ii.
Thcsalonicenilor inca marturisindu-li de aceasta, adaoga
$i altceva, dci zicandu-li: "Ca del a voi s'a vestit
cuvantul lui Dumnezeu" adaoga: "incat nu
trebuie sa mai graim noi ceva" (I ThesaL1, S),
de unde se vede ca aici discipulii ajunsese in randul
dascalilor, ca prin curajul lor pe toti Ii invatau :;;i'i
22 OMILIA III

atrageau catre Predica evangheliei nu a 'stat
undeva pentru totdeauna, c.i mai grozav decat focul
dft navala asupra'Iumei inti'egi. Aici insa, in epistola
cii.tre Romani, apostolul spunenumai abita, ea se ves-
Bine a zis jjCEl, se veste9te", aratand prin accasta
di. pc langEi, eele vorbite nti mai trebuia a adaoga ni-
mie; nici a sustrage cova, dici de a putta din loc in
lac cele spuse; estc treaba ingeruluL ')De aceia Preo-
tut se nume$te inger, fiindea el veste$te nu eele ale sale,
ci cele ale lui Dumnezcu. De9i in Roma a predkat
Petru [Sa se noteze, ea codicele A. F: H. 1. au
(Trad.)], dara ale aeeluia se eonsidera ea ale aeestuia
(Pavel), astfeliu ca dupa cum am spus mai inaintc, ('1
era eurat de oriee zavistie.
"Martlir imi este l11ie Dumnezeuj caruia slu-
jesccu duchul meu intru evanghelia Fiului sau"
(Vers 9.) Cuvinte izvorite din dragostea apostolkii,
judecata izvoralli din ingrijirea lui p[irinteasca. Cc estc
eeiace spune el aici, de ee icl pe Dumnezeu de rnar-
turf Cuvantul lui aid este despre dispozitiune[t sa fatii
de dam;;ii. Fiindca e1 nu fusesc pana atunei
de de aceia ntl ia martur pe niei unLlI dint eo
oameni, ei invoaca de martur pc Dumnezeu, carole
$tic cele as'cunse din inimile oamenilor. Li spusese eii
Va iubesc pre 'voi $i ea semn de iubire S8 rug;\
necontcnit pentru dan$ii, ea. voia a sc duce Ja
dan$ii, dara nu a putllt face nici macar aceasta; de
se refugiaza la marturia eea mai vrcdniea de eredintii.
Oare ar putea cineva dintre voi sa S8 mandriaseii, ea
in rugaciunile sale ce Ie face catrc Dumnezeu S8 roaga
pentru eei ai bisericei sale macar'? Eu nll credo Dara
Pavel nu se apropia de Durnnezeu rugandu-se numai
pentrll 0 retate, ci pentru lumea intreaga, $i nu odat<\
numai, nid de doua sau de trei ori, ci neeontenit. A a Y<'it,
inst, pc eineva in minte neeontenit, nu provine dcc,tt
din 0 iubire mare; dara apoi a se $i ruga neeontenit
') Nota. Cuvanlul ,J.l F/o<;=inger, inseamna vesLiloriu, PUI'-
Lalorul unei sr. scriplura iageri nu numai pe in-
5l'erii pr.opriu ci f;\i l?e propov. vointei lui D.umnezcu:
\Apocahns 2, 1, 8, 12), pe Preotl (Ecles. 5, o. MalachIa 2, 7)
pe Profeti(isaia 42, 19. Agheu 1, 13) chiar pe Iisus Chris los.
(Malachia, <J,1). (Trad,)

r
mllLl t\ III
2J
._--- - -
lui DlImnezetl pentru el, inlclegi eat de marc dis-
pozitia iUDi ['ea aeeluia,v. . v
Cand apostolul ziee: "CarUla sluJase eli duehul
llleu intru evanghelia Fiului lui",pl'in YlI-
vinte arah'i 8i dmrul lui Dumnezeu $i umIlmt.a
lui' eharul lui Dumnczcu, fiinddii s'a ineredinlat un
luc:',u atttt de mare, ea, Iwedica iaru umilint;:t,
fiinddi aeeasta nu 0 soeotc$te provenit5. din silinta lui,
('j totul din ajutoriul lui ])umnezeu. Adaosul euvantului
evan uhelie" aratii f(lliul slujbei In<;rcdint.ata lui, fiinddi
Z sunt modurilc slujlJei. Dupre ('.lIm $i ill
t<2ti sun!: ,f;'i.
Inin:';ii .persoanel -- ImparatulLll ' nu
a<;C'ia::;;i slujbJ, c:i unuia i sn inercdll1lcaza 111
arnw.tii, alt,uia grijn de bllllUI mers al :-;;!
tutenilol', aItuia grija de it piistrtt D[tl1ll
tot as;\ 8i in dubovnieesti. lJnul de pllda sluJel$te
lui (;reztmd intr'insul $i ingrijintlu-se ca viata
s\'i fie <;muttl., altul h,;,i itt aSlIpra-'5
i
tiP
a inO'l'iji (k stl'ttini, nltul estoilltrebuintat
('do:;' ('uri au ("a po timvul apostohloI',. caw] ('.eJ
c1n pre langi:'t Ill} prot.('c-
tillnea vi:'uluvelor,-altul Ii pnn
V;1ntllllli, care ;t fi)st :-;;i Pa vel,
predieal'ert A(:esta it li)st ti:;lul IUl,!$1
SI)l'0. a tost .. , . . . . ,
nc lHl lll.llnal (:<1 Ht pn de
v
nyu tUl
J
dar'a spunn (k luer-lIl ee i s'a incl'edmtat, U:l'tttand li
a
iIWTcdinttuldu-i-sc un luel'!1, l]'a lllvoeat
IIlC.I'lIrl ncaclnvl\rate pe Dumrwzeu. lJupa .aI!Ol
yoe::;;te a d "ngostm lui 1f)-
gFijirea cea Cn. .1 ;lIll1Vi\. sa zl<'.a,
:';1 de uncle SpLll Ctl de () ('elat.g <tyLt, de y1<11 (,
ea a no[tstru)), alJoi arata (:a
nccnsal';'i:-;;i legitirnli, C!n'lstos n(;(;st
(lp slt.ljbtt i-a ri'tn<luit,
cd i s'n, in(Tndintat () nstfehu de s.lu;)ba, dela smp:
lll'meaZU dt tl'dH.lie a avc,\ vCf;'nie in mmtea sa pe ('81
('e VOT' l'l'imi euvullllli .. u\(wur' uilli. Prin cxprcsiunca
eu duC'hul meu" Ii mai aratu $i altcevii, aLi('cu
acmsta it .rJl'(>pov.eduiyei
esto en mult mm SLlpCI'IOara de cat E,!:n::'Ltl.L}1
roligiunca eliriu edt f;'i t.l'upeasta rata('.lta, Ial'H
24
OMILIA III
cca iudaica de adevarata, eu Loate aeestea si
dAnsaera dee.i religiunea cre$tina era
celel. ehne, eu . mult mai superioara
cole! lUdalCe. In sluJba rehgmneI noastre erestine nu
avem nev<?o nici de oi $i de vitei, $i nici de .., O'rasime
dm numai de dueh $i dC ade-
val', CeIace $1 ZICea Chnstos: "Dueh este Dumne-
zeu, eei ee se inehina lui, eu duehul si eu
adevarul sa eade sa se Inehine" (loan 4" 24).
' J "Intl'u. Fiului lui". ' l\1ai sus spline
C<t. evangheha este a 1m Dumnezeu; iara aici arala c.ii
este a Fiului; dara aceasta este eu totul indefernnta lui
Pavel, caGi el a im'at-at dela aeea voee foricit<'i, cii cdc
GO sunt ale Tat6Jui sunt ale Fiului, eele a le Fililui
sunt Tatiilui. "Toate ale mele, zice, sunt ale
tale, ale tale ale mele" (loan 17, to). Aceasta
este dragoste adevarata. Se pare ca apostolul in versul
aratat vorbe$te de un singUl' IUGru, in8a in roalitatn de
patru: ('ii,'i pomene$te, ::;i ea neeontenit, si in rU'J',l-
ci uni, $i cil. pentru lucruri marL . '"
"Rugandu-ma, ea doar-a eandvu eu voea
lui Dumnezeu, bine mi s-ar lntampla ea sa viu
la voj" (Vel's. 10). Privc$te-I eat sufcre cl Gii nu i-a
Plltllt vcdeit, $i ca nu a primit a'i vcdeit contra vointei
lui DllmneZCtl; dorinta 0 aveit, insa aeeasta dorinfa ei-it
dependenta de voea lui Dumnezeu. Ii iuhi,\ mult,' si so
grahiC\ a so duee la dansii, 1nSa de si'i iubiit totllii nu
voia a'i vedea contra vOintei lui Aeeasta
cste dragoste adevarata, si nn dupa cum facem noi cari
ne departam dela amandoua legile dragostei, ead sau
. iubim pc :S<1u de iubim "Te-odata, apoi
lUbIrn eontra vomteI !til Dumnezeu, adeea amandoua Ie
facern contra legei Dadi poate sunt greoae
eele ce spun acum, de sigllr 6i mai greoae sunf ('and
Ie facem. .
cane! iubirn, zici tu, contra vointoi lui Dum-
Atunci <::and noi trecem Gil vederea pc Christos
in timp Ace copiilor, prietenilol' $i. ru-
delor II dam rmu mult decat au nevae. Oare trebme a
fntinde vorha mai departe Daca fie care exarninh
cugetul sau, ar gas! cum aceasta abatere se prac;tidi in
multe aetiuni ale vietei noastre. Insa nil a:;;a erit accst
r
\
OMIUA III 25
fericit; el $tia a illbl, $i a iubl cum trebuie $i cum sa
cuvine, pe toti 'i fnt l'ecea in iubire,:=;;i totll;;i nu depa$iit
marginile iubirei. Prive$te cum amandoua acestea, friea
de Dumnczeu $i dorul de a vedea pe Romani, se ga-
sial! in sufietul S8, U 5n eel mai InaIt grad. A se ruga
neeontenit lui Dumnezeu ca sa'i Vada,$l a nu puteit sa
se dud, este ,SCllm de 0 mare dl'agoste, iara a' i iub! $i
a sta pc loe supunandu-se voci lui Dumnezeu, estc semn
de cea mai mare evlavie. In aIt l oc insa, (II Corinth.
12, 8) rugand de trei ori pe Domnul, nil numai eli nu a
primit cciaee a ccrut, ei inca din contra neprimind, el
a vazut 111 aceasta faeerca de bine a lui Dumnezeu, caei
in tontc intreprinderile sale el avea inaintea oehilor
nmnai pc Dumnezeu, - aici insti, a primit eciace a cerut
ntl ciliaI' atunc.i, ei mai blrziu,::;;i totu$i nu s'a holini$tit.
Aeestea Ie zie, ca noi sii nu no tulburam, daca nu sun-
tom ascultaf,i in rugi'i.ciunile noastro, sau suntem ascultati
tarziu, fiindca nu suntem noi mai buni decat Pavel, care
fn orice fmprcjurari rn':irturisiA charul $i binefheerea
lui Dumnczeu. $i eu drept Guvant, fiindca odata ce s'a
dat pre sine in mana celui ee guverneavl totul, $i cu
aHHa supunere ea lutul in mana olarului, el facea
aceia ee'i poruncia Dumnezcu.
Spunand deci, ca doria a'i vedea, arata r;; i c.aUZ:'t.
aecstei dor-inti. Care este aceasta "ea va dau
voua eeva dar duehovnieese spre intal'irea
voastf'a" (Vel's. 11). EI nu faeea calatorii zadarniee $i
farii seop, dupre cum fae multi astazi, ei pontru Iueruri
trehuitoare $l g'rabnice. Aeeasta nu 0 spune aid pe fata,
ci mai mult intr'un mod enigmatic, cad n'a zis: ea
S{l va inviit, ca sa va eatihizez, ea sa indeplinese eeiaee
vii lipse:;;te ci, "sa va dau eeva dar duehov-
nieese", aratand prin aee,asta cii aveit a Ii da I1U ceia-
co este al si:w, ei ceiaee $i el a pr imit. Dara $i aici el
so arata curnpcl.tat, caei zice "Sa vtt dau eeva dar",
adedt c.evit mie, potrivit puterilor mele. $i ce oste aeel
dn!' mie co voie$ti a'l da "Aeeasta este, ziee, a va
intad pr'e voj", ea sa stat.i tad in eredinta.. A$a dara
:;;i a nu se elatina cinevk1, ei a stit drept nemi$candu-se,
este al ehnrului lui Dumnezeu. Dara tu cand auzi de
char, sa nu'ti inchipui ea plata ostenelelor tale provc-
nile din buna ,ta vointii :;;i intent-iune este desfiintata; el
O:VULIA III
-----------------------
l1l1 vorbeo;;te aid de char eu seop de a disprelul ostc-
nolele rezultate din buna vointa, ei a . taia din
radacina fngamfareaprovenita din prostie. Deei, dac;:\
Pavel a Humit aeeasta dar al lui Dumnezeu, eauta sa
nu eazi. EI a nllml char allui DlImnezoll ehia1'
slIGcesele noastro multe osteneli, fiindc.a
chla1' $i in acestea nOt avem mare novoe de ajlltor-iul
cel de sus. Spunandll-li: "spre Intarirea voastra",
01 a aratat pe taelltc C[l dan$ii aveau nevoe de 0 marl'
indropta,re, Ceiaee voie$to a Ii splIne, aeeasta este: de
mult timp doriam ;:;;i ma rugam ea sa va pot vec1eil,
pcntrlI nimic alta decal numai ea sa va pr'p
voi, sa va imputernice?c, :;;i sa va bine in
cuvantul lui Dumnezell, ea sa nu va elatinati U$Ol')) ,
Dara nu a SpllS aeeast<t ehiar 3..71\, caci i-ar fi infruntat,
ci lesand CLlvintele in alt mod, aeeasta lasa a se intelege,
tV . tV"
fiincldi expresiunea "spre In aru'ea von.s ra aeeasta
in vedereaz<'i.
Apoi fiinclea el1ia1' aceste euvinte se par grcone,
cum 'i prin .. mai biI]e zi;
prm adaosul de mal JOs. ea sa nu ZHAt ll: (dara ee?
noi ne eiatintlln $i ne' purtam poate in coaee $i in eolo
ea f!'tll1za hatuta de vant, F,;i avem nevoo de lill1ba ta
spre a sta drepti - cel cl prnintin'lpinand 0 nst-
feliu do eontl'aziecre 0 rcstoarna ach10gand: ,,$i aeeasta
este: ea sa m[1, mangaiu impreuna eu voi, p6n
cr-edinta eea dimpreuna a voastra a mea"
(VOl'S, t:2), ca cum pare ea ar ziec: ((sa nu vii inchi-
puiti ('8, Vtt aeuz vorbind acostea; nu ell' ac.easta
am grait, I'i am voit &\ vii spun, cii ati s uferit mult(>
din partea eclor ee va prigonese, am dorit ('.\1,
va vad F,;i sa va mangaiu, F,;i indi mai mult: ntl
numai pre voi sa va mangaill, ci ehiar (m gasesc
m<.lngaiero pe hlnga voi. Privc:,;tc int.elepeiune de claseal
aclevitrat: dupa ('c a zis: "spre intarirea voastr[t",
i s'a parut ca acoste (,tlvinte sllnt prea greoae pontl' ll
discipuli, imediat a adaos: "ca sa ma mangaiu
imprenna en voi'''; :;;i n'a zis: ((Sa va mangaiu)) e(ll'i
a1' fi fost vorba tot greoac, nll 'ea eea dinainte, ei
"sa rna mangaiu impreuna ell voi", c.autand ea
din toate .part-ile sa induleeasea <:uvantul 9i sa'l faea

I
OM ILIA HI 27
---------.----
fi }Jine primit. $i IllI s'n, multamit .' mel ell aeeasta, ci
inca. mai introduce 9i alta indreptare, did ziee: "prin
eredinta eea dimpreuna a voastra S1 a mea".
Vai! caia umilinta din partea lui! El a aratat ca nu
numai aceia aveau nevoe de mangaiero, ei el, pu-
mlnd astfeliu pe discipuli in randul dasealilor, ;:;;i nep:is-
tJ'and pentru sine ni{'.i 0 deosebire sau superioritate, ci
<:ea mai egalitato. Ca.,;>tiglll, zice, osto co-
mun, :,;i ell am novoo dc rnangaiorca voastra, dupre
cum $i voi avoti de a mea. $i cum se fac.e ac:easta 11
"Prin eea dirnprenna, zic:e, a voastra
. " D . , , 'lv , f' I v
a mea . Upl'C eurn se mtamp a $1 eu oeu, eel
dadi gramaclc$ti mai mllitc lemne fate 0 para qlai strii-
lueita, tot oste 9i Gli Gl'edindo;;;;ii. Cand noi suntem
despartiti 9i departati unul de altu}, suntem oareeum
trh;,ti lipsit.i de inl'a cand ne vedern impreun8.
pe ai nO$tri, 0 mare mangaiC'I'c.
sa llu'rni spui de timpul de fattl, eand, ell c:harul lui
Durnnezcll, in ora$c en::;;i in sate, ba ehiar $i prin
pllstieW,ti se gascse multe cetc de creclinc.io:;;i, $i ClU1d
toata estc alungata, d la till1-
plIl'ile acclea, dlJ de marc binc erit ca c1asc.alul sa vada
pc llceni<:i, ca fl'at-ii sa vada pc alti frati veniti de pl'in
lite parli. $i ea l;tmul'cse mai bine ceiace am SpllS,
voiu cUt un exemplu. Daca vi s'ar vre-oclahl,
sa nu se inti.'tmplc,de a fi in tara
san a Seililor, &, 'tu a altor harbari, a fi impartiti
doi sau trci prin eetatile de aeola, $i dcodatii, a1i vedc;\
pe Ilnul din frali 50sit aeolo, gancle:;;te-te atta J m\ngtti(>I'C
ai .weit de aid. Nu vcdeli voi pre eei din inehisori
cum salu\ de bueul'ie, enm pare zbortl'a de ph'te(To
c ..l.ncl vad po vl"lll1ul din familie? eu c.ompal' acele
tirnpllri (at robia ::;i GlI temnita, sri 1111 to minunezi, caei
eei de pe ntunci patimian mai mari rele deetH acc$tia,;
erau $i nlungati de pretutindeni, traiau in
foame 9i necazuri, trerllllI'aU pc fiecare zi de frica,
nuiau $i pe prieteni, $i pe easnici 9i po rude, ::;;i lonnnd
in lurne ea intr'o tartt straina; ii vietuiau mai de
('.hiar (:ei din temniti si din robie. De aeeia 8i
el: "ea sa va intarese' pre voi, . sa ma' ma.l1-
gttiu impreuna en voi". Aceastn 0 ziceA llU en c.um
at' fi avut c1 ncvoc de ajutorinl lor, sit, nu fie; eiici ClIm
28 OMILIA III
ar fi fos! eu putinta ca el, sta.1pul biserieei, eI, eel mai
tare der..at peatra ferul, el, dlamantul cel duchovnicesc
ce folosicl mii de ceUiti, cum ar fi putut avea nevoe de
ajutoriul lor Ci, ca sa nu faca cuvantul sau areoiu si
nici certarea sa nu se para aspra, de aceia Zicea ' cit
el are neyoe de mangaierea lor. Daca insa cineva
a1' :V0l. ?a numiasca aici mangaiere, multamirea ce
o slmtla Pavel pentru progr esul lor, !';li ca de aceasta
doria &1 se dudi la nu ar g1'e!';li. Dara daea
zice, te rogi, $i voie!';l ti a te bueura de man-
gaierea noastra, cum $i tu a ne mangaia pre noi, ee
te impedeca de a veni"
Aceasta banuiala dezlegand-o 81 adaoga cele ce l!I'-
meazli: "Nu voiu Sa nu voi fratilor, ca. de
multe ori am gamlit ca sa viula voL siam
fost opr:it pana a?urr:" 13). dtasura
supuner81 1m de sluga, !';ll dovada de cea mai mar e 1'0-
CUIlO$
tin
1a, caei spune ca a fost fmpedeeat numai , dara
ce nu. spune. El nu cereeteaza poroneile sta-
panulm, CI numa! se supune lor, de poate a r fi fast
indreptatit a se mira, eum se poate ca un clas-
cal de feliul lui Pavel se fie fmpedecat de Dumnczeu
pe un tirnp indelungat, de a se duce in cetatea eea mai
mai straJueita, vCc1.tra care avea atintitc privi-
rIle mtreaga lume. Dara eel eEl S8 cluee intr'o eetate care
stapane!';lte, ca in cazul de fata, contribuie la lenevil'ea
eelor v stapal!iti ; iara frnpara-
teasea uneltmcl sau prlCmumd rele supu$Ilo1', este ell
nepasare de eeiaee e principal, adeea de linistea lor.
Dara Pavel nirnic nu cerceteaza clin acestea ci
inaintea proniei neprieepute de mintea omeneasca s(;
da la 0 parte, dovedind prin aeeasta taria sufletului lui
tot-orlata invatandu-ne pre noi, Cc1. niciodata sa
aruneam vina asupra lui Dumnezeu de cele petrecute
chiar de s'ar 'parea di aeelea tulbura pe mult.i. A
rond este dr:eptul stapauului, iara clatoria slugilor este
uumai de a asculta. Nu cumva oare Dumnezeu are a
lml. intreba pe mine, :;;i a cere sfatul sau parerea mea ?
"Au doara va zice faptura celui ce 0 a f'aCllt
pre ea,. caci m'ai facut (Hom. 9, 20) De ee,
spune-ml, cauti ca sa afli? N u di el se iutereseaza
de totul? Nu ca el este intelept, ca nu luereaza
uimic fara seop? Nll !';ltii r..a el illbe$te faptllrile sale mai
I
1
I
mJlLlA II[ 29
mult decat iube$te tatal pre fiii sai, ba inca lntrece chiar
iubirea mumei Nimic nu cerceta mai mult, $i nici sa
mai departe, diei sunt deajuns t.ie aeestea spre
incurajare, dupre cum $i atunei toate eele ale Homa-
nilor erau iconomisite de dansul Cll multa lntelepcillne.
$i dad poate nu $tii modul iconomisirei lui Dumnezeu,
sa nu te nelini$te$ti, caci aeeasta e mai ales treaba e1'e-
clint.ei, adeca modul iGonomiei lui, sa pr imiasea
tara r ezerva ideia acestei iconomii.
Deci, Pavel reu$ind in ceiace propusese, adeca
a Ii proM ea daca nu s'a dus la dan$ii pana
atunei, Ii arata ca aeeasta n'a provenit din eauza ca
i-ar fi dispretuit, ci pentr u ea a fost impedeq>.t, de $i
doria foarte mult de a se duce. A$a clara desbraean-
du-se de vinovatia lenci, convinganrlu-i ca uu mai
putin deeat dam;;ii doria el a'i vedea, Ii arata
dragostea cea mare ce 0 avea fat a de Nici dupa
ce am fost impedecat, ziee, eu nu am contenit de a
incerca sa viu la voi, insa de $i ve$nie rna lncercam,
vE'$nie eram impedicat, niciodata insa nu lXlrasiarn aceasta
idee, pastrand clragostea ccl.tra voi lntreaga, in aeela$i
timp insa nefmpotrivindu-ma voint.ei 1m Dumnezeu.
Prin faptul eli el l$i propunea $i niciodata nu pa-
rasit't. aceasta idee, el arata clragostea cea mare catra
dam;;ii, iara prin faptul ea era impedecat el nu S8 1m-
potrivia, arata respectul eel nemarginit ee'l purta lui
Dllmnezeu. .
"ea sa am eeva roada intru voi" (Ibid.).
Dc:;;l a spus mai inainte despre cauza tlorintei sale
pe care it aratat-o vredniea de dansul, acea cauza
o pune $i aici, alungancl orice oonuiala clin par te-Ii. Dc
oarece eetatea lor era vestita, $i singura cetate im-
portanta pe pamant !';li pe mare, numai dorinta de
istoria ei devenise pentru cei rnai multi pretextul de a
calatori aeolo, apoi ca nu eumva ii sa creada ea Pavel
era mi$cat de acela$i dol', sau sa banuiasca ea man-
drindu-se de contaetul eu dan$ii el cloriit de a cellatori
acolo, de aceia ineontinuu el arata scopul dorintei ee
avea. Mai sus a zis: "ca sa va dau voua ceva dar
duchovnicesc", iara aici arata mai lamurit: "ca sa
am ceva roada intI'u voi, precurn intru
celelalte neailluri". clara el a pus la un loc pe
stapanitori cu eei stapaniti, dupa miile de t1'ofee $i
30 III
de birllinti, cum 9i lnsonmatatca eonsulilor i-a trccut
la un loc eu barJ;lari! . $i eu drept eu va nt: (:;aci unde
llobl.eta erfdmt01, acolo nu esto nimeni Elin nid
stram? ll.ICI cetatcan, tl?ti S? l'idiea la una
sUperlOl'l!ate 0 Prlvcs;te-l >;;i aid Gum 01 este
de cumpatat 1Il euvmte, eaei n'azis: ea sa va iny,tj
sa va catihizez, c.i "ca sa am ceva roada" "i
inca nu ziee simplu roada ei "ceva roada"
. vorbclo ca::;;i mai SllS, unde zicc : "ca stt
v,a dau ceva Apoi, dupa cum am spus, micsu-
oarceum 91 CO crodoau poate cii 0 (.ttl,
II ZIeO: In celelalte neamuti ", CD, si
pare. ea h-a!' s.punc :. Sa. nu Inchipuiti Cit dac;"L
bogall ::;;1 a':?11 de0.!
a5'1 avert I!Cntru mal putmct cael noi nl!
C<1l1tmn la em bogatl, CI la eoi ereclineiosi.
Unde .sunt aClilTl in(oloptii Elinilor,' aed (',e
:sun t eu lylir!,a tar.a rmlniei I)
SUllt lllg<wfdtl pes to masur'u? lata ea 91 Eladn ea 5i ill-
tl'caga J?arba l'ii, a tbst intCKtrSlt la ercclintn er cstimt
dy un de corturi ! lara Plat.on eel' d\'ntut s i
el('. dal1i;ilI, dn 9i a treia s'a fost dus fn :::;1-
c]ha. eu v1l9t. VOl' be fl'umoasc, ell aena
totu::;;i n'a fost in stare sa aib,I
111l'll1l'lrf: llIGI mac<..w nSlIrn'u lIIlui tiran, d a fuO'it de
de erh amenintat a l)crd('
91 .. "para lata en aeest fa.catOl'iu de
turl nu llllllla! sau numai Italia, ei intrcagu lunw
a mel s'a mal'ginit nUlllai in li-]csteslI-
gul in a proclieh, ('i oclati nr:easta
cosoa $1 PICI, elm .cari facoit cartllI'i, $i Cf';\ zi-
$oful UllUl de eorturi, totu::;;i IlU sc scall-
de 01 c;u - drept cuvant,
cau BU. :;>l. mCl oellpatillnile cde folosi-
t.oa;re,. CI . cst:c aceia ea,f'C face pc clas-
m oelm lumel, sau $i er edinta lor ('ca
rataClta. '
Dc aeeia toerna i s,' i AthoniaI11'1' l" dna I ' .. I 1 \ .'C (a,n:';;H a
I) lVota. Sub numele de se Inteleae acea haina
de pe deasupra celorlalte, care era fara maneci ell, umerii
v "'/,-0<;), FiJosofii EJini purlau Junn-j loiao- in
mana hainelol' exomida, sau t;C:a, de ;;'are
alcl Sf. ChrIsostom, (Trarl.) '"
1
"
I
OMIUA III
3l
urlTla, pe cand lui Pavel 'i dau atent-iune $i barbarii ca
:;;i cei intelepti, $i pr09ti ea :;;i simplii cetateni, caci
prediea este COmUl1a tuturor; ea nu :;;tie de deosebire
in dernnitat.i, nu cunoas;te superioritatea vreunei natiuni,
si nimie In fine din acestea nu are in vedel'e, ci are ne-
,roe nUl11ai de eredinta, iara nici cat de rat.ionamente
omene;;;ti. De aeeia mai ales este vl'ednie de admirat
Pavel, uu numai pentru dieru trebuitoriu $i man.tuitoriu
al omenirci, d $i pentru c.a ora Indamanatee $i se aeo-
mexla eLI imprejurarilo, $i era priceput de toti . Ceiace.
ora mai ('.1I sarna lucrul proniei dumnezee$ti, Pavel COI1- ,
sidera de COl11un $i 0 punea inaintea tuturor. Dupre cum
petreee cu soar eJc, CLl luna, Cll pamantul;;;;i CLl ma-
roa, ca a u fast. f;k llte C<.1 &t indestuleze pe toti deopo-
t.riva, :;;i nici de cat. pe bogat,i mai mult, iara pe eei
s<'iraei mai putin, intoemai 11..,;;h s'a faeut $i eu prediea,
lJa ehial' mni I1lLllt era mai trebuitoare aceasta
deectt eclelalte. Dc aeeh ziee Pavel ineontinuL! "lntru
toate neall1ueile". Apoi, ariitand tii eJ 0 face aeeasta
ilL! pcntr'll pJ;l eerea lor', ei Ctt indepline,';i te poronea sw-
pt\. l1ului , indemni nuu-i de a adl'eSa l11ult,,-'imil'i DUlll-
nezclllui tlltlll'O!', zke : "Dator'iu sunt ELinilOl' bar-
bal'ilof", inteleptiLor neinteleptilor" (Vers.H-),
ceiaee voebia :';ii Corint.ilcnilor, aceasta 0 spuno lii-
".\nd totul in voia lui Dmnnczeu. '
"A$ijdeeea, este osardia mea, incat este
clupl'e a mea nevointtt, $i celor din ROUla
Stt va hine-vestesc" (Vcrs. 15). 0 suflet
Ti-ai luat aSllpra-t.i un luti'U incarcat eu atatea prl-
mejdii, 6 Uatorii lJC mare, ispite, intrigi, l'evolte,- did
el'h de do a suferi un vifol' de ispite
llrmand a vorbi in aeea cetate tiranisita de 0 marc
Astfeliu deci, 01 ::;;i-a dat via1a in aceasta tp;-
tate, tiiintlu-i-se capul de eel ce impar atia pc atune.}!
eu toate acestea, de :;;i ce'l [I,,<;>teapta aeolo, et to-
tu:;;i IlU !';'a araiat mai Jenel-? decat eeilalti, ei inca se
sa se dwii, avea mare bunavointa, $i era sear-
bit ea nu putc<.\ ! De aceia $i zicea: este osar-
clia mea, incat este dupre a mea nevointa, $i
voua celor din ROllm sa va bine-vestesc".
"ea nu rna ru:;;inez de evanghelia lui Chris-
32 III
tos" (Vel's. 16). Dar ce spui Trebuia sa ZIC1
ea ma mandresc, ma laud rna falesc tu nu spui
aceasta, ei, c.eiace estemaiinferior.canuma rusi-
nez , eeiaee nu obi$nuim a spune vorbind de
!llari .;;i stralueite. Deci, ce spune el aid'? $i de ce gra.-
w;;a de prediea evangheliei, eu care el se mandria
mai mult de cat eu ceriul'? Galatenilor scriindu-li zieea :
"Mie sa nu'mi fie a ma lauda, fara numai in
erucea Domnului nostru Jisus Christos" (Galat.
6, 14). Deci, din ee cauza aici nu spune ca ma laud
ci . "nu ma rusinez"? Romanii erau foarte fnO'amfati
syc<:esele ce le .. aveau in lume" de stal)[mirea
$1 blrmntele .lor;. 11 pe lor egali eu
Dumnezeu, chlar se $1 nurnIaU de popor, In care
scop Ii inaltau temple $i Ii ac1uceau jertfe. Ded fiind ii
atat de ingamfati, iara Pavel urmand a predic[t lor pe
lisus, eel crezut de fiul tamplarului, eel crescut
in Judein. in easa unei femei neinsemnata, care nu
avea pe lunga dansul nici 0 garda imparateasea, care
nu era impresurat de b0
9
atii, ba inca fusese condamnat
la moarto irnpreuna eu talharii, care in fine a pati-
mit multe defaimari, - $i deci eril. natural Cc'l, t02.te
aCDstea sa fie descoperite lor, fara ea din faptele lui
cclc negraite minunate sa ceva, - de aeeia zice
el aid: "Nu ma rU$inez" inVEl.tandu-i ca nici ii sa
nll se ru:;;ineze. $tia el bine, ca c1aca va r eu91 in aceasta,
iute VOl' ajunge in trecerea timpului de'a se si lauda.
I)eei, tu cand auzi pe cinevc), spunand: te inchini
cel ui restignit,) '? sa nu te rw;;inezi f;ii niei sa tc uiti in
j?S, ei te ingamfa te mandre;;te, :;;i cu fruntea r idleata
eu ochii liberi spune pe fata marturisirea credintei.
Poate ca'ti zice iara..'7i: te inchini Celui restignit,) f -
apoi atunei respunde-i eu glas ta re: (c1ar::t nu ma Inchin
lInui desfranat, unui ucigatoriu de tata, unui omoritoriu
de copii, - eaei de aeest feliu erau toti zeii 101'- ci rna
fnchin eclui eo prin cruce a astupat guril e draeilor, :;;i
a !?urpat nenumaratele lor in;;elaciuni. Crueea pentru
n01 este semnul negraitei lui filantropii, este simbolul
marei lui purtari de grija pentru noi. Pe lanO'a acestea,
fiindca ii se faliau mult $i in puterea cuvanitlui, ;;i se
ingamfau de intelepeiunea ee 0 aveau, de aeeia apos-
tolu} zice: ma simt in putere de a respunde multe
1
I
j
OMILIA III
33
aeestor r ationamente de aceia Yin a pre-
dice), crueea, nu ma ue aceasta.
"Ca puterea lui Dumnezeu este spre man-
tui re" . Fiindea puterea lui Dumnezeu este spre pedeapsa,
eaci cand pedepsia pe Egipteni zicea: "Aeeasta este
puterea mea eea mare" (loil 2, 2?), cum este
:;;1 spre pierdere, caei zice: "Temetl-va de eel ee
poate pierde $i sufletul $i trupul i!l
(Math. 10, 28), -c1e aeeia_ Zlce, ca ':In !f
va aeluee de acestea, nu va gralese de pedeapsa:;;1
ei de cele spre mantuire. Dar ee Oare nu
vestb, de aces tea, nu spunea de gheel"!-a, de _vlerf!1ele
eel ncadormit 9i de intunereeul eel de dll1afar1;t $1 eu
toatc aeestea de nieairi n'am putut afia de asemenea
pec1epsc, de cat din evanghelii. dara "el
Puterea lui Dumnezeu este spre mantmre ?
" l' d
ASCllltc), insa $i ccle ce urmeaza: ,,1 ot ee Ul ee ere e,
luclenlui mai intaiu, si Elinului". EI nu zice sim-
pIll tuturorll, ei eelor ce' prirnesc. Chi<;tr fi,
ehiar do-ai intrecut toat8. rautatea, ehtar Selt de-al fi,
sau harbar, sau fiara siilbateca, $i. inearC8:t de toate a!?-
sllrditfltile, chiar de-ai purta eu tll1e sarCll1a nenuma-
ratelor . pacate, de 'ndata insa ee ai primi! ey-yantul
crucei 8i te-ai botezat, ai :;;ters toate aeele rautatl.
de ce oare zice aici: "lucleului mai 'ntaiu,
si glinului"? Ce sa spuna prin aeeasta deo-:-
schiro, de$i in multo loeuri ziee ca piei impre-
jur, nid netaieroa au vre-o insemnatate1 Deel,
aiei face deosebi re, punand inainte pe ludeu, :;;1
aceasta pe Elin Ei, :;;i Cll. aceast.?- . Nu
fiinddi ludeul esto pus ll1talU, apOl va lua $1 dar mal
mult caei eharul lui Dumnezeu se da in dar $i aeestuia
ca $i aeeluia. Ded, a intai.u nimie este,
numai 0 cinste de ordme. Prm faptul ca este eel mtalU,
nu inseamna ea el in ceva, s!'1u _ ca va iua
mai mare droptate, Cl se Cll1ste:;;to. nurnal. ea a .luat
eel intaiu, c1upa cum se retrece COl. eu
Sf. Botez. Voi cari suntett III mlsterll, de
ee vc)rbese eu acum. Toti alearga spre botez, insa nu
toti se pot botezit ceas; e! unul aIt?1
al doilea, mal departe, -- ll1sa. .llltalU nu la
nimic mai mult ca eel al doilea, $1 mel aeesta rnai
3825
' :H
'-',"l OMILIA III
- ---------------
mult {!a e81 ur'flleaza, ci toti se bucura do aeclcasi
A$a. fi intai u, aici iosoamoa numai
III ordll1o, $1 mCl de cum V1'O-O prisosinta a charului.
. ,?cand "Sere mantuire" iara::;;i inaita darul, anl-
tand ca 01 nu sta pe loc, ci mergo mai departe.
. 0 arata la zieand: "ea dl'CP-
tcttea l,!I I?umnezel:! lI1tru dansa se deseopel'e"
1/). Cel co dcvll1e drept., nu va tra1 numai ill
yi In coa ,,:iitoaro; $i inea nu nUlllai
alata, C1 mal da a ll1tolegc $1 altceva, adeca straluciroa
JI.1scvmnatatei unci astfeliu de vieti. Fiindcii esto eu
tm1-
a
. a n}antu! 9i Cll l'u.';>ine, - dupa t:um
de pIlda .se, eel dela osanda prin
lmparatease;a, - apOl ea nu eumvit sa':;;i j'n-
dllpme Cll1eva 0 astfehu de mantuiI'e, a adaos $i exprc-
"d.reptate" nu la dreptatea ta,
u la a
v
1m Dumnezeu $1 la u.';>urmta eu care el 0 tH.
A('casta drepta:te nu. 0 doara prin sudoarea $i 05-
knelele tale, CI 0 pmne$tI cim darnl eel de sus, iara dela
t.ine un singur lucru se cere: a erede.
Dupa aceia, fiindca yorba s'ar parea oarocum nn-
l)lobabila., ea adeca preacul'varul 9i eel dezmerdat in
fermecatoriul $i facatorul de rele, deodatade-
ny numai scapat de pedeapsii, (:i ::;;i dropt, ba
mca luand dreptatea eoa mai inalta, - apoi apostolul
adcvere,;>te acest cuvmt cu eitatii din vechiul testament.
In adeyar, ea dupa ce ziee: "din eredinta in cre-
d!nt
a
" trimite po auditoriu la Dllmnezou
d!n legea: pe care Ie explica ell multa intelcp-
c:lt;a Ebrei, unde arata ca F?i drep!ii
pacatO$l1 se mdreptat.esc astfeliu, amintind acolo si de
eUl'Va. aseia (Haav) 9! de Abraam. Deei, dupa co 01
nLlmaI cat face aluzlUne la acoasta, de vrome ee so
a la alta observa!iune, l.';>i adevere9te cu-
vantul eu cItate din Proroci, $i aduee la mijloe pe Aba-
cum, care striga $i gr-aie$te ea nu este eu putinta alt-
felil! a trai eel ce voie$te a trai $i in viat.a viitoare, de
prin eredinta. "lara dreptul, zice, din ere-
va fi viu" vorbind de viata . viitoare. Fiindea
cmace Dumnezeu haraza$te eov3.r$a$te oriee judecata
omeneasca, de aceia eu drept Guvant ca avom nevoe de
fiiinddi altfeliu nu esto eu putinta, dupre cum
OMILIA II! 35
zicc mai deparw: "Iar eel ee este maret si hu-
htoriu, omut nimie nu va (Aha-
Olm 2,4.5) .
I) Auda ereticii vocea duchovniceasea, fiindca ast-
feliu oste firea rat.ionamentelor omene$ti. Hationamen-
tele noastre so aseamanii ell un labirint $i cu 0 enigma
-care nu are sfar$it, carc nu lasa , niciodata judecata
noastra de, a stll. pc solid, fiindea \;i ia Inceputl.11
din HU$inandll-sc de a prim1 credinta, $i pro-
facandu-so a nu cunoa$t.e cele eere$ti, se afunda pe ii
iw;;ii in pulberea a mii de rationamente fa,lse. Apoi, nc-
IlorocituJe F?i vrcdniellle de mii de lacr;)mi, daca te In-
treaba eineva, GUm s'a m.Gut coriul, cum s'a facut pli-
mantul -- $i ' co spun eu de ccriu $i de cum
te-ai facut tu, CLlm ai eroscut $i ai ajuns barbat desa-
var$it - tll nu to l'u$inezi de ne$tiinta ta, iara cand
vine vorba despre cel unul nascutFiul lui Dumnezeu,
tu to afuozi de rw;;ine In adancul piOT'71irei, caci erezi
ndemn de tine do a nu $ti totul? Nedemna oste numai
disputa ziidarniea $i vorba fara folos. :)i ce spun eu de
dogme? Chiar de In&1.,;>i reutatea vietei noi de
nieiiiri nu am seapat, iara numai dela credint-a $i prin
Astfeliu au stralueit $i toti cei mai 'nainte de
Bvanghelie, astfeliu a stralueit Abraam, astfeliu ,Isaac,
.astfehu Iacob; astfeliu s'a mantuit $i Gurva, amt cea din
legea veche, eat $i din legea Boua. "Prin eredinta
Raav cueva, ziec, n'a pel'it impreuna eu eei.
neascuWUori, iseoadele eu pace" (Ebroi
11, 31). Dadi ea '$i-ar fi zis in sine: $i cum VOl' putea
aec$tia, fiind robi ::;;i fugari, bejanari 9i traind viata no-
mazilor; cum VOl' putea sa ne biruiasca pc noi cari
avem ziduri :;;i pirgllri primprejurul eetatei)) Daca, zie,
ar fi grait a,;,,\, ar fi piorit $i ea Impreuna CU ceilalti,
dupre cum au patimit stramo$ii lor, eari vazand in
i'ata lor ni$te barbati corpolenti $i mari, eautau modul
de a'i invinge, $i au pierit toti fara razboiu sau ordine
de batae. -
Ai vazut acum ce gmzavenie aduce necredinta, $i
I) Partea morald. Catra ereliei; despre neprieeperea ieono-
miei lui Dumnezeu, !1i ea trebuie totul a primi eu ; ea nu
tl'ebuie a eauta ratiunea poroncilor lui Dumnezeu, nici a eereela
Cll false, ei nllmai a erede. (Veron) .
36 OMILIA III
--------------------------------------------
cal e de puternic zidul credintei? Aceia a pierdut mii
iara aceasta nu numai pe 0 femee curva a.
scapat, ci 0 a facut proteguitoare unei intregi.
Acestea mai mari ca acestea, nici-
odata sa nu invinovat.im pe Dumnezeu de cele intam-
plate, ci, orice ar poronel. 01, noi sa primim, fara sa
mai ispitim sa mai vorbim degeaba, chiar daca ceia.
ce el a poroncit ni s'ar pc'irec\ absurd dupa rationa-
rnontul nostru omenesc. ce, spuno-mi, se pare mai
absurd ca a jertfi cinova pe propriul sau fiu nascut
din ol? Abraam, poroncindu-i-se aceasta,.
a ascultat, fara sa cerceteze, a fndeplinit
avand in vedere numai valoarea colui ce a poroncit.
Un alt Profet J) primind poronca dela Dumnezeu
a zis unui om din popor ca Sil'l 10viascEt, iara acestuia.
parfmdu-i-se ceva absurd n'a primit, pentru care a E,li
fast podepsit grozav. Deasomenea Saul fiindca a sca-
pat oameni contra voint-ei lui Dumnezeu, a cazut din
imparatio, E,li a patimit cole mai mari rele. Inca alte
multo exemplo de acestea ar gasl cineva, din care ne-am
invata de a nu eere niciodata ratiunea poroncilor lui
Dumnezeu, ci numai a asculta $i a 10 indeplini. Deci, dacii
e primejdios de a cerceta cu amanunt.ime poroncile lui
Dumnczcu, :;;i cea mai mare pedeapsa 3,$teapta pe unia
ca dara inca cei co eoreeteaza cele mai infri-
E,li nepovestite taine a lui Dumnezeu, de pilda::
cum in ce feliua nascut 01 po Fiul sau, care e esonta.
sau fiinta lui, etc., ce indreptaro oare vor putea avea '?
Acestea ::;;tiindu-Ie, iubitilor, sa priinim cu bucurie
cu dragoste pe muma tuturor bunatatilor, credinta,.
ca astfeliu ca $i cum am sosl intr'un liman fericit E;;i
liniE,ltit, sa putem pastra dogmelo cele dropte, E,li viata.
noastra sa 0 dueem Cll siguranta, pentru a ne invred-
niGi bunatalilor Gelor ve$niee, prin charul $i filantropia
Domnului nostru Iisus Christos, eu care $1 prin care se
cado slava Tatalui $i Duell, in vecii
Amin.
) Nnta..A se vedea car'lea III a Imparatilor, cap. 20, 35. (Trad.).
OM ILIA IV 37
OMILIA IV'
"Pentru ca' se descopere mama lui Dum-
nezeu din ceriu peste toata paganatatea ne,..
dreptatea oamenilor, cari tin aelevarul intru
nedreptate" (Cap. 1, 18).
intelepciunea lui Pavel, cum indemnandu-i
mai 1ntaiu dela cele mai bune, illtoarce vorba spre cele
grozave 9i 1nfrico;;ate. Spunand mai inainte ca evan-
gllelia oste mantuirei noastre, a yiet,ei ye;;nice, c!i
ste puterea lUI Dumnezeu spre mantUlre, ca .este prl-
dnuitoarea indreptareinoastre, imediat spune $i de cele
ce pot a infrico:;;a pre cei fara biigare de sama. Fiindca
eei mai multi dintre oameni nu sllnt spre fapta
buna atat de mult prin vestea celor bune :;;i placute, pe
ott prill frica de cele triste ;;i inspa1mantatoare, de acein,
apostolul 'i [l,tata :;;i 'i atrage din amandoua partile.
De acoia E,l1 Dumnezeu nu numai impiiratia cerurilor a
ci, ;;i Cll gh?Cna a faeeau
Prorocll cand vorbw,u IudeIlor, caCl II necontemt
amestecau in vorbelc lor, cele rele la. un loc. cu ('.ele
bune. De aceia ;;i Pavel i$1 variaza cuvantul astfeliu, ;;i
pune la inceput pe cele bune, iara mai apoi pe
triste $i rele, aratancl eti acelea sunt dupa
Dumnezeu, iara acestea sunt rezuitate dm vlclema;;1
rautatea celor tramlavi. Tot asa 8i Prorocul mai inttUu
pune celc bune, zieand: "De 'veii vrea ma veti
asculta, bunatati!e pamantului veti mtmca, iara
de nu veti vrea si nu ma veti ascuita, s[;.bia
Y3. va m&nca pre voi" (Isaia 1, Hi. 20). Tot a.;;a
paseste 9i Pavel aici cu yorba, caci pare ca zice: gan-
bine; Cllristos a venit aducand ierLarea p:'ica-
telor, jndreptare $i viata ve$nica, :;;1 cum s'ar
ta.mpla ci prin cruce; E,li ceiace este mal mare i;H ml-
nunat, ' ca nu numai a daruit acestea, ci E,li a patimit
pentru ele. Deci de Yeti batjocori aceste daruri, atunci
va aE,lteapta cele triste. prive9te cum inalta :
"ea se descopere, zice, mania lui Dumnezeu elm
ceriu". de unde se invedereaza aceasta? De vorbe;;te
3S OMILIA IV
credincioslll, ii yom spune despre cele hotarite de Chris-
tos, iara daca este necredincios :;;i Elin, iata ca pe acesta
11 Pavel prin cuvintele ee urmeaza despre ju-
decata 1m Dumnezeu, introducand dovada necontrazisa
chiar din faptele lor. ceia ce oste mai minunat, e ca
apostolul combate pre cei ce contravin adevarului, prin
inse:;;i faptele lor de toate zilele, prin care se rascoala
contra credintei coi adevarato. Acestea insa Ie desvolta
mai pe in pasajele urmatoare, iara acum e bine
sa ne OCllpaill', de pasajul ee ni sta de fata.
"Pentru ca se descopere mania lui DUl1l-
nezeu". De E;i aceasta se intampla de multe ori chiar
in viata prezenta, precum in boale, foamete $i razboae.
cand fi ecare in parte 9i in comun cu totH sunt pedep-
sit.i, totw?i va fi :;;i at.unci pcdeapsa, :;;i inca mai mare
com una aceia, de $i nu pentru acelea$i fapte. Acum
celo ce patirnim sunt pentru indreptarea noastra, pe
caml atunci vor fi pentru pedepsirea noastra, f?i
Pavel arata, cand zice: "lara judecandu-ne dela
Domnul suntem certatL ca nu eu lumea sa ne
ostlndim" (1. Corinth. 11: '32). Aeum eclor mai multi
Ii sc pare ca cele mai multe rele yin nu din mania lui
Dumnezeu, ci din prigonirea oamenilor, atunci insa va
stit lle fata pedeapsa lui Dumnezeu, dl,nd dreptul jude-
catoriu :;;ezind pc tronul cel infrico:;;at, va poronci a fi
tiriti unia in cuptorul eel arzatoriu, altii in intunericul
eel mai din afara, altii iara$i in pedepsele cele mai ne-
imblanzite $i nepovestite.$i de ce oare nu a spus aceasta
mai lamurit, ca adeca Fiul lui Dumnezeu va veni in-
cunjurat de milioane de ingeri, :;;i fiecare va da sama
de fb,ptele sale, ci, ca se descopere mania lui Dumne-
zeu? Pentru ca auditorii erau inca neofit.i, :;;i de aceia'i
deE;teapta din chiar cele marturisite de dan$ii. Afara de
cele VOl' bite, mi se pare ca se adresaza aici :;;i Elinilor,
pentru care chiar de aici face inceputul, iara mai la
urma aduce yorba :;;i de judecata lui Christos.
"Preste toata paganatatea (necucernicia)
nedreptatea oamenilor, cari tin adevarul intru
nedreptate." Aici arata cli mari nenumarate sunt
caile necucerniGiei, pe cand calea adevarului este una
numai, caci ratacirea este variatCt $i de multe feliuri, in
timp ce adevarul este unul :;;i Vorbind de cre-
OMILIA IV 39
dinta, spune $i despre viat[i, pc care 0 nedrep-
tatea oamenilor, fiindca $i nedreptatile sunt de multe
soiuri. De pilda 0 nedreptate se petrece eu banii
sau cu ave rea cuivc\, cand el este nedreptatit ; alta
nedreptate se petrece eu femeile, cand cineva la-
pc femeia sa, surra casa altuia, fiindca :;ii
accasta neoranduiala Pavel 0 num8.7te tot lacomie,
dupre cum zice : "A nu trece a se lacomi intru
lucl'u asupra fratelui sau" (I. Thes. 4., 6). Altii
iara$i in loeul femeei sau a banilor defaim{t einstea
aproapelui, eeiaee estc tot ncdreptate, dupre Gum zice
scri ptura: "Mai bun ' este un nume bun, decat
bogatia cea multa" (Prov. 12, 1), Unia zic ca
eeiace spunc Pavel aiei, estc tot pentru credinta; deci,
nimie IlU ne impiededi de a zice ('a ela vorbit de aman-
douiL
oarc ('C inseammI "c<:tri tin adevttrul in-
tru necll'eptate ?,' Aeeasta 0 afii in eele ee urmeaza:
"Pentl'U ca ce este cunoscut a1 lui Dllmnezeu,
este intru ca Dumnezeu ii-a aratat
10[' '' (Vel's. 19). Insa aeeasta cuno$tint{l ii au atribuit-o
lcmnelor f,)i petrelor. Dupre cum cel ee are asupra sa
bani $i i s'a ordonat de a-i cheltul spre
slava imparatului, iara el fi c.heltuie:;;te cu curvele
9i ell ingelatorii, pe cari ii face straludti cu bani im-
parate$ti, este aspru pedepsit pentru nedreptatea lui,
tot a:;;a 9i acestia luand dela Dumnezeu de
el $i de slava ' lui, au atribuit-o idolilor, f;ii ded tin ade-
" arLlI fntru nedreptate, ba inca ce este mai rnllit at se
pkaca idolilor, nedreptatind cuno:;;tinta pe care n'au in-
trebuintat-o dupre cum trebuie.
A:;;a dara am lamurit oare bine aceasta expre-
siune, sau ca trebuie mai bine a 0 lamllri? Dec.i, este
necesar a vorbi din nou asupra acestei chestiuni. Deci,
ee estc ceiace el spune aici Dumnezeu inca dela fn-
CelJut a infiltrat in oameni cuno$tinta de densul, insa
oarnenii aceasta ('uno9t.inta au atribuit-o lemnelor pe-
tn'lor, 9i ded au nedreptatit adevarlll, bine-inteles ca
de partea lor numai, fiiml o'i adevarul in sine ramane
nesehimbat, si are CLI sine slava sa part.ieulara nesmin-
lita. de UIide se invedereaza, Pavek" ca a infilt.rat in
ii '?
40 OMILIA IV
"Pentru zice, ce este cunoscut a Lui Dum-
nezeu, este intru dan$iL" Dara acesta este
numai un pretext, :;:;i nu 0 dovada sigura; tu, dove-
de$te-mi ca cuno$tinta de Dumnezeu ora aratat:l lor, $i
totu:;;i ii d8 buna voo s'au abatut. A$a dara, do undo
cum ora aratata Poato ca 0 voco de sus Ii-a spus
Nici de cum, celce putea sa-i atraga spre sine tri-
mita,nd voce de sus, lucru l'a t<lcut punand ina-
intea noastra faptura intreaga, ea astfeliu $i inteloptul,
9:( Scitul, :;;i eel prost, :;;i barbarul, cunoscand l)1"in pri-
virea lui frumusota color ce so vad, sa so ridieo eu
min tea la Dumnozou. Co vor putei zieo in acca zi E-
1inii Ca noi nu te-am $tiut,)? Dara apoi oare nu ati
auzit ceriul slobozand vocoa in insu:;;i va, zu 1 , adoca in
priviroa voastra '? Nu ati auzit acoa voce, care striga
mai frumos orice trambita, vestindu-ni armonia
cea mai perfecta in totul Nu eunoa$teti legilo in pu-
terca clrora zilla :;;i noaptoa so succedeaza incont inuu
9i raman nemi$cate Nu vedeti ordinea eea porfect{t in
s uccedarea anotimpurilor, $icare ordine este nos(:him-
bata Nu vcdcti ma1'ii a1'atata in aeDle va-
1uri Nu veeleti totul din univers ramamlnd in or-dinea
d estinata fieeiirui a, :;:;i cum prin frumu:;:;et,ea $i marotia
lor proclama eu toatolo pe Crcatoriu '? Accstea toate
reunindu-le la un loc Pavel, zice: "Ca cele nev{tzute
.ale lui deLa zidirea lumei, din fapturi socf)tin-
du-se se v[l,d, Lui dUll1ne-
zeire, ca sa fie ii fara de raspuns" (Vcrs. 20).
Apoi, aratand cum ii sunt lipsitj de orice inclrcp-
tatire, zice : "De vreme ce cunoscancl pe Dum-
nezeu, nu ca pre Dumnezeu I-au marit" (Vel's.
21). Aiei oste erima lor eea mai mare, :;;i a c10ua deo-
potriva aeo:;;tia, ea s'au inehinat ::;i idolilor, pontru care
.;;i Ieremia 1nvinovatindu-i zieea: ,.Doua sunt reiele
ce a facut poporuL aeesta: pe mine izvorul apei
vietei m'a parasit, sttpat fantani
surpate" (Ierem. 2,13). Apoi aduce de fata :;;i semnul
ca ii a u cunoseut pc Dumnezeu, insa Jiu au intrebuintat
bine aeeasta cuno$tinta, ci s'au 1nchinat zeilor. Pentr u
aceia :;;i adaoga, ca "cunoscancl pre Dumnezeu, nu
ca pre Dumnezeu l'au marit." Arata dupa aeeasta
\
!
II
n
OMILIA IV 41
9i cauza pentru care a u cazut in astfeliu de prostic.
care e acea cauza Ca totul au lasat In voea ratio-
namentelor lor omene$ti. Nu ziee insa chiar a.;;a, ei eu
mult mai nm;-;catoriu: "S'au facut zaclarnici intru
cugetele sale, s'a intunecat inima lor cea
ne'ntelegatoare". Dupre cum se Intampla cu eel co
ar vOl sa pa$iasca pe 0 noapte fara lima, sau a pluti
pe marea, ea nu numai ca nu ar ajunge la sfar:;;itul
ealatoriei, ci inca s'ar pierde iute, tot a:;;a $i cu da!1:;;ii,
cari voind a ciilatorl pe calea ee duce la eoriu ar arunca
dela dam;;ii lumina, $i in Iocul ei s'ar lasa in voea ra-
t.ionamentelor lor celor false, ciiut..'\nd pe eel netrupese
in trupllri, :;;i pe cel fara forma in cele eu forma, cad
.;;i dan.;;i i au patimit eel mai grozav naufragiu. '
Dupa eele vorbite el mai pune $i 0 alta cau711 a
rataeirei lor, cad ziee: "Zicanclu-se pre sine a fi
intelepti, au nebunit' (Vcrs. 22). lu-
cruri niari despre dan$ii, :;;i ncprimincl a ciiliHol'i pe
calea poroneita de Dumnezou, aeufundat in ratio-
namentele prostiei lor, $i s'au Apoi aratancl $i
deseriind naufragiul lor moral, cat estc de grozav ::;oi
lipsit de oricc indreptiitire, adaoga : au schimbat
slava lui Dumnezeu ceLui nestI'ictwios intru a-
semanarea ehipului omului celui stricacios,
301 pasarilor, al celor eu patru picioare, $i al
celor ce se tarasc" (Vcrs. 23). A:;;0, dadi inTaia,
crima este, ca nu au afiat pre Dumnezou, a dOlla, ca
au avut inaintea lor motive puternice $i Iiirnurite des pre
existenta lui , a treia, ca s'au erezut a fi in(elepti, a
patra, ca nu numai nu I-au afiat, ei inca a u scoborit
r espectul ee trobuiau a' i arata, la demoni, petre $i
lemne. in epistola catra Corintheni nimicc:;;te inghm-
farea lor, insa nu toemai ea aid, cad aeolo Ii aplidi
rana dureroasa din erucea Domnului, zicand cii:
"Ce este nebun al lui Dumnezeu, mai intelept
decat oamenii este" (I Cor. 1, 25), iar a aid chiar
.;;i fara vre-o eomparat.iune de acest feliu, ia in
batae de joe intolepciunea lor, aratand ea este 0 nehu-
nie $i 0 dovada apriata de mandrie de$arta. ca sa
afii ca ii au avut cUllo$tinta de Dumnezeu, insa au tra-
dat-o, zice : "au schimbat", - dara eel ee schimba
cova, e dovada ea a prefaeut, sau mai bine zis a in-
42 Oi\llLIA ' IV
lonlit coiaco avea mai elinainte. Voiau sa afli ceva mai
mult, insa nu se t.ineau de hotarele date lor, de aceia
au dizut in incercarile lor, fiindca erau doritori de lu-
crud noua.
Dealtfeliu toate cele Elinice$ti sunt a$a. De aceia
s'au $i rasculat unii contra celorlalti. De aceia Aris-
totcl s'a sculat contra lui Platon, de aceia $i Stoicii spu-
mau de ura contra aceluia, :;;i deci nu trebuie a'i ad-
Inira atata pentru intelepciunea lor, po cat a'i uri $i
clispretui, fiindca prin aceasta chiar ii s'au facut ne-
buni. Daea ii n'ar fi rasturnat totul prin silogisme false,
prin I'ationomente absurde $i sofisme, de sigur ca nu
ar fi patit ceiaee au patit.
IvIai departe apoi intinzand acuzatiunoa lor, ia in
baJae de joe toata idololatria. Chiar expresiunea "au
schimbat" este 0 deradere pentru dan$ii, dara inca
cancl ii au schimbat acea cuno;;;tinta po astfeliu de ni-
rnicuri, de sigur ca sunt Iipsiti de oriee indreptatire.
in eo anume au schimlJat, $i cui au atribuit sIava
lui Dumnezeu '? Trobuia ca ii sa';;;i inchipue despre a-
cela C<.'i. esto Dumnczeu, stapan al tuturor, ca i-a facut
pre dan;;;ii din coiace nu erau, ca sc ingrija$te $i se
interescaza de car,i acestea constituie slava lui
Dumnozeu. Dara Ii cui au atribuit aceasta slava'? Nici
mLlcar oamenilor, ci unoI' chipuri intru asamanareaoa-
mcmilor. nici aici n'ail statut, d au seoborit-o chiar
la animale necuvantatoare, ba chiar $i la chipurile a-
cestoI'a. Tu acum to gande;;;te la intelepciunea lui Pavel,
(;urn el a luat amandoua extromitatile: pe deoparte pe
Dumnezeul eel mai inalt, iara pc dealta pe taritoarele
eelr: de pe pamant, ba ehiar mai mult inca, pana $i chi-
purile acestora, ca astfeliu sa dovedeasca in mod stra-
lucit nebunia lor. Cuno$tinta pe care ii trebuia sa 0
aibi'L de eel co covar$8.$te fara asemanare totul din u-
nivcrs, aceasta euno9tinta ii au atribuit-o eelor ee fara
as('manare sunt mai josniee din toate vietatile.
Si de ee ziee acestea (ittra filosofi-fiindca toate eele
vorbite sunt indreptate contm lor'? Caci ii (filosofii) a-
vcnu de daSCEUi pe Egipteni, cari au inventat asemenea
absurditali. Chiar Platon, care s'ar parea ca este cel
mai respectat dintre dan$ii, se mandria eu astfeliu de
, absurditati, iara dascalul lui (Socrat) se ingroza de ase-
menea nimieuri. Aeesta oslo care a poroneit lui Ascli:-

I
OMILIA IV
43
pion de a jertfl de 1$i au irna-
(finele aeestor anllnale necuvantatoare a taI'ltoarelor.
De aeeia l-ar putea eineva vedea ado rat la un loc
Apolon, $i eu (Bachus), ell Uma
dintre filoson au l'ldlCaL pe taurl, pe seorpn $1 pe ba-
lauri, pana $i in altH alte de fe-
liul acestora. Pretutmdem dlavolul a eaulat sa scoboare
pe oameni la nivelul cel,?r ;;i pe
eel pc care Dumnezeu I-a faeut ea, sa-I mhce la eerlU,
sa'l sllpuna chiar eclor mai necllvantatoare dintre toate
vietatile! . . ' ' . . .
Si nu numai de aid, e1 $1 de amrea al putea ve-
dea p'e corifeul filosofilor lor sup'!s Ji robit
tel or celor fal$e, eaei caml de une;;;te, pe toll po-
etii la un loe, spune ca trebUle cred.e m.
lor cele eu privire la zei, ea: ce! bmo,
alta nu faee prin aeeasta, de cttt ca mtroduee un :,;nr de
mineiuni, provoaea Ul:' mare spunand ca trelJuc
a crede aceasta de adevarata.
Pentl'U aceia i-a si dat pre ij Durnnezeu
poftcle lor' in. sa
spurce trupttrlle lor mtnl (VOl's. ?4). AIC:,}
a:'ata ca neevsevia lor a de,'cmt motH' de sc\11monosl-
rea naturei. Expresiunca "i-a elate, aiei in-
seamna Id-a lasat. Dupre cum un de a1'::-
mata care ar pleca de pe carnpul de
di razhoiul ar fi anevoios, prin aeeasta ar Jasa pe ostal
voia dU$llmnilor, nu ea doal'a el i-ar fi d
pentru ca i-a lasat fara ajutorul sau,. -: tot a$a :';'1 J?U!D.:
nezeu face eu cei ee nu voese a prm11 ale
v
sale, cacl]I
sinfruri dezerti:1nd, i-a lasat in voia lor, dupa ce el"a fa-
cu{' totul ce sa fuca. caei tu te gande$to: m 10-
eul invatJi,tmei el a pus in mijloG lumea. ca ?, carte des-
ehba, $i a dat fieearuia rninte, ea u.1t.:'tndu-se .la
tot ee'l inconjoara,
Dara eei de pc atunel nu a!-l iaeut e de
una din acestea ei inca elm eontra, au rasturnat COla
ce au primit. ce trebuia sa faca atunci? Sa-i a-
trau'a la sine eu sila '? Dara prin aeeasta nu se poate
face virtuoso A$a dar a ca ,sa-i l<;tse
capul lor, eeiace a $i facut, astfellll aflapd
din experienta raul dobandit dm ee .dOl'Is.e, fuga
de l"u$ine. Daea (18 pild,\ fiul imparatulUl neemstmd pe
44 . OM ILIA IV
tatal sau ar alegeca sa fie in tovara9ie cu talharii, eu
omoritorii de oameni:;;i cu profanatorii de mOI'l11inte,
9i ar prefera pe aceia in locul casei de sigur
ca'l va lasa tatal in voea sa, ca astfeliu sa afle prin
propria saexperienta marimea nebuniei lui.
Dar de ce oare nu a amintit ol aici de nid unul
din pacate, ca de ex. omorul, lacomia celelalte, ci nu-
mai de neinfranarea corporala? Mi se pare ea el face
aluziune aici nUl11ai la auditorii de atunci 9i la cei cari
au primit epistola.
"Intru necuratie, ziee, ca sa se spurce tru-
purile lor intru Prive:;;te cat de intepatoare
este emfaza cuvantului acestuia. Nu au avut nevoe, zice,
de a fi necinstiti de altii, ci, ea :;;i cum ar fi fost dm;;-
mani ai lor, au faeut aeeste abateri. Dupa aceia rclwlncl
In cercetare cauza, zice:
"Carii au schimbat adevarul lui Dumnezeu
lntru minciuna" au cinstit au slujit fapturei,
de cat facatoriului" (Vel's. 25). Cele ce erau de ras,
Ie trece dupa feliul lor, pe pe cele ce se pal' mai
importante Ie arata in mod general, prin toate inve-
dereaza, ca a servl fapturei este cova paganesc. $i pri-
ve9te cat de tare a apasat cuvantul, eaei n'a zis simplu
au slujit fapturei ci "de cat facatoriului", pre-
tutindeni marind inca mai l11ult crima lor, lipsinclu-i
de oriee iertare.
"Care este binecuvantat in veci. Amin".
Dara, zice cl, nu prin aceasta purtare nevrednica a fost
el vablmat cu ceva, ci ramane binecuvantat in
Aici arata ca nu aparandll-se pe sine el i-a lasat, eaei
nu a sllferit nimie, fiindca daca aceia I-au defaimat, el
totw;;i n'a fost defaimat, nid nu i s'a cavA din
slava sa, ei ramana pentrll vecie binecuvantat. Daca
omul filosof:ind de multe ori, nu sufere nimic din cauza
color ee'l defaima, apoi eu atat mai mlllt Dumnezeu,
sau natura sa eea neschimbata 91 nestricacioasa, sau
slava sa cea neimputinata 9i nesehimbata.
1) $i oamenii prin aceasta se ase:;unana lui Dum-
nezeu, eand nimie nu sufar de la cei ce VOl' a-i supara,
I) Partea morala. Despl'e nerautate lndelunga rabdare,
ea noi lrebuie a ne stapini de toate patimile. (Veron).
r
OMILIA IV 45
nid nu batjocoresc fUnd batjocoriti, nici ntl lovesc cand
sunt loviti, nici nu iau in deradere pre cei ce rad de
$i cum e cu putint.a aceasta zici tu. Este cu
putinta, inca mult, cand tu nu te de cele 1n-
tampiate. Si cum se poate ca sa nu te '? zici
tu. Cum este cu putinta ca sa nu te Dara
spune-mi, te rog: daea te-ar batjocorl. copilul tau, oare
ai socotl. tu aceasta ea batjocura? Oare te-ai scarbl. de
aceasta? Nid de cum; daca te-ai scarbl. oare nu te-ai
face de ras? Tot de ne yom gasl. 9i fata de cei de
aproapo ai n09tri, nimic neplacut patin:l., caci
dan-7ii daca bat.iocoresc sunt far:a de. !lllf!.te. de
cat copiii, 9i nici sa cerem de a nu fi batJocor1t.1, cI,fhnd
batjocoriti sa rabdam, cavci cmste.
Si de ce oare? Pentru ca tu e9tI stapanul lUI, nu altuL
Nu vedeti diamantul cum te sgarie fiind izbit? ,.Dara,
zici tll, aceasta este dela natura lui. Insa 9i tu, prin
vointa ta, ai putea sa devii vceiace se cu di3::
mantul del a natura sa. Dara ce? Nu cum coconll
nu au aI'S, de-71 au fost aruncati in cuptorul cel cu !oc "?
Nu ai auzit cum Daniil fiind aruncat in groapa lellor,
nu a patimit nici un rau Est: .cu a se pe-
trece lucruri de acestea 91 astazl, cacl :;>1 mamtea noa-
stra stau ca ni
9
te lei, mania, pofta cea urieioasa altele,
('ari au dinti fngrozitori 9i sia9ie re cel v in
rele lor. Deci fii si tu ca si aeela, nu lasa ca patnmle
acestea sa'9i infigi1 dintji ior sufletul tau. I?ara, zici
ill, ceiace s'a petreeut eu Dannl, a to.tul d!n ch?-r_
Da, ins\ buna lui intentiune, sau. rna! bme ZIS,
lui a f()st prcmergatoare charulm
ca :;;i noi daca am vOl sa fim ca aCe! coco 11l , va sta de
fata si acum charul, 9i oricat de flamande VOl' fi acele
fiare; 11\1 se VOl' atinge de. co:;sta ta,- eaci daca ele va::-
z3ml atunei trup de rob:;;1 s au ?at }a 0 . parte,
indi cAnd VOl' vedea pe membrll lUI Chnstos - caci
aceasta suntem noi credinciosii - cum oare nu VOl' sta
linistite ? Si daca nu se linistese, apoi cau7..:'t este ca noi
nu 'voim. 'Fiindca sunt mult'i cari eheltuiese multi bani
Cll a("cste fiare, unia Intretinand curve, altii strican?
easele oamenilor, altii cauUlnd
pentru care chiar mai 'nainte de a cadea n.
sfasiati. Aceasta insa nu s'a petrecut eu Dannl, 91 mCI
eu 'nol nu s'ar petrece daca a.m Y01, ci inca s'ar
lueruri mai mari decat, atunc!. Pe acela nu I-au vata-
46 OMIUA V
mat mmle leii , dara pc noi chia1' ne-ar folosl eei co
nc vat.ama, daeii am fi eu bagarc de sarna.
Astfeliu a devenit Pavel st1'alucit, fiindeii a sui()-
rit eu })arbalio din partea eelor eo'l inviduiau; astfbliu
lob prm. multelo neeazuri, astfeliu leremia prin arUl1-
carea lui in groapa eea ell tina I), astfeliu Noe prill po-
tor; astfeliu Abel prin invidie, astfeliu Moisi prin ludeii
(";el pangariti cu sange, astfeliu Eliseiu, 9i eu un euv;'lnt
flCcar5l ?in acei biirbati mari, nu dela 9i dez-
rllcrdan au dela 9i ispite.
Pt'ntru care $1 Lhrlstos ea numal aceasta allure
laudii, zieeit umnieilor: "In lume necazuri Yeti
l.nsa eu am bjruit lumea" (Ioa;l
1 G, 30). Dara ce ZICl tu, oare nu multi au fuO'it din
callza relclor ?. Da, insa nu din eauza naturei a('olor
ei din eauza trandaviei lor. lara eel ce odat<I eu
]sjlltele ni poate da i'?i mijloeul de a putea rabdA, acnla
ea .sa steA lang-a noi toti, i'?i sa ni tind;l mana. de
"t.JutOl'lU, ca astfehu fiind proelamati de biruitori stl ne
lnvrednicim de ('ununilc eele p1'in chan;l si fi-
lar.ltropia Dornnului nostru Iisus Christos, ell cm:,' ::;;i
J)]'J1l ('ado TatuJui, impreun;l $i Sf. Duell,
.lI1 V(,Cll vecllor. Amm.
OMILIA V
"Pentr'u aceia i-a dat pre ii Dumnezeu 111-
t1"11 patimi de ocara, ca si femeile lor 'si-au
schimbat rtmcluiala cea intru ceiace
este impotriva firei. A;;ijclerea ;;1 lasu ncl
cea. cluf;we fire a pal'tii femeie:;;ti, s'au
aprms mtru potta sa unul spre altul" (Cap. '1,
2(\. 27).
Toate pa thnile sunt necinstite, dara mai
eu sarna dupa caci mult patimc$te
suftetul se necll1ste:;;te m pacate, decat trupul in ])oale.
Prive$te cum Ii lipse:;;te $i aid de orice iertare, duprn
1) Nota. A se vede'a cap. 32 din Jeremi a. Trad.
)
OMIUA V 47
cum 'j $i in cde ale credin(ci. Femeilor Ii zice :
"au schimbat randuiala fieei" $i prin urmare nu
au ee l'aspunde, sau sa spuna ea am fost impiedeC'ate
de impreunarea cea dupre lege $i niei ca nu au avut
eu cine irnplinlasea pofta, :;-i au fost silite de a se
azvarli 1:1 aeea.sta turbare nebuna, eaei expresiunca
"au schimbat" so ziee de cei ce au avut ce schimbc1.,
dupre cum atunci cand vorbi:i' de credint<l zicea "Cfl au
schimbat ac1evarul lui Dumnezeu intru lllin-
eiuna". Barbat.ilor Ii spune: "lasand cea dupr-e
fire rancluiala a partE femeie:;;ti" eeiaee invede-
ream acela..';li lucru. Din aceasUi caUZ<1 $i pe femei ('.<1
pe Mrbati ii lipse.';lte orice iertare, invinovatandu-i
deopotrivii, pentru di nu numai ea au avut prilejul de
a'::5i face poftele, ea hlsand la 0 parte ceiace a veau
au ajuns la asemenea absUI'ditati, dara inca ca nee-ins-
tind ceiaee este dupre natur{t, au akrgat 180 eeiac;e e!:'te
contl'a naturei. Cele co sunt contra naturei sunt !7i mai
greie, in timp $i mai dezgustaloare, a.<;;a ea nici
nu le-ar puteA eincvit numl placere, fiindca adcvara.ta
pl{tCere estc acea dupre natura. Dartt cand Dumnezeu
pi'irase:;;te pc cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceia
nu numai eredinta lor era sataniceasca, clara $i viatn
Ii era diavolica. Atunei eane! Ii vorbia de erodinta, Ii-a
pus In mijloc Iumea $i cugetul omenese, spunandu-li ca,
eu mintoa coa data lor de Dumnezcu, aT' 11 putut prin
cole ee se vad cn sa se ridice In ercatoriu, dara fiindea.
nu au voit, au ramas fara nid 0 justifiearc, aici insa
in locul lumoj Ii pune la mijloe place rea coa dupa na-
tura, de care ar fi putut ca sa sc multamiasca eu mai
multa libertate $i lini$te, ar fi seapat de l'u:;;ine, dar'a
n-au voit, drept care :;;i sunt lipsi!oi de oriee iertal'e,
fiindca au defairnat natura. Si ceiace este mai necinstit
inca, ca 9i femeile umbla. dupa asemenea impreunftri
eontrare naturei, In timp ee ar trebul ca sa se rU$inezc
de barbat.ii lor. . .
. Este demn de a admira 9i aici intelepdunea lui
Pavel, eum el aruncandu-se cu yorba in doua lucruri
contrare, pe amandoua le-a dezvoltat eu toata exacti-
t.atea. Voia a spune ceva i'?i demn, In acela9i tirrlp insa
:;;i mU9catoriu pentru auditoriu, dar:l acesten arnandoua
nu erA eu putinta, fara ea una din cle sa se impiedece
48 OMILlA V
de. ceialalta. vei. s12unc d.emn, nu vei .putea
atmge pc audltorlU,mra de VOIe$b a te atinae de el
. tare, apoi atunci este nevoe de a desvali lamurn ceiace
spui. Dara iaU't ca int,eleptul $i sfintul sufiet al lui Pavel
1e-a putut un! pe amtmdoua la un loc, $i le-a dezvoltat
cu to:1U'i exactitatea, c<:lci in numele naturei a marit in-
vincvatjrea lor, in acela:;;i timp - ca $i de 0 p3rdea oare-
care - el s'a servit eu multa inl,elopciune in demnitatea
povestireisale.
Dupa ce deci, mai 'ntaiu 01 se ati nae de femei de
'ndahI mai dcparte atingand barbatj,
zicc : "A:;;lJclerea :;;i barbaW, liisand eea dupre
fire r'dnduiala a partii femeie:;;ti " , ceiace este do-
vada celei mai de pc urmii nebunii, cad cand aman-
doua genurile sunt. conn!pte, care este pus
ca dasc:al al femem, ca $1 femela carla 1 s'a porondt de
a fi de ajutoriu barbatului, nu indcplinesc cu sfintenie
apoi atunci. ii . se intrc dan$ii ca
dU$!II<.Ull. Gandc$te-te apol $1 la cuvmtele de care s'a
servit, eat de reprezentative sunt, ciici nu zice: s'au
?,morezat $i s'au poftit unul pre altul)) ci: "s'au aprins
II1tru pofta sa unul spre altul". Vezi acum cii
totul in pofta vine dela lacomie, caro nu poate riibda
ca stt stea in hotarele sale '? A$a clara, tot ceiace pofte$te
dneva, din acele care covar$csc legilc puse de Dum-
nezeu, cstc absurd, $i prin urmare pofte$te din acele
absurde $i nn din cele legiuite. Dupre cum de multe ori
multi lisancl la 0 parte pofta mancarilor' se hranesc cu
hUIlHI $i cu petre mici, iara altii stapaniti de 0 sete
nebunft dor esc pana $i apa din mocirla, tot $i accia
s'au infierbantat de acel amor nelegiuit. :;;i de intrebi
poate de unde oare a venit intinderea boalei, sau mai
bine zis a poftei ace$tia)) '? - respunsu! este: dela para-
sirea lui Dumnezeu. Dara parasirea lui Dumnezeu de
unde vind Dcla nelegiuirea celor ce l'au parasit pre eJ.
"Barbati eu barbati ru:;;inea luerclnd-o" zice
clep3;rte .. ai spunand ca s'au aprins
sa BlI-t.l mchlpUl, Zlce, C<:1 boala aceasta provine numai
din .pofta,ci mai mult din tra ndavia lor, care a $i
apf'lIls pofta)) . De aceia nici nu zice fiind tariti, sau
cazand dupre cum zice aiurea 1), ci "luerand" adeca
') Notll. A se vcdeacap. 0, 1. din epislol a cal ra Galaleni (Tend).
'I
l
I
l,
OMJLlA V 49
nI lucrul lor il pusese in pacat, nu un lucru intflmpla-
toriu, ci studiat de mai dinainte. nuzice potta),
c,i "ru:;;inea luerand", fiindca $i natura au de ras,
legile ei Ie-au ealcat. Prive$te apoi $i confuzia cea mare
venit<.\ din amandoua partile, fiindea nu numai ca capul a
cazut jos la pamant, ci .'$i pieioarele s-au ridieat sus, $i all
devemt intre dan$ii, introducandu-se 0 lupta mai
grozava decat rezboiul eivil, mai hacta ::;i mai variata. cad
lupta aceasta 0 au impttrtit in patru feluri de lupte noua
nelegiuite; razboilll acesta ntl era indoit $i intreit, ci
ehiar $i impatrit. Gandc$te-te bine : trebuia ca cei doi,
adeca barbatul $i femeia, sa fie unul, dllpre cum zice :
VOl' fi amtmdoi un trup", iara aeoasta 0 face pofta de
eare am.al:.?Ol!a genu rile. aceastii
pofta mmlcmd-o dIavolul, $1 faurmd un alt mlJloc, a rupt
gonurile unul de altul in acest mod, $i a facut ca unul sa
devina doi, adcea unul acelm;; gen sa tina locul $i a cc-
luilalt, ceiace este contra legei 1m Dumnezell . Durnnezcu a
zis: "Cei doi VOl' fi un trup", iara diavollli a impartit
acel trup in cloua. :;;i iahI inl<'1iul rezboiu. Apoi iara9i acestc
dona parli s'au razboit fiecare ::;i contra sa, ca::;i contra
c:cleilalte, did $i fcrneile dcfaimau pe alte femei, ''$i nu
numai pc biirbati,:;;i biirbatii la randul lor statcau unul
eontra altuia, ea :;;i contra genului femeesc, ca $i Intr'o
lupta de noapte. Ai vazut doilea, al troilea, al patrulea
al cincilea rezboiu Dara apoi mai este $i un alt rezboiu,
cad pe langa celc vorbite ii au fawt nelegiuire $i contra
naturei. Fiindca diavolul $tia bine ea ceiace une$te aman-.
doua genurile este mai alcs accasta pofta, s'a ga,ndit ca sa
I'upa aceasta legatura, ea sa se dozbinc nu numai in a
nu mai face copii, ci chiar in a so razboi unul pe altul, $i a
se rascllia unul contra altuia. rasplatirea ce Ii se
cadea a rataeirei lor, intru :;;ine-:;;i luancl-o. Pri-
ve.;;te cum iara$i ajunge cu yorba tot la oMr$ia raului,
adoca la necucernicia lor, rezultata din eredinta cea
talsa, spunand cii plata aceasta sc trage dela nelegiuirea
necvseviei dinainte.
1) Vorbincl cl de gheena $i de pcdcapsa, ::;i fiindca
I) Partea morald. Despre cei ce fac pederastie malachie.l7i de
cate rele sunt capabiJi unia ca ace*tia. Despre femeile cari
vietuiesc in piicate. despre gheena judeeatii. dovada trasii din
cele petree ute in Sodoma. Noi nu trebuie a ne desmerda. in placeri
ci a avea in minte teama de Dumnezeu. (Veron).
3825
50
Ol,!IL1A Y
celor neevscvio,';ii cari a trtti in ustfeli u de
dcsfranari nu Ii so parca p:Jato dcmn de eredinttl., bu
chiar ridiGol, de aceia apostolul arata ta chiar in in-
acoasta phkere so osAnda. Daea lnsa ullia
ea nu simtesc pedeapsa, ba inca simt mare pIa-
I eere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi,
, caci eei ce suni-.tapanHL. de v 1'0-0 boala
mintala,' de- e -niiJlte-orl so singuri eau-
(zandu-;;i role, ii totw;;i nu simtese, ei rad $i se di"wliarda
in fapte de aeelea, de eare eei sanato:;;i plang. 1nsI prin
asemenoa exemplu nu voim a spune ea aeoia scapa de
\ o&-\nda, ca 9i ncbunii, ei toemai in aeest fapt murda!'
: pedeapsa Ii va fi mai grozava, fiindca niei maear nu
VOl' a cunoa.,;;te prapastia relelor in se gasesc. De-
altfeliu nici I1U trobuie a ne dit parcroa din faptele ee-
lor bolnavi, ci din a eelM sanatO$i. lata ca faptul a('esta
Ii sc parea a fi veehiu, ctl era ehiar 9i o lege in fiinta,
iata ca un de al lor a porondt prin lege ca
slugile nid unga trupul eu unt-de-lernn, :;;i nici sa
fatAl pederastie, acordand president.ia murdarii
nmnai celor liberi (stiipanilor), sal! rnai bine zis nu pre-
sidentia, ci schimonosirea naturei. Cu toato acestea ii
\ nu considerau faptul de schimonosire, ci inca foarte
cinstit, oareeum un drept mai mareasupra slugi-
lor, fiindea aeeasta era legiuit de prea inteleptul popor
athenian de mare Ie lor legislator Solon! Dara apoi
9i alte multe carti de ale filosofilor lor le-ar gasi cineva
I' pline de aceasta boala molipsitoare. 1nsa de aiel noi nu
putem zice ca faptul acesta cste legiuit, ei po eei eo au
primit 0 asernenea lege ii eredom ea eei mai nenoro-
eiti vreclnici de multe laerami. Coiaeo patimesc, fe-
meile cele desfranate, aceia7i patirnesc aee.;;tia,. ba
inci't mai grozav ca cle, fiindca contra legoi, e.el pu-
tin ele dorese impreunarea naturala, pe cand pederas-
, tii doresc ceva ::;;i contra legei, in aeela;;i timp ::;;i COll-
I tra naturei. Chiar de nu ar fi gheena, :;;i niei nl! ne-al'
fi amenintat eu osanda, totu:;;i acest fapt estc mai gl'O-
zav ea oriee osanda. Dacii ii simt placoro de aceasta,
dupa cum zici, oi binc, atunei imi spui mai mult de
ingreuierea pedepsei lor . Cand eu vad pe cineva alel'-
gand pe strada gol tot trupul 'pIin de noroiu,
el in loe sa se acopere inca se
Dumai cli laud peDtru aecasta, ci chiarll ph'ing,
/,
OMILIA V 51
1
i fiinddi nu simteste sarmanul, ca SillO'Ur se faco de
Dara pentru' ca sa aral mai batjocura
aecasta, sa'mi dati voie de a aduce alt exemplu. Daea
Gincva ar pedepsi 0 fedoara care ar fi avut rela!ii eu
animale necuvantatoare, ea in loc sa S8 inca
s'ar mandrl de acea faptii, oare nu ar fi pentru aceasta
vrednidi, de plans, fiindca ar fi putut sa scape de
aceasta. boala daca ar fi voit, ea nici macar nu
1 De sigur ca ar fi vrednica de jalit. Deci dara
faptul acela este urieios, apoi niei faptul pedera.;;tilor
nu oste mai pe j os de acela, fiindca a fi cineva batjo-
(:orit de ai sai este eu mult mai de j,llit dedd dacii este
batjocorit de straini. Pe unia ea cuii consider
mai rai deca t pe omoritorii de oameni, fiinde{t 0 eu mult
mai bine de a muri, decat. a trai detaimat 'astfeliu de
lume. Omoritoriul de oameni a despartit sufietui de
trup, iara aee::;;tia impreuna eu trupul au pierdut su-
fletu!. Ori ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu
aceasta grozava nelegiuire, daca eei ce p{ttimesc de
aecastii boala ar sim1i grozavenia faptului ce
(
de sigur ea a1' pretera 0 mie de morli , mai bine'dc-
celt de a face asemenca fapte.
Nimie nu este atat de uridos ca aceasta batjocura.
Data Pavel vorbind de eurvie zicea: "Tot p[tCatul
pe care l-ar face omul, afara de trup este; iara
eel ce in trupul sau" (I Cor.
6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, c<:tre
cste Cll atat mai rea decat cur'via, nici nu mai
avem ce Nu zic nurnai Crt prin aeest paeat tu
Btl ai dcvenit femee, dara inca ca ai piordut $i dreptlli
do a fi harbat, caci nici nu te-ai sehimbat in natura 1e-
mcoi, $i nici nu ai pastrat natura oorbatoasdi, ei aman-
dllront te-ai tacut deopotriva tradatoriu, vrednie de a
fi alungat $i b,Hllt eu petre de femei, ea i;ii de biir-.
bati, fiindca ai neclroptatit::;;i nednstit mnandolla genu-
rile. ea sa am cAt de fapt 0 acosta, spunc-mi
. to fOg: daca venind Ia tine un om ti-ar SpUllC in gura
{marc ea til e:;;ti \ ",;: 1,110, oare nu ai fugl <In el ca, de un
! om ca tll care fad parte intre oa-
meni, nu numai cane te-ai facut pc sine-ti, ci chiar mal
. pc jOs $i mai llocinstit decat acest animal, did canelo
\ ('cI putin oste folositoriu omului, pe cand eel ce
nu oste fnlositoriu ]a nimk. Dara co spuno-mi:
52 OMI.LfA V
daca cincva amenintandu-te ti-ar poronci ea sii na:o;:ti
eopii $i sa lehuze$ti, oare nu te-ai umplea de minie
asupra lui Dara iata acum, ca cei ce turbeaza clllpii
astfeliu de pacate, singuri i$i fauresc relele celc mai
grozave, did nu este accla$i lucru, a te schimbit in na-
tura femeiasca, $ia ramanea $i barbat in acel<l$i timp,
&'l,U mai bine zis, a nll fi nici femee $i nici barbat.
de voie$ti ca $i de aiurea sa am de groz::ivonia
accstui pacat, apoi intreaba, de cc oare IcglUitorii toti
pedepscse prin legile lor pe eei ee se seopesc singuri,
vei gasi ca de nimic alt, decal. pentru ca '$i dun-
tese singuri natura lor omcneasca,- ace$tia eLi ni-
mie nll nedrcptatesc pc altii prin asemenea fapt, 1m
inca de multe ori dupa seopire ii sunt fblositori, pc C{"lnd
curvariul $i pedcrastlll nu sunt folositori Ia ninlic. Nil
nllmai sufietul, ei $i trupul pederastului este neeinstit
:,;i vrednie de a fi alungat de pretutindeni. $i de eate gheeni
snnt oare vredniei aee$tia Dara daea ponte razi <tu-
zind de gheena, $i nu crezi In foeul eel ve$nic, atllnei
ada-ti aminte de Sodoma, fiindca prin aeea nenorocire
ieoana gheenei ni sta de fata chiar In viata prezel1ta,
Fiindcii sllnt multi eari $i astazi ea $i atunei, nu creel
in Invierea cea de apoi, $i In cele ce VOl' lIrma dup,1
inviere, $i rad ec'\nd alld spunandu-li-se de foeul eel ne-
stans, de aceia Dumnezeu ne-a cumintit cIliaI' prin in-
tampUirile din viata prezenta. 0 astfeliu de intamplare
este arderea Sodomei $i focul de acolo. Cei ce au fost
aGolo $tiu, caci sing uri au vazut cu oehii lor aeea rana
provenita din bataea dumnezeiasea, $i urrnarile fulge-
rilor $i a trasnitelor de sus. Acum tu judeea singur cat
de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost si-
lit de a Ii arata gheena mai 'nainte de timp. Fiindca
multi dispretuiau Guvintele $i atunci ca $i acum, de
aceia Dumnezeu Ii-au aratat apriat icoana gheenei, $i
inca intr'un mod unic in istoria omenirei. In adevar,
ca curios a fost norul aeela care a plouat foc in loe de
apa, dara $i pacatul ce ii fl sa var$ise, adeca pederas-
tia, era afara din legile firei, era contra naturei; a aI'S
pamantul acela, fiindca $i sufietele lor erau arse de acea
poM spurcak"t. De aceia ploaea aeeia nu numai ca
n'a desehis pantecele pamantului ca sa'l faca de a da
na$tere roadelor, ci inca I-a faeut netrebnie ehiar
tru primiroa semintelor ee s'ar arnnea In e1. Astfeliu
1.
OMILIA V 53
er<\ barbatilor din Sodoma, caci $i aeea
neleglUlre 11 facuse trupurtle lor mai netrebnice decat
parnantul eel aI'S al Sodomei.
Ce poate fi mai spureat ea un Mrbat tavalindu-se
in curvii Ce poatc fi mai gretos O! ce nebunie 01
co smintire 1 Dara de unde cum a patruns in
tul omului aeeasta poft[j, nebuna, care a adus natura
in halul color ce se riizboiese, ba ineacu atat mai rau
decat ale .aeelora, cu cat sufietul e mai inalt $i mai
noua, ajungem .a fi. mai
fura mmte decat ammalele nccuvantatoare, mal ne-
decat canii, cad nitairi printre dansele nu vei
gas! astfeliu de improunare, ci natura '$i euno<l$te ho-
tarde sale! Voi insa, cari acest pacat, ati fii-
cut neamul nostru omeneSG mai neeinstit decat neeu-
v[\ntatoarele, cad il batjocoriti prin asemenea fapte 8i
va batjoeoriti :;;i in$i-va. )
Dara de unde $i cum oare s'a naseut aeest rau '?
Dcla dczmerclarc, dela de Dumnezcu.
O\ud nnia scot din sufietul lor teama de Dumnezeu,
atunci toato cele bune fug dela dan:;;ii. Ded, pentru en
Sit nu se intAmple aceasta, sa avem totdeauna inaintea
oehilor n017tri frica de Dumnezeu. Nimie nu pierde pn
om atat de tare, ea atllnci ettnd 01 cade de pc aceast<1
aneora, duprc ('urn iara$i nirnie nu'l poate salva en
aceasta, claci't el are neeontenit ochii atintiti spre ea.
Daal noi a vand inaintea oehilor pc un om $i
sfiim de a fac8 pacate, :;;i de multo ori ne rU$inam panu
.-;;i cIe slugile cele mai $i prin aeeasta nu faeem
nirnie absurd, apoi de aiel poli pricepe cata siauranta
am avea, dadi. ve.<;il1ic ne-am gal1di la frica . Dunl-
nezeu. CancI noi ne yom gaS! a.';a, atunci dia volul nil so
va putca arunea asupra noastr<1, de vrerne ce s'ar trudi
in zadar; dara daett ne va gaS! rataeiti din calea eea
drcapta, ;=.i mergand tara nici un frau, atunei 9i elluand
motiv ehiar dela noi, va putea U170r ca sa ne lege din
toate partile :;;i sa faea eu noi tot eeiace voie:;;te. Dupre
clim palese $i slugile cele lene$e, ca in piat::t
Sit targuiasca, ele insii Jasand 11,\ 0 parte scopul peritru
care fllsese trimisc de stapanul lor, S8 alipese de eei ec
stau degeaba aeoIo $i'$i pierd timpuI fara rost, tot a:;;a
patim$i noi daca ne departam del a poroncile lui Dum-
nezeu. G,;l,ei $i noi am stat ca $i aeelea admirand 00-
. OMILlA V
--------- -._ .. - .. _-- . ... _- _ . .. _--_. _--
gatia, frurnuseta trupului, sau altele (A)' ri nu ni sunt
folositoare intru ni01ic, $i noi; zic, am stat privindu-!e,
dupre cum slugile cari mergand in piata, in 10.0 sa';;;i
vada de treaba lor, stau $i privesc la ghidw;iile unom
dintre care apoi venind acasa tarziu pl'i-
mesc lovituri dela stapanL Multe inca uita sa se mai
intoarca acasa, fiindca se iau dupa cei ce se slutcsc :-;;i
fae astfeliu de comediL .
Insa, iubitilor, sa nu facem noi a:-;;a. :;;i noi alii
fost aiei de stapanul a toatc, sprc a indeplini
rnulte indatoriri grabniee, $idaca Ie lasam ace lea :-;;i
starn distrati privind la asernenea nimieuri, pierzctndu-ne
tot timpuJ in zadar, apoi yom lua pedeapsa cea mai
greEt. Daca tu voie:;;ti sa stai degeaba, apoi ai inaintc-ti
ceiaee datoriu sa admiri; pentru care poti s,1'ti
lJotreci tot timpul vietei tale; ai ' inainte-ti lucruri de
<leeler" cari nu sunt vrednice de ras, ci de admirat :-;;i
de laude nesfar:;;ite. Cel ce admira cele de ras, de
ori $i el este de ras, chiar mai rau deeiH bllfollii.
Dod, pentru ea nu cumva sa pate$ti de aoestoa, rllgi
degraoo la treaba tao De ce ai stat, spune-mi, uit.andu-
to eu oehii holbati la $i te gase:;;ti c.a $i ina-
ripat la ideia de a 0 avea Ce vezi tu acolo de admi-
rat vrednie de a-f.i cuceri oehii,? Caii aeeia impodo-
biti eu auI', servitorii aceia, din cari unia barbari, iarii
aJt.ii eunuci, imbracati cu haine luxoase pc dinatiowa, 1:0
cand sufietul lor e mole:;;it cu eu cautatura
plina de mandrie, sau alergarile ace lea $i vuetul de
<leolo'? :;;i cum pot fi acestea vrednice de' admirat'? ea
au ridicat in pieioare lumea intreaga, :;;1 pma
chiar $i pc aceia c,ari joadi :;;i :;;uiera prin
tLtrg'? Fiindca :;;i de !ipsa eea marc de
virtute, joaea mai de ras decat jocul acelora, pur-
ttmdu-se in toate partile, astazi de pilda la 0 masa lu-
xoasa, maine in lupanarele femeilor curve, altadata
inaintea roiului aceluia de lingu:;;itori, sau Inaintea unei
multimi de paraziti. Daea aceia sunt jmbracati In
haine aurite, apoi tocrnai pentru aceasta sunt de j<'i.lit,
fiindea pentru daw;;ii sunt de pret tocmai aeele lucruri
care nu pretuiese Sa nu-'mi de haine, ei
desvalC$te sufietul lor, In el $i vezi daca nu
cumva este incarcat de mii de rane, imbracat eu
zdrente, pustiu $i nesprijinit de nimeni. Ce folos poate

I
.'/
OMILlA VI 55

ft din nebunia cea de dinatara Fiindca este mult mai
9-e a !i ci,?ev<.'t ?ar:.ac in de \
cat sa fie Imparat sa vletUlasea In Saracul
se bucura de toam mu}tilmirea sufieteasca, el nici nu
saracia cea dinafaI'i1ica, din cauza bogatiei
dinauntI'u, pe cand imparatul dezmerdandu-se in cele
e8 nu-i sunt de nici un folos, este chinuit tocmai in cele
ce-i sunt mai interesante, adeca in sufiet, in cuget in
g:\odurile cele multe, care sunt nedespartite de e1.
Acestea $tiindu-Ie, iubitiloI', sa aruneam dela noi
hainele cele au rite, sa virtutea :;;i plaeerea
izvorita din ea, eaci numai astfeliu ne yom bucura
aiei ca aeol0 de adevarata multamire, prin eharul $i
filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia i01-
preuna eu Tatal ::;i eu sf. Duch, se eade slava, in veeii
vccilor. Amin.
OMILIA VI
precurn n'au cercat ii a avea pe Dum-
nezeu intru i-a dat pre ii DUl1l-
nezeu intru minte neiscusita, a face cele ce nu
se cacle". (Cap_ 1, 28).
Ca sa nu ereada ii ca daea a VOl' bit cam mult de
pederastie, prin aeeasta a facut aluziune la dan;;ii,
,trece deodata la alte feliuri de pacate, fntreaga
ldelC a mtoarce asupra altorpersoane. Dupre cum obl:;;-
nuie:;;te totdeauna eand diseum eu despre
pac.ate, :;;i cand a se d<>parta dan:;;ii de ele, ca
aduee de fata gintile, zicand: "Nu intru patima de
pofta, ca pagani-i carii nu cunosc pre Dum-
"ca sa nu va intristati ca
ceialalti cari n'au nadejde" (1. Thesal. 4, 5. 13), ast-
feliu aici aram pac<1tele acelora, :;;i-i lipse:;;te de orice
iertare, fiindca daea ii euteaza a face astfeliu de paeate,
aeeasta nu vine din ne:;;tiinta, ei din precugetare. De
aceia nu zice precum nu au eunoscut pre Durnnezell ci
56 . OMILlA VI
"precum n'au cercat ii a avea pre Dum.nezeu
intru adedi pacatele acestea nu izvorase
din ne:;;tiinta, nu sunt savar:;;ite fara precugetare, d
dintr'o judecata stricata, nu din cauza trupului, dupa
cum zic unii eretici, ci din pofta eea rea, care :;;i este
ohlr:;;ia tuturor relelor. Fiindca mintea lor s'a facut
necercata, apoi la urma toate Ie-au resturnat pe dos,
cad a:;;a se in tam pIa cand vizitiul este stricat.
"Plini fiind de toata nedreptatea, de eurvie,
de vielesug, de laeomie, de rautate" (Vers. 29),
Prive:;;te cum toatc sunt prin extensiune, caci sunt plini.
zice, de "toata nedreptatea". Dupa ce nume:;;te III
general rautatea, apoi Inseamml 9ipilrtile rautatei in
special, caci zice: "Plini de pizma, de ueidere, de
sfada, de de naravuri rele,
tori, graitori de rau, uri tori de Dumnezeu"
(Vcrs. 30), iara cele ce se cred de multi ca indeferente,
Ie tI'eee In randul pacatelor, La inca mare:;;te acuzatiunea,
Ie ridica tocmai In fruntea paeatelor, zicand: "oca-
ritori, semeti, trufa..';3i". A pacatui, :;;i totodata padi-
tuind a te gandl. la lucruri mari, e faptul eel mai
uricios, pentru care $i pe Corintheni 'i acuw, zieand:
"si voi v'ati semetit". (I Cor. 5, 2). Daca einevit
mandrindu-se pentru sueeesele sale $i Inca pierde totul,
dara apoi cel ce se mandre$te flind incarcat de pacate,
de ce pedeapsa nu este vrednic? Un astfeIiu de om nici
nu mai poate a se ctu la urma. Apoi adaoga: "afiatori
de rele", aratand prin aceasta, ca nu se multamiau
eu pacatele ce Ie aveau, ci Inca mai deseoperiau :;;i al-
tele din nou, eeiace iara;;i e faptul unor oameni cari
judeca $H;i dau seama de ceiace fae, $i nu a Ul10ra ce
sunt eu deasila. Aratand fiecare rau in parte,
dovedind ca prin aceasta ii s'au resculat chiar contra
naturei, caci ziee: "neaseuWitori de parinti, neln-
telegatori" - ajunge eu yorba chiar la obar$ia acestor
pacate, numindu-i "nestatornici intru
fara dragoste". 0 asemenea cauza a rautatei 0 arata
$i Christos cand zice: "lara eand se va imulti fara
de legea, va racI dragostea a multora". (Math.
14, 12). Tot aceastao spune $i Pavel aid, zicand: "tara
OMILIA VI 57
dragoste, neimpacati, nemilostivi" aratand eel, prin
aeeasta au, tradat chiar Insu$i darul naturei. A$a dara
:;;i noi avem unii ci1tra altii oarecare famiIiaritate natu-
rala, pe eare :;;i animalele cele Sc1,lbateee 0 au printre dan-
sele, dupre cum zice: "Toata vietatea iubeste pe
cea ei, omul pe aproapele' sau",
insa sunt mai chiar decat fiarele codrului.
Deci, prin toate acestea apostolul ni-a prezentat
boala intrata in lume prin credintele cele rele, a ara-
tat lamurit ca aceasta boala este provenita din trandiivia
celor ce patimesc de ea. La urma arata $i aici, duprc
cum a facut $i acolo unde vorbe:;;te de credinti, ca :;;i
ace$ti&. sunt Jipsiti de oric.e iertare, pentru care :;;i zice:
"Carii dreptatea lui Dumnezeu ca eei ce
fae unele ea aeestea vredniei de moarte sunt,
nu numai fae acestea, ei inca bine-voiesc
(ineuviinteaza) eu cei ce fae" (Vers. 32). Punand
aici doua antitheze, pe amandoua Ie rastoarna deoc1ata.
"$i ee ai de raspuns, zice; ea nu ai ce trebue st, .
faci? Darii chiar de nu ai $tiut, tu e$ti cauza, cad ai
liisat pc Dumnezeul eel cunoscut tie. Acum eu iata ('a
te-am dovedit prin multe cunosditoriu :;;i $tiutoriu dc'
('e trebuia sa faci, $i eu toate aeestea pacatuind cu buna
voia tao Dara e$ti atms de pacat? $i de ee conluerezi
en sa pacatuiasea $i alt.ii, lauzi cand pacatuesc?)l
numai ea fae acestea, ei inca bine-voese
(incuviinteaza) cu cei ee Ie fae", zice, adeca mai
intaiu pune ceiace este neiertat, insa imediat adaoge e,l
:-:;;i a laudil pe cel ce pacatuie$te inca cste neiertat i7i
foarte uricios.
Dupa cemailntaiuspuneacestea.prin cele ce ur-
rneazii inca mai Infrico:;;at prezinta faptul, caci ziee:
!,Pentru aeeia fara de raspuns 0, omule!
tot eel ee jucleei, eaci intru ee judeei pe altul,
pre tine -insu-ti te (Cap. 2,1). Acestea
Ie zice adresanc1u-se sUipanitorilor, fiindca $i cetatea
aceia avea pc atunci stapanirea lumei intregi. De aceia
preintampinandu-i Ii zice: singur iti ridici dreptul de'
justificare, oricine ai fi tu, diel eand tu judeei pe cel
preacurvariu, $i singur preacurve$ti, chiar daca nu te-ar
judecit nimeni dintre oamcni, totu$i in condamnarea ce
58 ainUA VI
aiaplicat-o celui vinovat de preaeu1'vie, ai p1'ol1untat
tari1'ea :;ii asup1'a-ti. . '
,,:;;i ea judeeata lui DUlYlnezeu este
dupre asupra eelol' ee fae unele ea a-
eestea" (Vel's. 2). Ca sa nu zica cineVc1: am scapat
p[ll1a acum de groaza de aceia apostoluI spuneca la
Dumnezeu mi este ca aici pe pamant, fiindca aici unul
este pedepsit, iara aItui scapa de pedeapsa facan.d aec-
lea:;;! fapte rele, acoloinsa nu a:;;a. Cum ca eel ce ju-
deca cunoa.,;;te dreptatea, aceasta 0 spune el aici,
CLlrri :;;i de unde cunoa:;;te, nu spune, fiindca era de p1'i-
sos. Cand insa vorbe:;;te de necuee1'nicie, atunei Ie arah'i
pc amandoua: :;;i ca cunoscand pc Dumnezeu nu I-au
cinstit, :;;i ca I-au cunoscut din fnsa:;;i fapturile lui; eu
alte cuvinte fiindca nu era tuturo1' cunoscut acest lucru,
deaceia a spus :;;i cauza, - pc c[lnd aici trece cu ve-
dcrea, fiindca aceasta e marturisitil, de toti. Cand el zice:
"tot eel ee judeea" nu se aclreseaza ;1Umai stapani-
torilor, ci :;;i celor pro::;,ti :;;i celor stapanit.i. Fiindea dan1
nn toti oamenii au t1'onuri, daea nu toti au Ia dispozitje
('alai :;;i obezi, totm;;i:;;i aceia judeea pe eei ee gre:;;esc,
fie in eonversatiile $i in aduna1'ile lor, fie in eon$tiinta
lor, $i nimeni n'ar fndrazni buna-oara sa ziea ea prea-
eurvariul nu este vrednie de pedeapsa. ((Dara, zid, acoia
judeea pe alt.ii, :;;i nu pe dam;;ii. Ei bine, de aeeia
apostolul se ridiea eu toata puterea asupra lor, ::;,i ZiCE::
oare aeeasta, 0, olImte! tu, eel ee
judeei pre eei ee fae unele ea aeestea, tu
insu-ti faei, ea vei se{lpa de judeeata
lui Dumnezeu?" (Vcrs. 3). De judeeata ta nu scapi,
::;;i vei seapa de judeeata lui Dumnezeu'? Fiindea a aratat
paeatul cel mare din lume, din eredintele lor, din fapte,
din aeeia ea fiind intelepti $i avAnd Ia indamana na-
tura care sa'i povatuiasea, $i ea ii nu nur11ai ca au
parasit pe Dumnezeu, ci ehiar au preferat in Iocul lui
asemanarile tarftoarelor, :;;i au neeinstit virtutea; de$i
insa:;;i natura se fmpotrivia de a fugi Ia pacate de a-
eelea care erau contra sa, apoi ajunge la urma Ia eon-
duziunea naturala, ca VOl' fi pedepsiti eei ce fae de
acestea. ,,:;;i resplatirea ee Ii se eadea, zice, a ra-
taeirei lor, intru luandu-o" ,-dara fiindca nu
o simtese, de aeeia a aratat 0 alta pedeapsa, de care
OMILYA \"l 59
ii se inspailmlntii. D(\,;,1 de altfeliu aaratat-o :;;i pe a-
('casta, cad eami el ziee: "ea judeeata lui Dumne-
zeu este dupre aclevar" nimie alta nu spune decat
aeeasta. ell toate aecstea el i:;;i pregate::;,te armele cu-
v[l,ntului :;;i din alte imprejurari, eaci ziee: ,,$i oa1'e
aeeasta, 0, omule! tu eel ee judeei pe
cei ee fae unele ea aeestea, ::;;i tu insu-ti aee-
faci, ea vei seaptl de jucleeata lui DUlll-
nezeu?" Cum Tu liLt ai putut settp<'1 de judeeata ta
proprie, $i vei putea scttpiL oare de judecata lui Dum-
!luzeu $i cine ar putei.t spune aeeasta? Daea tu singHr
te-ai judeeat, cad at;:lt de mare este puterea tribuna-
lului din tine, fn(:<:\t Illl te-ai putut cruta, dara incaDuin-
Ilezeu, ca,re este fara paeat, f;li care este nemarginit in
dreptatea lui, nlln de nll va face aceasta eu atat mai
mult Tn te-ai certat singur pe sine-ti, Dumnezeu
oare are s;1 te aprobe, arc S<t t8 laude $i cum s'ar
putea una ea aeeasta? lata e:'i tu e:;;ti vrednie de 0 mai
lnare pedeapsa, decat acela pc care l-ai judecat :;;i eon-
damnat,fiindca nu estc aeela:;; lucru: a paeatui simplu,
I'U a peclepsi pe un altul pacatos, :;;i apoi a cadea :;;i tu
in acelea:;;i paeate pentru care I-ai peclepsit.
Ai vazut aeum, cat s'a marit paeatul? Daea tu,
ziee, pedepsef;lti pc. eel ee a gre:;;it mai pulin, ar
trebui sa tc insu-ti, -apoi cum oare Dumnezeu
Ill! te va judccil :;;i mai ales pc tine, care ai pa-
('('ituil rnai rnuIt, eare dejil :;;i e:;;ti condanmat de cuge-
tul t;'iu Inri\. de zici pottte: ((('unosc bine Cit sunt vred-
!lie de pedeapstt)), insl1 pentru indelunga rabdare a lui
Durnnezeu dispretllie:;;ti idcea aecasta, :;;i cutezi a pacatul
inc[L, fiincka pecleapsa nu 0 ini acurn, apoi. daea ai fi
drept ar trebui ea to('mai aeeasta sa te infrieo-
:;;czi sa tremuri. Sa uu erezi eLL daca n'ai fost pe-
depsit panLL aeum, apoi nu vei fi nki de a(',um, ei inca
vei fi peclepsit mai tare, daea ramai neindreptat in fap-
tele tale.
De aeeia :;;i adaoge zkAnd: "Sau nu bagi sama
de bogatia bunatatei lui, de ingaduinta,
de indelunga rabdarea lui, neeunoscand ea bu-
natatea lui Dumnezeu, te acluee la poeainta"?
(Vel's. 4). Laudand imlelunga rtthdnre bunatate a lui
60 OMIUA VI
Dumnezeu, aratand eel mare de aici pentru
cei ee baga sarna, prin aceasta voie:;;te a mad frica in
auditoriu a atrago pe la pocaint,a. Dupre
cum bogalia bunatatei sale oste motiv de mantuire pentru
cei ce 0 bine, tot pentru cei ce 0
dispreluiesc este motiv de 0 mai maI'O pedeapsa. Tocmai
aeeasta e de luat aminte, ca Dumnezeu fHnd bun $i in-
delung rabdatoriu nu te indata, $i cand tu
exprimi acoasta ideie, nimie alta nu spui, decat mari-
mea pedcpsoi co ti so va da. Bunatatea 0 arata Dum-
nezeu ea s[\' te scapi de p<teate, iar,\' nu ea sa mai adaogi,
daea nu faci aeoasta, podeapsa va fi mai ingrozitoare.
Toemai pontru aceia nu trebuie a padttui, fiindcii Dum-
nozeu este indelung rabdatoriu, ded nil trebuio a lua
aeea bunatate ca motiv de nereeuno$tinta, fiindca duett
el este indolung n'ibdatorill, ca $i
$i de unde so invedereaza acoasta Din cole ceurmeazu.
Daea rautatoa estc mare, iara eei rai nu luat
r asp1ata, de nceesitate ea VOl' lua-o, fiindca dae-a oamonii
nu pot trece Cll vedorea acest IllCTU, apoi cum so poate
ca Dumnozeu sa-I troaca nebagat in searnii '? A",;8. ca de
aici a int.rodus apostolul idoia :;-.i despre ,judeeata, fiindett
a aratu eLi multi nepedepsiti aiei sunt raspunzatori dad
nu S8 vor pocai, prin aceasla introduce judecata, inca
prin extonsiune.
De aceia zke: "Ci dupre impetrirea ta
nepocaita inima, iti acluni tie mfmie in ziua
mtmiei a descoperirei dreptei judecati a lui
Dumnezeu" (Vel's. 5). Cand eineva nu se moaie nici
prin bunatatea lui, $i nici prill f'rica de ol nu so pleal'a,
apoi co poato fi mai nemladios C<'1 aeesta Dupa co dod
a aratat bunatatea lui Dunmezeu filantropia lui, la
urma arata pedeapsa, caei el oste ne'rnblanzit eu col
ce niei nn so intoaree din calea raW,eiroi. tu pri-
vo:;;te cum apostolul intrebuinteaza cuvinte principale in
expresiunile sale. ,,'Ti aduni manie, zice, in ziua
maniei" aratand prin aceasta totul, $i eauza nu este
eel ee judeca, ei eel judeeat. Singur iti aduni manie,
zice, iara nu Dumnezeu iIi aduna. EI a tacut tot ee tre-
buia, $i te-a creat pe tine fiinta intelegatoare, mai pre-
sus de toate fiinte1e, eunoscatoriu al ee10r bune $i a1
celor rele; ti-a aratat lndelunga rabdare te-a ehemat
OlvULlA VI 6i
la pocainta, te-a amenint.at cu zilla cea infrieo$3.ta,
astfeliu prin toate acestea. el te-a atras spre pocainta.
Ded, dad dupa toate aeestea tu ramai in fndaratnicie.
singur iti aduni m,lnie in ziua ma,niei a deseoperirei
dreptei judeea1i a lui Dumnezeu)). Ca nu eumva auzind
(Je rna me sa'ti inehipui vreo patima, a adaos imediat
"a dreptei judecati a lui Dumnezeu". Bine a zis
el "a descoperirei",caci atunci 5e va descoperi aceasta,
cAnd fieeare va lua plata dupa merit. Aki multi Inrau-
rese $i tree pe langa dreptate, dari:'t acolo nl! va fi
"Care va rasplati fiecaruia dupre faptele lui,
celor ce dupre rabdarea lucrului bun" (Vers. 6. 7).
Fiindeii apostollll prin vorbele dinainte devenise infrico-
.$i greoiu, vorbind despre judecata viitoare $i
osanda, apoi nu deodatc\ a ajuns la pedeapsa a$teptata.
ci a intors yorba la eeva mai plucut, adecii la rasplata
faptelor bune, pentru care E;li zke: "celor ce dupre
rabdarea lucrului bun cauta slava, cinste,
nestricaciune, viata Aici face aluziune
la cei cazuti in ispite, pe cari-i de$teapta, $i aratii cit.
ii nu trebuie a se incllraja numai in creclinta, fiinddi
aeel tribunal este eercctatorill $i al faptelor.
Prive$te pe apostul cAnd vorbe$te de cele viitoare.
eum e1 nu poate sa spuna deslw;;it bunuri1e de acolo, ei
spune numai de slava cinste. Fiinddi toate acele
bunuri cele omenc$ti, de aceia nu poate a arata.
lamurit, neavand 0 icoana fidela a aeelor bunuri, ei djn
ee1e ee se ered de noi a fi stra1ueite, ca slava, einstea
;;i viata, sa incearc;;\ sa ni reprezinte pe aee1ea, pe cat
poate, fiindca acestea sllnt foarte dorite de noi oameniL
Dara acele bunuri nu sunt ca acestea, ci eu atat mai
bune decat acestea, eu cat sunt $i nestricaeioase $i ne-
muritoare. Ai vazut cum el ni-a desehis despre
invierea trupurilor, numind-o nestrieaciune - fiindca
nestricaeiunea este a trupului ee1l1i strieacios. Apoi, ea
cum nu era deajuns aceasta, a adaos: "slava
cinste". Tot.i yom invia nestricacio$i, insii nu toti in
slava cinste, ci unii inosanda, iara a1tii in viata
"lara celor prigonitori" (Vers. 8). Aeum
incepe a lipsi de iertare pe cei ee vietuiese in rautate"
:;;i-i arata cazuti in ea din, cauza certolor a lenevirei.
"Cari se pun impotriva se supun
()2 . mllLlA VI
nedl'eptatei, manie ::;i l1I'gie". lata aid si adollCl
invinovatire, fiindeil, eeindreptare VOl' pute1 avea eei
ce fug de lumina, i7i prefer[\ intunerecul? Ill! spune
ca sunt siliti '7i tiranisiti de cinevil, ei "se supun ne-
deeptil tei", adeea eaderea lor este din intent-iune, i7i
nici deeum. vr'un. paeat din sila. "Mtmie si urgie,
necaz stramtorare preste tot sufletui omului
celui facatOl'lU de rtw" (,Vel's. U) aclic(\, chiar cle ar
fi b,ogat, v a1' consul, say i7i impamt,
10tm;,;! cuvantul Judeeat81 aeeha nu are III vedere pc
nimcni, ei numai faptele fieeiiruia, ciki inaintea lui Ill!
au nici 0 trecere demnitatiJe omcne:;oti.
. Aratand deei, eovir$irea boalei, i;;i adiiogand:;oi eauza
ei, acleeli ea vine din lenevirea celor ce pt\time'se, cum
$i sfar$itul, ac1eca ea pe dan$ii ii va urmj, pierderea de-
savi'tn;lita, spunand '7i de liE;urinta indreptarei, iarasi IJl-
greuiaza in osand[\ $i aid pe .J udell. Cel ee s'a
de 0 mai mare lnvatatlll'L\, este vrednie a primi $i 0
mai mare pedeapsa nelegillif'i. A.i7it dart'\, cu Cilt
yom fi mai intelepti $i mai puterniei, cu att'U mai mult
vom fi pedepsiti p,katuind. De e$ti bogat, ti se va cere
mai mult ca celui sa rae ; de e$ti mai intelept, ti se cere
..";li mai multa supunere; de e$ti Imbracat eu vre-o putere,
ti se cer $i suceese mai stI'allleite, $i in ,toate in fine
trebuie a contribul in masura eu puterea ce 0 ai.
"Slava, cinste, pace tot celui ce face
binele, Iudeului mai lntttiu, (Vers. 10).
De care ludeu spune, $i de cad Elini vorbe$te el aid?
De eei mai 'nainte de venirea lui Christos, fiindca cu-
vantul lui nu a ajllns inca la timpurile charului, ci inc,\
asupra timpurilor dinainte, euratind mai de
departe $i nimicind distanta dintre ludeu $i Elin, ea
astfeiu cand va vorbl de timpurile charului, sa nn se
para ca el im-enteaza cev,\ nOLI gI'eoiu. Pentru ("a daeLt
1n timpurile dinainte, pe dlnd 111Ctt eharul nll stri\-
lucia atat de mult, :;;i pe cancleeJe ale ludeilor erau re-
numite, stralucite $i respectate de toti, $i totu$i nu erit
niei 0. distanta intre ludell $i Elin, apoi ce cuvant ai
avea de spus ea :o;;i dupa auUa manifestare a charului
ar fi vre-o distanta, sau vre-o deosel?ire atat de mare?
De aceia apostolul mai dinainte terenul ell
multa osfrdie, ea asticliuauclitoriul, af'i<lnd eli :;;i in tim-
OlvIlLlA VI 63
puriJe dinainte acela:;;i lueI'u, sa primeCtsdi
aeeasta Cll atat mal mult dupa primirea adevaratei cre-
el. aici nu pe cei eazuti fn idolola-
trw, Cl pc eel ClIlstltOf'l de Dumnezeu, pe eei ee ascultau
de legea naturala, pe eei ce pe langtt cele mai remar-
cabile ale ludeilor pastn1U eu sfintenie si toate cele ce
contribuiau la intarirea evseviei, ea de piJdacei de pe
hlnga IVIelchis8Ckk, ea lob, ca Nenevitenii, si ca Cornelie
suta!;ml. A$a dara el de pe acum surpi.'i inai dinainte
deosebirea dintre taierea :;;i neh\ierea imprejur, $i de
departe cauta a darima aeeasta deosebire, ea astfeliu
sa ajunga la ideia propusa fara nici 0 lJanuiala, eeiace
este 0 particularitate a intelepeiunei apostoliee. Daca ar
fi aratat ea aena deosebire a disparut in timpurile eha-
rului, s'ar fi parut cuvfmtul lui supus banuielelor; pe
cand povestind de rautatea ee stapanih pe atunci lumea,
$i unde se sfar$ese cele ale ralltalei, ea urmare fireasca
ajunge cu yorba aici, :;;i deci face ca invatatura lui sa
fie nebanuittt. Cum ea aeeasta 0 voie:;;te el :;;i pentru
aceasta a construit frazele a'7a cum se vad, este inve-
derat de aeolo, ca daett el n'a1' fi avut aeeasta intentillne,
ar fi fost deajuns sa zica: "Dupre impetrirea ta
nepocaita inima, lti aduni tie manie in ziua
maniei" $i ar fi eontenit cu chestiune, caci era
deajuns; Insa fiinda\ nll aeeasta eri't ceiace el cauth,
adeca s'i vorbiasca despre jlldeeata viitoare l1umai,
ci sa $i arate ca ludeul nu avelt nimie mai mult dectH
Elinul, ca sa fie indreptiilit de a cugetit lucruri
de dansul, de aeeia pa:;;e:;;te mai departe in desvolta-
rea ideei intrebuinti'tnd :;;i 0 online perfeGttt.Gi'tndeste-te
bine: a infirico::;;at auditoriul,. i-a dadit ca un castel
zilla cea infrico$ata, a spus eat rau oste de a vietui
dneva in 1'autati, a aratat ea nu este nimeni care 'sii
:;;i ded 8(\ r{tmana nepe-
depslt, Cl chIar daea nu este acum, va fi negre$it
pedepsit, insa prin tonte acestea el voie:;;te a pl'Cparil
ideia, ea invatatura legei nu en\ toemai dintre cele mai
importante :;oi mai urgente. Slava $i aeorda
in fapte, 9i nici C[lt in taierea sau netaierea irnprcjuri
Dupa ce deci a aratat ea Elinul va fi pedepsit nurnai
decat, :;;i daea are fapte bune va fi cinstit, la lIrma a
aratat ca legea t;.\ierea imprejur sunt de prisos.
dar Apostolul aid mai en seama pe ludei-.
64 Oi\IILlA VI
Fiindcc1. erau mai ambi1ioi;ii, intalu, din eauza i11-
ganfa.rei ee'i stiipania, pentru care eredeau de injositoriu
de a se prenumera eu cei dintre ethnici, al doilea, fiindca
luau in biUac de joc ideia cre$timl c<l eredinta acopere
toate pacatele, - de apostolul mai acuza
pc Elini, pentru care $i face yorba, ca astfeliu nebanuit
$i cu toata sinceritatea sa loviasca pe Judei. Apoi ajun-
g[\nd eu yorba in examinarea osandei, arata ea ludeul
nu numai ca nu este i()]osit cu nimie din loge, ci inca
oste apasat fara folos, iara aceasta idoie 0 pregate$te
incepand de sus dela stramo$ii lor. Daea ziee, Elinul
este fara nici-o indreptatire, fiindea de$i era povatuit
de natura $i de eugetul sau $i totu$i n'a cleven it mai
bun prin aceasta, apoi cu ahH mai muIt ludeulcare a
primit invatatura legei [;1i at1Uea bUIluri, este fara indrep-
tatire. dara convingandu-l de a priml cu u$urinta
aeeasta logica sanatoasa trasa din gre$alele altora, la
urma il sile$te ehiar $i fara voia lui de a 0 aplica $i la
propriile sale pacate. pentru ca cuvuntul sau &1, fie
.bine primit, il intoarce $i la imprejurttri mai bune $i
mai placute, diei zice : "Slava, cinste :;;i pace tot
celui ce face binele, Iudeului maiintaiu, :;;i Eli-
nului". Aici po pttmint ori $i CLUe bunuri ar aveh
eineva, Ie capata cu multe lupte, - chiar bogat de ar fi,
(',hiar stapinitoriu, ciliaI' impc1.rat, - $i dad nu s'al'
lupta cu altii, totu>;;i eu sine insu$i de multe ol'i se lupta,
:;;i duce un razboiu marc cu propriul sau cuget, - pc e<tnd
acolo nu esle nimic de feliul acestora, toate sunt lini$tite,
toate aparate de oriee turburare, toa1e a'vincI cu ele
adevarata pace.
Din cele vorbite mai sus, deci, pregiHind ideia ea
:;;i cei ce nu au legea se VOl' bucurcl, de acelea..'7i bunuri
ea $i ludeii, adaoge $i dovada necontrazisa, zicand:
"ca nu este fatarnicie la Dumnezeu" (Vel's. 11).
Cand spune ea $i ludelll $i Elinul pacatuind este pedep-
sit, el nu are nevoie de argumente, dara cand adaoga
ca $i Elinul se cinste$te deopotriva cu ludeul, aceasta
voie$te a 0 eu dovezi necontrazise, fiindca
in adevar se parea C8va minunat i?i de necrezut, ca
eel ee nu a ascultat de lege $i de Proroci, se cinste$te
daca savar$e$te fapte bune. De aceia, dupa cum am
spus mai 'nainte, apostolul li exerciteaza auzul cu cele
I
j
I
OM ILIA 'VI
(i5
retrectite mai 'nainte de char, ca astfeliu en
&1 consimta ii, ea cu atat mai n'lult se petrece acest,
fapt dupa primirea credintei Mai .cu scamEt.
de aici devine el nebanuit, ca nu apara riun'lai pc ale
sale, eaci zicAnd: "Slava, pace tot eelui
ce lucreaza binele, Iudeului rnai Sntaiu,.
nului'" imediat adaoge : "ca nu estefatiirnicie la
Dumnezeu". Vai! eu cata ui?urinta a iC$itbiruitOl;iu
in aceasta lupta de principii, dici .daca nu estea$a, mi
uste dupa Dumnezcu, 9i prin ur111are este fatarnide la
la Dumnezeunu este astfeJiu defatarnicie.
De aid el arata cat de absurda era parerea lor. nu
a spus ca daca nu este apoiDumnezeu este fatarnie,
ei C8va mai demn: "ea nu este fatarnicie' la Dum-
nezeu", adeca eJ nu sc uita la persoanc, nu cerccteaza
valoarea dinafarniea a persoanelor, ci valoarca lor
Jauntrica, adeca valoarea faptolor. Aeeasta spunind, .
el a aratat ca Elinul nu se de ludell in fapte, '
ci in persoane nuinai; nu pentru ca unul este ludeu
:';'1 celalat Elin, accla cste einstit, eara acesta batjocol'it,
ei amandoutt acestca Yin din fapte. Dara apostolul
n'a spus ehiar a;;a, cad ar fi de9teptat mania \Ira
Iudeului, ei a pus ecva mai mult 'inc{t, zguduindu-li
cugetele lor $i umilindu-i, ineM sa primeasca dovada
scoaSc1.. care e acea dovada Pasagiul urmatoriu:
"Caei cati fara de lege au gre;:;it, fara de lege
VOl' pieri, ;:;i cati in lege au prin lege
se vor judeca" (Vcrs. Aid, dupre cum am mai
zis, nu numai ca arata egalitatea clintre ludeu 9i Elin,
ei chiar pc ludeu il arata mai ingreuiat prin darea legei.
Elinul se judeea tara de lege, insa expresiunea "fara
de lege" aici, nu va se1 zica ca e ceva mai grozav, ci
din contra, ceva mai imblinzit, adeca eJ nu arc de acu-
zatoare legea. Expresiunea "fara de lege" inseamna
ea din legei, $i s.e
numal dupa cugetul sau natural, sau mm bmc ZIS, dUl?a
legea naturei scrisa in eugetul sau. ludeul insa prm
lege, adeca el este judccat odata cu legea naturala:;;i
de lege, care il invinovate$te, fiindea eu cat s'a bucurat
de 0 mai mare luare aminte, cu atat va fi pedepsit
mai mult. Ai vazut CLl m apostolul a demonstrat ca ludeii
3825
66 VI
au mai marenevoie de ada mhnla In char, adedih
eredinta Fiindcii ii spuneau ca nu au nevoie
de .char, fUnd indreptaliti prin lege, iata ca apostolul
liaratil, ca toemai ii au mai mare nevoie decat Elinii,
deoarecc mai mult VOl' fi pedepsiti.
Apoi luptanch)-se pentru desvoltarea ecloT"
vorbite, adaoge 0 alta dQvadL, zieand :"Ca nu au-
zitorii ' legei sunt la DUIlHlezeu" - 9i bine
a zis "la Dumnezeu", cileiinaintea oarnenilor poate
sunt. einstiti fae mare vuet pentru aeeasta, pe cand
inaintealui Dumnezeu eu totul din contra, "ci fit-
catorii legei se VOl' indrepta" (Vel's. 13). Ai vazut
cucata prisosintil de dovezi rastoarna credintele 101",
adudlndu-le la un .rezultat eu totul contrariu '? Daca tu,
ziee,. pretinzi a .te mantui prin lege, mai 'ntaiu de tine
sta Elinul, care se arata ftcEitoriu al celor serise in lege.
cum se poate sil fie facatoriu al legei, daca n'a fost
auzitoriu al ei'? Se poate, ziee, .:;;i inca nu numai aeeasta,
ei !?i mai mult eeva, caci nu numai ea se poate sa de-
vina cineva facatoriu al Jegei tara sa fi auzit, ei se poate
cit !?i dupa ee a auzit, sa nu jndeplineasca legea, eeiaee
spunand,mai jos, 0 arata eu mai muJta elaritate: "Deci,
tu, cela ce inveti pe altul, pe tine nu te inveti"?
zice. Dara aici el pregate9te 0 alta dovada, ca cea
de mai sus, caci zice: "Caci cand neamurile cele
ce n'au lege, din fire fac ale legei, aceia lege
neavand, ii singuri sunt lege" (,Vel's. 14). Nu
indepartez legea, zice, dadi de aici (din legea natu-
rala) indreptatesc neamuri1e. Ai vazut clIm e1 surpand
credinta ludeilor, nu da nici un motiv contra sa ea necins-
tind legea, ei inca din contra Uiudand-o, ba inca laudaml-o
inalland-o mult'? Cand el vorbe!?te de fire (din fire
fac ale legei), spune de cugetari1e eele izvorite dela
natura. dara pe aee$tia apostolul Ii arata mai buni
decat $i eu atat mai mult, eu eat neprimind nki
o lege scrisa, ii s'au aratat mai buni $i tara 0 asemenea
lege, eu care ludeii cred ca prisosese neamurilor. Tocmai
de aceia sunt de admirat, ziee, ca neavand nevoie de
lege, ii au dovedit C<:-t fae t.oate ale legei, atintindu-$i
cugete1e lor la fapte, $i nu la litera legei. Aceasta 0 $i
spune el prin urmtUoarele : "Care arata fapta legei
I
01-nLIA VI
serisa iritru inimile sale, impreunii: marturisin- '
du-li lor cuno$tinta . lor, $i cllgetele lor
intre sine, sau $i clandu.$i raspuns de indrep-
tare, in ziua . cand va judeca Dumneze,u cele
ascunse ale oamenilor, dq.pre evanghelia mea prin
Iisus Christos" (Vel's. 15. 16).
Vezi cum Ii-a pus d.e fata acea zi
si Ii-a ea fiind apropiata, zguduinctu-li euge- "
tnl si aratandu-li mai ClI sama aee$tia trebuia 1.1 fi ..
dnst.iti, cad !?i tara lege s'au silit a face eele ale legei'?':
Dara ceiace este mai cu sama de admirat in intelep-
eiunea apostolica, aceasta e demn de ao spune acuin. '
Adeca el a arata prin construirea ideilor $i a
f'raze1or, ell .Elinul este mai superior ludeului, iata ca
in recapitulatie !?i concluziunea argumentelor nu pU\le
aceasta ideie, ca sa nu atite pe ludeu. pentru ca sa
aTilt mai lamudt eeiace am spus, voiu vorbi eu cuvin-
tole apostolice. Fiindcii a zis: "ea nu auzitorii legei ...
ci facatorii legei se vor indrepta" era natural sa
adaoO'e : caci cand neamurile eari nu au din fire
tac ale Iegei, apoi ele sunt eu rnultmai bune decat Iudeii
cari sunt in valali de lege, insa n'a zis tocmai ci
st<l pe loe marginindu-se cu yorba pana l:;t Jauda Eli-
nilor, fara sa mai faca vre-o eomparatie intre dan$ii,
ea a..stfeliu ludelll sa primeasca eele vorbite. De aceia
n'a zis a9i.t, dupte cum am mai spus, ci: "Caci cand
neamurile din fire fac ale legei, aceia lege ne-
avand, ii singuri i$i sunt lege, cari arata fapta
legei scrisa intru inimile sale, impreuna mar-
turisindu-li lor lor, cugetele lor'
ptlrtmdu-se intre sine", adeca ca in locul legei e
dcajuns eOI1i;;tiinta !?i Prin acestea (1 ' .m.ai arrt-:-
tat inca, ca Dumnezeu a faeut pe om dest0ll11C
alegerea virtlitei $i fugirea de 1'ele. sa .ntl te mi-:-
nlll1ezi ca aceasta 0 spune $i ()(lata, . de doua $i
de multe ori, Hindca pentru apostol punctul acestaera
f(}arte important, mai ales pentru. cei ce ziceau :w,;i de
co Christos a venit tocmai acum . . . Si . unde er'\'l,
pronia dumnezeiasca in timpurile dinainte Fata de
unia ca el luptandu-se Ii aratti lntreacat, ca
i7i in timpurile dinainte, ehiar mai 'nainte d0 darru
68 ... OllHLlA ' VI
legei, omeneasca s'a bucurat de :ajutoriul pr-oniei
fiindca cele cunoscute ale lui Dumnezeu
arcUate erau lor, ca aceasta bine, aeeia e rau,.
caci . pe baza acestor idei judecau pe altii, ceiace faee
pe apostolcasa-i ridiculizeze prii1 expresiunea: "inti'u'
ce judeci pre altul, pre tine Insu-ti te
Deci in contra Iudeilor nu este numai cugetulsau C0I1'-
$tiinta, ci $i legea primita. Dara de ce oare a scris apos-
tolul parandu: - se, sau raspuns de
indr'eptare"? -fiindca daca au lege scriSc1., $i acoIn se
arata fapta de urmat, ce are de parat la urma cugetul
Dara el nu spune aici numai de cele ceau facut fiind
prescrise de lege, ci de intreaga natura a cu-
getelor, ca $i eum pare-ca ar zice: Atunci vor sta
loc cugetele noastre, unele pirindu-ne, altele dand riis- '
puns de indreptare, astfeliu ca omul nu va avea nevoie
de alt acuzatoriu Inaintea acelui tribunal
Apoi marind frica auditoriului, el n'a zis cand va ju-
deca Dumnezeu pacatele oamenilor), ci "eele aseunse
ale oamenilor" . Fiindca a zis mai sus: ,,$i oal"e
soeote$ti aeeasta, 0 omule ! tu, eel ee judeei pre
eei ee fae unele ea aeestea, tu insu-ti aee- .
faei, ca vei seapa de judecata lui DUlll-
nezeu"? - apoi ca nu cumva sa-ti inchipui 0 aseme-
nea parere, pe care tu 0 ai fata de altii, ci sa $tii ca
judecata lui Dumnezeu este cu mult mai drepta decat a
ta, a adaos "cele aseunse ale oamenilor" $i "dupre
evanghelia mea prin Iisus Christos", fiindca
oamenii stau ca judecatori numai ai faptelor savar$ite
la aratare.
De$l mai sus a vorbit numai de Tatal, totu$i dupa
ce i-a zguduit cu frica, a adaos de Iisus Christos,
$i nu cum s'ar intampla, ci dupa ce $i aici aminte$te
de Tatal, $i de Christos. Prin aceste cuvinte
el Inalta $i demnitatea predicei, ca $i cum ar zice:
ceiace natura a invatat din inceput pe om, aceasta 0
veste$te cu glas mare $i predica evangheliei. Ai vazut
cu cata intelepciune i-a legat $i de evanghelie, $i de
Christos, $i totodata a dovedit ca cele ale noastre nu
stau aici pe loc, ci merg mai departe? Ceiace a zis mai
sus, ca: "iti acluni tie manie in ziua maniei' "
l
OMILIA VI
aceia..';;i spune $i aid prin vorbele: "in ziua eand va
jucleea Dumnezeu cele aseunse ale oamenilor".
1) Ded, fiecare sa intre in con$tiinta sa, $i soco-
tindu-$l pacatele fac.ute, singur sa':;;i ceara raspundere
{lreapta, ca nu cumva sa tim atunci judecati culiuuea
intreaga. Grozav este acel tribunal, infrico$at este tro-
nul acela, responsabilitatile sunt incarcate de cutremur,
riu de foe curge atunc.i. nu izbaveste, au
izbavi-va omul"? (Ps. 48, 7). Adii-ti aminte 'de cele
spllse in evanghelie, de ingcrii carii trec in toate partile,
{Ie camara de nunta de candelele cele stinse,
de puterile cari tarasc in c.uptoriul eel cu foc. Mai gan-
de;;,te-te a.poi $i la aceia, ca dad astazi s'ar aduce de
fata aid in biseriea vre-o fapta ascunsif a unuia dintre
noi, cat de mult n'ar fi dorit acela ca mai degraba s"t
se deschida pamantul $i sa-l inghita de viu, decat sa
aibf't atatia marturi ai rautatei sale! Da.ra inca atunci
ce nll yom suferi, rand cele ascunse ale noastre VOl'
ti aduse in mijlocul intregei lumi, ca intI'un teatru stra-
lucit $i vestit, $i cand cei ce ne cllnosc $i cei ee nu ne
cunosc se VOl' uita eu curiozitate la toate faptele noastre
Dnra vai! De unde ma vad eu silit a va lnfrieo$a pc
yoi! Trebuie oare ca pureezand deIa consideralia oame-
. nilor, sa fae aceasta, sa va vorbesc de frial de Dumnezeu
::;;i de hulirea numelui sau eel sfint? Cad ce yom fi noi
alunei, spune-mi, cand fiind Iegati, $i dintii scri1$nindu-ni
de frica vorn fi arunat.ti in intunerccul eel mai din afara?
Sal! mai bine zis ce vorn face, ceiace este mai grozav decAt
toale, cand noi suparam pe Dumnezeu Daca cine+c't
arc minte $i simt, nurnai infiintandu-se inaintea lui
Dumnezeu ;;i a suferit deja gheena, dara fiindca nu
infrico$aza de aceia, apoi a amenintat cu foeul cel ve$nic.
AI' trebui ca noi sa ne intristam, nu atunci cand suntern
pedepsiti, ci atunci cand paeatuim. Asculta pe Pavel
cum se vaeta pentru pacatele de ca.rc niei nu mai era
arnenintat sa tie peclepsit: "Nu sunt vrednie, zice,
de a ma ehema apostol, ca am alungat biseriea
lui Dumnezeu" (Corinth. 15, 9); asculta $i pe David
care crezand ca a suparat pe Dumnezeu, ehema asupra
, I) Parten morala. Despre juclecata fii osandii, despre izba-
virca de ele. Despre dragostca cittra Dumnezeu. (VeroIJ).
'i0 OMILlA'VI
lui pedeapsa 9i zicea : "Fie mana ta intru mine si
in casa-tatalui meu" (II Imp. 24" 17), fiindca a' Sl;'-
para pe Dumnezeu e cu mult mai grozav decat a fi
pedepsit. . , . - .
Dara astazi ; noi stam a..sa de diu, incat dacanu
avea fr!ca deghee!la, nicf nu ne-am mi
9
ca macar
m a face bme. De aceIa daca nu pentru altceva,ccl
de sa ni fie. frica de gheena lui
Chrlstos. Nu a9a msa eu Pavel, Cl eu tot-ul din contra,
cud d. pe Christos, F,ii,ndca noi facem altfeliu, apoi
de aceIa 91 sllntem pedepsltl cu gheena. Daca am illbi
pc Christos, precum ar trebu1 sa-I iubim, a m 9ti ca e
mai grozav decat gheena de a supara pe eel iubit, si
nu-l,iubio.:, de aceia nlci nu 9tim marimea
depsCl ace$tIa. aceasta este ea,uza pentru care eu
phlng $i jalesc, caci, ce n'a facut oare Dumnezeu ea sa
fie iubit de noi Ce h1ijloc n'a intrebuintat Ce a trecut
eu vederea.? L'am batjoeorit fara ca el' sa ne hedrep-
tat-iasca cu ceva, ei din contra bine facandu-ni
9
i in('ar-
ci;tndu-ne cu mii de bunatati; am fugit de el cheman-
du-ne 9i atragandu-ne din toate partiIe, nici inca
IlU ne-a pedepsit, ei a alergat ins1l9i el, 9i ne-a prins
fll gind, dara noine-a m zmuncit din bratele sale 9i am
trecut in _ acelea ale diavolului; 9i nici el nu s'a dc-
p8:rt<1t eu totul de noi, ci a trimis ca sa ne roaO'e mul- -
time de proroci, de ingeri $i de patriarchi, darf noi IilI
numa.i am primit, ci inca am $i batjocorit
pe CCl trlml$l. Dara el ' mCl pentru acestea nu ne-a urit,
ci ca $i pe ni$te amanti dispretuitori, pe tQt.i ne-a oeolit,
stand de yorba cu Eremia, eu lVIicheia, in eeriu, 9i pe pa-
mant,nll ea sa ni aduca vre-o sllparare, ci pentru ea
si.t arate motivul celor facute de el, $i j'mpreuna ell
Prorocii ehiar el insw:;;i se apropie de . eei ee-l dispre-
111iau, gata de a da raspuns, $i eerand a sta de yorba
eu dan9ii9i eu fiecare in parte, ea sa poata atr age la
dansul prin yorba ehiar 9i pe eei surzi. "Poporul meu,
zice, ce am facut tie? sau cu ce te-am supaeat?
raspunde-mi" (Micheia 6, 3). - 9i dupa toate aeestea
am ueis pe Proroci, i':'am batut Cll petre, $i am ti1rut
mii de alte rele. Dara ee face el dupa acestea? N'a
mai trimis nici Proroci, nici ingeri nici patriarchi, ci
chiar pe fiul sau. Venind fiiul sau a fost $i el omorit;
dara nici a$a nu i s'a stins dragostea, ci inca mai mult
.1
OMiLiA VI 71
i s'a aprins, cud staruie::;;te necontenit a'i chema la e1,
::;;i se rOaga'9i face totul, chiar $i dupa uciderea fiului
sau, numai ca sa'i Intoarca la ' dansuL Pavel striga
zic.and: "Va I'ugam in locullui Chrjstos, ca CUlll
Dumnezeu s'ar ruga prin noi, _ Impacati-va Cl,l
Dumnezeu" (II Corinth. 5, 20), dara nimic din acestea
BU ne-a Impacat. $i lueru minunat, cii niei a$<'t nu ne-a
parasit, ci staruiC$te mer8U amenintandu-ne eu gheena,
fagMuindu-ni imparatia eeriurilor, ca macar cu acest
mod sa ne poata at rage la el, $i noi inca stam tara
pasare. Dara ee ar putea fi mai rau decat aceasta sal':'
mtaeie? Daea ar face aceasta un om, oare nu am de-
veni de multe-ori robii lui? pe Dumnezeu care face
(1,,7<. 9. iI dispret-uim? O! ee trandavie, o! ce
Noi eari ve$nie traim in viclenii $i pacate, chiar de
am face vre-odata un bine cat de mic, apoi ca $i slu-
gile cele nereeLlnosciitoare cxaminam eu eea mai mare
IH'ecupetie, $icernem fapta savar$ita, ea sa vedem data
are vre-o plata. eu toate aeestea plata este mare,
daca nu savar$e9ti fapta eusperanta de plata, iara daca
thci altmintrelea 9i examinezi ell amanunt,ime, apoi
atunci sunt mai mult vorbe de argat cu plata, decat
de sluga recunascatoare. Noi trebuie a face totul pentru
Christos, nu pentru plata, ci pentru dansul, caci de aceia
ne-a amcnintat cu gheena, de aceia ni-a fiigiiduit impa-
ratia, ca el sa fie iubit de noi.
Deci, iubitilor, sa'l iubim dupre cum S8 eade a'l
iubi, cad aeeasta este plata eea mare, aceasta este)m-
paratia $i plaeerea, aeeasta multamirea, slava $i einstea,
aceasta lumina, aceasta fericirea cea mare, pe ca:ce
cuvantul nu 0 poate reprezenta, pe car e mintea nu 0
poate prieepe indeajuns. Dara nu $tiu cum de am ajuns
ell yorba aiei, sa poroncesc oamenilor de a dispret ui
imparat-ia, cand ii nu dispret,uiesc nici macar slava $i
stapanirea sau intaietatea de aici, de:;;i acei barbati voi-
niei $i mari au ajuns:;;i la aeeasta maslIra a dragostei.
Asculta pe ' Petru cum se invapaiase de dragostea lui,
cum iI punea mai presus de sufiet, de viata, $i mai
pres us de orice, iara cand s'a lepMat de el nu se jalia
atata de pedeapsa, pe cat ea s'a lepadat de cel iubit,
eeiace era pentru el mai amar ca oriee pedeapsa.
toate aeestea Ie invedera mai 'nainte de venirea sfin-
tului Dueh, $i neeontenit Ii sta in cale $i ii zicea: "U nde
72 01<IlLlA VI
mergi" $i "La cine ne vom duce?", $i iara$i "eu
tine gata sunt a merge in temnita la
moarte" (loan 13, 36. 6, 68. Luci)' 22, 33). Astfeliu cil
pentru dan$ii era )<?r
nu ar fi preferat 11 mel eerml $1 mel chIar lrnparatw
ceriurilor. Tu, ziee, 'mi e$ti deajuns in locul tuturol'
acelora. Si de ce te minunezi ca Petru astfeliu se giisia
de Christos? Aseulta $i pe Profet ce spune: "Ctl
ce-mi este mie in ceriu? Si dela tinece am
voit pre pamant?" (Ps. 72, 24), aded <Cl1U doresc:
nimic din cele de sus, nici din cele de jos, deeM nurnal
pe tine. Aeeasta este dragostea cea adevarata,
este amor infiacarat. Daea noi iubirn in aeest mod, apcn
nll nurnai cele prezente, dara ehiar :;;i cele. viitoare nu
Ie yom baga in sarna fata de aeea dragoste, $i dezrner-
cl('tndu-ne eu ea, yom scoate de aei imparatia ceriurilol'.
$i cum va fi aeeasta? Sa ne gandim de cate ori 11 bat-
joeorirn chiar dUI?a mipe $i e! inca
11e mangfde, de cate orl fuglm de dansul, $1 tOtU$l elllu
ne trece cu vederea, ci apuea inaintea noastra $i 11('
atratS'e spre dansul. Daca toate aces tea Ie gandim, vom
putea de sigur sa aprindem in noi acea porta $i acea
dragoste catra el. Daca un om ordinar ar iubi astfeliu
pe imparatul, oare acesta llU s'ar imblanzi $i umili (Ie
maretia dragostei? Eu cred ca da, $i inca foarte mult.
e ctnd 'jnsa alei se petrece din contra, eaci frumuseta.
slava $i bogatia celui iubit de 110i este
din partea noastra este dispret,ul cel mal apOl
cum nu yom fi vrednici de eea mai grea pedeapsa, de
vreme ce fiind atat de injosit,i $i netrebnici, $i totu:;:i
iubiti de marele ;ii minunatul .Mantuitoriu, noi disprE'-
tuim iubirea lui? El nu are nevoie de dragostea noastra,
$i totu$i nici a$<:\ nu ineeteaza de a ne iubi; noi avem
mare nevoie de dragostea lui, $i totu$i nici a$c1 nu pri-
mirn dragostea lui, ci preferam banii in locul lui, prie-
tenia oamenilor, lini$tea trupeasca, slava $i stapania,
in locul lui, care nimic n'a preferat inaintea noastra.
Un singur fiu a avut, pe unul nascut al sau, $i nici pe
aeesta nu I-a erutat pentru noi, iara noi multe preferam
inaintea lui. Apoi oare, nu eu drept cuvant ne amenin!<1,
cu gheena $i osanda, chiar de ar fi indoita, $i intreita,
$i inmiita decat este? Ce am putea spune, cand noi pre-
o
o;.ni.IA VI! 73
feram lu.i S?-tan inaint:a
lnaintea lecrIlor lUl, $1 ne tatem JOc de mantUlrea noastra,
("<lei rele inaintea eelui ce a
patirnit totul nOl pe ce lertare sunt oare vred-
nice toate acestea? De mel-una.
Deei sa ne oprirn de a ne arunca singuri in prii-
.pastie; sa ne trezim, . $i gandindu-ne la toate acestea,
s<1-i inaltam slava lui prin fapte, caci nu e de ajuns
llumai p'rin vorbe, ca astfeliu $i noi sa ne bucllram de
:slava din partea lui; careia fie cu totii a ne invredniei,
prin charul $i filantropia Domnului Christos:
prin care :;;i eu care se cade slava Tataltll sfmtuhn
Duch, in veci. Amin. .
OMILIA VI!
"lata tu te ludeu, te III
lege, te lauzi intru
lui, :;;i alegi cele de foios, fimd Il1vatat dm lege"
(Cap .. 2, 17. 18).
Dupa ce zicc mai sus ca nimic nu lipsc$te Elinului
a se mantu!, dae<l este facatoriu al legei, $i dup,t
ce face acea admirahiU't comparatiune, la urma pune $1
cdc respectabile ale ludeilor, prin care dan$ii credeau
:3l1nt mai presus de EIini. !;)i mai lntaiu pune insu$i nu-
mele de ludeu, care era printre dan$ii foarte cinstit,
dllpre cum este acurn nurnele de Cre$tin, fiindca eri't
lllare $i pe atunci deosebirea in denurnire,. care
de aiei $i incepc. Dara tu eurn $1 prm aceste
I.'uyinte apostolul Ii mic$oreazii importanta ce credeall
('it 0 au in partea lor, eaci riu zice daca tu e$ti ludeu)) ci
. .iata ca. tu te ludeu" $i "te lauzi intru
Dllmnezeu", acleca ca unul ce e$ti iubit de dansul $i
pl'cferat inaintea eelorlalti oameni. Aici mi se pare
ridieulizaza pentru u$urinta $i marea lor doxorna:me,
citei au intrebuintat darol acesta nu pentru mantUlren
lor, ci pentru ca sa se rascoale asupra altora $i sa-I
dispretuiasca. ,,$i voea lui, alegi cele
',4 OMILlAVIl
de folos" zicc. desi in realitate tocmai aid sta defectul
lor fara vre-o 'isprlwa, eu toate acestea lor Ii se pare;\
e,\ 'prisosesc aceia $i pun.e
aceste eXpreSllll1l eu multa bagare de Sama$l exaetl-
tate, c{tei nu zice faei voea lui ei alegi"
adeca nu fad a$a, nu te indeletnice$ti in a facevoea lui.
Si te nachijduiesti a fi povatuitoriu orbHol""
(Ver;: 19). Prive$t.e ca aid el nu zice: e$ti povalui-
toriu orbilor ci "nadajduesti a fi" adeca 'a$a tram-
bitezi tu in lume, - fiindca mare era prostia Iudeilor.
Toemai pentru aeeasta $i apostolul aproape ca graie:;;le
acelea$i cuvinte, pe care Ie spuneau :;;i dan$ii ingam-
Cad prive:;;te ce spuneau ii, dupre cum vedem
in evanghelii: "Intru paeate te-ai nascut tot,
tu ne Inveti pre noi" (loan rl,34)? fiindca ii se crc-
deau mai buni decat toti oamenii. Aceasta deci comba-
tt'tnd-o Pavel, sb'truii't pe deoparte inaltand pe Elini, pe
dealta injosind pc ludei, ca astfeliu mai mult sa-i im-
boldiasc{t si mai grea sa Ii facc1- aeuzatia. De aceia el
pti.ge$te mai de parte, marind. fapt, $i
chiar $i pleonasme 10 vorblre, 10 scopul propus ae a
ar<'ita deosebirea intre cele ce ii vorbiau $i cele ce faceau.
.,Si te naclajcluiesti, zice, a fi povatuitoriu orbilO1"
lumina eeloe dintru intunerie, indreptatoriu eelol'
de minte, pruneilor, avand in-
ehipuirea a aclevarului in lege" (Vel's.
20). Prive:;;te ca $i aici nu ziee (cin con;;tiinta, in fapte,
in succese, ci ,,In lege". lVfai departe apoi, ceiace a
facut fata de ethnid, aceia$i face $i fata de Ebrei, cad
dupre cum acolo zicea: "Tu, eel ee judeei pre attul,
pre tine nu te judeei?" - tot a$a face f;ii cu Ebreii,
cad Ii zice: "Deei, tu eel ee inveti pre altul, pre
tine nu te inveti" (Vers. 21)? Deosebirea este numai,
ca acolo vorbe$te mai intapatoriu, pe cand aici este mai
bland in Yorba, cad nu zice: ({$i cu toate aces tea tu
e;;ti vrednic de 0 mai mare pedeapsa, fiindca ai primit
atatea bunuri, din care nici pe unul nu I-ai intrebuintat
clupre cum se cuvenii't, ci in mod indirect pune ideia
in forma de intrebare m$inandu-i $i zieandu-li: "eel
ee inveti pre altul, pre tine nu te invetJ"?
OMILLA..YiI 75
. Tu, gande;;te-te acurn la intelepciunea lui Pavel,
cum el pune aici calitatile ludeilor prin care covir;;esc
pe altii, nu ca ca$tigate prin osardia Ior,ci prin darul cel
de sus, ;;i cum laurmaarata ca toate acestea Ii sunt de
prisos daca ii neglijaz<'\, ill indeplinirea lor, fapt pentru
care $i duc cu ele 0 mai mare osanda. Nici pentru ca
se nume$te ludeu nu are vre-un merit, nici rentru ea
a primit legea, $i nici celelalte pc care Ie-a in$irat aid
nn sunt de dan$ii prin meritele $i succesele
lor, ci toate Ie au din charul cel de sus.- Pc la inceput
el zicea, ca la nimic nu folose;;te auzirea Iegei, daca nu
i se adaoge ;;i fapta: "Nu auzitorii legei,. zice, sunt
drepti la Dunmezeu", iara aid arata inca mai mult
ceva, 'c<1, adeca nu numai auzirea, dara chiar $i inva-
tatura nu va putea adaoge ceve\ celui ce invala, . fara
sa faca ceiace zice, $i nu numai ca nu adaoge, va
luA 0 mai mare pedeapsa. Admirabil apoi a
$i cuvinteIe, cad nu zice ai primit Iegea ci "te Odlll-
ne:;;ti in lege", adeca nu ludeul s'a ostenit
:,;i cautand ceiace trebui,\ sa faca, d Iegea care arata
('alea ce duce la virtute Ii-a venit cu multa u$urinta.
Ca de$i neamurile au cu ele numai logica naturala,
pentru care ludeii $i prisosesc lor, $i de$1 ele fac toatc
ale legei fara sa fi auzit legea, totu$i mai mare U$U-
rinta este pentru ludei. Daca tu zici (ca nu numai aud
legea, d $i invat pe allii; apoi aceasta e un .. adaos al
pedepsei ee vei lu;). Findca acest. fapt .n.
Iucruri mari de dan;;ii, de acma tocmal de alCl 11
mai ridicoli, cad cand el zice: "povatuitorju orbilol",
indreptatoriu eelor de minte, invatatoriu
pnmeilor", prin aceste cuvinte arata mandria lor, de
oarece abuzau de prozelili, $i dela simplitatea acestora
dadeau singuri denumirile de mai sus. Pentru
apostolul trece aid cu imbel$ugare laudele ce $1 Ie
faceau singuri, $tiind foarte bine ca cele,
motiv de 0 mai marp. invinovatire. "A vand, Zlce, 111-
ehipuirea a adevarului in lege", $i
cum cineva avand icoana imparateasca nu ar mal zu-
gray! alta pe langa ea, in timp ce u.nia cari. nu .0
o imiteaza cu cea mai mare exactItate chmr $1 fara
prototip. Dupa ce deci trece calitalile ce Ie aveau
de Dumnezeu, mai departe inseamna $i defectele, $1 Ie
7G mHLJA VII
---------------------
pune la mijloc, ceiace faceau $i Prorocii cand acuzau.
"Deci, cela ce inveti pre altul, pre tine nu te
in veti? Cela ce sa nu fure, furi '?
Cela ce zici sa nu preacurviasca,
Cela ce idolii, fUl'icele sflnte?" (Vers 2l.
22). In adevar, ca prin lege era foarte oprit de a se
atinge ci neva de ])8,nii sau de lucrurile cale din tem-
plele idolilor, ca sa nu se spurce, insa tirania eea gro-
zava a iubirei de argint, zice, v'a impins de a ealelt ::;i
accasu.\ lege)). Dup,)' aceia adaoge la urma faptul cel
mai apasatoriu, cad ziee: "Deci, tu eel ce te lauzi
in lege, prin calcarea legei necinste$ti pre Dum-
nezeu'1" (Vcrs. 2:3). Aid a pus in sardna lor dow'l
pacate, sau mai bine zis trei: ca neGinstesc, ca pr in
care au fost cinstiti, ea pe eel Ginstit 11 necinstesc,
ceiaee era culmea celd mai de pe urma nerecuno$tinti.
Apoi ca S,1 nu sc pa ra. ca-i invinov<'ite'7te dela sine, Ii
aduce pe PI'ofetul ea acuzatoriu, aeum pe seurt, mai
apoi ::;i in parte, aeum pc 1sai3o, dupa aeeia pe David,
G.:'1nd Ji pune i n fata mai multo mustrnri. Cum d i nu
va spun acestea barnndu-va, aseultati ce spune Isaial)
ziee : "ea numele lui Dumnezeu voi se
intru neamuf'i, pl'ecum este SCf'is" (Ver-s.
2.1). Iat<.\ aici 9i 0 alta acuzatie: nu numai voi batjo-
cOf'iti, zic.e, ci facetj $i pe a lW sa-J batjoeoreasdi.
ce folos aveti din invtttatura, cand pe voi in$i-va nu
va invatati 1 Accasta insa a zis-o mai pe cancl
aid el a adus yor ba la cova eontrariu. Ca niei pc
voi, $i nici pe aJt.ii nu-i invatati ce trebuie sa faca, :-;; i
ceiaee este mai grozav, ca nu numai ca nu-i invatati
eele ale legoi, d chiar cele eontrare legei, ca sa hu-
liasca pc Dumnezeu, c.eiace este contrar legei n.
Dara taierea imprejur este mare lucru, zici tU.
Aceasta 0 marturisesc $i eu, insa eand "? Cand arc $i eea
din{wntru taiere Imprejur. :;3i tu cum ella
timpul potri vit a introdus vorba de ea, caci nu a spus
nimicdeea din inceput, de oareee era in mare considera1ie
la dan$ii, ci numai dup(t ce i-a aratat dispretuitori in cele
. mai mari $i vinovat,i de hulirea lui Dumnezeu, la urrna
a luat pe auditoriu de judecatoriu al lor, $i astfeliu dez-
bracandu-i de intiiietatea ce pretindeau printre natiuni
a introdus yorba de ta ier ea imprejur, fiind sigur ca 11i-
I
i

i
I
!
j
+
I
1
I
1
I
1
.L
,!
OMILlA VII 77
meni nu 0 va aprobft la urn1a, drept care $i zice : . Ta-
. -,
ierea imprejur claca faci legea". Do:;;l.
putea ca sa 0 scoata in aIt mod. $i sa zicii : dar a ee
este taierea imprejur"? Nu curnva poate este faptul celui
ee 0 are "? Nu cumva este aratarea unei intent.iuni bune "?
Dara se face cand cincva este in varsta preniatura, iara
eei de pr in pustictati au stat eu totji timp indelungat
neUiiati . imprejur, $i pc aiuren. ar putea vedea cineva
ca nici nu este trebuitoaren.Cu toate a cestea apostolul
nu 0 seoate prin aeest rationa rnent, d c iliar de aeolo de
unde trebuia, adeca dela Abraam, caci maretia biruintei lui
tocmai aceasta este, ca sa 0 arate ea demna de dispre-
(uit de acoIo, de unde ii 0 considerau ea ceva respec-
tabil. De,?! ar fi putut sa spum'i, ca $i Profetji numesc
pe Iudei netaiati imprejur, totw;;i nu a spus, fiindcn de-
fcctul taierei imprejur sta in eei co fac uz rau de ea.
Ceiace se cere a dovedl, cste di chinr in viata coa rnai
virtuoa&\ ea nu are nici 0 puter-e, :;;i aceasta 0 $i face
apostolul mai departe. Deoeamdata el nu aduce la rnij-
loc pe Patriarch, ei 0 surpa din alta parte, $i tocmai la
urma cand aeluce yorba de creclinta, introduce $i pe Pa-
triarch, zicand: "Dara cum s'a soeotit lui Abraa,1\1
cl'edinta'1 Intl'u tiiierea imlwejUl' fiind, sau intf'u
netaier-ea imprejul''' '1 (110m. 4, [O).Pe aU timp el so
lupta cu ethnicul $i eu eel netaiat impr ejur, nu vorbe$te
nimie din acestea, eD. sa nu devina prea greoiu, insa
ec'lnd se resboic$te pentru credinta, a poi atunei eu 0 mai
mare putere se arunca contra ei. PAna acurn lupta lui
c indreptata spro nctaierea imprcjur, pentru car e ell
sfiala ac1uce yorba $i zice: "Taierea 1m pr'ejur folo-
claca faei legea, iarii dactl, calcatoriu
de lege, taierea ta irnpr'ejuf' netaiereaimprejue
s'a facut" (Vel's. 25). AiGi el vorbe$tc de doua taieri
$i de doua netiiieri imprejur, precurn $i de doua legi.
In adevar ca este legea naturala, $i este legea scrisa,
dara intre aceste dOlla este $i 0 alta Ieee intermediara,
Icgea faptelor. Acum tu privc:y;te cum po cate$i trele aeeste
legi e1 Ie arata $i Ie pune la mijloe. "Canci neamu-
rile zice eari nu au lege", -- dan I care lege spu-
nc-mi. Legea eea scrisa ; - "din fire fac ale legei",
- a carci legi A legei faptclor; neavtmd
78 VII
lege", - car e lege 1 Cea scrisa; -'-- "ii singuri suilt
lege", adeca cum Facand uz de legea "care
arata fapta - ' care Aceia a faptelor.
Legea serisa eu liter'e Oste afara de om, pc cand ceiL
naturala :;;i eea a faptelor suntinauntrul omului ;pe una
o dicteaza litera, pe alta natura, :;;i pe cealalta faptelt'.
Este nevoie $i de aeeasta a treia, ea $i de cd c doua din-
t aiu, a naturei $i aeca scrisa, $i dn.l?a aeeia n,u est,: de
fa!a" apoi nici uri folos poale fi elm ?oua,
inca 0 mai mare paguba. Aceasta a ratancl-o caml cbs-
cutit de legea naturalii, "ca, in tru ce judeci
pre altul, pre tine inslJti te ostll1de:;;ti", iara V01'-
bind de legea scrisa, sPl!nec\: "cela ee pr'opovedu-
ieste sa nu fure, furl"?
. ' Tot a9a $i netaierele imprejuI' sunt doua, una acen.
naturaJa, $i a doua acea a ta ptelor, prec.um :;;i taieren,
irnprejur, una veste ac.9a .a carnei, <: dO;la v3:cea .Ct in:-
t entiunei, adeca a .voel hbere. De a tD.! ?-t cmevvlt
irnprejur a optazI,- aceasta este tawre llnpreJur a car-,
nei; a facut cineva toate legiuite, - accasta este ta-:
ierea imprejur a cugetulUl, pe care 0 cere Pavel mal
a le.s, :;;i n;aimult decat legen.. .
dumd-o m vorba, m fnpte 0 doboara, caeln a ZIS buna-
oal'a: taierea imprejur esle de prisosi?i fara folos, insii
ce ? "Taierea imprejur daca faci legea".
Pana acum el 0 prime$te, zicand: marturisesc $i nu
contrazie ca tiiierea imprejur nu ar fi un luehl bun"insa
dlncl? Nuniai atunci dl. nd are legea ca strJ,jariu. "Iar[t
claca csti calcatoriu de lege: taierea ta illlpre-
jut' netktiere imprejUl: s'a facut"-: n'a
folose.'7te la nimic, cn. sa. nu se para ca 0 defcuma, C. l
dczbracand de ea pc ludeu, la urma 0 arunca ca net reb-
niea, ceiace nu era 0 defaimare a taicrei imprejur, ci a
<.:c!ui ce prin lenevire a pierdut-o. Dupre cum se intampl;:1
si cu cei din slujbe eand sunt prin$i in crime, ca judc-
c{ttoriilor numai dupa ce-i dczbraca de cinstea slujbci
ii pedepsesc, tot a'7<1 n. facut Pavel. Zicand: "lara
daca calcatodu al legei" a. adaos la urma:
"taierea ta imprejuf netaiere s'a facut" , adecc1.
dupa ee I-a aratat nctaiat impnjur, Ia il condamnii
1'a ra miUi.
1
' "Drept aceia de va paz! netaierea impre-
jur au nu va S?coti
ierea lUI impre.lur m loc .talere. ?
(Vers .. 26) . . fac,e el a.lcI; nu v zI.ee netalerea
impreJur tiiIere.a fi
fost foarte dlsplacut audItorlUiUl, lllsa ee ea netalerca
imprejur
v
s'a ta!?re La. urma
ec este taierea netaIcrea $1 spune ca taJe-
r ea imp'rejur este 0 fapta buna, iara netaierea imprejur
o fapta rea. $i mai intaiu stramytand pe cel},let:1!at im-
prejur, dara eu m ?lat.1
jlll', cum pe cel talat ImpreJur ,eu vI<;tta
impingandu-l j'n 1l11p,reJur,. lata ya
la urma biruinta 0 da CelUl netaIat ImprC'Jur. nu ZICC
celui netaiat iUlprejur ci a treeut la fapta in sine zi-
cand: "au nu se va socoti netaierea lui impre-
jur ca taiere imprejur" '? $i nu zice se va socoti I)
ci se va schimba, se va preface, ceiaee are mai
m'ulta emfaza, dupre cum :;;i mai sus n'a zis ca ta ierea
ta imprejur sc va socoti ca netaiere imprej ur)} ci, "s'a
facut".
vajudeca netaierea ?ea fire".
Ai vazut ca el despre doua netaIerl 1l11preJur: una
del a natura, $i ceialalili din Aid insa el vor-
numai de cea dela dupa ear? :
"implinind legea, pre tllle care prm lItera prm,
Utierea imprejur calcatoriu lege" (Vers.
27). Prive:;;te aici ,cC',(1 n?aI fina. a
lui caci el n'a zis : netaIerea Impre.Jur va Judeea taIe-
, v . ,..,.
rca imprejur ' ei introduce netaJer ea nnprqJur numa!
acolo unde e de biruinta , iara cand arata invin-
ucrea nu spune ca taierea lrnprejur este eea 1I1Vil1&1,
iI1S'u$i iudeul oste eel il1vins, erutand astfeliu de a
sllpara. auditoriul eu euvintele. $i nid nu zice: pre tine
car e ai leO'ea $i w.ierea imprcjur, ci ccva mai bland,
"pre care prin litera prin Uliel'ea irnpre-
1) Nola. In Noul Testament dupaprima etlitiune Elzeveria na,
numit Textus Receptus, pe care il :;;i ll.vem liZ: se
= SP. va socoti. se va calcula, pe cand 111 eliJtla a vuta III
- vctlere de sf. se giise:;;te verbul = se va
pl'l'{,ace, se V(l s('/timba. SI! t'(l tral1s{onna \ Tratl. ).
80 Ol-fILlA, ,VII
jur" calcatoriu de lege" aded'l, 0 astfeliu de nc-
h'iiere imprctillr se rezboic$te cu taierea fmprejur, fiincka
it fost ,nedreptatita, da ajlltoriu legei, fiindca a fost bi:'ui-
tuita, 9i astfeliu trofeiIe cle rezboiu sunt din toate
piirtile. Biruinta atunei este striHueita, cand nu sejudeca
ludeul de aIt ludeu, ci de unul eare e netaiat fmprejur,
cum zice: "Barbati Nineviteni se VOl' scula,.
vor neamul aeesta" (Math. 12,41). m'd
apostolul,nu necinste$te aiel legea, de oareee se sfia mult
de ea, ci pe eel ee defaima legea. Apoi dupa co
d a progatit acestea, incumjandu-se, la urma define:=;;te
cc anume va sa zica ludeu, 9i arata ea el nu scoate pc
ludeu $i taicrea imprejul', ei pe eel ee nu este ludeu, :;;i
pe eel netaiat. imprejur. $i s'ar parea ea el se lupta
pentru taierea imprcjur, insa de fapt Ii nimke:;;te COIl-
sideratia de care se bucura pril}tre ludei, avand in aju-
toriul sau aprobarea tuturor. Ded el arata ea fntre ludeu
8i Elin nu numai ea nu este nici 0 deosebire, d ca
('ste superior eel netaiat imprejur. dad cste cu bagare
de la faptele sale, $i pc unul ca acosta toemai il
arata de ludeu o.devamt. De o.eeia 9i zice: "ea nu eel
dinafara ar[ltat este luden" (Vcrs. 28). Aiei el atan'i
pe ludei, ea unii ee faccau totul Illllnai de oehii lunwi.
"ei eel intru aseuos ludeu, taier'ea imprejur'
a inimei, inteu duchul, iara nu prin litera" (Vers_
2U). Aeestea spunandu-Ie, a scos toate eele trupe$ti, caei
9i taierea frTlprejur este clinafarnica, $i Sclmbetele, 9i jert-
fele 9i curatirele cele prescrise de lege,' care v pe
Ie-a fnteIes printr'un singur cuvant, zicand: "ca nu eel
deafar[l aratat este ludeu". Dara fiindca despre t::t-
ierea imprejur ii aveau mare respect, de oarece chiar
9i Sambata Ii da intaietate, dela sine se il1telege ee'i ::;;i
apostolul eele mai multe Ie spune eu privire la ea. Sptl-
nand "intru duchul" pregate:;;te dinainte pozitja bise-
ricei fata de credincio;;;i, 9i introduce credint,a, caci :;;i
credinta este in iniIna 9i fntrll duehul, $i ea are lauda
nu del a oameni, ci dela Dumnezeu. de ce a aratat ('[l
daca Elinul are suceose ca 9i ludeul, nu este mai prn-
jos de acesta, ci inca ea este mai bun? Pentru ca sa faca
biruinta nefndoielnica. Aceasta fiind marturisita, de no-
eesitate ea el scoate taierea fmprejur a trupului, $i arata
cii peste tot locul e ncyoie de viate'i curata. Cand Elinul
1
mllLIA 'Ill 81
:;;i faraacestea se mantuie, :;;i cand ludeul chiar 9i cu
acestea se pedepse9te, apoi at unci ludaismul a ramas
netrebnic. Elin iara9i, care se indreptate$te prin fapte,
01 nume$te nu pe cel idololatru, ci pre cel cinstitoriu de
Dumnezeu, pre cel virtuos $i care observa toate cele
legiuite.
"ee este dara mai mult ludeului"? Cap. 3, 1).
Dupa ce el a scos totul, auziroa legei, invalatura ei, nu-
mele de ludeu, taierea imprejur, 9i toate celelalte, prin
expresiunea fntrebuintata ca nu cel dinafara aratat ludeu
este, ci cel fntru ascuns, prive9te antithesa ce izvora$te
de aici, 9i care se lupta cu sine inse$i. care este acea
antithesa? Daca toate acestea nu folosesc la nimie, apoi
atunci de ce a fast chemat poporul Ebreu, 91 de ce s'a
clat taierea fmprejur? Deci, ce face apostolul, 9i cum 0
desleaga? Tot prin acelea$i argumente prin care a des-
legat $i cele dinainte. Preeum. acolo nu a spus de.
cesele lor $i de laudele lor, Cl toate acestea Ie atrIbme
binefacerei lui Dumnezeu, caci a se num! ludeu, a cu-
noa$te voea lui, a cerea cele deosebite, nu 'lin din suc-
eesele lor, adeca nu rezulta din faptele lor, ci din charul
lui Dumnezeu,- ceiace $i Profetul zicea ridiculizandu-i:
"N'a facut 1a tot neamu1, judecatile sale
nu Ie-a aratat lor" (Ps. 146, 9), iara Moisi zicea:
,lntrebati voi, daca s'a mai facut dupre cuvan-
tu1 acesta? ca ce trup, sau cine a auzit glasul
Dumnezeului celui viu graind din mijIocul fo-
cului, ca noi, si sa fie viu"? (Deuter. 5, 26) - tot
asa face $i aici. Dupre cum atunci cand vorbia de ta-
io'rea fmprejur, n'a zis ca taierea nu
f;,'ira viata curata, ci, ca taierea impreJur ,thJ?d
unita cu 0 viata neprihlinita, ceiace este
insa oarecum mai blanda, - $i iara$i cand zice: "Dara
daca esti calcatoriu a1 legei" nu spune mai de-
parte ca' tu, care e$ti taiat
v
e$ti. cu nin:.ic
folosit prin aceasta)), ci "talerea ta
iere imprejurs'a facut", $i iara$i: "VaJudecal:e-
taierea imprejur" nu taierea :1mprejur, ci llpre tme
care esti calcatoriu al legei", crutand cele legiuite,
fnsa lovind fara mila in oamenii cari calca legea, - tot
w;;a face 9i aici. Fiindca $i-a facut intrebare singur di:
3825
Vll
mult a raspuns
.lnvartmd. cuvantUi cu mulla iscusinta, a
rasturnat totul prm cele ce urmeaza' si i-a ara-
tat ca marginit.i dati la oparte din aceasta"intaietate,
CUIl2 a:;;a Eu va voiu spune, aducand la mijloc antithesa
pusa de e1.
"ee este dara mai mult Iudeului? sau care
este Imprejur"? -dupa care adaoO'a
imediat: "Mult ilt tot chipul, inttliu ea (lor) s'au
lui Dumnezeu" 1 (Vel's. 2).
Alvazut ca, c1u,Pa. ll]ai nicair'i nu spune de
succesele lor, Cl alCl1l191ra bmefacerile lui Dumnezeu
$i ce inseaI1]na "s'au incredintat"? Adeca ca lor s'a
dat legea, ca au fost crezuti atat de vrednici incat Ii
s'al.!,incre.dintat pana 9i pro-
rOCll vemte de sus. blUe, ca sunt umi cari zie
yorba incredintat" nu se rapoarta la Iudei:
Cl la adeea ca s'a incredintat
legea, dara celace urmeaza nu ne lasa de a crede
aceasta. Mai intaiu ca el spune acestea lnvinovatindu-i
:;;i s'au buctlrat de binefaeerile de sus:
111 schlmb au aratat 0 mare nerecuno:;;tinta. Ace-
lucru il arata pasajul urmatoriu, care zice: "ea
ce este daca n'an crezut nnii"? (Vers. 3). Si daca
crezut, apoi cum de zic uniia ca s'au increzut
cl!v1l1tele ... Deci, ce zice el Ca Dumnezeu a incre-
toate :;;i nu ea au crezut cu-
cael ce rost euvintele din pasajul
t,lrmatorlU: "ea ce este daca n'au crezut unii"?
Dealtfeliu chiar ceiaee urmeaza mai departe
1ucru il arata: "Au doara necredinta lor va face
netrebnica pre credinta lui Duinnezeu"? Ded
expresiu.nea "s'a incredintat" proclama sus tare
darul 1m Dumnezeu. Dara tu te :;;i aici la In-
_ I), N.0tiJ.. Expresiunea ,din original: tli Mrl'k
8&ou, 111 traducere ad-hteram este: cd s'au increzut cuvintelor
pasagiul tirmatoriu, care e ca 0 continuare a
!ace ca t,raducerea sa fie cum este: ,cd (lor) s'au
mcre4tf!!at c,:,-vmtele lut Dumnezeu". ConfuzlUnea vine de acolo. ca
in <4DtO'<;, caci ar fi tre buit sa
se zica. on t<4 1.0,4 'too e.ou (Trad.).
I
I
fr
,
,il
OMILIA VII
83
telepciunea apostolului,dici acuzatja adusa lor nu e
introduce ca dela sine, ci, ca izvorita din antitheza; e
ca :;;;i cum ar fi zis: poate ca ar spline cineva: care' c
folosul aeestei taieri imprejur eaci ii n'au intrebuintat-o
dupre cum trebuia; Ii s'a incredintat 1egea, si n'au'cre-
zutl). $i pfma aici e1 uu se arata ca acuzatoriu grozav,
ci, Cc'L aparand pe Dumnezeli de vre-o vinovatie,cucare
prilej intoarcc asupra lor toata invinovat.ir'ea. ((De ce
invinovate:;;ti, zice; ca ii u'ali crezut $i co are a face
aceasta iata de Dumnezeu Nu cumva binefacerea lui
o poate rasturna celor ce au primit binefa.,
cerea Sau nu cumva nerecuno:;;tinta lor va putea sehimba.
cinsteain necinste)) - caci aceasta invedereaza, expre-
siunea: "au doara necredinta lor va face net reb-
nica pre credinta lui Dumnezeu? Sa nu
Aeeasta e ca cum ar zice cineva: ,.Eu ani cinstit pc
cutare; dara daca, el n'a primit cinstea, aceast?- nu 'rili
poate aduee nici-o invinovatire, nici ea mi se turbura
de aici sentirrientul iubirei de ' oameni, ci el i:;;i
arata nesimtirea Ii1 care se '
Dara Pavel I'm spune numai aceasta, ci inea mai
mult ceva: eanecreelinta lor riu numai r1l. poate aelucc
nici un ponos, ci arata inca mai mare cinstea filan-
tropia lui, cand el chiar pe cel ' ce-l va ue-
cinsti. Ai vazut cum i-a facut raspunzatori de pacate,
prin care ii se mandriaLI $i in adevar, ca Dumneieu
a intrehuintat cu atata cinste, inci=U nid chiaro
prevazand cele ce se vor petrece in viitoriu, nu I-au
facut ca &1. se departeze de favoarea :;;i bui1a-vointa. catr;:!.
- iara ii, iIi sehimbul celor prin care s'au crns:..
tit, au defairnat pre celee i-a cinstit. Apoi fiindca a zis:
"ea ce este, daca n'au crezut unii"? prin acesto
cu vinte se dau pe fata eu totii ca necrezand, - insa , en.
s\ nu se para ca el este un acuzatoriu prea aspru, un
dUi?man al lor, de aceia trece deoclata la un silogism,
ca sa arate veritatea faptului, zicfmd astfeliu: "ei fie
Dumnezeu adevarat, tot omul minciunos"
(Vers. 4), Ceiace zice, e cam D..$<1.: Nu zic ea nurnui
uniia ' n'au crezut, ci de spune chiar ea toti h'au
crezut adecii faptul petrecut eu adevarat 01 il lasa lu
apreCierea auditoriului, ca sa nu se arate prea greoiu
Cll Yorba, deci sa fie nebanuit. Ca astfcliu, zice, mai
mult se Dlimnozeu. ce va sa zica "sa
84 OMli lA VI[
te indreptezi intru cuvintele tale" ? Adeca ca daca
se va faee de dansul jlldecata faptelor savar$ite de
eum $i a celor petreeute eu ii, atunci de sigur ca biruinta
va fi de partea lui Dumnezeu, $i toate clrepturile, sau
rnai bine zis, toate privilegiile vor fi in partea lui. Dupa.
co aI'ata aceasta destlll de lamllrit in cdc spuse rnai \'n
\lema, apoi aduce lu. mijloc $i pc Prorocul David, care
ade"erC$te 9i zice : "ea sa te indreptezi cu-
villtele tale, sa cand vei judeca tu"
(Ps. 50), pentru ea el a facut totu} din partea sa, iara.
ii nici asc\ nu s'au facut mai buni. .
.. . A,poi .din aceasta izvorind 0 alta antitheza, 0
lJUnQ $i pc aceasta Ia mijloc, zice: ,,$i de vreme
ce nedreptatea noastra adevereaza pre drep-
tatea lui Dumnezeu, ce yom zice? Au cloal'ii
nedrcpt este Dumnezeu, care acluce mania? -
Ca om grtUesc - Sa nu fie!" eVcrs. 5. 6). Aici or
cl ezleag{t absurdul prin absurd. Dara fiindca pasajul
acesta cste confuz, de aceia este nevoie de a-I W.mllri
mai bine. Deci , ce va S<1 spuna el aiei Dumnezeu, ziC'e,
a einstit IJe Ebrei, iara ii I-au necinstit. Aceasta face C'a
el sa biruiasca arata in accla.;;i timp marea lui filan-
tropie, Gii i--a einstit chiar astfeliu fiind. A$a dara, fiindc3..
l-arn necinstit I-am nedrepttitit, de aceia DumneZCll
a biruit, dreptatea lui s'a aratat stralueit:J. Dara cum
se face, cit co am devenit eu cauza biruintei Illi,.
prin cde eu care l-am nccinstit, sU fiu pcdepsit Deei,
('um dezleaga el aceasta Printr'o alta absurditate, dupre
cum am mai spus. Dadi tu e$ti cauza, zice, a biruintei
lui, dupa aceasta tepedepse$te, e 0 vie dovada ea tu
a i facut 0 ncdreptate; dara daca nll e9ti nedrept, $i totu;;;i
c:;;ti pedepsit, apoi niei de cum nu te-ai facut cauza b1-
ruintei lui. $i tu prive$te evlavie apostolic<l ; caci zieand :
"Au doara nedrept este Dumnezeu, care aduce
mania"? adaoga imediat cu sfiala: "ca un om
adecti e ca cum ar zice: am vorbit duptt
judccata omeneascii. Dealtfeliu de multe ori f;>i printre
noi , cele parute a fi drepte, judecata cea dreapta a lui
Dllrrinezeu Ie trece cu vedcrea, eaci are el $i alte cuvinte
negraite, spre a face aceasta. Apoi fiindca a gnlit ceva
de aeeia $i de a doua oara aceial:;;i zice: "ea
I
l
-OMILIA VII 83
de vreme ce adev3nil lui . Dumnezeu intru a
mea minciuna a prisosit spre slava lui, drept
ce inca eu ca un pacatos ma judec"? (Vers. 7).
ara!at drept! bun filantrop,
dnar $1 dupa cate aI facut, ca nu I-m ascultat, apoi tu
nll numai ca nll trebuie a fi pedepsit, ci ehiar a fi $i
reeompensat. Dara daca este apoi atunci se ova
in fata noastra area absurditate. purtata in gunt
de multi, ea din r ele izvorasc cele bune, $i ca cauza
binelui este raul; atunei din doua una: sau ca pedep-
sind se va arata nedrept, sau nepedepsind va avea bi-
ruint.a dela relele noastre, -in&:1. amandou<1 aceste ipoteze
sunt mai pres us de absurd. Aceasta aratand-o apostolul,
introduce pe Elini ca autori ai unor astfeliu de credinti
ratacite, erezand ca e deajuns in acuzatiunea celor vor-
bite, calitatea persoane16r care Ie-au vorbit, insa In alt
sens. Ca atunci, zice, luandu-ne in r1s, ziceau: sa
faeem cele rele, ca sa vie cele bunc. De aceia a $i pus
aid acest . fapt, zicand: "De nu - precum suntem
huUti, pl'ecum zic unii ca graim noi - sa
facem cele rele, ca sa vie cele bune? a carora
osanda dreapta este" (Vers. Fiindca Pavel ziceil:
unde s'a inmultit pacatul, acolo a prjsosit
darul" (Rom. 5, 20), apoi Elinii luandu-l in Tis, $i Sl1-
cind yorba pe dos dilndu-i un alt Inteles, zieeau cu
trebuie a face rele, ca sa ne putem bucura de cele bune.
Dara Pavel n'a zis u$a, drept care corectandu-se zicea:
"Dara ce? sa ramanem in pacat, ca sa seinmuI-
tasca daruI? Sa nu fie" (Cap 6, 1). Euam spus,
zice, de timpurile trecute, nu ca sa facem un studiu
<.1Supra acestei chestiuni)). Deci indepartand 0 asemenea
b<1nuialii, a zis cde ce urmeau1" $i a aratat la urma d t,.
oste eu neputinta una ca aeeasta: "Caci cari am
murit pacatului, in ce chip inca yom mai fi
vii intru clansul"? (Ibid. 6, 2). Pe EUni i-a pus pe
fuga aici eu cea mai mare eaeiviata lor era
toarte strieata, nu insa tot a.c;;a $i pe Iudei, dici
viata lor se arata a fi ne'ngrijita, totu$i aveau de partea
lor motive mari, aveau legea $i taierea imprejur, aveau
pe Dllmnezeu care vorbia eu dan$ii, $i se credeau a fi
dnscalii tuturor De aceia apostolul i-a dez-
SCi OMILIA VII
bracat $i pe dan$ii de asemenea Gredimi, $i inca mai
i-a aratat. yrednici de pedeapsa, cu' care a $i ter-
yorba alCI. Daca nu sunt pedepsiti, zice, faci.'tnd
astfehu de lucruri, de necesitate ca ,trebuie a purta in
gu!a $i in 9uget aeel cuvant hulitoriu, acea yorba blasfe-
matoare: sa facem cele rele, ca sa vie cele bune' dara
l
v'
(aca aC,easta 0 de ca eei ee vor-
besc a$a vor n pedepsItI cemce a $1 Illvederat zicand:
"a carora osanda dreapta este" - de unde este
evident, ca vor fi pedepsit.i. Dara daca cei ce vorbesc
a$a, $i inca sl1nt pedepsiti, apoi cu atat mai mult eei
ee fac a$a, 9i daca. sunt vrednici de pedeapsa, apoi sunt
vrednici ca cei ce au padituit. Cel ee pedepse$te nu este
dcara vre-un om, ca astfeliu sa-i fle banuita hotari1'ea
ci Dumnezeu cel drept care faee totul. Deci daca ii
pedepsesc dupa dreptate, apoi cu nedreptul vorbiau
defaimandu-ne pe noi. Fiindca Dumnezeu a
faeut $1 face lotul, ea viata noastra sa fle d1'eapta 8i sa
straluciasca peste tot. ' .
1) Deci sa nu ne lenevim, fiindca numai a$a yom
putea departa $i pe Elini dela rataci1'e. Cand noi filo-
in euvin!e
1
iara in fapte ne slut-im, apoi eu ce
oeh1 11 yom pr1v1 oare Cu ce gura yom putea sa dis-
cutam despre eredinta, dici va zice cineva ciH.1'a fie-
eare din noi: tu, care nu faci ceiace este mai mic
cum pretinzi a ma invata pe mine cele mari Tu
inca n'ai afiat ca lacomia este 0 fapta rea, cum mai
filosofisezi de lucrurile din ceriu Dara 'poate
ca. e Deci .iti este mai mare, fiindca paca-
tUle$tI III cuno$tmta. 81 ce vorbesc eu de Elin Nici
chiar legile noastre mi ni dau voie de a ne bucura de
acest curaj, in timp ce viat.a noastra e stricata. "lara
pacatosului a zis Dum11ezeu: pentru ce tu po-
dreptatile mele, iai de
al meu pdn gura ta?" (Ps. 49, 17). Fiind dU$i
odmlOara Ebreii in robia Babilonenilor, $i Per$ii cuce-
rind acea imparatie pretindeau Ebreilor ca sa Ii cante
cantari de ale lor, iara ii ziceau: "Cum vom canta
cant are Domnului in pamant strain?" (Ps. 136,5).
') Partea morala.Despre daseali, ea trebuie oclata eu eu-
vantul a se sirgui eu fapta eea buna. (Veron).
j
I
,
OllllLlA VII 87
Deci daca nu este slobod de 'a canta cantare Domnu-
lui in pamant strain $i barbar, cu atat mai mult in
sufietul barbar, fiindca barbar este $i crud dactt se ga-
se$te in pacate. Daca legea a pus in t.acere pe ni$te
oameni cari se gasiau in pamant strain si robi altor
oameni, cu atat mai mult e drept de a astupa gura celor
ce sunt robi ai pacatului $1 in viata straina de adevar.
De$l. aceia 1$i aveau cu dan$ii organele de cantare, caci
ziceau: "In salcii, in mijlocul lor, am spanzurat
organele noastre" (Ibid. 2), totu$i nici a$a nu puteau
canta. A$a dara nici noi, cu toate ca a vem gura $i
limba, care sunt organele cuvantului, nu ni este slobod
de a vorbl. cu curaj, pe cat timp suntem robi $i slujim
pacatului, care e mai tiranic decat toti barbarii.
Spune-mi, te rog, ce vei zice Elinilor, cand tu
rape$ti $i e$ti lacom Vei avea oare curajul a'i spune:
fugi de idololatrie, cinste$te pre Dumnezeu, $i sa nu te
atingi de loc de argint $i de aur Dara oare nu va
rade cand tu spui acestea, $i nu-ti va raspunde: toate
acestea mai 'ntaiu spune-le tie singur Caci nu este
acela$i lucru, de a fi cineva Elin idololatru, cu a fi
ere$tin, $i a pacatul. la feliu cu Elinii. Cum yom putea.
noi sa-i abatem del a idololatria aeea urieioasa, cand pe
noi in$ine nu ne abatem dela aceasta - flindca suntem
eu mult mai aproape de noi in$ine, decat aproapcle
nostru. Cand pe noi In$ine nu ne putem convinge de
adevar, apoi cum vom putet'l. eonvinge pe altii Daca
cineva nu este bun stapan al proprioi sale ease, cum
va putea fi bun $i sa se ingdjeasca de biserica Cum
va putea sa indrepte pe allii cel ce nu '$i poate indrepta.
nici propriul sau sufiet? Sa nu 'mi spui, ca eu nu ma
inchin idolilor de aur, ci arata-mi aeeia, ca nu faci
fapte de aeelea pe care aurul poronce$te a Ie face.
Fiindca multe 9i variate sunt felurile de idololatrie; de
ex., unul crede de stapan pe mamona, altul erede pan-
tecele de Dumnezeu, $i altul e stapanit de vre-o alta
pofta uricioasa. Dara nu jertfe$ti acestora boi, ca Elinii ?
1nsa faci cu mult mai grozav decat aeeia, caci iti jert-
fe$ti sufietul tau. Poate ca nu pleci genunchile $i nu te
jnchini lor Dara cu mai multa supunere faci tot ceiace
'ti poronce$te $i pantecele, $i aurul, pofta cea tira-
nica. Fiindca $i Elinii de aeeia sunt spurcati, caci au
indumnezeit patimile noastre omene$ti, pofta a perso-
OMILTA VIII
------
nificat-o in Afrodita, mania in Marte, betia in Dionisie
(Bachus). Dara daca poate nu idoli in peatra
ca aceia, tu cu rnai rnulta buna vointa te pleci la
patimile lor, caci mernbrele lui Christos Ie faci mernbrc
ale curviei, te in alte nelegiuiri.
De aceia va rog, ea intelegand marirea nebuniei,
sa fugim de asemenea idololatrie, caci a9a nurnc9te
Pavel lacomia . Sa fugirn ded nu numai de lacornia de
bani, ci de pofta cea rea, fie ea in haine, fie in mese,
fie in ori ce pacate de feliul acestora, fiindca noi
mai ales, cari n'am ascultat de legile lui Durnnezeu,
vorn Iua 0 pedeapsa cu mult rnai grozava decat Elinii,
dupa cum ii'i zice: "lara sluga ceiace a voea
Domnului sau, n'a facut dupre voea lui, se
va bate mult" (Luca 12, 47). Deci, pentru ca sa fugim
de acea osanda, 9i sa ne facern buni 9i folositori noua
9i aitora, sa scoatem din sufletul nostru toata rautatea,
sa ne indeletnicim cu faple bune, caci numai ne'
yom invrednici de bunatatile cele viitoarc. Carom fie'
a ne invrednici prin charul 9i filantropia Domnului
nostru Iisus Christos, caruia imprcuna ClI Tatal :;:i eu
sfintul Duch, se cade slava in veeii votilor. Amin.
OMILIA VIII
"ee dara? intrecem? Nici de cum. Pentru
ca mai 'nainte am invinuit pe Iudei pe Elini,
ca toti sunt sub pacat, precum este scris: cft
nu este drept nici unul, nu este cel ce
nu este cel ce cauta pre Dumnezeu, toti s'au
abatut, impreuna netrebnici s'au facut, nu este
cel ce face bunatate, nu este pana la unul.
Groapa deschisa gatlejul lor, cu limbile lor vi-
clenia, venin de aspida sub buzele lor. A ca-
rora gura de blestem de amaraciune este
plina, grabnice sunt picioarele lor a varsa sange,
sfaramare si nevoie intru caile lor si calea
, ,
;
I
I
I
!'
!:
VIII 89
pacii n'au cunoscut, nu este frica lui Dumnezeu
inaintea ochilor lor It (Cap. 3, ' 9-18).
Dupa ce a acuzat pc Elini pe Iudei, era natural
ea la urma sa spuna de indreptatirea prin cl'edinttl.
Fiindca daca nici legea naturo,la nu a tolosit, f?i nici
legea scrisa n'a facut cova mai mult, ci amandoua au
impovorat numai pc cei ce Ie-all intrebuintat nu precum
trebuia, i-a aratat vrednici de osanda, la urma crit
necesara mantuirea prin char.
Deci, spune-ne de acest char, fericite Pavele, i7i
dovedQ9te-nc ! Dal'a cl nll are curaj inca, uitandu-sc cu
oarecare banlliala la nerll$inarca Iudeilor, ci din nou
indr-eapta cuvantul iara$i la fnvinovatirca Jor. $i mai
intaiu introduce de acuzatoriu pc Dayid, care spune pn
larg cciace Isaia a spus mai in scurt, strangandu-Ji
bine fraul in guru, ca sa nu poata apuca peste campi,
9i nici din cuvintelecc Ie intrebuintaza asupra credintci
sa faca pe vrc-unul din. auditori de a saW1 in sus, fiind
deja prins Indeajuns cu acuzatjunile Prorocilor. In adevar
ca Profetul pune in sarcina lor trei exageratiuni de
odam: 9i ca toti Ja un loc faceau cele rele, ea cele
bune nu se intovara::;;iau cu cei rai, ei eedau numai raului,
!7i ca raul progrcsa pe toata linia In cel mai lnalt grad.
f;)i ea &1, nu zie<1 ii: dar,), ce? !7i daea acestea sunt
spuse catra altii ?, iata ca a adaos imediat:
ca zice legea, celor ce sunt in lege zice'.'
(Vers. 19). De aeeia pe langa Isaia, care este de toti
marturisit cil s'a adresat lor, a introdus ::;;i pe David"
ea sa arate (A-l, toate acestea sunt rezulta tul
consecinti. eo nevoie era, zice, ca Profetul care era
trimis pentru indreptarea voastra, &1, acuze pe altii '?
OJci nici lcgea n'a fost dau), altom, ci VOUa. Dara de
cc oare n'a zis: ({ii'i ca cate zice Proietul .. . ci,
"cate legea zice?" Pentru ca Pavel obif?nuief?te a
1) NoW. In editia avuta in vedere de Sf. Chisostom, aceasta
pericopa se In cepe "Det:i, cu ce ii intrec.em noi mai mull?"
H.iispunsul "nit:i ilp. rum" pe cat'e il a vern in editia noastra (Textus
I'cceptus) I1U cxista in editia de pc atul1ci. De altreliu chiar tra-
ducerea din euitia llOash'a de Buzau este neexacta, caci in loc sa
se zica: "Ce dm'a? I"li} illtream?" se ,.Ce dar intrecem?'"
-ceiace IlU al'e hici un sens, nici in sine inse:;;i, :;;i nici in I'aport
ell raspunsul: "nici cum" ce Ul'meazii imedi at. (Trad.).
no OMIUA Vlll
l1uml veehiul Testament in general lege. Do altfeliu
aiurea ziee: "Nu auziti ce spune legea, ca Abraam
a avut doi fii?" (Gal. 4, 21). De aceia $i aici el nu-
me$te Vechiul Testament lege, zicand: ca
cute zice legea, celor ce suntin lege zice".
Apoi araUi ea aeestoa nu sunt spuse numai co. 0 sim-
pia acuzat.ie,ci ea sa'i pregateasca mai dinainte in pri-
mirea credintei. Intre Veehiul :;;i Noul Testament oste
atMa afinitate, ineat ea toate $i mustrarile de
aceia se face::w, ca mai stralucit sa se deschida audito-'
riului u:;;a credintei.
Fiindca pe iudei i-a pierdut mai cu sama credinta
ceo. mare ce 0 aveau dcspre dan:;,ji, pentru care :;;i zice
mai jos: "ea dreptatea lui Dumnezeu?
cautand pue dreptatea lor, drepUitel
lui Dunmezeu nu s'au supus" (Rom; 10, 3), de aceia
:o;;i legea :;;i .1! n?ai ?i-
nainte cugetarIle lor cele de$arte,:;;l 11 mfrana mandrIa,
ea astfeliu venind la cuno:;;tinta' propriilor lor pacate, $i
departfmd dela toata prostia, sa alerge cu too.ta
bunavointa la eel ce acorda iertarea pacatelor, celor
ee se vad ajun:;;i in cea mai mare primejdie, r;;i sa pri-
miasca charul prin credinta. La aceasta facand aluziune
Pavel aici, Ii zicea: ,,$i ca cute zice legea,
celor ce sunt in lege zice, ca toata gura sa se
astupe, sa se supuie (vinovata sa fie) toata
lumea lui Dummezeu". Aci Ii arata pe dan:;;ii ea
fUnd cu totul pustii de fapte, pe cand in vorbe crau
mandri r;;i neru:;;inati, pentru care :;;i intrebuintaza cu-
vinte importante, zicand: "toata gura sa
prin aceasta fala lor cea nerw;mata :;;1 no-
marginita, :;;i limba lor ca r;;i gura no astupate, de
oarece se purtau ca :;;i un puhoiu neoprit, - pentru
care Profetul Ie-a astupat. Cand Pavel zice: "toata
gura sa se astupe" nu spune ca de aceia sa Ii so
astupe fiindca. au pacatuit, ci, ca sunt certati pentruca
pacatuind nu intelegeau aceasta.
,,$i sa se supuie (vinovata sa fie) toata
lumea lui Dumnezeu". N'a zis ca'Iudeul sa se su-
puna, ci toata natura. Cand ziee ca: "toata gura sa
I
I
\
j
OMILIA VlII 91 '
se astupe", la dan$ii face aluziune, de$l nu toemai pe
co. nucumva euvantul sit devina prca aspru, iara
cilnd zice: "sa se supuie toata lumea lui Dum-
nezeu", vorbe$te de Iudei Elini 10. un Nu put.in
eontribuie aceasta la a Ii fnfnlriit prostia lor, cad :;;i
aid ii nu au nimic mai mult. ca Elinii, ci deopotriva
sunt. predispu9i 10. cuvantul rnfmtuirei. Vinovat, princi-
pat mente so acela, care nu poate, sau mai
bine zis nu este in stare de a se ap:1ra singur pe sine,
ci are nevoie de ajutoriul aItuia, precum de pilda sunt
toate ale noastre, dupa ee am pierdut totul care con-
tribuie spre mantuire.
"Pentruca din faptele legei nu se va in-
drepta tot trupul inaintea lui, caprin lege este
pacatului" (Vel's. ?O). s'a de
leae, lnsa eu oarecare crutare, $1 ac.uzatla de aICI nu
(;sto adusii contra logci, ci 'contra lenovirei Iudeilor; cu
toate aeestea fiindca urma a introduce vorba de cre-
dinta s'a ineereat aici de a arata leaea ca foarte slaba
i;'i nel)utincioas:1. Daca te fale9ti cu zice, apoi
mai mult te ea mal mult Itt la Iveala
pacatele)); Dara n'a zis c.hiar a:;;a de aspru, Cl cu oare-
Cc'tre sfiala. "Ca prin lege este paca-
tului", zice. dara :;;;i osanda va. fi mai mare .(>entr.u
ludeu. E fntocmai ca si cum ar fi ZIS: Legea a lzbutlt
a-ti da pe fata pacatui, instt datoria ta.oste de-a
de el' nefuaind deci 'ti-ai atras 0 mal mare osanda,
c:\ a 'devCI;it' pentru tine un magazin de niai
mari pedepse.
Dupa ce, deci, a sporit frica in auditoriu, 10. urma
vine la cele ale charului, cu multa
darul iertarei pacatelor, zice: "lara aCUl11 fara
de lege dreptatea lui Dumnezeu s'a aratat"
(Vers. 21). Mare lucru a vorbit el aici, a
nevoie de 0 multa biigare de .sa121[1., Pentru co. 9aca cel
ee vietuiesc in loge, nu numm ca n putut fugl .de pe-
deapsa, ci inca ca i-a :;;i lngreuiat mm. apm cum
e cu putinta ca afara de lege nu numm sa scape de
deapsa, ci inca sa se $i indreptatiasca Doua
taU a pus el aici, :;;i a S8 fndreptati, $1 a se bucura de
aceste bunuri chiar fara lege. De aceia nici n'a zis el
0111LIA VIII
sirriplu dreptate, oi lui Dumnez.eu",
tand mai mare darul dm valoarea persoanCl ce-l da,
ar[ltt'md totodata $i putinla fiigMuinlei, caci lui totul ii
oste cu putint;'L Si n'a zis s'a dat, ci "s'a aratat",
indepartand vinovatia co i s'ar fi putut arunca ca ino-
vatic din partea sa; -::- ciki ceiae,e s'a ceiace
scos la iveaUi, s'a aratat ca ceva vcehlu $1 ascuns pana
atunei. Si nu numai aceasta, dara $i aceiaco urmeaza,
doved8$io ca faptul nu ora ceva nOli, ceva deeurfmd
aparut, caci dupa ee ziee "s'a aratat", imediat:
fiind martuf'jsita de lege si de prorocl". Daca
dat acum, nu te tulbura, zice, $i nici sa te nelini::;; -
tC9ti ea $i eum te-ai afiA in fata unui lueTu nou
strain, cad inca dela inceput l'au prevestlt legea
Prorocii.
Ded, pe uncle Ie-a n:riitat intocl12il'C'
dc idei, pe altele-pcntru tImpurlle dm aratn,t
prin cuvintele lui A vacum care zice: "lara dreptul
din credlnta va fi viu", iara pentru timpurile vii-
toare Ii pune inainte pe Abraam pe David vorbind
de aceasta fiindca printre dan9ii aceste persoane so
hucurau 0 mare einstc. Cel dintii fusese Patriarch
si Profet, iara cel de al doilca Rege 9i Profet, $i fagu-
duintele Ia amandoi ace.';itia fusese date de
De aceia si Matheiu chiar dela inceputul evanghelIcl
sale amint'c$te c10i rna!
mare pune la mlJloc $1 pe .de .dan$l::
ciid zicand: Cartea neamulUl IUl IISUS ChrIStos
nu a a$teptat"ca dupa Abraam sa .puna pc. Isaac pc
lacov, ci odam eu Abraam pune 91 pe la mlJloe.
Ba inca ceiaee estc minunat, ea pe DaVId I-a trecut
ehiar inaintea lui Abraam, caci zicc: "Fiul lui David,
fiul lui Abraam" nurr ai dupa aceasta a inceput
a-i in$ira pe ceilalti; Dc aceia apostolul
so invarte$te eu cuv,mtul impreJurul lor, caCI ZICC :
"Dreptatea lui Dumnezeu marturisita de lege
side Proroci". Apoi, ca Sit nu zica dncva: cum
l1e mantuim daca nu contribuim eu - iata ca
el arata, ca nu putin contribuim $i noi l?t aceasta prin
eredinta cad zieand: "lara dreptat&a lUl Dumnezeu"
a mai departe: "prin eredinta lui ljsus Chri-
J
I
i
+
i

mllLlA VIIl 93
stos, la toti preste toti c:ei ee ered" (Ye:s. 22):
Aici iara$i se tulbura ludeul, fimdca nu are mmlC mal
mult ca ceilalt-i, $i este pus la un loc cu intreaga lume.
Deci, ea nu cumva sa se alarmeze, iara,$i ii margine$te
eu frica, adaogand $i zicand: "Ca nu este osebire,
pentru ea toti au gresit" (Vcrs. 23), adeca i:Oa nu-mi
spui unul cste Scit, cel!ilalt
ell tofu sunt sub acelQa$1 pacate. Daca tu al prm11t
legen,; un ai aft at lege : a l?a:
catul, nu insa a $1 fUgl de el. Apm ca nu cumva sa
ii: dacc\' am $i gr8$it, totu$i nu a$it de mult ca acem,
iata ca apostolul adaoge: se lipsese de slava
lui Dumnezeu", incat de$i nu ai padituit la feliu eu
dan$ii, totu$i de slava vei fi lipsit deopotriva cad
si tu esti din acei ce I-au disprctuit, iara eel ce dlspre-
tuie$te 'nu face parte intre eei slaviti. d intre cei rU$i-
nati. lnsa nu te tulbura, cad eu n'arn spus acestea
sa te aduc in elesnadajduire, ci ca s,t-ti arr.t filantropla
stapanului. Dc aceia a $i adaos: .
Cari se indrepteaza in dar prin charullUl,
prin" cea intru Iisu.s,
pre care I-a randUIt Dumnezeu cuI'atJre prm
credinta intru sangele lui, spre aratarea drep-
tl'ltei lui" (Vers. 24. 25). Prive$te prin cate idei com.-
plccteau1, ceiace a spus: inUdu elela valoarea persoaner,
c.ad cel ce lucreaza toate acestea nu este un om care
sa nu Ie poam face, d care toate .le
cad a lui este dreptatea; al dOIlea deia lege $1 proroCl.
Daca ai auzit ca "afara de lege", sa nu te tuiburi,
zice, caci aceasta e $i parerea legei. Al treilea. deia
jertfele din lege,a veche, cad de aceia a zis: "m tru
sangele lui", amintindu:li de oile $i de cari
ii Ii jertfiau, caci daca
ziee, dezlegau pacatele, apm cu amt r:na1 mult. sangeJe
lui Christos. $i n'a zis sirnplu prm dm
robie vremelnica = I-il'tPW(lts, ci "prm rescumpararea
eea intru Christos Iisus" intrebuintand expresiunea
cmOAotpwm.;, ca ceiace arata, ca nici de cum nu se v?r
mai reintoarce in sclavie. Chiar $i expresiunea "cura-
tire" este zisa tot in acest sens, aratand ca daca tipul
Olvll LI A V III
sau Inehipuirea avea atata putere, apoi Gll atat mai
mult adevarul va arata aeeasta. Si aratanel e.:'i aceasta
nu este Geva DOU, intrebuinte.azLL "l'a ran-
duit". Apoi exprcsiunea "l'a randuit Dumnezeu"
arata ca faptul este al Tatalui, 9i al Fiului, Tatal I-a
randuit, insa 9i Christos a facut totul prin sangele lui.
"Spre dreptatei lui". Dara GC in-
seamna spre aratarea drcptatei lui Dupre GUm arii-
tarea bogiit.iei nu este numai de a fi cine va bogat, ci
de a face pe altii bogat,i, aratarea vie!ei de a inviit
9i pe cei mort-i, aratarea puter-einu numai de .a Ii
eineva puternic, cj :;;i de a imputernid pre cei slabi,
tot a9<'t 9i arata,rea dl'eptii!ei nu va sa zicii de a fi
eineva singur. drept, ci 9i pe alti ineiircati cu piica1e,
a-i face fara de veste drepti. Aceasta explicand-o insw;;i
a adaos mai departe ce inseamna ariitare : "Ca sa fie
el drept, indreptand pre cel ce este din cre-
dinta lui Iisus" (Vcrs. 2G). (Nu te ind01, zice, ca nu
din fapte, ci din credin!a, 9i nici 5<: 1 fugi de dreptatca
lui Dumnezeu, fiindcii binele izvorit do aici osto indoit,
ca esteu90r :;;i la indiimana tuturor; nid nu te rU9init,
caci dac,a el so aratii aceasta, :;;i cum s'ar zice,
se mandro:;;te chiar, apoi cum esto cu putinta ca tu s':i
te dosQ9ti :;;i sa to ascunzi de ceiace stapanul se sli:ive9te
Inaltand, deci, pe auditoriu prin ceiace a zis, ca cele
petrecute sunt aratarea dreptatei lui Dumnezeu, iara::;;i
mi:;;ca cu frica pe cel lene:;; :;;i sfios de a se apropiea,
zicand ceiace urmeav:1.: "pentru slabanogirea pa-
catelor celor mai 'nainte facute". Ai vazut cum
el incontinuu amintQ9te de pacatele lor Caci spunand
mai sus: "Ca prin lege este pacatului",
iara dupa aceasta adiiogand ca toti au pacatuit, iata ca
aici arata faptul mai grozav, ec'ici n'a zis pentru pii-
eate, ci "pentru slabanogire", adeca paralizare
complecta, sau mai bine zis amortire totala. Nu era
nid 0 speran!a de vindecare, 9i precum trupul para-
lizat are nevoie de ajutoriul manei de sus, tot a9ft este
.;;i cu sufletul paralizat. ceiace este mai grozav, cii
ceiace pune ca cauza, 0 arata ca 0 mai mare acuzatie.
care este aceasta Ca slabanogirea a devenit "din
multa rabdare a lui Dumnezeu" evers. 26), ca
OMILlA Vlll 95
ar fi N u avet.i ce riispunde ea adem nu v'at i
bucurat de multa dibdare 9i bunatate din parte-i>;.
Expresiunea "in vremea de a cum " arata puterea
l':li ceil: filantroQill;.' capd ne-am desnactajduit,
91 de hotar1re,. s'au inmultit relele
91 au pr1sos1t pacatele, atunCl91 el a aratat puterea sa
ea sa afli cat este de mare vistieria dreptatei lui.
inceput nid nu s'ar fi parut raptul atat de minunat ca
aeum, cand fiecare mod de vindecare a fost cenzu'rat
Cll bagare de sama)'
"Deci unde este laucIa; S'a incuiat 1). Prin
care lege? Prin acea a faptelor? Nu, ci prin
legea credintei" (Vers. 27). Mare este lupta lui Pavel
spre a arata, ca atat de mult a putut face eredinta, in
aU legea niciodata nu 9i-ar . fi putut-o inchipui. Fiindcii
a spus ca Dumnezeu indreptale:;;te pe om prin credinta,
de aceia sc agala iara9i de legea mozaiea.
dt el nu splIne : unde sunt suceesele Iudeilor Unde
.este lucrarea dreptatei?, ci "Unde este lauda" arii-
tandu-i :;;i aici ca famfaroni :;;i ca cei ce se. credeau mai
mult decat altii, dara in realitate nimie. zicand: " U nde
este laud a" , nu raspunde ca a pierit sau s'a perdut
ci "s'a incuiat" adeca a fost scoasa afara ca ceva
netrebnie, ea ceva ca,re nu era la timpul cuvenit, flindca
in adevar, nu mai era la timp. Dupre cum atunci cand
sta de fata judecata, nu mai estc timp pentru cei ce vor
a se pocai, tot a9<'t :;;i atunci, cand esto data hotarirea,
9i urmeaza a fi totj pierduti, :;;i cand sta de fata charul
care dezleaga toate aceste rele, tot zic,:;;i atunei nu
mai este timp de a pune inainte indreptarea prin lege.
Darn ii yoiau sa staruiasdi. cu incapatinare in pare rea
lor, apOl ar fi trebuit sa 0 faca mai 'nainte de venirea
charului; dara dupa ce a venit eel ce mantuie:;;te prin
-credin!a, s'a ridicat timpul luptelor zadarnice, :;;i charul
mantuiQ9te fara de ele, dupa ce s'au dovedit prisoselniee.
De aceia a venit aCllm, ea sa nu zica ii ca daca ar fi
venit mai 'nainte, apoi era eu putinta de a fi mantuiti
') Nota. Trad.ucc!,ea este gre!?itii !Ii fara
Ar fi sa "a fost scoasa afard", pentru cil. "s'a
mcuwt J cum se gascl;lte In edltla de Buzeu, nu da senzul adevil.rat
in legatura cu cele dinaintc: (Trad.). . ..
OMILIA VIII
prin lege in urma ostenelelor .;;i a faptelor lor. Dcci,
apostolul astupandu-li gura lor cea Ii pre-
lntimpina zicand, ca a a.;;teptat mai'ntaiu un timp in-
delungat, ca dupa ce se va dovecU prin toate, ca nusunt
in stare de a se mant uI, atunci .;;i el (Christos) sa..:i man":
tuic prin charul sau. De aceia, dupa ce a zis mai sus:
"spre aratarea drepta\ei" a adaogat imediat : "in
vremea de aCUln". Dara daca unia al' contraria acest
[apt, apoi ar tace acela;;;i lucru, ca ;;;i acel ce dupa ce a
faeut crime mari, n'a putut sa sc dezvinova1.iasca ina-
intea tribunalului, pcntru care a .;;i fost condamnat,
mai pe urma fUnd eliberat din temnita prin indul-
genta imparateasca, s'ar obraznici dupa eliberare .;;i
ar spune ca el eu nimie n'a gre;;;it 1 Mai inainte de a
veni indulgenta fmparateasca trebuia ea sa dovediasca
nevinovatia sa, dara dupa ee a venit, apoi nu mai este
timp de lauda, toemai acest fapt s'a petreeut eu ludeii.
Fiindca ii nu erau in stare de a face ceva dela sine, de
aeeia a venit Christos atunci, resturnand lauda lor chiar
prin faptul venirei , eaei acel ce se zice a fi oascal al
pruncilor, cel ce se fnJe.;;te eu legea ;;;i se intituleaza pe
sine indreptatoriu al celor far a de minte, in timp ee el
sinO'ur are nevoie de dascal .;;i mantuitoriu ca .;;i aceia,
aeela, zie, nu poate avea nici un motiv de fala. Dadi ne":
taierea imprejur devenise taiere imprejur chiar .;;i mai
'nainte de venirea lui, apoi eu atat mai mult aeum; a.;;a
ca ea (taierea imprejur) este lepadata din amandoua
timpurile.
Spunand ca lauda lor a fost scoasa afara, a aratat
la urma .;;i cum a fost scoasa. Deci, cum a fost seoasa ?
zice: "Prin care lege? Prin cea a faptelor? Nu,
ci prin legea credintei". lata ca .;;i eredinta el a
numit-o lege, insistand eu multamire in asemenea de-
numiri, ea astfeliu s<:"i se mang:Ue oarecum .;;i sa se in..,
curajeze de paruta inova1-ie ee ar fi zis ca a introdus.
Dara care esto legea eredintei? Aeeia ea se mantuie
omul prin char. Aici arata putinta lui Dumnezeu, c..1, nu
numai ea a mantuit pe om, ci inca I-a .;;i justifieat .;;i
I-a adus in adevarata laucl a, neavand nevoie de fapte, ci
eerand numai eredinta. Aeestea zicandu-le, modereaza
.;;i pe ludeul ee a erezut, iara pe eel ce n'a erezut n 1n-
franeaza, ca astfeliu sa-l atraga la credinta. Cel ce s'a
mantuit, daca cugeta lucruri mari d:"llld atent.iune legei,
r
I

OMILIA VIll 07
va auzi ca chiar legea i-a astupat gura; ca inse$i ea 1-a
invinovatit, qi chiar ea i-a impedecat mantuirea .;;i i-a
scos afara lauda, -- iara eel ce n'a crezut, fiind umilit
prin acelea.;;i rat.ionamente, va putea de sigur ea sa se
apropie de credinta. Ai vazut cat de mal'e e vistieria
credintei 9i cum a indepartat pe cineva dela cele
inte, nelasandu-l . nici . macar a se lauda cu ele .
"Socotim dara ea cu credinta se va 1n-
drepta omul, fara faptele legei" (Vel's. 28).
ce i-a aratatrnai superiori ludeilor priri credinta, Ia
urma vorbe.;;te $i de ea, .;;i iara.;;i indrepteaza tot ceiace
se pt'trea a-i tulbura. in adevar doua lucruri tul-:
burau pe ludei: intaiu:ca cei nemantuiti cu faptele legei
era cu putinta a se mantul .;;i fara, fapte,$i al doilea Gii
$i cei netaiati imprejur aveau drept a se bucura de ace"':
lea$i bunuri ca .;;i cei traiti in lege atata timp, ceiacc Ii
tulbura mai mult inca decat faptul dintai. De aceia $i
apostolul ffiai intai a pregatit pe auditoriu eu ideia dintai,
$i numai dupa aceasta a venit la cea de a doua, care
ak'\t de mult tulburape ludell, inc..'\t chiar .;;i Petrlla
fost acuzat din aceasta cauza '). Deci ee zice apostollli
"Socotim, dara, ca cu credinta se va indrept<\,
omul". El n'a zis ludeul, sau cel ce se gase$te sub lege})
ci intinzand yorba pe un teren mai larg, $i deschizand
lllmei intregi u$ile mantuirei, zice "omul", adeca pune
numele eel comun in natura.
Deci avand ocazie de aici, antitheza pus;'i.
Fiindca era natural ca ludeii auzind ec1. credinta indrep-
tate$te pe tot omul, se VOl' nemultaml $i scandaliza, de
aceia a adaos: "Au doara Dumnezeu este al Iu-
deHor numai"? (Vers. 29), 'ca $i cum ar fi zis: .;;i de
ce ti se pare absurd, ca tot omul se Nu cumva
Dumnezeu este al unei parti din Iume numai a-
ceasta el arata, ca ludeii voind a injosl neamurile, ne-
cinstesc mai mult slava lui Dumnezeu, de vreme ce nu-i
dau voie de a fi Dumnezeul tuturor. Dara daca este al
tuturor, apoi se.;;i ingrija.;;te de toti, .;;i daca se ingrija.;;te
de toti, apoi pe toti li mantuie deopotriva prin credinta.
De aceia zice : "Au doara Dumnezeu este al
') Nola. A se yedea istoria lui CorneIie din Fapt.
ApostoIiIor, Cap. 10 11. (Trad.).
98
01vIlLlA YIll
IudeHor numal, nu al neamurilor? Adevarat,
si al neamurilor". El nu osto particular, sau al unoi
parti din lumo, ca zeii cei fabulo$i ai Elinilor, ci
al tuturor, $i unlll singur, pentru care $i adaoge: "Cael
unuleste Dumnezeu" (Vers.30),adeea accla$i asta
stapanul $i al acelora. Daea poate 'mi spui de cele
demult, ei bine, $i atunei crau eomune cele ale promCl
dumnezee$ti, dQ$l in difarite ehipuri. Tie s'a dat de pilda
leO'ea scrisa, iara aeclora legea naturalEt, $i nimic n'a-
v<fau mai" put,in, ci puteau sa $i biruiasca, daea VOial].
De aeeia a $i adaos imediat, lasand a se intelegc
tocmai aceasta: "care va indrepta taierea imprejur
din credinta, si netaierea imprejur prin credinta",
amintindu-li cde spuso mai 'nainte despro netaierea $i
taierea irnp1'ejur, p1'in care Ii-a doveditca nu este nid-a
doosebi1'e. Si daca atunci era a$a, apoi cu atat mai mult
acuril' coiace a $i aratat mai lamurit in pasajul urma-
toriu,' din care se dovode$tc ca $i ludeul ea $i Elinul au
deopotriva nevoie de credinta: "Deci, stricam
fiintam) noi legea prin credinta? sa nu fie! Cl
intarim legea" (Vcrs. 31). Ai vazut intelepciune ne-
graita $i iscusita Cae,i
aram ca legea nu mal era 1I1mrlta, el slablta $1 desfiJl1-
tata. $i prive$te maret-ia. p'-!-teroi de
cu cata imbcl$ugare de IdCl VOle$te
arata caci prin acoasta expreslllnc nu numal ea nu. arata
ca estc stricatoare legei, ci inca' ca oste ajuta-
toare ei dupre cum $i legoa este premergatoare cre-
dinlei- Dupre cum el mai sus preintimpinand zicea en
credinta este marturisita de lege $i do Proroci: "Mar-
turisitafiind, ziee, de ' lege si de Proroci" (Vers,
21), tot a$a $i aiGi arata ca aceasta credint<'l: a faeut
legea $i cum. a .
Asculta: care era rostul legeI, $1 dm ce cauza ea
totul De siO'ur ca pentru a face po om drept; insa tocmai
la aceasta legea n'a avut niei-o putere "caci tot
i
au
pacatuit" zice. Ded, credinta venind a facut acest lucru,
adeca omul deodata ce a crezut s'a indreptatit. A$tl
dara a puterea legei, $i ceiace legea se silia
ca sa indeplineasca fa-cea totul fara sue-ces, aceia cre-
dinta a indeplinit-o a adus-o In. un bun sfar9it. A9<1
-------____
OMILIA' VIIl 99
dara eredint.a n'a dcsfiintat legea, ci a intarit-:o. Trei
lueruri aram apostolul aiei: 1) Clot $i fara leO'c este cu
putinta a se indrepta cineva, 2) ca lea-ea putut 111.-
,drepta po om, $i 3) ca credinta nu se rezboie:;;te eu le,O'ea.
adeea llU cstecontra legei. Fiindca tocmai . aceasta erii
care alarma mai rnult pc ludeu, adeca a se crede de
-einev[l ca, eredinta este protivniea lea-ei, de aceiaapo-
.stolul arata mai mult inca decat ludeul, adeca
ca eredinta nu numai ca nu este protivnica ,legei, ci chiar
-este aliata a . ei conlucratoare,ceiace rnai cu saml"
-cjoria sa auda ludeu!. .
I) Dara fiindca odata eu darlll acesta, prin carenai
ne-am indreptatit, este nevoie $i de viata noprihanita,
,de sa aratam 0 ravniivrednidi de .asemenea dar.,
- vom arata cu adevarat, daca yom pastra ell multii
ravna pe muma tuturor bunurilor, adecadragostea. Dra..,.
goste, imxt, vr, sa zicii nu numai cuvinte niCi nu ..
rnai saluQtrisimple, ' ci sprijin vazut ,dovada inJapte.
Do pilda: a dezloga foamea saracului, a venlin ajutoriul
color .bolnavi, a scapape cinevh din primejdii, aplange
ell COl ce plang, a se vesell cu cei ce sunt vescli, c.aci
:;;i aceusta este din dragoste, de:;;l s'ar parea caa se
vesell cuceice sunt veseli 0StO unfapt . mic.ClI toatp
aeestea faptul acesta este foarte mare in sine fnsu:;;i,
-este rezultatul unei minti de filosof, cad pe multi am
puteu gasl c<'l,-l sa var;;;ese cu amaraciune, iar{t aJt.ii far{t
niei-o vlaga, ei numai de ochii lumei. Multi planO'cu cei
-ce pJa,ng, ins.t nid de Cllm nu se bucura' cu cef ce sunt
ve.:;eli, ei sc intristeaza. $i plang in timpce aceia 8unt.
vescli, r ezultrt din zavistie $i pizma, Nt! este un
fapt mlC de a fi vesel canel fratcle tuu este vesel, ei
-chiar mare de tot, :;;ipoate mai mare nu numaidecat
aecla de a plange cu cei ce plang, ei . $i deeat faptu) de
a yeni in ajutoriuleelor ce se primejduiesc. Multi S8
prlmejduiesc cu cei ce svnt in primejdii, insa se 111ah-
ne.:;c eand altii progresazii, caei aU:lt de mare e tirilnia
pizmei $i a z<1vistiei, De$i a se primejdul eineva pentru
.altii este fapt grell, caci e insot-it deostcnelo sudori
multe, po cand a se bueura eu eci ce S8 bucLlra izvo-
r'a'7te nLlmai dintr'o buna intentiune, eu toate acestea cei
') Partea mornl,l. [)espre tiragoste, cii l1U trobuie a zavi-
cSt'll sau a !nvidia po fl'atole co pngre"aza, - dospre eloimosinii.
,(Veron.).
100 OMILIA .VIII
mai multi nu se grabesc a face ceiace e mai u$or, ci
e
v
mai greu!v caci se tQpesc de
cmda, C8:nd pe altn ca progresaza; cand vMca 1n-
treaga bisenca fie cu cuv::mtu] fie in alt mod r
$i ce ar putea fi mai
se,lupta numai contra fratelui sau, ci chiar contra.
VOll1teJ 1m Dllmnezeu. Intele()'and deci aceasta conte-
eu asemenea boala uI'icloasi, $i poate' nu \'0-
w;;tl pc fratel e tau, cel putin scapa-te pe sine-ti de miile
de rele. De ce introduei tll r ezboiu . in cuO'etul tau! De
ce umpli sufletul tau de De ce iti faci sinO'ur
!,J.u f Dece rastorni totul pe dos cum vei putea
tal"e; . daca te gase;;ti. feliu Daca.
nu mrtil celor ce nu Ie iarta pe ale al-
va IeI' tare eelo!, nedreptatesc pe allii,
can cu .. mmiG nu I-au nedreptatlH Faptul acesta este
doyada m,ai Unia ca aee$tia rez..,
I->gICSC Impre,una vCu dIa:volul, poate chiar mai
rau -de?l:t de este cu putinta de
a IXlZl pe cand ace$tIa sub masca prieteniei
aprl!1d ,pe,. focul, in singuriii mai 'ntai S0
patul1esc de 0 boala ce nil numai ca nu merita
mila $i compatimirea ,altom, ci are in sine chiar mult
ridieul, .. " . . . "
... : IDc'ce spune-mi; de ce tremuri de
$i cuprins de friea Ce .rau ti s'a intiirnplaH
Ca fra tele . tau este stralucit, renumit $i bine Dara
pentru aceasta tu tocmai trebuie a te fncununa a te
bucura $i a slav! pc Dumnezeu, fiindea meil1brul 'tau a
devenit strahlcit $i r enumit. Ded, te scarbe$ti ca Dum-
nezeu se sla ve$te -q Acum ai "azut tu in ce parte tinde
rezboiul tau Dara,zi.ci tu, eu nu mascarbescca Dum-
nezeu S8 slave$te, ci ..:fiindca fratele meu este slavit)),
Insarrinvelse ridicaslav,a la Dumnezeu, $1 tot acolo $i
rezbolUI tau pe care-I dUCI asupra lui. Dara nn aceasta
zici tu, ci faptul ca prin mine a$i VOl
sa se $lavlasca Dumnezeu)), Tocmai de aceia bUCll ra-te
ea fratele tau progreseaza, $i Dumnezeu atunci se sUi-
ve$te prin tine, E;'i tot.i VOl" zice : binecuvantat este
Dumnezeu care are astfeliu de servi scutit.i de orice in-
vidie, $i care se bucura de faptele cele bune ce se sa-
Var$eSC printre dan$ii, ce zie eu de Chiar de
a r fi rezboinic al tau, Hisa Dumnezeu
prin el se slave;;te, apoi trebuie pentru aeeasta a-I face
OMiLIA 'VllI 101
pe cand tuvpe il pentru
ca slaveste prm progresele lui. ' Daca ci-
neva ar vmdeca trupul tau eel bOlnav chiar ' deti-ar
fi clu$man; totu$i dupa aceasta' ilvei de' cel
intc\.i ?int,re pe ,eel ce impodobe$te
trll pu1 adeea $lCare 'ti este prieten,
tu <?Oflsiderl ca cum ai put.ea sa dove-
,([e:;;tl 111 alt mod rezbo1l11 ee-l duci contra lui Christos 1
De aceia, chiar de ar face cineva minuni' chiar de aT'
tra! in feciorie, chiar de ar posti, chiar 'de s'ar culcD.
j?S la virtute ar ajllnge la inal-
tunea mgerllor, tOtU$I prm asemenea fapta va fimai
parwar:it curvarii $i preacurvarii, $i mai nelegiuit
decat morminte, Dara pentrll
cn. nu cumva sa la cmeva euvmtele mele ca exaO'erate
ell v'a$i intreba cu sa'mi dad.
-cineva ar IuD. in maniun tarnacop aprins 1a' capatul
?e sus ,$i ar da focacestei case, $i prin aeeasta ar surpa
Jertfelmcul, oare nu fiecare din cei de fata ar zvarli Cll
pietre asupra lui, 'ca pangarit neleO'iuit Dara ce?
Daca in locul acelui foe ar purta cu 81 0 fiacaramai
arzatoare chiar decat focul, voiu sa zic zavistia care
n,u da!,ima pietrele cladirei" nu ' surpa jertfelnic 'aurit,
{;I acelace este eu mult mal de pret decat paretii cla-
direi $i decat jertfelnicul, adeca rastoarna cladirea das-
calilor $i 0 prabu$e$te, - apoi unul ca acesta de ce ier':'
tare ar putea fi vrednic :;'i sa nu'mi spuna cineva ea
-de::;;! s'au ,incercat unia de multe ori sa faca a:$iL, totl1f;i
n'an reU$It, totu$i n'au putut face nimie, fiindca faptele
totdeauna se judeca dela intentiunea celui ce Ie savar-
$i Saul a ueis pe David, n'a reu$it.
Nu pricepi tu, spuoe-mi, ca dad zavistuie$ti oile lui
Christos r ezboie$ti pe pastoriu 1 oile aeelea,
care Christos $i-a varsat sangele, pentru care
de totul $i a patim! Nu:-ti
ca, stapanul tau a cautat slava ta, nu a sa;
lara tu cautl slava ta, $i nu a sa De$! daca ai cauta
a sa, atllnci ai giisit $i pe a ta, dara fiindca tu ai
calltat-o pe a ta inaintea celei cuvenite lui, apoi nicio-
data nu te vei bucura de ea,
. v Deci" care este acestui rau .cu toW sa ne
lUI Dumnezeu Il1 comun pentru dan$ii, $i un
smgur glas sa inaltam pentru ii, ca pentru ni$te indra-
citi, caci aC8$tia sunt mai de jalit decat cei indraciti,
102 OMlLIA VII!
fiinda't nebunia lor izvora$te din intentiunea lor. Dod,
aceasta' boaia are nevoie de rugaciuni $i cereri multe.
Daea cel ce nu iube$te pe fratele sau, chiar de de-
:;;arta punga saracilor,$i .chiar de aI' fi cat de strfilucit
in biserica, totu:;;i eu nirnic nu so folose$te mai mult.
clara inca cel ce rezboe$te pe fratele sau care nu I-a
nedreptaW, cu nimie, de eata 'pedeapsa oare. nu se face
vinovat Un asemenea om este cu mult mai rau deeat
paganii ehiar. Daca a iu])i pre cei ee ne iubcsc nu ne-
face d0 a avea nimic mai mult decat paganii, dara Inca
cel ce pre eei ce'l iubese unde va sm spu-
ne-mi, fiinddi a zavistui pe cineva este mai rau decat
a'i rezboLCel ce rezboie:;;te pe altul, de'ndata ce a
parut cauza rezboiului a aruncat dU$mania la 0 parte,-
pe cand zavistnicul niciodata nu devine prieten. Unul
eel putin da pc fata rezboiul, iara celalalt pc ascuns;
unul de multe ori cel put.in are 0 cauza binecuvantata
de a rezb01 pe altul, pc cand celalalt este impins numai
de 0 manie $i eugetare sataniceasca.
Cu ee ar putea cineva compara un astfeliu de su-
ftet Cu care vipera Cu care asp ida Cu care
Cu care vietate '? Nimic nu este mai spurcat, nimic mai
rau ca un astfeliu de suftet. Ace.asta a rasturnat bise-
ricile, ace.asta a Zc1,mislit eresurile, aceasta a inarmat
mana frat-easca $i a facut ca sa se manjeasdi dreapta
in sangele dreptl;'lui, ac.easta a le8i1e natu-
reI, ace.asta a desehis port-Ile mortu $1 a prefaeut bles-
temul acela in fapt vazut de tot.i, aceasta nu a lasat pe
acel ticalos (Cain) ea sa'$i amintiasca nici. de durerile
parintilor $i nici de altceva, ci atat de mult I-a infur-iat
$i I-a impins la 0 atitare a$a de mare, incat chiar Dum-
nezeu indemnandu-l $i zicandu-i: "La tine se va in-
toarce, tu'l vei stapani pre acela" (Facere 4.
7), totu$i nici nu s'a muiat. De $i Dumnezeu trecuse
cu vederea piicatul lui, ba indi i-a supus $i pre fratele
sau, cu toate acestea boala lui era fara le.ae, ca
chiar de s'ar fi intrebuint.at mii de doctorii, ea totu$i
$i-ar fi dat pe fata putrejunea $i puroiul dintransa. De
ce te scarbe$ti tu, o! nenorocitule $i mai ticalos decat
toti ticalo$ii? Pentru ca Dumnezeu a cinstit Dara
aceasta este eugetare sataniceasca. Pentru ca frat81e
tau a izbutit Dara $i tie iti era slobod de a izbutl. in
fapta buna, ba chiar $i intrece; a$a ca de Yoie$ti
OMILIA VII! 103
a-Ibirui, nu-l sfa$ia $i nici nu-l ucide, ci lasa-l sa 1'a-
mana in viata, pentru ca sa se pastreze pentru viito-
rime Ideia de lupta dreapta, $i birui8$te-1 viu fiind, caci
numai a:;;a $i cununa iti va fi mai stralucita, pe cand
acum ucigandu-l, singur t,i-ai dat 0 hotarlre asupra-ti
de 0 mai mare il1vingere! Dara pizma $i zavistia nu
vra sa $tie de nimic din acestea. Pentru ce iube$ti sla va
at3.t de mare, cand tu te gascE;lti in fiindcli.
pe atunci singuri ii locuiau pc pamant, - insa niei aceasta
n'a putut sa-I opriasca, ci aruncand totul din suftetul
sau, a stat impreuna eu diavolul $i s'a pus in linie de
batae, cad era care comanda atunci pe Cain.
Fiindca nti era deajuns necuratului ca omul devenise
muritoriu, apoi s'a gandit a face tragedia $i mai mare
prin feliul mortii, $i I-a momit de a se face .omoritoriu
de frate. Se grabia necuratul $i se zbatia, ca sa vada
mai curand hotarirea lui pusa in lucrare, el, care nici-
odata nu se mai satura de relel8 ee vin asupranoastra.
Dupre cum cineva avand pe un dU$man legat, s'ar ho-
tari sa-I vada chiar in careera, $i aeolo - mai 'nail1te
de a-I scoate In cetate -l-ar sfa.;;ia, $i n'ar mai 1l$tepta
timpul potrivit, - tot a facut $i diavolul atunci, de.;;i
auzise ca omul era seos din raiu $i ca se va duce pe
pamant, insa el se caznia sa vada ceva mai mult, sa
vada, zic, fiu sfar$indu-se mai 'nainte de tatal sau, sa
"ada frate ucizand pe fratele sau, sa vada jertfa silita
fara timp!
Ai vazut acum Ia cate rele a slujit invidia Cum
a imbuibat cugetul cel nesalios al diavolului, $i cum i-a
intins 0 masa In feliul cum 0 doria el
Sa fugim deci de aceasta boala uricioasa, fiindea
dealtmintrelea nu vom putea fugi de focul aeela care
este gatit diavolului, daca nu vom scapa de aceasta boala,
:;;i vom scapa numai atunci, cand ne vom gandl. cum
ne-a iubit $i pe noi Christos, $i cum tot el ni-a poroncit
de a ne iubi unii pre altii. cum ne-a iubit pre noi
Christos Prin aceia ca $i-a dal sangele sau pentru noi
cari eram dU$mani $i-l nedreptatisem foa rte mult. Aceasta
fa $i tu eu fratele tau, fiindca de aceia a zis: "Poronca
noua dau voua, ca sa va iubiti unul pre altul,
precum $i eu v'am iubit pre voice (loan 13, 34).
inca mai mult, caci nu s'a marginit aici, ci insu$i el
a faeut fata de dU$manii sai. Poate ca nu voie$ti
104 OMILlA ' VIII
sa-ti dai pentru frate? ceo ver$i
sanO'ele . lui, faci cu totul contrar poronc11 lUI neascul-
. el cei(j,ce <;t ... o nu datorie
J
pecand tu' facand indeplme$tI 0 datorIe moral a
impusa de . Dealtfeliu cel vce a primit
delaacel stapan O. rme de talantl, $1 la urma cerea dela
datornicul lui cei 0 suta de dinari, nu a fost pedepsit
pentru aceasta numSti,ci pentru ca to?-ta
stapanului ,dansu! el n'adevevmt rr.Ialbun, mCl ny
a urmat pe stapanul sau, care a facut mceputul buna-
tatei:;;i a de a intors l,?-darat dat?-
ria caci la urma datorle eradm partea 1m. Totul CeIa
ce .'noi facem, facemindeplinindu-ne datoria; De aceia
$i zicea: "Cand veti face toate cele vi s'a po-
roncit vOlla, ziceti, ca slugi netrebl1lce suntem,
cace am fost datori a face, amfacut" (Luca 17; 10).
Deci chiar de am da dovada de dragoste catrli
chiar am soli rungile $i am. da. sa-
radlor, noi implmuTI 0 ny fimdcE1 e! a
facut inceputuI POI, CI $1
din ale lui, daca dam vre-odata. De ce decl, te hpSe$tI
pe sine-ti de cele asupra carom el ca tu. SCt fii
stapan De aceia. e) ti-a. . ea sa.
altuia ca tu insull sa Ie m. Pe cat tImp Ie stapane$tl sm-
0'1I:\, ai nid tu, dara .daca vei da $i altuia, atund vei
Iua $i' tu. Oare ce ar putea fi egal cu acea dragoste, ce
el a aratat catra noi f El $i-a varsat sangele pentru dU$-
mani iara noi nu dam nici macar banii cari nici nu sunt
ai el a facut aeeasta inaintea noastra, iara noi nu
o facem' chiar dupa dansul; el a facut aceasta pentrll
mantuirea noastra, iara noi nu 0 facem nici macar pentrll
folosinta noastra. Nu lui i se ceva pri?
noastra ci totul se pune la mlJloc spre folosmta noastra.
De tocmai ni s'a poroncit a del" ca nu cumva sa ne
lipsim pe ,cum, c,ineva ar da,
mic 0 moneda de argmt, :;;1 apOl I-ar poronCl sa 0 tma
bine in mana, sau sa 0 dea sillgii ca sa 0 pastreze, ca
sa nu 0 poata rapi cel ce ar voi, tot a$a face i;;i Dum:
nezeu. Da, zice,celui ce are nevoie, ca nu cumva sa
Ie rapiasca dela tine cineva, ca de pilda diavolul, sau
talhariul sau sicofandul, sau dupa toti ace$tia moartea
ce te a$teapta. Pe cat timp, Ie stap3:ne$ti Ie
pane$ti in siguranla, dara daca ml Ie dal mle, prm
(

OMILIA VllI 10:'>
saracii ce-ti stau in fata, en ti Ie vaiu pastra toate cu
scumpatate, $i la timpul potrivit Ie VOii,1 pune la 109
CLl mare imbel:;mgare. Le primesc deja tine nu sa
ti Ie iau de tot, CI ca sa faecevamai mult, ca sa Ie
pastrez mai bine, ca sati Ie conserv pentru acel timp,
cand nu este nici cel ce imprumuta, $i nici cel ee
miluiei;ite). .
Deci, ce ar putea.fi mai salbatec, cando $i
atatea fagMuinte noi sa nu ,,-Oim
cara de aceia ne ducem la dansul goh, saraCl i;il hpsItI,
mndca nu .avem cu noi cele ce ni s'au incredintat, fiindca
nu amdepus averile In manile eelui ee Ie pastreaza
mai bine decat toti. Dod, ce yom putea respunde fiind
in vinovatiti de propria noastra pierdere Ce pretext yom
plltea pune Ce Yom. t?e
nu ai dat 'f Nu aJ avut mcredere r,a Ie vel lua lara$1
Si cum s'ar putea spune aceasta Caci cel ce da celu.i
ce nu i-a dat nimic, oare nu Cll atat mai mult va da
dupa ce a primit 1 Dara poate te incanta privirea banilor
Apoi de aceia tocmai sa dai, pentru ca acolo, unde nu
ti-i va putea rapt nimeni, ::oa te incante mai mult. Cel
Ce stapane$te a veri aici pe pamant, ,:a .sufe!,l mii de
rele. Ca i;>i un caine turbat se repede $1 dIavolUl aSllpra
cclor bogati, voind a Ie rapi, ca pe 0 bucata de paine
sau pladnta din mana copilului.
sa Ie dam ded, tatalui celui ceresC:, Cand diavolul
vede . acest fapt' petrecut, va pleca pentru totdeCl;una, i;>i
plccand el, ti Ie va da tatal pe toate eu cea mal mare
siguranta, - eaci diavolul nu :ya f!1ai putea supere
atunci - vorbesc de secolul vlltorm. Intru mmle nu se
deosebssc cei bogati <:Ie eoeiii
cad $i asupra lor tOtl latra, tOtl 11 hartmesc, totl 11 trag
in partea lor, nu oameI?i, ci $i. barpare,
ea betia, imbuibarea pantecelm hngu.-
sirea i;>i toata desfranarea. cand trebUle a imprumuta
pe cineva, cei ce dau :;;i
studiem pc eel recunoscatorl, 111 cazul de fata ll1sa, facem
ell totul din contra, fiindca lasam la oparte pe Dumnezeu
care este recunoscatoriu, $i care nu insutit, ci inmiit
ni intoarcelndarat, :;;i cautam de acei ee nu ni inapoesc
de multe ori nid chiar eapitalul.
Si In adevar, ce ni da indarat bunaoara panticele,
care consuma mai mul decat orice Baliga $i
dune! Ce ni da indarat slava cea InVldIe
106 OMILlA VIlf
zavistie! Ce, pastrarea cea peste masura, voiu sa zie
zgarcenia? Grija bataie de cap! Ce ni da indarat
c1esfranarea '? Gheena vier mile cel otravit! $i
sunt, zicand, datornicii celor bogati, in mainile aces-
tora ii depun capital procente, cari se transforma:n
relele de aici, in durerile ce 'i a::;;teapta In viata viitoare.
$i pe ii imprumuUim noi, spune-mi, sub (}
astfeliu de pedeapsa, nu yom incredinta oare capi-
talul lui Christos, care ni pune inainte ceriul, viata cea
nemuritoare ::;;i bunatatile cele nepovestite '? $i ce justi-
ficare yom a vea? De co nu dai celui ce da
da chiar mai mult decat primeE7te? Poate ca da pontru
mai mult timp, deE7! dealtfeliu chiar 9i aici da, caci este
nemincinos cel ce spune: "Cautati imparatia lui
Dumnezeu, 9i toate celelalte se vor adaoge voua"
(Math. 6, 33), Ai vazut darnicie ne'ntrecuta? Acelea ti
se pastreaza, zice, nu se iara celo de aici ti
se VOl' adaoge in 'ti dau avere de prisos. Afara
de aceasta, prin fapLul ca a luat pe un timp mai
indelungat, avo rea ti se sporeE7te, fiindca procenteJe
devin mai mad, ceiace de altfeliu fac creditorii cu cei
co imprumuta, did aceia au invedero prefera po
cei ce iau cu imprumut pe un timp mai indelungat. Cel
ce imprumuta po altii po timp scmt, taie drumul pro-
centelor, pe cand daca Imprumuta pe nu timp mai inc1e-
Iungat, face 0 mai bun a afacere.
Apoi daea aid noi nu ne incomodam de amana rea
datornicilor, ba inca dorim sa fie cat de lunga, de co
fata do Dumnezeu ne gasim atat de mid de suftet, incat
sa il banuim sa hezitam? - deE7!, dupa cum am zis,
el ni da aici, iara acolo iconomisind pastreaia totul
ce am depus, ba chiar mai mult ceva. Fiindca maretia
celor date, cum E7i frumuseta darului sau
nimicnicia acestei vieti, cad nici nu este cu putinta ca
sa primim gasindu-ne in acest trup stricacios vre-
melnic acele cununi noveE7tejite, nici in viata prezenta,
plina de tulburari schimbari, nu putem lua acea
neclatita E7i netulburata, Tu, daca ti-ar datori
cineva cu bani, s'ar gas! in tara straina, neavand
slugi nici el neputand vent la casa ta, ca sa 'ti intoarca
imprumutul, oare nu I-ai ruga mult ca nu in tara
straina, d acasa la tine sa depuna banii? $i cele ducho-
caro nici nu se pot spune, pretinzi a Ie lua
OMlLlA ',Ill 107

aici Dara cata smintire nu este 1n asemenea pretentii't
Daea le-ai lua aici, negre:;;it ea lo-ai lua stricacioase, pe
cand daca amani a lua in acel timp, ti le'va da nestridi-
eioase net;;tirbite. Daea le-ai lua aici, ai lua plumb,
pe wnd aeolo vei prim! aur incercat. Dara nid de cele
de aid nu te
Impreuna cu acea fagaduinta, el a mai adaos t;;i 0
alta, zicand, ca tot cel ee dore:;;te cole de a,colo, insutit va
$i viata va mo::;;toni. Deci daca nu luam
insutit, noi suhtem cauza, fiindca nu imprumutam pe
eel ce ni poate da insutit, dupre cum au luat toti ceiee
aLI dat, det;;l au dat putin. Ce mare lucru a dat Petru't
spune-mi; oare n'a dat numai 0 mreja sparta; 0 trestie
::;i 0 undi!a cu toate aces tea Dumnezeu i-a deschis
casele lumei intregi, a cutrierat marea $i uscatul, $i toti
il chemau la ale lor, sau mai bine zis, vindeau averile
lor $i 10 aduceau la picioarele apostolilor, adeca nici 1n
mainile lor nu Ie puneau, did nu indrazniau, awt de
mare cinste dau apostolilor. Dara acela era
Petru)) zici tu, $i co este eu aceasta, omulo? - fiindca
nu a fagaduit aceasta numai lui Petru, nici n'a zis:
(tu, Potre, vei lua singur insutit, ci: "Tot care a lasat
casa, sau frati .... insutit va lua". El nu cunoa::;;te
deosebirea de persoane, ei are in vedere sueeesele .in
fapte.
Dara, zici tu, am 0 droaie de copii, doresc a-i
lasa bogath). $i de ce ii f::teem noi singuri saraei Daca
li-ai lasat lor totul, iara::;;i tiai pus inercderea intr'o
paza foarte nosigura, pe eand dadi Ja:;;i pe Dumnezeu
impreuna mo::;;tonitoriu $i epitrop, ai lasat mii de tezaure
fiilor tai. Dupre cum atunei eand nc rezbunam singuri
Dumnezeu nu no vine in ajulor, iara eand ii Uisam lui
aeest drept, se petreco chiar mai mult decat
tot a$a se intampla eu avorile. Daea noi ne
ingrijim de ele, el '$i va retrago pronia sa del a ole, pe
cand daca Ii incredintam lui totuJ, atunei ave rile ::;;i
copiii se vor gas! In cea mai mal'O siguranta. $i de ee
te mi-mezi, daca aceasta se petroce cu Dumnezeu, cand
ar pla-o vedea cineva petrecandu-se cu noi oamenii?
Cano :e pilda la vietei tale nu vei ruga pe
nimE 'de a avea grija de eopii, pO urma chiar eel ee
ar v ea sa ingrijasca de copii, de multe ori se
neazaca sa se amestece nepoftit, pe cand daca arunci
103 O}'llLlA VIIl
tu grija aceasta asupra lui, atunci el simtindu-se fourte
mult cinstit, va cauta a resplatiaceasta cinste.
" Ded, de voie$ti a lasa avere multa eopiilor tai,
lasa in sarcina lui Dumnezeu grija de ele. Cel ce ti-a
plazmuit $i trupul!;>i sutietul, tara ea tu sa fi contribuit
eu ceva; cel ce ti-a hari:'tzit viata, dmd va vedea ca tu
ii arati atata incredere $1,cinste, $i imparti cu e1 ave-
rile ce le-ai lasat copiilor, cum nu va acorda lor toata
bogatia? Daca Elie fiind hranit cu putina faina de grau
$i eimd a vazut ca acea vaduva il prefera pe el inaintea
copiilor ce-i avea, a tl'ansformat a$a zicand, bordeiul ei
in arie plina de grau $i lin (eada) de unt-de-lemn, apoi
poti pricepe dlta dragoste nu va arata staptmullui Elie.
Deei, sa nu ne gandim cum sa lasam pe copii bo-
gat.i, ci cum sa-i lasam virtuo$i. Daca ii au avere in
care se incurajaza, nu se VOl' mai indeletnid cu nimic
alta, fiindca prin averea lor cea multa VOl' astupa, a$a
zicand,relele ce-i st<lpanesc, pe cand daea se VOl' vedea
goli $i lipsiti de acea mangaiere, VOl' face totul ca prin
virtutea lor sa gasiasca mangaiere in saracie. Deci, sa
nu Ii la:;;i avere, ca sa Ii la$i virtutea. De altfeliu chiar
este cea mai de pe urma smintire, ca gasindu-ne in
via sa nu-i faeem stapani ai tuturor averilor, $i numai
dupa moarte sa facem aceasta, procurandu-li chiar noi
mijloeul de a':;;i petreee eu m;;urinta tineret,a in cea mai
mare trandavie :;;i ne 'ngrijire. Cat timp suntem in viata
yom putea a Ii cere $i raspundere de faptele lor, a cu-
minti $i a infrana pe cei ce Ie intrebuinteaza rau, dara
daca dupa sfar:;;itul nostru Ii yom ineredinta puterea,
noi singuri vorn impinge pe acei nenorociti in mii de
prapastii, prin lipsa noastra $i prin neexperienta tine-
retei lor, punem, cum se zice, foc peste foc, :;;i stropim
eu unt-de-lemn cuptoriul eel, aprins. A:;;a dara dad
voie$ti sa-i la:;;i bogati in siguranta, lasa pe Dumnezeu
ca datornic al lor, :;;i lui Ii incredintaza testamentul cu
aeeasta insarcinare. Daca ii primesc banii, nu sepricep
$i nu :;;tiu cui sa'i dea, $i VOl' dipatui pe multi nerecu-'-
noscatori $i sicofanzi, dara daca tu preintimpinand
raul vei imprumuta banii lui DUI,nnezeu,. tezaurul ra-
mane neprime,iduit, $i inapoiarea lui va fi in cea mai
mare siguranta. Dara apoi Dumnezeu 'are $i multamire
ca :;;i datore$te, $i in acela:;;i timp :;;i pastreaza tezaurul
, nostru, $i prive$te cu placere pe creditoriisai cari n'au
imprumutat pe alt.ii, :;;i unora Ii datore$te, iara pe cei-
~ .
j
'I}
I
I
1
I
~
I

OMILlA VIII, f09
lalti Ii iube$te mai multo Nici nu se bucura atat de mult
creditoriul avand datorniei, peeat se bucura Christos
awind creditori. Unora nu Ii datore:;;te nimic, :;;i de
aceia :;;i fuge do dan:;;ii; iara earora Ii datore:;;te Ii vino
in ajutor. ,
De aceia, iubitilor, sa faeom totul, e,a sa avem pe
Christos datornic. Timpul de fata esto timpul impru-
mutarilor, fiindca :;;i el acum se gase:;;te in nevoie. Daca
lunu dai acum, apoi dupa ducerea ta de aici numai are
nevoie de tine. Aid este el insetat, aici este tiamand,-
:;;i este insetat de mantuirea ta.De acda ~ i cer:;;e:;;te, de
aceia $i umbla peste tot locul gol, indeletnicindu-se a-ti
agonisi viata ve:;;nica. Deci, nu'l treco cu vederea, caci
e1 nu voie:;;te de a se hrani, ci a hrani, nu a se, imbraca,
ci a imbraca, :;;i 'ti va preO'ati acea haina aurita, Imina
imparateasca. Nu vezi pe doctorii cei mari cu grija de
holnavi, cum atunci cand bolna vii se imbaiaza fac :;;i ii
baie, de$l n'au nevoie? Tot a:;;a $i Christos face totul
pentru tine, c ~ r o e:;;ti bolnav, de:;;1 n'are nevoie. De aeeia
nici nu'ti cere el cu vre-o sila, ca :;;i rasplata sa'ti fie
mare, ca sa atii tu ca el nu-ti cere fiindca are nevoio,
ci pentru ca este insetat de nevoia la, voiu sa zic de
mantuirea tao De aceia se :;;i apropie de tine intr'un
mod umilit :;;i injositoriu intinzandu-:;;i mana cea drcapta;
$i chiar de i-ai da un obol, el nu il azvarie, chiar de
l-ai necinsti, el nu se departeaza, ci iara$i se apropie
de tine, caci iube:;;te, :;;i inca foarte mult iube$te man-
tuirea noastra. ,
Deci, sa dispretuim averile, ca sa nu fim dispre-
tuiti de Christos. Sa dispretuim ave rile, ca sa ne invred-'
nicim a avea averi. Dad noi Ie past ram aici, Ie yom
pierde de sigur $i aici, :;;i acolo, dara daca Ie yom im-
prumuta cu cea mai mare marinimie, in ceialalta viata
ne yom bucura de eel mai mare beh;il1g. Cel cevoie$te
a fi bogat, faca-se samc, ca sa devina bogat. Cheltuiasca
averea, ca sa 0 adune, impra:;;ti-o ca sa 0 stranga. 8i
daca acestea se par curioase :;;i noua, atunci gande:;;te-ie
la samanatoriul care samana pe camp, :;;i judeca singur
ca nici el n'ar putea sa culeaga mai mult in alt mod,
decat impra:;;tiind mai 'ntai pe celo existente, :;;i arun-
cand pe cele deja gata. Deci, sa sa,manam $i noi, :;;i sa
cultivam ceriul, ca astfeliu sa putem sacera cu multa
imbel:;;ugare, :;;i sa no invrednicim de bunurile cele ve$-
nice, prin charul :;;i filantropia Domnului nostru Iisus
110 0:\111.1.\ IX
-------------------
Christos, prin care $i eu care se cuvine slava Tatalui
Duehului Sfint, in vecii vecilor. Amin.
OMILIA IX
"Deci, cevbm zice? ca Abraam parintele
nostru sa fi aflat clupre trup? Ga de s'a Indreptat
Abraam din fapte, are lauda, ci nu dela Dum-
nezeu" Cap. 4, 1. 2).
Spllnand mai sus ea toata lumea sa se supuie lui
Dumnezeu ca fiind vinovata, $i ea toti au pacatuit, ca
lauda lor (Ebreilor) a fast scoasa atara, ea nu e cu
putinta de a se mantui altfeliu, decat nurnai prin erc-
dinta, la urrna se incearca a arata ea 0 astfeliu de
mantuire nu este de loc necinstita $i injosita, ci din
con.tra este incunllnatti de slava stralucita, $i eu rnult
mm mare deeat, eea prin fa pte. Deci, fiindca a se mantui
cineva eu injosirea lui are in sine oarecare displacere,
de aeeia apostDlul vine la urma de a rasturna $i
banuiala, -de;;1 facllse deja aluziune la aeeasta,
nummd-o nu numai mantuire, ci dreptate, zicand:
"Ga dreptatea lui Dumnezeu intru el (Ghristos)
s'a aratat", - iara eel ee rnantuie$te astfeliu, fiind el
insw;;i vO face eu euraj. $i nil numai drep-
tate, el $1 aratarea lUI Dumnezcu, fiindca Dumnezeu S8
arata slaviti, mari $i stralucit.i. De$i, zie, ti:i-
euse. deja aluzlUnc 1a aeeasta, totw;;i $i aiei, prin eele
ee 111 stau de fata, accla;;i lueru il pregate:;;te, aducand
yorba prin intrebare, eeiaee obicinuie$te el a face spre
a lamuri mai bine ehestiunea, $i spre a se avanta eu
euraj in Yorba. Fiindca mai sus a0eia-;;i a facul zicand :
"Ge este dara mai mult Iudeului?" :;;i: "ee dara
intrecem?", i:;li iara;;i: " U nde, cleci, este lauda '?
s'a scos afara", apoi tot aceasta face $i aid prin
intrebarea: "Deci ce vom zice ca Abraam, parin-
nostru, sa fi aflat dupre trup?" Findca Iudeii
faceau mult vuet ca Abraam, ea prieten allui Dumnezeu,
eel dintaiu a primit taierea imprejur, apoi apostolul
r
I


t
I
t
,

OMILIA IX Hi
a. arata ea aeela .indreptatit prin eredinta,
<;Clacc era pentru apostol blrumta cea mai complectlL
A se indrepta cineva numai din credin1a fara sa aiba
fapte, nu este
v
nimic insa a S8 obosl in fapte,
nu sa se indrept!:t, ci sa devina drept
-dm credmta, aceasta era cu adevarat de admirat sco-
tandu-se la iveala puterea credintei. De aceia
cu vederea pe toti ceilalti, el aduce yorba deadreptul
lui L-a nu.mit parin!8 dypre trup, sco-
tandu-I pre dm nemUrIrea adevarak'1 ce pretindeau
di, au fata de Abraam, pregatind gintile spre afini-
tatea lor cu dansul. Apoi zice :
"Ga de s'a indreptat Abraam din fapte, are
l[1uda, ci nu la Dumnezeu" (Vers. 2) .. Zicand ca
Dnmnezeu taierea imprejur din credinta.
netliierea imprejur prin credinta, aceasta aratand-o
destul de lamurit in pasajele dinainte, iara prin Abraam
0 arata inca mai mare decat a fost fagaduit, la urma
pune de fata lupta cr edintei cu faptele, de unde dove-
dC$te ca aceasta lupta s'a declarat toata in favorul drep-
tului Abraam, nu cum s'ar intampla. De aceia se :;;i
a'l numi stramo$, de a crede
lui. in to:;t.te. Sii nu'mi spui, zice, de ludeu, nici sa'mi
pUl la mlJloc pe cutare sau pe cutare, caci eu rna voiu
ridica ehiar la dipetenia tuturor, de unde luat ince-
taierea imprejur)). "Ga de s'a indreptat Abraam
dm fapte, are lauda, ci nu la Dumnezeu".
Este foa:te intuneeat eeiaee el aici, ded
este trebUltorlll de a 0 lam uri. In adevar, doua sunt
laudele aces tea, una din fapte, eeialalta din eredinta.
ca: "de s'a indreptat din fapte, are lauda,
CI nu la Dumnezeu", a aratat ea din eredinta ar
putea avea cineYa landa, inca eu mult mai mare.
Puterea cea mare a lui Pavel in aeeasta mai ales so
invedereaza, ca a intors subiectul eu totul din contra,
ea eeiaee ii eredeau ca avcau din fapte (mantuirea)
:;;1 pentru earese laudau se faliau, aeeasta toemai a
,aratat-o ea mult mai mare din eredinta. Cel ee se lauda
in ta pte, are motiv de a pune inainte ostenelele sale,
pc cand cel ce se la uda in credinta catra Dumnezeu,
.arata prin aceasta un mai mare motiv de lauda, caci
el :;;i pe Dumnezeu. Ceiace nu i-a dietat
natura luerurilor vazute, aeeasta primind-o din ercdinta
112 IX
cea ditra Dumnezeu, a doveJit prin aceasta :;;i 0 ade-
varata dragoste eatradansul, $i totodata a proclamat
::;;i puterea lui in mod stralueit. Deci aeeasta e dovada,
cea mai puterniea, ea un asemenea om are unsutiet
puternic 0 minte de filosof $i 0 eugetare 'inalta. A nu
fura $i a nu ucide pe altul, este un fapt
pana $i de cei mai ordinari oameni; -insa a crede ca
Dumnezeu poate face ehiar $i cele ce noua ni se ,Par
pesteputinta, aceasta are nevoie de un sutiet
si foarte apropiat de el, $i UI:l asemenea sutiet da proba
0 adevarata dragoste catra e1. sigur ea Dum.-
nezeu n einste$te::;;i eel ee indeplme$te poronelle
insa cu fttat mai multn einste..7te eel ee filosofizaza
prin eredinta; aeela a ascultat de Dumnezeu $i i. s'a
supus, pe eand aeesta a luat in sutietul sau eredmt!1
cuvenita despre dansul, $i prin ea mai I-a
$i I-a admirat, deci1t prin fapte. ALauda aceIa este a celu!
ee .a avut sueeese in fapte, pe cand aeeasta se rapoarta.
la Dumnezeu $i pe el n sla ve$te, eaci totul este al sau
unul ea aeesta se lauda pentru ca '$i inehipuie lu<?rufl
mari de Dumnezeu, ceiaee se rapoarta la slav a 1m. v
De aeeia zice apostolul, ca credineiosul. lauda
la Dumnezeu, $i nu numai pentru aceasta, C1 91 pentrlt
alteeva. Credinciosul se lauda iar3.$i, nu numai pentru ea
iube$te eu adevarOat pe Dumnezeu, ci pent,:r:u ca $i el se
bucura de draO'oste $i cinste din partea 1m Dumnezeu_
Dupa cum el a pe Dumnezeu prin faptul ca '$i-a fnchi-
puit lucruri mari de el- caci aceasta este dovada de dra-
goste, tot a$a 9i Dumnezeu I-a era E'espun-
zatoriu de mii de pacate, 9i nu numal ca I-a sea pat de
pedeapsa, ci inca I-a facut $i drept. A$it dara are dreptul
de a se lauda, ca unul ce s'a invrednicit de atata dra-
goste. celui ce luereaza, plata nu i se soeo--
te:;;te dupre dar, ei dupre datorie" 1) eyers. 4).
Deci, zici tu, aceasta (lauda din fapte) este mal
Ba de loc, caci $i celui ce crede i se socote$te; $1. I
s'ar soeoti ,daca nu ar introduce $i el ceva, sau mal bme'
zis, daca nu ar contribui cu eeva. Astfeliu ca $i acesta
:) Nota. Versul 3 din lextul noslru (Textus receplus), dupa
cat se pare, nu se atIa in editiunea de pe timpul Sf.
Dealmintrelea chiar introducerea lui in textul eXIstent este de putma
importanta, fiindcaprea putin contribuie la clarificarea chestiunei.,
(Trac!.)
OMILlA ' IX 113
are datornic pe Dumnezeu, ::;;i nu pentru lueruri mici
datornic, ci pentru lucruri mari $i inalte, dupre cum se
vede din pasagiul ce urmeaza, prin care se arata mintea
cea mare a unui asemenea om $i cugetarea lui cea
duhovniceasca, de vreme ce nu zice simplu celui ce
credc)), ci "Celui ee erede intru eela ee indrep-
teaza pre eel neeredincios" (Vel's. 5). De aiei tu
poti prieepe, cat de mare lucru este de cineva
9i a atia, ca Dumnezeu poate nu numal a ehbera de
, pedeapsa pe cel ce vietuit in
ci fara de veste inca a'l face 91 drept, 91 a 1 mvredmCl
acelor onoruri nemuritoare. Deci sa nu crezi, zice, ca
acesta e mai pe jos, fiindca aceluia nu i se soeote$te
dupre dar. Aeeasta tocmai este ceiaee face pe eredin-
cios a fi stra1ueit, $i a se bucura de atata char, adeca
ca arata atata eredinta in puterea lui Dumnezeu. Acum
tu prive::;;te ca 9i resplata este mai mare, fiindcii aceluia
i se da plata, iara acestuia Qreptate; insa este
cu mult mai mare fiindca ea este reeompensa care
cuprinde in sine mai mult decat multe plali.
Deei, dupa ee arata ca .fapt s'a. petrecut . CLI
Abraam, la urma aduce la mlJloc $1 Da,vld,
cele vorbite. A$a dara ce spune DavId $1 pe cme feI'l-
c8$te el Oare pe eel ee s'a ostenit in pe cel
ce sc bucura de char, pe cel ce se Invredmce$te de
iertarea paeatelor $i de dar? cand zic ,intele,g
principalul adeea culmea tuturor bunuI'llor. A;;a clara,
dupre cum'dreptatea este cu mai mare, decat plata,
tot a$a $i fericirea e eu mult mal mare deeat
Deci, dupa ce a aratat ca dreptatea este eu mult
v
mal buna,
el nll araia ca numai Abraam a luat aeeasta dreptate,
ci $i altii, prin cugetare dreapta. "Are lauda, zice, La
Dumnezeu". Dara apoi ;;i in alt !llod aposto}ul 0
ca mai de respcetat, pentru care mtroduee $1 pe DaVId
adeverincl aceasta, caci $i el ferice$te pc eel lnd,rcptat
in aeest mod: "Ferieiti, zice, earora s'au lertat
fara-delegile s'au acoperit eyers. 7).
S'ar parea ca prin aceast?- e1 n'a rr?pus
v

nita fiindca David n'a ZlS: FerlcItI earora s a
credinta spre dreptate, insa aceasta 0 face buna
voie, $i nu in ne$tiinta, ca mai mare inca sa 1mpor-
tanta credintei. Daca fericit este acela care Ia 18rtarea
33Z5
s
114 OMILIA IX
prin char, apoi eu atat mai mult eel indreptat $i care
a dat proba de eredinta. Unde este fericire, acolo orice
rU$ine este inlaturata, $i slava este mare, caei ferieirea
este a$a zicand tensiunea platei. De aceia, faptul ce se
crede ea 0 caIitate a aeeluia, - indreptarea din fapte--
el il treee ea ceva din traditie, zicand: "Celui ee lu-
ereaza, plata nu i se socote$te dupre dar", pe
cand ceiace este privit ca un merit propriu al . celui
eredincios, aeeia 0 pregate$te auditoriului prin marturie
serisa, eaei ziee: "Preeum zice David: fericiti earora
s'au iertat faradelegile". Ce spui, zice, ca nu ia
cineva iertarea dupre dar, ei dupre datorie, cad iata
ca toemai aeela e ferieit de David; $i nu l-ar fi fericit,
daea nu l-ar fi $tiut ea se bueura de 0 mare slava. $i
n'a zis: iertarea aeeasta este intru taierea imprejur __
ci: "ferieirea aeeasta Intru taierea imprejureste
numai, sau $i intru netaierea imprejuI'''? -ceia
ee de sigur ca este eeva mai mult, caei se cauta la urma:
cu cine anume se gase$te aeest mare bun - fericirea-,
eu eel taiat imprejur, sau eu eel netaiat? $i prive$te
maretia faptului, caci H arata nu numai nefugind de
netaiere, ei ehiar petreeand impreuna cu ea mai 'nainte
de taierea imprejur. $i fiind ea eel ce feriee$te (David)
Jrisu$i el era taiat imprejur, $i cei eatra cari se adreseaza
erau de asemenea taiati lmprejur, apoi prive:;;te pe Pavel
cum se svarcole$te, ea zicerea aeeia a lui David sa 0
atribuie tocmai eelui netaiat imprejur . .t}.$a dara unind
fericirea eu dreptatea, $i araUmdu-Ie ea amandoua sunt
una, fntreaba eum 's'a indreptat Abraam? Deei, daea
ferieirea este a eelui drept, $i daea Abraam s'a indreptat,
apoi sa vedem cum s'a indreptat? S'a indreptat oare
fiind netaiat imprejur, sau taiat? "Intrunetaierea 1111-
prejuI''' ziee "Ca zicem, ea s'a soeotit lui Abraam
eredinta intru dreptate". Mai sus a zis eeiaee spune
sriptura: "Ce ziee scriptura? $i a crezut Abraam
lui Dumnezeu, $i s'a socotit lui intru dreptate" ,
iara aei ia $i marturia . eelor eEl spun aeeasta, $i arata
ca dreptatea f$i are fneeputul in netaierea imprejur.
Mai de parte 1'ezol va $i 0 alta antiteza izvorita de
aiei. In adevar, ea daea Abraam s'a fndreptat nefiind
taiat imprejur, apoi de ee s'a introdus taierea imprejur?
OMILIA. IX 115
Semnu1 taierei imprejur a luat, ' peeete a dI'ep-
tatei credintei cei intru netaierea imprejur, ca
sa' fie e1 tuturor celor ce cred prin neta-
ierea imprejur" (Vers. Ai .v3:z1!t euma
Iudeii sunt in randul parasltllor, $1 meldeeum eel netamtl
imprejur, $l cum aeeia au fost pe ace$tia?
Pentru ca daca Abraam s'a fndreptat pe cand nu era
taiat imprejur, $i a fost taierea:
o a luat mai in urma, apoi in 1!l;nc;!'LU vemt Iu,?;eu:
A$a dara Abraam este parmte ma.l mtal al celor netala:tl
lmprejur, al eelor ee s'au apropmt prIll
eredinta, $i numai dupa aeeasta
v
e. parmte $1 v al
taiati fmprejur ca el este parmte de doua or!. Al
vazut cum straluee$te ee n'a ea,
niei Patriarchul nu s'a indrept,at. Al
imprejur n'a putut impiedeea eu nu;me.? 9ae1 Abra31m
fiind netaiat imprejur s'a indreptat, $1 mmlC nu I-a lm-
piedecatde a se .indrepta. . . _ ..
A$a dara tale rea impreJur este
Si de ce te minunezi ca este eredmf,m, eanC!
ea este $i l!llpreJur? Nu
ea este posterlOara eredmtel, el ehmr eu m';Ilt mfe-
rioara ei, $i atat de inferioara, pe cat mft=:rlOr.
serrmul unui lucru de insu$i luerul, pe cat de ,mferlOar:a
este peeetea fata de osta$. Dara de ce oare ave.a el ne-Y0le
de peeete? Nu el avea nevoie, de sigur.
ee a primit aeea peeete? Pentru e31 8:stfellU el sa devma
parintele comun al tutur<?r, adeea 8:1 A eelor .ee
prin netaierea imprejur, :;>I al eelor tamtl
nu al eelor taiati imprejur la mt3;. ea
adaoge :"Nu numai eelor ce sunt dm tal ere .
prejur, ei $i umbl.a urmele
cei dintru netalerea ImpreJur' (Vers.}2). pa-
rinte al eelor netaiati imprejur nu ea $1. el era ne,:-
taiat, $i pentru ea s'a int!'u net3;lere, e.l pentru ea
$i ii au ravnit eredmta deel atat m311 mUI!.
poate fi parinte al eelor mmtl numal ca ,sunt Y.ilatl,
daca nu Ii se adaoge eredinta. A p:r:.ll1!lt, ZlC:e,
imprejur, ca amanJioi sa'l ayer,n de. par}nte, $1 nem:
ieri sa nu se lepede, sau mal bme ZlS, sa. !1!ga.de
talati imprejur. Ai vazut deei, e,m neta-
iati l'au avutde parinte? Daca taIerea ImpreJur este
116 OMILlA IX
respectata fiindca proclama drept.atea, apoi $i netaierea
nu put-ina intaietate are, fiindca ea cea intEU a primit-o
mai 'nainte de taierea imprejur. A$a dara numai atunci
il vei putea avea de parinte, cand vei calca pe urmele
credinlei, $i cand nu te vei certa $i nid nu te vei impo-
trivl introducand legea. Dara a carei credinte a luat
semnul pecetei? spune-mi. "A cei intru netaierea
il11prejur'" zice. Aici iara;;i modereaza mandria iudaica,
caci li aminte;;te timpul dreptat,ei. $i bine a zis el "urmele
credintei",ca tu sa crezi deopotriva cu el in fnvierea
trupurilor din mortj, fiindca $i el In acest scop 9i-a mani-
festat creclinta.
A;;a dara, daca tu alungi netaierea lmprejur, atia
lamurit, ca nu ai nici un folos de taierea fmprejur. Daca
nll vei calea pe urmele credintei, chiar de ai fi taiat
imprejur de 0 mie de ori, totu$i nu vei fi nepot al lui
Abraam, caci $i el de aceia a primit taierea Imprejur,
ca pe tine cel netiiiat sa nu te scoata din ceata eelor
indreptati. EI nu cerea aceasta pentru dansul, caci lu-
crul in sine tie ti-a devenit de ajutoriu, iara nu lui.
Dara aceasta este semn al dreptatei)) zici tu. De sigur
ca $i aceasta este pentru tine numai, caci astazi nu e
nici-o nevoie, cad daca pe atunci era poate nevoie de
asemenea semne, astazi insa nu mai e nici 0 nevoie.
Dara oare din credinta, zici tu, nu era cu putinta ca
sa se cunoasca bine destoinicia sutietului? Era cu pu-
tinta, de sigur, fnsa tu ai avut trebuinta $i de acest
adaos. Fiindca tu nu ai rivnit virtutea, sau mai bine zis,
nu ai cautat ca sa'ti faci destoinic sufietul, $i nici nu ai
putut pricepe acest lucru, de aceia ti s'a dat taierea
lmprejur cea vazuta, ca astfeliu cugetand la aeest tapt
trupesc, sa te emancipezi cate pulin $i sa ajungi a te
ridiea la filosofia spirituala, pe care primind-o eu multa
rivna ca pe 0 axioma inalta, sa te inveti de a imita $i
a te sfii de stramo$ul tau Abraam. Dealtfeliu Dumnezeu
n'a iconomisit acest lueru numai in faptul taierei impre-
jur, ci $i in toate celelalte, ca de ex. in jertfe, in ser-
batori, in pazirea Sambetei, etc. Cum ca el a primit
taierea imprejur pentru tine, aseulta cele ce urmeaza.
In adevar ca dupa ce spune apostolu1 ea Abraam a luat
semn $i pecete, imediat arata $i eauza, zicand: "Ca sa
fie el tata taierei il11prejur" adeca a1 eelor, ce pe
I

OMILIA IX 117
langa taierea imprejur cea corporala iau cu dan$ii $i
pe eea intelectuala, fiindca daca 0 iai numai pe aceia,
eu nimic mai mult nu te vei folos1. Semnul numai atunci
se poate numl a$a, cand lucrul a1 caruia tip il fnchi-
puie, se va vedea pe langa tine, adeca credinta, iara
daca aceasta nu 0 ai, apoi nici semnul nu mai poate fi
semn. Al cui va fi semn, al cui va fi . pecete, daca lip-
se$te lucrul pecetluit E ea $i cum ni-ai arata 0 punga
pecetluita, pe cand 'inauntrul ei nu este nimic. A$a dara
taierea imprejur este ridicola, dadi inauntrul ei nu este
credinta. Dara daca este semnul dreptatei, iara dI'ep-
tatea nu 0 ai cu tine, atunci nici semnu1 nu mai este.
Dc accia ai luat semnul, ca sa cauti luerul al caruia
semn il ai, iara daca puteai sa-l cauti $i fara se111n, nu
aveai nevoie de semn. Deci taicrea imprejur nu pro-
clama numai dreptatea simplu, ci $i dreptatea cea prin
netaierea imprejur. A$a dara taierea imprejur nimic
alt.:'1 nu proclama. decaf, ca nu este nevoie de taiere
imprejur.
"ea de sunt cei din lege mO$tenitod, zadar-
nica s'a facut credinta, $i s'a stricat fagaduinta"
(vers. 14). A aratat ca credinta este trebuitoare, ca este
mai veche decat taierea imprejur, ca este mai puternica
decat legea, $i ca ea a aleatuit legea. Daca toti au paca-
tuit, este necesara; daca Abraam fiind netaiat imprejur $i
s'a indreptatit prin credinta, apoi ea este mai veche; daca
prin lege este cuno$tinta. pacatului, iara dreptatea lui
Dumnezeu s'a aratat afara de lege, apoi ea este mai pu-
ternica decat legea; dad in fine ea este marturisita de
lege $i ea a pus $i legea, urmeaza ca nu este contrara
legei, ci prietena $i tovara$<1. Dara apoi cum ea nu era
prin putinta de a lua mO$tenirea numai prin lege, se
arata $i din alta parte, unde dupa ee 0 pune alaturea
cu taierea imprejur, tot ea (eredinta) iese biruitoare $i
invingatoare a legei, caci ziee a$1't: "Ca daca sunt cei
din lege mO$tenitori, zadarnica s'a facut cre-
dinta, $i s'a stricat Ca sa nu zica
cineva, ca cu putinta de a a yea credinta $i a pazl
9i legea, iata ca apostolul arata ca aceasta nu este eu
putinta. In adevar, ea cel ce tine legea $i cum ea
l-ar mantui, acela necinste;;te puterea eredintei. De aceia
zice: "zadarnica s'a fa cut credinta", adeea ca a-
118 OMILIA IX
tunci nu are nevoie de mantuirea cea dupre char, $i
nici nu poate a'$i arata puterea sa. ,,9i s'a stricat
fagaduinta". Caci $i ludeul ar putea zice: Ce nevoie
am de credintli Apoi daca aceasta este adevarat, a-
tur:ci cu credinta s'a desfiintat $i fasaduir;ti1.
PrlVe$te cum m toate ale lor apostolul se lupta punall-
du-Ie in fata pe Patriarchul Abraam, caci dovedindu-li
ca dreptatea este conlegata cu credinta, li-a dovedit ca
$i fagaduinta este legata de credinta. Ca sa nu zica lu-
deu1: Si ce'mi pasa mie daca Abraam s'a indreptat
prin credinta iata ca Pavel respunde: bine, dara a-
tunci nici ceiace te intereseaza pe tine- fagaduinta
clironomiei - nici aceasta nu poate sa ajunga fapt 1n-
deplinit, daca lipse$te credinta. :;li tocmai aceasta era
ceiace infrico$a mai mult pe Iudei. Dara care fagadu-
inta Aceia de a fi ludeii clironomi ai intregei lumi, -
prin Abraam - $i prin e1 a se binecuvanta toti. Deci
cum s'a stricat acea fagaduinta "Ca legea mtmie
lucreaza, ca unde nu este lege, acolo nici cal-
care de lege nu este" (vel's. 15), iara daca lucreaza
manie $i prin calcare Ii face respunzatori, e invederat
ca poarta cu sine $i blestemul, insa cei ce prin blestem
$i prin calcare de lege s'au facut respunzatori, de sigur
ca nu de clironomie sunt vrednici, ci de osanda. Deci
ce se inmmpla Vine credinta care atrage charul, a:;;a
ca ea este care duce $i fagaduinta la un bun sfar$it.
Unde este charul, acolo este $i iertarea, unde este ieI'-
tarea insa, nu enid 0 pedeapsa, $i cand e desfi-
intata, $i dreptatea vine prin credinti1, apoi numai este
nimic care sa ne impiedece de a fi clironomi fagaduintei.
"Pentru aceasta din credinta, zice, ca dupre
dar, ca sa fie statatoare fagaduinta la toata
semintiea" (Vers. 16). Ai vazut, ca nu numai legea a
fost a:;;ezata de credintli, ci ca $i fagaduinta lui Dumnezeu
nu lasa sa cad a Ai vazut, ca legea face cu totul din
contra, cand este pazita fara timp, $i ca atunci ea des-
fiint,eaza credinta $i impiedica tagaduinta Prin toate
acestea se arata ca credinta nu numai ca nu este za-
darnica, ci chiar trebuitoare amt de mult, incat fara
de dansa nu e cu putinta a se mantU! cineva. Legea
manie lucreaza, $i toti 0 au calcat, pe cand credinta nu
lasa a se incuiba nici macar inceputul maniei. "Ca unde
I
i
I
I

t
OMILIA IX 119
nu estc lege, zice, acolo nici calcare de lege nu
este". Ai vazut cum ea nu numai ca a1unga pacatul,
ci chiar nici nu'l lasa de a se zamisli De aceia zice:
"dupre dar, ca sa fie statatoare fagaduinta la
la toata semintiea". Doua bunuri arata aici aposto1u1 :
$i ca cele ale cllarului sunt statatoa:re, $i. la
semintiea, adeca dupa ce introduce $1 pe Cel
arata ca ludeii sunt lipsiti de aceste bunun, daca se
ceart<'!. $i se lupta contra c:edint,ei.. Aceasta e cu mult
. mai siO'ura zice, deeM acma ; credmta nu te pagube:;;te,
ci te' scapa pe cand te primejduie$ti prin lege.
Apoi fiindca a zis: "ia s.emintie.a\
arata carei semintii: "Celel dm credmta zlce,
dupa ce pune la mijloc inrudirea a:;;a zicand, eu
arata ca cei ce nu cred deopotriva cu mCl nl!
pot a se mai gand! lao dansu1 $i .a'l num! lata
eli credinta a lucrat $1 1!n al pun, mru-:
direa cu acel drept a facut-o $1 mal $1 !I1
aJ
puternica, de oare multimea cea nenumarata strane-
potilor lui Abraam I-a proclamat pe el de str:a1:n
m
;;. l?e
accia nic.i n'a zis simplu Abraam, ci "Abraam pa-
dntele nostru", adeea al nostru celor
Apoi mai departe chiar pecetluie$te cele vorblte cu. 0
marlurie din sfinta scriptura: "Precum este SCflS,
zice ca tat a a multor neamuri te-am pus" (Vers.
17). 'Ai vazut cum toate acestea au fost iconomisite dela
inceput Deci ce este, daca le-a spus acestea,
Ismailiti sau Amaliciti, sau Agarem Aceasta msa mal
lamllrif '0 arata mai cleparte, iara aici el se a
spune de alt fapt, prin care tot arata,
feliul inrudirei ace$tia, $i pregatmd c,u J?ulta.
ciune pe auditori in ascultarea povestlrel. Dec1 ce Zlce
el Inaintea lui Dumnezeu, caruia a crezut".
el spune, a$a $i este; caci dypre cum
nu este parinte numai al unora, Cl tutllror, $1
Abraam' $i dupre cum Dumnezeu m este ca tata nu
dupre in'rudire naturala, ci dupre credint.a in el, pe care
am imbrat.i$3-t-o, a$a $i Abraam, caci
aceia ce H face parinteie nostru al tuturor.
credeau ca 0 astfeliu de inrudire nu inseamna mr!lle
J
de oare ce ii se faleau cu inrudirea. cea brutala, Jata
eli apostolul arata acea inrudire cu mult mai principala,
120 OMILIA IX
facand yorba de Dumnezeu. Pe langa acestea se mai
inca a vprimit
sale m Dumne}eu, mcat daca nu ar fi credmta, chmr
de ar fi el tata al tuturor celor ce locuesc po pamant,
totw;;i expresiunea "lnaintea" nu ar avea loc caci s'a
ciuntit darul lui Dumnezeu. ee este de mirat spune-mi
ca 131 este tata al celor dintransul fiindca a'cest lucrJ
tot omul 11 are; minunea insa sta acolo ca pe cei co
nu-i are. ca fii deja natura, pe aceia capete prin
darul IUl Deci de a crede ca patri-
a fost cmstlt de Dumnezeu, crede ca 131 este pa-
rmte al tuturor.
Spunand insa ca este tata al multor neamuri
"lnaintea lui Dumnezeu" nu s'a marainit numai aici
1
. 0 ,
ci .a imediat "ce Ul ce inviaza mortii, $i
chmma cele ce nu sunt, ca cum ar fiLe punand
deja fnaintea noastra cuvantul in vierei, ceiace foarte
necesar subiectului de' fata. In adevar, ca daca lui Dum-
nezeu Ii este cu putinta de a invia mortii, a chema
pe ce sunt, ca cum ar fl, apoi cu putinta ii esto
ca $1 pe cel ce nu sunt nascuti din Abraam sa-i faca
fii ai acestuia. De aceia nu zice producand 'cole ce nu
sunb), ci "chemand cele ce nu sunt ca cum ar
fi", .prin aceasta u:;;urinta lui mare. Dupre
,.m este u$or. a pe cele ce sunt, tot
a:;;a :;;1 IUl 11 este w;;or, inca cu mult mai usor de a
scoate la iveala pe cele ce nu sunt. . ,
Deci, aratand darul cel mare $i nearait al lui
Dumnezeu, $i convozand despre puterea lui arata tot-
odata ca $i Abraam s'a faeut vrednie de dar ca
nu sa G::ezi. ca el a fost cinstit in zadar. D'upa
aeela $1 pe audltorlU de$teptandu-l, ca nu cumva sa se
tulbure Iudeul, sa se indoiasca $i sa ziea: dara cum e
cu putinta ca cei ee nu sunt fiii lui, sa devina fii ai
sail)? intoaree din ",,:orba,: la patriarch $i ziee: "Care
presus de v nadeJde mtru nadejde a crezut,
va.fi el tata a multor neamuri, dupre cum
1 s'a ZlS: "a$a va fi samanta taLC (Vers. 18). Dara
cum mai presus de nadejde intru nadejde a cre-
z13-t? Adeca. mai presus de nadejdea omeneasca, intru
nadeJdea lUI Dumnezeu a crezut. Aici arata $i maretia
1
I
!
O1HLIA IX 121
faptului, $i nu 1asa pe cineva de . a se indol de cele vor-
bite. Cele ce sunt cu totul contrare intre ele iata ca
pe acestea Ie-a u?it v In crediI?ta. Daca ap;sto1ul ar
fi dm .IsmaIl, ar fi fost de prisos
aceasta Yorba, fimdca ace$tm s'au mlscut dintransu1
nu ci natura. Dara iata ca pune
1a mlJlOc $1 ZICI tu, $i deci e1 n'a crezut pentru
ace1e neamurI, CI pentru eel ce se va na$te din femeia
lui cea stearpa. Dua daca rasp1ata credintei lui este
ca va fi tata a multor neamuri, apoi este invederat ca
al acelor neamuri pentru care a crezut. Si <eca sa am
ca de aceste neamuri a vorbit, asculta cele ce urmeaza:
,,!:?i neslabind cu credinta, nu s'a uitat la trupul
sau cel omorit, fiind mai de 0 suta de ani, ci s'a
intarit cu credinta" (Vers. 19). Ai vazut 'cum apo-
stoluI pune $i piedicele, in acela:;;i timp fnsa $i cugetarea
cea inalta a dreptului care a covar$it totul Mai presus
pactejde? i s'a fagactuib) aceasta este
mtala pwdlca. NICI n'a mai fost un alt Abraam, care sa
primeasca fiu in a$a mod. Cei de dupa dansul, la el se
uitau, pe cand ella nimeni decat numai la Dumnezeu,
pentru care $i zice apostolul: "mai presus de ml-
dejde". Apoi $i trupul iui era mort, ceiace ni arata 0
a doua piedeca. Dupa aceia $i mortificarea mit rei Sarei,
care era a treia piedeca.
intru fagaduinta lui Dumnezeu nu s'a
indoit cu necredinta". Dumnezeu nu i-a dat nici 0
dovada $i n'a facut nici 0 minune inainte de aceasta
ci numai cuvinte goale erau cele fagactuite lui,
nu fagaduia natura lucrurilor, fiindca amandoi erau
batrani, $i totu$i Abraam nu s'a indoit. Apostolul n'a
zis ca Abraam n'a crezut, ci ca "nu s'a indoit",
adeca n'a stat la ganduri, n'a hezitat un moment macar,
de$i erau atatea piedici in fata lui. Din toate acestea noi
invat3,m, ca de ni-ar fagactul Dumnezeu mii de lucruri
neputincioase noua, $i noi nu Ie-am primi, ca fiind
mai pres us de priceperea 9i putinta noastra, acest fapt
nu ar fi rezultat al slaMciunei naturei omene$ti, ci al
prostiei noastre.
"Ci s'a intarit cu credinta" zice. Tu acum pri-
ve$te intelepciunea lui Pavel; fiindca dupa ce yorba sa
era despre eei ce lucreaza, $i eei ce cred, arata pe eel
122 OMILIA IX
ce erede eEl, lucrand mai mult decat acela, ca avand
nevoie de 0 mai mare putere, caci el indura 0 osteneala
nu cum s'ar intampla, - fiindca Iudeii defaimau credinta
ca neavand nici 0 osteneala. Asupra acestei idei
deci ridicandu-se arata ca, nu numai eel ce se deose-
in intelepciune sau altceva de acest feliu are
nevoie de 0 mai mare putere, ci :;;i cel ce are' cre-
Dupre cum acela are nevoie de putere, spre a
respmge dela sine gandurile cele uricioase, tot si
acesta are nevoie de un suflet tare, care sa
alunga cugetele necredintei. Deci, cum a devenit Abraam
puternic CU creclinta, zice, el a sa lucrul, iara
nu cu rationamentele cele omene:;;ti, fiindca atunci ar fi
cazut. cum a ca:;;tigat el credinta "Dand slava
lui Dumnezeu" zice, adeverit fiind, ea ee i-a
fagaduit, puternie este de a face" (Vers 21).
A:;;it dara, a nu cerceta cu amanuntime este a slavi pe
Dumnezeu, dupre cum :;;i a cerceta cu deamanuntuI
tainile lui Dumnezeu, este a pacatui. Daca noi cerce-
tand cele de pe pamant :;;i scrutandu-le nu slavim pe
Dumnezeu, apoi cu atat mai mult inca vorbind vrute
nevrute despre stapanului, caci atunci yom
patimi cea mai de pe urma pedeapsa, ca unia ce 11
batjoeorim. Daca noi nu trebuie a cerceta feliul in-
vierei, apoi cu atat mai mult inca acele acte negraite
9i
n'a zis simplu crezand ci "adeverit fiind" ,
fiiindca este credinta, caci ea mai mult convinge
pe cineva, decat rationamentele omene:;;ti;' este cu mult
rnai lamurita decat dovezile ie:;;ite din judecata noastra
9i nici 0 alta gandire sau idee fal:;;a nu 0 mai poate zgudui
vre-odata. Cel ce se increde cu u:;;urinf.a in rationamen-
tele omenc:;;ti, se poate ca sa ':;;i schimbe parerea, pe
cand cel adeverit prin credinta sta neclintit, caci el
ingrMit, a:;;it zicand, auzul de toate vorbele cele vata-
matoare.
Deci, spunand ca Abraam s'a indreptat prin credinta
ca tot prin credinta a slavit pe Dumnezeu,
celace este mai ales proprie a vietei noastre
omene:;;ti. sa lumineze, zice, lumina voastra
inaintea oamenilor, ea vazand faptele voastre
cele bune, sa proslaviasca pre Tatal vostru eel
OMILlA IX 123
ceresc". (Math. 5, 16), dara iata ca 8i din credinta se
Dumnezeu. Dupre cum iara:;;i :;;i faptele au nevoie
de. P'!tere, tot .ar:.e nevoie 9i Acolo de multe
on :;;1 trupul partIclpa la osteneala, pe cand aici succesul
intreg este numai al sufietului, a9a ca :;;i osteneala este
mai nu are cu cine im)?arti luptele ce Ie
poarta. Al vazut cum toate cele ce 11 Ie considerau ca
rezulk'tte din fapte, ca de pilda: a se lauda catra Dumnezeu
a a,:ea nevoie de putere de osteneala a slavi
Dumnezeu, ai vazut, zic, cum toate a:cestea apos-
tolul Ie-a aratat ca rezultate mai mult din credinia
decat din fapte . ,
Zicand apoi "eli ce i-a fagaduit, puternic este
a face" mi 5e pare ca veste:;;te mai dinainte f;i despre
caei nu i s'a fagMuit numai cele prezente
Cl $1 cele vlltoare, de vreme ce acestea de aici sunt tip
$i umbra al acelora. A9a dara a nu crede cineva, este
dovada de 0 cugetare slaM, mica fiu$turateca. Deci,
9an.d ne invinova,tesc pe noi de credinta, 9i noi ii
de necredmta lor, ca pe ni$te fiu:;;turatici,
bpSltl de minte 9i slabi, carii cu nimic mai bun nu se
deosebesc de animalele necuvantatoare. Dupe cum a
crede este dovada unui sufiet inalt :;;i intelept, tot a$a $i eel
cr:ede da de un suflet lipsit de bunnl simt,
scoborlt in randul animalelor. De aceia :;;i noi
1asar:d la 0 parte pe unia ca ace:,;tia, sa rivnim pe
patrlarchul Abraam, 9i sa slavim pe Dumnezeu, dupre
cum $i acela i-a dat slava. Dar ce va sa zica "dand
slavva Adeca a inteles maretia
1m putere, $1 deci 0 idee dreapta
de daEls!:.ll, .s'a adeverit (s'a convins) el insw;;i despre
cele fagadUlte.
. .1) Deci, iubitilor, sa-1 slavim :;;i noi pre Dumnezeu,
prm credinta, :;;i prin fapte, ca sa primim noi plata
cuvenita, adeca sa tim 9i noi slaviti de dansul, "Pre cei
. . ') Par!ea mo.rala. Trebuie a slavi pre Dumnezeu prin fapte
prm credmta, eli trebuie a fugi de orice pacat prin care
este batjocorit. Ca Dumnezeu nu pentru ca are nevoie
a fi sliivit de nai, ci pentru mantuirea noastra 0 cere
aceasta. Cii dacii noi nu ne lasiim la plicate, nici diavolul nu indraz-
a .se apropiia de noi. cli trebuie a ne de sfinta
masa (cma cea de taina) din care cu totii ne (Veron).
124 OMILIA IX
ee ma slavese pre mine, zic:
e
, ii voiu slav!". (I
Imp. 2, 30). Daea oamenii numal aclamand pe 1mpa-
ratul lor $i se mandrese, chiar de n'ar c:1$tiga nimic
alt, apoi poti pricepe cam mandrie $i cam slava ar fl
pentru noi de asIa vl. pe smpanul nostru, $i de cata
osanda n'am fi vrednici, daca. I-am batjocorL De$l de
altfeliu DLlmnezeLl voie$te a fi slav it, nu pentru ca el
are nevoie de aceasta, ci pentru interesul nostru propriu.
Cam deosebire crezi tu ca este intre Dumnezeu $i oameni?
Oare pe atata pe cata este intre oameni $i viermi . Sau
poate pe cata este intre ingeri $i viermi Dara nimic
n'am spus pana acum, fiinaca nici nu e cu putinta de
o stabiH deosebirea intre el $i noi 1 Oare ai vol. tu sa ai
slava mare $i sti'alucita dela viermi? Eu nu credo Deci,
daca tLl, care iube$ti slava, .:;;i totu$i n'ai vol. aceasta,
apoi cum e cu putinta ca Dumnezeu, care este scuUt
de asemenea patimi, $i care e atat de superior int.re-
gului univers, sa aiba nevoie de slava ta cu toate
acestea de$l. nu are nevoie, el 0 dore$te dela tine chiar
pentru tine, adeea pentru binele tau. Daca el a suferit
pentru tine facandu-se rob, apoi de ce sa . te minunezi
daea sufera $i altele numai ca sa-$i scopul?
Nimic nu crede ca nevrednic de dansul, cand eeiace
face nu are alt seop decat mantuirea noastra.
Aeestea $tiindu-le, sa fugim de orice paeat, prin
care se batjoeore$te numele lui. "Fugi de paeat, ziee.
ea de fata f;)earpelui, ea daea te apropii de dan suI
te va mUf;)ea. (Sirach 21, 2). Nici ca nu vine pacatul
la noi, ei noi suntem cari ne ducem la e1. Bunul Dumnezeu
a pregatit $i acest lucru, ca diavolul sa nu ne poata tira-
nisl. cand se apropie de noi, fiindca nimeni n'ar putea
sa se impotriveasea puterei lui. De aceia Dumnezeu i-a
destinat pustiul ca locuinta, $i I-a inchis acolo ca pe un
talhariu $i tiran, $i daca n'ar putea in$faca $i baga in
inchisoarea lui pe vr'un nenorocit, gol $i dazbraeat de
cllarul Sf. Duell, de sigur ea n'ar indraznl. sa iasa de
acolo. Daca nu ne-ar vedea calatorind prin pustiu, el
n'ar cuteza sa se apropie de noi. Pustiul $i locul de
$edere al diavolului nimic alta nu este, decat paCc'ttul.
Deci, contra lui noi avem nevoie de pavaza credintei,
de coiful mantuirei $i de sabia duchului, nu numai ca
sa nu patimim rele din parte-i, ci chiar sa-i taiem $i
capul, cand el ar vol. sa fuga. Ni trebuie deci rugaciuni
J

I
OMIXIA IX 125
ca sa-I sub picioarele noastre.
$1 nerLl$mat $i de$i el se lupta
gasmdu-se mal JOS de cat noi, totu$i $i in acest
mod el ne blrUle$te. Cauza nu poate fi alta, decat ca noi
nu inceream de a ne afta totdeauna mai sus de saO'e-
ce !e. asupra: caci a.tunci n'ar putea
58, S8 rldlce pana la nOl, Cl s ar trage JOs. Tipul diavo-
lului este $earpele, $i dacii din inceput chiar I-a
rEmdLlit Dumnezeu, apoi cu atat mai mult astazi.
. Dara
v
dac.a nu :;;tii vee. va zicit a se lupta de
JOs, eu ma VOIU mcerca sa-tl exphc modul acestui rez-
boiu. Deci, ce va sa zica a se lupta de jos Adeca a
se lupta in luerurile cele de jos, ca de pilda place rea
bogalia $i toate cele pamant8$ti. Daca insa e1 ar
pe cineva zburand spre ceriu, mai intaiu dl nici n'ar
putea sa zboare atata, al doilea ca ehiar de s'ar ineerca
iute ar citdea jos, caci el n'are picioare - sa nu te temi,
n'are niei aripi- sa nu te inspaimant.i, - pe namant
se trage, $i in cele pamante$ti. ' .
Deci, s<"1 nu ai nimic de comun cu pamantu1, $i
atunci nu vei avea niei 0 greutato a-I birui. El nie! nu
$tio 0 altfeliu de lupm, ci ca $i $earpele se ascunde in
spini, euibarindu-se intr'una in De vei taia
atunei spinii, iute va fug! de acolo, fiinde<:l. este vazut
$i daca al discanta cu niseareva discanteee
ze8$ti - fiindca sunt 9i avem 9i noi discanteee duchovni-
c8$ti, prin care in vocam numele Domnului nostru 1isus
Christos $i puterea crucei sale, -- de indata fl vei zdrobi..
Un astfeliu de diseantec nu numai ca are puterea de a
scoate in fata gaura gearpelui necurat, ci inca :;;i pe drac
il baga in foc, 9i ranele mU$caturilor lui Ie vindeca.
poate multi recitand asemenea discantiee totusi
nu s'au vindeeat, aceasta nu a fost din cauza iri-
vocat in discantec, ci din eauza putinei credinti. Fiindca
Iisus il ating,eau $i-l )nghesuiau; $i totu:;;i
mmlC nu ew;>tlgau, pe cand femeJa eea in scurO'erea
sangelui, nici de trupullui nu s'a atins, ci nurrfai de
poalele hamel, cu toate acestea la moment a fncetat cu\'-
gerea sangelui, pe care 0 avea de multi ani. Numele aeesta.
este infrico9Cl.t 9i demonilor, 9i patimilor boalelor.
Cu acest nume, deei, sa ne impodobirn, ell el sa ne
ingrMim.
Astfeliu $i Pavel a devenit mare, de9i era de aeeieasi
natura 9i el ca 9i noi, fnsa credin{,a lui I-a faeut ell totul
126 OMILIA IX
altul de cum era; $i atat de mare-i era credinta in sta-
panul nostru, incat pana $i hainele lui aveau 0 mare
putere in alungarea demonilor $i vindecarea boalelor.
de ce indreptare am putea fi noi vrednici, daca pe
atunci numai umbrele $i hainele apostolilor alungau
moartea, iara astazi, chiar rugaciunile ce Ie facem, $i
nu pot infrana nici mEicar patimile ce ne stapanesc Deci,
care poate fi cauza Nimic alta decat deosebirea cea
mare in judecata, sau mai bine zis in predispozitia sufie.,.
teasca a unora $i a altora. Dealtmintrelea cele ale na-
turei sunt ega1e $i comune, caci $i Pavel s'a nascut$i
a crescut ca si noi, a 10cuit pe pamant $i a respirat
acela$i aer ca $i noi, insa in celelalte a fost cu mult mai
mare $i mai superior noua, voiu sa zic In zelul, cre-
dinta $i dragostea lui.
Deci, iubitilor, sa-l imitam pe e1. Sa avem acela$i zel,
credinta $i dragoste, ca sa putem $i noi a slavl pe Christos
$i a'l lauda. Acest lucru il c1ore$te el mai mult decat
noi, fiinc1ca de aceia ni-a facut acest organ (gura), $i
nu voie$te ca sa ramana nelucratoriu $i netrebnic, ci
ca totdeauna sa'l avem il1 lucmre impreuna eu manele.
De ce deci nu pregate$ti organul aeesta potrivit cu
manele me:;;teru1ui, d Ii slabe$ti coardele, mole$indu-le
cu dezmerdarile, $i astfeliu te fad singur ca 0 chitara
netrebnica Este nevoie deci, de a 0 incorda bine $i a
intinde strunele, $i de a Ie unge in loc de sacaz eu sare
duhovniceasca, caci atunci de 0 va vedea bine incordata
$i armonizata, va suna $i prin sufietul nostru Christos.
Aceasta facandu-se, vei vedea $i pe ingeri saltand de
bucurie, $i pe arhangheli, $i pe herubimi. A$a dara sa
ne facem vrednici de manile lui cele neprihanite. sa'l
rugam de a atinge cu manile lui $i inima noastra, de$l
mai ales nici nu are nevoie de rugamintea noastra, caci
daca noi 0 facem vrednicc'i de acea atingere, el cel intai
va alerga la noi. Daca Christos alearga in ajutorul celor
ce se trudesc pentru cele viitoare _1) nici lui Pavel care
a devenit at-at de mare, nu i-a impletit inca 0 asemenea
lauda, - dara inca cand va vedea inima noastra desa-
var$ita, ce nu ar face Daca Christos resuna in inimile
') Nota. Expresiunea din original: OO1tW ra.p nil rr".6/'<)l <o,o6"p
'i8p'rrwsv<)l zjY.,U,",OV O<pO.V8V, este foarte eonfuz'a, fiindea nu are
niei 0 legatura niei eli frazele dinainte :;;i niei eu eele ee urmeaza.
(Trad),
OM ILIA IX 127
n.oastre, atunci I?-umaic1ecat va zbura deasupra noastra
$1 Duchul Sfint, $1 yom deveni mai superiori decat ceriul'
n.u $i lun?L gravate pe trupul nostru:
chlar pe staP?Lnul. soarelu!, al lunei $i al inge-
rIlor fl vom avea locumd $1 petrecand impreuna cu noi.
. Acestea nu noi sa inviem mortii, sau sa
lecmm leprO$ll, Cl ca sa avem cu noi acel semn cu
mult mai mare decat toate celelalte, adeca sa
dragostea, caci unde se gase:;;te acest mare bun, de indata
acol? sta de fata Fiul impreuna eu Tatal, eharul sf in-
tulm Duch ne adumbre:;;te. "Unde vor fi doi sau
trei adunati intru numele meu, zice, acolo sunt
si eu In mijlocul lor" (Math. 18, 20), 0eiace este
marei lui dispozitiuni, $i totodata dovada celor
ce $i c3Lri. voiesc a. ayea yrimprejurul lor
pre lUbIt!. Dara cme este, ZICI, atat de mi$el, ca sa
nu vOlasca a avea pe Christos in mijloc) Noi cari ne
resculam unii asupra altora. poate ca va ride cineva
$i va zice: ce spui N8 vezi pe noi toti stand intre
acelea$i ziduri, sub acela:;;i acoperamant a1 bisericei stand
in lini$te in acela:;;i staul, nici pe unul nu vezi
d.u-se, suntem sub acela:;;i pastoriu, in comun rugandu-ne
$1 ascultand cele vorbite, in comun inaltam rugaeiunile
noastre lui Dumnezeu, lili ne aduci aminte de lupte
rescoale Da, va aduc aminte de lupte, $i nu ma
iritez de loc nici ca ma speriu. Vad eu ceiace vael
lili 9tiu bine ca ne gasim sub accla$i acoperemant" $i
sub acela$i pastoriu, insa tocmai pentru aceasta jelesc,
ca atatea imprejurari coneurand a ne aduna la un loc,
noi totu$i ne resculam unii asupra altora. Si ce rescoala,
zici, ai vazut aici Aici, de sigur ca n'am vazut, insa
dupa ce de aid, iata ca cUtare vorbe$te de rau
pe altul, celalalt batjocor8$te pe fata, un altul invidiaza,
se Iacome:;;te $i rape9te, un altul iara$i silueste, unul
iube$te rau, pe cand altul COa!38 mii de viclenii: Si dad
ar fi cu putinta de a descoperi sufietele noastre,' atunci
am vedea eu siguranta toate aeestea, $i ati cu-
ca eu nu Ie spun aces tea in bobote. N u vedeti
VOl ce se in tabara Nu vedeti ca fiind timp
de pace, ostaliliI dupa ce pun armele in depozit ies din
tabara lor goli lili nearmati, lili trec in tabara dU$manilor?
Dara cand sunt ii inarmati, cand sunt streji peste tot
locul parastreji, lili cand veghiaza noptile, cand $i focul
128 OMILfA IX
apoi atunci nu mai este pace, ci rezboiu
III ,Aceasta poate vedea petrecandu-se cu
nOl, caCl pazlm ,?nul de altul::;;i ne temem, cand
fiecare vorblm III ::;;oapta la urechia altuia iara daca
vedem un alt1!1 apropiindu-se de noi, de curmam
v9rba fill astupam totul, ej, apoi atunci nu va sa zica
o e pace, ci rezboiu, caci faptul acesta nu este al oame-
n:lor eu fruntea senina fili cu euraj, ci al celor ce se
foarte Dara, acest9a Ie facem nu pentru
pe altn, Cl ca sa nu fim noi nedrep-
tatl.tlll, ,ApOl 'pentru aceasta rna jelesc, fiindca
tramd lOtre nOl de straja ca sa nu
ardem fill atatea focuri, ::;;i punem
streJl fillv parastreJl. Cauza'? Minciuna multa, vi-
cleme, mar,e, drag,ostei cu picioarele, la urma
reZb?lU mpacat: acma; a!, gas! cineva mai
n:U!t.l smcerl euraglO:;n, decat cre$tini; defil] , de
cata
v
nu, vrednice asemenea fapte, de cate
lacraml fill de cata Jale'? Dara ce se fac'? zici tn' cutare
fili cle nesuferit rautacios, Poate ca
afila sa, fie, msa uncle e filosofia ta 1 Uncle sunt leaile
poroneesc de a purta sarcina unul altuia '?
Daca ,tu nu. a te purta cu fratele tau bine, apoi cum
!e Vel purt,: cu unul strain 1 Daca tu nu $tii cum sa
pc eel ce este membrul tau, cum vei putea
la !me pe eel de afara fili sa-I alaturi pe langa
tme I?ara ce sa fac'? Sunt foarte areoiu in a varsa
la;cmml
z
, atunci ,a;,;;i lasa sa curga 14crami multe
o:;hu mm, - ca f:?l lJrofetul acela (Ieremia) - vazand
rezboae cu mult mai grozave elecat cele vazute de
El vazand atunci pe barbari eland naval a
meu, pantecele meu ma doare";) (lere-
mIa 4.' 19), p,e eu vM pu;,;;i sub un singur gene-
$1 vtotU)ll, va reseulatl unn asupra altom, va mU$cati $i
va membrele unul altuia. pe unia pentru bani,
pe pentru slava, pe unia pentru ca ridiculizaza si
batJocoresc, pricinuindu-va mii de rane unii altom, cand
. ') Notd. In editia de Buzau acest pasaj este precum urmeazii:
"Pantecele meu ma doare, *l mal'unlacle . , . . ceiace denota 0
abatere deia textui Ebraic Elin, unde cuvantui panteeele este
pronuntat de Pl'?fet. ,de dou,a ori In spre a lnvedera durerea
,mare 0 Slmtla atunc!. De aCOla s'a trecut aici dupa textul
ongll1aI. (1 rad '
\
I
l

I
I
i
I
OMILIA IX 129
vM morti mai disfigurati decat cei din rezboiu, $i nu-
me1e ,de frt;tte nu.mal u!l nume, sec, nici nu pot gasi 0
alta Jale , $1 Ella! de
v
aceasta tragedie!
Rusmatl-va, va rog, fill sfiltl-va de aceastasfinta
din cu totii ne i!l1par,tii$im, sfiiti-va, zic, de
Chrlstos eel Jertfit pentru n01, de Jertfa ce sta aici in fata
noastra. Chiar talharii ec'\nd se impartafil8sc din
pape $i sare, mvai, sunt talha!i fata de
cel ce se ImparUi$esc eu u, caCl acea masa schimba
apucaturile lor, $i pe cei ce sunt mai s3Jbateci dec,at
fi?-rele, Ii mai blaElzi., Noi, Insa.' de$i ne If!1partii$im
dm 0 astfehu de masa, dm 0 astfehu de hrana, ne Inar- .
mam unii asupra altom, in timp ce ar trebui ca sa ne
Inarmam contra diavolului, care da razboiu asupra noa-
stra tuturor. De aceia pc fie-co zi noi devenim tot mai
slabi, pe cand el tot mai tare mai puternic. Noi nu ne
ingrMim unii pe altii contra lui, ci cu dansul contra noa-
stra, sub un astfeliu de general noi ne aruncam unii
asupra altora, in timp ce ar trebui ca pe dansul sa-I
rezboim, Aeum insa lasandu-l pc dansul, noi Indreptam
siigetile asupra fratelui nostru, :)i care sageti '? zicitu.
Acele din limba $i din gura, fiindca nu numai sagetile
ci $i cuvintele ie$ite din gum noastra pricinuesc
cu mult mai dureroase decat sagetile cele mai veninoase
:)i cum am putea sa desfiintam un asemenea rez-
boiu zici tu, Daea vei pricepe, ca vorbind de rau pc
fratele ta u ver$i noroiu din gura ta; daca vei pricepe
ca tu defaimi pe membrul lui Christos, ca sfi$ii trulmi
tau, ca tribunalul acela ingrozitoriu $i nemitarnic va fi
atunci mai amar pentru tine; daca vei pricepe In fine,
ea sagetile acelea nu ucid pc cel ranit, ci pc cel ce
Ie-a aruncat. Poate ca te-a nedreptatit pricinuindu-ti
rele Ofteaza in adancul inimei , insa nu grai de rau;
plangi, nu pentru nedreptatea ce ti-a facut, ci pentru
pierderea aceluia, precum $i stapanul tau Christos a
plans pe Iuda, nn pentru ca el urma a se restigni, ci
fiindca acela il vandu-se, Te-a batjocorit poate $i te-a
barfit Roaga pe Dumnezeu ca sa'i fie milostiv. Este
fratele tau, este membrul tau, Christos i-a desJegat ace-
lea$i dureri, la aceia$i masa a fost chemat el ca
tine, Dara, zici, atunci mai mull rna necinste$te, Atunci
insa ;;i plata ta va fi mai mare, Tocmai de aceia este
drept ca tu sa dai ' la 0 parte mania, fiindca el a prim it
o rana adanca, flindca diavolul I-a ranit. Deci nu'l mai
3825
9
130
OMILIA IX
lov\. 9i tu, ea sa nu cazi impreuna eu e1. Pe cat timp
tu te este eu putinta inca de a se mantu\.
acela, dara daca te arunci asupra lui ocarindu-Ila feliu,
apoi cine va va mai ridica de jos El este eel ranit
Dara atunei nu va putea sa stea, ;;i tu care cazi
odata eu e1. Cum Nu-t,i ajunge tie ca ai ocazie de a
intinde mana de ajutoriu altuia Deci, stai voinicef;lte,
tu eel intai asvarle arcul la 0 parte, trage de pe cam-
pul de lupta pe fratele tau eel mort deja, prin
ta rabdare ee ai avut-o fata de e1. L-a ranit pe el ma-
nia Nu-l mai ran\. tu, ei seoate tu eel intai sageata.
Daea noi ne purtam astfeliu unii catre altii, de 'ndata
yom fi eu toW iara daea ne inarmam unii a-
supra altora, apoi nu mai este nevoie niei de prezenta
diavolului, fiindea pierderea noastra este eompleeta.
Oriee rezboiu este dara mai eu seama
rezboiul dinauntru, a:;;a zis rezboiul ei vii; insa rezboiul
despre care ni este Yorba, emaiinfricof;latchiardec.at
rezboiul civil, fiindca 1)i drepturile noastre ea oameni
sunt mai mari decat ale statului, - este mai
zie, :;;i mai mare decat acel dintre rude. In adevar,
ca a ucis oare-cand pe Abel fratele sau Cain, a var-
sat sange de frate, dara rezboiul de care ni e Yorba,
este cu mult mai decat acela, fiindca Cain a
ranit trupul fratelui sau,iara tu ai implantat sabia in
sufletul fratelui. Ai suferit poate vr'un rau dela eJ'? Dara
nu in a sufer\., ci in a face raul altuia sta adevarata
suferinta. bine: Cain a ueis, iara Abel a fost
eel ueis; cine. erezi tu ea era cel mort Oare cel ee
dupa moartestrig.a, dupa. cum zice: "Glasul sangelui
fratelul . tau striga catre mine!' (Facer. 4, 10), sau
poate eel ce traia, insa tremura era inspaimantat '?
Acesta de sigur, acesta a fost cel mai de jaJit decat. eel
mort. Ai vazut, ca cu mult mai bine este de a suferi
cineva nedreptatea, chiar de ar ajunge pana la moarte
Afla deci, cat de rau lucru oste de a nedreptatl. po altul,
:;;i tii cu bagare de seama la eele ce voiu spune: Cain
a doborit a ueis pe fratele sau Abel, insa acesta s'a
ineununat, iara acela afost pedepsit; acesta :;;i dupa
I;noarte acuza f;li tinea in stiipanirea sa pe fratele sau,
iara acela traind taeea, se ru:;;ina se topia, ru;;a ca el
a facut eu totiul eontrar de ceiaee voise sa faca. L-a
fiindca vazut mai iubit decat dansul, a na-
[
OMILIA X 131
<lajduit ea prin moarte sa-l seoata din iubirea lui Dum-
nezeu, insa prin aceasta a atitat mai mult dragostea
lui, fiindca chiar mort Dumnezeu il cauta inca mai multo
"Unde este Abel fratele tau"? zicea. Nu-miai
stins dorul prin moartea lui, ei inc,a mai mult l-ai ati-
tat; nu ai imput.inat valoarea lui prin ucidere, ci inca
ai mai marit-o. Cll putin mai 'nainte de aceasta eu I-am
pus sub stapanirea ta, dara fiindca tu l-ai ucis, apoi
mort el te va pede psi, atM de mare'mi este dragostea
citra dansul. dara, care este cel condamnat Cel
,ce impileaza sau eel chinuit '? Cel co a
mit aW,ta cinstedela Dumnezeu, sau eel ce singur s'a
predat unei pedepse noua atat de curioase'? 'Nu te-ai
temut de el, zi(;8, fund in viata; priri urmare te vei
teme fUnd mort. Nu ai tremurat cand ai impliintat in
.el eutitul, te va apuea tremur incontinuu dupa varsarea
:sangelui. Traind era robuI tau, nu tu erai supus lui;
de aceia fiindcii l-ai ucis, apoi ela devenit. stapanul tau
,cel grozav!
Acestea intelegandu-le, iubitilor, sa fugim de invi-
die, sa stingem rautatea, sa rie rasplatim cu binele unii
pre altii, ca prin acestea sa bun uri in viata
aceasta in cea viitoare, prin charul filan tropia
Domnului nostru Iisus Christos, caruia. impreuna cu
Tatal cu Sf. Duch, se cade slava in veeii vecilor. Amin.
OMILIA X
,,$i nu s'a scris pentru el numai, ca i s'a
socotit lui spre dreptate, ci pentru noi, carora
va sa ni se socotiasca, celor ce credem intru
-cela ce a sculat pe Iisus Domnulnostru din
t ."
(Cap. 4, 22).
Dupa ce mai 'nainte a spus de Abraam lucruri
mari, dupa ce a spus de credinta lui, de dreptatea :;;i
dnstea primite dela Dumnezeu,apoi ca sa nu zica audi-
toriul: Dara ce are a mee ell noi', ca doara el a fost
.cel indreptat. lata: ca apostolul ne-a pus pe la:riga
Aoraam, fiindca astfeliu este puterea: cuvintelor duchov-
132 OMILIA X
Pe eel intrat atunci in pe etnieul
care n'a faeut nimie, pe acesta, zic, nu I-a lipsit eu
nimic, sau mai bine zis, nu I-a aratat cu eeva mai infe-
rior Iudeului credincios, $i nici chiar patriarchului, ba
inca eeiaee este mai minunat - ca Il arata ca avand Cf:wa
mai multo AtM de mare este nobleta noastra, incat
eredinta aeeluia este tip al eredintei noastre. n'a zis:
ca daea i s'a soeotit lui spre dreptate, dela sine urmeaza
. ea noua s'a socotit ea sa nu faea un silogism, ci
eu autoritatea sfintelor seripturi, caci hotarirea
sfintelor scripturi face (decide) totu1. Pentru ce, zice,
s'a scris Nu oare ca sa cunm;;ti ea $i noi ne indreptam
ru;a Deei noi am crezut in aeela$i Dunmezeu $i pentru
lueruri, de$l nu pentru persoane). Dupa
ee, deei, spune de credinta noastra, apoi vorbe$te $i de
fil antropia lui Dumnezeu eea ne-graita, pe care vecinic
o pune de fata, $i pune la mijloc crucea, ceiace $i aici
a aratat zicand: "Care s'a vandut pentru
lele noastre, s'a sculat pentru indreptarea
noastra" (Vers. 23). Prive$te, cum el punand cauza
mortii, aceia$i dovada 0 arata pentru invierea lui
din morti. De ce s'a restignit zice; de sigur ca nu din
cauza pacatelor lui, $i dovada este dininvierea lui.
Pentru ca daca ar fi fost pacatos, cum de a inviat Dara
daca a inviat, e vazut lucru ca n'a fost pacatos; $i daea
n'a fost pacatos, pentru ce a fost restign!t Pentru altii;
daca a fost restignit pentru altii, de sigur ca a inviat.
$i ca sa nu zici: dara daca suntet11. respunziitori pentru
atatea pacate, cum putem a ne indrepta - iata ca ni-a
pus in fata pe cel ee a piicatele, ca astfeliu $i din
credinla lui Abraam, prin care s'a indreptat, din
patima Mantuitoriului, prin care ne-am izbavit de pacate,
sa adeveriasca cuvantu1. Spunand de moartea lui, spline
in acela$i timp $i de inviere, ca $i cum ar fi zis: ((Nu
a murit el doara ea sa aiM la dispozitia sa raspunza-
tori de osanda, ci ca &"l. faca bine, caci spre aceasta a
murit $i a inviat, ca sa ne faca drepti.
"Drept aceia indreptati fiind din credinta,
pace avemcatra Dumnezeu prin Domnul nostru
Iisus Christos" (Cap. 5,1). Dara ce va sa zica "pace
avem"? Unia spun ea nu ne rasculam certandu-ne
de a Introduce legea, insa mie mi se pare ea el vor-
be$te aici de viata noastra. Fiindca mai sus a spus
I
,I
f OMILIA. X 133
multe despre credinta, pe care a $i pus-o ca mai su-
perioara indreptarei prin fapte, apoi ca sa nu creada
cineva ca eele vorbite sunt un motiv de Ienevire, a zis:
"pace avem", adeea nu mai paca.tuim de acum, nu
ne mai reintoarcem la cele dinainte, caci daca am face
a$a, atunci avem resboiu ciitra Dumnezeu, $i nu pace.
Dara cum, zici tu, este cu putinta de a nu mai pa-
catui $i cum mai 'nai nte a fost cu Apoi daca
fiind raspurizatori de atatea pacate, $i inca ne-am iz-
biivit de toate prin Christos, nu mai ramane nici-o in-
doiala ea tot printr'ansul yom putea sta in aceiace ne
gasim. Nu este lucru: a lua pacea ce nu era, $i
a pastra pacea deja data, fiindea cl1$tigarea unui lucru
e ceva mai greu decat pastrarea lui. $i cu toate acestea
acel lucru greu a devenit a devcnit In r ealitate.
A$a dara ceiace e mai u$or, va fi pentru ' noi mai
lesne de indeplinit, adeca sa pastram pana la fine cele
date noua. Aici mi se pare ca lasa a inte1ege nu numai
eeiaee e mai u:;;or, ci $i eeiaee e rezonabi1, fiindca daca
ne-a izbavit pe noi cei ee eram dU$manii 1;ii rezboinicii
lui, apoi e rezonabil de a ramane in starea de izbavire,
$i aceasta &l i-o inapoiem drept plata, ca sa nu se para
ea a impacat cu Tatal pe ni:;>te fndaratnici $i nerecu-
noscatori.
"Prin care apropiere am aflat prin cre-
dinta la darul acesta" (Vers. 2). Daca e1 ne-a apro-
piat de dar inca pe cand eram departe, eu atat mai
mult ne va tinea in eest dar fiind aproape de e1. $i
acum tu te gande$te, cum apostolu1 pretutindeni pune
la un loc acestedoua, adeca cele venite dela dansuI',
cele din partea noastra. Acelea ce au venit del a
dansul sunt multe, variate $i diferite, fiindcii a $i murit
pentru noi, ne-a $i impacat, ne-a $i apropiat de Dum-
nezeu, $i ni-a dat char negrait, pe cand noi nu am
produs nimic alta decat credinta, pentru eare $i zice:
"prin credinta".
"La darul acesta". Care dar spune-mi. Acela
adeca ca ne-am invrednicit a cunoa$te pe Dumnezeu, a
ne izbavi de ratacire, a cunoa$te adevarul, a ne in-
vrednid prin botez de toate bunurile. Pentru aceasta
ne-a apropiat, ca sa primim toate daruri1e. Nu ne-am
impacat eu el numai ca sa primim iertarea piieatelor,
ei $i pentru ca sa ne bucuram de mii de demnitati.
134 ... OILIA X
nu a stat numai aici, ci ni-a fagMuit $1 ;lIte bunuri
negraite care covargesc mintea 9i judecata omeneasca.
De aceia 9i pune apostoIuI pe amandoua, caci cand el
zice: "la darul"arata cele din prezentpe care Ie-am
primit, iara eand zice: ne Hludam intru nadejdea
slavei lui Dumnezeu", a dat pe fata toate cele viito!1re.
Bine a zis 81: "in tru ,care sUim" , fiindca a9il este
charu1 lili Dumnezeu; el nu are sfar$it, nici margini.
ci jnainteaza vednic tot la mai mare, ceiace la noi
oamenii nu se poate. De pilda:. eineva .a lU!1t puterea.
slava stapanirea, insa nu a stat in aceasta situat.ie
pururea, ci iute a cazut din ea, caci .chiar de nu l-ar
omul, de sigur ca moartea venind 11 va ucide
fal';1gre9'
Nu tot se petrece cu cele ale lui Dumnezeu,
fiindca Ilici omul, nid timpul, nici impre-
jurarilor, nici diavolul $i nici chiar moartea venind nu
va putea ca sa ni Ie rapiasca, ci tocmai cand murim
Ie stapanim inca mai intacte, $i cu trecerea timpului
ne bucuram pururea de mai multe charuri. Ineat daca
nu crezi in cele viitoare, eel putin din cele prezente $i
din cele ce ai primit deja, crede $i in acelea. De aceia
$i zice el: ne laudam intru nadejdea slavei
1 ui Dumnezeu", ea sa afti ce feliu de suftet tl'ebuie
sa aiba credindosul. Noi nu trebuie a fi asigurati numai
pentru cele date deja, ei e necesar a ne convinge $i
despre eele viitoare ca date, fiindca cineva se lauda $i
pentru cele ce sunt in perspectiva de a Ie capata. Ded,
zice, fiindca credinta celor viitoare este -tot de si-
gura $i Uim u rita, ca $i a celor deja date noua, apoi
ne laudam 9i in aceia deopotriva. De aceia a $i numit
acele bunuri slava lui Dumnezeu, fiindca daca ele con-
tribuie spre slava lui Dumnezeu, apoi VOl' ie$i la iveala
numaidecat, daca nu pentru noi, cel putin pentru e1.
ce spun eu, zice, ca bunurile viitoare sunt
vrednice de lauda'? Chiar $i relele de fata sunt sufi-
ciente de a ne impodobi 9i a ne mandri cu ele. De
aceia $i adaoge el imediat: nu numai, ci ne si
laudam intru necazuri" (Vel's. 3). De aid poti
lege ce feliu sunt bunurile viitoare, .daca chiar $i in
cele parute intristatoare noi ne laudam $i cugetam lu-
cruri mari. Atat de mare este darul lui Dumnezeu,
I
I

..
,
I
I
,

I

OMILIA X 135
ineat chiar in asemenea lucruri noi nu gasim nimic
displacut. In Incrurile cele pamante$ti luptele sunt inso:
tite de osteneala, scarbe 91 necazuri, 9i premiile ca 91
cununile ni aduc placere; aid insa (in luptele dnchov-
nic8$ti) nu este a$a, caci 9i strategimile noastre de apa-
rare ni sunt placute tot a9il ca premiile. Findca pe
atunGi ispitile erau mari, greutatile 9i necazurile eratt
pc fiecare zi, pe cand imparatiaceriurilor era in a$tep-
tare cu toate bunurile ei, de aceia cei mai slabi se mo-
18$au, fapt pentru care apostolul Ii $i da premiul chiar
de aici, zieand ca in necazuri trebuie a ne $i mandri, .
$i a ne lauda. f:;)i nu zice trcbuie a va lauda ci "ne
laudam", atribuind sfatul de incurajare 9i propriei
sale persoane. Apoi, fiindca cele zise s'ar fi parut poate
straine $i curioase, adeca ca eel ce se lupta cu foamea,
eel ee se in lallturi 9i in mund, cel batjocorit
9i dispret.mt, trebuie a se lauda gasindu-se in asemenea
grele incercari, de aceia apostolul Ii pune inainte un
rationament cu adevarat filosofic. Si ceiace este mai
mult, zice, ca aceste necazuri sunt 'vrednice de Iauda
nu numai pentru cele viitoare, ci chiar $i pentru cele
prezente. In adevar ca necazurile, prin sine insCo,;>i,
sunt un lucru bun. f:;)i de ce oare'? Fiindca pregatesc $i in-
curajaza rabdarea. Dc aceia spunand: "ca ne Hiu-
dam intru necazuri" pune 9i cauza, zicand:
ca necazul rabdare lucreaza". PriV2!)te Intelepciunea
lui Pavel, cum el intoarce yorba la cele contrare. Fiindca
scarbele $i necazurile ii facea pe dan$ii a se desnMajdui
chiar de cele viitoare, 9i-i discuraja cu totul, iata ca
apostolul zice, ca chiar trebuie a se incuraja, 9i a nu
se desnadajdui de cele viitoare.
"ea necazul r abdare lucreaza, zice, iara
darea curatire, iara curati r'ea nadejde, iara na-
dejdea nu rusineaza" (Vers. 3. 4. 5). A9a dara ne-
cazurile nu numai ca nu sunt distructoare credintei, ci
inca chiar edificatoare. Necazul are, de sigur, chiar mai
'nainte de Cc1.l;;tigarea celor viitoare, cel mai mare fruct
ca$tigat prin sine, are, voiu sa zic rabdarea, adeca are
puterea de a face incercat pe eel ispitit, insa In acela$i
timp contribuie cu ceva $i la ca';ltigarea celor viitoare,
caci el este care face a ni creste credinta. Nimic nu
este care sa pregatiasca pe cineva in a niidajdui la cele
136 OM ILIA X
bune, decat numai con:;;tiinta curata buna. Nimeni
din cei ce vietuiesc drept nu se de cele viitoare-
dupre cum sunt multi din acei cu viata necumpatata,
cari apasati de 0 rea vicleana, nu VOl' a
mai fi nici judecata nici rasplata!
Dara ce? zici tu; oare bunurile aeelea stau in
sperante? De sigur ca in sperante, insa nu in sperante
eare de multeori se spulbera, pe
cel ce spera, de oarece a murit deja eel ce fagaduise,
sau ca fiind viu schimbat parerea. Insa ale noastre
nu sunt caci speranta noastra este sigura
cata. Cel ce a fagaduit acele bunuri viaza, noi
cari ne yom bucura de acele bunuri, chiar de murim
yom invia nimic nu este care ar putea sa ne
in totul, ca cum am fi fost robiti in zadar
de ni:;;te sperante '
,Deci, prin aceste cuvinte scapandu-i in totul de
orice indoiala, nu a ramas cu yorba numai la cele de
aici, ci vine la ceJe viitoare, - cunoscand el bine
pe cei slabi, cari umbla dupa cele prezente nu se
multamesc cu ele, - pe care Ie din cele date
deja. Ca sa nu zica cineva: dara daca nu Dum-
nezeu sa ni Ie dea? Cum ca el poate, viaza sta, cu
totii dara de unde putem daca va vol. ?, iata
ca apostolul raspunde, ca aceasta 0 putem din cele
deja petrecute cu noi, adeca din dragostea ce ni-a aratat.
Care dragoste, zici, ce a faeut eu noi? Dandu-ni
Duchul sfl'nt. De aeeia spunand: "iara dragostea nu
aduce dovada la aceasta,.zicand: "ea
dragostea lui Dumnzeu" - biigat.i de sama ea nu
zice s'a dat, ci "s'a varsat intru inimile noastre",
ceiace arata acestui dar. Darul cel mai mare,
pe acela ni 1'a dat. Nu ni-a dat ceriul, 9i pamantul,
marea, ci aceiace este mai cinstit decat toate aces tea,
aceiace din oameni ne-a faeut ingeri, fii ai lui Dum-
nezeu :;;i frati ai lui Christos. ce este aceasta? Duchul
eel sfint)) zice. Daca nu voia el ea dupa necazuri os-
tenele sa ni daruiasca cununi mari nu
ni-ar fi dat atatea bunuri mai 'nainte de ostenele. Aeum,
insa, dragostea lui cea fierbinte de aici se vede, ca nu
cinstit doara incetul cate putin,' ei fara de veste
deodata a varsat asupra noastra izvorul bunat3,tilor,
aceasta mai 'nainte de lupte. Incat, chiar de nu ai fi


OMILIA X 137
eel mai vrednie, totWiJi sa nu te eaci ai
ca eel mai mare aparatoriu a1 tau dragostea ee1ui ce te
judeca! De aceia :;;i apostolul spunand ea "nadejdea
nu nu 0 atribuie meritelor sau ispravilor
noastre, ci totul atribuie dragostei lui Dumnezeu.
Dupa ce spune de darul Duchului, se intoarce
la cruce, zicand: "Pentru ell Christos, Inca fEnd
noi in vremea cea euviineioasa
pentru eei a murit. ea abea va
muri eineva pentru eel drept, ea pentru eel
bun poate eineva a muri. 9i in-
Dumnezeu dragostea sa spre noi, ea
inca. fEnd noi, Christos pentru noi a
murlt". (Vel's. 6-8.). Ceiace el spune, i;;i este; ca
daca cineva pentru un biirbat virtuos nu ar prefera
indata sa moara, apoi pricepi singur dragostea stapa-
nului, cand el nu pentru cei ci pentru cei pa-
pentru a primit moartea, ceiace :;;i
spune, zicand: "Ca inca fiind noi, Christos
pentru noi a murit. Cu mult mai vartos dara
aeum, indreptati fiind eu sangele lui, ne vom
mantui printransul de manie. Ca de vreme ee
fiind noi ne-am impaeat eu Dumnezeu
prin moartea Fiului sau, eu mult mai vartos
lind lmpaeati ne vom mantui lntru viata lui".
(Vel's. 9, 10). S'ar parea ca cele spuse aici sunt mai
mult 0 taftologie (repetare de vorbe), insa pentru cel ce
este ell bagare de sama nu este bine;
el sa-i convinga pentru ceJe viitoare. Mai 'ntai
Ii atita cu hotiirirea dreptului patriarch, spunand ca
el s'a adeverit (convins) ca ceiace Dumnezeu a faga-
duit, este puternic a face. Apoi ii provoaca dela darul
dat lor; mai departe din necazurile ce Ie indura, 9i care
sunt suficiente a ne duee la credinta, :;;i la urma
lueru il aratii prin moartea stapanului, ca prin
rautatea noastra cea dinainte. s'ar parea, dupre cum
am zis, ca cele vorbite sunt unul lucru, fnsa
se aici al doilea, al treilea, ba inca ehiar
mai multe lucruri concent.rate in aceste fraze. Mai 'ntili
faptul ca el a murit; al doilea ca a murit pentru cei
al treilea ca ne-a impacat cu Dumnezeu;
138 OMILlA X
al patrulea ca ne:a mantuit; ci!lcil.ea 0i ne-a in-
dreptat, ca ne-a facut ncmurltorl, al 1m Dum!lezeu
elironomi ai imparatiei cei Nu numal dela
moartea lui zice, trebuie a staru! noiin aceasta cre-
dinia, ci del a ce . ni . s'a dat prit;l lui.
numai faptul ca. a murlt nOl, fimd alat
cazuti, a fost cea mal mare de lUI?
dara inca cand il vedem dupa moarte
astfeliu de bun uri ? De sigur ca cele desffu;;urate cu nm
intuneca oriee iperbola ai spune, aceasta duee Ia cre-
dinta ehiar pe eel mai nesimtitoriu. Nimeni altul nu
ne 'va mantul pre noi, decat numai aeela, eare ne-a
iubit atat de mult, fiind, ineat s'a dat chiar
pe sine. . .. . . .
Ai vazut cata intelepciune ce construetlC .. mmu-
nata are pasajul acesta faJa de eelor "?
Mai 'nainte de aceasta, doua greutat,r erau
noastra' intai ca eram al dodea ca trebwa
a ne prin moartea stapanului, ceiace mai 'nainte
de a se petrece era indoiclnic, penfru ca sa se petrcaca
a yea nevoie de 0 mare dragoste. Acum, insa, cand toate
acestea s'au pctrecut, nu niai ineape ca toat.e
celelalte sunt cu mult mai u$oare. Acum nm am devemt
prietenii lui, deci nu are nevoie 9i nici 11.u, vo!c$!e
moartea noastra. Cel ce a crutat pe dU$mam mtr atat
ineat n'a crutat nici pe Fiul sau, oare acurn cand am
de venit prietenii lui, nu se va alipl de noi"? Dara atunci
nu era nevoie sa dea pc Fiul sau. Cineva nu poate
sdipa pe un altul, sau l;tu vpie:;;te, sau c:1, nu
poate chiar de ar VOl. lnsa mmlC dm acestea nu 5e
poate' atribui lui Dumnezeu. Cum ca se
dovede9te prin aeeia ca a predat pe FlUl sau, lara cum
C2, poate face ceiace voie$te, aceasta deasemenea a probat-o
prin faptul ne-a indreptat
dara, care poate fi pledlca ce m. se opune
castiO'area bunurilor viitoare "? Nici una. Apm ca nu cumva
auziI'fd de de dU$mani, slabi $i
sa rO$esti sau sa te ru:;;inezi, asculta ce mal spune
el: ,,$i nu numai, ei ne
nezeu, prin Dorrmul nostru IISUS Chrlstos, prm
care aeurn lrnpaeare am luat" (Vers. 11). Dara
ce va sa ziea aceasta expresiune: ,,$i nu
Ce vrea sa spuna el? Nu numai ca ne-am mantUlt,

OMILIA. X 139
zice, ci chiar ne laudam pentru acest fapt, de care
ar crede cineva ca noi ar trebul sa ne ascundem de
Gaci a ne mantul pre noi carE vietuiam in atatea
rautati, a fi iubiti atat de mult de eel ce ne-a mantuit,
aceasta este eea mai mare minune. Si nu ne-a mantuit
nici prin ingeri nici prin arhangheli, ci prin Fiul sau
eel unul nascut. In cat, faptul ca ne-a mantuit, :;>i ca
chiar astfeliu fiind ne-a mantuit, ea a facut aceasta
prin Fiul sau eel unul nascut, $i nu numaiprin Fiul
sau, ci prin sangele lui, faptul acesta, zic, ni lmple-
mii de cunum de lauda. Niei un cuvant nu este
mai potrivit de slava lui Dumnezeu, decat de a spune
ca am fost iubiti de Dumnezcu, ca iubim pe
eel ce ne iube$te. Aceasta este care face pe ingeri mai
straluciti, aceasta pe domnii pe fneepatorii Ie arata
mai luminate, aceasta e mai superioara decat fmparatia
eeriurilor. De aceia Pavel 0 punea inaintea impiira-
tiei cerjurilor, de aeeia fericia pc puterile cele netrupe:;;ti,
ca n iubesc pre Dumnezeu $i se supun lui in totul. De
aici a fost mi:;;cat:;;i Profetul, $i se minuna, zicand: "Cei
puterniei la virtute earii faeeti cuvantul lui"
(Ps.102, 20). De aiei Isaia laud it pe serafimi, aratand
marea lor virtute, fiindca stau alaturea de acea sla va'
ceiace este semnul celei mai mari iubiri.
1) sa imitam 9i noi, iubitilor, puterile eele de sus
sa ne silim nu numai de a sta alaturea de tronul
celui prea fnalt, ci sa ::;;i avem in noi pe eel cc ::;;eade pe
acel tron. El ne-a iubit pre noi chiar <A.1,od 11 uram, :;;i
inca ramane in aceasta iubire, caci: "rasare soarele
preste eei ra1 ea \3i peste eei buni, ploua
peste eei drepti, \3i preste eei nedrepti', (Math.
5, 45). Deei $i tu pre eel ce te iube:;;te, caci te
iube
9
te cu adevarat. !;)i cum atunei, zici tu, el care ne
ne-a amenintat cu gheena, en osanda pedeapsan "?
Toemai de aceia, fiindca te iube$te. caci scotandu-ti din
radacina rautatea ta, stapanindll-te eu frica, ea Cll un
frau, totu] face totlll lucreaza ca sa nu pe
calea raului, atat prin cele placute cat $i prin cele
neplacute te impiedeca de a da navala la cele de jos;
cu un cllvant a te ridiea la dansul, izbavindu-te
1) Pal'tea morala. Nu trebue a ne scarbl de pierderea celor
prezenie, ci sa nadajduim in Domnul. (Veron).
140 OMILIA X
de rautate, care este mai grozava decat gheena. Dara
daca r1zi de cele vorbite, $1 daca voie$tI mai bine a
tral mii de zile in rautati, decat a fi pedepsit 0 zi, nu
e nimic de mirare, fiindca $i copiii cei mici cand vad
pe doctor venind cu cutitul in mana, sau cu focul fuO'
sa!, scancindu-se, prefera mai degrab'i
sa pJara cu purolUl in trup, decat ca suferind 0 durere
trecatoare sa se poata bucma de sanatate. Cei cu min tea
in cap, insa, i;ltiu foarte bine, ca a mcea cineva timp
inc1elungat este cu mult mai grozav, decat a i se taia
cel bolnav i;li impuroiat, precum i;li a se gasi
cmeva in rele e cu mult mai rau decat a fi pedepsit.
Unul are putinta a se vindeca $i a se insanato::;;a, pe
cand ceialalt se va pierde $i va ramanea intr'o boala
incontinua. Cum ca sanatatea este mai buna decat. boala,
nu mai inCc1.pe nici 0 yorba, fiindca i;li talharii nu sunt
vrednici de jalit atunci cand Ii se sparg coastele de
doct?r, ci atunci cand. ii sparg zidurile caselor $i ucid.
Daca este mal bun decat trupul, dupre cum $i
este,apOl cand el se pierde, este mai drept de a ofta $i
a plange, $i daca el nu simte$te, atunci inca mai mult
trebuie a-I jan. pe cei amorezati nebune$te trebuie
a-i Il1:ai mult pe. cei vi de friguri, $i pe
bet,lVI mal mult decat pe cel mimcltl de duchuri necurate.
daca acestea, zici tu, sunt mai grozave, atunci de
ce Ie preferam mai mult decat pe cele bune"? Pentru
\<'1 multora dintre oameni, dupre Gum zice i;li proverbul,
mai mult cele rele, $i pe acelea Ie prefera,
lara ,Pe eele ?une Ie trec cu vederea, precum S8 poate
petrecandu-se eu femeiIe, cu bucatele, eu plaee-
cele neeumpatate, cu casele, eu eampiile, eu robii,
$1 in fine .eu toate eelelaHe omene$ti. Ce este mai plaeut
Cll a a yea relatiuni trupei;lti, sau cu
Cu. femelle sau eu eatarii 1 totu:;;i yom gasi
multI, can trecand pe langa femee se impreuna cu dobi-
i;li batjoc.oresc trupurile copiilor. De$! cele dupa
natu:"a sunt m:;\,1 placute decat cele contra naturei, totu::;.i
se gases.e multI cari umbla dupa cele ridicole $i gre-
poarta cu ele pedeapsa $i oScl,nda cea
Ve..,?lllca, i;ll pe acestea ii Ie alunga in viata lor ca placute.
LI se par aces tea mai placute zici tu. Dara tocmai
de acei\' sunt mi$ei, fiindet1, cred placute acele ce nu
sunt ca $i pedeapsa pacatului insu::;;i ii 0
fac mal rea; altmmtrelea nu se poate de loc. Daca raul
:
,
i
-.
OMILIA X 141
s'ar gasi inascut in om, Dumnezeu nu ar mai adaoO'e
rele peste rele, caci nici nu voie$te de a fi omul
rau, $i fiindca nu el, care a facut totul ca sa stinga
rautatea, ar putea sa 0 sporiasca. A$a dara raul nu
fi. pedepsit pacatosul, ci de a v nu fi pedepsit
cand pacatme;;;te, duprc cum nu poate fi rau de a vindeea
pe eel bolnav. Nici un rau nu este atat de mare ca p0fta
absurda, - $i cand zic absurd inteleO' $i $i
slava de$arta, $i stapanirea, $i in fine toate eate sunt
peste trebuinta omului. in adevar ca un om de feliul
acestora, eu 0 viata $i desfranata, s'ar parea
la prima vedere ca este eel mai fericit dintre muri-
tori, insa el este eel mai neferieit decat toti, fiindca a
introdus in suftetul sau ni::;;te stapani rai tirani, cari
il muncesc intr'una.
De aceia Dumnezeu a fikut viata noastra anevoioasa,
ca sa ne scape de aeea sclavie, $i sa ne duro la 0 liber-
curata. De aeeia ne-a amenintat i;li cu osanda, :;;i a
dlSPUS ca soarta vietei noastre sa fie intovarai;lita de
dureri $i ostenele, strangand 9i cetluind bine u$uriitalea
n?intei Astfel $i er3:u cu lulul
:;;1 cu caramlZIle '), erau blanzl $1 SUpU::;;l, $1 chemau pe
Dumnezeu neeontenit in ajutoriul lor, iara dupa ce au
libertatea, ve:;mie murmurau $i int<1ritau pe
stapan, 9i singuri $i-au provocat 0 multime de r eJe.
Dara, zici tu, ee ai putea spune de aeei ce de multe
ori din cauza neeazurilor se abat la rele)) Ca abate rea
aeeia nu este rezultata din necazuri, ci din slabaciunea
lor. Daca cineva are un stomach bolnav in a$a grad,
ea n'ar putea primi doetoria eea amara ce l-ar putea
lecui, fiinddi l-ar imbolnavi mai tare, atunci noi nu
invinovatim doctoria, ei boala stomacului. Tot a:;;a $i
aici invinovatim U1;mrinta judecatii unor asemenea oameni.
Cel ee se abate la reledin cauza necazurilor, cu atat
mai mult va eadea in ele din cauza lini$tei eear avea-o,
fiindca daca el fUnd legat - caei necazul - $i
eade,. cu. amt. mai mult v f!ind deslegat; . daca
cetlmt dm toate partIle $1 mca se abate, apoi ell
atat mal mult inca cand nu este legat eu nimie $i slobod.
cum af;li putea, zici, sa nu ma dau la rele neeajit
fiind Daca vei intelege, ea ehiar de ai voi sau n'ai
voi, totu$i necazul H vei suferi. Daea tu il induri ell
') A se vedea exodul, cap. 5. !i'i urmalorii . (Trad).
142 OM ILIA X
mu}ti'imire, caf;1tiga mult, iara vei fi
zapacit pu v 0 vel 'putea
alunga sau lmputma, m acelaf;)l tImp msa 0 Vel face
mai mare tu insu-ti.
, Acestea cugetandu-le, iubij.ilor, sa facem totdeauna
ceiace trebuie a face din buna vointa noastra. Cine va de
pilda, a pierdut pe propriul sau fiu, sau a pierdut toata
averea: ei bine, daca tu vei Inte1ege, ca a scapa pe fiul
tau eel nascut din tine nu se poate, insa e posibil " de a
te folosl. cu ceva din aceasta suferinta nenorocita, daca
vei indurE!, nenorocirp.-a cu barbatie, f;1i daca in loc de
cuvinte blasfematoare tu vei inalta lauda stapanu1ui, iata
atunci ca relele cazute pe tine fara voie, 'ti vor devenl
ca succeS6 ale propriei tale voinli. Ai vazut pe fiul tau
rapit de moarte fara timp Zi $i tu ca dreptul lob:
,Domnul a dat, Domnul a luat" (lob. -1,21). Ti-ai
averea prapadita Zi: "Gol am din pan-
tecele maicei mele, gol rna voiu si duce" Ai vazut
pe cei rai iara pe. cei bi.mi. zile
amare $i sufermd mn de f;11 prlcepl care .poa.te
fi cauza acestor contrarletat,l Zl $1 tu cu Psahmstu1:
"Dobitoc m'am fa,cut la tine, eu pururea Cli
tine". (Ps, 72, 22). Daca chiar ai cauta cauza unorase-
menea contrarietati, gand8$te-te bine ea va vent ziua
aceia cand fiecare va da seama, ';;1 cand el va judeca
lumea, 9i orice nedumerire iti va disparea, fiindca atunci
va lua fiecare dupa vrednicie, dupa cum a 1uat
.;;i bosatul din Adu'-li. afl!inte
fiindca .;;i aceia de.;;i batuJl, a1ur:gatI 91. s!lfermd Ilfu
:rele, totu$i se bucurau ca s'au invredmclt a fi necmstltl
pentrl:l. numele .lui Deci v$i tu .te
navef;ltlsa,\j; e$t1 stramtorat, sufeFa Cll barbatIB mul-
lui Dumnezeu,fiindca numai a.;;a priI12t
;;tcelora. cum fiind bolfl,av sau Vel
putea roult-am) lui .Dl!lmnezeu Daca tu il cu
varat. ;Cei \r.ei coeoni se gasiau in
eel Ctl foe, sau $i altii oarii pdn l'oohisorii suferIau
de :rele, totu$i nu lipsiau .a apOl
ctlatat mai Imdt v6r putea face aceastaCel ce
bo1navi sa,u in str.amtGrraf,i. Nu este pe Cafe sa
ftHlpoaMi birui fJi cand I1ll.:1iI!iales e lamijloe
draaostea de Dumnezeu, apoi cel ce are 0 asemenea
dragoste estemai Ifr.e.sus de ori.ce. Nici nici sabia,
f
!
!
i
l
I
i
OM!LIA Xl 143
niei saraeia, nici boala, nici moartea, :;;i nici alteeva de
aeest feliu nu i se va parea greu unui asemenea om, ci
rizand de orice, e1 va zbura la ceriu, :;;i nu va fi Cll
nimie maiprejos de cei ee se gasesc acoIo, nimie alta
nu va vedea, niei ceriul, nici pamantu1, nici marea, ci
numai spre 0 singura frumuseta va avea privirea atin-
tita: spre slava lui Dumnezeu. Deei, nici cele dureroase
ale vietei ace:;;tia nu vor putea injosi viata lui, nici
cele bune:;;i p1acute nu'l VOl' putea mandri sau infumura.
Deci, iubitilor, sa avem 0 asemenea dragoste. Nimie
nu poate fi deopotriva cu 0 asemenea dragoste. Sa avem,
zic, asemenea dragoste atat in interesul celor prezente,
ciit :;;i a celor viitoare. :;;i daca af;)i putea ZiCB, apoi (\ ase-
menea dragoste, prin 1nse'7i natura ei, ar trebul. sa. 0
avem eu preferinta inailltea tuturor acestolra, fiindca
numai a:;;a yom putea sa scapam de to:rturi:le vietei pre-
zente :;;i a celei viit0are, :;;i sa ne bucuram de imparatia
cerurilor. lusa, ruci izbavirea de gheena, nici c3.:;;tigarea
imparatiei cerurilor nu ar putec\ fi ceva mai mare dec3.t
o asemenea dragoste de care vorbesc eu, adeca de dra-
gostea catre Cbristos, fiindca a avea 'pe Christos il!bit
:;;i in acelaf;)i timp :;;i iubitoriu, este mal presus de orIce:
Daca chiar printre noi oamenii S;;i inca aceasta e mal
presus de oriee placere, dara inca cand amandoua se
petrec cu c3.r;td II i.uhim ne
minte omeneasca ar putea sa m reprezmte ferlClrea unm
astfeliu de suflet De sigur ca nici una, afara numai
experienta noastra., Deci, vpentruv c?- prin
sa pulem eunoa:;;te aceasta multamlre duhovl1Iceasca,
aeea viata fericita :;;i tezaurul miilor de bunatati, sa
1asam totul 1a 0 parte, sa. ca$tigam 0 asemenea dra-
goste, atat pentru multamirea ,cat
9i slava lui lUJ:nt nOl, carUla,lm-
preuna cu u,nul nascut. a1 v .FlU $1 eu Sfmtu!
Duch, se cuvme slava $1 stapamrea acum $1 pururea 71.
in vecii veeiloI'. Amin.
OMILIA XI
Perrtru aeeia precum printr'un om a in-
N ' .
pacatul in lume, prin pacat moartea,
144 OMILIA XI
la tot! oamenii moartea a trecut, intru care
toti au gre;;it' , (Cap. 5, 12).
Dupre cum doctorii cei mai eminenii trateaza boa-
le1e din ObEtrf;;ie, t;;i lncep cu inset;;i r:iidacina raului, tot
w:;;a face t;;i fericitul Pavel. In adevar ca dupa ce arata
ca ne-am indreptat, t;;i dupa ce arata cele despre patri-
arch, despre Duchul Sfint t;;i despre moartea lui Christos--
care nici nu ar fi murit, daca nu urma a ne indrepta-
la urma dovedet;;te t;;i din alta parte cele deja dovedite,
t;;i li atrage luarea aminte prin cele contrare asupra
subiectului din discutjune, adeca C\,supra moriii t;;i asupra
pacatului. Cum t;;i in ce feliu'? Cauta adeca sa afie cum a
intrat maartea in lume, t;;i cum dupa aceia a stapanit.
A$a dara cum a intrat 9i cum a stapanit'? Prin pacatul
unuia zice. Dara ce va sa zica "lntru care toti au
gresit"? Acela cazand, zice, pe urma t;;i cei ce n'au
mancat din pomul acela, cu tot,i s'au facut muritori.
"Ca pana la lege pacatul era in lume, dara
pacat nu se socotia nefiind legea" (Vers. 13). Prin
expresiunea "pana la lege" unia cred ca
des pre timpul dinainte de darea legei, ca de pilda timpul
lui Abel, Noe, Abraam, t;;i timpul pana la nat;;terea lui
MoisL Dara daca e a$a, care era pacatul de pe atunci '?
Altii zic ca apostolul spune de pacatul din raiu, Inca
nu era desfiintat, zice, ci fructul lui era. verde, deci
el a adus moartea comuna in lume, care stapania
tiranisa. Dara de ce oare adaoge: "dara pacat nu
se socotia neflind legea"? Cei ce cerceteaza (ex plica)
cele ale noastre spun, ca apostolul a vorbit acestea in
antiteza fata de Iudei, cari spuneau ca daca fara lege
nu este pacat, apoi cum de moartea a ucis pe
toti cei mai 'nainte de lege? Mie insa mi se pare
ca ce se spune aici, este cu privire la cele ce are a vorbi
mai departe, ceeace de altfeliu se $i potrive$te cu sco-
pul apostolului. Deci ce inseamna aceasta expresiune '?
Zicand "ca pana la lege pacatul era in lume"
mi se pare ca spune, ca legea fiind data, stapania pacatul
acela din caJcarea poroncii, $i a stapanit pana atunci,
pana cand a fost data $i legea. Deci, daca pacatul din
calcarea legei, zice, este care a nascut moartea, apoi
1
t
OMILIA Xl 145
cum de au murit tot.i cei mai 'nainte de lege'? Daca
moartea are radacina in pacat, legea nefiind data
pacatul nu se socotia, cum de stapania moartea'? De
aici este invederat, ca nu pacatul urmat prin calcarea
legei, ci acel rezultat din calcarea poroncii de ditre Adam,
acesta este pacatul care a stricat totul. care e dovada '?
Ca $i cei mai 'nainte de lege au murit cu totii.
"Ci aimparatit moartea, zice, dela Adam pan a
la Moisi, preste cei ce n'au (Vers. 14).
Si cum a imparatit'? "Dupre asemanarea lui
Adam, care chip al celuiviitoriu". De aceia
$i Adam era tip al lui Christos. $i cum era el tip'? Ca
dupre cum Adam a devenit cauza mort,ii $i celor co-
boriii dintransul, de$i aceia n'au mancat din porn, tot
at;;a $i Christos a devenit. cauza dreptatei Ii celor ce
au crezut intransul, pe care prin cruce ni-a daruit-:-o
tuturor, n'am facut nimic din cele drepte. De acela
t;;i apostolul It;;i are mintea atintita asupra cuvantului
"unul" $i incontinuLl il pune la mijloc, zicand: ,Frecum
printr'un om a intrat pacatulin ]ume" t;;i "daca
prin unuia cei multi au murit" $i "nu
prin unul ce a gresit este darul" "precull1
prin unuia il1tru toti oamenii a
osandirea" $i "de vreme ce pentru unum
moartea a imparatit prin unul" $i "precum
neascultarea unui om s'au facut Cel
multi", $i in fine nu se lasa de acest "unul" pana
ce-ti va zice Iudeul: $i cum daca unul a avut succese
(Christos), lumea s'a mantuit '? cand $i tu ii vei putea
spune: $i cum daca unul apacatuit (Adam), lumea a.
fost condamnata '? -de$l pacatul t;;i charul nu sunt deo-
potriva, dupre cum nu sunt deopotriva moartea $i viata,.
dupre cum nici diavolul nu este deopotriva cu Dum-
nezeu, ci distanta dintre ii esie nemarginita. Gand deci,
$i din natura lucrurilor, $i din puterea cea mare a celm
ce a savarsit lucrul mantuirei noastre, chiar din ceia
ce trebuia a se face" fiindca aceasta era $i mai potrivit
Cll Dllmnezeu, adeca de a mantui nu de a osandl.,.
cand, zic, din toate acestea se poate vedea superiori-
tatea $i biruinta, ce cuvant ai mai putea avea de ne-
credinta'? spune-mi. Cum ca ceiace s'a petrecut, a fost.
3825 fO
146 OMILIA XI
dupre dreapta judecata, aeeasta a aratat-o zicand: ,,$i
nu preeum si darul; ea de au
murit prin unuia' eei multi, eu mult
mai vartos eharul lui Dumnezeu darul, prin
darul al unuia om Iisus Christos, intru multi
s'a inmultit" (Vers. 1;'). Ceiace el spune, a.'7a
fiindca daca pacatul unui singur om, a avut atata
putere, - dara inca darul lui Dumnezeu, nu numai al
Tatalui, ci :;;i al Fiului, cum nu va prisosi inca mai
n:ult Aceasta e :;;i toarte natural, fiindca a se pedepsi
cmeva de un altul, nu se pare a fi ceva tocmai impor-
tant, pe cand a fi mantuit e cu mult mai potri vit :;;i
mai rezonabil. Deci, daca aceia a fost, apoi cu atat mai
mult aceasta.
Cum ca era potrivit :;;i drept, a ariHat din cele
spuse, - fiindca odata stabilit acest fapt, toate celelalte
vor putea fi bine primite pe urma, - Insa ca aceasta
era necesar a se face, arata prin cele ce urmeaza:
,,$i nu flreeum prin unul ee a este darul,
ea paeatul dintr'unul este spre osandire, iara
darul din multe spre indreptare" (Vel's.
16). Dara ee este aici, :;;i ce va sa spuna el Adeca ca
moartea :;;i osanda un singur pacat numai a avut pu-
terea de a Ie introduce in lume, pe cand charul nu
numai acel singur pacat I-a disfiintat, ci :;;i pe cele in-
troduse dupa acela. Apoi, ca nu cumva prin expresiunile:
"preeum" "astfeliu" sau din versul 15, sa
introduci masura bunurilor fata de rele,. ca sa nu
crezi ca auzind de Adam, se vorbe:;;te numai de disfiin-
tarea pacatului pe care el I-a facut, zice ca disfiintarea
aceasta a fost a multor pacate. $i de unde se invede-
ream aceasta De acolo, ca dupa nenumaratele pacate
dupa pacatul din raiu, faptul s'a terminat in
indreptare. Insa, unde este indreptarea, acolo de nece-
sitate ca este viata, dupa aceia numaidecat trebuie
sa urmeze miile de bunatati; precum :;;i acolo unde
este pacatul, de necesitate ca este :;;i moartea. Drep-
tatea este mai superioara vietei, fiindca ea este rada-
cina vietei. Cum ca s'au acordat mai multe
bunuri, ca n'a fost disfiintat numai pacatul acela, ci
toate cele urmate, aceasta a aratat-o zicand: "iara
OMILIA Xl 147
darul din multe spre indreptare",
ci de necesitate urmeaza, ca impreuna cu celelalte :;;i
moartea a fost disfiintata din radacina. Dara aceasta e
necesar de a 0 des volta mai la vale. Mai 'nainte a spus
ca printr'un om a intrat pacatul in lume, daca pa-
.catul acela intrat printr'un om a omorit pre toti, apoi
cu atat mai mult darul unuia va putea mantu!. Dupa
aceasta a aratat, ca nu numai pacatul acela a fost dis-
flintat prin char, ci toate celelalte, $i GU numai ca
toate pacatele au fost disfiintate, ci inc,8, s'a dat :;;i in-
<ireptare, :;;i in fine ca Christos nu numai atat a folosit, pe
cit a vatamat Adam, ci inca mai multo $i cum ca aceasta
-a inteles-o apostolul, de aceia vine desvolta faptul cu
mai multa putere. Dara cum iI desvolta? "Ca de vreme
-ce pentru unuia moartea a imparatit
prin unul, eu mult mai v:irtos eei ee au luat
prisosinta darului a eharului dreptatii, vor
imparatl intru viata prin eel Iisus Christos"
{Vel's. 17). Ceiace el spune, $1 este. Ce anume a
inarmat pe moarte contra omenirei zice. Aceia ca un
:sinO'ur om a mancat din pomul cuno:;;tintei. Deci daca
a avut atata putere prin un singur pacat, apoi
clnd se VOl' gas! unia ca au primit char :;;i . dreptate
cu mult mai mari decat pacatul acela, cum vor putea
:sa mai fie raspunzatori cu moartea De aceia nici n'a
zis el aici simplu char, ci "prisosinta eharului",
fiindca n'am luat din char numai atata pe cat ni trebuia
spre disfiintarea pacatului, ci inca mai mult, de vreme
<:e ne-am izoovit de osanda, :;;i orice rautate am
-alungat-o, ne-am renascut sus :;;i am !nviat
lnaroparea omului eel vechlU, ne-am raseumparat. :;;1
indreptat, am fost du:;;i la inviere ne-am sfintit,
-am devenit frati ai unuia nascut Fiului lui Dumnezeu
impreuna mo:;;tenitori, ne gasim,ln
,cum trupul este unit cu capul, a:;;a :;;1 nOl lf
m
t
1
dansul. Toate acestea Pavel le-a numit "prlsosmt
a
eharului", aratand ca nu am luat un medicament care
:sa vindece rana numai, ci am luat in timp
sanatate, infrumusetare, :;;i cinste, slava :;;i vrednicii
<:are in tree mult natura noastra omeneasca.
Fiecare din acestea era deajuns prin sine ca sa
<ieslege moartea; insa clnd sunt :;;i toate la un loc,
OMILIA . XI
at unci nici urma din ea. nu mai rama,ne nici umbra ei
nu se mai ci a disparut cu totul. Dupre cum cineva'
ar m?lllSOare I>E: un altul care i-ar datora zeee
nu. numa.l ei pe femeia $i
c<,?pm 1m $1 pe tOtl casmCll 1m, lara venind un altul sa'l
ar nu cei zece oboli, ci ar rnai
?a II!1l de talantl de aur, pe cel fnchis 1'ar barya
$i l-ar Tidici pe tronul celei
malte sJ:apanll, l-ar face parta>;> de cinstea eea mai
mare, $1 l.a urma nu '$i-ar . rilai aduee a minte de eei
zeee oboll i!Dpru.mutati, -, fntoemai a$a s'a petreeut
faptul eu . mult deeat datoram a platit Christos
nOl, $1 atat de mult, pe cat de. fntinsa $i nemar-
guuta marea rata de 0 picatura de apa. .
J?u indoi , vazand atata bogatie de
nu C2. uta s'a deslegat scanteia
a mortu $1 a pacatulUl, cando 'mare atat de lrl-
t111sa de char uri s'a revarsat asupra lor. Aeeasta $i
Pavel a sa se fntAlea:ga,. zicand ea : "eei ee au
luat prlsosmta darulUl SI a eharului dreptatii
vor imparati lntru viaUi". . ,
. .$I fiind.ea .a dovedit aceasta lamurit, iari1$i revine la
sllog;lsmul pe care repetandu-I ziee: "Pentru
dara!. unuia intru
tot I oamer:ll a mtrat osandlrea, prin indrep-
tarea. UI1Ula intru toti oamenii a intrat indrep-
tarea vietei" (Vers. 18). iara$i zice: "Ga preeum
pe!ltru unUl om s'au faeut
eel multl, aseultarea unuia dreptj se
,:,or face eel m1:l
1
t
l
. (yers. 19). Aiei se na>;>te 0 ches-
hune, nu putm m da de gandit, insa daca cineva
eu bagare de se v!1 A$a dara
care este Zl ee, ea prin neaseul-
fk'1catos, s au multi pacato$i. Cum
ea paeatu:!1d JAd?t
m
) $1,gevemnd . muritoriu, au de-
vel1lt ItOI'l CeI chntr ansul, nu este nimie de mi-
\?t
re
, dara ca prm sa devina pacatos
$1. altul , . ce ,fehu de 10glCa ar avea un ase-
Il2enea P entru cade sigur ca aeesta se va <J'asl
c?- nu. e' ,?no,,:at, ee n'a devenit pacatos aela
sllle?1 prm ,sme. A:;;aclaraee inseamna aici expresiunea
L.
r
I
OMILIAXI
Mie mi se pare ca va sa zica raspunzatori
de pedeapsa eondamnati mort.ii. Cum ca Adam mu-
rind toti suntem muritori, aceasta a dovedit-o prin
multe, insa eeiace se eauta aici este de a, se din eEl
cauza a urmat aceasta Dara apostolul nu a mai adaos
nimie, fjindca eu nimie n'ar ti eontribuit mai mult, de
oareee lupta lui in timpul de fata este contra Iudeului
ee se indoie$te :;;i ride eand a ude de indreptarea eelor
multi prin unul. De aceia aratand ea $ipedeapsa a
intrat in lume la tot.i oamenii, el n'a mai adaos nimic,
adeea n'a spus $i de ce s'a facut a:;;a, fiindca nu este
prisoselnic in vorbe, ci spune numai aceia ee este tre:-
buitori u. Aceasta, nu atat pe dansul, cat mai eu seama
pe ludeu il silia legea luptelor sa 0 spuna, 91 de. aceia
o lasa nedeslegata. Daca insa eineva din voi ar eauta
sa 0 afi e, yom zice numai atata : ea nu numai n'am fost
vatamati prin moartea :;;i eondamnarea lui Adam, ci,
daca suntem treji, apoi chiar am Cc1..';ltigat devenind mu-
ritori: fntai Gii nu paeatuim in trup nemuritoriu, 9i al
doilea ca prin aceasta avem la indamana mii de su-
bieete de filosofie. In adevar, iubi\.ilor, ca moartea a,';ltep-
tata de fiecare din noi, ne con vinge de a ne eumintl 9i
a ne modera, a fi eumpatati in toate aetiunile noastre,
:;;i cu un cuvfmt a ne izbavl de orice rautate. Odata eu
acestea, sau mai bine zis, inaintea tuturor aeestora, ea
a adus alte multe bunuri. De aiei sunt izvorite cu-
nunile martirilor, 9i premiile date apostolilor. De aici
Abel s'a indreptat, de aici Abraam saerificand pe fiul
sau, de aiei :;;i loan eel uds pentru Christos, de aiei acei
trei coeoni, de aici Daniil. $i daea noi am vOl, apoi nu
numai moartea, ci chiar fnsu$i diavolul n'ar putea sa
ne vatame. Afara de aces tea se mai paate spune ca $i
nemurirea ne a:;;teapta pc noi, $i inteleptiti pentru un
timp seurt ne yom bueura in siguranta de bunurile
viitoare, fiind certati in viata prezenia ea fntr'o $eoala,
prin boale :;;i scarbe, prin ispite $i saracie, 9i prin toate
celelalte ee ni S8 par triste 9i displacute, pentru a ne
face vrednici de primirea bunurilor viitoare.
"lara legea a intrat, ea sa se inmultasea
gre::;;ala" (Vel's. 20). Fiindca a aratat ca lumea a fost
eondamnata dela Adam, iara de Christos mantuita 9i
izbavita de osanda, de aceia la timpul potrivit
:;;i despre lege, iara.'9i zadarnicind credinta ce Iudeii
150
OlvIILIA XI
aveau de ea. Nu numai ca n'a folosit cu nimic zice
nu numai ca n'a ajutat cu nimic, ci a sporit inca' boala:
introducandu-se legem). Particula "ca sa se" din acest
pasa] llU este cauzaJa, ci rezultativa, adeca ca Jegea n'a
fost data ca sa se inmulteasca, ci ca sa se mic-
nin:iciasca cu tot1:l1, insa s'a intamplat cu totul
dm aceasta d.m cauza
v
naturei legei, ci din
lenevrrea celor ce au prumt-o. Dara de ce oare n'a zis
a fost data ci "a intrat?" A aratat ca leO'ea a fost
temporala, temporala a fost necesitatea iara nu
principala sau dela inceput, dupre cum zice in epi-
stoIa catra Galateni, lucru invederandu-l: "lara
mai 'nainte de venirea credintei sub lege el'am
paziti, fEnd spre credinta care era sa
(Gal. 3, 23) .. nu pentru sine
Cl yentr!1 altceva, adeca pentru credinta.
FnndC8: oareca:r:l Iud81 erau. desfripati grosolani,
cu nepasare chIar de darurIle ce II se acordase de aceia
s'a ca ea sa-! r.nuH, . v invete
mv care
v
se gaslau, marmd vmovatia lor
sa-l mgradmsca inca mal multo Dara nu te teme, ca
aceasta s'a facut nu ca pedeapsa sa-ti fie mai mare, c.i
pentru ca charul sa se arate mai mai
mare. De aceia a adaos: "iara unde s'a inmultit
pacatul, acolo a prisosit darul mai mult". Nu' a
zis simplu a prisosit ci "mai mult a prisosit". Nu
ne-a numai de osanda, ci de' pacate, ni-a
dat vlata toate celelalte de care de multe ori am
vorbit. Dupre cum cineva nu numai ca ar izbavi pe un
bolnav de de boala lui, ci inca l-ar face fru-
mos, putermc de respectat, sau pe cel ftamand nu
num.ai ca !-a:r: hrani, ci l-ar mai face stapan a
marl averl, l-ar pune mtr'o demnitate foarte inalta
- intocmai a facut Christos cu noi. Dara cum a:
'? vzi<;;i tu. Legea a dat 0 multime de
lara II calcandu-le pe toate, iata ca ea a in-
vazut deosel]ire cata departare
este mtre lege char'? AC81a s'a facul un feliu de adaos
la condamnare, iara aceasta prisosinta a charului.
Dupa ce deci, a aratat negdiita iconomie a lui
cauta inceputul mortii a
vletel. DeCl, care este mortii '? pacatul. De aceia.
OMlLIA XI 151
zlce; "Ca precum a imparatit pacatlil spre
moarte, charul sa imparatiasca prin drep-
tate spre viata prin Esus Christos Domnul
nostru (Vel's. 21). Acestea Ie-a spus punand charul in
ordine de imparat, iar moartea in randul soldatului pusa
la ordinile lui inarmatii de e1. dara, daca charul
a inarmat moartea, apoi este invederat cii 9i dreptatea
lui introdusa nu numai ca dezarmeazii moartea, ci 0
nimice9te 9i doboarii intreaga ei impiiriitie, fiindca drep-
tatea este cu mult mai mare decat impiiratia mortii, 9i
este introdusa nu de om, nici de diavol, ci de charul
lui Dumnezeu, care ne conduce viata noastra 1a binel8
nestar9it. Acest char ni-a adus viata cea fara de sfar9it,
ca 9i de aici sa aftl. bogatia lui. Caci pe pacatul
ne-a scos din viata prezenta, charul venmd nu ne-a
harazit-o pe cea prezentii pierduta prin pacat, ci pe cea
viitoare, ve9nica 9i nemuritoare. Dara cauza tut.uror
acestor bunatati chariizite noua este Christos. DeCl, nu
te indoi despre viata ve9nica, cata .ai
tatea, fiindca dreptatea este mal mare decat vlata, caCl
este a9a zicand muma vietei.
"Ce vom zice dara? Ramanea-vom In pacat
ca sa se inmultasca darul? sa nu fie 1" (Cap. G,1.).
Aici iara9i trece cll cuvantul la partea morala, nu
I-a introdus mai dinainte, ca sa nu se para multora
greoiu 9i de nesuferit, ci il scoate ca 0 consecintii a
dogmelor desvoltate pana aici. Daca el variind in
mod Yorba, 9i inca banuia oarecum ca nu cumva
tele sale sa 'i ingreuieze, --: care zicea.: mal
cu indrazneala am scrlS voua, fraWor, dm parte"
(Rom. 15,15), - apoiv cu atat mai nu ar .fi
facut a9a, Ii s'ar fi parut lor foarte greolU 91 de nesufevrlt.
Deci, dupa ce a cat de rtlil:.re char.ul, daca e}
are putere de a vindeca pe om de atatea pacate, pentru ca
aceasta sa nu fie celor u9urei ca indemn de a ramanea
in pacate, zicand: de aceia darul s-a aratat mare, fiindcii
noi am pacatuit mult; 9i ded sa nu ne depart3;m de
pacate ca astfeliu si charul sa se arate
cum antithesa'rastoarna 0 asemenea judecata falsa,
mai 'ntai prin expresiunea negativa "sa nu fie",
ceiace e1 a face cand e vorba de absur-
ditati recunoscute marturisite de toti, iara mai pe urmii
0152 ,
pune un rationament neeontrazis. care e ace I J;'atio-
nament "Caci noi, cari am murit pacatului, ip
cechip mca vom mai fi vii intru dansul" (Vel's.
2) Ce este "ammurit"? Sau ca inseam nil, tendinta
inclinatiunea omului sprepacat, pe care toti am pri-
mit-o ca 0 hotarire oarecare, sau ca am murit cu pacatul
crezand 9i luminandu-ne cu sf. botez, ceiace se poate
zice mai cu mult cuvant. Dealtfeliu aceasta 0 invedereaza
pasaje10 urmatoare. Deci, ce va sa zica a mud eu
pacatul"? Aded a nu mai asculta cu nimic de pacat.
Ac.;easta a facut-o odata botezul ce I-am primit, cand
murit cu pacatul de pana atunci, iar dupa botez trebuie
ca zelul nostru sa faca de a-I omori ori decate ori ni
s'ar infati
9
a, 9i ori decate ori ni-ar poroncl. sa'l facem,
noi sa ramanem nemi;;;cati, ea mortii. De:;;l aiurea zic.e,
ca chiar insw;;i pacatul a murit, totu$i aceasta 0 spune
acolo voind sa arate u9urinta omului spre virtute, --
aici 1n&1. fiindca se sile$te sa de;;;tepte auditoriul, schimba
vorba ;;;i 0 aduce chiar asupra mortii. fiindca ceiace
a vorbit nu este destul de lamurit, 0 explica iara$i prin
pasajul urmatoriu, unde cuvintele sunt mai intepatoare :
"Au nu cunoasteti, ziee, ca cati intru Christos
Iisus ne-am boteiat, intru llloartea lui ne-am
botezat" (Vel's. 3H apoi mai departe: "Impreuna
cu el ne-am ingropat prin botez intru moarte"
(Vel's. 4). Danl ce va sa zica "intru moartea lui
ne-am botezat"? Adeca ell, murim r;;i rioi atunei ca $i
dansul, caci botezul este crucea pe care ne
Dupre cum la Christos a fost crucea $i mormantul,
acela;;;i fapt se petrece $i ell noi Ja botez, de$i nu in
acelar;;i mod, caci el a murit in corp ;;;i a fost inmo1'-
mantat, noi amandoua acestea (moartea $i lnmorman-
tarea) Ie avem in pacat. De aceia el nu zice: lmp1'euna
odrasliti ne-am facut cu moartea, ci: "De vreme ee
impreuna odrasliti ne-am facut eu asemanarea
mortii lui" (Vers. 5). Moarte este 9i aceasta ca 9i
aceia, insa nu este acel3.9i subiect, caci moartea lui
Christos a fost acea a trupului, pe cand moartea noastra
este cea a pacatului. Dupre cum moartea aceia a fost
adevarata, tot 3.9a de adevarata este $i aceasta. Dara
de$1 este adevarata, totu9i S8 cere din partea noastra
,
.,
j
OMILIA XI 15.'3
conlucrare, pentru care :lice: "Cain ce chip s"a
sculat Christos din morti prin slava Tatalui,
asa si noi intru inoirea vietei sa umblam". Aici
pe langa 0 viata jpgrijita de care ni vorbe;;;te, ni da a
intBlege de3pre invierea din mort,i. Cum Ai crezut,
zice, ca Christos a murit, 9i a inviat Prin urmare crede
de tine, fiindea botezul a fost pentru tine
cruce mormant, 9i fiindca aceasta este potrivit cu
dansul. daca prin moarte 9i ingropare te-ai facut
parta9 cu dansul,apoi cuatat mai mult t.e vei face prin
inviere 9i via(a. Din moment ce s'a deslegat ceiace era
mai principal - pacatul, - de ceiace e mai mic - anu-
larea mortii, - sa nu te indoie;;;ti de loc)). .
I) Dara toate acestea apostolul Ie Iasa a se judeca
decugetnl auditorilor, in timp ce el -- fiind yorba de
viata viitoare -- cere dela noi 0 alta inviere, cere 0 viata
nona, viala acea rezultata din preface rea modului de
traiu in timpul de fata. cana de pilda curvariul devine
cumpatat 9i intelept, cand lacomul devine milostiv, ;;;i
cel violent devine bland, apoi atunci iata ca 9i aici a
fost 0 inviere, care e a.';la ziwnd, ca exord al invierei
acelia. Dara cum e inviere Pacatul fiind omorit prin
botez, dreptatea inviind, via!a cea veche dispiirand, $i
apucandu-ne de 0 viata noua $i ingereasca, iata ell,
aceasta este 0 inviere.
Cand tu auzi de viata noua, gande$te-te ca trebuie
a cauta ca sa'ti schimbl eu totul purtarea, $i 0 mare
prefacere sa introduci in viata tao Dara acum 'mi-a
venit a plange a suspina din acIa,neul inimei, cand
rna gandesc cata filosofie cere dela noi Pavel, !,?i noi In
cata lenevire am cazut, cand 9i dupa botez ne-am re-
intors la biitraneta de dinaintc, nc-am reinturnat iara.;;i
in Egipet, 9i cand iara9i ne aducem aminte de usturoiul
de acol0 de mana din pustie, ca oarecand Ebreii! Nu
tree decat :wce sau douazeci de zile del a botez, 9i noi
schimbandu-ne purtarea ne intoarcem la cele dinainte.
Dara nu 0 suma hotarita de zile cere dela noi Pavel,
ci prefacerea intregei noastre vieti. Noi insa, ne in-
I) Partea moralti.. Despre viata cea mai buna, cacei ce
traiesc in pacate sunt nestatornici :;;i lesne aplecati la suparare.
Ca dad cel ispitit :;;i lipsit de propriiIe sale a.veri va suferi eu
mu1tan;lire. aceasta incel'care, se va buclira de aceia:;;i plata cu cei
ce cheltuiesc averile cu siiracii. (Veron).
154 . O;VlILIA Xl
toarcem la murda ria de dinainte, $i dupa tinereta ca$-
tigata prin char ni pregatim fn$ine prin pacate batra-
neta de dinainte. cad $1 iubirea banilor, $i slujirea pof-
telor absurde, $i in fine orice pacat obicinuie$te de a
imbatrani pe cel ce'l face, dupre cum zice scriptura:
"lara ce se imbatrane$te aproape
este de peire" (Ebr. 8, 13). Nu este eu putinta de a
vedea un trup atat de slabanogit din cauza timpului,
pe eat de slabanogit devine sufietul, pe cat de putrezit
$i cazut din cauza pacatelor. Un asemenea suflet ajunge
la eea mai josniea tampire, graind lueruri murdare $i
barfind ca $i batranii $i cei ee se impletieesc pe drum
din eauza betiei; ca $i acestora ii eurg balele $i lui din
gura lili din nas, este uitue $i eu perdea inaintea ochilor,
eu un euvant urit murdar inaintea oamenilor, iara
diavolului cu lli;lllrinta de eueerit. Astfeliu sunt sufletele
Nu tot a$a insa sunt sufletele eelor drepti,
ci ele sunt totdeauna tinere, pline de viata in floarea
varstei pentru totdeauna, sunt pregatite pentru orice
lupta sau atac din partea diavolului, -in timp ee su-
fletele pacato$ilor chiar la cel mai mic atac nu pot re-
zista, ci indata cad se prapadesc. Aceasta 0 inve-
dereaza $i Profetul cand zice: "Ca praful ce-l spul-
bera vAntul de pe fata pamantului" (Ps. 1, 4),
adeca tot a$f.t de nestatornid sunt F}i eei ce vietuiesc in
pacate, eari sunt ve$nic a cadea la cea mai
mica suflare de vant. nici nu vad bine inaintea
ochilor, nici nu aud curat $i deslu$it, nu graiesc eu $ir
$i articulat, ci sughitul Ii InaduF}:'i $i din gura lor curg
balele intr'una. $i cel putin daca ar fi numai bale, $i
n'ar mai fi eeva absurd; insa iata ca din gura lor
ies cuvinte mai puturoase decat noroiul din mocirla, $i
ceiace este mai grozav, e ca nici nu au puterea de a
stup!. balele acelor vorbe murdare, ci $tergandu-Ie eu
mana, iara$i intra in gura, iara$i Ie framanta cu dint-ii,
fiind virtoase $i cu neputinta de a Ie mesteca. Poate
ca va vine greata auzind asemenea povestire, insa, iu-
bitilor, sa va Ingreto$ati mai mult in fapte, decat in
vorbe. Daca astfeliu de lmprejurari sunt gretoase la
vedere ehiar in t.rupul omului, apoi cu atat mai mult
in sufletul lui. Astfeliu a fost acel fiu rataeit din para-
bola Mantuitoriului, . care rasipit toata partea lui
de elironomie, a ajuns in cea mai de pe urma tica-
J
UJ
\
OMILlA XI 155
10$ie, mai slab d.ecat orice bolnav de friguri cazut in
aiurare. Dara fiindca el a voit, iata ea deodata a de-
venit tanar, aceasta numai din vointa lui, caci zicand
"intoarce-ma-voiu la taWJ meu", aeest cuvant i-a
adus toate eele bune, sau mai bine zis, nu cuvantul
acesta simplu, ci pc langa cuvant a adaos $i fapta. El
n'a zis numai rna voiu intoarce $i apoi a ramaspe
loc, ei zicand rna voiu Intoarce s'a$i intors ir.data,
$i de indata a $i parasit calea de dinainte.
Astfeliu sa facem $i noi. Chiar de am trece granita
ne-am duce in tara straina, sa ne intoarcem la casa
parintasea, $i sa nu ne lenevim de lungimea drumului.
De yom vol, intoareerea ni va fi u$oara repede,
numai cat sa parasim tara straina, care nu este alta
decat pacatul ce ne-a dus departe de casa tatalui. sa
lasam, deci, pacatul, $i iute sa ne reintoarcem la casa
parintasea, fiindca tatal este iubitoriu, $i ne va cinsti
daca ne va vedea schimbati, nu mai putin ca pe eei
ce au fost laudati prin purtarea lor, daca nu chiar mai
mult, de oarece $i acel parinte din evanghelie mai mult
a cinstit atunci pe fiul eel ee fusese pierdut $i s'a intors,
$i mai mult s'a bucurat. ($i cum sa rna zici
tu. Fa inceput lucrului, $i atunei totul ai facut. Con-
de a mai face raul, nu merge mai departe,
atunei totul ai Precumse intampla cu cei bol-
navi, ca daca boala nu merge spre mai rau, e un in-
ceput oarecum de irnbunatatire a bolnavului, tot a$f.t
se petrece $i cu rautatea. Nu merge mai departe' cu
raul, $i atunci vei stapani cele ale raului. De vei face
aceasta chiar numai doua zile, a treia zi mai cu
rinta 'ti va fi de a te departa de el, iara dupa trei zile
vei adaoge zece, $i douazeci, 0 suta, $i in fine toata
vieata. Cu cat vei inainta, eu atat mai u$oara de umblat
ti se va parea calea, $i te vei vedea la urma la capatul
ei bucurandu-te de bunurile cele muIte $i negraite.
Fiindca $i atunci la intoarcerea acelui fiu ratacit a fost
ospat, . cantece de chitara din fluer, $i serbari incan-
tatoare s'au fost dat, $i eel ce trebuia ca sa ceara so-
coteala acelui fiu, pentru ca pierdut averea in zadar
a ratacit )2e un timp atat de indelungat, nimie din
acestea n'a facut, ci I-a vazut ca pe eel ee se gasia
in fapte bune. nici nu I-a dojenit cu vre-o yorba
grea, ba niei nu i-a amintit macar cat de putin de fap-
tele lui dinainte, ei I-a $i imbrati$at, I-a $i sarutat, a
156 OMILIA XI
taiat vitelul cel gras, l"a imbracat cu haina noua E;>i
I-a facutstralucit prin podoabe multe.
Toate aceste exemple avandu-Ie inaintea noastra
s3; nu ne
sa lI}1putmam catuE;>l de putm. Nu atata se bueura el
ca stapan al nostru, pe cat ca tak1" care nu are rob ci
fiu, fiindca mai mult doreE;>te el ca noi sa devenim 'fii,
decat rohi. De aceia a E;>i tacut el tot ceiace a facut, cad
n'a crutat nici chiar pe Fiul sau unul nascut, ca asfeliu
noi sa ne bucuram de lnfiere, E;>i sa-l iubim nu ca
pe stapan, ci ca pe tata al nostru. Aceasta 0 a facut $i cu
Abraam, zicand: "Eu sunt Dumnezeullui Abraam"
dupre cum in alte locuri zice: "Eu sunt Dum-
nezeul lui Abraam, si allui Isaac si allui Iacob"
deE;>l ar fi trebuit ca ace$tia ca servitori ai lui sa
mandriasca cu el, pe ei1nd acum stapanul se vede fa-
cando aceasta. De aceia E;>i lui Petru'i zicea: "Ma iu-
vP,etre, v .mult decat (loan 21,
1,), aratand ca mmlC nu cere dela noi mai mult decat
aceasvta. De E;>i lui vAbraam i-a poropcit ca sa jert-
pe fiul sau, ca sa arate tuturor ca el este iubit
mult de Patriarch. Insa a vol ca sa fie iubit mult se
petrece din partea celui ce iubeste multo De aceia si
tos . zieea: "Cel pe tata sau pe' mum1.
mal mult dec&t pre mine, nu este mie vrednic"
10, 37). De aceia $i sutietului nostru, care este eel
mal deaproape al fiecaruia din noi, poronceste de a'l
iuJ?i pe clansul mai 'nainte decat chiar pe sirie, fiindea
VOle$te de a fi iubit de noi mai mult decat orice alto
Caci $i noi, cand nu simtim 0 iubire mare catra cineva
nu. avem nevoie iubire mare din partea aceluia:
clnar de ar fi el cat de mare, sau cat de renumit; -
dara cand iubim cu caldura pe cineva, apoi fie acela
cat de mic nebagat in seama, totuE;>i noi punem 0
mare pe iubirea lui. De aceia $i el considera
ca slava a sa nu numai de a fi iubit de noi, ci de a si
suferi pentru noi ceiace a suferit. Dara acelea ce a su-
ferit, care constituiau slava lui, el Ie-a suferit numai
pentru dragoste, - pe cand ceiace noi' suferim pentru
nu o. pentru dragoste, d $i pentru
maretla celm dorlt $1 lUblt de noi, ceiace cu drept cuvant
s'ar putea numi slava noastra. Cand noi suferim totul
I
)
OMILJA. ;XI
157
pentru dansul, atunci alergam in primejdiile cele mai
mari pentru dansul, ca E;>i pentru 0 cununa nevestejita,
$i nici boala, nici saracia, nici umilinta, nici clevetirf:)a,
E;>i nici chiar moartea nu oconsideram atat degreoae
E;>i nesuferita. Daca yom fitreji, noi prin toate acestea
yom caE;>tiga foarte mult, pe cand daca yom dormita,
nici chiar dela cele contrare nu, ne vom folosi Cll ceva. De
pilda,te supara cineva 9i te ataca? Aceasta te pregate$te
de a fi treaz E;>i-ti da motiv de a fi deopotriva cuDum-
nezeu. Daca tu iubeE;>ti pe cel ce te e$ti deo-
potriva cu acel ce rasare soarele preste cei rai E;>i preste
cei buni. Un altul ti-a rE'tpit poate averea? Daca tu
suferi cu barbiitie, atunci vei priml aceiaE;>i plata, ca
cei ce cheltuiesc totul cu saracli. jafuirea de ave-
rile voastre cu bucul'ie ati prirnit, zice,
ca aveti voi bogatie in ceriuri, mai btma st[t'-
Uttoare" (Ebr. 10, 34). '[i-a spus cinevll ceva rau, sau
te-a batjocorit Chiar de ar fi adevarate' sau minciu-
noase cele ce el a spus, totm;i, daca tu suferi cublan-
deta batjoeura, ti-a impletit prin aceasta 0 cununa mare,
fiindca chiar eel ce ne batjocuref;lte,ni pricinuief;lte 0
mare plata, dupre cum zice: "Fericiti Yeti fi cuncl
yi1 vor oClri pre 'voi v[t VOl' goni, vor
zice tot cuvantul rau impotriva voastri1 ri1in-
tind . .. Bucurati-va va veseliti, cli plata
voastdi multa este in ceriuri" (Math. 5, 11. 12),
dupre cum $i eel ce adevarul ne
daca noi suferim in liniE;>te cele vorbite de el.$i Fari-
seul spunand adevarul graia de rau pe vameE;>, E;>i totu:;;i
pe acesta in loc de vameE;> I-a mcut drept. $i ce trebuie
de a spune in detail? 'Ii este siobod de a vedea toate lup-
tele dreptului lob, de acolo vei atilt totul. De aceia :;;i
Pavel zicea: "Dumnezeu cu noi, cine este im-
potriva noastri1?" (Hom. 8, 31). Duprecumsilindu-ne
noi putem pana E;>i din cele neplacute, tot a:;;a
claca ne lenevim nuvomputea "deven! ml1i buni chiar
din ede folositoare. Ce a folosit pe luda, spune-mi, din
vietuirea lui eu. Christos? Ce a folosit pe Iudei legea
data prin Moisi Cea folosit pe Adarn paradistil? Dara
pe eei din pustie eu eei-afolosit De aceia lasand
totul la 0 parte, sa ne gandim numai -laun singur
lucru: cum sa iconomisim Cll binecele ale noasrte;
158 OMILlA XI
dtca noi faeef!1 a$a, apoi nici ehiar dia volul nu va putea
sa ne predomme vreodata, ei inca mai mult ni va fo-
los!, pregatindu-ne de a fi totdeauna treji. Astfeliu $i
Pavel.de$tepta pe Efeseni, povestindu-li salbatacia dia-
volulUl. Dara noi dormin $i horcaim de$! avem in-
transul un rezboinie viclean. Daea am $tl ea
vre-un s'a euibarit 1anga patu1 nostru, eea rnai
graba. a,!ll. ca sa'1 ueidem, iara pe diav01ul
avandu-l cUlbarlt m sufietul nostru credem ca nimie
nu.patimim, $i ne lasam alene la sbmn. Cauza este ca
n01 vedem. c.u oC,hii. ee$ti trupe$ti, $i de aceia
neV01e de a prlvIghea $1 a fi mal mult treji. De dU$-
manul vazut s'ar putea pazi cineva mai lesne pe cand
de eel nevazut nu vom putea sa fugim u$or 'daea nu
yom ve$nic inarmati, $i mai ales ca el 'nu $tie a
rezbol pe calea cea dreapta, caci at unci iute te-ar cuceri .
ci de multe ori, sub forma prieteniei, i$i varsa tot veninui
lui: A$a de a pregatit in acest chip
I?,e femma lyl I?b sub masca iubirei, $i a
fac:ut-o. ca sa dea barbc'!,tuIUl sau aeel sfat viclean. Ast-
fehu $1 cu Adam vorbmd necuratul, $i prefaeandu-se
ca-i poarta grija $i-i vroie$te binele, zieea: In ziua
in care Yeti 1l1<lnea din pom, se vor desehide
oehii 3, Astfeliu a facut $i pe
Iefthae ) de a sacrlfica pe filCa sa sub forma evseviei
.;;i a aduce lui Dumnezeu acea jertfa nelegiuita. Ai vazut
cat de me$te$ugite sunt cursele lui f Ai vazut cat de
1i razboiul f Paze$te-te deci, $i din toate par-
tIle cu a;rmele $i afla cu
exactItate uneltIrIle lUI, ca astfehu sa nu poti fi cu-
cerlt, sa'l z?robe$ti cl! u$urinta. Pavel tot a$a a
fost fata de dansul, caCl a aflat exact toate vicleniile
lui, pentru care $i zicea: "ea nu este sa nu inte-
lui". (II 2, 11). Deci, $i
sa aflam $1 sa fuglm de vlclennle lui, ca astfeliu sa do-
bandim. bi[uinta atat in vieata prezenta, cat $i in cea vii-
toare, $1 sa ne bucuram de bunatati!e cele nevestejite
prin charul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos'
caruia inpreuna cu Tatal $i cu Sf. Duch se cuvine
$i stapanirea, acum $i pururea $i in vecilor. Amin.
I) Nota. A se vedea cartea Judecatori, Cap. 11. Trad.
I
':,f
t
OMILlA XII 159
OMILIA. XII
"ea de vreme ee impreuna odrasliti ne-am
faeut eu asemanarea mortii lui, deei invierei
lui yom fi (Cap. 5, 5).
Ceiace am spus mai 'nainte, aceasta 0 spun $i
acum, adeca ca apostolul necontenit aduce yorba la
viata morala, insa nu ca in celelalte epistole, pe care
el Ie imparte in doua parti, din care partea intaia 0
destineaza dogmelor, iara partea a doua cu cea mai
mare in;;srijire 0 afierose$te vietei morale, - caci in epis-
tola de tata, peste tot locul el amesteca morala
cu partea doO'matica, ca astfeliu cuvantul sa-I fie bine
primit de auditoriu. Aici el spune ca sunt doua morti
.;;i doua mortificari, din care cea intai se face de Christos
in botezul ce-l primim, iara a doua trebuie a seface
de noi prin sarguinta noastra dupa aceasta. A ingropa
paeatele de dinainte de botez este rezultatul darului
sau, insa a remanea dupa botez morti cu pacatul, aceasta
este treaba noastra $i a sarguintei ce punem, de$! chiar
$i aici noi vedem pe Dumnezeu ajutandu-ne foarte mult.
Botezul nu are puterea numai de a $terge pacatele de
dinainte, ci te asigura inca $i fata de cele viitoare .
Dupre cum at unci tu ai introdus credinta ca" pacatele
tale sa se $tearga, a$a $i acum, dupa botez, arata pre-
facere spre bine in toate faptele tale, ca nu cumva
te murdare$ti din nou. Deci cu dealde acestea sfatuindu-ne
Pavel, zice: "ea de vreme ee Impreuna odrasliti
ne-am faeut eu asemanarea mortii lui, deei
in vierei lui yom fi Ai vazut cum a inaltat
pe auditoriu, ridicandu-l deadreptul la stapanul sau, $i
cum se incearca sa arate ca intre dan$ii este 0 mare
asemanare f De aceia nici n'a zis el odrasliti ne-am
facut cu moartea lui ca nu cumva sa-l contrazici, ci
"eu asemanarea mortii lui", dici la botez nu a
murit insa$i fiinta omului, ci omul eel din pacate, adeca
rautatea. Si nici n'a zis ca de vreme ce ne-am im-
parta$it asemanarea pacatului, ci "de vreme ee
impreuna odrasliti ne-am faeut eu asemanarea
mortii lui", dandu-ni a intelege, ca rodul ce noi am
160 OMILIA XII
cules este produsul acelei oclrasle. Dupre cum trupul
lui ingropat in pamant a prod us rodul acel mare - man-
tui,rea lumel - tot $i trupul nostru ingropat
prIll botez, a produs rod: dreptatea, sfintlrea, invierea,
$i miile de bunatati, dupre cum ni va aduee la
urma darul invierei din morti. . .
Fiindea trupul nostru s'a ingropat in apa, iara el
in pamant, $i noi din eauza paeatului, pe eand el in inte-
resulmantuirei noastre, de aceia n'a zis (dmpreuna odras-
liti eu moartea lui)) ci "eu asemanarea mortii lui".
IVloarte a fost $i aceia ea $i aeeasta, fnsa mi tot eu
aeela$i subiect. Deci, zice apostolul, daea ne-am faeut
impreuna odrasliti cu moartealui "vom fi partasi
:;;i invierei lui", vorbind aiei de invierea
Fiindea mai sus spunand, de moarte, zieea : "Au nu
eunoa:;;teti, fratilor, ea e<iti intru Christos Iisus
ne-am botezat, intru moartea lui ne.:.am bo-
tezat"? - fara ea sa spuna eev;), lamurit despre
ere, ei poronee$te numai despre purtarea ere$tinului de
dupa botez, indemnandu-l M a umbla ihtru inoirea vietei,---'
de aceia aici proelama invierea noastra din morti. Si
ca sa afli ea nu este yorba de invierea eea urrhata prln
botez, ci de aeea care va urma ' la a doua venire, pri-
ve$te cum el n'a zis (lea yom fi . impreuna odrasliti $i
euasemanarea invierei lui, ci "si invierei lui yom fi
$i ea sa nu ziei: dark cum? daea noi n'am
murit precum a murit el, apoi vom invia precum a in-
viat el))? prive$te eu mel atunci cand a amihtit de moarte
n'a spus ca suntem impreuna odrasliti cu moartea, ci
"eu asemanarea mortii", $i cum atunci cand vor-
be$te de inviere nu mai zice Cu asemanarea in vierei
lui, ci "invierei lui ne yom - $i
niei n'a zis ne-am faeut ci, "ne vonl face parta:;;i"
invederancl prin aceasta expresiune nu invierea eea do-
band ita la botez, ci invierea eea viitoare.
Apoi voind ca &\ faea euvantul acesta demn cle
crezut, arau't $i 0 alta inviere petree uta aici inaintea invi-
erei aceleia, ea astfeliu $i din eea prezenta, $i din cea
viitoare ,sa crezi. Zicand, deei, ea irnpreuna bdrasliti
yom fi eu invierea lui, a adaos: "Aceasta :;;tiind, ea
qmul nostru eel Yechiu eu dansul impreuna s'a
OMlLIA XII 161
restignit, easa se striee trupul paeatului" (Vel's. 6),
de unde se vede ea el pune la un loc cauza $i dovada
invierei viitoare. $i n'a zis s'a restignit ci "impreuna
eu d<insul s'a restignit", punand astfeliu alaturea
botezul $i crueea. De aeeia $i zicea mai sus : "impreuna
odrasliti ne-am faeut eli asemanarea mortii lui".
"cit sa se striee trupul paeatului": EI nu
vorbe.;;te aid de trupul nostru cel real, ci de pacatul in
genere. Dupre cum sub numele omul eel vechiu Ill:-
telege Intreaga reutate, tot $i trupul lui 11 nume.;;te
reutate compusa din diferite parti, dupre cum $i trupul
este compus din diverse organe. $i cum ea cele graite
nu sunt numai socotinta propric a lui Pave,l, asculta-l
cum explica aceasta prin cele ce urmeaza. In adevar
ca dupa ce zice: "ea sa se stdee trupul paeatului"
adaoge imediat "ea sa nu mai slujim noi pacatului",
adeca e ca $i cum ar fi zis: In (paeat) voiesc
eu ca trupul sa fie mort, adeea nu ea el sa moara $i
sa dispara, ci sa nu mai pacatuiascib). $i cu trecerea
timpului inca mai lamurita 0 face aceasta.
"Pentru e[l eel ee a murit, s'a indreptat_
1
de paeat" (Vel's. 7). Ac&'tsta 0 zice pentru orice om, "
adeea ea dupre cum cel ee a mnrit a scapat de a mai
paeatul pc viitoriu, gasindu-se mort, tot a$a $i eel ce
iesa din botez, fiindca dad $i aeesta a murit odata aeolo,
apoi trebuie a remanea pentru totdeauna mort pacatului.
Dadi, zice, ai mnrit in botez, remai mort, caci orlee
mort nu mai poate pacatul; iara daca $i dupa botez
paeatuie$ti, apoi atunci murdare$ti darul lui Dumnezcu.
Dupa ee, deci, ni cere atata filosofie, iute spune $i
de cununa ce ne a$teapta, zicand: "Ca de am muri -
impreuna eu Christos" - de.;;l mai 'nainte de acea
cununa avem $i 0 alta cununa foarte mare, aceia adeea
ea ne impartii$im eu stapanul, zice (<lti dau $i un
alt premiu, $i 0 alta cununa. $i care e acea cununa '?
Viata ve$niea - "eredem, zice, ea YOm :;;i invia
impreuna eu cl<insul" (Vel's. 8). $i de unde se inve-
dereaza aceasta? zice, ea Christos eel ee
a inviat din morti, nu mai moare" (Vel's. 9).
Aici tu te gande$te la' filosofia lui Pavel, cum el dove-
3825
162 OMILIA XII
de:;te, sau mai bine zis, dovada din cele con-
trare. Fiindca era natural ea unia sa se tulbure auzind
de cruce $i de moarte, e1 arata ca tocmai pentru aceasta
trebuie a se incuraja mai mult. Sa nu erezi ziee ca
daca a murit odata, apoi este muritoriu, toc'mai
pentru aeeasta remane nemuritoriu. Pentruca moartea
lui a devenit moartea mortii, fiindea a murit, de
aeeia n.u mai "Ca ce a murit, en pacatul
a murlt odata (Vers. 10). Dara ce va sa ziea "CU
pacat!ll"? Adeca nu Christos era respunzatoriu, d
a murlt pentru paeatele noastre, ea pacatul sa'l des-
fiinteze, ta;ie $i intreaga putere, $i eu un
euvant sa 1 mmleeasca eu totul, - pentru aceasta a murit
el. Ai vazut cum a infrico$at auditoriul'? Daca el nu
moare de a doua oara, zice, apoi nici baea rena:;>terei
(botezuI) nu este de a doua oara, $i daca a doua bae
nu mai este, apoi nici tu sa nu mai fii inclinat spre
pacab) toate acestea Ie zice seulandu-se contra acelor
ce ziceau: "Sa facem cele rele, ca sa vie cele
bune" sau "Sa staruirn in pacat, pentru ca
sa Deci el scotand din riidacina 0 astfeliu
de parere gre$ita, 0 restoarna prin toate cele spuse.
"lara ce viaza, viaza lui Dumnezeu" zice
adeca remane nedisfiintat pentru totdeauna, ca ne mai
put:and. s!apanit ?e moarte. paca e1 nefiind respunza-
torlU $1 mea a mur1t pentru pacatul altora, apoi cu atat
mai mult acum nu va mud, desfiintand piicatul eu desa-
var$ire, ceiaee zieea $i in epistola eatra Ebrei: "Ci
acum odata la veacurilor, spre sur-
parea pacatului, prin jertfa sa s'a aratat. 9i pre-
cum este randuit oamenilor odata sa moara, iara
dupa aceia judecata, si Christos odata fUnd
jertfit ca sa ridice pacatele multora, a doua
oara fara de pacat se va arata celor ce'l as-
teapta pre el spre mantuire" (Ebr. 9. 26-28).
dara el arata aid puterea vietei eea dupre Dumnezeu,
in aeela$i timp $i puterea pacatului, insa ca viata cea
dupre Dumnezeu nidodata nu va muri', pe cand pacatul
cum nu va pierde pe cei ce sunt respunzatori, daca el
(pacatul) a faeut ca sa moara $i eel nemuritoriu '?
Apoi fiindca a vorbit despre viata lui Christos, ea
\ . OM ILiA XII 163
sa nu Zlca cine va: ei! $i ee are a face eu noi ceiace
spui '? - a adaos imediat: voi socotiti-va
pre voi morti a fi pacatului, vii lui Dumnezeu".
Bine a zis el "socotiti-va", fiindca a reprezenta eu
vedcrea cele vorbite nu este eu putinta acum. cum
sa ne socotim '? spune-ne. ,;Morti a ' fi pacatului,
vii lui Dumnezeu intru Christos Iisus Domnul
nostru". Cel ee vietuie$te a;;a, i$i va oriee fapta
buna, avand de ajutoriu ehiar pre Iisus, cad aeeasta
inseamna "intru Christos". Daca morti fiind el ne-::\'
in viat, apoi cu atat ma,i mult va putea sa 11e stapa.-
niasca tiind vii.
,,:::;8, nu Imparatiasca dara pacatul in trupul
vostru cel muritoriu, ca sa ascultati de el intru
poftele lui" (Vers. 12). N'a zis. sa nu ceara trupul,
sau sa nu aiM nid 0 energie ci "paeatul sa nu im-
paratiasea", cad apostolul nu voie$te a ucide natura
noastra omeneasca, ci a indrepta intentiunea sau vointa
noastra. Apoi prin aceasta expresiune mai arata ea noi
nu suntem stapaniti eu sila sau cu forta de rautate, ci
cu bunii.voia noastra, 9i de aceia nici nu zice (sa nu va
tiranisasca pacatuh), ci "sa nu imparatiasea". Fiindca
ar fi absurd de a pretinde ca sa ne dueem intru impii-
ratia ceriurilor, $i sa imparatim impreuna cu Christos,
in timp ee noi avem pacatul de stapan, :;;i preferam ca
sa fim robit.i de dansul. Aceasta ar fi ca 9i cum
.:;;i-ar arunca diadema imparateasca de pe cap, $1 ar
voi sa slujeasca mai bine unei femei indracite, cer;;e-
toare $i imbraeata in zdrente. Apoi fiindca este greoiu
lucru de a fi cineva predominatde pacat, prive$te
cum el arata nestatormcia lui, in acela;;i timp cum $i
mangaie pe eel ce se ostene;;te de a'l alunga, zicand:
"in trupul nostru eel muritoriu". Prin aceasta e1
arata cii lupte1e ce Ie purtam sunt trecatoare, $i ca in
curand se vor sfar$i; in ace1a:;;i timp ni aminte9te $i
relele de dinainte, $i de obar$ia mortii, $i cum de aICI
a rezultat ca omul sa devina muritoriu ehiar dela in-
ceput. Cu toate aeestea este cu putinta ca omul avand
trup muritoriu, sa nu paciituiasca.
Ai vazut bogatia charului lui Christos'? Adam
nea:vand pana atunci trupu1 muritoriu, prin paeatu1
164
OM ILIA XII
f&:ut $i murit, pe. caJ?d tu tlind supus
osandel lUI, stapane$tI moartea, $1 chlar vei putea sa fii
cum l.mparate$te, zici, pacatul Nu im-
parate$te prll1 proprIa sa putere, ciprin lenevia tao De
apostolul ce zke "Sa, nu imparatiasca"
arata $: modul un.el astfeliu ,?e imparatiri, caci ziee :
"ca as<?ultatl pre el mtru poftele lui". Nu
este. mel 0 cmste de a face toate gusturile lui silit ci
robla cea mai de pe urma $i necinstea cea mai
cando tu paeatul voie$te, atunei te lipse:;;ti
de pe daea H impiedici, atunci
mal ales itl pastrezl prOprIa-{.I demnitate. .,
"Nici sa va madularile voastre" arme
de . pacatului, ci sa va puneti pre
VOl mamtea lUI Dumnezeu ca vji din morti si
voastre arme de dreptate inain'tea
lUIpumnezeu" 13). A$a dara trupul este mijloc
Asau vIrtute, dupre cum sunt $i armele;
fimdca amandoua faptele, bune sau r ele sunt ' nu ale
lor rro!Jrii, ci ee Ie Cu arma
de lyDta:;;1 Dentru patrie, $i tot cu arma
se $1 cvontra 10cUItorIlOI' pa$nici; ea
amandOI se marmeaza eu aceia$i arma - insa erima
di.n pu dela arma, ci dela propria sa
v.omt8:' fill1dca a in rau. Tot se poate
de .tr up, fimelca fapta r ea ca cea buna sunt
lzvorate elm sufietul celUl ee Ie face, iara niei de cum
din natura trupului. Cand ochiul eu lacomie
frum'!set
a
strai.na, el s'a v aTma d.e nedrep-
tate, msa nu prm proprIa sa energIe, caCl datorla ochiului
este de a vedea, iara nu de a vedea rau - ci prin in-
$i r ea sku, - pe cand
daea 11 Il1franeaza a devemt armadreptatei. Tot a$a se
poate zice $i de Ii mba, $i de mani, $i de toate eelelalte
rpadulari ale trupului. Bine a zis el ca paeatul este ne-
dreptate, fiindea daca cineva paeatuind
, pe el, . pe unA altul,de sigur ea mai mult pe sine
sa nedreptatlt, decat pe altul. .
' . Deci,dupa ce'i frideamna de a fugi de rautate, ii
la v.irtute, zicand: "sa va puneti pre voi ina-
mtea Iu! ca din morti vii".
cum el dm nume, sau dentimiri, indeamna.
I
I
OMILIA. XII . 165
atiditoriul, aeolo spunand de pacat, iara aici de Dum-
nezeu. Deci, dupa cearata cata departare este 1ntre cei
ce imparatese (intte Dumnezeu pacat) , la urma lip-
de orice iertare pe acel care pe
Dumnezeu, $i care prefera a se pune sub imparatia
pacatului. Nu numai prin aceasta, clara $i prin cele ee
urmeaza, el tot lucru n invedereaza, zicand:
"ea din morti vii". Prin toat.e acestea el arata atat
vatamarea ce ni prjeinuie$te pacatul, cat $i maret,ia
darului lui Dumnezeu. Ganditi-va, zice, ee ati fost, $i
ce ati devenit. Cine ati fost Mort,i $i pierduti eu 0 pier-
dere ce de nicairi nu se putea indrepta, $i nici ca era
cine sa va poata ajuta. f;)i ce ati devenit voi din morti
cum erati'? Vietuind viat.a nemuritoare. $i prin cine ati
castigat aeest bun nepretuit'? Prin Dumnezeu carele
poate totu1. Prin urmare este drept de a va pune sub
ordinile lui cu atata bunavointa, eu cata e demn din
partea celor inviati din morti. madularile voa-
stre arme dreptatei", zice. A$a dara trupul nu este .
r<1u, daca poata sa devina arma dreptatei. Vorbind el
de arme, arata ca noi ne gasim intr'un rezboiu infri-
CO$at, pentru care ni arata ca avem trebuinta de arme
puternice, vointa barbateasca, in acela$i timp $i cu-
nO$tinta desavar$ita de eele ale rezboiului, iara mai
presus de toate de general iSCllSit. Dara generalul ni sta
de r ata, fiind pururea gata a ne ajuta; acest general
remane necueerit, $i noue ni-a pregatit arme puternice.
Deci, trebuie de a a vea buna intentiune, ca sa putem
intrebuinta la necesitate acel ajutoriu, incat sa ascultam
l;li de general, in acela.;;i timp $i armele acestea sa Ie
manuim in interesul patriei.
Deci, dura ce ne mangaie $i ne incurajaza atat d.e
mult, dupa ce ni aminte$te de arme de lupta, PrI-
ve$te cum incurajaza pe osta$i $i Ii atita buna
vointa, zicand: "Ca pacatul nu va pre
voi, ca nu sunteti sub lege, ci sub char" (Vers.
14). Dara dad pacatul nu ne mai stapane$te, de ce
ni-ai dat atatea poveti mai sus, zicand: "Sa nu
paratiasca pacatul in trupul vostru eel murl-
toriu" l;li "sa nu faceti madularile voastre arme
de nedreptate pacatului?" Deci, ce este ceiaee el
spune aici '? Nimic alt.a. decat ca arunca mai dinainte
166
OMILIA XII
un cuvant mare pe care 'I va desvolta mai in urma
multa bagare de seama in constructia:
!UI .. dara,. de ce. e v\>rba Ca trupul nostru mai
nvamte <!e. lUI Chrlstos era w;lor do eueerit de
pacat,. eael lui prin paeat, a intrat in el
un g
e
1?atlml, pentr:u care nici nu putea fi sprinten
de a calatorl pe calea vlrtutei. Nu era de fata niei du-
e.hul ca!,e sa-! ajute, n!ci botezul care putea a'l mor:-
el ea un frau alerga peste campi,
st
e
orl, fimdea legea de ee tre-
bUIe sa faca, ee nu, eu nimie alt nu eontribuiit
Ia izJJ3.!lda decat eu indemnarea prin vorbe.
De aeeIa prapasba de dinaintea noastra este aeum
eu mult mai mare, fiindea ne-am bucurat de un mai
ma:
re
ajutoriu. De aeeia Christos zicea: "De nu va
prlsosi dreptatea voastra mai mult decat a Car-
turarilor a Fadseilor, nu veti intra intru im-
cerurilor" (Math. 5, W).' Aceasta insa mai
0 spune mai la vale, iara aici prin vorbe seurte
lasa a se fntelege numai, aratand ca daca nu ne yom
preda paeatuIui., niei el (paeatul) nu ne va putea stapanL
Nu este num!11 legea care ni ci este
eharul m-va treeut cu .. vederea eele de dinainte,
ne .?-slgura d. eele fagact uia eunu-
mle dupa lupte osteneh, pe eand eharul mai 'ntai
aeeia te indeamna la lupte. Mie
pare C8: nu. el aiei la intreaga
VIaja a eredmeIOsulUI, el mal mult o. eomparatiune
intre botez lege, eeiaee aiurea ziee: ,ca litera
omoara, iar duchul inviaza" (II Cor. 3 6). Legea
da pe fata. poroneii, iara eharul cal-
ear:
ea
aeelel poronel. Dupre cum legea mustrand a seos
Iav tot eharul lertand, nu mai fn-
gastUle omuIUl v de f!1ai fi suE> ca tu e$ti
se<l:pat de doua orl dm aceasta branie' intai ea nu mai
e$tI sub !ege, $i al doilea ea te bueuri'de dar.
. dupa ee prin aeeste euvinte a faeut pe au-
dltorlU sa rasufie, iara$i il asigura introducand un sfat
di!! ce 0v p!-,neinainte zicand: "Ce dara?
pacatUl-vom, caCl nu suntem sub lege ci sub
char? Sa nu fie" (Vers. 15). Mai 'ntai fiinctea eeiaee
este foarte absurd, el intrebuintaza expresiunea
OMILIA -xu 167
lui obieinuita de interzicere: (sa nu fie; apoi mai de-
parte vine eu yorba iarfi$i la un sf at ee il da, aratand
cat de mare este u$urinta lupteIor, eaei zice : "Au nu
stiti ca celui ce va dati pre voi robi spre as-
cultare, robi sunteti aceluia pre care ascultati,
sau pacatului spre moarte, sau ascultarii spre
dreptate?" (Vers. 16). Nu va spun, ziee, ilici de gheena,
niei de pedeapsa eea grozava de acolo, ci de rU$inea
de aici, cand voi va faeeti robi paeatului de buna voie,
$i inca eu 0 astfeliu de rasplata, ca sa muriti iar8.$i.
Ca daca pacatul a adus mai 'nainte de botez moartea
trupeasca, $i rana a avut nevoie de 0 a$a ingrijire, ca
insu$i stapanul a toate a trebuit sa so pogoare sa zdro-
biasca moartea, $i deslege raul, dara apoi cand $i
dupa atata dar $i libertate paeat te ia din nou
in stapanirea lui, ce nu va face Deei, nu alerga spre
o prapastie, niei nu te preda lui de buna voie. In
rezboaie de multeori soldatii se predau $i fara voia lor,
pe cand aici daca tu nu . vei dezerta, nimeni nu te va
putea . . . v v.
Deei, dupa ce 'I abate dm ealea rataclrel eu astfehu
de vorbe potrivite, Ii infrico$aza $i eu rasplata ee 0 vor
lua, $i pune inaintea lor amandoua aeestea,
tatea $i moartea, insa nu 0 moarte ea a trupulUl, el eu
mult mai grozava., Daea, ziee, 9hrist?s a ,muriS
apoi cine va deslega moartea
A
A$a dara
de neeesitate va fi de a fi osandlt $1 pedepslt. Moartea
aeeia nu va fi ea aici, unde trupul se repausaza $i. se
desparte de sufiet. cel mai de pe urma,
moartea, se va surpa" ziee (1. Cor. 16,26). De unde
urmeaza ca osanda va fi nemuritDare, insa nu $i pentru
cei ee aseulta de Dumnezeu, d ici rasplata aeestora va
fi dreptatea $i bunurile ee izvorase din ea. .
Ci multamim lui Dumnezeu, ca at! fost
robi dara ati ascultat .din inima'dupre
chipul invataturei la v'atl dat"
Dupa ce'i rU$ineaza eu robIa in care au fost, $1 dupa
ee 'i indeamna $i 'i inspaimanta eu rasplata ee 0 vor
lua, iara$i Ii ridiea $i 'i inel!rajaza prin amin.Urea
faeerilor lui Dumnezeu. Prm toate aeestea h arata ea
au fost seapati de mari rele, in aeela$! timp v ca la
aceasta $i ii au contribuit prin ostenehle lor, $1 ca cele
168
OIvIILlA XII
viitoare sunt mai de ca9tigat. Dupre cum cineva
scapa pe un rob din tirania unui stapan crud nemi-
lostiv, sa nu se mai intoarca inapoi li
de tirania aceluia, tota;o;;a Pavel Ii pune
inainte toate relele cele din trecut, indeamna dea
multami lui Dumnezeu. Nu a fost cu putinta ca vre-o
putere omeneasca sa va scape din toate acele rele, zice,
ei numai charului lui Dumnezeu, care a voit a putut
face aceasta.
. $i bine a zis el ea "ati aseultat din inima" ,
fiindca nu ati fost siliti de cineva, ci voi singuri de buna
voie cu multa hotarire v'ati departat de r ele)). Aceasta
expresiune Ii lauda, In tlmp li :;;i atinge, caci
pare ca Ii zice: daca voi v'ati apropiat de credinta
de buna voie, caci nici 0 sWi n'ati a vut, apoi ce iertare
veti avea, ce indreptare daca va veti Intoarce
la cele dintai '? Apoi ca sa afii ea acest fapt nu se da-
numai lor, ci, ca totul s'a facut
prin charul lui Dumnezeu, ca dupa ce zice
"ati aseultat din inima" imediat adaoge: "dupre
chipul invataturei la eare v'ati dat". Ascultarea
cea din inima arata liberul lor arbitru, iara darea, sau
mai bine zis predarea lor, inseamna ajutoriullui Dum-
nezeu. $i ce va sa zica "ehipul invatatur-ei?" Adeca
a vietui drept eu cea mai frumoasa purtare.
slobozindu-va de paeat v'ati facut robi
dreptatei" (Vel's. 18). Aici se arata doua daruri ale lui
Dumnezeu : slobozi1'ea de pacat, :;;i ca s'au facut robi
d1'eptatei, ceiace este mai bun decat orice libertate. Fiindca
Dumnezeu a facut lucru, ca cum cineva a1' lua
pe un eopil orfan, prins de barbari :;;i dus in tara st1'aina,
pe care nu numai ca l-ar scapa din robie, ci ar deveni .
inca :;;i tata al acelui copil, I-ar ridica in cea mai mare
demnitate. Aceasta tocmai s'a petrecut cu noi, caci nu
numai ca Dumnezeu ne-a eliberat de relele cele vechi, ci
inca ne-a ridicat la 0 viata inO'ereasca, ne-a de-
semnat 0 cale de purtare buna, predandu-ne in siguranta
clreptatei, ucizand toate relele dinainte, omorind pe omul
cel vechiu, povatuindu-,ne la viata cea nemuritoare.
1) Deci, iubitilor, sa ramanem vietuind 0 astfeliu
, 1) Pm"tea muraUi. Despre diferitele moduri de mo.arte, sau
'mortificari, :;,i contra iubitorilor de argint:;,i celor lacoml. (Veron).
OMILIA XII 16Y
de viata placuta lui Dumnezeu, fiindca inulti din cei ce
respiraaerul !,?i calatorese acea$ta lume,se gasesc
mai decat mortii. Multe variate sunt felurile
mortii; de exemplu: 1) moartea trupului, dupa care
Abraam fiind mort, nu era mort, precum zice: "Durnne-
zen nu este at mortilor, ci al viilor" (Math. 22,32);
2) moartca sufietului, la care Christos facand aluziune
zicea: ;,Lasati mortii ingroape pe mortii lor"
(lb. 8, 22); 3) moartea acea devenita din filosofia omului,
care este mult laudata, la care facand aluziune Pavel
zicea: "Ornoriti madularile voastre eele de pe
v A t"
pami;l,n (Col. 3, 5); 4) moartea .acea dela botez, care
este :;;i cauza acelei dinainte: "Ca omul no.stru eel
veehiu s'a restignit" (Rom. 6,6) adeca a murit.
Deci, cunoscand noi aces tea, sa fugim de moartea
aceia prin care viet,uind murim, iara de aceia prin
care vine moartea comuna tuturor vietuitoarelor sa nu
ne temem, pe cand pe celelalte doua, din care una este
cea mai fericita, ca data de Dumnezeu, iara a doua este
mult laudata de noi $i de Dumnezeu, pe acestea, zic, sa
Ie rivnim $i sa Ie preferam. Din aceste doua, pe una 0
ferice$te David, zicand: "Fericiti earora s'au iertat
fara-de-legile" (Ps. 31, 1), iara pe ceialalta 0 admira
Pavel, scriind Galatenilor: "Ca eei ai lui Christos
trupul restignit" (Gal. 5, 24). Dintl'e cele doua
morti dintai, una este de dispretuit, dupa cum zice Chritos:
"Nu va temeti de eei ee ueid trupul, iara sufletul
nu pot a'l ueide", iara ceialalta este infrico$ata, dupa
cum zice: "Ci va tell1eti de eel ee poate sa
piarza sufletul trupul in gheena" (Math.
10, 28). fugind de 0 astfeliu de moarte, sa pre-
feram pe acele fericite $i admirate, ca a$a feliu din celelalte
dow'i, de una sa nu ne temem, iara de a doua sa fugim.
Nici un tolos nu vom avea noi vazand soarele, mancand
band, daca viata noastra nu este de
fapte bune. Ce folos poate avea acel imparat, spune-mi,
care este imbracat cu porfira $i are arme, totu$i
n'a dobandit nici un supus, este expus batjocorei
rlsului tuturor'? Tot $i nu va a yea nici un
folos dela credinta lui dela darul ca.';;tigat prin botez,
daca nu are fapte bune, este expus tuturor patimilor;
170 . OMILlA XII
ba inrii batjocora ii va fi mai mare,
mai multa. Dupre cum aeela care este imbraeat eu
porfira eu diadema pe cap, nu numai ca nu
nimie dela aeeste podoabe, nu numai ca nu i se adaoge
nimie in cinste, ci inca prin necinstea
sa singur se tot eredinciosul care
in eonruptiune, nu numai pfi nu va firespectat
dara ehtar va fi mai mult cum zice:
"Caci cali fara lege au fara lege se vor
pierde; iara eati intru lege au prin lege
se vor osandi". Ebreilor scriindu-li zieea: "Lepa-
dand eineva legea lui Moisi, fara de mila prin
doua sau trei marturii moare" (Ebr. 10, 28), iara
mai departe adaoge: "Deei, cat eredeti de amara
munea ee 0 va lua eel ee a ealeat pre Fiul lui
Dumnezeu" (lb. 10, 29) f !;.'i eu drept euvant, fiindca
el ti-a supus toate patimile prin botez ti-a dat putere
de a te ridica deasupra lor. Deci, ee ai devenit, ea dupa
ee ai batjoeorit atata dar a lui Dumnezeu, ai ajuns
altfeliu decat trebuia sa fii? EI a ucis $i a ingropat toate
tale de dinainte de botez, ea pe viermi
. - aeum de ce ai naseut alii viermi f Fiindca
paeatele sunt mai rele' deeat viermii, de oareee
vatama trupul, pe cand pacatele murdarese vatama
sufietul, pe care '1 imputesc mai grozav deeat trupul eel
mancat de viermi. Dara noi nu simtim 0 astfeliu de
putoare, fiindca nu ne sHim de a 0 euratt Nici betivul
nu simte putoarea vinului ee iesa dintransul, pe cand
cel ce nu bea nu se imbata simte indata duhoarea
acea gretoasa. Tot a:;;a este eu paeatele. Gel ee vie-
eu intelepeiune, exact mocirla in care se
cufunda pacatosul, bine pata cea urieioasa ee
este pe fruntea lui, pe eand acesta predandu-se pe sine
reutatei, intoemai ea de 0 betie este ametit, nu se
chiar niei pe sine ca este bolnav. toemai
aceasta este prapastia raului, ca nu lasa pe cei cazuti
in pacat ca eunoasea ii marimea
ei stau in mocirla acea puturoasa, ii ered ca emana
mirezme aromatiee. De aeeia nici nu pot a
scapa de aeolo, ei plinifiind de acei viermi
ii se falesc ea 9i cum ar fi impodobiti cu nescareva
petre pretioase. De aceia niei ca voiese de a ucide acei
OMILlA XII 171
viermi, ci'i lasa se se hraniaseii inmulta,sca, inauntrul
lor, pana ce Ii vor trimite pe ca hrana viermilor
celor neadormiti din viata viitoare. Fiindca cauzele
acelor viermi sunt viermii de aid, ba inca nu numai
cauze, ci sunt chiar parintii nascatorii acelor viermi
cari niciodat.a nu mai mor, dupre cum $i zice: "Unde
viermile lor nu moare" (Marcu 9, 44). singuri
aprind gheena, care niciodata nu se stinge. Deci, t;a
acestea sa nu se intample, noi sa doborim izvorul tuturor
relelor, sa stingem cuptoriul eel aprins, sa smulgem
rMacina raulUl chiar din fund, fiindca pomul eel rau
netrebnie daca'l tai din virf numai, n'ai facut nimie,
de vreme ce ramanandu-i rMacina in pamant, va inverzi
din nou va face acelea$i ramuri ca mai 'nainte.
Deei, care este rMacina tuturor relelor f Aceasta
afia-o dela bunul cultivator, care de acestea in mod
sigur, care a ingrijit cu multa sarguinta de viea CGa duhov-
care a cultivat lumea intreaga. dara,
ce anume spune el ea este cauza tuturor relelor din
aeeasta lume'? "Radaeina tuturor relelor, zice, este
iubirea de argint" (I, Timoth. 6, 10). De aici izvorasc
eertele rezboaele, de aici intrigile, batjo-
curile biinuelile, de aici omorurile, talhariile profa-
narea mormintelor. Din cauza iubirei de argint, nu
numai eetatile $i terile, ci drumurile, $i locurile eele
neloeuite, $i muntii, vaile, dealurile, cu un
cuvant fiece palmac de pamant din lumea intreagaa;
este plina de sange $i de omoruri. nici marea n'
scapat de aeest rau, eaci $i pe ea s'a eu CGa
mai mare furie, caci aeolo se gasesc pirati cari 0
potricalesc in toate partile, bat capul de a gasi
vr'un mijloc nou de hotie. Din cauza iubirei de argint
s'au rasturnat $i legile naturei, s'au zguduit legaturile
familiare s'au eonrupt legile Tira-
nia aceasta a iubirei de argint nu numai contra celor
vii inarmat manile, ci chiar contra eelor morti,
$i nu se de. in laturi nici inaintea mortii, ci spargand
sicriiJe fntinde manile ei cele spurcate asupra trupu-
rilor celor morti, cel scapat de viai.a nu poate
scapi din ghiarele ei. Ori cate rele ai vedea in lume,
fie in casa, fie in targ, fie in tribunale, fie in palatele
imparate$ti, fie ori unde, toate Ie vei vedea izvorand de
aicL Aeest rau a umplut totul de sange $i omoruri, a
172 OMILIA XII
aprins 'flacara gheenei, aeesta ,a faeutca eetatile eli
nirnie sa nu fie mai bune decat pustiul, ba inca eu mult
mai rau. De talharii eari p<1ndese la drumul eel mare
este mai a se paz! einevi:t, fiindea nu in oriee timp
ataca pe trecatori, pe e<1nd t<1lharii de eari ni e yorba
(iubitorii de argint), stau in mijloeul eetatilor imit<1nd
pe eei dela drumul mare, i'?i SUIlt eu atc'tt mai rai deeM
aecia, eu cat este i'?i mai greu de a te apari:t de
i'?i aeei'?tia toate Ie euteaza, p<1na ehiar eeiace talharii
dela drumul mare fae pe aseuns. Chiar:;;i legile ce su nt
pentru combaterea rautatei lor, ehiar i'?i legile,
zic, 'Ie-au t1'as in ajutoriul lor, i'?i au umplut eetatile de
ucideri i'?i de miasme pustiitoare. Sau poate nu este omor,
i'?i inca mai rau dee<1t omorul, ea sa predai foamei pe
sa rae i'?i sa'l inehizi in temnita, i'?i impreuna eu foamea
sa'l mai incarei de batai i'?i de munci? Chiar de nu
fad tu de aeestea, insa daea proeuri altora motiv de a
face apoi atunei te-ai faeut tovarai'? eu ba
inca i'?i mai rau dee<1t Cel ee ueide pe un om,
deodata ii infige in piept eutitul, i'?i intrist<1nd pe vietima
sa pe un timp seurt, nu mai intinde mai departe mun-
cile, - pe mnd tu eu sicofandiile, eu cleveti1'ile int1'i-
gile luerezi la lumina zilei, i'?i aduci in hal pe vie-
tima ta, ca de mii de ori sa moarlL $i atunei
g<1ndei'?te-te singur, eate mort.i nu ai adus aeeluia, in
Toe de una singu1'a. $i eeiaee este mai g1'oza v, ca tu
rapei'?ti i'?i laeom, nu pentru ca impins la aceasta
de foame, i'?i nici ca saracia te aduee in hal, ci
pentru ca fr<1ul ealului tau sa fie impodobit eu aur mult,
sau ea plafonul casei i'?i capitelurile coloanelor sa fie
aurite. Dara cum sa nu fie aeestea vrednice de gheena,
mod 'pe fratele teu, pe eel ee se eu tine
din aeelea9i bunuri negraite, pe eel ee este atat de cin-
stit de stap<1nul, pe aeesta, zie, sa'l aeufunzi in mii de
neoorociri, pentru ca tu sa petrele i'?i tru-
purile necuv<1ntatoarelor, cari niei nu simtese eeva in
lurnea aceasta? canele tau se gasei'?te in multa ingrijire,':
pe mnd omul, fratele tau, sau mai drept vorbind Christos,
pentru canele tausau pentru eelelalte ale tale vor-
bite, este ingradit in eea mai de pe urma saracie! Ce
poate fi mai rau ea aeeasta anomalie? Ce poate fi mai
grozav ea aeeasta neleO'iuire? C<1te riuri de foe ar fi
' deajuns pentru un astfeliu de suflet? Cel ee este pi as-
muit dupa ehipul i'?i asemanarea lui Dumnezeu se gase-
OMILlA XI! !73
9te slutit prin neornenia ta, iara eapetele 6amrilor cari
trag eu trasura pe femeia ta stralueese de aur, dupre
cum tot eu a ur sunt impodobite i'?i lemnele ea 9i pielea
trasurei. De trebuie sa'ti faei vreun seaun sau tabu-
reta de pus sub pieioare, toate Ie faci de aur sau de argint,
in timp ee membrul lui Christos, pentru care el s'a,
pogorit din eeriu,:;;i pentru care varsat s<1ngele seu, nu
se bueura nici maear de hrana trebuitoare din eauza
laeomiei tale. Crivaturile tale sunt imbracate eu argint
peste tot, pe cand trupurile sfint.iIor sunt lipsite ehiar !?i
de acopetam<1ntul trebuitoriu, Christos a devenit pentru
tine mai necinstit mai fara pret; dec<1t slugile eamrii,
dec<1t erivatele, scaunele taburetele tale. C<1t pentru
eelelalte obieete C<'1snice care sunt mai necinstite, Ie
trec eu vederea h'is<1ndu-lc la judeeata voastra proprie.
Daca te fnfrieo$ezi auzind aeestea, departeaza-te de a,
Ie mai face, $i atunci eu nimie nu te VOl' vatama cele
vorbite. Departeaza-te 9i fugi de aeeasta nebunie, fiindea.
oeupatiunea ere:;;tinului eu asemenea nimieuri este 0 nebu-
nie vazuta.
De aeeia la&'tnd Ia 0 parte asemenea nimieuri, sa
avem privirea at.intita spre ceriu -- de$i poate cam mr-
ziu - i'?i amintindu-ni de ziua viitoal'e, se ne g<1ndim de
tribunalul eel de raspunderca eea mare i'?i
de hotarirea cea nemitarniea. Sa ne gfmdim cii
Dumnezeu vede toate aeeste neeuviinIi, nu trimite
trasnite din eeriu -- de$i de altfeliu nu sunt vredniee numai
de trasnite - nu face aeeasta, zic, niei nu sloboade marea
asupra noastra, nici pam<1ntul nu'l despica in doua ca
sa ne inghita de vii, niei nu stinge soareIe, !?i nici nu
arunc;a asupra noastra eeriul impreuna eu stelele, eu
un euv<1nt nimic din acestea nu face, ci Iasa ca totul sa
fie in ordine, $i intreaga faptura sa ne slujiasca noua.
De aceia g<1ndindu-ne la toate aeestea, sa ne im-
de maret-ia filantropiei lui, i'?i sa ne reintoarcem
la nobleta noastra de oameni, fiindca dupre cum suntem
,;'}n prezent, nu suntem eu' nimic' mai buni decat cele
, neeuvantatoare, ci ehiar eu mult mai rai. Fiindca ani-
malele neeuv<1ntatoare eel pulin iubesc pe eele de
neam, i'?i se multamesc eu eeiace Ii da natura in raportul
iubirea dintre dansele, pe eand tu ,dei'?i ai mii de'lega-
turi eu natura, care toate la un loe te apropie $i te
stringe zic<1nd langa membrele tale, tu, .care ai fost
, cinstit eu ,euvantul, care te bueuri de evsevie, "care te
174 XII
de mii de bunuri, tu, zic, te-ai facut mai
decltt a:celea, arali 0 mare ingrijire pentru
zadarmce, pe v cand templele lui Dumnezeu Ie
trem cu vederea, ca sa se pearda de foame $i O'olatate
ba inca de IPulte ori Ie aduci in mii de rele! Daca
faci acestea iubind slava, apoi eu atat mai mult ar
trebui sa te ingrije:;;ti de fratele tau decat de cal. Cu
tau va deveni mai bun bucurandu-se de
tal,e, atat :;;i tie ti se implet8:;;te, prin
o astfehu de mgrlJlro, 0 corona mai striUucita. Pe
. tu eele contraro, iti atragi asu-
p.ra-t
l
mn de acuzatorl fara ca sa simt8.7ti. In adevar
G.me nu te va grai de rau "? Cine nu te va descrie
tme. eruzimea :;;i misantropia ta, vazandu-te
nec.mstmd neaIT?ul omenesc :;;i preferand pe animale
fnamt.ea ot;tmemlor, ba chiar :;;i mobiIele din casa
al apostoli spunand, ca cei dintai cre$-
tl.m adevarului i:;;i vindeau case
ca. s!1 hramasca pe frati Tu insa rape:;;tr
:;;1 case :;;1 tarIm dela fraW tai, ca sa poti impodobl calu!"
pIe lea de}a trasura, :;;i plafonul casei I
$1 ce poate fi mal grozav este, ca nu numai barbatii
,acet;tsta nebunie, ci. :;;i femeiIe atita pe
barbat,l S11 Impmg la 0 astfehu de munca zadarnica
silindu-i de a cheltul peste tot locul mai mult decat
! .. $i dac!i cineva de asemenea fapte,
v ca II ,au.:;;l ce, dealtfeliu este
pIma mvmovatlre, C!1Cl * raspund: eu fac:;;i pe
:;;1 re altele)). Ce al spus nu te ru:;;inezi gra-
md astfehu de vorbe Nu te ru:;;inezi de a pune la un
l<?c Christos cel ftamand cu caii, cu catarii, cu patu-
rIle :;;1 cu tabu::etele. .Ba in9'l: la dreptul,
nu la un loe, Cl mal JOs chlar, caCl mal mult cheltue:;;ti
cu acelea, pe cand lui Christos deabea i-ai dat 0 mica
parte. Nu :;;tii ca toate sunt ale lui? Nu :;;tH ca tu :;;i
cele ale .ta.le, sunt ale lui? Nu :;;tii ca e1 ti-a
trupul, el iI-a. $i suftetul, :;;i ca el ti-a dat toata
podoaba? Tu msa, pentru toate aeestea nu'i dai in schimb
nici cea mai mica rasplata. Daca ai inchiriat 0 mica
casuta, tu cei dela chirigiu ca sa'ti plateasca chiria
pe. cand tu de:;;l te de intreaga faptura
:;;1 ata.t de mare, nu suferi de a'i
platt 0 mICa chme, CI toate ale sale, ca pe tine insuti
le-ai predat slavei tale cele Dela slava cea de-
" \" 1
OMILIA XI!
175
9arta depinde totu1. Niei calul nu se va face mai. bup!
ca calitate, incareandu-l cu asemenea podoabe, mCvl
omul ee'l caJare:;;te, ci este ehiar mai neeinstit, fiindca
multi lasand pe ealaret i::;;i intore ochii lor la
de pe cal, la ser-yitorii vi!l in .lui ::;;i A la eel
de dinainte, ca $1 la eel ce pl'l vesc Ulmlt.l, pe eand pe
cel purLat de toti ace$tia ca in triumf il urasc $i'l dlS-
pretuiesc ca pe un "v
Insa cand tu itl suftetul nu se mtampla
deacestea, ci oamenii, $i ingerii, ba pana $i ehiar
stapanul ingerilor, cu tot-ii, zic, iti cununa
nevestejita. Astfeliu dad sla,;a, depar:-:
team-te de eele ce faci acum, [;il nu Impodobl casa, CI
suftetul, ca sa devii frumos $i straJucit. 9um s,!nt
lucrurile acum, nimie n'ar putea fi mal de dlspretUlt
ea tine, care ai suftetul pustiu ip raport
easei. Dara daca poate nu suferl cele yorplte
asculta ce a facut unu1 dintre profam, $1
eel putin de filosofia lor. Se zice ca unul dmtre ace$tIa
intrand intr'o casa stralucita $i sclipind de aurul cel
mult, de frumuseta marmurei $i a \oloanelor t :;;i. fiindca
a vazut :;;i pe jos a:;;ternute covoare m .toate deo-
data a stu pit in fata pe stapanul ca,:sel. fimd dat
in judecata pentru acest fapt, !1 raspuns, ca. de oarcee
n'a gasit in toata casa aeeia mCl un. loc mt;tl
s'a vazut nevoit a stu pi in fata acelUla! I) AI. vazut
v

de ridicol se face cel ce se impodob8.7te pe dmafara, $1
cat este de dispretuit de toti cei ce au min tea in ?
Si cu drept cuvant, fiindca nici tu n'ai sufer! in lmli;;te
ca sa vezi pe cineva ca lasa pe sotia sa sa in:brvace
in sdrente $i fie r:e'ngrijiUi:, sa 1:
imbrace cu hame straluclte, Cl te-al lrlta $1 al zlce, ca
faptul acesta este cea mai de pe urma bajtoc,:ra.
deci, sa 0 judeci i?i pentru suftet. Gand
paretii casei, pvardo::;eala: C!,e pe JOs.
ca :;;i toate eelela1te, lara eleImosma md8!iJuns,
atunci sa $tii ca nu ai alta. filosofie, :;;1
nu faci decat acela sau mai drept vorbmd, chlar mal
rau decat acela intre stapana :;;i sluga nu e nici
o deosebire, pe' cand intre suftet $i trup este mare deo-
I) Nota. A se viata .lui Di0s-hene in. cartea
intitulatii "Dogmele, vletele, credmtele, sentmtIie celor
mai renumiti Filosofi din anticitate", pagma 186. (Trad.).
176 OII'IILIA XIll
sebire, - $i dad e deosebire mare de trup, apoi cu atat
mai mare este 1ntre sufiet $i casa, pat sau tabureta de
sub picioarele tale. $i ce justificare demna ai putea
a vea, cand tu toate acestea nimicuri Ie imbraci eu argint,
iara sufietul II la$i sa stea imbracat In sdrente, slutit,
fiamand, plin de rane $i hartuit de mii de cani, $i dupa
toate acestea crezi inea ca te gase.';iti in slava prin fm-
podobirea lucrurilor de dinafara? ceiace este mai de
jaJit inca, ca cel ce se face de ris de batjocura, ea
cel ee S8 necinste$te $i se slute$te, $i cel ce In fine cade
singur in eea mai de pe urma osanda, acela, zie, ehiar
se mandreste cu de-aces tea !
De aC8ia va rog, ea eugetand la toate acestea, sa ne
trezim, fie chiar $i mai tarziu, $i sa devenim stapani
pc noi in$ine, $i podoabeIe acestea de dinafara sa Ie
stramutam inauntru, adeca in sufietul nostru. Astfeliu
:;;i acelea vor ramanea in siguranta, $i pe noi ne va
face ingeri $i ni va proeura bunurile cele ve$nice. carora
fie a ne invrednici eu totii, prin charul $i filantropia
Domnului nostru Iisus Christos, earuia impreuna cu Tatal
$i cu Sf. Duch, se cacle slava in veci vecilor. Amin.
OM I T. I A X I II
graiese pentru slabaeiunea tru-
pului vostru. Ca dupre cum v'ati facut madu-
larUe voastre roabe neeurateniei fara de legei
spre f!ira de lege, aeum sa va faeeti ma-
dularile voastre roabe dreptatii spre sfihtenie"
(Cap. 6, 19).
Fiinclea pana acum aposto1ul a cerut dela dan$ii 0
mare exaetitate in viala lor, poroncindu-li de a fi morti
in lume, morti $i eu pacatu1, ramamlnd nemi$cati in
inspita spre pacate, apoi aceasta s'ar fi parut multora
poate ea ceva greu, mare $i natura ome-
neasea. De aceia e1 voie$te a arata 'ea nu cere eeva
peste masura, $i nici dupa cat ar trebui sa S8 ceara
deia ceI ce s'a bueurat de atata dar, ci cumpatat $i U$or,
iara aceasta intentiune a lui 0 arata prin trecerea deo-
OMILlA XIII
177
data la idei cu totul contrare celor. vorbite pana acum,
cad zice: gdiiese" ca f;li cum pare ca ar
zlce graiesc din rationamente omene$ti devenite din
obidnuinta. Sau ea aceasta inseamna expresiunea de
mai sus, 'sau ea arata cumpatarea cerint-dor sale, . care
nid uu sunt mai presus de cerintele omene$ti, dupre
cum zice $i aiurea: "Ispita nu v'a ajuns pre voL
deeat, omeneasea" (1. Cor. 10, adeea cumpatata
1;>i mica. "Ca preeum v'ati faeut madularile voastre
roabe neeurateniei fara de legei spre fara
de leae asa aeum sa va faeeti maduladle voastre
,,-,,' , ,
roabe dreptatii spre sfintenie". De$i, zice, cstc
mare deosebire intre stapani, totu:;;i eu va cer.o masura
80'aIa in robie. Trebuia de sigur ca sa introduceti mai
r8ult ceva in robia dreptatii, 9i cu atat mal mult, ell
cat aceast,a robie este mai buna $i mai superioara ceIei-
lalte; totu$i eu nu va . cer nimic mai 11mIt, din cauza
slabaciunei intentiunci voastre. Si n'a zis pentru sla-
baciunea intentilmei voastre, sau a bunoi vointi, ci
,-,slabaciunea 'trupului vostru", fa0nd
ratoriu cuvantuI, de$i acoIo este necuratema, lara alCI
sfintenia, acolo este ne}egiuirec:, po .aici
Deci, cine poate fi atat de mu;;el, Zlce, de tlcalos, ca
sa nu intrebuinteze in robia lui Christos macar pe
atata sirguiT,lta, Pe cata pune in robia <l:
diavoIului? Prin urmare asculta cele ce urmeaza, $1 vel
$tl Iamurit, ca noi no intrebuintam nid ma?ar <l;.ce::sta
mica sirguinta. $i fiindca aceste?- spuse ll!tao:-
pI are nu s'ar fi ?t fi. de $1 prm
urmare n'ar fi fost mCl bll1e prImIte, $1 mCI nu ar fi
suferit cineva sa auda ca nu sIuje$te lui Christo.s, ni.ci
macar pe atata pe cat a sIujit diavoluIui, dc acela prJp
cele ce urmeaza el pregate$te ca cuvantuI sa fie
de crezut, pun and la mijloc din nou acea robie, $1 spu-
nand in ee feliu. au slujit.
Cavei eand erati robi paeatului, erati slo-
" , ,
bozi de dreptate". Ceiaee el spune aici, .$i
Cand vietuiati in rautate, zice, in necucermCle $1 m
relele cole' mal grozave, voi vietuiati .cu atata
si ascultare, ca nimic bUQ nu faeeatv). Aceasta va sa
de
nu erati SUpW;ll el, el straml cu totul, fimdca nu Impar-
3825
12
178 O;\lIL1A XIII
t.aJi robia, nu, slujati deol2otriva dreptatii $i
p,acatulUl, Clva predaset,l cu totul raului. Prin urmare
$1 acum, fiindca v'ati schimbat $i ati trecut din rautate
la e ca va predati . eu virtutei,
ne mal facand mCl un rau, ca cel putm sa lntrebuintati
o masura dreapta, de$i dealtfeliu nu numai ea '0
mare intre aceste stapanii, dara e $i 0 mare
deoseblre af!1andoua
v
rpbiile, Aceasta 0 $i explica
el eu clurIt<;tte, arat'1nd la ce anume au slujit
atunel, $1 la ce sluJesc acum. Deocamdata niei nu vor-
be$te de vatamarea pricinuita prin acea viata, ci numai
de rw;;ine.a C<l$tigata. "Care roada, ziee, ati avut
atunci intru aCelea, de care acum va rusinati"
(Vel's. 21) Astfeliu a fost acea robie, ca numai' amin-
tirea ei pricinuie$te rU$ine; $i daca numai amintirea
r,;!$ine, cu If!.ai mylt fapta.
;\$?- .vOl acun:, atl c!1$tIgat mdOlt; intai ca
vatl lzbavlt de rU$me, $1 al dOllea ca ati cunoscut in
fine .relele in care va gasati atunci, dupre cum $i atunci
indOlta. era intai ca faceati fapte vrednice
de $1 al doJlea ca nu cuno$teati rU$inea, ceiace
este mal mare decat [aptul dintai, - $i ati stat
slujind pacatului. '
. . ce a aratat cu prisosintii vatamarea
prIcmmta prm [aptele de atunci, dela rU$ine trece ime-
diat la insw;;i [aptul in sine. Deci, care a fost la urma
faptul "Ca sftrsitul acelora, zice, este moartea".
Fiindca rU$inea n'll se pare a fi un lucru atat de O'reoiu
de aceia apostolul trece cu yorba tocmai la cgiace
mai grozav dedU orice, $i vorbe$te de moarte, de$i
ajungeau $i cele vorbite mai 'nainte. Tu poti pricepe cat
de mare era raul, daca izbaviti fiind de pedeapsa, totu$i
de rU$ine nu erau izbaviti. Ce rasplata a$tepti, ziee
faPt:e, cand, de$i ai scapat de pedeapsa, totu$i numai
PrII! ammtirea $i 'ti acoperi fata de
rU$me, cu toate ca te gasC$tI acum in asemenea char
Insa nu tot sunt cele ale lui Dumnezew).
"lara acum slobozandu-va din pacat, si fa-
candu-va robi lui Dumnezeu, aveti roada voastrii
spre sfintenie, jarii sfarsitul vjata vesnica"
(Vers. 22), adeca roada acelora chiar $i dupa izbavirea
l<?r este rU$inea, pe; cand roada acestora este sfintenia,
$1 unde este sfinteme, acolo este $i curaj mare. Roada
OMILIA Xlii 179
acelora este moartea, pe cand a acestora este viata ve$-
nica. Ai vazut cum el arata cii unele din acestea ni
s';!nt iara alte}e avem in speranta, $i ca
dm cole . deja date, adeca dm sfintema ce 0 avem ca$-
tigata se adeveresc $i cele viitoare, ca viata ve$nica
Ca sa nu zici tu ca acelea Ie avem numai cu speranta
iata cii el arata ca deja tu ai cu18s ' roade: intai cii te:a{
izb1'ivit de relde acelea, de care numai amintindu-ti' te
rm;;inezi, al do ilea cii te-ai faeut rob dreptalii, al treilea
cii te bucuri de sfintenie, $i al patrulea ca te-ai invred-
nicit de viata ve.;micii, iara nu momentana. Dara chiar
D.$i1 fiind, zice, slujC$te deopotriva !$i aiei. De!$i stapanul
acestor din urrna estc cu mult mai superior decat al
celorlalte, dQ$i este mare deoscbire intre slujbe 9i
recompensele ce Ie capeti din ele, totu$i eu nu cer
nimic mai mult.
Dupa aceia fiindcii a amintit do arme de imparat,
staruie$te inca in aceasta metafora zicand: "Pentru
plata piicatului este moartea, iarii darul lui
Dumnezeu viatii vesnica intru Christos Iisus
Domnul nostru" 23). Zicand plata pacatului
nu a tinut ordine $i pentru cele bune, caci n'a
zis iara plata succeselor voastre esto ... ci "iarii
darul lui Dumnezeu" aratand cii s'au izbavit nu
prin propriile lor fapte, nici ca au avut pe Dumnezeu
datornic, cii prin urmare ii au primit aceasta ca 0
rasplata a ostenelelor lor, ci ca toate acestea s'au facut
prin charul lui. di 9i de aici se vede superioritatea
faptului, fiindca nu numai ca s'au izbavit de rele 9i au
Lrecut la cele bune, dara inca ca nid macar nu s'au
ostenit cat de put.in. nu numai cii i-a izMvit, ci inca
a dat $i ceva mai mult, caci a dat $i pe Fiul sau eel
unul nascut. Toate acestea le-a bagat apostolul in dis-
cutiune, fiindcii a vorbit de char, $i mai departe urma
a dobori legea. Deei, ca nu curriva amandoua aceste
fapte sa-I faca mai lenC$i, el a il1trodus la mijloc cu1'a-
tenia vietei, de pretutindeni pe auditoriu 9i
indrumandu-l spre fapta buna. Cand el nume$te moartea
plata pacatului, pe auditoriu $i n de
cele viitoare. Fiindcii Ii aminte9te de cele dinainte, prin
aceasta ii face $1 recunoscatori, in timp ii $i asi-
gura mai molt pentru toate cele
180 . OMILlAXIlI
Sfar$irid aici cu chestiunile morale, trece iara$i Ia
cele dogmatice, zicand asLfeliu: "Au nu fratilor,
ea eelor ee $tiu legea graiese" (Cap. 7, Fiindca
mai sus a spus ea noi am murit cu pacatuI, apoi aici
arata ea nu numai pacatul nu ne mai stapane$te, dara
nici legea, $i dadi. nu mai stapane$te Iegea, apoi cu
atat mai mult paeatul. $i indulcind oarecum vorba, 0
invedereaza aceasta printr'uI1 exemplu omenesc. S'ar
parea ca prin aeel exemplu el vorbe$te de un singur
lucru, in realitate insa pregatC$te doua deodata: intai,
cii murind barbatul, femeia nu mai este sub ascLlltarea
legei barbatului, $i nici ea mai este ceva care 0 im-
piediee de a deveni femeia" altuia; $i al doilea, ea aid
nu numai barbatul a murit, ci $i femeia, <1$<1 ca $i li-
bertatea de care se bucura ea este indoita. Daca mllrind
barbatul ea s'a izbavit de puterea $i stapanirea lui,
apoi cu ak"tt mai mult va fi libera, cand $i ea inse$i
va mud cu pacatul. Daca un singur fapt petrecut $i 0
poate scapa de puterea legei, dara inca cand amandoua
concureaza in ajutoriul ei '?
Deci, urmand a treee la dovada celor zise, mai
'ntai stapane..'7te auditoriul eu laude, zicand: "Au nu
stiti, fratilor? ea eelor ee legea graiese",
adeca eu spun de un lucru marturisit de toti, de un
lucru lamurit, - $i Ie spun acestea eelor ce cunosc eu
exactitate toate ale legei. "ea legea stapane$te pre
om in eata vreme traie$te". Nu a zis pe barbat,
sau P\'l fel1).ee)l ci "pe om", denumire cori:lUna ambelor
sexuri. "Pentru ea eel ee a lllU rit , zice, s'a 1n-
dreptat de paeat" (Cap. 6, 7), $i prin urmare legea
sta pentru cei vii, iara celor morti nu Ii poate poroneL
Ai vazut cum el a aratat libertatea indoita'? Aceasta
deci lasand a se intelege exordul acestlli capitol, mai
;departe trece cu vorba asupra femeei zicand a::::tfeIiu:
"ea ferrleia . eu barbat legata este de lege eu
barbatul ee traie$te, iara de i-a murit barbatul
ei, s'a deslegat de legea barbatului" (Vel's. 2).
"Drept aeeia traind barbatul ei, preaeurva
se ehiama, de va fi eu alt barbat, iara de va
muri barbatul ei, sloboda este de lege a nu fi
ea preaeurva fiind eu alt barbat" (Vel's. 3). Ne-
p
)
r
I,
I
)
OMILIA XIII 181
eontenit se in jurul acestei idei, $i inca cu
multa exactitate, fiindca H incurajaza $i-I aj uta mult in
ceiace el vra sa spuna. In randul Nirbatului . el pune
legea, jara in dndul femeei pe toti credincio$ii. ApOi $i
concluzia nu 0 pune dupa randueala, Ccl,ci ar fi trebuit
sa zici1 :(<1$<1 ca, frat.ii mei, legea nu va rnai stapane$te,
ca.ci a murib), ins:.t n'a zis a$a, ci In propozitia de fata.
lasa, a se ,intelege accst lucI'u, $i numai prin deductie;
ca sa uu faca .cuwlntul prea greoiu, introduce pe femee
ca fiind moarta, caci zice: "Pentru aeeia fratii mei , .
$i voi v'ati omorit legei" (Vers. 4), a$<'t ca daca
9i aceasta s'a petrccut, ca $i accia, $i daca aceia$i liber-
tate v'a procurat, apoi ce vairnpiedica de a nu fi pe
placul legei, cc\. nd faptul acesta cu nimic nu vatama '?))
"ea femeia eu barbat, legata este de lege eu
barbatul ee traieste" zice. Unde sunt acum cei CEl
defairna legea? aici, cum Pavel fiind silit de 1m-
prejurari $i totu$i nu'i desfiintaza autoritatea, ba inca
vorbe9te lucrLlri mari de autoritatea Iegei, daca traind
ea ludeul este legat, iara acei ce calca legea $i 0 parasesc
fiind vie, sunt taxati de preacurvari. Dara daca au pa-
rasit-o dupa ce a murit, nu este nimie de mirarc, pentru
ca $i printre oameni nu este defaimat eel ce face &)<1.
"lara de a murit barbatul ei, zice, s'a deslegat
de legea barbatului". Ai vazut cum prin accst exem-
plu arata ca Iegca este moarta lnsa nu 0 face aceasta
in deduct.ie, ci din exemplu se intelege numai. "Pentru
aeeia traincl barbatul ei, preaeurva se ehiama,
de va fi eu alt barbat". PrivC$te cum el staruie9te
mereu in aCLlzatiunile ce Ie aduce celor ce calca Jegea
fiind ea vie. Dara dupa ce legea a ineetat, Ia urma eu
cea mai mare siguranta Ii face pe plac, fiindca de aici
incolo nu mai vatarna credinta CLI nimic.
"ea traind barbatul preaeurva se chiama,
daea va fi eu alt barbat ... Pentru aeeia, frati]
mei" - dupa care ar fi fost natural de a- zice (<legea mu-
rind nu sllntet.i judecati de preacurvari, daca va dati altei
legi, dupre cum nici femeia care se da altui barbat dupa
moartea barbatului ei legiuit)), . Insa nu spune a$a, zic, ci
"si voi v'ati omorit legei", . iara daea sunteti morti,
apoi nu mai sllnteti sub lege. Ca daca barbatul murind. ,
182
. OlvllLlA XIII
femeia llli nu mai este raspunzatoare, eu atat mai mult
inca cand a scapat de puterea legei murind $i ea. Ai vazut
intelepciunealui Pavel, cum a dovedit ea legea ehiar
voie$te ca sa se departeze eineva de ea, $i sa devina
femeia altui barbat'? Nu impiedeca, zice, ca femeia sa
traiasca cli alt barbat, murind barbatul ei dintai. $i
cum se faee fnca, ca chiar traind barbatul, ea per mite
ea femeia sa se desparta capa,tand earte de despartire
dela dansul? Dara aceasta nu 0 pune aici, caci ar fi
fost ca' 0 vinovatie a femeilor; chiar daca legea per-
mitea aceasta, totu$i el daca ar fi spus-o aici, nu ar fi
putut fi scapat de in vinovat.ire. Cand cineva are biru-
inta asigurata din desfa9urarea imprejurarilor inccreate
$i necesare, nu mai cauta cele prisoselniee. A$a face
Pavel peste tot loeul, cand nevoea 0 cere, eaci el nu
este limbut.
Dara faptul minunat este, ca inse$i legea ne scapa
de rasp u ndere, cand noi ne depal'tam de ea, astfeliu ca
noi atunci faeem voea lui Christos. Fiindca $i el a murit,
$i noi am murit, deci indoita este $i desfiintarea legei.
Apostolul insa nu se multame$te numai eu aceasta, ci
pune $i cauza. EI n'a spus de moarte fn mod simplu,
ci pune la mijIoc iara$i faptul care a lucrat toate acestea,
adeca crucea, constituindu-ne prin aceasta responzabili.
Nu v'a!i izba,yit cum s'ar fntampla, zice, ci prin moartea
stapanului. "V'ati omarit legei, zice, prin tl'upul
lui Christas". $i nu numai de aici ii atita, ci $i dela
superioritatea barbatului de al doilea, pentru care $i
adaoge: "ca sa fiti voi ai altuia, ai celui inviat
din morti". Apoi ca nu cumva sa zica ii: dara ce'?
$i daca nu voim de a ne fnsot.i cu al doilea barbat'?-
fiindca legea nu face preacurva pe femeia vaduva eare
se marita de a doua oara, dara nici nu 0 sile$te sa se
marite, ca SCt nu zica aceasta, deci, apostolul arata ca
chiar din faptele petrecute nOI ar trebul sa ne hotarim
de a dupre eum $i aiurea mai lamurit inca
o spune: "Au -nu ca trupul vostru este
Duchului sfint .. , nu sunteti ai $i
iarii$i "ca sunteti cumparati cu 'pret", $i iarii$i:
"nu va faceti robi oamenilor" (I Cor. 6, 19. 7,23),
$i iar<'i$i: "Unul a . murit pentru 'toti, ca cei ce
viaza sa nu mai vieze ci celui ce a
!
, .
OMILlA XlI! 183
murit pentru ii" (II Cor. 5, 15). Aceasta toemai ni da
a fntelege $i aici prin expresiunea "prin trupul lui".
Apoi ne indeamna $i la sperante mai bune, caci zice:
sa aducem roada lui Dumnezeu". Atunci,
zice, aduceati roada mortii, iara acum lui Dumnezeu.
. "Caci cand eram in trup, patimile p[teateJor
cele prin lege se lucrau intru maduliirile noastre,
ca sa aduca road a mortii" (Vel's. 5). Ai vazut
tigul biirbatului dintai $i nu zice cand cram in lege,
pretutindeni pazindu-se ca sa nu dea prieina eretieilor, ci
"cand eram in trup" adeca in faptele cele rele in
viata trupeasca. nu zice, ca daca inainte de
aeeasta erau in trup, apoi acurn au ajuns in fine fara
trup, $i nici nu spune di cauza pacatelor de atunci a
fost legea, dara nici nu 0 apara de ma; s'a pazit cu
alte cuvinte de a fi aeuzatoriu aspru al legei, $i numai
ptlcatele Ie-a seos la iveala. Cel ce poronee$te multe
unuia care nu vOiC9te a se convinge, de sigur ca in loe
sa-I fadi 'pe acela de a se departa de pacate, el din
contra va face, $i mai mult inca va spori in pacate.
:;;i nici nu zice patimile paeatelor eelor facute sub lege))
ci "cele ce prin lege" adeca cele cunoscute, cele in-
vederate prin lege. Apoi ea nici pe trup sa nu-l aeuze,
priv8.;;te ca el n'a zis pacatele pe care Ie luerau maclu-
larile voastre ci "care se lucrau intru madularile
voastre", aratand prin aceasta ca inceputul raului era
din alta parte, del a rationamentele omului $i dela libera
lui vointa, iara nici de cum dela madularile trupului.
Nu chitara singura este in stare de a produce sunete
armonioase, ei sufletul muzicantului 0 sil8$te sa produca
aeele sunete. Prin urmare aici nu trupul este madu-
lariul cel fals sau displaeut, ci propria noastra intentiune
$i liberul arbitru, care pureed din sufletul nostru.
"lara acum ne-am slobozit de lege" (Vers.
6). Vezi cum aici el cruta $i trupul legea in aeela$i
timp? caei n'a zis: ca legea s'a desfiintat sau ca
trupul s'a desfiintat ci "ca noi ne-am slobozit".
$i cum ne-am slobozit de lege? Adeca ca omul cel vechiu,
stapanit de pacat, a murit $is'a ingropat, ceiace 0
invedereaza prin expresiunea urmatoare: "murind noi
in aceia intru care eram tinuti", ca $i cum pareca
iR4 OMILIA XIII
ar zice: Iegatura care ne tinea, s'a rupt $i a murit
a:;;a ceiace ne tinea -: adeca - nu
domma acum. Insa ca sa. no. caZI dm nou, $1 mci sa
devii mai Ienm;, de$i te-ai slobozit, totu$i vei siuji din
nou In alt mod, adeca "lntf'u inoirea duchului, iara
nu intf'u vechitura literei". Dara ce este ceiace 81
aici Era. ea sa 0
ca atunci eclJ1d von:. aJynge Ia pasaJui ee tra-
teaza despre d.ogma;, sa nu Dupa
cc Adam a pacatUlt, zIce, $1 trupul lUI a devemt muri-
tori.u, $i. a pri mit in e1 na;turale,:"- dupa
aCCIa, ZIe, $1 calul a devemt mal grcolU Ia mel'S 8i
mai rau infranat, lipsindu-i zabala neeesara ; -.
Ch.ristos ,!li l'a .mai sprinten $i
prm botez, rrll$candu-l eu pmtenele duchului. De aceia
niei ca ni mai stau aeum in cale acele3-$i prapastii ca
la cei vechi, din car e eauzt), niei drumul nu era a$a de
u$or pe atunci. De aceia $i Christos nu ni cere numai
a fl curati de omoruri, dupre cum Iegea cerea celor
vechi,. ci a fl eurati $i de manic; nu ni poronce$te
numa1 de preacurvie sa fugim, ci chiar $i de privirea
ne 'franatil,; nu ni poronce$te numai de a fugi de ju-
(?i chiar a ne pazi $i de juramintele
drepte, $1 m mal poronce:;; te ea pe Ianga prietenii :;;i
rudele Doastre sa iubim $i pe du:;;t11ani chiaro Si cu un
euvant in toate celelalte el ni-a cleschis un cerc mai
larg de activitate spirituala, iara dad nu yom asculta
ne ameninta $i cu gheena, aratand ca cele eerutc nJ
depind dela a mbiliunea celor ce se Iupta pentru ele ca
de pilda fecioria $i saracia de bUl1il voie, ci ca s'unt
impuse $i numai decat trebuie a Ie savar$1. Toate aceste
poronci sunt dintre cele absolut necesare $i urgente
iara cel ce nll Ie indepline$te va fi aspru pedepsit. De
aceia a $i zis el: "De nu va prisosi df'eptatea
voastra mai muIt decat a Carturarilor si a Fa-
riseilor, nu Yeti intra in imparatia cerlurilor"
.. 5, 20), ce nl! uita Ia imparatia
cerlUr110r, hotaI'lt lucru ca va cadea m gheena. De aceia
$i Pavel zicea: "pacatul sa nu va stapaniasca
ca nu mai sunteti sub lege, ci sub char", $i
aici iara$i: "ca sa slujim intru inoirea charului
iara nu intru vechitura legei". Nu mai este
,
It
185
litera care eondamna, adeea Iegea eea veche, ci duehul
carele ajuta. De aceia cand printre cei vechi se ar,lta
cate odata vr'un eaz de feciorie, era un fapt foarte ui-
mitoriu, pe cand astazi virtutea aceasta s'a imprii$tiat
. pc toata fo,ta pamantului. Chiar $i moartea putini bar-
bati erau cari sa onesocoteasca, pe cand astazi in sate
ea In cetati sunt 0 multime nenumarata de mucenici,
multime compusa nu numai din b;1,rbati, ci :;;i din femei.
' Deei, dupa ee a zis acestea, ivindu-se iara$i 0 an-
tithesa 0 desleaga, iara in deslegarea ei intrebuintaza
iQeile :;;iexpresiunile pe care Ie voie$te. De aceia 'nici
ca introduce mai dinainte deslegarea ei, ci tocmai acum
prin contrazicerea din pasajul urmatoriu, cn. astfelill in
deslegarea ei el sa aiba ocazie de a spune ceiace VOiC-7te,
$i aclizatiunea ce li-o aduce sa fie mai u$oara de primit.
Fiindca. mai sus a zis: "lntru inoif'ea duchului, iara
nu intr-u vechitura literei" , apoi a adaos imediat:
nee dara vom zice? Au doara legea pacat este?
Sa nu fie" (Vers. 7). $i Cll toate aeestea totel a fost
zis mai sus: "Patimile pacatelor cele prin lege
se lucra intru madularile noastre" $i "Pacatul
sa nu va stapaneasca, ca nu mai sunteti sub
lege" $i ca : "nu mai este lege, nici c[Llcare a
legei" $i "legea a intrat, ea sa prisosasea (inmul-
. tasca) paeatul" $i ca "legea manie lucreaza".
Deci, fiindca toate acestea s'ar parea ca sunt zise spr.e
defaimarea Iegei, apoi apostolul ea :;;i cum pare-ca ar
Indrepta 0 asemenea banuiala, vine $i pune aici 0 an-
tithesa, zicand: "ee clara yom zice? Au cloara legea
pacat este? Sa nu fie". Mai inainte de eonstructia
acestei anti these el a oprit pe auditorill de toate acele
fapte, cautand a $i'l famaliariza, $i indreptand pe cel ce
se scandaliza, dara acum dupa ce aceia a auzit :;;i s'a 0
informat despre dispozitia apostolului, iata ca impreuna
cu aceia intreaba daca ceiace el graie:;;te este sau nu
adevarat, $i daca nu Clll11Va il banuie:;;te pe dansul. De
aceia punand antithesa, ia pe langa dansul $i pe audi-
toriu, C<l,ci n'a zis deci, ce a::;;i zice,) ci "ee vom zice?"
ea $i cum pare-ca ar sta de fata biserica Intreaga adu-
nata, a vand acela$i gand $i aceia$i parere, $i ca anti-
thesa aeeasta nu de dansul se desieaga, ci de intreaga
186 OMlLIA Xlll
biserica, de consecinta naturala (;l, celor vorbite, $i de
insu$i adevarullucrurilor petrecute. Cum ca litera ucide,
zice, nimeni nu va contrazice, $i cum ca duchul inviaza,
iari:i.7i este dovedit, $i nimeni nu se va gasi care sa se
certe pentru aceasta. Deci, daca toate acestea sunt de
toti marturisite, apoi ce am putea spune de Ca este
legea paeat Sa nu fie. Eu a$a zic, dara tu daca poti,
desleaga nedomerirea. Ai vazut cum el a luat cu sine
pe contrazicatoriu, $i cum in acel<l9i timp luandu':;;i
demnitatea lui de dascal vine de desleaga antithesa
care este deslegarea ei Ca legea nu este pacatul,
caci "pacatul nu I-am cunoscut fara numai prin
lege" zice mai departe. Prive$te intelepciune la apostol !
Ceiace legea nu este, el a demonstrat-o prill antithesa,
Cc't apoi nimicind acea credinta, pe deoparte sa faca, pe
placul IudeuIui, iara pe dealta parte sa-l convinga de a
primi ceiaee este mai putin, adeca minimum. care e
acel minimum? "ca pacatul nu I-am cunoscut,
fara numai prin lege"
"Ca !?i pre porta nu 0 fi !?tiut, de n'ar
fi zis legea, sa nu Ai vazut cum cate
put.in el arata legea nu numai acuzatoare a pacatului,
ei pe nesimtite 0 da la iveala $i ea pregatitoare a lui '?
De sigur ca aceasta nu s'a intamplat dll1 cauza ei, ci
din eauza Iudeilor nereeunoscatori. Tot odata prin aeeste
pasaje apostolul s'a ineercat ca sa astupe $i gura Mani- .
eheilor, cari invinovatau legea, caei dupa ee zice: "ca
pacatul nu I-am cunoscut, fara numai prin lege,
ca !?i pre porta nu 0 a!?i fi !?tiut, de n'ar fi zis
legea sa nu pofte!?ti", adaoge imediat: pricina
luand pacatul prin poronca, a lucrat intru mine
toata pofta" (Vers. 8). Ai vazut cum el a scapat legea
de oriee acuzatiuni Prieina, ziee, Iuand pacatul, iara
nu Iegea, a sporit in mine pofta, $i s'a facut contrariul
de ceiace voia legea, eeiace vinea din slabaciune, iara
nu din rautatea legei. Gand noi poftim, $i dupa aceia
suntem impiedecati, vapaea poftei se stinge. Insa cu Iegea
nu s'a petrecut C1$a, caciea a impiedecat ca sa abata pe
om dela pacat, dara pacatul, .adeca lenea $i parerea ta
cea gre$ita au ajuns la rau in loc de bine. Dara vinova-
tia aeeasta nu este a doctorului, ci a bonlavului, care
\
i
I

187 OMlLlA Xl!!

a intrebuintat rau medicamentul prescris. Nu de aceia
a dat legea, ea sa aprinda potta, ei ca sa 0 stinga; dara
daca s'.a intamplat eu totul din contra, vina nu este a
ei, ci a noastra. Nici doctorul nu ar putea fi invinovatit
eu dreptate, daca n'a dat voie celui boinav de friguri
ca sa'$i incarce stomahul cu apa rece, chiar $i dad porta
celui bolnav ar spori inca mai mult in indeplinirei;1 acelei
dorinti vaV'irnatoare lui, fiindca datoria doctorului este
de a oprl, iar8. a se paz! e treaba celui Lolnav. ce
. ul'rneaza daca pacatul a Iuat prieina din - fiindea
mult.i dintre eei rai i$i iau motivul relelor lor din
poroncile cele bune. diavolul a..,sa a pierdut pe Iuda,
fiindca eufundandu-I in iubirea de argint I-a facut ca
sa fure din ajutoarele saracilor, - insa pentru aceasta
nu era de vina punga ce i se j'ncredintase spre pastrare,
ei intentiunea lui cea rea $i vicleana. Eva facand pe
Adam ca sa manance din pomul acela, I-a seos din raiu,
dara cauza scbaterei lui de aeolo nu a fost pomul, dC$i
dealtfeliu pricina el a fost. Dad daca apostolul vorbe$te
de lege eu asprime, sa nu te minunezi, fiindca este foarte
grabit, r;;i nu lasa banuitorilor nici-o ocazie ca sa se
acate de cele vorbite. De aeeia $i pune mutta graba ca
sa j'ndrcpteze totul in pasajul prezent. Deci, cele vorbite
aici sa nu Ie examenczi despoiate de cele precedente,
ci adapga la ele $i subiectul, din care sunt rezu\tate
aces tea, in timp judeca 9i furia Iudaid. $i arnbi-
tiunea lor cea indaratnica, pe care voind a 0 resturna
eu totul, se pare ca ataca legea cu asprime, pecand el
nu are intentiunea de a defalma legea, ci ca sa Ii moi:de
indrazneala lor. Daca vina ar fi fost a legei, adeca ca
din ea a luat pacatul pricina, sau mai bine zis ca ea a
fost cauza pacatului, apoi s'ar putea gasi multi cari sa
spuna, ca aceasta se intampla $i in legea noua, flindca
$i aiei sunt multe legiuiri, adeca multe poronci date, $i
pentru fapte cu mult mai superioare, tot lueru
ar putea vedea cineva $i aici, nu numai in privint,a pof'tei,
ci $i pentru orice rautate. "Daca nua!?i fi venit, zice,
nu li-a$i fi spus lor, pacat nu ar avea" (loan
15, 23). D:;ci, iata, ar putea zice cineva, eapaeatul
are inceputul de aici, adeca din venirea lui Christos pe
pamant, $i tot de aiel vine marimea
Pavel discutand despre char, zice "Cat de mai amara
munca socotiti ca va lua cel cea caicat pre
188 OMILl A X!lI
Fiui lui Dumnezeu" (Ebr. 10, 29). Deci,
amara pedeapsa. s'ar zice ca '9i are cauza de alCI, adeca
dela cea mai mare binefacere a lui Dumnezeu. Deasemenea
s'ar putea zice ca Elinii sunt fara de respuns'.0 fiin?
cinsliti cu int.elepciune, 9i cunoscand fru:nuseta faptureI,
prin ea putanda se la tOtU9I. nu
v
au
intr'ebuintat bine intclepclUnea lUI Dumnezeu. Al vazut
cum peste tot se pot seoate ca.uzele unei
mai mari, chiardm faptele cele mal bune m
omenire'? Dara nu pentru aceasta yom acuza nOI bll:le;-
facerile lui Dumnezeu, ci chiar mal mult. Ie yom admlra
9i dupli aceasta, 9i yom defaima numai intcntiunea
ce Ie intrebuintaza in fapte contrare celor
aceasta 0 spunem cu privire la lege. Dara,. ZICI tu,
aceasta este w;;or de priceput, jnsa este
nepriceput: cum de zice apostolul, ca ,,$1 pre pofta n.u
o asi fi stiut de n'ar fi zis lege a : sa nu pofte:;:tl"
fiindca daca nu a 9tiut ce este pofta mai 'nainte
de a primi legea, cum de a fost potopul '? De ce a aI'S
Sodoma '?. Deci ce yom zice noi'? Apostolul
aici de pofta cea' agra vata, sporita 9i ie9ita din hotar.ele
firei. De aceia nici nu zice el ca a lucmt jntru mmc
porta ci "toa ta pofta", d,an? a grom:
venia faptelor. Si care e ca9tlgLll legel, ZICI tLl, daca
patima a sporit Nici unLll; ba inca este
mai mare. Dara vina nu a fost a legel, CI a celor ce
au primit legea. Ca daca a int1"u
toata potta prin lege, .adeca aV<;tnd. prlcma apOI
nLl a fost aceasta intentmnea legel, CI cu totHl dm
Dara, zici tu, in L1rma leaei,. I?acatul a devemt mal
puternic 9i mai grozav. Insa mCI aceasta nu este vina
legei, ci a nerecunoE;>tintei acelora.
"ea fara de lege pacatul ll1<?rt"! zice:
adeca ca nu era atat de cunoscut. 91 cel mal
'nainte de lege ca insa I!lai aft at
dupa darea legei, 9i de acela erau mal raspun-;
zatori. Nu este tot una: de a avea acuzatorlU numal
natura, 9i dupa aceia pe langa a mai avea ..
acuzatoriu 9i legea, care ne'ncetat tI-a s.Pus pe tata
toate pacatele de care trebuia sa te paze$tl.
Si eu traiam fara de lege oarecand" (Vers.
9). Si"cand spune-mi. Mai 'nainte de Moisi. Prive9te,
cuni el se incearca a arata ingreuiata natura orneneascii,
. ..,,--- ------
j
1
1

. ____ _____ O_M_l_LlA XlII _ _____ -'-_ _ 189
din cate a fa.cut E;>i din cate n'a facut Dumnezeu. Dara
pc cand eu t1'aiam fara de lege, zice, nu eram atat de
eondamnat. "lara viind poronca, pacatul a in-
viat, iara eu am murit" (Vel's. 10). Aceasta s'ar
pa1'eft ca este acuzatiune ad usa contra legei, dara daca
cineva ar eX!1mina v eu &.asi aici
o mare lauda adusa legCI. El n a aratat ca pacatul a
stat de fata neexistand mai 'nainte, ci ca era ascuns,
ceiace este 0 mare laudaadusa legei; caci daca mai
'nainte de ea pacatuiau pe nesimt.ite, dupa venirea ei
in sa, chiar dad nimic alt n'a1' fi folosit, cel putin ' au
putut sa afle exactca au pacatuit, fapt care nu este
mic de nebagat in sama pentru izbavirea de ran.
Dara daea nu s'au izbavit de rau, nimic nu se poate
imputa Icgei, care totul a faeut pentrll aceasta, ei toata
vinovatia se intoaree asupm intentiunei celor ce all
primit-o, intent-iune care era conruptii contra oricarei
a!:?teptari. Dara apoi a sustinea ca prin cele ce se folo-
cineva estc vatamat, nici nu se impaca ell bunul
simt De aceia i$i zicea : ,,$i mi s'a aflat mie po-
ronca aceasta care spre viata, a fi spre
moarte". Nu zice s'a facut moarte sau a nascut
moarteu ci "s'a aflat" explicand astfeliu noutatea 9i
curiozitatea unei asemenea absurditaii, iara totalul j)
intoarce asupra capului lor. Daca voiai sa 9tii scopul
legei, zice, ai fi aftat ca ea ducea la viata, de aceia
a. fost data; dara daca s'a intampIHt de aid moartea,
apoi vina este a celor ce au primit poronca, ca nu
i-a dus la viata. Tot aceasta idee mai lamurit Inca 0
arata in urmatoriu, zicand: "Ca pacatulluancl
pricina prin poronca m'a amagit, aceia
m'a omorit" eVers. 11). Ai vazut cum peste tot locul
el se acata de pacat, iara legea 0 scuteE;>te de orice in-
vinovalire
De aceia adaoge: "Drept aceia legea sfinta
este, $i poronca sfinta, dreapta, $i buna"
(Vers. 12). Dara de voie17ti, yom aduce Ia mijloc E;>i ex-
plicarile ce Ie fac ' unii faI
9
ificatori ai acestor idei, wci
astfeliu cele ce noi vorbim, VOl' fi mai clare. Unia
zic ca cele spuse de apostol nu sunt cu pri vire la legea
lui MoiSt, ci la.legea nattirala, iara altii spun ca se Yor-
190 Oi\IlLfAXiIl
bestede legea data lui Adam In raiu. :;3i ell toate aeostea
peste tot loeul seopul lui Pavel era de a scapa legoa de
lnvinovatire, pe eand fata de logea natura]fi $i de aeea
data lui Adam, el nu avea niei un euvant de a Ie dis-
cuta aid, - $i cu drept. CLlvant, fiindca Iudeii cu logea
lui 1V10isl spariau $i infrieo$au pe alt-ii in eertelo $i dis-
putele ee 10 aveau pentrLl char. Poronca data lui Adam
in raiu, nu se vede nieairi numita de Pavel lege; nici
el $i nici altul nu a numit poronca lege. Dara pentru
ca chiar din euvintele lui sa so faea aeeasta mai la-
murita, sa Ie examinam, indreptandu-ne euvantul eeva
put.in mai sus. Diseut<1nd eu dan$ii dospre viata eea
exada, zicea: "Au nu fratilor, ca legea sta-
pane:;;te pre om in cata vreme traie:;;te?. De
aceia si voi v'ati omorit legei". Deei daea aceste
vorbe s'unt zise pentru legea naturala, atunei ne yom
gasl ca nu mai avem loge naturala, $i daca aeeasta e
.adevarat, apoi atunci suntem mai dobitoci decat dobi-
toacele necuvantatoare ! Dara nu este a$cl, nu. Despro
cele din raiu nici nLl este nevoie de a ne certa, $i ea
sa nu ne luam 0 osteneala zadarniea, noi ne yom serv!
.eu cele marturisite. Cum deci zice el: "Pacatul nu
I-am cunoscut, fara numai prin lege?" EI nu
:spune aid de necuno$tinta totala a piicatului, ci de 0
.euno$tin(a mai exacta. Daca acestea sunt ziso pentru
legea naturala, apoi atunei ee ratiune ar avea expresiunea:
"lara eu traiam fara de lege -
.cad nici Adam, $i nici altul dint;re oameni a trait vre-
odata fara legea naturala. Odata a plasmuit Dumnezeu
legea naturala, $i pe om, $i acea lege 0 a a$ezat in
el, stabilindu-i astfeliu un convietuitoriu sigur cu in-
treaga natura. Afara de aceasta nu se vede nieairi ea
apostolu] ar fi numit legea naturala poronca, pe cand
Jegea lui Mois! 0 numc.';;te poronca dreapta $i sfinta, $i
lege duchovniceasca. Legea natmala nu ni s'a dat de
duch, fiindca $i barbarii, $i Elinii, $i toti oamenU de pe
fata pamantului au aeeasta lege. De este invederat?
.ca apastolul spune peste tot loeul aIel de legea 1m
Moisi. De aceia 0 nUme$te $i sfinta,' zieand: "Drept
aceia legea sfinta este, poronca sfinta,
dreapta, buna". Daca insa, ludeii $i dupa lege au
.devenit neeurati, nedrepti $i laeomi, apoi aeeasta nu
J
i!
j
1
f
OMlLiA XIII 191
desfiintaut insu$irea cea buna a legei, dupre cum nici
necredint.a lor nu doboara credinta in Dumnezeu. Din
toate acestea este invederat ca apostolul vorbe$te aici
de legea lui Moisi.
;,Deci oare ce era bun, ziee, s'a f:1cut mie
moarte? sa nu fie; ci pacatul ca sa se arate
pacat" (Vers. 13), adeca ca sa S0 arate cat de mare
rau este pacatul, intentiunea eea lene$ii $i tranclava, E;i
aplecarea omului spremairau. $i il1 fine inse$i fapta,
pare rea lui cea conrupta, - caci aceasta este cauza
tuturor relelor. Apostolul marC$te chiar pacatul, spre
a invedera superioritatea charului lui Christos, invata
pe om sa cunoasca din ce rau mare a izbavit neamul
omenesc, care cu toate medicamentele doctorilor deve-
nise mai rau, mai mult sporia prin piedicile puse. De
aceia :;;i adaoge, zicand: "ca sa-se faca peste m:1:.-
sura pacatos (gresit) pacatul prin poronca",
Ai vazut cum peste tot locul pacatul este impletit cu
poronca Ai vazut, cum apostolul tocmai prin cele prin
care se acuza legea arata inca mai mult valoarea legei
Ca nici n'a facut ea vr'un lucru mic nebagat in sama,
aratand ce rau mare este pacatul, descoperind $i dand
in veninul lui, $i punandu-l in mijloc. Ace-asta
a invederat-o zieand: "ca sa se faca peste masura
pacatos pacatul prin poeonca", adeca sa
se arat.e ce feliu de rau mare este pacatul, cata va-
tamare pricinuie$te el, ceiaee s'a invederat prin po-
ronca. Din toate acestea arata $i covar$irea charului
fata de lege, covar:;;irea, zic, adeca superioritatea, iara
nu lupta lui cu legea. Tu nu vedea numai aceia, ca
eei ce au primit lege? au devenit mai rai, ci gande$-
te-te ca ea nu numal ca nu voia a se intinde raul mai
departe, ci se Inc;erca chiar de a taia :;;i pe cel ce exista
mai dinainte. Daca, insa, n'a putut face aceasta peste ,7
tot locul, tu incununeaza pe eel ce din propria sa inten-
tiune a fost bun, in timp inehina-te mai mult
puterei lui Christos, de vreme ce taind din radacina
un rail atat de variat, mare primejdios, l'a nimicit
eu totul. Cand auzi de pacat, sa nU'ti inchipui ca el ar
fi 0 putere oarecare in fiinta, 0 putere existenta, ci 0
fapta rea, care pururea se na:;;te $i dis pare, $i nu exista
mai 'nainte de na.;;tere, precum $i dupa iara$i
192 OMILlA ' XIII
- - --
dispare. De aceia legea a fost data; insa legea nici-:
odata nu se da pentru desfiintarca celor naturale, Cl
pentru corijarea faptei rele provenila din intentiunea
faptuitorului. Acest lucru 11 $tiu loti legiuitorii profani,
intreaga sufiare omeneasca. Orice legi au menirea
de a 'impiedeca numai faptele rele izvorate din lenea
$i trfmdavirea omului, $i nu catu$i de puti?
de a (aia din radacina cele moslemtc dela natura,
fiindca nici nu e cu putint1'i. Cele del a natura raman in
noi nemi$cate, ceiace de multe-ori am spus voua in con-
vorbirile noastre.
I) De aceia lasand la 0 parte aceste lupte de idei,
sa ni exercitam iara$i mintea in chestiuni morale,
dreptul vorbind, $i luptele acestea sunt 0 parte oarc-
care din cele dinainte .. Dad noi alungam rautatea $i in
locu-i introducem virtutea, prin aceasta yom invata $i
pe altii larrlUrit, ca raul nu din este rau" iara
celor. ce intreaba de unde este raul , 11 yom putea cu
us urinta a li inchide gura nu numai cu vorbe, ci eu
fapte, de oarece imparta$indu-ne de aceia$i natura ca $i
dam;;ii, noi totu$i ne-am izbavit de rautatea lor. Sa nu ne
uitam numai la aceia, ca virtutea este insolita de multe
ostenele, ci $i la faptul ca este cu putinta de a 0 inde-
plinl.; $i daca yom incerea eu staruinta, yom
cat de w;;or ni va fi in realizarea ei. De cumva 'rm vel
spune de place r ea izvorita din rau, spune-mi tot odata
$i despre sfar$itul raului, fiiindcLi totdeauna raul duce
la moarte, dupre cum $i virtutea ne conduce Ia viata.
Mai mult inca; daca crezi, sa examinam 'pe fiecare din
aceste doua chiar mai 'nainte de sfar$it, $i yom vedea
rautatea plina de dureri $i scarbe, iara virtutea in.car-
caW, de pIacere. Ce poate fi mai dureros, spune-ml, ea
o con$tiinta rea $i ce poate fi mai placut ca 0 spe:
ranta buna Nimic nu ne apasa $i nu ne stramtoreaza
alat de mult, ca 0 con$tiinta rea, $i nimic nu ne
$i nu ne face chiar de a sbun't cate putin, ca 0
cOm';;tiinta buna. Aceasta se poate $tl $i din cele ce se
petree cu noi. Cei ce stau prin inchi sori $i '$i a$teapta
osanda chiar de s'ar bucura de cele mai mari dezmer-
, .. .
dari, totu$i traiesc mai dureros cer$etorn, carl,
intra a$a zicand pe u93- cea stramta $i ingusta, au
I) Pari ea morala . . Despre diferitele mod uri de sau mor-
tificatii; contra iubitorilor de argint !Ii contra lacomllor. (Veron).
1
OMILlA XIII 193
insa eu ii buna relelor
lasa pe aceia de a simtl. dezmerdarile ce Ie au la
indEi,mana. $i ce vorbesc eu de cei
cari mllneesc petrec intreaga zi in ostenele, stau
eu mult mai bine decat cei ce se invartesc pe drumuri
degeaba, $i cauta sa se imbogat.asca, avandu-$i
inta lor rea. $i pe gladiatori de aeeia Ii jalim, de$i
dealtmintrelea Ii vedern prin c.:1.rdumc imbatandu-se,
ospatandu-se dezmerdandu-se mai 'nainte de a intra
in lupte, $i-i consideram mai nenorociti deeat toti, pentru
ca nenorocirea sfar:;;itutui ee-i a;;teapta este eu mult
mai mare decat placerile ce Ie-au gustat cu pulin mai
'nainte. Dara daca Ii s'ar parea placuta aceasta viata a
lor, adueeti-va aminte de cuvantul pc care .necontenit
vi-I spun, ea nimie nu este de Il1irare ca aeel care vie-
tuie$te in rau tate , sa nu caute a fugi de intristarea $i
amarul raului. Ca iata de pilda cum un fapt atat de
blestemat, celor ce'l fac Ii se pare a fi vrednie de iubit.
Dara noi llll'i fericim pentru aceasta, ei inca mai mult
ii jalirn, fiindca nici nu cunosc relele in care se gasesc.
Ce ai putea sa-mi spui de preaeurvari, cari pentru 0
placere scurta sufar 0 robie nedemn(t, cheltuiala de bani,
fri ca incontinua, i;ii cu un cuvant due viata lui Cain, ba
chi.ar mai grozava decat a aceluia, caci se tem de cele
prezente, iara de cele viitoare tremura, biinuiese ca
dw,?mani ai lor pc prietini ea i;ii pe neprietini, pe eei ce
$tiu Ct.'i $i pe cei ee BU i;itiu ! $i inca nu stau numai aici ,
spre a se izbavl de aceasta agonie, ci cugetullor Ii nas-
cocei;ite multe visuri pline de groaza $i-i sparie cu dea-
eelea ce s'ar putea intampla.
Dara nu tot a;;a se petree lucrurile cu omul inte-
lept, ei el petrece intreaga viata in pace $i Iiber-
tate multa. Pune ded in eomparatie aeea placere scurta
ell valurile cele multe rezultate din ea, compar-o dupa
aceia $i cu durerea scurta a infranarei, cum $i cu lini-
unei vieti neturburate, $i atunci vei vedea
ca aceasta viata este cu mult mai placuta decat aceia.
Cel ce a rapi avutul altuia $i a se arunca asupra
averilorstraine, oare BU sufere 0 multirne de dureri.
,spunc'Crni, alergand in toate parlile, colachind slugile,
pe cei 1iberi, pe portari, amenintfmd, infrico$<1nd, pur -
fandu-se cu neru:;;inare, privighind, tremurand in fiece
moment, $i banuind totul Dara nu tot a;;a este eel ee
averile, ci el se bucura de cea mai mare
3825
194
OMILIA XlII
multamire traind in lini:;;te:;;i in cea mai mare sigu-
ranta. toate celelalte parti ale raului daca ar vol. cine va
sa Ie examineze, le-ar vedea pIine de turburari, pIine
de piediei. ceiace e mai mult, ea cele ale virtutei la
inceput se par foarte obositoare, :;;i numai dupa aceasta
sunt placute, pe cand cele ale raului cu totul din contra,
caci dupa 0 placere scurta Yin durerile :;;i torturile, ast-
fBliu ca de aid dis pare place rea cu tOtlll. Dupre cum
eel ce a$teapta cununa nu simte:;;te nimic din greuta-
tile de fata, tot :;;i cel ce dupa placere
osanda, nu poate sa se foloseasca de 0 veselie curata,
din eauza fricei ce'l tulbura intr'una. Mai mult inca, ca
daca ar examina cineva cu exactitate, ar putea gasi la
el multa duren' chiar mai 'nainte de osanda faptelor
lui, ar putea sa gaseasca durere, zic, chiar in faptul ca
a indraznit a face raul. de credeti, apoi yom exa-
mina aceasta la eei ce rapesc averi straine, sau ehiar
:;;i la acei ce posed averi, fie ele adunate in orice mod.
In timp ce noi stam departe de orice frica de orice
primejdie $i groaza, sa he inchipuim ea unul's'a imbo-
gatit in Iini:;;te, :;;i ca se ocupa fara teama numai cu
paza averilor sale, - ceiace este cu neputinta, insa fie
a::;;a; - deci, ce mul1amire are acest om f Ca :;;i-a strans
rnulte averi Dara tocmai acele averi nu'l lasa a fi
multamit, caci pe cat timp el va dOr! :;;i altele mai multe,
se VOl' prelungl :;;i torturile. Pofta numai cancl Inceteaza
:;;i sta pe loc, numai atunci procura omului placere :;;i
multamire, fiindca noi cand suntem insatati, numai
atunci ne racorim cand bem pe cat voim; intru cat
insa noi yom fi insatati, chiar de am seea toate izvoa-
rele, mai mare ni va fi tortura; chiar de am inghiti
multe riuri, totm;;i torturile setei VOl' fi mai grozave
decat orice osanda. Tot a:;;a :;;i tu, daca vei pofU chiar
:;;i dupa ce ai ca:;;tigat toate ale lumei, apoi mai mare
vei face tortura, cu atat mai mare, eu cat de mai
multe te-ai indulcit. Deci, sa nu erezi ca In a se imbo-
gati cinevase gase:;;te placerea $i multamirea, ci In a
nu dOr! sa se imbogateasca. Intru cat dore:;;ti a te Im-
bogati, niciodata nu vei inceta de a fi torturat. Pofta
de bogatie este un amor nesatisfacut niciodata, :;;i cu
cat Vel Inainta mai mult pe aceasta cale, cu atat mai
mult te-ai departat de sfar:;;it. Deci, oare nu este aceasta
o enigma, 0 abrutizare :;;i 0 mare nebunie
Prin urmare sa ne departam de rele, sau mai
I
.t

I
1
\
,
OMILIA XlI!
195
bine zis, de cel dintai rau, adedi de bogatii,:;;i chiar
nici sa ne atingem de aceasta pofta, iara de cumva
ne-am atinge, sa fugim din capul locului. Ceiace
leptul sfatue:;;te a face cu femeia curva, zicand: "FUgl,
nu jntarzia, sj sa nu vjj la usa caselor el"
{prover be 5, 8): aceasta 0 zic :;;i eu pentru iubitorii de
.averi. Daca cumva vei cadea pe nesimtite in noeanul
.acestei nebunii, eu greu vei putea ie:;;i de acolo. Dupre
cum cand prins in vartejurile apei nu vei putea
scapa w;;or, ori cat te-ai sill, tot ba inca cu mult
mai reu - eand vei cadea in adancimea acestei pofte
nu vei putea scapa, te vei pierde insu-ti impreuna
eu toate ale tale.
De sceia va rog, ca sa ne pazim din inceput, $i
lOa fugim de relele cele mici, fiindca din cele mici se
nasc cele marL Cel ce se deprinde de a: spune de
pacat ca aceasta nu e nimic, cate putm to.tul :,a
Vorba aceasta a introdus raul, a deschls talharmlm
usile, aceasta a daramat zidurile cetatei, yorba aeeasta,
zic ca asta nu este nimic a adus tot raul in lume.
Tot asa se maresc $i boalele cand cele mici,
sau fnceputul boalei, este dispretuit. Daca Isav nu ar fi
-dat mai dinainte drepturile de intaia na:;;tere, nu s'ar
fi facut nevrednic de binecuvantarile tatalui sau, $i daca
nu s-ar fi facut pe sine nevrednic de acele v binecu van-:
tari nu ar fi poftit ca sa ucida pe fratele sau Iacob.
daca nu ar fi iubit protiile, ci ar fi acordat. 1m
Dumnezeu acest drept, nu ar fi avut pe cele de al dOllea;
9i iara$i daca avand pe cele de al v ::r fi ascultat
-de sfatul lui Dumnezeu nu ar fi zamlsht m el omorul
fratelui sau; daea dupa ce 1'a ar
venit la pocainta, $i n'ar fi raspuns neru:;;!nare 1m
Dllmnezeu care'l chema nu ar fi suferlt dupa aceasta
.acele rele 'mario Deci, cei dinainte de lege din cauza
.acestei leneviri cate putin :;;i pe nesimtite
la fundul raului, apoi eugeta singur, ee vom patlml nOl
cari suntem ehemati la mai mari lupte, . daca nu yom
fi cu bagare de seama, daea nu v?m preintlmpina relele,
daca mai 'nainte de a se aprmde v ,!:om
gdl,bi de a stinge scanteia relelor .. A:;;a de pllda, lata
. zie: iti calci juramantul necontemt Tu nu. sta. nymal
aid, adeca sa nu'ti mai calci juramantul,. Cl mmlce:;;!B
chiar juramantul cu totul, :;;i la urma Vel avea
-de osteneala, fiindca este eu mult mal. greu ea Jurand
::196 .OMILIA XIiI
sa nu'ticalci juramaritul, decat de a 'nu jura de 'loe.
E$ti poate batjoeoritoriu, defaimatoriu 'batali$ Scrie-ti
singur lege de a nu te infuria $i de a nu raeni de loc,
:;;i atunci impreuna eu ractaeina raului se va nimie! $i
fructul. poate afemeiat $i desfranat Pune-ti iara:;;i
singur hotar, $i hotara$te-te de a nu te uita -la femeie.
hiclde a te duce la teatru, $i nici de a priviin ipeata.
la frumuseti straine. Este eu mult mai U$or dea nu
vedea dela inceput 0 femeie frumoasa, decat de a ().
vedea $ide a seoate din tine pofk'1 de ea, in aeela$i timp.
a scoate $i tulburarea ce ti-a pricinuit vederea ei. Lup-
tele sunt mai u$oare la inceput, ba inca nu avem ne-
voie de lupta, dara . nu desehidem du:;;manului, $i
daea nu 'Vom primi nici ehiar samanta raului. De aceia,
.;;i Christos pedepse$te pe eel ce prive$te la femeie en
'nesat, ca astfeliu sa ne apere de 0 mai mare durere;
de aceia, zic, poronce$te de a scoate dincasa pedm;;-
man inainte de a deveni puternic, ca atunci e $i mai
w;:or de a-I seoate. Care necesitate este de lueruri pl'i-
soselnice Ce nevoie te sile$te de a te ap,uca laeenrta,
eu antagoni$tii, cand premiul it.i sta de fa1a $i fara lupta,
$i cand poti a'l rap\. mai 'nainte chiar de lupta Nu.
esteatata osteneala de a vedea femei frnmoase, pe cata
este de a te stapani dupa ce Je-ai vazut, ba ehiar de a.
nu Ie vedea nll este nici 0 osteneala, pe cand osteneala
:;;i sudoarea cea multe'\, vine dupa ee le-ai vazut.
:;;i osteneala este mai mica - de$iniei nu 0
poate numi cineva osteneala. -- $i cand $i este
mai mare, de ce atunci eautam singuri de a cadea in
noeanul nenumarateJor rautati nu este numai mai
u';ior de a nu vedea femeie, ci inca de a tegasi$i mai
curaL de aceastii pofta; dupre cum:;;i pentru eel ce 0 vede
este maigreu de a se izbavi de osteneala $ide pata
ce 0 are, daca se mai poate uumi izbavire.Cel ce nu
'vede 0 fata frumoasa, este eurat de pofta izvorita de,
aici, pe cand cel ee dore$te a vedea, mai 1$i iu-
jose$te eugetul cu astfeliu de ganduri, $i dupa ec II
' spurcade nenumarate ori, apoi l:;;i seoate pe fata pat a
-rczultata din pofta, dara 0 mai scoate. De aceia tocmai
:,;,i Christos, ca nu eumvct sa patimim in acest ifeliu, uu
nnpiedica numai omorul, ci chiar :;;i mania,nu numai
'l1reacurvia, ci:;;i privirea nesatioaSEt, nu numai calcarea
'juramantului, sau juramantul fal:;;, cichiarde a se jura,
c'ineva,fie pentru uu s'a marginitnurna:i aieL

I
1
OMILIA. XIII 197
sau ca ma.surq,. virtutei sa ramana aid, d, fiindca
a legiferat acestea, apoi a mel'S mai departe. Oprinr;l.,
{)moful $i porondnd a fi curat manie, poronce$te i)1
.acela$i tirnp. de a fi cineva gata ca sa patimiasca $i
l{ele, :;;i inca' sa se pregatiasca de a patimi nu n)J,mai
.atata. cat voie$te dU$manul, ci de a merge inca $i mai
departe, $i astfeliu a birui furia aceluia prin prisosinta
draO'ostei, $i a filosofiei sale. Cad n'a zis el: daca te va
Ipvio pc obrazul drept,tu rabda cu biirbatie, $i tii lini$ti,t,
-ci a adoos de a-I da $i celalalt obraz sa'l loveasca.
"Intoarce-i: lui, ziee, pe celalalt" (Math. 5, 39).
Aceasta este biruinta std\Jucita, de a-i da acelui,a mai
mult inca decat voie:;;te el, $i hotarele poftei lui cei rele
.a Ie covar$i cu imbel$ugarea rabdarei tale. ,Astfeliu $i.
furia lui 0 vei dobori, $1 premiul cel intai il vei lua dip
nou, $i Cll un euvant vei impra$tia mania lui.
Ai vazut dara, ca spre a nu patimi rau noi iu:;;ine
suntem stapani, $i nu cei ce ni pricinuiesc rau Mai
mult inca, ca tot noi avem puterea uu numai de a nu
patimi raul, ci chiar de a face $i bine, $i ceiace este de
admirat, e ca nu numai nll suntem nedreptat.iti daC<.1,
pri vighem, ci chiar ni se face bine $i de acei prin cari
suntem nedreptatiti, :;;i de altii. Judeca singur: te-a bat-
jocorit cutare Tu e$ti stapan de a transforma acea
batjocora in lauda adusa tie. Daca tu Ii vei raspunde
tot' eu batjocora, vei intinde mai mult necinstea, iara
dac{t vei binecuvanta pre eel ce te-a batjocorit, atunci
vei vedea cum cei de fata te VOl' incununa $i te vpr
aclama. Ai vazut cum, prin cei ce ne nedreptatesc, ni
se face bine, daca voim Aceasta se poate zice :;;i in
chestiune de bani, $i in batai, :;;i in toate celelalte ee
s'ar intampla. Deci, daca noi suntem raspliHiti :;;i pentru
eelc ce suferim, $i pentru ca facem bine celor ce ni fac
rau, singuri ni impletim 0 indoita cununa. Cand vine
cineva $i 'ti spune: cutare te-a batjocorit, $i catra toti
cei de fata te-a grait de ram), tu lauda-l pe acela catra
cel ce ti-a spus, $i astfeliu chiar de ai voi sa te aperi,
vei putea sa'ti razbuni numai prin faptul ca l'ai laudat.
Cand tu faci a$a, atunci cei ce te VOl' auzi, de ar fi cat
de pro$ti, totu$i pe tine te vor lauda, iara pe acela il
vor uri ca pe 0 fiara, ba mai rau inca deeat pe 0 tiara
<;tilbateca, pentru ca te-a suparat fara sa-I ti nedrep-
tatit, pe eand tu, de$l ai patimit rau, totu$i i-ai rasplatit
cu binele, $i atunci vei putea dovedi ca toate eele vor-
198 - OMILIA XIV
bite de dansul contra ta au fost spuse in zMar. Acela
fUnd mustrat de cuget pentru cele vorbite, dovede$te
prin aeeasta caA pare riiu, iara tu, prin faptul ca ai
ris c8:nd ca te:-a singur
de Orlee banUlala. Decl, gande$te-te smgur cate bun uri
ai strins de aici: intai, ca te-ai izbavit singur de tul-
burare $i bocluc; al doilea - de$! aceasta ar putea sa.
ocupe primul loc, - ca chiar de vei fi avut gre$eli, te-ai
mantuit de ele, dupre cum s'a mantuit $i Vame$ul aeela
care a suferit in lini$te acuzatia Fariseului. Pe Ian era
acestea tu 'ti faci prin aceasta' purtare sufletul
$i vei eapata diu partea tuturor mii de laude, iara ba-
nuiala ce era asupra ta prin acele vorbe 0 vei fm-
pra.;;tia. De voie$ti poate sa'ti razbuni asupra aeeluia,
nu e niei 0 fndoiala ca vei avea $i aceasta eu priso-
siota, fiindca Dumnezeu il va pedepsi pentru eele vorbite,
iara mai 'nainte de aeea pedeapsa filosofia ta chiar Ii
va pricinui lovitura cea mai Nimic nu poate va-
tama mai mult pe cei ce ne natjocoresc, ea faptul ca
noi ridemde batjocorele lor. Dupre cum din a filosofa
cineva rezulta atatea bunuri, tot U$a $i din a fi mie de
suflet rezulta toate relele. Pentru ca prin astfeliu de
n,?i singuri pe de no! singuri
aratam ca suntem Vll10vati de cele vorblte, smgurl ne
incarcam sufietul de tulburari, sing uri bucuram pe dU$-
manul nostru eel ne'mpaeat, $i pe Dumnezeu il maniem,
$i mai adaogam pacate pe langa pacatele dinainte.
Aeestea toate cugetandu-le, sa fugim, iubitilor, de
mlelmea sufieteasca, $i sa alergam spre' limanul fn-
delungei rabdari, ca astfeliu $i aici sa afiam odihna
sufletelor noastre, dupre cum a hotarit $i Christos, $i
sa ne bucuram $i de v8$nicile bunatati, prin charul $i
filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia im-
preuna cu Tatal $i cu Sf. Duch se cuvine slava in vecii
vecilor. Amin.
OMILIA XIV
"Caci ca legea duchovniceasca este,
iara eu sunt trupesc, vindut sub pacat" (Cap.
7, 14).
OMILlA XIV 199
Fiindca a spus ca' mari rele au venit dupa darea
legei, ca I?<'icatul.a mai puternic fiind cuprins
in poroncIle legm, $1 ca sa intamplat cu totul contrarill
;vom legea, ia!a prin aceasta a adus pe au-
mtr 0 mare de aceia la urma spune
pentru care s'au petrecut a$a, mai
ntal scapand legea de hanUlelele cele rele $i viclene. Ca
auzinu ca vpacatul a pricinaprin legey
:;>1 ca venmd legea pacatul a remvIat, $i eli, prin poron-
cile legei el a amagit pe om $i l'a ucis, ca nu cumva
zie, sa. creada ca rele este legea:
de acmaapostolul la apararea legel cu multa putere
scapand-o nu numai de invinovatire, ci chiar si
tindu-i mari laude.!;li aceasta 0 spune nu ca cum el ar
face hatar legei, ci punand la mijloc votul ob$tesc.
"Caci zice, cit legea duchovniceasca este';,
ca$i cum ar fi zis: (ceste marturisit de toti acest lucru,
este invederat ca.legea este d uchovniceasca, $i ca prin ur-
mare e departe mult de a fi ea cauza pacatului, ras-
punzatoare de relele intamplate. Prive$te eum el.nrr
Dllmai ca apara legea, ci inca 0 $i lauda cu toata' pu-
terea. Spunand ca legea este duchovniceasca, 0 arata:
ea ea esle dascal al virtutei $i vrajma:;;a raului, cad
aceasta inseamna a fi duchovnicesc, adeca a departa.
toate pacatele, - ceiace $i facca legea, sf,'Hui'nd, Ynfri-
co$8.nd: indreptand $i. inC!emnand pe fiecare
spre VIrtute. DecI, cum de a vemt pacatul daca leerea a
fost un dascal atat de minunat Dela len'ea $i trfnda-
via ucenicilor. De aceia a 9i adaos zicand: "iara eu
sunt trupesc, vindut sub pacat". Aici el vorbe9te-
in general, de omul Ynainte de lege $i dupa Im-
preuna cu moartea, zice, a intrat $i multimea pacatelor.
Cand trupul .a devenit muritoriu, a primit de necesitate
la urma $i pofta, $i mania, $i supararea, $i toate cele-
laIte, cari aveau nevoie de multa filosofie, ca nu cumva
iI?-undand sa in noi con$tiinta $i sa 0 afunde in adan-
Clmea pacatului. Acestea in sine inse$i nu erau pacate, ci
necumpatarea cea ne 'nfranata a lor a facut ca sa fie
pacate. De pilda - ca sa iau una din cele de mai sus
ea exemplu - eu zic, ca pofta in sine nu este un pacat
- Ynsa cand ea cade in exces, cand ea devine fara
sura, $i nn voie$te a sta inauntrul legilor casatoriei, ci
alearga dupa femei straine, atunci faptul devine prea.,.
200 OMILlA XIV
curvie, insa nu din cauza poftei, ci din cauza nesaiiului
ei. Si gandeii'te-te 1a 1ntelepciunea lui Pavel; ca dupa ce
a ltludat legea, imediat s'a re'ntors la timpurile de di""
nainte de lege, ea astfeliu arata-nd cum se gasea :;;i pe
atunci neamul nostru omenesc, $i cum se gasea pe cand
a primit legea, sa dovedeasca ca prezenta charului a
fost absolut trebuitoare, ceiace peste tot loeul s'a 1n-
cereat a 0 face. Cand e1 zice: "vindut sub pacat"
nu spune numai de cei din lege, ci $i de cei de dina-
in tea legei, $i in fine de tot.i oamenii cari au viet-uit
din inceput.
Dupa aceia vorb89te $i de modul viniiirei $i a
.zicand: "Ga ceiace lucrez nu (Vers.
;i5). Dara ce va sa zid "nu :;;tiu"? Adeca nu pricep,
, nu inteleg, ma amagesc singur)). $i cand s'a mai . in-
tamplat un asemenea fapt? fiindcii nimeni vreodatii a
pacatuit Ix:. necuno$tintii. Vezi ac:un:, ca daca
yom priml vorbele acestea C:U
dad nu yom avea in vedere mtentlUnea apostohca, I1m
de absurditiiti ar rezLiltac1e aieL Cii daca ii in neii'tiintii
au pacatuit, 'niei de pecleapsa nu erau vrednici. Deci,
dupre cum mai sus zicand "ca fara de lege pacatul
era mort" nu a ariitat cii n'au ii'ti ut cand au piicatuit,
ci ca. au $til}t, insa nu tocmai exact, pentru care :$i erau
pedepsiti, insa nu atat de aspru dupre cum men tau ;-.
$i iara$i zicand ea "porta nu 0 au n'a
invederat necunm;;tinta totala, ci a aratat numa! 0 ne-
,cunoii'tintii mai cIarii,; - $i iara$icand zice ca "pacatul
a lucrat intru mine toata pofta" n'a spus ca po-
ronca a facut pofta, ci numai ca piicatul a introdus
prin poronca 1ntinderea poftei, sau mai bine zis miirimea
ei, - tot a9<1 ii'i aici cand zice "ca ceiace lucrez, nti
stiu" nu fnvedereazii necuno$tinta totala, fiindca il1 ase-
menea caz cum a1' fi putut ca fmpreunii sa se vese-
leascii omul cel diniiuntru cu legea lui Dumnezeu? Deci,
ce este "nu stiu"? Adeea sunt 1ntunecat, sunt rapit
dcodata cu sufar un feliu de siluire, sunt impins,
nu ma p1'icep cum sunt amagit, - ceia('. $i noi obi$nuim
a zice, ca de pilda: nu $tiu cum, v81iind cutare la
mine, am fost momit de vorbele lui, am fost rapit, etc.)),
aratand prin aceasta nu o . necuno$tinta complectii, ci
numai 0 1mprejurare, 0 viclenie,o in$elaciune oarecare.
OMIL1A XIV 201
"Ga nn ce voiesc eu, aceasta fae:,ci ceiace
urasc, aceia lucrez". Dara cum nu $tii ce lucrezi,
caci daca voieii'ti hinele ii'i uraE;lti raul, aceasta este 0
cunoii'tint;a desavar$itii De unde este invederat ca $i
Bxpresiunea de aici "ceiace nu voiese" a fost zisa
ilu nimicind liberul arbitru, $i nici introducand vI'e-o
sill'\, oarecare. Cad daca hOi nn debuna voie, dfiind.
silit,i pacatulm, apoi iara$i pedeapsa celor de dinainte
nu $i-ar avea rat-iunea de a fi. Deci, dupre cum cand:
zice "nu :;;tiu" nu intelege 0 neii'tiinta totala, ci aceiace
am spus deja, tot $i expresiunea "ceiace fiU voiesc"
nu aratii vre-o. sila, ci ca cele savar$ite ntl sunt de
lauclat. caci daca nu ar insemna aceasta expresiunea
"eeiace nu vOiesc, . aceia fac" ar fi adaogat, ci
ceiace sunt sHit, aceia fac fiindca aceasta se Im-
potrive$te vointii $i puterei. Aeum insa el n'a spus
aceasta, ci a pus "ceiace urasc, aceia fac'" ca ast-
feliu sa afti ca nici cand zice "ceiace nu voiesc" el
n'a disfiintat vointa ii'i putinta omului. A$a dara ce 111-
seamna expresiunea "ceiace nu voiesc"? Adeca ceiace
nu laud de ceiace eul meu nu aproba, ceiace nu
iubesc. De aceia In opozi(june cu aceasta expresiune a
adaogat imediat: "ci ceiace urasc, aceia fac".
, ,)ara de fac aceasta care nu voiesc, laud
legea, cll este buna" (Vel's. 16). Ai vazut pana acurn
ca cugetul nu este conrupt, ci chiar $i in fapta el f$i con-
serva nobleta sa'? Caci daca ia parte la pacilt, in
timp $1 ura$te pacatul, ceiace n'ar putea fi 0 mai mare
lauda adusa legei, fie ea naturala, fie cea scrisa. ((Cum ca
legea este buna, zice, se vede din fnvinovatirile ce mi
1e fac insu'mi, neascultand de ea, $i urand faptele ink"tm-
plate. De..<;;l, daca legea a fost cauza pacatului, cum
atunci cel ce se veseha impreuna cu ea, ura ceiace era
poroncit de ea sa se faca? "Laud legea, ca este
buna" zice:
"lara acum nu eu fac aceia, ci pacatul
care locuieste intru mine. Ca stiu ca nu locu-
ie:;;te intru i11ine, adeca in truput meu, ce este
bun" (Vers. 17. 18). Aici se arunca cei ce defaima tru-
pUl omuiui, ii'i il instraineaza de creat,iunea lui Dum-
202
______________ ___ O_M__ ________________ __
nezeu, -- sau mal mne ZlS, de' aceste pasaje se siujasc
ii, in sustinerea eresului lor. Deci, ce am avea de zis
Tot acelea ce am spus, discutand mai sus despre lege,
ca dupre cum acolo spune ca totul este al pacatului,
tot aici. Apostolul nu a spus ca trupul lucreaza
aceia, ci pacatul care intru mine. Dara daca
zice ca in trup nu ce este bun, aceasta nu este
vina trupului, caci faptul ca nu in el ce este
bun, nu il arata ca este rau. Noi insa, marturisim ca
trupul este mai mic decat spiritul, inferior acestuia,
nu insa contrar in lupta cu el, sau rau fata de
spirit, ci, ca chitara in raport cu chitaristrul, sau ca
nava (corabia) in raport cu capitanul, a$a $i trupul se
gase$te fata de spirit. Caci nici acelea nu sunt contrare
celor co Ie poarta $i fac uz de ele, ci chiar se invoiesc
foarte mult, oe$l nu sunt de cinste fata de maistru.
Dupre cum cel ce zice ca nu sta in chitara,
nici in nava, ci in capitanul navei, sau in chitarist, prin
aceasta el n'a defaimat acelea, ci Ie-a aratat numai ca
organe sau mediu fata de maistru, tot a$a $i Pavel
zicand "ca nu in mine ce este bun"
pri[laceasta n'a deraimat trupul, ci a aratat numai su-
perioritatea spiritului fata de trup. Spiritul este care
dirijaza totul, fie in conducerea navei, fie in cantarea
armonioasa a chitarei, ceiace $i Pavel aram aici stabi-
lind su perioritatea spiritului. Deci despartind pe om in
acesLe doua, spirit $i trup, zice ca trupul este mai in-
ferior $i lipsit de pricepere, $i ca spiritul este mai inte-
lept, putand a cunoa$te $i ce trebuie a face, $i ce nu
trebuie, $i distoinic de a infrana calul dupre cum voie$te,
insa ca nefacand vinovatia nu este numai a tru-
pului, ci $i a spiritului, care ce trebuie $i ce nu
trebuie a face, totu$i n'a pus in lucrare cele nadajduite.
"Ca a vol se afia la mine, iar a face binele nu
afiu". Aici iara$i zicand "nu afiu" nu arata 0 com-
plecta ne$tiinta sau nepricepere, ci numai 0 sila $i un
feliu de viclenie a pacatului, ceiace mai lamurit 0 aram
in pasajele urmatoare : "Ca nu fac binele care voiesc,
ci raul pe care nu-l voiesc, acela fac. lara de
fac aceasta care nu voiesc eu, iata nu fae eu
aeeasta, ei paeatul care intru mine"
(Vers. 19. 2U). Ai vazut cum apostolul, scapand de invi-
OMILlA" XIV 2f13
novatire atat esenta trupului cat $i a sufletului a arun-
cat-o intreaga la fapta rea V Daca nu voie$te r&ul, prin
aceasta sufletul este scapat de acuzatie; daca nici
trupul nu lucreaza raul dela sine, apoi atunci $i el este
eliberat de invinovatire; de unde urmeazll, ca totalul
raului este numai in reaua intentiune a celui ce face
raul. Esenta sau fiinta sufietului $i a trupuIui, nu esto
tot una cu esenta intentiunei, fiindca cele dintai sunt
lucrurile lui Dumnezeu, pe cand cea de a doua este 0
mi$care derivata din noi in$ine, putand a 0 dur.e undo
voim. Voinla intreaga, sau liberul nostruarbitru, este
infiltrat in noi de insu$i Dumnezeu, pe cand 0 vointa.
ca aceia des pre care vorbe$te apostolul, este a noastra
proprie, derivata din intent-iunea $i din parerea noastra.
"Afiu drept aeeia legea mie eelui ee voese
sa fae binele, ea ee este rau la mine se afia" 1)
(Vers. 21). Cele vorbito aici sunt intunecate. Deci ce in':'
seamna, $i ce vrea sa spuna aici apostolul V Laud legea,
,dce, dupa con;;tiintcl (in con$tiinta), $i gasesc ca este 0
buna sfatuitoare pentru mine care voiesc binele, inca
imi spore$te chiar vointa. Despre cum eu ma bucur de
ea $i 0 laud, tot. $i ea'mi lauda parerea mea". Ai
vazut cum el arata ca celor bune $i a celor
rele, a fost infiltrata in noi din inceput, iara legea lui
Moisi laudata $i laudind acea cuno;;tinta V Nici mai sus
el n?a spus ca "sunt invatat, sau ma invat de lege", ci
"laud lege a" , adeca 0 aprob, ma invoiesc ca ea.
"este buna" -,;;i nici mai departe nu zice ca "ma.
invatde ladinsa", ci "impreuna ma bueur eu legea.
$i ce va sa zica "impreuna ma bueul'''? Adeca
marturisesc ca este buna, dupre cum $i ea marturi-
se;;te de mine carele voiesc a face binele.
A;;a dara, a vOl binele, $i a nu VOl reul, a fost 1n-
filtrat in om din inceput, iara legea venind, a devenit
un acuzatoriu mai mare a faptelor rele, dupre cum $i
a celor bune a devenit un mai mare lauc1atoriu $i in-
curajatoriu. Ai vazut cum pretutindeni legea este mar-
----., - - -
I
I) Nota. In editiunea greacii a Societiitei britanice, imprimat
in Cantabrigia (1862) acest pasaj e precum urmeaza: Aflu cleei
le!Jea accasla, ea pe cind eu voiesc sa file binele, rdul imi slit de fat!l ,
Dm Sf. se vede lamurit, ca prin cuvantul
lege, alCI se intelege Coni?tllnta din om. (Tracl.).
204 OMILIA XIV
tU!'isita numai ca 0 tensiune oarecare $i ca' un adaus,
mlc la cuno$tinta, iar alt mai mult nimic .. Ca U\'u-
ea, zice, $i eu bucurindu-ma cu ea, $i voind,
reul inca'mi sta in fata, $i fapta lui (actiunea
naulm) nu se nimiee$te. De aici rezulta, ea leO'ea numai.
intra'aUta poate fi de ajutoriu celui ce dore,c;;te a face
bincle, fntru cat i;li el Insu$i voe$te acel3.$i lucru ca si leO'e<1.
Apoi fiindca ceia ee a spus In acest pasaj
$i nelamurit, pEt$ind mai departe lamure$te
mal bine aratind cum raul sta de fata, $i,
cum numal celm ce voe$te a face binele legea este leO'e.
impreuna ma veselese (ma bueur) eu lBgea
1m Dumnezeu, zice, clupre omul eel clinauntru"
(Verso 22). ((Am $tiut eu binele, zice, $i mai'nainte de
lege, dara acum aftandu-l $i in litera legei, laud leO'ea)).
"Dara vad alta lege intru madularHe luele,
legei mintii mele" evers.
23). AICI mr3.$1 a numlt pacatul lege care se rezboie$te,
nu pentr!} vre-o buna ci pentru 0 supullere
c?ll1plecta a celor ce asculta de eI. Dupre cum atunci
canel ,num8$te pe mamona domn stapan, iara pe pan-
tece. II !?um?ezeu, nu pentru vre-o valoare a
lor I-a numlt Cl pentru robia cea mare a celoJJ
supU$i lor, $i, aici a numit legea pacatului,
CeI ce 1 sluJasc m acest mod, $i se tem de a 0
parasi, dupre cum se tem de a parasi leO'ea cei ce au
pr-imit-o. ((Aceasta, zice, se iInpotrivc$te naturale
caei asta inseamna "legei mintii mele". -La urma in-
$i 0 lupta in regula, pe' care 0 atribue in totul
legel naturale, adica con$tiintei. Legea lui Moisi mai
pe yrI?a a. venit $i s'a alipit pe linga legea naturala,
lnsa $1 aCeIa ca $i aceasta, aceia invatand, iara aceasta
laudand cele cuvenite, n'au putut folosi cu nimic in
aceasta lupUi, -- aUt de mare este tirania pacatului bi.,.
ruind $i predominand. Aceasta invederind-o Pavel, $i ara-
tand biruinta cea complecta a pacatutui, zice: "Vad 0 alta
lese intru. rezboindu-se impo-
trIva legel lllmtll mele $1 dandu-ma pre mine
rob paeatului" Nu zice ((dandu-ma rob aplecarei, sau
trupului, $i nici firei trupului)), ci "legei paea-
tulUl", acteca tiraniei $i puterei pacatului. $i cum de
I
1
i
I
I
I
9
!
.+
OMIL1A XIV 205
zice atunci, "care este Intru madularile mele"? Ce
este aceasta Dara nu este aceasta care face madula-
rile pacat, ci mai ales Ie $i desparte de pacat cad
altceva este a fi intru, $1 alta de a fi acela in
care intrat celalalt. Dupre cum $i poronca
rea, printransa $i-.a luat pricina (motiv) pacatul,
tot a:;;a $1 natura trupul1l1 nu este rea, de$1 prin ea pa-
catul ne bjrui8$te, fiindca atunci va fi $i spiritul rau $i
fnCc'1. .cu atat mai mult decat trupul, cu cat el are' $i
autoritatea celor ce trebuie sau nu trebuie a face. Insa
nu U$it, pentru ca, daca de pildn. un talhariu sau
un tiran ar cueerl 0 casa minunata sau ni$te curt.i fmpa-
rate$ti, nici nu s'ar incerca cineva sa zica ca banuiala
de cele fntamplate cade asupra easei, ci toata invino-
vatirea este aruncata asupra celor ce au uneltit aceasta.
Dara dm;;manii adevarului odata eu necucerniciea
lor cad intr'o mare prostie, $i nu simtesc ea ii nu
numai tyupul, ci defaima $i legea naturala, sau
Davca trupul este rau, legea aceia este buna,
faptul ca $i se lupta eu raul, $i
c1aca legea nu e buna, atuncl trupul este bun, fiin<lci
s: l.':!ptji. $i, se cu con$tiinta. Deci, cum de
11 ca acestea - trup $i COI1i;ltiinia - sunt ale
clLavolulUl, III lImp ce ele S8 lupta intre ele Ai vawt
nUa prostie unWi cu necucernicie Dara aceste cre<linti
n.u sunt $i ale bisericei, ea condamna nllll1ai pacatui,
$1 fiecare lege, fie ea data de Dumnezeu, fie data dela
natura, precum $i legea lui ]Vloisi chiar biserica zice
ca se rezboie$te Cll pacatul, iar nu eu caci nid
trupul nu este pacatul in sine, sau mai bine zis nu este
reu, caci este faptura lui Dumnezeu, $i destoinic spre
fapta buna, daca suntem treji.
"Tiealos om sunt eu! Cinema va izbavi
,de trupul mortii aee:;;tia?" (Vers. 24). Ai vazut cal
de mare este tirania raului, de vreme ce chiar bucu-
randu-se cineva de lege, ea biruie$te mintea ((Nici nu
poate saspuna cineva, zice, ea pacatul ma tine in sta-
panirea sa, urand $i dispretuind eu legea, Caci eu ma
bucur de ea $i 0 laud, adeca 0 aprob, $i ma refuO'iez
la ea, insa ea n'a putut sa ma scape chiar fugind
Cl;ristos m'a sal vat chiar fugind de
dansul. Al vazut cat de mare este superioritatea cha-
rului Dara aceasta n'a spus..:o chiar a$a apostolul, oj
206 OMILIA XIV
numai bocindu-se $i plangand mult, co, $i cum s'ar gasi
in lipsa de aj utor, .,;i in nepriceperea so, arata puterea lui
Christos, $i zice: "Ticalos om sunt eu! Cine ma
va izbavi de trupul mortii Cad legea
n'a putut, zice, con$tiinta mea n'a fost deajuns, de::;;! lauda
cele b Jne, inca nu numai ca lauda, ci se $i lupta cu cele
contrare, - caci expresiunea "rezboindu-se" 0 arata
$i pe eo, impotrivindu-se; - deci, de unde 'mi va Yen!
nadejdea mantuirei
"Mu1tamesc lui Dumnezeu prin Iisus Christos
Domnul nostr'u", zice (Vcrs. 25). Ai "azut cum a
ca trebuitoare prezenta charului, $i cum succesele
charului sunt comune Tatalui $i Fiului Ca daca el
muitame$te TataIui, apoi cauza acestei multamiri este
$i FiuI. Cand tu auzi pe apostol zicand: "cine ma va
izbavi de trupul mortii sa nu'ti inchipui
ca el invinovate$te trupul. Nici n'a zis el trupul paca-
tuIui, ci "trupul mortii", adeCc1. trupul cel muritoriu,
cel stapanit de moarte, iara nu cel ce a nascut moartea,
ceiace este dovada silei ce a suferit, iara nu a rautatei
trupului. Precum de pilda un rob luat in sclavie de
barbari ar spune ca este al barbariJor, nu pentru ca el
ar fi barbaI', ci fiindca este stapanit de barbari, tot
se zice $i de trupu1 mortii, nu fiindca e1 a pricinuit
moartea, d fiindca este stapanit de ea. De aceia el nu
vOie.c;te a se izbavi de trupul acesta, ci de trupul cel
muritoriu, dand a intelege, ceiace de muIt!:) ori am spus,
c<.t din moment ce trupul a devenit impatimit, adeca
supus patimilor, a devenit in aGeIa$i timp $i mai u$Or
de cucerit de catra pacat.
$i din ce cauza, zici, au fost pedepsiti cei ce au
pacatuit mai 'nainte de char, daca atat de mare era
tirania Ca Ii s'au poroncit atatea, pe cate
Bra eu putint.a de a Ie indeplini, chiar stapanind $i pii_
catuI. Nu i-a impins doara spre cea mai desavar$ita
viata, caci Ii permitea de a se bucura $i de averi, nu'i
impiedeca nici de a avea femei mai multe, nici de a se
dezmerda cu cumpatare in placeri, $i de a'$i desvali
chiar furia lor fata de dreptul Moisi, $i in fine atat
de mare era pogoramantul dreptului fata de ii, incat
legea scrisa Ii cerea mai putin chiar decat Ii poroncea
Iegea naturala (col1$tiinta). Legea naturala, de pilda,
OMILlA XIV 207
poroncia ca in ';In sa se,
cu 0 singura femele, cetace $1 Chrlstos
Cel ce a facut dln inceput, barbat femele,
facut pre ii" (Math. 19',4), pe lui
nu impiedeca nici de a pe 0 $1 d\ a 111,:-
troduce in casa pe alta, $1 mCI nu ?-e a yea
deodata. Afara dc aceasta, ar putea gasl cl11eva ca
in multe altele cei dinainte de lege, invatati fiind
de leO'ea natural a a veau mai multe suecese decat cel
de legea De aeeia, niei ca au f.Q.st inftu.en-
tat.i at:1t de mult cei din vechime,
o Iegislatie atat de eumpatata, - $1 11 mCl n
putut ajuI1O'e la un rezultat bun,. vma este !lumal
a lenei $i a trandavirei lor. De aceIa $1 P!1vel
ca Christos, ne mai cercetand eu amanuntlme cauza,
nu numai ca nu a cerut respundere pentru
patate, ei inca nea facut destoiniei $i pentru 0 calatorle
mai indelungata pe virtutei. l?e zice: ."Mu,l,-
tamese Dumnezeulm meu pem IIsus Chrlstos ,
$i lasand la 0 parte mantuirea omenese,
marturisita de toti, el dupa celc deJa vorblte. trece
. la altceva mai mult, spunand ca nu ne-am
"it de cele dinainte, dara $i pentru vutorlU am devcmt
nebiruiti.
"Niei-o pedeapsa ?-eeia, nu este
celor ce sunt intru Chrlstos Ilsus, care nu umbla
dupre trup, ci dupre Dueh" (Cap. 8, 1!. age!'1sta
n'a spus-o mai dinainte, pana ce a ammtlt Ia:a::;;l
starea de dinainte. Mai 'nainte a .fost zis: data
eu insu'mi cu mintea mea slu)ase legel 1m Dum-
nezeu iara cu trupul legei pacatului", $i dupa
imediat a adaos: "Nici 0
aceia nu este aeum celor ce sunt mtru Chrlsots
Iisus". Apoi fiindca i s'ar fi putut raspunde ca $i
botez multi pacatuese, de ace}a se a, ca
nu toti cei ce sunt intru Chrlstos llsus cum so,: mtam-
pIa, ci acei "cari nu umbla dupre trup, Cl
Duch" , aratand ca totul depinde 10, urma ?e
sau trandavia noastra. Acum este cu putmla de a nu
umbhl dupre tI'up, atunci insa. . greu. .
Mai departe apoi tot aceIa$l IdelC 0 prezmta sub
.208
OMILIA XIV
o alta forma, zicand: "Ca legea Duchului vietei
Christos 1isus m'a izbavit de legea paea-
tulUl" (Vers .. 2). Aici e! Duch legea Duchului,
durre cum 9
1
legea 'pacatului 0 nume9te pacat. Dara
mm sus el a numIt 91 legea lui Moisi duchovniceasca
cael zice: ca legea este duchovniceasead
(Cap. 7, 14); deci eare este deosebirea lntre ar.este doua 'C
9inemarginita. Legea aceia a fost duchovniceasca'
este 3: $i ce anume 0 separa
aceIa Ca legea lUI M01SI a fost numai data de Duch
pe pe lan,ga ec1. Duchului, dara 9
i
acorda cu Imheh;mgare 111 acelU91 t.lmp charul Duchului
ce10r ce 0 primesc. De aceia a 9i numit-o 1eaea
vletelspre deosebire de 1egea pacatu1ui, iara nu dele:;ea
Cand el zice: "m'a izbiivit de legea pa-
eatulm" nu spune aici lege?- lui Moisi. Nicairi apos-
tolul nume9te leg:ea 1m M01S1 legea pacatului, cad el
tocmm, a nurmt-o multe-ori dreapta 9
i
sfJl1ta.
sa o.numeasca legea pacatului nurnit
a904. lege . c3:1"e seA hnpotrive9te. Jegei
rp,mtll. I mare, decI, purtand eharul Duchului,
a. a ca 1upta noastra Sa ni fieu90ara,
9
1
mm mtitl lI1cununandu-ne, a sosit la urma eu multa
putere 3: ne ajuUt in lupta.
A,P01, face peste tot loeul, face 9i aici, adeea
dela .treea[ld la Duchul, iara dela Duchul la Fiul 9
i
]a Tatal, Judeca toate ale noastre prin Treime. In adevar
ca el m.ai sus: "ei ne ma va izbii vi de trupul
aee$tJa" a aratat pe Tatal facand aceasta,
prlO Fiul, apoi iara$i pe Duchul sfint impreuna eu Fiul
zice: "Ca legea Duchului vietei intru Chdstos
IJSUS m'a izbavit", 9i mai iar<19
i
pe
pre Fiul, zicand: "Pentru ca ceiaee era, eu ne-
putinta legei, in!ru care prin tntp,
,Dumnezeu pre FlUl seu trllmtand mtru asema-
a sAvle$it,
a osanc!lt pacatul m lume" (Vers. 3). Aid
pare ca apostoluI defaima leaea 'in;;;a daca ar
fi cineva eu multa bagare de seama 'Ca olauda
fnca foarte mult, aratand-o cu Ghristos
! 9
i
toL preferandu-le Apostolul n'a zis;
OMILIA XIV 209
HCi}, ceiace era rau in lege, ci "ceiace eu ne-
putinta legei", iara.7i "intru care era slaba'"
nu intru care urzea raul, intru care uneltia raul
Dara nici slabiciunea legei nu i se atribuie ei, ci trupului,
ziCftnd: "intru care era slaba prin trup". Trup
aiei nu nurne9te insa$i ninta lui, insu9i subiectul sau
esenla lui, cigpgetulcel trupesc;-- astfeliu ca prin aceste
expresiuni el scapa de acuzaliuni trupul, $1 legea lui
MoisL $i nu numai prin acestea, ci $i prin cele ce ur-
meaza. Daca legea era eontrara, apoi cum de a venit
Christos in ajutoriul ei Cum de lrnpline$te indreptarea
ei, vine in ajutoriu osandind paeatul in trup'? Apoi
tocmai aceasta mai lipsca, fiindca inca de mult 1egea
osandia pacatul in sufietul omului. Dara ce Oare legea
a facut ceia ce era mai principal, $i unulnascut Fiul
lui Dumnezeu a faeut ceiace era mai de putina insam-
natate f Nici de cum, caci $i aceia - legea naturala
sall con$tiinta - tot Dumnezeu a infiIt.rat-o in sufietul
omlllui, 9i tot e1 a adaogat Ja timp legea scrisa. Dealt-
mint1'elca nici un folos nu ar fi fost de principal, daca
nu s'ar fi adaogat pe Ianga e1 $i ceiace se c1'ede ea
secundar. Caci ce folos este de a $ti cineva ce trebuie
sa faca, $i totu7i nu face'? Nici unul, ba inea osanda
Ii este mai mare. A9<.\ c.a eel ce a izoovit sufietul,
este ca,1'e a facut ca $i t1'upul sa devina mai sprinten.
A in vaia pre eineva e Iucru u90r; insa a'i arat.a 0
cale oarecare, sau, mai bine zis, un mijloc sigur prin
care sa se realizeze cu w;urinta cele inva(ate, aceasta
este de admirat. De aceia a venit unul nascut al lui
Dumnezeu, nici ca s'a departat, pana ce mai intai nu
ne-a izbavit de acea greutate. $i ceiaee e mai principal,
e modul biruintei lUi. Fiindca e1 n'a luat alt trup, ci
chiar acel trup omenesc obosit $i zdrobit. Dupre cum
cineva, vazand in piata 0 femeie ordinara lovita mal-
tratata de un mojic, a1' veni in ajutoriul acelei femei,
spunand ca el este fiul ei, de$i este fiul imparatului, 9i
astfeliu ar scapa pe acea femeie clin ghia1'ele clu$mamlor
ei, - tocmai a facut Christos, fiindca, luandu-ni apii-
rarea 9i marturisind ca eJ este fiul omului, s'a pus in
dreptul nostru, $i a osandit pacatul. Dupa aceia pacatu!
n'a mai indraznit sa loviasca in om. Ba inca eeva mal
mlllt, ea el - FiuI lui Dumnezeu - a lovit pacatlll Cll 0
lovitura de moarte; insa prin aceasta . n'a fost osandit.
3825
210 OMILlA XIV
trupul eel lovit, ci paeatul care lovia a fost
infrant, eeiaee este mai minunat decat orice. Caei daca
biruinta nu era in trup, nu ar fi fost atat de minunat
lueru, fiindea $i legea faeea aceasta; -. faptul minunat
este ca impreuna trul?ul a stat $i trofeile, $i el
(trupuI), de
v
mn }le a fost de pacat, a
P!lrtat 0 straIUGIta asupra. pacatului. Prive$te
cate mmunate s'au petreeut alci; intai ea paeatul
n'a blrmt pe trup; al doilea ea a fost biruit $i inca de
trup eaei nu este !ot una:
v
a nu ft. invins, $i
de a bIrm pe eel ce ve.;mle te ataca; al treIlea ea nu
numai ca a biruit, ei I-a $i osandit. Nu a fost invins
pacatuI, ca sa nu mai pacatuias('ii, insa ca trupul care
Il!ai dispretuit sa invinga pacatul $i sa-l
osandlasea prm moarte, aceasta tocmai este care arata
trup. g!'ozav. deci,. s'3: dezlegat $i puterea
pacatulm, m acela!;n tImp a uels $1 moartea ce era in-
J?acatul lua in stapanire
pe eel pacatO$l, 11 adueea $1 Sfar$ltul dupre cuvantul drep-
tului: "Moartea pacatosului cumplita este" dara
aeum trup $i a
fost osandlt ca nedreptatmd trupul. Al vazut cate biruinti
au fost A nu fi biruit trupul de pacat, ba inca a invinae pe
Jpaeat $i a'i $i osandi, $i inca nu a'l osandi cum s'ar j'ntam-
pIa, ei a'l osandi ea pacatuind, iata biruintele. Mai
'nainte il mustra ca pacatuind, $i dupa aceia I-a osandit
nu numai eu autoritatea $i puterea sa, ci $i cu cuvantui
dreptului. Aeeasta a invederat-o zicand: si pentru
:: oSEmdit pacatul in trup". Ai ca pre-
tutmdem paeatul este condamnat, iara nicidecum trupul
care este chiar ineununat Ai vazut ca hotarirea
pacatului este exprimata destul de lamurit Dara daca
spune ca Dumnezeu a trimis pe Fiul sau intru asa-
manarea trupului pacatului, apoi sa nu'ti inchipui ea
a avut alt trup, ci fiindca a fost spus de trupul pa-
catului, de aeeia a pus $i asamanarea. N'a avut Christos
trupul pacatos, ci deopotriva eu al nostru eel pacatos
insa lara pacat, $i de aceia$i natura eu a noastra
ca $i de aici este invederat, ca natura, trupului
nu este rea. Christos n'a luat alt trup in locul celui
ca S?himbapdu-i. esenta eu totul I-a pre-
de 3: m.drepta v invmgerea trupului omenese,
e1 lasandu-l In aCela$1 natura, a proelamat astfeIiu biruinta
I
I
OMILIA XIV 211
cununa luata contra pacatului, iara dupa biruinta $i
pe el I-a inviat, I;li I-a facut nemuritoriu.
$i ce are a face cu mine, ziei tu, daca aeestea
s'au petrecut in acel trup? Are a face eu tine, $i inca
. mult, $i de aceia a adaos apostolul: "Caindreptarea
legei sa se impliniasca intru noi, cari nu umblam
dupre trup" (Vers. 4). Dara ee va sa ziea "indrep.,...
tar-ea"? Adeca sfar$itul, seopul, suecesul legei. Caci ce
voia Christos, $i ee a poroneit el? Ca trupul sa fie
nemuritoriu. Aeeasta noi am ca$tigat-o prin Christos. A
se impotrivi $i a se lupta pentru noi, a fost fapta lui;
.a noastra insa este de a ne bucura de biruinta.
-clara nu Yom mai paditui de acum ?. Nu yom mai pacatul,
-claca insa nu yom fi eu totul mole$iti $i cazutL De aeeia
.a $i adaos apostolul: "cari nu umblam dupre trup".
Ca nu eumva auzind ca Christos te-a izbavit de rezboiul
pieatutui, $i ca indreptarea legei s'a implinit intru tine,
p:katul fiind osandit in trup, sa 13$i la 0 parte orice
pregatire de lupta, de aeeia zicand mai sus: "nici 0
pedeapsa nu este acum" a adaos aici: "cari nu
umblam dupre trup"$i "ca indreptarea legei
sa se impliniasca intru noi", ceiaee este aeel3$i lueru,
sau mai bine zis, nu numai aeel3$i lueru, ci mai mult
chiaro In adevar, ca dupa ee apostolul ziee: "ca indrep-
tarea legei sa se impliniasca intru noi, cari nu
umblam dupre trup", a adaos imediat: "ci dupr.e
Duch", aratand ca nu numai trebuie a ne departa de
rele, ei $i in fapte bune a ne mfmdrLPentru a'ti da tie
cununa eea nev8i;ltejita, aceasta apartine lui, insa de a
stapani Iuerul dat, este treaba tao Ca eeiaee era dreptul
legei, de a nu te face vinovat eu blastamul, aeeasta a
sa var$it-o Christos.
Deei, nu trada un astfeliu de dar, ci stai eu voinicie
past rand uu astfeliu de tezaur pretios. Aici 'ti mai arata,
ca nu ni este deajuns spre mantuire numai baia rena.c;;-
terei, sau botezul, daca dupa aeeasta baie nu vom arata
o viata vrednica de aeest dar. ca, spunand acestea,
iara$i vorbef;;te in favoarea legei, eaci $i dupa ce am erezut
in Christos, noi trebuie a face totul, ea astfeliu indrep-
tarea legei sa stea In noi, ceiace a implinit Christos, $i
sa nu se conrupa.
212 OMILIA XIV
"Ca eei ee sunt dupre trup, zice, eele ale
trupului eugeta" (Vers. 5), insa nici aceasta nll esto
vre-o pira adusa trupului, caci intru eat noi il pazil11
in buna randliiala, nu se intampla nimic absurd dm'a
cand Ii permitem totul, 9i el cOvar93.9te hotarele
so impotrive9te sufietului, atunci totul se prapade9te' 9i
se conrupe, nu doara prin natura sa, ci prin necumpa-
tare:;;i prin neoranduiala urfData din ea. .' ,
"lara eei dupre Dueh, eele ale Duehului'l
zice. "Pentru ea eugetul trupului este moartea"
(Vers. 6). Nu zice ca natura trupului, nid fiinta sau
esenta lui, ci "eugetul" ceiaee s'ar putea fndrepta :;;i
ridica din nou. Aceasta 0 spune apostolul nu cu scopul
de a da trupului 0 judecata aparte, sa nu fie! - ci
n1!l1?ai aplecarea ,cea .. lara prin
faptul ca I nume:;;te atat de rau cazut, celace obis-
nllc$te apostollli in multe parti a fioLce, ca de pilda dlnd
nu numai trupul, ci omLiI intreg cu sutletul imprellna.
este numit de dansul cu denumiri injositoare, nu fnsamna
al tceva decat ca a ne faee cu bagare de sama
in actiunile noastre. '-
"lara eei dupre Duell, eele ale Duehului".
Aici iara9i vorbc:;;te de cugetul duchului, ceiace spune
:;;i aiurea zicand: "IarEl eel ee eearea inimile stie
ee este cugetulduehului" (Hom.S, arata
din asemenea. cu.get, i;:i in vi3:1a prezenta,
91 III cea vlltoare. Cu mult mal marl bunurl ill proclll'a
cugetul duehovnieesc decat cel trupesc. De aceia $i
adaoga zicand ca eugctul ducl10vnicesc este "viata si
c " .' . '
pa.ee , pe deoparte spre deoseblre de eugetul truplllui
C<.'tre "este moarte", iara pe de alta spre deosebire de
cele . ce urrrieaza mai departe: "Pentru Ca eugetul
trupului vrajmas este la Dumnezeu" (Vers. i)
ceiace e mai rau decat moartea. Apoi arata cum
menea cuget este :;;i moarte, $i vrajnla.$. ,.Ca legei lui
Dumnezeu nu se supune, ea nici nu poate",
zice. Dara tu nu te tulburaauzind "ea niei nu poate".
fiindea nedomirirea aceasta esle u90r de dezlegat. Cugetul
trupu}ui aiei el nume9te cugetul eel pamantesc, .cel
tamplt, eel inebunit dupa cele pamante9ti 9i dupa faptele
eele rele. Aeest cuget, zice el ca este cu neputinta de
t
OMILIA XIV
21:3
a se supune lui Dumnezeu. Dara aturici care 'sperant;a dl:l
mantuire mai este,qaca este cu , neputint;a ca din rau
sa se facabun? lnsa apostolul nuspune aceasta, fiindca
cum el, Pavel, a putut deven] ceiace,a fost? Cum talha-
riul de pe cruce? Cum Manasi? Cum Ninevitenii? Cum
a putut a S8 indrepta David, care cazuse? Cum 9i-a
redoMndit Petru pierduse mai 'nainte lepMan-
du--se de tre! ori de Christos? Cum curvariul este pre-
numerat in ceata lui Cum Galatenii aceia cari ca-
zuse din char, au putut sa se reintoarca la stareadinainte?
Deci, el nu spune, caeste cu neputinta ca eel TaU
sa devina bun, ci ca e cu nermtinta ca ramanand cineva
sau staruind in rau, sase supunaluiDumnezeu; - dara
daca el se schimba, apoi atunci devine bun, :;;icu u:;;u-
rinta se supune lui Dumnezeu. spus ca
omul nu se poate supune lui Dumnezeu, Cl ca fapta rea.
nu poate fi in timp 9i buna, ca cum a1' zice
cinova ca curvia nu poate fi intelepciune, :;;i nici rautatea
nu poate fi virtute, eeiace 9i Mantuitorul spune in evan-
ghelie: ),Nupoate pomul rau sa faea roade bune"
(Math. 7, 18). Dara Christos prin aceasta expresiune'nu
impiedeca ca din rau sa se prefaca in bun, ci spune ca
ramanand pomul rau, nu poate face roade bune, N'a
zis doara ca nu poate pomul rau sa devina bun, ci,
ca ramanand rau, nu poate ' face roade bune. Cum ca
este cu putinta de a se preface raul in bine, aceasta nu
nll mai aici a aratat-o, ci :;;i in parabola aceia unde vorbe.7te
de zizanii (neghina) cari ar putea deveni grau, drept
care :;;i lmpiedeca de a fi smulse: "ea nu cum va,
plivind neghinile (zizaniile) sa rupeti graul
impreuna eu dansele" (Math. 13, 29), adeca sa rupeti
grt'tul ce s'ar putea produce din ele pe viitoriu ').
') NotO. Explicarea data aici de Sf. Chl'isostom acestui pasaj
nefiind complecta, ar puteS. produce oarecare nedomirire in spi-
ritul cetitoriului. De aceia sa vedem ce zice Sf. Chrisostom in
Comentariile EV'angheliei lui Matheiu, cap. 13, 29, pag. 518
dadi., intreaba el, ce insamna "w nu rumva plivind neghinile SI1
1'upe!i igrdul imp)'euna r:u dansele"? Sau ca spune : ca daca Yeti
riclica armele ca sa rapuneti pe eretici, de necesitate ca cu
ocazie yeti dobori !Ii pe multi sfinti, sau ca zice ca poatecllla.r
din aceste zizanii s'al' schimba multe fii ar deveni grftU. Decl,
daca le-ati smulgemai dinainte, le-ati vatama de a putea clev(;mi
in viitoriu glaU. In urma acestei explicatiul1l complecte, once
ned?mirire dispare. (Trad.).
214
OMILIA XIV
.
A$a dara, sub denumirea de cugetul trupului, apos.-
tolul rautatea, iara sub acea de cugetul duqhulUl,
intelege dat judecata ca
bulia de hbera noastra vomt;a. NICalrI msa nu vorLc$te
aiei despre ipostasul saufiinta vre unui euget al trupului,
ci desDre virtute $! rautate. Ceiace n'aiputut face in
lege, vei putea face acum pa$ind i?i tara
teama, daea insa vei este
de ajuns de a nu dupre truJ?' CI. trebUle $1 vde a
pt'i$i dupre Dueh, pentru mantmrea no:;tStra
este deajuns numal de a abate dela CI
$i eele bune a Ie face. Dara aeeasta atunelva
cand. yom da spiritul Duehulm, $1 yom SIll
trupul de a'$i eunoa$te sa. $1 tr:,upul
il yom putea face duchovmeese, precum $1 daca
trandavim, ehiar $i suftetul il yom face trupese. DeeI,
fiindea nu la voea naturei a lasat aeest dar, ci I-a inere-
dintat liberei tale vointi, in tine sta de a deveni trupul
duehovnicese sau suftetul trupese, caci totul depindc de
tine. Paeatul nu se mai rezboie$te aeum eu legea mintii
noastre nici nu ne mai rohe$te ca mai 'nainte, ci toate
aeelea incetat $i au fost rapuse de eharul Duchului,
care a facut ca patimile sa se teama $i sa tremure.
Dara daca tu singur stingi lumina, daca singur scoti
$i alunO'i pe guvernatoriuI $i capitanul corabiei tale, la
urma ri'aufragiul tie singur ti se ealeuleaza.
Cum ca virtutea a devenit mai u$oara aeum -
pentru care $i filosofia este mai mare, - afia de aeolo
cum mergeau lucrurile pe cand legea stapanea pe
$i cum merg astazi, cand a stralucit eharul duchulUI.
Ceiaee mai 'nainte nimanui nu se parea a fi .eu putinta,
ca de pilda fecioria, dispretuirea mortii $1 a J!lulto:r:
patimi, toate acestea astazi se savar$ese pretutmdel1l
in lumea intreaga, $i nu numai printre noi, ci $i printre
Seiti, $i Thraci, $i Indieni, $i Per$i, $i printre multi alti
barbari vei gas! choruri de fecioare. 0 multlme de mar-
tiri, societatl de calugari, mai mu.1ti
decatde cei insurati. Vel gas) la aee$tIa $1 saraele
multa, $i post indelungat, eeiace afara de unul.
doi, cei din vechime, cari vietuiau dupre lege, mel prm
vis nu '$i-au putut inehipu! ca s'ar 'putea vreodata. .
Vazand, deci, adevarul lucrurilor rasunand.
stralucit decat orice tra.rnbita, nu te $1 mCI
nu trada un astfeliu de char. Nu este eu putinta a se
I
I
I
,
I
OMILIA XIV 215
mantu! cineva dupa primirea eredintei, daca se tran-
Sunt u$oare mijloacele, ea luptandu-te sa biru-:
$i nu dormind sau abuzand de maretia
prin trandavie, ca apoi iara$i sa te tavale$ti in
dinainte. De aeeia $i adaoge apostolul zicand: "lara
cei ce sunt in trup, lui Dumnezeu a placeil.
nu pot" (Vers. H) .. Dara zici
lui Dumnezeu trebUle a ne tala tl'upul, $1 sa I paraslm'?
Ni porunce$te' oare de. a devenl ai nO$tri?
sa putem ajunge la cate
se pot 'na$te, daca cele vorblte Ie prImlm cum s ar m-
tampia 1. Prin expresiunea apostolul ny ll!tel.ege .
aici trupul p.e care'J sau el vlata.
trupeasca $1 lumeasca, vlata aeea de dez-
merdari $i de desfrau, care face trupesc pe mtregul o.m.
tpupre cum eei ee .sunt fnaripa;ti <:u fae chlar
$i pe trup duehovmeesc, tot a$a $1 eel ee fug de duch
$i slujese panteeelui $i placerilor, fae $i pe trup,
fara insa de a'i sehimba prin aeeasta esenta, el numal
ca'i injosesc $i'i necinstese J.?0bleta .. a.eesta de
intrebuintarea euvintelor 5e gase$te $1 m. veehlUl testa-
ment in multe locuri, unde sub denumlre de trup
intelege viata acea 'pal!1anteasca . $iv
in pUieeri absurde. $1 lUI Noe de pllda 11 Zlee .
"Nu va remanea duchul meu in oamem
in veac, pentru ca trupuri sunt" (Fager .. 6, 3), de
insu$i Noe era imbracat eu trup. Insa vma nu sta
in aeeia ca erau imbraeati eu trup, caei aeeasta era.
a naturei, ci in aceia d preferase trupeasca;
De aceia $i Pavel ziee: "Gel ce sunt 1I1 trup, lUl
Dumnezeu it place a nu pot", dupa care imediat
adaoge: .,lara voi nu sunteti in trup, ci
(vers. 9), unde iart'i$i nu vorbe:;;te de, Cl
de un astfeliu de trup, care este $1.
patimi. Dara de ce, zici tu, n'a vorblt a.$a, :;;1 n a
pus deosebirea In oehii tuturor '! Pentru ea sa malte
auditoriul $i sa'i arate ca cel vletue$te. nu veste
in trup. Cum ca omlll duehovmcesc nu mal este II! P8:cat,.
faptul este invederat, - dara apostolul
este mai principal, ca uu numai. nu se afta in Qa:
cat ei un astfeliu de om nu mal este mel m trup, cael
el devenit Inger de aici,.:;;i ca se ridica spre' ceriu,
eara trupul 11 are ca de prlsos
216 . OMILIA XIV .
Deci, daca tu defaimi trupul, fiindca cu aceasta
.apostolul arata! trupeasca, apoi atunci
defalml $1 lumea mtreaga, caCl de inulteori $i sub cu-
vantul de lume se intelege rautatea, dupre cum aeolo
unde zicea Christos ucenicilor: "Voi nu sunteti din
lumea aceasta", pi'eeum $i aeolo unde zicea catre
lui: sa v{t urasca pre voi,
J?-ra pre mme ma (loan 15, 1t1. 7,7). Atunci
-91 pe suflet il Yeti crede a fi strain de Dumnezeu ftindea
.pe. c:ei . ee .in ra0cire apostolul Ii
pSlchlCl, adeca trupe$tl. Dara nu este a.,c:x\ Nu trebuie a
primi cuvintele in mod simplu, ci pretutil;deni e nevoie
de a fi eu ce:; mai mare de seama la scopul cclui
ce vorbe$te, $1 a cunoa$te devlzarea exacta a celor vorhite.
Unele din de sunt bune, altele sunt rele iara altele
sunt medii intre cele doua dintai; de pilda $i corp
sunt medii, pot deveni $i una $i - pe eund
este al bune: $i nu poate
devem altmmtrelea. $1 aIel, ca $1 mal sus, sub denumi-
rea de cugetul trupului se intelege fapta cea rea a eclor
ce sunt !,ai, nu se supun legei lui Dum-
nezeu. Dara daea tu dm $1 slIfietul $1 trupul eelui mai
bun ade<?a ul partea acel uia, Ije Ctlnd
Ie ?al mal rau, prm aceasta te-ai facut parta$
nu prm natura $ia trupului, ei prin in-
tentmnea ta Cc'tre este prmeipa11l1, sau, mai bine zis care
B stapana absoluta de a alege una din aeeste
$i cum ca aeestea sunt a$a, $i eele ,-:orbite nu sLlnt
. defaim:;tre:;t sa intrebuintam aC8-
expresmlll, $1 sa Ie exammam mai cu deamanuntul.
voi, zice, nu sunteti in trup, ci in Ducll".
Dara re'? Oare nu erau ii in trup, ei se perindau
}ume fara trupuri'? $i cum s'ar putea zice aceasta '?
Al vazut ea apostolul, prin aceasta expresiune, face a-
luziune la viata trupeasea '? $i de ce oare n'a zis: ea
voi nu mai sunteti in pacat)' ei "nu sunteti in trup"?
.ea sa afli ca Christos nu numai tirania pacatu-
1m a. stms-o? ei $i trupul I-a facut . mai u$or $i mai du-
$1 nu doara ea prin sehimbarea naturei trLl-
pulm, prin inariparea lui, adeca prin incura-
Jarea :'71 entuzIasmarea lui. Dupre cum prin insotirea
foculm cu ferul, foc devine $i ferul, ramanand totu$i in
r
OMILIA XIV 217
propria sa natura, tot a:;;a $i corpul credincio:;;ilor, cari
au Duchul, se preface in . energie cu
el, adeca devine duchovnieese, $i din toate partite
este rastignit,el totu$i este inaripat, impreuna eu su-
fietul, <?um . d,e. celui graia
I?e ace!a 1$1 ,de ,orlee ,desfatare $i placere,
i?l s<=;' SIrI!tIa $1 1;'1 $! batai, $i
m cat tImp era mtemmt.at, $1 l1lCICa 11 supara intru
. ceva patimind acestea 1 )e aceia $i zicea el: "Pentru
ea cea curand trecatoare usurare a l1acazului
. nostru ... " (II. Cor. 4,17), fiindca' atat de bine isi dasca-
lise trupu1 sau, incit sa dilatoreasca Impreuna cu Duchul.
"Ca Duchul lui Dumnezeu locueste Intru
voi" 1). Expresiunea din capul propozitiei "ca"
(sfrcsp = daca, de eumva) in multe locuri este pusanu
ca semn de indoiala, ei ehiar fiind convins ca este a:;;a,
preeum zice $i aiurea: "De vreme ce (Sl7:P
'IT!1.pi 'wI:; 6H60IJ'JtY IJI.L&.::; fJ)'['jnv) eu drep-
tate este la Dumnezeu a rasplati nacaz eelor
ee va nacajesc pre voi" (II. TQ.esal, 1, 6), $i ia-
"Atatea ati patimit in zadar, daca (S\'{O 1.7.t
II! zadar" (Galateni 3, 4), ceiace arata ea aceasta
partlcula in forma este de indoiala, totu$i in fond
este afirmativa.
"lara de n'are cineva Duchul lui Christos".
Nu a zis iara de nu aveti voi, ci faptul acesta dure-
ros H atribue altom, zicand: "acela nu este al lui" .
"lara de este Christos intru voi" (Vers. 10). Aici
iara$i Ii pune inainte cele bune. Ceiace e dureros $i
trist, el 0 spune in seurt $i la mijlocul frazei, pe cand
ceiace este iubit $i dorit 0 pune de amandoua par tile,
$i prin multe vorbe, ca astfeliu sa intunece efectul pro-
dus de intristare. Aceasta 0 zice aposto1ul nu spunand
ca Duchul este Christos, - sa nu fie una ca aceasta, -.
ci aratand ca cel ce are Duchul, nu numai ca se nu-
me:;;te al lui Christos, dara ehiar are pe Christos in. el,
1) Notii. Expresiunea din original .'It.p tradusa exact in Ro-
este claca, de cumva, o;;i nici de cum ca, dupre cum se ga-
in editia de Buzau. Dovada la aceasta este chiar explicatia Sf
Chrisostom. (Trad.). .
218 OMILIA XIV
tlindca nu se poate ca Duchul sa fie de fata $i Christos
sa nu fie. Unde este un ipostas al Treimei, acolo este
de fata Treimea fntreaga, fiindca Treirnea este nedes-
partita in sine, $i unita in mod desa vir$it. ce va
fl, daca Christos este in nOH)i "Trupul este mort
pentru pacat, zice, iara Duchul viaza pentr-u
drcptate". Ai vazut cate rele sunt, cand cineva nu
are Duchul sfint MOal'te, du::;;manie catra Dumnezeu,
a nu putea fi multamit de legile lui Dumnezeu, a nu fi
al lui Christos precum trebuie, a nu'l avea pe el in sine.
Acum gande::;;te-te $i la bunurile ce sunt., cand cineva
are in sine Duchul; ca el este al lui Christos, ca are in
sine pe insu::;;i Christos, ca se lupta ca sa intreaca pe
ingeri in viata curata. Aceasta va sa zica a':;;i omori
cine va trupul, a vietui viata nemuritoare, a avea chiar
de pe acurn garantia invierei din morti, a pa:;;i cu u::;;u-
rinta pe calea virtutei, a::;;a ca un astfeliu de om este
incununat la urma, fara alte fapte sau ostenele. De
aceia a $i adaos expresiunea "pentru pacat", ca sa
afli odata ca el n'a omorit natura trupului, ci numai
pacatul; fiindca daca s'ar omori natura trupului, s'ar
omori in acela$i timp ::;;i multe altele cari ar putea fo-
losi suftetul. Deci, el nu spune aceasta, ci v08$te ca tru-
pul chiar traind sa ramana mort. A avea pe Fiul in
noi, cum ::;;i a fi in noi Duchul, este semn ca trupurile
noastre, 1n eeiace prive:;;te savar::;;irea pacatului, cu ni-
mic sa nu se deosebiasca de trupurile cele moarte din
cO$tiuguri. Dara tu nu te sparia auzind moarte, caci
o astfeliu de moarte are in ea adevarata viata, pe care
nici-o moarte nu 0 va ajunge. Astfeliu este viata Duchu-
lui; ea nu se supune mortei, ci consuma $i nimice$te
pe moarte, iara ceiace a primit, pastream pentru tot-
deauna nemuritoriu. De aceia zicand ca trupul este mort
pentru pacat, nu a spus ccca Duchu!" viaza 1), ci "ca
Duchul viata (este) pentru dreptate", ca sa arate
ca Duchul poate sa dea viata ::;;i altom.
1) Nota. Originalul este precum urmeaza: Ttyeup.'l. 'w-lj
adeca: iara Duchul viata pentru dreptate, - de
un de se vede ca traducerea din editia de Buzau nu este exacta.
De altmintrelea chiar Sf. Chrisostom . explica deosebirea dintre cu-
vintele viata. via:;a, !?i ni arata care este sensul adevarat al pa-
sajului. (Trad.).
OMILIAXIV 219-
Apoi iara::;;i incordand atentiunea auditorului, spune
::;;i cauza vietii, ::;;i dovada in acela::;;i timp. Cauza este
dreptatea. (cPacatul ne rnai existand, zice, nici moartea
nu 5e mai arata; jara moartea nearatandu-se, viata este
nedesfiintata.
"lara de intru voi Duchul celui ce
a sculat pre Iisus din morti, cel ce a sculat
pre Christos din inorti va face vii tl'upurile
voastre cele muritoare, pentru Duchul lui cel
ce intru voi" (Vers. 11). Aici iarEi$i aduce
yorba de fnviere, fiindca aceasta mai ales era care de$-
tepta speranta auditorului, ::;;i'l asigura prin cele petre-
cute cu Christos. ccNu te teme, zice, daca e::;;ti imbracat
cu trup mort; aibi in tine Duchul, $i vei invia numai
decat. Dara ce Oare trupurile care nu au in ele Duch,
nu vor invia cum vor sta toti. inaintea
nului lui Christos Cum va putea fi vredmc de credmta
cuvantul despre Ca daCe"\, cei ce nu au in pe
Duch nu inviaza atunci nid gheena nu va fi. DecI, ce
va sa' zica ceiace e1 spune aid? Toti vor invia, desigur,
insa nu toti spre viata, ci unii spre osanda, iara.
spre viata. De aceia nici n'a zis invIa 91
trupurile voastre)), ci "va face Vll trupurlle voas-
tre", ceiace este mai mult decat invierea, 9i care se
acorda nurnai celor drepti. Deci, spunand ::;;i unei
asemenea cinste, zice: "pentru Duchul lUI cel ce
intru voi". A$a ca daca vei pleca de ,aici
fiind lipsit de <:harul I?uchului,. intreg, te
vei pierde deslgur, chIar de-aI mYIa.
v
9iCI
el nu va suferi a fi predat vazand. stra:
lucind Duchul intru tine, tot w;>a nu va prlml ca tu sa
fii introdus in camera cea de nunta, vazand ca Duchul
este stins in tine, dupre cum n'a lasat sa intre nid
acele fecioare nebune.
1). Deci iubitule, nu lasa ca trupul sa vieze acum,
, v v v' v
ca astfeliu sa vieze atuncI, fa sa moara aICI, ca sa nu
moara acolo niciodata. Daca va ramanea aici vietuind,
1) P{(rtea morala. Despre cei ce in exer-
citii morale, !?i ca sing uri ace!?tia traesc, pe cand c,e vlet
uesc
in placeri, deja sunt morti. f?i despre dezmerdare, mb1re de ar-
gint lacoime. (Veron).
2?0
OMILIA XIV
nu va vietuI, iara de va mUrl, atunci va traL Aceasta
se petrece .:;;i cu iilvierea' cea de ob.:;;te,caci mai intai
trebliie a murl. trupul .:;;i a selngropa, .:;;i dupaaceiaa
se face nemuritoriu. Aceasta se petrece $i in baia re-
na::=;terei (botez),flindca mai' intai trupul se ra$tigne$te,
apoi se ingroapa, ::=;i dupa aceia inviaza. Aceasta s'a pe-
trecut '::=;i eu trupul Domnului, fiindca ::=;i el a fost ras-
tignit, ingropat, $i apoi a inviat. Aceasta sa facem::=;i
noi, omorind fiecare trupul sau necontenit, in fapte. Eu
nu spun de fiinla trupului, sa nu fie una ca. aceasta, ci
vorbesc de aplecarile spre fapte rele. Aceasta este ade-
varata viata, ba mai bine zis aceasta este singura viata,
de a nu se supune cineva la nimicomenesc, $i nici de
a slujl placerilor. Cel' ce se supune singur placerilor,
nici nu poate a mai vietul pe urma lini.:;;tit din cauza
nemultamirei ee izvora$te din ele, din eauza fricei, a
primejdiilor $ia nenumaratelor patiml. Daca se gan-
de$te la moarte $i 0 a9teapta ca fiecare muritoriu, el
a murit deja de fridi mai 'nainte de moarte. Daca ar
banul vre-o boala, vre-o batjocora, vre-o saracie, sau $i
altceva din cele nea::=;teptate, el este prapadit. deja $i
demoralizat eu totul. Dara ee ar putea fi mai ticalos ca
o astfeliu de viata
Nu tot a::=;a 'insa se petrec lucrurile eu eel ce vie-
lue$te In Duchul, eaci el este mai pres us $i de frica, $i
de suparare, ::=;i de primejdii, $i de oriee sehimbare, $i
nu numai ea nu sufere nimic, ci mai mult inca, ca chiar
eazand pe capul lui astfeliu de nenorociri, el Ie dispre-
tue::=;te. $i cum va fi aceasta Daca Duchul locue::=;te pu-
rurea in noi. El n'a spus ca sa locuiasca pe un timp
seurt in noi, ei necontenit. De aeeia n'a zis Duchul ce
a locuit ci"cel ce aratand prin aceasta
ramanerea lui ve::=;nie in nol. Prin urmare, eel ce vie-
tue::=;te, acesta mai eu sama este mort eu viata. De
aceia $i zice apostolul: "iara Duchul viata pentru
dreptate". $i pentru a lamurl mai bine cele vorbite,
sa punem la mijloe doi oameni, din eari unul sa fie
predat desfranarei, placerilor $i vietei, iara
eelalt mort in asemenea patimi,::=;i sa vedem care din
doi trae::=;te in adevaratul inteles al euvantulul. Fie din-
tr'aee::=;ti doi, unul foarte bogat ::=;i ren'umit, hranind la
masa sa multi parasiti $i lingu::=;itori, $i petreeandu-::=;i
toata ziua in aeeasta, veselindu-se .:;;i desfatandu-se,-
J
OMlLiA XIV 221
pe eand celalalt traind in saracie::=;1 in post, in infranare
::=;i filosofie, deabea spre sara imparta::=;inclu-se din hrana
trebuitoare, sau daca voe$ti, ramana nemancat doua 8i
trei zile; ei birie! care din ace::=;ti doi vi se pare ea
tuieste eu adevarat? Stiu bine ca multi dintre voi VOl'
crede ca acela care saita ve::=;nic, care se dezmearda ::=;i 19i
impra::=;tieale sale, pe cand noi yom crede ea acela triieste,
care se bueura de toate eu cumpatare. Deci, fiindca este
lupta $i eearta, ::=;i nu putem sa ne intelegem, 'sa intram in
easele amandurora, ::=;1 mai cu sama chiar at unci cand
erezi ea bogatul trae9te, adeca chiar in timpul clezmerda-
rilor lui, $i dupa ee am intrat, sa vedem if). ee oeupatiuni
gasim pe fieeare din ii, fiindca numai din fapte se poate
vedea $i eel ce trae::=;te, 9i eel ce este mort. A!;ia dara, pe
unul 11 vom gasl eu eartea in mana, in rugaciuni::=;i
post, sau in ocupatiuni de acele neeesare, privighind
::=;i fiind treaz ::=;i vorbind eu Dumnezeu, - pe eandpe
ceUUalt il yom gas! cufundat in betje, $i'l yom vedea.
intr'o stare care eu nimic nu se deosebe,;>te de a unul
mort. $i de amsta acolo chiar pana sara, am putea.
vedea cum moartea lui se intinde tot mai mult, fiindca
moartea din cursul zilei este succedata de moartea din
timpul noptii, adeca de somn, - pe dtnc1 pe eel ala It il
yom gasl. treaz $i privighind ehiar ::=;i in timpul nop1ii.
A::=;a clara pe care din doi il yom eonsiclera ca trae::=;te '?
Pe eel ee ::=;ade fara simtire chiar in timpul zilei ::=;i ex-
pus risului general, sau pe eel ee lucreaza $i vorbe:;;te
eu Dumnezeu De aeela daca te apropii :;;i'i spui eeva
ehiar neeesar, el nu au de nimic vorbindu-i, dupa cum
nu aude nid mortul, pe eand de aeesta de ai voi sa
te apropii, fie ziua, fie noaptea, il vei vedea mai mult
inger, deeat om,$i il vei auzl. filosofand despre eele ee-
re::=;ti. Ai vazut ca aeesta trae:;;te mai presus de toti eei
vii, iara acela este mai tiealos deeat cei morti Chiar
de ar eredeel ca face ceva atunci, totu::=;i de vei lua.
samabine, te vei convinge Cc1, el vede lucrurile pe dos,
adeca face eu totul contrar de eeiaee trebuie sa fad,
seamana eu eei nebuni, ba inca ::=;i mai mi::=;el deeat. ne-
Dunii. Pe nebuni daea i-ar batjocori eineva, noi eu tatii
cel'tam pe cel ec i-a batjoeorit ::=;i luam apararea aees-
tora, pc cand daca vedem batjoeorit pe un betiv, 1111
numaica nu ne de mila' catre el, ci inca Cll
tolii n ,hulim $i'l dezaprobam. Deei, spune-mi.; oare
aeeasta este viata, sau ceva mai grozav decat mii de
222
OMILIA XIV
morti 1 Ai vazut ca eel ce se dezmiarda in placeri, nu
numai ca este mai ticalos deciU eel mort, ci chiar de
dH eel indracit este mai pre jos Fiindca de acela iti
ste mila, pe cand pe acesta H ura9ti; unul se bucura
de iertare, de vreme ce nu este vinovat de boala ce'l
stapane.;;te, pe cand celalalt va fi osandit pentru boalele
morale ce singur le-a provocat. Daca acesta vazut
pe dinafara este atat de ridicol de dispretuit, cu
bale Ie la gura putind a Yin, apoi gande$te-te la acel
sufiet nenorocit, care este inmormantat in trupul lui ca
intr'un mormant, gande.'7te-te, zic, cum se el a-
'Colo! Este acela$i lucru ca $i cum ai vedea pe 0 fe-
doara impodobita, cuminte, libera, nobila
batjocorita de 0 sluga barbara, spurcata uricioasa,
bate joe de ea. Astfeliu este betia. Deci, care
(lintre cei ce au minteain scaun, nu ar prefera ca sa
moara de 0 mie de ori mai bine, decat sa traiasca ast-
feliu 0 singura zi Cand se face ziua se scoala din
somn dupa acea batjocura, chiar de s'ar parea ca su-
tletul lui este treaz, totu:;;i nici atunci nu se bucurade
o curata intelepciune, pentru ca nodi betiei Ii stau inca
dinaintea ochilor. Dara chiar de i-am ingMul. sa fie
in adevar treaz, care este ca$tigullui 0 asemenea tre-
zie nu'i folose$te la nimic, ci numai doara ca se gan-
de.;;te la acuzatorii sai. cand el se sluta$te in betie,
cU$tiga numai atata Ga nu simte$te pe cei ce'l iau in
batae de joe, insa dupa ce se face ziua, a pierdut $i
aceasta mangaere, Gaci $i slugile cartesc, femeia . se
simte rU$inata, $i prietenii il batjocoresc, $i dU$manii il
rid. Dara ee ar putea fi mai de jale decat 0 astfeliu
de vjata, ca ziua intreaga sa fie ridiculizat de toti, $i
spre sara acelea$i slutanii sa se repete 1
Dara ce? Voie;;ti poate ca sa aducem la mijloc pe
eei laeomi? Caci $i lacomiea este 0 alta betie mai gro-
zava ca cea dintai, iara daca este betie, apoi e $i moarte
eu mult mai rea decat moartea naturala, fiindea $i
aceasta este 0 betie mai rea decat betia de yin. In'
adevar, ca nu este atat de grow,v de a se imbata cineva
de yin, pe cat este de a se imoota eu pofta de bani. In
betia de yin paguba merge pana la patima, sasfar-
in nesimtire in pierderea a betivului,
- pe eand in betia. de . bani, vata,marea se rasfrange
asupra muItor sufiete, de aici aprinde totdeauna fe-
lurite lupte $i chiar razboae. Aide, ded, sa punem $i
J
f
OMILIA XIV 223
pe acesta in fata celuilalt betiv, $i sa vedem in ee anume
se insote$te cu acela, in CB anume il intrece, cum dan$ii
sunt beti, sa Ii facem astazi co mparati un ea. Pe acel
ricit, care vietuie.c;;te cu Duchul, nu'l yom compara eu
. ace$ti din urma, ci numai pe aC8$tia Ii yom examina.
Deei, iara:;;i sa punem masa in mijloc, incarcata cu mii
de omoruri. '
A$EI. dara in ce anume sa insoi3.sc ace$tia, $i in ce
se asamana In natura boalei chiaro Feliul betiei, de
sigur ca este deosebit, fiindca unul se imbata de yin,
iara celalalt de bani; insa patima este aceia$i, fiindca
amandoi sunt stapaniti de aceia$i pofta. Cel ce se im-
bata de yin, eu cat ar bea mai multo pahare, cu atata
mai nmIt inca dor8$te sa bea, iara eel ce banii,
eu cat va aduna mai multi, cu atat mai mult i se aprinde
pofta de bani, $i setea dupa ii devine mai grozava. In
aceasta se asamana perfect, pe cand in celelalte iubi-
toriul de argint covar$a$te pe betiv. in co anume?
In aceia ca betivul de yin patime$te de co va natural,
fiindca vinul fiind inferbantatoriu mar8$te $i spor8$te
uscaciunea din stomah, $i astfeliu face pe betivi sa aiM
sete; - dara iubitoriului de argint cum $i de unde Ii vine
ve$nic pofta de a avea tot mai mult Patima aceasta,
deci, este neexplicata, $i mai mult samana cu 0 enigma.
Dara de credeti, sa'i vedem pe ace$tia $i dupa betie.
Ei bine, po iubitoriul de argint nu'l yom vedoa nici
odata in acea stare de dupa betie, fiindca el ve..c;;nic
este in stare de betie. beci, in aceasta stare de betie
fiind amandoi, sa vedem l'?i sa judecam care din doi
este mai de ris, ca apoi sa ne formam 0 ideie exacta
de Yom vedea pe cel imbatat de Yin umbland
pe drum implotecindu-i-se picioarele in toate partile,
eu ochii deschil'?i, lara insa sa vada pe cineva, izbind pe
eel ce'l intalne$te, bolborosand din gura cuvinte fara
varsand bautura dintransul, gol $i slutit intr'un
mod bestial, chiar de s'ar gas! in fata lui femeie, sau
fata, sau sluga, sau ori 9i cine ar fi. Ati rls deajuns
Ei, aide acum sa aducem in mijloe $i pe lacom. Dara
cele petrecute cu acesta sunt vrednice nu numai de ris,
ci $i de blestem, de manie multa, de mii de trasnete.
Acum sa vedem ceiace este de rls: $i acesta ca $i aeela
nu pe nimeni, nici prieteni, nici dU$mani, $i
ochii lui sunt intunecati, d8$l sunt deschi$i, $i dupre
cum acela vede totul in forma de yin, a$EI. $i acesta
224 ________ ._ . _______ ..._](IV
totul vede in forma banuJui: Si varsatura lui e cu mult
mai gretoasa, caci din gura' sa nu iesa mancarea 9i
biiutura cea dobitoeeasca, ci cuvinte de batjocora, de
insulte, de rezboju 9i de morti,. cari atrag asupra ca-
pului sau mii de trasnete.$i dupre cum trupul aceluia
este sarbad :;;i pierdut, tot a9a este sufletul acestuia, ba
inca niei trupul lui nu S8 poate izbavl. de aceasta boala
molipsitoare, ci ehiar mai mult se tope:;;te decat de Yin,
de griji, de manie :;;i de privigherile care '1 rod, 9i cate
put-in il consuma eu totul. Cel stapanit de patima betiei,
eel pulin dupa treeerea noptii poate sa fie treaz, pe
cand lacomul este beat totdeauna, 9i ziua 9i noaptea, 9i
privighind :;;i dormind, fiind torturat mai grozav deetH
eel inehis in temnita, $i decat cei ee luereaza in minele
metaliee. Deci, care pedeapsa poate fi mai grozava ea
aeeasta? Aeeasta este oare viata, $i nu moarte, sau
poate 9i mai grea decat moartea? Moartea eel pulin
odihne9te trupul, n seute$te de ris $i batjoeora $i de
eomiterea unor pacate noua, pe eand belia banilor se
vira in toate acestea, caei ea astupa ureehile, intuneca
oellii $i mintea 0 tine intr'o mare intuneeime. Laeomul
nici nu sufere a auzl., $i nici a vorhi cineva despre vre-o
chestiune straina, ei el se gande$te ' numai la proeente,
$i la proeentele proeentelor, la ca9tiguri necinstite, la
toemeli urate, $i la afaceri mesehine $i raparite, ha-
maind contra tuturor ca 9i un carie, pe tot.1 urand, pe
toti dispretuind, pe toli rezhoinq fara nici-o cauw , re-
voltandu-se contra saracilor cari cuteazii a'i cere un
pitac, invidiind pe eei boga!i, 9i cu un cuvant neavand
dragoste 9i placere de nimeni. Chiar de ar avea femeie,
sau eopii, sau prieteni, totu$i daca nu'i este eu putin!a
de a ca9tiga de pretutindeni, tali sunt considerati
de dansul mai decat dU9manii naturali. Dara
ce ar putea fi mai ticalos lucru, decat ea el singur sa'9i
fauriasca pretutindeni piedici, stanca de care sa se 10-
viasea, rapi 9i mii de prapastii in cari sa cada, el, zie,
care are un singur trup $i un singur pantece caruia
sluja$te Daca te-ar vIti eineva in niscareva slujbe
politice, tu fugi de teama eheltuielelor, pe cand tie iti
faure9ti slujbe cu mult mai costisitoare 9i mai gre9ite,
caci platc9ti lui mamona, aeestui tiran rau, nu numai
bani,nici numai munca trupului 9i'torturile sufletului,
ciinca ii dai9i sangele prin aeeastasela vie barbara,
mi$elule $i ticalosule, ea doara vei avea eeva mai mult!
o
"
OMILIA XIV
225
Nu yezi pe fi ecare zi pe eei dU9i la morminte cum sunt
A in . !Dormant de totul, neputand a lua
eu v de acasa el 91 cele eu cari sunt im-
bracat-I Ie dau prada vlermilor? .
gande9te-te in fiecare zi , caci poate se
va .mal aIm:: patlfna, de nu eumva poate ca vei inebuni
dm eauza luxului de pe la inmormantari ...
cael aceasta este grozava, 9i boala este area de
tot .. acela noi va vorbim in biserica de
patIma in zi, v9i destupam ureehile
v:oastre, ca astfehu maear prm necontenita eonverza-
t,mne despre ea, sa se poata faee eeva mai mult. Insa
va certati, fiindca patima aeeasta nu numai in
vIa!a viitoare, ei 9i in viata prezenta traae ,dupa sine
multe De v'a9i vorbi Ineontinuu Ode eei leO'ati
eu lantt;trI, ,?e eel pironit fntr'o boala lunga, de eef ce
sbu.emma de foame, sau de oricine, pe nici unul nu
1.'a91 arata ca patimind atat de mult, pe cate
patImesc eel amorezati de bani. Ce ar putea fi mai
grozav ca a fi cineva urat de toti Ca a nu se mai
satura niei ?data? Ca a fi cinev1. insatat v8..,?nic Ce
!Dal decat a se lupta cineva necantenit
eu crezuta de toti ca ceva greoiu Ce poate fi
mal grozav ca a avea cineva sup<lrari zilnice1 De a
nu fi treaz nici odata, si de a se gas! vesnic in tulbu-
rari 9i nelini$te?' .
Aeeste toate, mai multe decat aces tea Ie SUral'
iubitorii e .de a'poi ehiar
de ar .ayea n bogatnle mtreg81 luml, totu9i nu sim-
tese 0 mai mult dorese, - pe cand daca
sunv
t
pag':lblp fie ehIar eu un singur obol, ii se ered ca
sl!far mal mult decat oricine, 9i ca din aceasta eauza
iliH v?r pierde viata. Ce cuvant ar putea oare sa re-
prezmte toate relele izvorlte de aici daea astfeliu
de rele se petree in lumea aeeasta, inteleai foarte bine
ee'l in lumea ceialalt.a: din impa-
eerlUrllor, durerea prieinuita de gheena, legatu-
rIle cele ne'ntrerupte, Intunereeul eel mai dinafara, vier-
mele ee! sera9nirea din!ilor, searba 9i na-
cazul, rlUrIle cele de foe, cuptoarelele cele ce nici odam
nu sting. Toate aeestea soeotindu-le in mintea ta, 91
p.uI},andu-Ie
v
in fata place rei de bani, smul ge din rMa-
boala, ca astfeliu primind adevarata bogatie,
';>1 1zbavmdu-te de aceasta saracie grozava, sa te invred-
3825
15
226 OMILIA xv
nicef;ti 9i de bunurile prezente, f;i de cele viitoare, prin
charul 9i filantropia Domnului nostru Iisus Christos,
prin care cu care se cade slava Tatalui f;i Sfintului
Duch, acum 9i pururea 9i in vecii vecilor. Amin.
OwrILIA XV
"Drept aceia, fratiIor, datori suntem nu trp,-
puIui, ea sa vietuim dupre trup, ea de
dupre trup, veti muI'l, iara de veti omori eu
Duchul faptele trupului, veti fi vii" (Vel's. 12. 13).
Aratand cat de mare este rasplata vietei duchov-
nice9ti, 9i ca 0 astfeliu de viata face pe Christos de a
locui in noi, 9i ca face vii trupurile cele muritoare, 9i
ea sboar2o spre ceriu, 9i ca 0 astfeliu de viata face mai
uf;oara calea virtutei, la urma adaoge sfatul eare era
necesar, zicand: prin urmare nu suntem datori a vietui
dupre trup. Dara n'a zis intocmai af;a, ci spunand ca
"datori suntem nu trupului", el a aratat eu mai
multa putere f;i mai intepatoriu, ca datori suntem Du-
chului. $i pretutindeni el face a$a, invederand ca cele
acordate noue de Dumnezeu nu au fost acordate din
datorie, ci din simpla dragoste 9i din charullui, pe cand
cele ale noastre dupa primirea charului, nu sunt facute
din filotimia noastra, ci din datorie. caci cand el zice:
"Cu pret sunteti eumparati, nu va faceti robi
oamenilor" (I Cor. 7, 23), aceasta lasa a se intelege.
Deasemenea 9i cand serie ca: "nu sunteti ai vostri"
(Ibid. 6, 19) lucru il invedereaza. Dan). In alta
parte Ii amintef;te despre aeeasta, scriindu-li: "Ca de
a unul pentru toti, iata dara toti au
mUrlt ... , ea cei ce viaza, sa nu mai vieze
(II. C?r. 5, 14. 15). Aceasta deci 0 face $i aici,
zicand "datorl suntem". Apoi fiindca a zis ca "nu
suntem datori trupului", ca nu cumva cele yorbite
sa Ie atribui naturei trupului, e1 n'a tacut, ci a adaos
irnediat: "ea sa vietuim dupre trup". Fiindca mu1te
OMILIA xv 227
datodm noi trupului, de pilda datorim a'l hrani, a'lin-
griji, a'l repauza, a'l caum de boale, a'l imbraca, in
fine a'l sluji in multe alte trebuinti. Deci, ca nu cumva
sa crezi ca el desfiintaza aceasta slujba ce 0 datorim
trupului, zicand ca: "datori nu suntem trupului",
o explica aceasta, spunand: "ea sa vietuim dupre
trup". Acea ingrijire 0 destiintez eu, zice, care duce
la pacat, iara a fi ingrijit trupulla n0voile lui naturale,
.aeeasta voiesc a se face, Ceiace a aratat mai departe
(Cap. 13, 14) zicand: purtarea de grija a tru-
pului sa nu 0 faceti", dupa care imediat a adaos:
"spre pofte", lucru H face f;i aici, caci ne invat;a
spunandu-ni: ingrijit.i trupul vostru, caci Ii datorim
.8,c.easta ingrijire; insa, sa nu vietuim dupre t!;'up, adeca
.sa nu facem trupul stapanul vietei noastre. Este necesar
ca trupul sa mearga -dupa noi, iara nu el sa ne con-
duca, f;i nid sa ni reguleze viata noastra, ci sa pri-
miasca legile Duchului)).
Deci, stabilind aceasta, f;i aratand ca datori suntem
DllChului, arata mai departe earor binefaceri suntem
datori, f;i nu vorbe9te de cele trecute, ceiace mai cu
:&'tma il uimC9te pe apostol, ci de cele viitoare. Def;i erau
,deajuns f;i acelea spre a convinge pe auditoriu, totuf;i el
nu acum de ele, f;i nici nu spune de acele
binefaceri negdiite, d numai de cele viitoare. Dealtfeliu
binefacerea odata acordata, nici nu are atata putere de
a at rage pe cei multi, dupre cum are binefacerea vii-
toare f;i Deci spunand de binefacerea viitoaI:e,
mai 'nainte ii Cli supararile cele ce urmeaza
din vietuirea cea dupre trup, caci zice: "Ca de vie-
\Hiti dupre trup, veti muri" (Vers. 1;J), facand alu-
ziune la moartea acea nemuritoare, adeca la pcdeapsa
f;i osanda din gheena. mai mult inca, ca daca ar
examina cineva aceasta pericopa cu bagare de sama,
ar putea vedea ca un astfeliu de om a murit deja din
viala aceasta, ceiace v'am demostrat destul de lamurit
in convorbirea dinainte.
"lara daca veti omori eu Duehul faptele
trupulului, veti fi vii", zice. Ai vazut acum ca el
nu vorbef;te de natura trupului, ci de faptele
N'a zis: (dara de Yeti omori cu Duchul natura trupulUl,
-ci "faptele trupului", f;i inca nici pe acestea toate,
228 OMILIA xv
ci numai pe cele rele, iara aceasta se invedereazii din
ce ca v.eti face zice, Yeti fi
VI!. ApOl daca el ar fi . vorblt de toate faptele trupului
in genere, cum s'ar putea impaca aceasta cu dreapta
judec?'ta? Caci a vedea, a.uzi, a grai, :;;i a
umbla, sunt fapte de ale trupulUl, $1 de yom voi ca sa
synt!3m de de a
mcat am putea fi mvmovatltl de smucldere. Deci, cari
fapte spune el ca trebuie a Ie omori? Peacelea cari
ne duc spre rautate, $i pe cari nici nu estecu putinta
de a Ie omori altfeliu decM prin Duch. Pe celelalte' a
Ie omori, insamna de a se ucide cineva pe sine sine'ur
ceiace nu este permis, - iara pe acestea numai
Duchul. Cand Duchul este de fata, toate valurile se
toate patimile se ascund, $i nimic nu ne mai
poate vatama, Sc'LU impotrivL Ai vazut cum apostolul
ne indeamna ne arata ca datornici din faptele viitoare
- ceiace am spus $i mai 'nainte - nicidecum numai.
din cele deja petrecute Izbanda Duchului, zice nu
este numai aceia, ca ni-a iertat pacatele din ci
$i aceia, ca ne-a facut necucerif,i spre cele
$i ne face vrednici de viata cea nemuritoare. >
Mai departe el pune 0 alta rasplata zicand
"Caei eati eu Duehul lui Dumnezeu se' poarta,
aee:;;ti9- fij ai lui (Vel's. 14) ..
Aceasta cununa este cu mult mal mare decat cea dinainte.
De aceia nici n'a zis simplu: cati cu Duchullui Dumne-
zeu vietuiesc, ci "eati eu Duehul lui Dumnezeu
se poarta", aratand di astfeliu el de a fi
Duchul in viata noastra, dupre cum este ciipitanul fata.
de corabie, $i vizitiul fata de caii inhamati. Si nu numai
trupul, ci chiar :;;i suftetul trebuie a'l supune unoI' ast-
feyu, de p-ici acesta e de a fi deplin
stapan, Cl trebUle a 1 pune sub stapamrea Duchului. Ca.
nu cumva, zice, incurajandu-se in darul botezului, sa
nu se mai intereseze de viata de dupa botez, de aceia
I-am supus Duchului, pentru cii chiar de ai primit bote-
z,:,l, .totu:;;i dupa
v
aceasta. r;u vei fi purtat de Duchul,.
al plerdut cmstea data, cum $1 msemnatatea infierei>J. De
aceia nici nu zice apostolul ({cati au. luat Duchul lui
Dumnezewl, ci "eati se poarta eu Duehullui Dum-
nezeu", adeca cali vietuiesc a$a in toata viata lor,.
"ace:;;tja sunt fiii lui Dumnezeu". '
OMILIA xv
Apoi, fiindca 'demnitatea aceasta fusese data $i Iudei-
lor, - "Eu am spUS, zice, ca Dumnezei sunteti
:;;i fii v ai prea A ll;alt"l (Ps. 81, 6), :;;i iara$i
"fil a!ll I-am maltat ' (Isaia 1, 7), $i
"Cel mtal nascut al meu Israil" (Exod. 4, 22),
Pavel care zice: "a camra este punerea de
fii (infierea)" (Hom. 9, 4), de aceia apostolularata aici
citii deosebire este intre cinstea aceia $i aceasta de acum.
Daca denuf!1irile sunt zice, nu insa faptele
sunt Despre aceasta el aduce dovada lamurita
atilt din cele date, cat 9i din ce1c sa var$ite, iara la urmd
face comparatiunea acestora cu ce1e ce vor fi in viitoriu.
Mai intai e1 arata ce anume erau cele date Iudeilor. Ded,
cari erau acelea Duchu1 robiei; pentru care 9i adaoge
zicand: "Pentru ea n'ati luat duehul robiei
spre temere" (Vel's. 15). Apoi trecand cu vederea de
a spune contrariul robiei, adicii de duchul libertatei, el
a pus inainte ceiace este cu mult mai mare, adeca duchul
punerei de fii (infierei), prin care $i duchul 1ibertatei s'a
introdus, zicand: "ei ati luat duchul punerei de
fij (infierei)". Dara aceasta este invederata, insa ce
anume este duchul robiei, este cu totul lntunecat si nesi-
gur, - :;ii de aceia este necesar de a 1amuri acest' pun('t.
$i nu este nelamurit,. ci chiar foarte greu de
dezlegat, fimdca adunarea Iud81lor n'a luat Duch. Deci;
ce spune e1 aici? Litera legei a numit-o fiindca $i
litera era duchovniceasca, dupre cum $i legea era duchov-
nieeascii, dupre cum duchovniceascii era $i apa ce curgea
dinpeatra, 9i mana din pustie. "Toti, zice, au maneat
aceiasi mancare duehovnieeasea, si toti aeeiasi
bautu'ra duchovniceasca au baut" '(1. 10,
3.4). $i peatra tot a9a 0 nume$te, caci zice: "au baut
din peatra duehovnieeasea care urma". Fiindca
toaLe cele desfa9urate cu ii atunci erau mai presus de
natura, de aceia pe toate apostolul le-a numit duchov-
nice9ti, !i'i nicidecumcii cei ce s'au imparili$it din ele
ar fi luat Duch. $i cum litera legei era litera robiei?
Pune in ochii tai intreaga lor viata, $i atunci vei $ti
lamurit. alci $1 pedepsele ce Ii se aplicau erau
Imedlate 7rooo:; = langa picioare), plata imediat
venea, cumpatata oarecum acordata ca 9i tainul zilnic
230 OMILlA xv
dat $i frica era mare in ochii lor, $i curateniile
acele randuite de lege, $i infranarea lor numai pana la
fapte. Printre noi, insa, nu este a$a, ci se curata inca
$i j udecata, $i con$tiinta. Christos nu ni spune numai:
"sa nu ueizi", ci merge mai departe zicand: "ei niei
sa te manii" ; nu zice numai "sa nu
ci "niei sa te uiti eu Hicomie", ca astfeliu succesele
noastre sa nu. fie rezultate din frica pedepsei prezente,
ci din dorul catra el $i din dragostea $i inclinarea catra
fapta buna. El nu ne fiigiidue:;>te miere $i lapte care curg,
ci ne face clironomi cu unul nascut al sau, indepartan-
du-ne de toate cele prezente, $i fagaduindu-ni a ni da
mai ales acelea, pe cari cei ce au de venit fii ai lui Dumne-
zeu trebuie a Ie primi. Nimic senzibil, nimic corporal,
ci totul duchovnicesc.
A$:1 dara, de$l aceia se numiau fii, totu$i erau ca
robi; noi insa, devenind liberi, am primit infierea, $i
a$teptam imparatia cerurilor. Acelora Ii vorbia prin
aitii, noue insa prin sine insu$i. Aceia faceau totul mif;>-
cati de trica pedepsei, iara noi cei duchovnice$ti mi$cati
de dorinta $i porta catra bine, - $i aceasta se vede d'e
acolo, ca ne silim chiar de a covar$l cele poroncite noue.
Aceia intocmai ca $i argatii $i nerecunoscatorii, nieio-
data nu lipsiau de a carti, iara noi Iasam totuIIa dorinta
Tatillui celui ceresco Aceia primind binefaceri blastamau,
pe cand noi primejduindu-ne multamim. Dara chiar de
ar trebui sa fim pedepsiti pacatuind, totu$i $i aici e
mare deosebire. Noi nu suntem pedepsiti ca $i
uci$i cu petre, ar$i $i mutilati de preoti, ci ni ajung
ca sa fim seo$i dela masa parintiasea (Cina cea de tairla)
$i departati pe un timp hotarit deia fata lui. La Iudei
infierea era numai 0 cinste in cuvant,' pe cand Ia noi
urmeaza imediat $i faptuI, purificatia prin botez, darea
Duchului Sfint $i aeordarea celorlalte bunuri. Dara apoi
sunt $i altele multe, prin cari se da pe fata nobleta
noastra $i injosirea aeelora. In adevar, ea apostolul f<1-
cand aluziune la lnfierea aceia a Iudeilor, prin Duch $i
spre temere, mai de parte aduce $i 0 alta dovada de a
avea cineva duchul infierei, dupre cum n avem noi.
Care este dovada aceasta? Ca "strigam: Abba Pa-
rinte". Ce feliu este aceasta, 0 $tiu toti cei initiati in
tainele credintei noastre, caci ni se poronce$te ca in
rugaciunea cea tainiea, intai acest cuvant sa'l pronun-
OMILlA xv 231
tam bine. Dara ce? Oare nu $i aceia numiau tata pe
Dumnezeu? Nu auzi pe Moisi, care ziee: "Pe Dumne-
zeu eel ee te-a naseut pre tine, l-ai parasit"
(Deuteron. 32, is) Nu auzi pe Malachia batandu-$i
joe de dan$ii $i zicand: "Un singur Dumnezeu te-a
zidit, un singur tata al vostru al tuturor"
(Mal. 2, 10) Dara de $i sunt zise acestea, $i mai muIte
decat aeestea, totu$i nicairi nu vei gasi ca. ii numesc pe
Dumnezeu Cll cuvantul aeesta de "Tata" $i nici rugan-
du-se lui in acest feliu. Noi insa eu totii, $i preoti, $i
laici, $i stapanitori, $i stapaniti, 11 numim "Tata" ,
fiindca a..)a ni s'a poroncit ca sa ne rugam. Acest glas
H slobozim noi mai 'nw.i de orice, dupa acele miracu-
loase dureri, $i dupa aeea lege a na$terilor straine i;'i
paradoxe (botez). De altfeliu Iudeii, chiar de l-ar fi numit
a9a vreodata, totu$i nu ar fi facut-o din propria lor
judecata, pe cand noi, cei ee ne purtam in charul lui,
suntem mi$cati dintr'o actiune duchovniceasca. Dupre
cum este Duch al intelepeiunei, dupa care cei intelepti,
deveneau neinleleptj, --- $i se invedereaza aceasta din
invaiatura Noului Testament, - dupre cum este Duell
al puterei, dupa care cei slabi sculau pe eei morti $i
alungau pe demoni, dupre cum este Duchul profetiei
al vmdecarei boalelor, al limbelor multe, tot a$a este
Duch al infierei. $i dupre cum noi cuno&;ltem Duchul
profetiei din aceia, ca cel ce are asemcnea Duch prezice
viitoare, nu graind din propriul sau cuget, ei fiind
ml$Cat de char, tot a$a eel ce are Duchul infierei; nu
dela sine nume$te "Tata" pe Dumnezeu, ci mi$cat de
Duehul. Apostolul insa voind a arata ca. cr89tinul este
fiu mai veritabil, a facut uz $i de limba ebraica, caci
n'a zis numai "Tata" sau "parinte", ci "Abba Pa-
rinte", cuvant eare este mai ales al copiilor legiuiti
$i adevarali fata de parintii lor.
Spunand deei dcosebirea de viat8" deosebire acor-
data de char, i;'i de libertate, aduce i;'i 0 alta dovada de
superioritatea acestei infieri. Si care este dovada'? "In-
Duehul aeesta, zice, dimpreuna
eu duehul vostru, ea suntem fii ai lui Dumne-
zeu" (Vers. 16). ((Nu sustin acesta parere numai dela
glasul intru care strigam "Abba Parinte", 'ci $i dela
232 OMILIA xv
cauza din care se glasul: ca noi graim aceste cu-
vinte, dupa cum Duchul ni dicteaza). Aceasta mai lihnu-
rit inca 0 spune aiurea, zicand: "A trimis Dumnezeu
pre Duchul Fiului sau intru inimile voastre,
care striga: "Abba Parinte" (Galat. 4, 6). Dara ce
insamna: "ca Duhul acela martur-ise;;te dimpre-
una cu duchul vostru"? Mangaitorul, zice, mar-
turise;:;;te impreuna cu charul eel dat noue. Glasul nu
este numai al Charului, ci ;:;;i al Mangaitorului, care ni-a
dat charul; ca el insusi ne-a invat,at prin char de a
grai cand Duhul marturise;:;;te aceasta, care in-
doiala mai poate fi Daca vr'un om oarecare, sau inO'er,
sau archanghel, sau $i vre-o 2Jta putere, a1' fi fagaduit
aceasta, poate ca s'ar fi indoit cinevc\; - dara cand 1n-
s.3.$i puterea cea inalta, care ni-a dat aceasta, 9i prin
care ni-a poroncit a ne ruga, marturise;:;;te noue, cine
ar putea la urma sa se indoiasca de valoarea acestei mar-
turisiri Chiar imparatul daca ar alege pe cineva
;:;;i ar prociama inaintea tuturor cinstea acordata ace-
luia, oare ar indrazni cineva dintre ca sa'l con-
trazica
"lara de suntem fii, suntem;;i mo;;tenitori"
(Vel's. 17). cum cate putin mare;:;;te darul. caci
e cu putinta de a fi fii a nu fi m09tenitori, fiindca
nu numaidecat toti mO$tenitorii sunt fiii. De aceia adaoge
apostolul ,,;;i mo;;tenitori". ludeii fiindca nu au 0 ast-
feliu de infiere, au fost sco$i din ciironomie, dupre cum
zice : "Pre cei rai, rau ii va pierde ;;i viea 0 va da
altor lucratori" (Math. 21, 41), iara mai 'nainte de
aceasta zicea: "Multi dela rasarituri ;;i dela apusuri
vor veni, ;;i se vor odihni cu Abraam, ;;i cu Isaac,
cu Iacob, intru imparatia cerurilor, iara fiii
Imparatiei VOl' fi goniti" (Ihid. 8, 11. 12). Dara nu
a stat numai aici apostolul, ci a pus ;:;;i altceva mai
mare. $i ce anume Ca sunt mO$tenitori ai lui Dum-
nezeu, pentru care a $i adaos: "mo;;tenitori adeca
ai lui Dumnezeu". $i ceiace este mai mult, ca nu
mO$tenitori cum s'ar intampla, ci ,,;;i impreuna mo;;-
tenitori ai lui Cllristos". Ai vazut cum el se lupta
ca sa ne puna alaturea de stapan Fiindca nu tot,i fiii
OMIUA xv 233
sHnt ;:;;i mO$tenitori, de aceia arata ca noi suntem fii,
$i m09tenitori. $i fiindca nu toti mO$tenitorii de lucruri
sunt m09tenitori ai celor mad $i puternici, de aceia
apostolul arata ca noi avem $i aceasta, caci suntem cli-
ronomi ai lui Dumnezeu. iara$i fiindca se poate a fi
cineva clironom al lui Dumnezeu, f<'ira sa fie $i al lui
Chris Los in acela$i timp, el arata ca noi avem 9i aceasta.
Dara tu gande;:;;te-te la intelepciunea apostolu1ui. Mai
'ntai mic;:;;urand pe cele neplacute $i aratand ce VOl' pa-
timi cei ce viet-uiesc dupre trup, ca de pilda VOl' murl, -
dupa aceia fiindca s'a atins cu cuvantul $i de cele bune,
iata ca de astiidata lunge$te yorba, $i 0 mare;:;;te eu ras-
plata ascordata, aratand cat de variate $j cat de mari sunt
acele daruri. Daca fiind cineva numai' fiu allui Dum-
nezeu, $i inca e un dar negrait, apoi poti pricepe cat
de mare este darul, rond el este $i m09tenitoriu; ;:;;i daca
acest dar este mare, apoi cu atat mai mult fnca cand
e $i fmpreuna mO$tenitoriu. Apoi aratand ca darul nu
este numai al charului, ci $i a1 ostenelelor noastre,
facand vrednice de credinta cele vorbite, a adaos: "de
vreme ce patimim impreuna cu dansul, ca sa ne
proslavim impreuna eu dansul". Daca noi ne-am
fmparta;:;;it cu dansul, zice, in nenorociri, eu atat mai mult
ne yom in cele bune. Cel ce a dat atatea bu-
nuri celor cari nu facuse nimic spre a Ie merita, dara
inca cand ne va vedea ca ne ostenim patimim
atatea, cum nu ne va rasplatl mai mult ,
Aratand deci, ca faptul acesta este ca 0 rasplata
ac.ordata noue, apoi pentru ca sa faca demna de cre-
dinta ceiace a spus, ;:;;i nimeni sa nu se indoiasca, arata
puterea charului, pe deoparte ca cele vorbite sa
fie crezute de cei ce se Indoiesc, iara cei ce primesc
sa nu se rW';ineze ca fiind mantuiti totdeauna in dar,-
iara pe de-alta parte ca sa afli, ca Dumnezeu
ostenelele prin rasplata. $i aceasta 0 a ara-
tat apostolul, ziCc1.nd ca: "de vreme ce patimim im-
preuna cu dansul, ca .sa ne ;;i proslavim im-
preuna cu dansul". Mai departe adaoga aeeasta:
"Ca so cot esc ca nu sunt vrednice patimirile vre-
mei de acum, catra (fata de) slava cea viitoare,
care va sa se descopere catre noi". (Vel's. 18).
In pasajele dinainte cere indreptarea moravurilor $i
234 OMIUA xv
viata duehovniceasca, zicand ca nu suntem datori a
vietui dupre trup, ea sa nu fim predominati de pofte,
de manie, de bani, de slava de$arta, de zavistie $i de
. toate eelelalte de acest feliu, iara aid, dupa ce ni-a amin-
tit de tot darul dat, $i de eel viitoriu, $i dupa ce ne-a
ridicat inaltat cu sperantele, $i ne-a pus alaturea de
Christos, facandu-ne $i impreuna mo::;.teniri ai lui, la
urma incurajandu-se oarecum ne duce iara$i la primej-
dii. Nu este tot una: de a stapani patimile din noi, $i
de a suferi acele primejdii grozave, ca bataile, udde-
rile cu petre, foamea, prMadunea, legaturile, tlrirea
inaintea stapanitorilor, $i celelalte, cad toate acestea au
nevoie de un sufiet mult mai viteaz $i mai tanar. Dara
tu prive$te cum apostolul in acelru;;i timp $i modereaza,
$i inalta cugetul luptatorilor. Cand el arata ca premiile
sunt mai mari decat ostenelile puse, indeamna $i mai
mult auditoriul, $i nu'l lasa a cugeta lucruri mari, ca
fiind biruit, a$a zicand, de rasplata cununilor, dupre cum
zice $i aiurea: "Pentru ea eea eurand treeiitoare
m;;urare a nacazului nostru, cu intru
ve:;;nica greutate a slavei lucreaza
noue" (II. Cor. 4, 17), fiindu-i indreptata Yorba mai
mult catra cei mai inleleptL Aid insa nu spune ca nacazu-
rile sunt u$oare, ci numai li mangaie cu rasplata celor
viitoare, zicand: "Ca socotesc, ca nu sunt vred-
nice piUirnirile vremei de acum". nu zicedi-
tra (fata de) lini$tea viitoare, ci tocmai ceiace ce este
mai mare decat orice: "catra de) slava vii-
toare". Dnde este lini$te, nu este numaidecat $i slava;
insa unde este slava, acolo numaidecat ca este $i lini$te.
Apoi fiindca a spus de slava viitoare, el arata ca acea
slava $i este deja, fiindca n'a zis catra (fata de) slava
ce va fi)), ci "catra de) slava viitoare,
care va sa se deseopere" - adeca ca acea slav a
este $i acum, insa ascunsa, ceiace inca mai lamurit 0
invedereaza $i aiurea, zicand: "Viata noastra este
ascunsa impreuna cu Christos in Dumnezeu"
(Col. 3, 3). Deci, incurajaza-te pentru acea slava, caci
deja s'a oranduit a a$tepta ostenelele $i nacazurile tale.
daca te intristeaza faptul ca va fi in viitoriu, $i nu
acum, apoi tocmaiaceasta sa te bucure inca mai mult,
'!
!
1
j
\
.. "I
,
I
I
o:.nLIA xv
23;')
caei fiind ceva mare $i negrait, care starea
de acum, s'a inmagazinat acolo pentm tine!
nici n'a zis el simplu patimirile vremei de acum,.
ci a voit ca sa arate ca slava aceia Ie covar$e$tc pe
toate nu numai fn calitate, ci $i in cantitate. Patimirile
de aici, ori $i de ce feliu ar fi ele, se marginesc in viata.
prezenta, pe cand bunurile viitoare se intmd in veacuri
nesfar$ite. toate acele bunuri, de cari !lU nieste dat
noue de a grai, ba nici macar a Ie reprezenta cu cu-
vantul, apostolulle-a numit cu un singur cuvant- slava.
- ceiace pl'intre noi se crede a fi lucrul cel mai iubit
$i mai dorit,-caci principalul tuturor bunurilor aceasta.
se crede a fi. Deci ridicand pe auditoriu, mai departe
lsi mare$te cuvantul, $i fticand aluziune la facerea lumei,.
pregate';lte daodata doua lucruri in alegerea eelor viitoare;
$i dispretuirea celor prezente, $i dorinta celor viitoare;.
$i al treilea impreuna cu aceastea - sau mai bine zis
eel intai - voie$te a amta cat de important este pentru
Dumnezeu neamul nostru omenese, $i la cata cinste duce
natura noastra. Impreuna cu acestea apoi, $i toate cre-
dintele filosofilor despre lumea aceasta, alcatuite de dan$ii,
ca $i pe ni$te jucarii copiln.re$ti, sau ca pe 0 panza de
paianjin, pe toate, zic, Ie rastoarna in aceasta singurii
dogma. Dara ca toate acestea sa fie <;>i mai
sa auzim chiar zicerea apostolica.
"Pentru ea nadejdea zidirei, zice, descope-
rirea fiilor lui Dumnezeu a:;;teapta. Ca
eiunei s'a spus zidirea, nu de voie, ci pentru cel
ce 0 a supus" (Vers. 19. 20). Ceiace el spune, $i
este; zidirea (faptura) este foarte indurerata, a$-
teptand aceste bun uri, pe care Ie-am spus acum, cad
expresiunea a.nol'.ry.pry.()Vx[a. nu este alta decat 0 ru;;teptare
mare $i arzatoare, adeca 0 nMejde ferbinte. A$<'t ca.
apostolul, ca sa'$i faca cuvantul mai vioiu $i mai ener-
gic, personifica lumea intreaga, ceiace fac $i Profetii de
multeori, introducand riuri de apa ca rotand din palme,
sau munti saltand $i jucand ca berbecii, nu doara ca
sa se creada acestea de insufietite, $i nid ca sa 1e atri-
buim vre-o cugetare oarecare, ci ca sa afiam marimea
bunurilor, cum ;ii marimea primejdiei pentru cei nesim-
titori de acele bui1Uri. Tot aceasta 0 fac de multeori
vorbind $i de fapte triste, caci introduc de pilda viea.
236
.OMILlA xv
plangand, muntH :;;i tavanurile templului vaicarandu-se I),
.l?i altele de aces tea, ca astfeliu :;;i de aici sa afiam ma-
rimea re1e10r. Pe ' ace:;;tia deci, imitandu-i ::;i aposto1u1,
'personifica aici intreaga faptura, ::;i spune ca ofteaza ::;i
are mari dureri, nu (loara ca ar fi auzit vr'un of tat
,ie:;;it din pamant sau din ceriu, ci ca sa arate marimea
bunurilor viitoare,:;;i dorinta ce 0 are a se elibera de
1'e1e1e ee 0 stapanesc.
"ea s'a supUS zidirea, nu de
voie, ei pentru eel ee 0 a supus". Dara ce va &1-
ziea s'a supus zidirea"? Adeca s'a
facut stricacioasa. Din ce cauza, :;;i pentru ce'? Pentru
tine, omule. Fiindca ai luat tru)) muritoriu :;;i supus pre-
facerei, de aceia::;i pamantul a primit blestemul ::;i a
produs spini 9i palamida. Cum ca :;;i ceriu1 impreuna
-cu pamantul se sbuciuma spre a trece la 0 soarta mai
buna, asculta pe profetu1, care zice: "La ineeput tu,
Doamne, pamantul ai intemeiat, $i luerurile
manilor tale sunt eeriurile. Aeelea VOl' pied $1
se vor sehimba, iara tu aeela$i $i toate ea
o haina se vor inveehi" (Ps. 101, 26. 27). Ai vazut
-cum a slujit zidirea '? :;;i cum se va elibera
<lin aceasta stricaciune Aseulta $i pe Isaia, care, ara-
tand acela:;;i lueru, zicea: "Ridieati la eeriu oehii
vO$tri, $i priviti la pamant .los, ea eeriul ea
fumul s'a inUirit, $i pamantul ea 0 h;:tina se va
inveehi, si eei ee loeuiese ea aeestia vor muri"
(Isaia 51, 7). Psalmistul zice: "ea 0' haina se VOl'
inveehi $i se vol'sehimba", iara Isaia spune:
<cei ee loeuiese ea VOl' muri" , nevorbind
de 0 pierdere totala, :;;i nici eei ce locuiesc pe pamant,
adeea oamenii, nu vor suferi 0 pierdere desavar:;;ita, ci
() pierdere temporala, prin care vor trece in nestrica-
dune, precum :;;i zidirea intreaga, ceiace lsaia 0 a in-
vederat prin expresiunea "ea Aceasta toc-
mai 0 spune :;;i Pavel mai departe, iara pana aici el
discuta des pre robie, $i arata din ce cauza a devenit
robia, punand cauza chiar in noi in$ine. Dara ee'? Oare
patimind zidirea a fost infiuentata de altceva"? Nicide-
I) Nota. A se vedea Prof. Amos 8, 3. (Trad).
" /,,-:'\..,
OMILIA. xv 237
cum, caci acestea i-a devenit din cauza mea. Si dadi i-a.
devenit din cauza mea, cum de nu este nedreptatita,
patimind toate acestea spre indreptarea mea De altfeliu
nici nu trebuie de a atribui lucrurilor neinsufietite ::;i
fara simtire, judecata de drept $i nedrept. Insa Pavel,.
de vreme ce a personificat-o, n'a facut uz de nici 0
yorba din cele ce am spus, ci se grabe:;;te de a man-
gaia cu prisosinta auditoriul, duclnd yorba 1a 0 alta
ordine de idei. $i care e acea ordine de idei'? Ce spui t
zice; a patimit zidirea rau din cauza ta? Dara cu nimic
n'a fost nedreptatita, fiindca iara$i va deveni nestrica-
cioasa pentru tine - caei aceasta va sa zica "spre
nadejde". Cand el spune "ea nu de voie s'a supus"
nu 0 zice aceasta ca sa 0 arate ca fiind stapana pe-
vointa, ci ca totul a venit din ingrijirea lui Christos,.
iara nicidecum ca aceasta ar fl fapta ei. Dara spu-
ne'mi, care nMejde"? "ea, singura ziclirea aeeasta
se va slobozi". Ce va sa zica singura"? Adeca.
ca nu numai tu, ci 9i ceiace estc mai inferior tie, $i nu
se imparta:;;w;;te de cuget :;;i simtire, chiar :;;i aceia se va
lmparta$i cu tine din bunurile acelea.
"Se va slobozl, zice, clin mbia strieaeiunei'"
adeca nu va mai fl deloc stricacioascl, ci va urm8. fru-
musetei trupului tau. Dupre cum :;;i ea a devenit stri-
cacioasa iu urma stricarei trupului, tot a$a $i atunci
trupul devenind nestricaeios, intreaga zidire ii va
adeca va deveni $i ea nestricacioasa. Ceiace :;;i arata
apostolul, adaogand: "intru slobozania slavei fiilor-
lui Dumnezeu", adeca pentru slobozanie. Dupre cum
doica care cre9te pe un capil imparatesc, se bucllfa $i
ea de bun uri clnd acel copil se urca pe tronul tatalui
sau, tot a:;;a 9i zidirea, zice. Ai vazut, deci, ca offiul pre-
tutindeni este premergatoriu, :;;i ca toate acestea sunt
pentru dansul"? Ai vazut cum mangaie apostolul pe eel
ce se lupta, :;;i arata fllantropia lui Dumnezeu eea ne-
graita De ce te amara$ti, zice, in ispite Tu patime:;;ti
din cauza ta insu-ti, iara zidirea sufere pentru tine. Si
nu numai ca'l mangaie, ci inca arata ca cele vorbite
sunt vrednice de credinta. Daca zidirea nadajduie$te,
zice, ea, care a suferit totul pentru tine, cu atat mai
mult trebuie sa nadajduie.;;ti tu, pentru care ea are a se-
bucura de acele bunuri)). Tot a:;;a fac $i oamenii, cad
a
238
OMILlA xv
de pilda atunci cand fiul urmeaza a se arata in demni-
tatea ca:;;tigata, apoi parintii :;;i pe slugi Ie imbraca in
hainele cele mai stralucite spre slava fiului, - ceiace :;;i
Dumnezeu va face, caci va imbraca intru nestricaciune
zidirea Intreaga, la eliberarea slavei flilor sai.
"Caei ea toata zidirea impreuna sus-
pina, impreuna are durere pana aeum" (Vers
Ai vazut cum imbolde:;;te pe auditoriu, :;;i numai ca
nu-i zice: nu te face mai rau decat zidirea, :;;i nu te
afunda in cele prezente. Nu numai ca nu trebuie a te
lipl de acestea, ci inca a :;;i suspina pentru Intarzierea
ducerei tale de aici. Ca daca zidirea face aceasta, apoi
cu atat mai mult tu, care ai fost cinstit de Dumnezeu
eu judecata. Dara pana acum inca n'a imboldit a:;;a de
tare, :;;i de aceia a adaos: nu numai, ei noi
cari avem parga Duhului, noi singuri intru
noi suspinam" (Vers. 23), adeca noi cari am gustat
dejc\ din cele viitoare. De ar fi cineva cat de tampit,
zice, totu:;;i cele aeordate deja, sunt deajuns spre a'l
mi:;;ca :;;i a'l departa de cele prezente, inaripandu-l cu
indoita putere spre cele viitoare, gandindu-se cat de mari
sunt cele deja date lui, :;;i cum ca toate acestea nu sunt
decat parga, adeca incepatura, sau mai bine zis, ince-
putul celor viitoare)). Deci, daca parga, sau inceputul
este atat de mare, incat ne-am slobozit :;;i de pacate, :;;i
ne-am invrednicit de dreptate :;;i sfintenie, iara cei de
pe atunci inca :;;i pe demoni Ii alungau, :;;i mortii Ii in-
viau numai cu umbra :;;i cu hainele lor,-;-apoi cugeta
singur ce va fi, cand noi vom avea nu numai 0 parte,
ci totul! Deci, daca zidirea care este lipsita de minte :;;i
de judecata, :;;i suspina ne:;;tiind nimic din acestea, apoi
eu atM mai mult noi.
Apoi ca nu cumva sa dea motiv de yorba eretici-
lor, sa se para ca apostolul defaima cele prezente,
suspinam, zice, nll invinovatind cele prezente, ci do-
rind pe cele mai bune. Aceasta va sa zica expresiu-
nea ce urmeaza: punerea de fii (in-
fierea)". Dara ce spui Necontenit te-ai invar-
tit in toate partile strigand :;;i graind, oa noi am devenit
deja fii, :;;i acumacest bun mare tu 11 pUi in speranta1
scriind ca trebuie a a:;;tepta infierea Aceasta tocmal
corectand-o adaoge mai departe: "pre izbavirea tru-
I
t
OMILlA xv 239
novstru", adeca pre slava cea desavar:;;it<''i. Acum,
deslgllr, c8: toate ale sllnt in, pana
la de pe urma rasuflare, fimdca multi dintre
nOl, fil,nd fil, aI? dev,enit ,cani :;;i robi ai diavohilui $i ai
patlmllor. Daca, nOl yom sfar:;;i aici viata cu spe-
darul este intreg :;;i nemi:;;cat, mai
lamyrIt :;;1 mal mare, $i nu e nici-o teami'i de vre-o
schlmbare sau pacat. Atunci va
fi charul neclmtlt, cand $1 trupul nostru se va izbavi
eu tovtul de. m,?arte $iv d.e m!ile de patimi. Aceasta este
lZf!aVlre, ?1C! nOl nu pe mai putem intoarce
lara:;;l m, robla de dmamte, ApOl ca nu cumva, auzind
de slava, sa nu te pricepi, nici sa intelegl
ce;e vorblte, de aeeia apostolul iti deschide Gate putin
spre a j'ntrevedea in parte cele viitoare. cand
Chrlstos va preface trupul ti:l,u, :;;i impreuna eu trupul
va preface intreaga zidire, ceiace $i aiurea a aratat inca
zicand: "Care va sehimba trupul sme-
nO,astre, ea sa se faea in ehiput trupului
sla vel lUI" (Filip. 3, 21), eeiace spune :;;i in alta parte,
scriind: "lara eand se va imbraea strieaeiosul
acesta intru nestrieaeiune, muritoriul aeesta
se va Imbraca intru nemurire atunei va fi eu-
AI'
eel, scris: inghititus-a moar-
bu'ull1vta" (1. Corintti, 15, 54), Tot spre a
arata ca" lmpreuna cu stricaciunea trupului, mercYe in
$1 scria $i af'urea
zlcand: '2ca lumel (Ib, 7, 31).
.. ,,9a prm nadeJde ne-am mantuit" (Vers.24).
apostolul a insistat mult in fagaduinta celor
vnt,oare, s:ar fi putut parea ca el a intristat pe audi-
torlU, ,daca toate cele bune sunt de domeniul sperantei
aceia Tai intai mult pentru da-
rurIle deja acordate, $1 aratandu-le cu mult mai clare
toa!e cele, vazuvte, :;;i invederand ca, noi deja am
pc:rga (mcepatura) acelor bunurl, apoi ca nu
cumva sa cerem totul de aici :;;i sa tractam nobleta
cea ca$tig,:ta prin credinta, zice: "Ca pri'n
mantuit", Ceiace el spune aici, a$a
este. nu t:ebuie totul aici, ci a spera.
Cand am mtrat m cre$tlmsm, acest singur dar am pro-
240 OMILIA xv
dus lui Dumnezeu, adeCc1, de a crede lui, care ni-a fa-
gaduit cele viitoare, $i numai pe aceasta cale ne-am
mantuit. Deci, daea yom pierde aceasta, apoi am pierdut
totu1. Te intreb pe tine, zice; oare nu erai vinovat de
de rele.'?o Nu desnactajduit? Oare supus
raspunderm? Nu tot1 se ostemau pentru mantUlrea ta?
Deei, ce te-a mantuit "? Numai credinta in Dumnezeu $i
de a'i t?ate cele, ee t.i-a faga-
dUlt $1 cele ee deja !ol-a dat.. N1m1e alteeva nu ai avut
spre a-I produce. Deei, ceiace te-a mantuit, pe aeeasta.
stapanef;lte-o $i acum. eredint.a ti-a procurat atatea
este nu te va mint! despre
te-a in pe
omd era! rataclt, rob $1 dw;;man, 91 deodata te-a facut
fiu, liber, drept $i impreuna m09tenitoriu, $i ti-a procu-
rat atatea bunuri, pe cate nu s'ar fi a;;teptat cine va
vreodata, apoi s'ar putea ca dupa atiUa osteneala $i
imprietenire sa te parasiasca pe viitoriu? Deci nu'mi
spline: iara;;i sperante, iara;;i a;;teptare, iara$i credinta
cad a$a te-ai mantuit din inceput, $i aceasta zestre
mai 0 ai adus mirellli tall. Stapane$te-o aceasta, deci, $i
pastreaz-o. Daca tu pretinzi ca sa ti se dea totul aici
atunci ti-ai pierdut munca, prin care ai devenit stralucit:
De aceia adaoge apostolul, zicand: "Insa
dea care se vede, nu este nadejde; ca ceiace
vede cineva, pentru ce 0 nadajduie$te? lara
claea ceiace nu vedem nadajduim, prin rabdare
a$teptam" (Vers. 24, 25), adeca, daca vei cere totul
aiei, ce nevoie mai este de nMejde? Deci, ce cste spe-
ranta? Aceia de a te ineuraja cu cele viitoare. Ce lucru
mare cere dela tine Dumnezeu, el care dela sine t.i-a
dat toate bunurile? Un singur lucru iti cere: sperant.a,
ca astfeliu sa ai ;;i tu ceva spre a contribui la min-
tuirea ta; ceiace $i lasand a se intelege, apostolul a
adaos : "lara daca ceiace nu veclem nadajduim,
prin rabdare a$teptam". Precum Dumnezeu incu-
nuneaza pe cel ce se ostenef;lte, sufere $i se munce$te
mUlt, tot &9a incununeaza $i pe cel ce nadajduie$te, caci
numele rabdare este sinonim eu sudori, ostenele $i sta-
ruinta multa. Cu toate acestea insa, s'a harazit $i acest
bun celui ce spera, ca sa se mangaie $i incurajeze su-
fletul lui cel ostenit.
I
I
I
OMILIA xv 241
Mai departe arata ea, pe langa acest lucru
noi ne bucurlim $i de un mare ajutoriu, caci Zlce:
$i Duchul impreuna ajutoreaza
tntru slabaciunile noastre" (Vers. 26). Celintai fapt,
adeea rabdarea, este al t3.U, iara cel al doilea, aded
ajutorinta, este al Duchului, care te incurajaza in spe-
ranta, $i tot prin aceasta u$ureaza durerile. Apoi, pen-
tru ca sa afli tu ea acest char nu't.i sta de fata numai
in nacazuri $i primejdii, ci ea el conlucreaza chiar $i
in cele ce se par mai u$oare, $i ea peste tot Iocul el it.i
da ajutoriu, a adaos zicand: "Pentru ca de ce ne
yom ruga precum se cade, nu $tim". Acestea Ie-a
spus spre a invedera marea ingdjire a Duchului de
noi, $i totodata ne invata ca noi sa nu credem ca toate cele
ie$ite din judecata noastra omeneasca'Sunt numaidecat
f;li in interesul nostru, caci de pilda e posibil de a fi
batuti, alungati, sau sa suferim mii de alte rele, $i noi
sa cerem dela charul lui Dumnezeu lini$te, crezand ca
aeeasta ni este de folos; -de aceia ni $i zice el: sa nu
crec1et.i ca toate cele ce vi se par voua Cc1, va sunt de
interes, sunt in adevar De aceia $i avem nevoie
de ajutoriul Duchului, fiindea omul este slab, $i prin
sine singur nu este nimic. De aceia a zis apostolul:
"pentru ea de ce ne yom ruga precum se
nu $tim". $i ca nu cumva discipulul sa se rU$ineze
de aceasta ne$tiinta, a aratat ea $i dascalii sunt tot &9a,
caci n'a zis nu $titi)), ci "nu $tim". Cum ca aees'tea
Ie spune apostolul nu din moderatiune, a dovedit-o $i
prin alte imprejurari, eaci de pi Ida el se ruga necon-
tenit ca sa vada Roma, dara nu a reu$it la aceasta pe
cand se rU$a; c1easemenea se rugase de multe ori $i
pentru bolaul acela ce era dat in trupul sau, - aded
primejdiile - $i nu a reu$it in totul. Deasemenea vedem
$i in Iegea veche pe Moisi rugandu-se ca sa vada Pa-
Iestina, $i pe leremia rugandu-se pentru ludei, $i pe
Abraam staruind pentru Sodomiteni, fara succes.
"ei singul' Duchul se roaga pentru noi, zice,
eu suspinuri negraite". Ceiace el spune aici este
intunecat, prin faptul ca multe din minunile de pe atunci
au incetat de a se mai face acum. De aceia este nevoie
de a va spune mai intai starea cre$tinilor de pe atunci,
$i astfeliu $i cuvantul va fi mai lamurit.
3825 16
242
OMILIA xv
Deci, care era starea cre$tinilor pe atunci Dumnezeu
acorda pe atunei, color ce se botezau, diferite charuri,
cad se numiau $i duchuri, dupre cum $i zice: "Ca,
duehurile proroeilor se supun" (I. Cor.
14, Unul pllda avea duchul prorociei, prin care
prezl98a altul intelepciunei, prin
care mvat,'), pe Cel multI; altul avea duchul vindecarHor
$i .insanato?a :p,e cei .un altul duchul puterilor:
prm care ll1Vla pc cel mortl; altul avea duchul lim-
belor, $i vorbia in fclurite limbi. Pe langa toate aceste
duc.huri mai era $i charul rugaciunei, care $i el se numia
due-h, $i eel ce avea un asemenea duch, se rucra pentru
intreaga: multime a .credincio$ilor .. Fiindca noE ne$tiind
multe dm cele ce m sunt de folos, de multeori cerem
tocmai aceia ce .nu ni folose:;;te, de aceia venia charul
rugaciunei in vr'unul din cei de atunci, $i acesta sta
$i se ruga pentru interesul ob$tesc al tuturor $i al In-
tregei biserici, $i Invata $i pe altii. Deci, aici prin ex pre-
siunea : "ea singur duehul se roaga pentru noi
eu suspinuri negraite", el nume$te un astfeliu de
char, cum $i sufietul care prime$tc charul se roacra lui
Dumnezeu $i suspina. Cel ce s'a invredni cit de un
de char, stand in rugaciune cu fnulta zdrobire de inima
$i umilinta,$i cazand inaintea lui Dumnezeu cu multe
sl:lspinuri, cere in cugetul sau cele folositoare tuturor.
<l;1 acestuia eS.te $i Diaconul, care inalta
rugaclUm pentru ob;;tla crcdmclO.,;>ilor. Aceasta invede-
rand-o Pavel, zicea: "Ca singur. duehul se roaga
pentru noi eu suspinuri negraite".
eela ee eearea inimile" (Vel's. 27). Ai
vazut ca nu este yorba de Mangaitorul, ci pentru inima
cea duchovniceasca Caci dadi nu erL\ ar fi trebuit
sa zica: iara cela ce cearca duchul. ca sa afti ca
este yorba de omul duchovnicesc, care are charul rucra-
ciunei, a adaos: "iara eel a ee eearea inhnile,
ee este eugetul duehului", adeca a omului duchov-
nices?:, "ea dupre Dumnezeu se roaga pentru
stint] .. EI nu se roacra ea $i cum DUI'nnezeu n'ar $ti,
ca $1 cum inv'ita ce sa faca, zice, ci ca sa afiam
nOI" ca ne rugam numai pentru cele ce trebuie a ne
ruga, $1 sa cerem dela Dumnezeu numai cele ce crede
el ca ni sunt de folos - cad aceasta va sa zica expre-
1
J
Gl<lIL1A xv 243
siunea "dupre Dumnezeu". Astfeliu. deci charul acesta
s: .da a[8,}pe!ltru mangaierea . celor 'ce in cre$-
tImsm, cat. $1 pentru cea rnaa buna invat3,tura. Insti,
eel ce acorda asemenea charuri $i mii de alte bun uri
era Mangaitorol, dupre cum ;;i zice aiurea: ,Ca toa:te
aeestea Ie luereaza unl!l Duct" (I. Cor.
12, 11). Aceasta S8 face $1 pentru invatatura noastra
pentru a se arata dragostea Duchului; care se plead
pana la atata in favorul nostru. Deci, aceasta se facea
ca sa auda cel Ce se roaga, ca rugaciunea sa sa se faca
dupre Dumnezeu.
1) Ai vazut prin cate ii invata apostolul, aratandli-li
dragostea lui Dumnezeu catra dan$ii, 8i cinstea eu care
i-a cinstit? Ce n'a facut Dumnezeu pentru noi? A facut
pentru noi lumea aceasta stricacioasa, nestricadoasa;
a IngMuit de a fi batjocoriti proroeii pent-ru noi, i-a
trimis in robie pentru noi, i-a Uisat sa cada in cuptorul
eel cu foc $i de a sufer! mii de rele. Si pe proroci
pentru noi i-a facut, $i pe apostoli tot peritru noi, $i pe
unul nascut Fiu al sau pentru noi I-a dat, $i pe diavolul
pentru noi H pedepse;;te. Ne-a pus deadreapta lui, iara
el a fost batjocorit pentru noi, dupre cum zice: "Oea-
rile eelor ee te oearase pre tine, au eazut asupra
mea" (Ps. 68, ti). Dara de$! ne-am departat de el atat
de mult, totu$i nu ne-a p-a.rasit, ei ne chiama iarii$i la
el, $i pune ;;i pe altii ca sa se roage $i sa staruiasc.;l,
pentru noi, tot cu scopul de a ni face bine, ceiace s'a
pAtrec!Jt $i cu Moisi, cad $i lui fi zicea: "Lasa-ma
ea sa-i pierz pre ii" (Exod. 32, 10), ca astfeliu sa'l
atite la rugaeiune pentru dan$ii. Tot aceasta 0 face $i
acum, $i de aceia acorda ;;i charul rugaeiunei. Aceasta 0
face nu ca $i cum el are nevoie de rugaciuni, ci ca
nu cumva noi fiind mantuiti cum s'ar intampla, sa de-
venim mai rau inara viti. De aceia de muIteori $i zice
ca pentru David, sluga mea, sau pentru cutare, mi-a
fost mila de voi)), cu care ocazie acela;;i lucru 11 face,
ca astfeliu sa Ii impuna macar 0 forma de impacare.
De$! de altfeliu el s'a aratat fata de ii foarte filantJ'op,
$i daca nu pentru cutare sau cutare, eel putin zicea ca
. . 1) Partea morala. Despre eleimosina 9i des pre bunurile ce sunt
,depozitaLe in ceriuri, celor ce vietuiesc dupre Dumnezeu. ( Vero.')).
244 OMILIA XV
pentru sine singur va parasl mania cea asupra lor.
Dara el nu atata se O'andia la acest lucru, pe cat so-
ca nu cumva impacarei sa devina pentru
oan$ii motiv de trandavie. De aceia $i lui Ieremia Ii
zicea: "Nu rna rnai ruga pentru norodul acesta,
ea nu te voiu aseulta" (Ier. 7, 16), ceia ce intelegand
Prorocul n'a incetat de a-I ruga. ca sa afli ea el nu
voia ca Prorocul sa se departeze dela fata lui, ci ' spunea
acestea ca sa'i provoace la umilinta, asculta ce 'i spune:
"Dara nu vezi ee fae aee:;;tia?" (Ibid. 7, 17). Dease-
menea $i catra cetate cand graie$te: "De te vd spala.
eu silitra, 'ti vei inmulti earba, spurcata esti
inaintea mea" (Ibid. 2, 22), nn 0 face cu scopul de' a.
a aduce in desnactajduire, ci ca sa 0 provoace la pocainta ..
pentru Nineviteni cand a spus hotararea sa intr'un
termen oarecare nedetinit, $i nu Ii-a nutrit cugetul ell'
sperante bune, mai mult i-a infrico$3,t, i-a adus la
pocainta, $i astfeliu $i pe aceia i-a de$teptat, si in aeela$i
tirnp $i pe Proroc I-a facut mai venerabil,' ca macal"
a;;a sa asculte de e1. Apoi, fiindca ii urmau a indura
mari rele prin dueerea lor in Egipet, $i nu s'au cu-
mintit nici macar prin ducerea altora aeolo, la inceput
i-a sfatuit sa ramana pe lac. Dara ii nu au ascultat ..
ci fugiau in Egipet, ceiace la urma Ii-a ingaduit, insa.
Ii-a cerut ca nu cumvit, odak'l cu lor in Egipet, sa
fuga $i spre necucernicie. $i fiindca nici 3,$a n'au as-
cultat, de aceia a trimis pe Pro roc la' dan$ii, ca cel
putin sa nu se abata cu desavar$ire I). fiindca ii n'an
mers dupa dansul, apoi el insu$i merge dupa dan$ii,.
indreptandu-i $i fmpiedeeandu-i de a duce mai departe
rautatea, purtandu-se eu ii intocmai ca $i un parinte-
iubitoriu fata de copilul sau eel indariHnic in totul, pre-
tutindeni iJ1sotindu-i $i urmarindu-i. De aceia nu numai
pe Ieremia il trimitea in Egipet, ci $i pe lezechia 11
trimitea in Babilon tot in acest scop, iarEi. Profetii nu se
impotriviau, fiindca vedeau pe stapanul lor iubindu-i
atat de multo Profetii se purtau fata de ii dupre cum
s'ar purta un rob recunoscatoriu, ar milu! pe un,
copil stricat, in cinstea tataJui sau care e arriarat $i
intristat de purtarea copilului. Ce nu au patimit Prorocii
1) Nota. A se vedea cartea Prol'ocului Ieremia, cap. 42, 43.
44 (Trod.).
,.
OMfLlA XV 245
pentru Erau herastruiti, batjocoriti,
cu petre, si mii de rele suferiau, dupa toate
acestea alergau iara$i in ajutol'iul lor. Niei Samuil n'a
Jipsit de a jali pe Saul, de$l. fusese batjocorit de dansul
-9i suferise rele nevindecate, - ell toate aeestea mai
amintia de acele rele,ei'l jiUia intr'una. Ieremia a
compus pentru poporlll ludeu plungeri scrise, $i cand
mai marele Per:;;ilor i-a dat voie $i toata libertatea de
a locu!. unde va vol., el a preferat de a sta acolo, $i a
impartii$l. poporul toate relele $i j'n tara
straina. Tot $i Moisi, parasind palatele imparate$ti,
a alergat la nenorocirile lor. Daniil in timp de douazcci
-9i mai bine de zile a stat nemancat, supunandu-se singur
1a un astfeliu de post greu, numai ca sa 'i impaee cu
Dumnezeu. $i cei trei coconi pc cand se gasiau j'n cup-
torul cel cu foc $i intr'o de mare vapae, Ii adresau
rugaciuni pentru dan$ii. Nu erau mahniti pentruii
scapati din acel cuptor j'n mod miraculos, ci fiindca
atunci mai cu seama se eredeau a avea mai mult curaj,
de aceia se rugau pentru dam;;ii. De aceia $i ziceau:
"eu sufletul infrant $i eu dueh de umilinta ne
yom ruga" (Daniil 3, 39 Pentru Iisus
al lui Navi rupt hainele; pentru dan$ii Iezeehiil
plangea $i se vaicara vazfmdu-i in nenorociri. Pentru
$i Isaia zicea: "Lasati-ma, amar voiu plange"
(Is. 22, 4), iara mai 'nainte de aceasta fiindca nu in-
draznia a se ruga pentru izbavirea relelor cu totul, cerea
un termen oarecare $i zicea: "Pana cand Doamne"?
(lb. (), 11), fiindca intreaga ceata a sfintilor este eu multa
iubire catraneamul omenesc. De aceia $i Pavel zicea:
"Deei, imbraeati-va ea ni$te ale$i ai lui Dum-
nezeu, sfinti iubiti, intru milostivirile indu-
rarilor, intru bunatate, intru srnerenie" (Col. 3, 12).
Ai vazut preciziunea vorbei, $i cum el ca
necontenit safim milostivi Nu a zis simplu miluiti,
sau milostiviti-va, ci "imbraeati-va intru rnilosti-
vire", adeca ca dupre cum haina este pururea eu noi,
tot $i . milostenia. $i n'a zis simplu milostivirea, sau
milostenia, ei "rniiostivirile indurarilor", ca sa imi-
tam iubirea acea naturala a tatalui catra fiu.
Dara noi facem cu totul din contra, caci de s'ar
apropia cine va cerand un obol, il batjocorim, n graim
246 OMILlA xv
de Hiu numim 93-rlatan. $i BU te infrico$8,zi, oml,lle .
BtlM-e sa-J faci fiind@iti cere .un
eodru de pane'? Dara daea 81 da navalaasupm-ti,
tOClU.ai pentru aceastaeste vrednie de afi mUuit, iiiudc4
este atM de flamand, lneat este silitde a se imbraca
eu 0 asemenea masea. Dara $i aeeasta este tot vina
eruzimei noastre,fiindea daea noi nu suferim a lida
eu w;;urinta, apoi $i ii se vM silitide a inventa fel de
fel de me$te$uguri, ea sa amagiasea r;lComenirea noastra,
$1 sa moaie salbatacia ee ne stapane.1ite. Dealtfeliu daci\,
ti-ar- cere argint aur, poate ca ai avea vr'un cuval1;(;
de i.ndoiala; - dara cand el se apropie spre a'ti cere
hrana trebuitoare, de .ee mai filosofis8$ti degeaba, de
ee'l mai deseo$i in zMar, aeuzandu-I de lene $i
davie'? Dad ar trebul. sa se spuna aces tea, apoi nu
altora, ci noue il1$ine trebuie a Ie spune. cand tu te
apropii de Dumnezeu $i'i ceiiertarea pacatelor, I1du-ii
aminte de aeeste cuvinte, $i vei cunoa$te atunei, ca mai
cu dreptate 111' fi ca tu sa auzi asemeBea cl,lvinte dill
partea lui Dumnezeu, decat saracul din partea tao Cu
toate acestea Dumnezeu n'a zis niciodata catra tine
vorbe de acestea, ca fugi, lipse$ti de aici, fiindca 8$ti
un $arlatan, de vreme ce intrand necontenit in biserica.,
$i auzind porondle mele, totu$i cand te duci in targ tu
preferi inaintea poroncilor aurul, $i prietenia, $i porta,
$i toate celelalte rautati. Acum cand te gase$ti inaintea
mea e$ti smerit, insa dupa rugaciune 8$ti insolent,
crud $i neomenos. Scute$te-ma deci de aici, $i sa nu
mai vii niciodata. De acestea, zic, $i mai mari decat
acestea am fi vrednici sa auzim noi din partea lui Dum-
nezeu, $i totU$i pe nimeni n'a batjoeorit a$a feliu, ba inca
indelung rabda, $i toate cele ale sale Ie impline:;;te $i ni
da chiar mai multe decat cerem.
Acestea eugetandu-Ie, iubitilor, sa dezlegam foamea
saracilor, chiar de ar da navala cand cer, $i sa nu-i
mai descoasem, cad $i noi avem nevoie de mantuire,
de iertare, de filantropie :;;i de mila multa. Nu se poate
a ne mantu\. in alt mod, daea yom examina cu scum-
patate faptele noastre, ci de neeesitate yom fi pedepsiti
:;;i ne yom pjerde cu totul. sa nu ne facern judecatori
aspri ai altora, ca nu cumva $i noue sa pi se ceara
soeoteala aspra de faptele noastre, fiindca avem pacate
mai pres us de orice iertare. Cand noi mill.lim pre sa-
raci, ne miluim mai cu sama pre noi cari am
..
xv 247
in fapte neiertate,
noi 0 astfeliu de mila. Orl $1 cat ne-am trudl nOl, mCI
odata uu yom putea saaratam atatafilantropie, pe cata
ni este de trebllinta noue a aveadin partea lui Dum-
nezeu. Deci, cum nu este absurd, ea noi eari avem atat
de mare nevoie de filantropia lui, sa ne faeem
lori asp.ri ai fratilor no:;;tri, sa l}1cram. totul contra
lor Prm asemenea fapt, tu nu atata I-al declarat pc
aeela de nevrednic binefacerei tale, pe cat te-ai declarat
sinO'ur ca nevr-ednic de filantropia lui Dumnezeu. Cel co
eorrtroleaza cu amanuntime pe frateJe sau, cu atat mai
mult va fi el insu:;;i controlat $i descusut de Dumnezeu.
Deei, sa nu grail? ehiar prin
vorbe ci cand saraCll se aprople de nOl, fie stapamtl
de sau trandavie, noi sa Ii dam. Fiindd $i noi
catuim de multeori din eauza lenevirei, ba ehiar tot-
deauna din aceasta cauza, totu$i Dumnezeu nu ne
pedepse$te imediat, ci ni acorda un termen de poeaint<l:
hranindu-ne In fiecare zi, eertandu-ne, invatandu-ne, $1
toate in fine aeordandu-Ie, ea astfeliu $i noi sa imitam
mila lui eea mare. Sa sfar$im deci cruzimea aeeasta,
sa scoatem din noi salbatacia, caci mai mult noue in-
$ine ne facem bine decat altora. Acestora Ii
argint, pane :;;i haina, insa nou\.: ni mal
dinainte slava aceia, pe care nici nil c eu putmta a
o reprezenta eu Caei noi primind trupurI ne-
stricacioase, impreuna ne yom slavi $i impreuna yom
imp<lrati cu Christos. Ce feliu este aceasta yom
de aici, sau mai bine zis, nu yom eunoa$te aeum
nicairi in mod lamurit. Totu:;;i purcezand dela bunurlle
acordate noue, sa ne ridicam mintea spre a capata 0
ideie cat de mica, ca sa zic sa ne inceream de
a reprezenta cele vorbite. . 'v
Spune'mi, te rog, daca pe tme eel 1mbatramt
care in saraeie ti-ar fagadui cineva de a te face
fara de veste tanar, :;;i aduce i.11 a
varstei, :;;i te--a,r face foarte frumos $1 puterme mal
deeat toti, $i ti-ar da imparatie pe pamantul intreg tImp
de 0 mie de ani, imparatie ee ar avea 0 pace
ce nu ai prefera oare sa faci $i sa patirr:e:;;ti in sehlmbu!
aeestei fagaduint.i'? Dara iata ca Chrlstos nu numal
aeestea, ci altele eu mult mai mari .decat ac:stea
ti-a fagaduit, fiindea nu este atata deoseblre mare
batraneta :;;i tinereta, pe cat de mare este Intre strlca-
248 OMILIA xv
ciune nestricaciune; nici nu este vre-o deosebire
atat de mare intre imparatie saracie, ci pe cata deo-
sebire este intre visuri adevar, pe at:jta este 1ntre
slava de fata 9i cea viitoare. $i mai drept vorbind, n'am
spus nimic pana acum, fiindca nici un cuvant nu este
doajuns de a reprezenta marimea deosebirei celor vii-
toare de cele prezente, cauza timpului in C8.r8 ne
afiam, nici nu putem pricepe in totul acea deosebire.
Cum ar putea eineva sa puna in ochii color de fa'; a 0
via(Ji fara de Dara 1ntre pacea viitoare
cea de acum este atata deosebire, pe cata vEidem intre
pace $i razboiu. De asemenea intre stricaciune $i ne-
stricacillne este atata deosebire, pe cata este intre un
bulgare de pamant un margaritar curat. Dara ori
cate ar spune cineva, totu9i nu va putea reprezenta
deosebirea exact. Chiar de compara frumuseta tru-
purilor de atunci cu lumina focului, sau eu fulgerul eel
mai stralucit, nu voiu putea spune nimic vrednic
de acea stralucire.
Pentru toate acestea, deci. cum nu oste yrednic de
a dispretu'i bani $i trupuri, sau mai bine zis, cate
vieti chiar nu ar fi vrednic de a dispretul pentru
tigarea unoI' asemenea bunuri nepretuite Acum insa,
daca cine va te-ar introduce in palatele
ar face ca imparatul sa vorbiasca eu tine in fata
tuturor celor prezenti, ba inca te-ar pune cu dansul la
masa imparateasca, tu te-ai crede pe tine de cel mai
fericit decat toti; iara cand urmeaza a te ridica la
ceriu, $i a sta pe langa imparatul tuturor,. a straluci
deopotriva cu ingerii, a te bucura de slava acea ne-
graita, temaiindoie$tidetrebuieadispretulbanii.de$i
ar trebul ca sa arunci dela tine chiar viata, sa salti,
sa te bucuri $i sa zbori de placere Tu insa, daca ai
primi vre-o slujba care 'ti procura mijloace de furti-
- dQ9i eu nu a9i zice ca aceasta poate fi un
- ai fi in stare de a arunca dela tine $i averile,
dandu-Ie altora, 9i de ar trebul, n'ai intarzia de a ama-
neta chiar pe femeia $i copiii tai; - cand e yorba
de imparatia cerurilor, care nu are nici un mO$tenitor
hotarit, sau mai bine zis cu totH yom fi
daca ne yom sili, $i cand Dumnezeu de a
lua in stapanire nu 0 parte din pamant, ci ceriul intreg,
tu te $i te lepezl, stai cu gura cascata la bani
nu lntelegi ca par tile acelea ale ceriului sunt fata de
"f?
;
I
!I
OMILIA xv 249
noi atat de frumoase incantiHoare, pe cat de fru-
moase Iii par acum cele deasupra noastra, ceriul
ceriului
Dara fiindca acum nu e cu putinta de a vedea toate
asestea cu ochii a<?olo cu mintea
stand deasupra la ceI'lUl care e mai pre
sus de acesta, UJta-te la maltlmea acea nemarginiUi la
lumina aceia care e plina de groaza, uita-te la cet-ele
ingerilor, la multimea cea a archanghelilor
9i la celelalte puteri $i pogorandu-te
de sus uita-te la tabloul ee'l noi pe pamant,
la cele ce vezi pc langa imparatul nostru de
aici: zic, pe acei barbati imbracati in haine
acele parechi de catari impodobiti cu hamuri
aurlte, acele carate Mtute in pietre pretioase pe di-
nauntru imbracate in alb ca zapada, cu frunze aurite
pe dinafara, care se clatina intr'una, cu balauri imbra-
cati in haine de matasa 9i cu pavaze (aspide) cari au
mijlocul aurit, din cari se intind spre partea de dea-
supra trasurei curelebatute in pietre pretioase cai
imbraca(i in aur ha:uri aurite. Dara iata ca deindata
ce zarim pe imparatul, nimic din celelalte nu mai ve-
dem, caci numai singura vederea lui, a hainelor lui por-
firate, a diademei, a tronului a cautaturei lui cea scan-
teetoare, singure acestea, zic, ni intorc privirea numai
spre dansul. Toate acestea, deci, unindu-Ie la Ull loc,
stramuta-te cu mintea la cele de sus, 9i gandQ9-
te-te la ziua cea cand va venl Christos.
Atunci nu vei vedea pareelli de catari, nici carate'
aurite, nici balauri aspide, ci aceiace va inspira
frica mare 9i va provoca atata groaza, ca 9i puterile
cele se VOl' eutremura, dupre cum zice: ,,::;;i
puterile cerurilor se cliiti" (Math. 24, 29).
Atunci se va deschide intregul ceriu 9i se vor da la 0
parte portile acelor bolti colosale, de unde se va pogori
unul nascut fiu al lui Dumnezeu, inconjurat nu numai
de douazeci, sau 0 suta de barbati, ci de mii 9i milioane
de ingeri, archangheli, cherubimi, serafimi 9i alte puteri
cere9ti,9i totul va fi plin de frica 9i de groaza, pamantul
deschizandu-se toti oamenii dela Adam pana atunci
ridicandu-se din el rapindu-se cu totH in nori, iara
el, Fiul lui Dumnezeu, aratandu-se in atata slava, ca
chiar luna totul in fine se va astupa, sau
250
O/,lILiA xv
mai bine zis, se va intuneca de acea lumina straluci-
toare.
Dara care cuvant ar putea sa reprezinte ace.a fe:
ricire acea stralucire acea slava Vai! suflete; fimdca
acum' chiar mi-a venit' a plange :;;i a suspina
inimei, gandindu-ma din ce bunatati am :;;1
de ce fericire ne-am instrainat! Cad ne instramam-
:;;i aceasta 0 spun pentru mine - daca nu yom face ceva
mare :;;i minunat. Deci, sa nu'mi spuna cineva de gheena
de aici fiindca a cadea din acea slav a este cu mult
mai decat toate pedepsele, :;;i e cu mult m:;ti in-
decat toate gheenele, de a fi alungat cmeva
dela acea soarta fericita. Dara noi ne-am predat cu
totul celor prezente, :;;i nu intelegem vicle:;;ugul
lului, care prin cele mici, ni rape:;;te pe care
ni da tarn a spre a ni rapi aurul, sau bme
a ni rapi ceriul :;;i Iii arata umbra, ca sa ne scoata
adevar,:;;i totul ni prezinta, nu in realitatea v 9
1
in visuri :;;i in fantazii, - :;;i aeeasta este bog
a
t
1a
. de Jata?
- ca astfeliu facandu-se ziua sa ne arate mal sarael
decat toti! ,
Acestea, deci, intelegandu-le, de:;;i poate cam ,!Ar:-
ziu, sa fugim de in:;;eIaciune :;;i sa ne 0
tra
cele viitoare. Nu se poate zice ca n'am :;;tlllt
vietei prezente, mai ales ca pe fiecare zi. strlga
mai puternic decat orice trambita, nimicmcl8:. pre-:
zento, rizilicul, ru:;;inea, primejdiile:;;i ce v m
stau inainte. Ce justificare yom avea, daca nOI alungam
cu multa sarguinta cele primejdioase :;;i" incarcate
ru:;;ine, in timp ce de cele sigure, care ne fac
straluciti :;;i slaviti, fugim:;;i ne predam eu totul hramm
banilor Fiindca cu adevarat ca scla via aceasta a ba-
nilor este mai rea decat orice tiranie. Aceasta 0 :;;tiu
toti acei ce s'au invrednicit a se izbavi de asemenea
sclavie.
Deci, pentru ca:;;i voi sa cunoa:;;teti aceasta !ru:
moasa libertate, rupeti legaturile :;;i fugiti de cu.rsa,
aur sa nu se gasasca in casele voastre, CI
ce este cu mult mai de pret decat miile de bogatll,
eleimosina :;;i filantropia in loc de aur. Acestea dal!
noue curaj inaintea lui Dumnezeu, pe" cand b?gat
la
m
aduce mare ru:;;inare, iara pe diavol jJ inga1!lfa gr?zav
contra noastra. Deci, de ce tu chiar inarmeZl pc dlavol
contra ta :;;i'l faci mai puternic Inarmeaza-ti dreapta
i
,
1
OMILIA xv 251
ta contra lui, dandsaracilor eleimosina, introdu in su-
fietul tau intreaga frumuseta :;;i bogatie a Cf'.sei iara.
bogat.ia banilor leapM'o intreaga dIll cugetul tau, :;;i
ceriul sa'ti pastreze acea bogatie in locul casei :;;ia si-
petului. Toate aceste bogatii, zic, sa Ie luam cu noi cad
mai buni suntem noi decat zidurile casei, :;;i mai
nat.i decat locul pe care calcam. De ce lasandu-ne pe noi
la 0 parte ni concentram toam grija in averi, pe care
ducandu-ne nu Ie yom putea lua cu noi, ba de multe ori
chiar ramanand aici nu Ie putcm stapani, - pe cand
ni sta de fata mijlocul acesta de a ne imbogati, :;;i nu
numai aici, ci chiar :;;i acolo a ne arata mai imbel:;;u-
gati Caci eel ce poarta in sufletul sau $i aurul, :;;i
rina, $i casa, ori unde s'ar arata el se arata intovara,:;;it
de aceasta bogatie. cum ar fi cu putinta aceasta? Ei
bine, este cu putinta, $i inca cu multa u$urinta. Dad
tu stramuti toate acestea in ceriu prin maniIe saracilor,
toate Ie vei stramuta :;;i Ie vei depozita pentru sufietul
tau, :;;i ehiar moartea de ar veni in urma, nimeni nu
va putea sa ti Ie rapiasca, ci $i acolo ducandu-te vei fi
bogat. Un astfeliu de tezaur avea Tavitha, $i de aceia
nu casa ei ii vestia faptele, nici zidurile, nici petrele.
nid stalpii, ci trupurile vMuvelor imbracate de ea, la-
cramile cele varsate, moartea care fugise:;;i viata ce
5e reintorsese. Astfeliu de magazii sa ni facem :;;i noue,
astfeliu de case sa ni c1adim. Astfeliu :;;i pe Dumnezeu
il yom avea de conlucratoriu,:;;i noi in acela:;;i timp yom
fi conlucratorii lui. El a facut pe cei saraci :;;i i-a adus
la ceiace sunt din ceiaee nu erau, iara tu nu i-ai lasat
sa piara de foame $i de celelaIte ticalo:;;ii, indreptandu-i.
vindecandu-i, :;;i peste tot locul ridicand casa lui Dum-
nezeu. ce ar putea fi egal cu aceasta ce cuvant
ar putea sa ni arate mai bine folosinta sla va ca:;;ti-
gata de aici daca inca n'ai aflat lamurit eu ce po-
doaba te-a impodobit Dumnezeu, poroncindu'ti de a vin-
deca saracia foamea, gande$te-te singur la urmatoriul
fapt: daca el 1-i-ar fi dat puterea de a ridica la loe ce-
riul cazut, oare nu ai crede lucrul acesta mai presus
de orice cinste? Dara iata ca acum el te-a invrednicit
de 0 mai mare cinste. Ceiace Ii este lui mai pretuit decat
ceriurile, aceasta ti-a ingaduit de a ridica a indrepta.
adeca pe om, fiindca din toate cele vazute, nimic nu
este egal inainlea lui Dumnezeu eu aceasta creatura.
numita om. Fiindca:;;i ceriul, :;;i pamantul, :;;i marea pen-
252 OMILlA xv
tru el le-a facut, .;ii mai mult se vesele9te el locuind in
om, decat in ceriu.
Dara noi de91. Ie 9tim acestea, totu9i nu avem nici-o
ingrijire de case Ie lui Durnnezeu, ci lasandu-le aeelea in
parasire ni clMim noue case mari 9i stralucite. De aeeia
.;;i sl1ntem pustii de toate bunurile, !,?i mult maisaraci
deeat toti saracii, eaei impodobim ni:;;te astfeIiu de case,
pe care ducandu-ne de aiei nu Ie putem lua, $i lasam
toemai pe acelea, pe eari e eu putint.a de a Ie stram uta
eu noi. Caei trupurile saraeilor deseompunandu-se VOl'
lnvia negre9it, $i atunei adunandu-i la sine Dumnezeu
eel ee a poroneit aeestea, va lauda pe eei ee au ingrijit
de saraei, $i'i va admira, eaci urmand a eadea aee$tia,
fie din eauza foamei, fie din eauza golaeiunei, eei bo-
gati i-au ajutorat in tot modul. Cu toate aeestea, de$l
ni stau la indamana astfeliu de laude, noi totu$i zabo-
vim $i ne lepadam de 0 asemenea frumoasa ingrijire.
Christos nu are unde sa'$i pIece eapul, umbla gol, strain
.;;i fia,mand, iara tu iti fad case mari, eu hai $i sale de
preumblar i, eu 0 mult-ime de sfiloane zadarniee ; $i lui
Christos nu'i aeorzi nid maear un mie aeoperamant,
pe cand mansardele tu Ie impodobe$ti pentru cioare $i
vulturi. $i ce ar put&1. fi mai r au ea aceasta nebunie
Caei e eea mai de pe urma nebunie 0 astfeliu de pur-
tare, ba inca ehiar mai rea deeat nebunia. Cu toate
a eestea am putea, daca am voi, ea sa departam dela
noi 0 asemenea boala, .;;i nu numai ea este eu putinta
de a ne izbavi de ea, ei ehiar e eu mult mai u$or decat
in boalele trupe$ti, fiindea $i doctorul e eu mult mai
mare $i mai reputat. Deci, sa atragem in partea noastra
pe aeest doctor, $i sa'l rugam de a se atinge de noi,
1nsa sa produeem $i noi din parte-ni eeiaee trebllie,
adeea bunavointa $i intentiune buna. Daea noi vom eon-
tribui numai eu acestea, zie, de nimie alta nu yom mai
avea nevoe. Sa eontribuim dara eu eele ee se eel' din
partea noastra, ea 9i aici sa ne bueuram de 0 sanatate
eurata, $i aeolo sa ne invrednicim bunurilor viitoare,
prin eharul 9i filantropia Domnului nostru Iisus Chris-
tos, caruia impreuna eu Tatal 9i eu Sf. Dueh se euvine
slava in vecii veeilor. Amin.
1
1

(
I
.,
J ..
OMILIA XVI 253
OMILIA XVI
"Ca ca celor ce iubesc pre Dumnezeu,
toate Ii se lucreaza spre bine" (Cap. 8, 28).
v v mi se pasaj indreptat
eatra em ee sunt 111 prlmeJdll, $1 nu numal eele de
ei $i eele zise eu putin mai 'nainte. Caei expresiunea.
"ca socotesc ca nu sunt vrednice patimirile vre-
mei de acum, ciHra (fata de) slava
care va sa se descopere", 9i ea "faptura intreaga
suspina", $i ea "prin nadejde ne-am mantuit"
$i Cc1. "de ce ne vom ruga precum se cade, nu
toate aces tea, zic, catra aceia sunt spuse. Prin
urmare Ii Invata ca ii sa nu prefere numai deeat pe
acelea ee ered ca ar fi in interesul lor, ci pe aeelea pe
eari Ie arata Duehul, fiindea multe care Ii se par de
fol os Ie adue 0 mare vatamare. De pilda lini:;;tea $i iz-
bavirea de primejdii, cum $i a tral cineva in siguranta,
Ii se parel't ea este spre folosul lor. ee este minunat
ea Ii S0 parea $i lor aceasta de fol os, cand ehiar $i fe-
ricitul Pa vel eredea odinioara ca. este Cu toate
aeestea a aflat mai pe urma ca toemai cele contrare
sunt de folos, $i afland era multamit $i se mandria eu
ele. Cel ce se ruga de Domnul ea sa' l scape de pri-
mejdii, fiindca a auzit spunandu-i-se "Ti-ajunge cha-
rul meu, ca puterea mea lntru neputinta se sa-
(II. Corinth. 12, 9), iata ea dupa aeeia salta
fiind alungat 9i perseeutat, fiind batjoeorit $i suferind
primejdiile cele mai mari, dupa cum spune: "De
aceia binevoiesc (sunt multamit) Intr-u neputinte,
Intru defaimari, in nevoi, in goane, Instramto-
rari Christos" (lb .. verso 10). De aeeia :;;i aid
zicea Romanilor: "ca de ce ne vom ruga precum
se cade, nu indemnandu'i pe toti de a lasa
totul in ingrijirea Duchului, fiindea $i Duehul sfint se
Ingrijru;;te foarte mult de noi, 9i lui Dumnezeu este pIa-
cut aeest fapt.
254
OMILIA XVI
prin toate acestea mangaindu-i $i fncurajandu-i,
adaoge $1 cele spuse acum, punandu-Ie inainte un ra-
e deajuns spre a'i de$tepta $i a se in-
trema. zice, ca celor ce iubesc pre Dum-
nezeu, toate 11 se lucreaza spre bine". Cand apos-
t?IuI zice "toate", prin aceasta expresiune el nume$te
)'1 ce se I?ar aneVOle de primit, $i pe cele
ChIar de ar veni, chiar saracia,
mchlsoarea, chlar foamea sau moartea, sau ori
Ct; alta, tu nu trebuie sa te imputinezi, zice, caci pu-
Dumneze'! a Ie fntoarce aces tea in bine,
fimdca .;>1 de vputerea lui cea negraita, ca
pe .cele aneVOloase sa .Ie f?-ca U$oare $i sa vina in aju-
torlUl nostI'U. De aceIa l11ci n'a zis el (ca celor ce iu-
besc pe Dumnezeu nu Ii va veni nici un raU ci Ii se
I
v "b' , "
spre me", adeca c<';o), el va intrebuinta chiar
.<;51 relele succesL!I celor persecutatj, ceiace 'este cu
mal mare ,de ,a impiedeca relele ca sa nu
v}na" sau a Ie pHl11.Cl cand au venit deja. Aceasta a
o. <=;1 cy C?l tre! coconi ,?in, c!-lptorul.
C?-Cl. n Impledevcat de, a m el cel tr81 coconi,
dypa cazut ? a vapaea focului, ci a
0 S?- ard9" $1. tocmal prm aceasta i-a facut mai
Daca cIuar cari $tiu a filosofa, $i pot
natyra ll1 cele contral'e, adeca traind
ll1 se mai imbeh;mgat.i decat cei
boga!.! $1 sa stralucIasca 1fl necinste, apoi cu atat mai
mUlt
v
v.a aceasta Du.mnezeu cu cei ce'l iubesc pre
el, CUCI $1 sau $1 <l:ltele cu mult mai mari, va
face De un :;>ll1gur lucru, fnsa, este nevoe,
adeca de a 1 JUbI cu adevarat,:;:;i apoi toate celelalte ur-
meaza. pe ace:;:;tia fi fo}osesc chiar $i cele pa-
ca tot :;:;1 pe eei ce nu'l iubesc pe
el I: ?hl,?-r $1 Pe Iudei buna-
v:;tt?-ma $1 reahtatea mll1unilor, $i filosofia fnva-
t
a
!urel, $1 Justeta dogme]or, $i pentru cele dintai it nu-
mIaU demonizat, iara pentru celelalte contrar lui Dum-
ca facea minuni uneltiau de a'l
TalharlUl fimd spanzurat pe cruce $i rastignit
fimd . $i piHimind mii de rele, nu numal ci
Cll I?lmlc n'a fost. ci inca prin toate acestea a
ca$tlga.t marl $1 nepovestite.
Al vazut cum Dumnezeu toate Ie lucreaza spre
I

I
I
I
!
f
t

OMILIA XVI 255
bine cu eei ce'! iubesc pre el Deci, dupa ce apostolul
spune de acest bine mare, care covar$a$te natura ome-
neasca, $i fiindca multora Ii s'ar fi parut de necrezut
acest lucru, de aceia el adevere$te faptul din cele petre-
cute mai 'nainte, zicand a.;;a: "acelora adeca cari
clupre vointa (intentiune buna) sunt chemati",
ea $i cum ar fi zis: (gande$te-t.e la cele spuse, imediat
dupa chemare. De ce n'a chemat pe toti dela inceput?
de ce n'a ehemat nici chiar pe Pavel odam eu cei-
lalti apostoli'? Nu se pare oare ca intarzierea aceasta
era pagubitoare? $i cu toate acestea s'a dovedit din
fapte ca acea intarziere a fost spre folos. Apostolul
spune aici de vointa sau buna intentiune (;;:V;;}s'jt<;),
ca asUel sa nu se atribuie totul chernarei, fiindca de
altfel ar fi putut contra ria Elinii $i ludeii, $i sa zica:
({apoi dacii era deaju!1s numai chemarea, de ce nu s'au
mantuit tOjj '? ((De aceia zice apostolul, ca mantuirea 0
a lucrat nu numai chemarea, ci $i vointa, adeca
buna intentiune a celor chemati: chemarea nu s'a facut
silita, ci s'a lasat la voea celui chemat. Toti in adevar
au fost ehemati, Jnsa nu toti au ascultat de acea che-
mare.
"ea pre cad mai 'nainte i-a cunoscut, mai
'nainte i-a hotarat sa fie asemenea chipului
Fiului sau" (vers. 2\:i). Ai vazut cata einste Ceiace
era unul-nascut Fiu allui Dumnezeu del a nat.ura, aceia
am devenit $i noi dupre char. $i cu toate acestea apo-
stolul nu s'a multamit numai cu atata, ca sa spuna
"asemenea chipului", ci a mai adaos $i altceva, zi-
cand: "ca sa fie el intaj nascut intre multi frati",
voind prin toate aceste expresiuni sa arate marea in-
rudire. Toate acestea insa, tu sa Ie iai ca zise numai
eu privire la iconomia intruparei lui, caci dupre dum-
nezeire el este unul nascut Fiu al lui Dumnezeu. Ai
vazut cate bun uri ni-a daruit'? Deci, nu te indol de cele
viitoare. Dara apostolul nu sta numai aici, ci arata in-
grijirea lui Dumnezeu $i din alt punct de vedere, spu-
nand ca toate acestea dela fnceput au fost regulate
pentru dan$ii. Oamenii de sigur ca '$i iau ideile lor
des pre dan$ii din fapte, insa lui Dumnezeu i s'a parut
aceasta inca de mult, $i dela fnceput el se gasea a.;;a fata
de noi, dupre cum zice: "ca pre cari mai 'nainte
256 OMILIA XVI
i-a hotarat, pre i-a chemat; pre
cari i-a chemat, pre 'i-a indreptat"
(Vers. 30) prin baea rena$terei. "lara pre cari i-a
pre i-a proslavit" prin char
$1 prm infiere.
"ee vom zice clara catra acestea" (Vel's.
E ca $i cu:n ar. fi . zis: nu-mi pri-
meJdll, $1 de ura $1 za vlstla tuturor; eael daca unia
se indoiesc des pre cele viitoare, totu$i fata de eele pe-
treeute deja, ca de pilcla dragostea lui Dumnezeu catra
tine dela inceput, inclreptarea ta $i slava acorclata,-fatii
de aceste bunuri, zie, nu ai avea ce spune. FiindGii $i
acestea ti s'au dat tie prin cele crezute de suparatoare,
ca de pilda crucea, bataile, legaturile $i altele, $i ceiace
crecleai tu ca rU$inos, tocmai acelea sunt care au cu-
cerit lumea intreaga. Cele ce el a patimit, de$i se par
triste $i mahnicioase, acelea sunt cari au contribuit la
eliberarea $i mantuirea intree;ei naturi. Tot deci, $i
tu, caci patimile ce Ie vei suter! pentru el, acelea sunt
cari VOl' contribui la slava $i sueeesul tau.
"De este Dumnezeu pentru noi, cine este
impotriva noastra?" cine nu este contra noastra
zice; $i lumea e impotriva noastra, $i tiranii, $i comu-
nitatile, $i neamurile, $i cetatenii; - $i cu toate acestea
cei ee sunt contra noastra sunt atat de de parte de a ne
supara sau vatama cu ceva, in cat chiar fara voea lor
sunt cauza cununilor noastre $i priciI'luitori a mii de
bunuri, fiindca intelepciunea lui Dumnezeu a intors unel-
tirile lor spre mantuirea $i slava noastra)). Ai vazut
cum nimeni nu este impotriva noastra Caci $i pe lob
aceasta I-a facut mai stralucit, adeca inarmarea diavo-
lului contra lui, caci de$i diavolul a intrebuintat toate
uneltirile contra lui, $i asupra lui era femeia, $i Slll-
gile, $i ranele de pe el, $i altele multe, totu$i nimic n'a
putllt face necuratul contra lui, ba inca tocmai acele
nenorociri parute a fi mari -- $i in adevar ca au fost
mari - toate acele nenorociri, zic, s'au intors in favorul
lui. Fiindca Dumnezeu era pentru dansul, apoi $i cele
ee se credeau a fi contra lui au fost pentru dansul.
Aceasta s'a petrecut $i eu apostolii, fiindca $i ludeii, $i
eei dintre ginti, $i fratii cei mincino$i, $i stapanitorii, $i
comunitatile, $i foamea, $i saracia, $i mii de alte rele
erau contra lor, $i cu toate acestea nimic n'a fost impo-
OMILIA XVI 257
ti'iva lor, aderji nimic n'a putut sa'i vatame. Cele ce
i-au facut mai ales pe apostoli ca sa fie amt de stra-
luciti $i renumiti, mari $i inaintea lui Dumnezeu, mari
$i inaintea oamenilor, tocmai acestea sunt. Gande$te-te
ce yorba mare a grait Pavel pentru credincio$i $i pentru
eei ce in adevar sunt rastigniti $i -omoriti cu patimele,
si atunci vei vedea, ca nici chiar eel ce are pe cap dia-
dcma imparateasca nu poate avea ceiace are credin-
ciosul. Contra imparatului de multe ori sunt inarmati
$i barbarii, $i cei din garda imparateasca, $i cetatenii
iara$i de multe ori sunt rasculati, $i altele multe; - pe
cand contra eredinciosului, care este eu bagare de
sarna la poroneile lui Dumnezeu, nici omul, nici de-
I monul, $i nici altcineva nu va putea sa stea. Daca
Ii vei rapi banii, i-ai pricinuit lui motiy de plata;
daca ai vorbit ceva rau de dansul, prin defaimare tu
l-ai facut mai stralucit inaintea lui Dumnezeu; de l-'ai
adus in saracie, mai mare Ii va fi slava $i raspJata;
daca l-ai predat chiar mortii -- ceiace se crede a fi mai
rau decat oriee- tu i-ai impletit cununa ml1ceniei. Deci,
co a1' putea fi egal cu 0 astfel de viata, cand nimie nu
poate fi Impot1'iva ei, .ba cei par ca .uneltesc
rele ii tolosesc nu mal putm ca eel ce 1 fac bme De
aceia zice apostolui cu drept cuvant: "De este Dum-
nezeu cu noi, cine este impotriva noastra?"
Apoi, fiindca nu s'a multamit numai eele ee
spus pune $i aici - dupa cum face necontemt - eel mal
semn al dragostei lui n9i: adyc3.
jartfa Fiului sau. n';1mal cB:, ne-a mdreptatlt .. zlce
t
nu numai ca ne-a slavlt $1 ne-a facut asemenea chlpulm
&I.U, dara nici pe Fiul sc'iu nu I-a crut-at pentru tine.
De aeeia a adaos, zicand: "Ca eel ce n'a cruta,t
pre Fiul sau, ci pentru noi toti I-a dat pre
dansul, cum nu impreuna cu el toate ni va
clarui noue" (Vel's. 32)? prive$te cata miliretie $i
cata caldura intrebuinteaza in vorbe, spre a ni arata.
dragostea cea mare a lui catra .n?i! t;um ne
va parasi pe noi, pentru carl n a crutat mel chlarpre
Fiutsau, ci pentru noi toti I-a dat pre dansul" oon-
cata partea 9acan'am-utat
nici chlar pe FlUl sau, Cl. $1 mca dat pentru
t(')ti laolalta, $i pentru pentru.
catori, $i pentru dU$mam, $1 pentru Cel ce 1 blasw.mau.
3825
iT
258 , OMILIA XVI
"Cum nu impreuna cu el toate ni va darui
noue?" Ceiace e1 spllne aici, aii'a ii'i este. Daca el a dat
ii'i pre Fiul sau, $i inca nu I-a dat cum s'ar intampla,
ci I-a dat spre jartta, de ce te mai indoieii'ti de celelalte,
cand ai primit pe stapanul a toate De cestai ]a in-
doiala asupra stapanirei bunuri]or, cand ai cu tine pe
stapanul acelor <;:el. ce a dat dUii'manilor ce.iace
este mai mare ii'l mal prmclpal, cum nu va da prwte-
nilor ceiace e mai mic ii'i mai secundaI'
Cine va pari impotriva alesilor lui Dum-
" .
nezeu" 33) .Aici cuvantul este contra
eelor ee zic ca credmta nu foloseii'te la mmle, $1 contra
eelor ce printr'o schimbare fara de veste au devenit
necredincioii'i. ;;;i eat de gura,
punand inainte demmtatea celor aleii'l, cael nazIs: eme
va pari impotriva servilor lui Dum?-ezeu impot:iva
eredincioii'ilor lui Dumnezeu, ci "llnpotr1va
lui Dumnezeu" flindea alegerea este semn al virtutei
lor. Fiindrli daca imblanzitorii de cai (giambaii'ii) aleg
cai de aeei potriviti ii'i buni de drum, $i nimeni n'ar
putea sa-i probozasca, caci oricat i-ar invinovaf,i, s'ar
face de ris, apoi eu atat mai mult, cand Dumnezeu
alege spiritele, face 0 alegere buna, $i cei ce l-ar invi-
novat1 s'ar face singuri de ris.
Dumnezeu, zice, este cel ce indrepteaza (1n-
cine este cel ce judeca spre pier--
zare (condamna)" (Vers. Nu a zis.: Dumnezeu
, este care iarta greii'alele, ci toemai ceiaee este mai in-
. semnat: "Dumnezeu este cel ce indrepteaza (in-
dreptateste)". Cand votul judecatoriului se pronunta
pentru inctreptare, adeca pentru justifiearea vino:vatului,
- ii'i a unui asemenea judecatoriu mai ales - apoide
ce poate
v
fi ce
v
Deci, dreptul sa
se teama mCI de lsplte, cael Dumnezeu este pentru nm
-'- eeiaee ni-aaraiat dincale a faeut eu noi, - nici de
barfelile Iudeilor, fiindea ne-a $i ales pre noi, $i ne-a $i
indreptatit, ba inca ceiace e maiminunat, ca ne-aindrep-
tatit prin jertfa Fiului sau.Deci cine -':Ie , va condamna
pe noi, cand Dumnezeu ne incununeaza, cand Fiul sau
se jertfe$te pentru noi, ii'i nu numai ca se jertfeii'te,ci
$i dupa aeeasta se roaga peritru "Christos,. zice,
este cel ce a murit, mai ales care a $1 in-
OMlLIA XVI 259
vjat, care este deadreapta lui Dumnezeu
care se roaga pentru noi". Caei aratandu-se'in
demnitatea sa, el n'a contenit a se ingri.:e de noi, ci se
ii'i roaga pentru noi, $i inca ni pastreaza aceia;;i dra-
goste. Nu s'a muWimit numai cu jertfa lui, ceiaee este
semnul celei mai mari dragoste, adeea sa faca numai
eeia.ce 'i apartinea lui, ci inca roaga ii'i pe altul pentru
aceasta. Deci, apostolul aceasta a voit sa arate prin ex-
presiunea "care se roaga pentru noi", vorbind
omeneii'te ii'i cu mai multa concesie, ea astfel sa arate
marea lui dragoste; fiindca ii'i expresiunea "n'a crutat"
daca n'o vom lua tot in aceasta insamnare, apoi yom
ajunge la multe absurditiiti. ea sa atli ca aceasta
estc eeiace el voieii'tesa spuna, prive$te ea numai dupa
ee a zis mai intai "care este deadreapta lui Dum-
nezeu" a adaos "care se roaga pentru noi",
adeca ca dupa ee a aratat mai intai egalitatea Fiului
eu Tatal, a adaos $i expresiunea aceasta, care nu arata
de loc micimea celui ee se roaga, ci numaidragostea
ce 0 are catra noi.
Cel ce estB lnsw;;i viala $i izvorul tuturor bunu-
rilor, care inviaza mortii eu aceiafiji putere ca ii'i Tatal,
ii'i care In fine face toate celelalte, cum ar fi trebuit sa
mai intervina ca sa ni folosasca Cel ee a izbavit eu
propria sa putere pe cei desnadajduiti $i condamnati
de acea osanda ii'i i-a facut drepti fiji fii, ridicandu-i la
C&'l. mai inalta einste, ii'i cele ee nu erau erezute le':a
adus prin fapta la realitate, punand natura noastra ome-
neascape tronul imparatesc, acela, zic, cum de mai
avea nevoie de intervenire pentru cele maiufijoare Ai
vazut, deci, ca peste tot,.loeulexpresiunea aceasta "care
se si roaga pentru, q.oi",. pentru nimie aU n'a fost
zisa'de apostol, decat numai ca $3. , ni .:ow arate caldura
.'$i marimea De,altfel se vede .ru-
gand pe oameni ca sa se impace eu el, dupre cu.m, ZlCC:
"In locul lui ' Chsistos va rugam, ca cum
Dumnezeu v'ar ruga prin noi",rugamu-va ,in
locul lui impacati-va' cu
(II Cor. 5, cu toate acestea, cand vedem pe Dum:
nezeu rugandu-se, ii'i oameni rugandu-sepentr.u
in locul lui Christos, noi nu l1l!llIC
injositor fiji nedemn de acea marire 'iiI spler'rdQa:re, el un
260 OMILIA XVI
singur lucru scoatem de aid; Intinderea marime a
dragostei lui.
Daea $i Duehul se roaga cu suspinuri negraite;
daea Christos a murit pentru noi, $i roaga pen-
tru noi; daea $i Tatal n'a erutat chiar pe Fiul sau pen-
tru tine, te-a ales $i te-a indreptat, apoide ce te mai
De ce tremuri, dad t.e bucuri de 0 astteliu de
dragostc de 0 astfcliu de ingrijire De aeeia apos-
tolUl, dupa ce arata marea fngrijire de sus, mai eu
curaj la urma adaoga $i cele ce urmeaza vedet.i ca-
el nu zice: ca datori sunteti $i voi de a'i iubi tot a$3,.),.
ci, devenind oarecum entuziasmat de 0 astfeliu de pro-
nie negraita , spune: "Cine ne va desparti pre noi
de dtagostea lui Christos" 1) (Vers. 35), nu ziee
de dragostea lui Dumnezeu)), a::;a d pentru dansul este
indiferent a'l numi 1';>i Christos $i Dumnezeu. "Naca-
zul, sau stdtmtorarea, sau goana, sau foametea,.
sau golatatea, sau nevoea, sau sabiea"? Pri-
vC$te acum intelepciunea lui Pavel, caei el nu spune de
aeelea de cari ne topim pe fieeare zi, aded dragostea
banilor, porta de slava $i tirania maniei, ci de ace lea
eari sunt eu mult mai tiranice, $i cari sunt deajuns de
a sili chiar insa$i natura, $i a sgudui de multe ori ta-
ria eugetului nostru $i fara sa voim, precum sunt IlL'\.-
cazul stramtorarea. De$1 cele spuse de apostol
sunt destul de numeroase, totu$i fieeare cuvant are in
sine mii de feluri de ispite. De pilda, cand el spune
n,lCaz, spune in acela$i timp $i de inehlsori, $i de le-
gaturi, $i de sieofandii, $i de exilare, $i de toate ticalo-
$iile celelalte. Prin 0 singura Yorba, se intelege un noian
nemarginit de primejdii prin cari trece cineva, sau mai
bine zis, toate relele ce bantuesc pe oameni, elle exprima
printr'un singur cuvant.
Cu toate acest.ea apostolul pe toate Ie
De aceia Ie 1';>i pune aid sub forma de intrebare, ca fiind
oarecum necontrariat, ca eel ce iube$te pe Christos.
astfeliu, $i se bucura de 0 astfeliu de pronie, nimic nu
este care sa-I poata mi$ca din loc.
Apoi, ca nu cum va sa se creada toate acestea ca
I) Nota. In editia de Buzau sUi scris: cine ne va uesparti
noi de dragoslea lui Dumnezeu? ceiace e 0 abatere deja original.
(Trad).
I
O:l<I1LIA XVI 261
un semn . al paraslrei lui DUl1?oezeu, pune la mijloc $i
pe Profetul ') care cu m',llt timp mal 'nainte a strigat
$i a zis: "Ca pentru tme suntem omoriti . toata,
ziua, socotitu-ne-am ca l1i!$te oi de junghiem"
(Vers. 06),adeca ca dC$i suntem expu$i la toatere-
1e1e, totw;;i pentru tine suntem gataa Ie suferl. eu
toate acestea, fata de at{ttea primejdii, $i fata de aceste
tragedii noua, ni se da ca scop al 1upteJor noastre man-
gaierea a$teptata, sali mai bine zis, nl; numai a$tep-
tata, ci chiar mai mult ceva. Nu pentru oameni, zice,
sau pentru altceva pt'tmantesc suferim noi acestea, ci
pentru imparatul a toate. .nu numai . cu aceasta cu-
nuna ne-a incununat, ci $i eu 0 alta mai variata. De$i
dela natura suntem hotariti 0 singura data sa murim,
totw;;i daca am VOl, Dumnezeu ni-a aeordat, ca prin
vointa buna intentiune, sa Ie putem suferi toate aces-
tea pe fiece zi. A$a ca cste invederat, ca ne yom duce
de aid avand atatea cununi cu noi, pe cate zile am
viet-uit, chiar mai multe, fiindca 1ntr'0 singura zi
e posibil da a muri dneva 9i odata, $i de doua ori'v?i
de multe ori. Af;la dara eel ce este pururea pregatit
pentru aceasta, pururea prime$te $i plata intreaga. L:'l.
aceasta facand aluziune $i Profetul, zicea: "ca pentru
tine suntem ollloriti toata ziua". De aceia $i apos-
tolul a introdus aid pe Profet, ca mai mult sa-i dC$-
tepte. Daca eei din veche, ziee, cad aveau ca
plata ;ostenelelor pamant celelalte cari se sfar$
in viata prezenta, $i inca dispretuiau aceasta viata, ca
ispitele primejdiile de aici, apoi ce iertare yom pu-
tea avea noi, cari ne mole$im fiind yorba chia r de
cerill, de imparatia cea de sus $i de bunurile cele ne:-
graite de aeolo, nu ajungem macar la masura ace-
Dara n'a zis chiar apostolul, d lasand aceasta
la con$tiinta auditoriului, el se multame$te numai v
marturia Profetului, $i arata ca daca e nevoie pan?-
de jartfa trupului lor, ii sa nu se spaimanteze, nici
se tulbure, fiindca Dumnezeu lucrurile a$a.
Dara apoi el ii mai indeamna $i din alt punctde
vedere. Ca nu cumva sa zica eineva, ca el numai filo-
sofis<1-7te mai 'nainte de a cerea insu$i ceiace
prin fapte, a adl;tos: ca 01
1) Nota. A se vedea PsaJmu! 44, 22. (Trad.)
262 'OM!LlA XV!
de junghiere", vorbind de mcirt.ile zilnice ale aposto-'
lilor. Ai vazut oorbatie bIandeta Precum acelea,
zice, nu se impotrivesc tot noi nu
ne impotrivim. Dara fiindca, pe deoparte slabaciunea
mintei omene$ti, iara pe de alta multimea ispitelor sparie
pe cineva, prive$te cum ridica pe auditoriu, cum
il face inalt $i eurajos, zicand: "Ci intru acestea
toate prea biruim cu biruinta), prin
cela ce ne-a iubit pre noi" (Vel's. 37). Lucru mi-
nunat este ca nu numai ca biruim, ci ca chiar prin
cele ce uneltesc asupra noastra, noi biruim.
Si nu numai ca biruim cum s'ar intampla, ci cu
mai mult decat trebuie (I)7tEP\ltXW(J-S'I), adeca cu
toata fara sudori ostenele. N u biruim doara
a$teptand evenimentelor, ci pregatindu-ne
Dumai vointa buna intentiune, astfeliu noi din t<?ate
partile trofee de biruinta contra
cu drept cuvant, caci cel ce se lupta impreuna cu
noi, este Dumnezeu. Deci, nu te indoi de loc, daca fiind
ootuti noi predominam pe cei ce ne.' bat, daca fiind alun-
gati stapanim pe cei ce ne alunga, daca murind punem
pe fuga pe cei ce sunt in viata. Cand tu ai de partea
ta puterea, dragostea lui Dumnezeu, nimic nu p<?ate
impiedeca ca sa nu se petreaca asemenea fapte mu1U-
nate paradoxe, sa nu stdiluceasca cea mai mare
biruinta. 8i In adevar, ca nu biruiau cum s'ar intampla,
ei intr'un' mod foarte minunat, C\..$a ca se poate vedea
de aici ca rezboiul acela al uneltitorilor riu era indrep-
tat contra oamenilor, ci contra acelei puteri ne'nvinse.,
Caci pe Iudeii din sinedriu, cum se intrebau
unii pe altii nepricepandu-se ce sa mai faca: lICe vom
face oamenilor acestora?" (Acta Ap. 4, 16). , Faptul
minunat era ca Ii aveau in stapanirea lor,
apostolii erau bat uti , Iudeii se gasiau, in
mare incurcatura, nu se pricepeau ce sa faca; ast-
feliu ca prin cele ce credeau a'i birul.,tocmai prin,
acelea au ' fost biruiti. Nici tiranii, nici comuni-
tatile intregi, nici falangele demonilor, nici chiar in-
diavolul n'a putut sa'i, stapaneasca, ci cu totii erau
biruiti cu ceiace uneltiau contra aposto-
lilor, vedeau singuri cum se tocmai in favorul
lor. De aceia zicea Pavel: "prea biruim (covar-
cu biruinta)". Era la mijloc 0 lege nolia ' de bi-
,
i

. OMILlA XV! 263
ruinta, aceia adeea de a stapani pe prin cele
contrare, de a nu fi biruit niciodata, ca cum
ii erau sUi,pani pe se aruncau cu
curaj in lupte.
"Pentru ca sunt incredintat ca nici moar-
tea, nici viata, nici ingerii, nici capeteniile, nici
puterile, nici cele de acum, nici cele viitoare,
nici inaltimea, nici adancul, nici alta faptur-a
oarecare' nu poate pre noi sa ne desparta de
dragostea lui Dumnezeu, cea intru Christos Iisus
Domnul nostru" (Vel's. 38. 39). Mari lucruri spune el
aici! Dara noi nu Ie fiindca nici nu avem 0 ast-
feliu de dragoste. Cu toate aeestea, sunt mari cele
ee spune el voind a arata ca nu sunt nimic fata
cu d, cu care a fost iubit de Dumnezeu, dupa ce
spune de acea dragoste, vorbel';lt,: i? fine de d.ragos:
tea lui ca astfeliu sa nu se para ca spune lucrurl marl
de Ceiace el spune, C\..$a este: ce trebuie, zice,
sa vorbim de cele prezente, de rele1.e ce, Ie indur<1!!1
in viata aceasta Chiar de ar spune cmeva de cele Vll-
toare, de lucruri $i puteri, ca de pilda moarte :;;i viata,
inO'eri archangheli, toata faptura de sus, acestca
mf se par mici tat<1 de dragostea lui De m'ar
amenint8, cine va chiar cu moartca cea vutoare, cu
moartea cea sau de mi-ar fagadui viat.a cea
ca sa rna' departez n'a:;;i
primi. Ce trebuie sa'mi vorbe$tI de. Imparatu de pe
de consuli, sau de cutare de c.utare'? De
spune chiar de ingeri, de toate puterIle sus,
toate fiintele, de mi-ai vorbl. ' de toate vutoare, totu)J
in fata mea sunt mici toate acestea, cele de pe pa-
mant, cele din :;;i cele pamant, ca
cele mai presus de mmic II! cu dra-
gostea aceia. Apoi, nemultamit n a
bine acea dorinta pe care 0 avea, n:a! al,:-
tele, intrebuintand expresiunea " mCl alta faptura
oarecare". Ceiace spune aici, este cam daca
mai fi $i 0 alta faptura, pe_ at,a,ta pe e cea .
zuta, pe cat e cea prlCeputa, mmle. nl! mar
putea departa de acea dragoste. Acestea}e zlcea. apos-
tolul, nu doara caingerii sau sau cele-
lalte puteri se incercau de a'l face ca sa se ,departeze
264 OMILIA XVI
de dragostea lui Christos, sa nu fie una ca aceasta l-
ei voind a a r ata dragostea lui cea nemarginita ce 0
avea pentrll Christos. EI nu iubia pc Christos pentru
cele ale lui Christos, ei pentru dansul iubia cele ale lui
Christos, :;;i numailadansul se uita, $i numai de un
singur lueru se temea, adeca sa nu cada din dragostea
catre e1. Aceasta pentru apostol era mai groza v $i
decat gheena, dupre cum de asemenea li era mai de dorit
ca orice, de a ramanea in stapanirea acestei dragoste.
') de ce am putea fi noi oare vrednici, dad
Pavel, pentru dragostea $1 pofta de Christos, nu admil'a
niei chiar pe cele din ceriuri, pe cand noi preferam pe
cele din noroiu 9i din tarfma dragostei lui Christos 1 De
ce am putea fi vrednici, zic, cand el pel1tru d ragos-
tea lui Christos ar fi primit a cadea 9i in gheena,
din imparatia ceriurilor, claca ar fi fost vorba,- pe
cand noi nu dispretuim niei chiar viata prezenta Oare
Sllnt.em noi vrednici macar de incaltiimintele lui, daca
suntem atat de departe de mintea lui cea mar e EI
pentru dragostea lui Christos nu credea intru nimie,
niei ehiar imparatia ceriurilor, iara noi dispretuim pe
Christos, pe deoparte, iara pe de alta facem multa vorb':\,
de faptele lui. fie, ca macar de faptele lui sa vorbim I
Acum insa, nici aceasta nll 0 facem, ci chiar de ni s'ar
propune imparatia ceriurilor, noi lasand-o pe aceia,
alungam toata ziua umbrele $i visurile, iara nu ceiace
tl'.)buie. DG$i Dumnezeu, fiind filantrop $1 foarte bland,
a facut cu noi aceia ce face lin tata iubitoriu de copii,
care, vazand ca fiul seu se ingreuiaza in vorbire, nasco-
ce;:;;te 0 altfeliu de pronuntie a cuvintelor. Fiindca noi
nu avem catra dansul dragostea $i dorul cuvenit, ni
pune inainte multe altele, numai ca sa ne poata tinea
pe langa dansul; dara noi nici a9a nu stam langa el,
ci alergam la jueariile copilare$ti. Nu a:;;a, insa, facea
Pavel, ci, ca un copil nobil, libel' $i iubitoriu de tata,
cauta numai convietuirea cu tatal, iara de celelalte nici
nu facea atata Yorba, -- sau mai bine zis, el facea mai
mult chiar decat un asemenea copiI. El nu pretuie:;;te
pe Dumnezeu la feliu cu cele ale sale, ci, cand se uita
la dansul ca la tata, celelalte nll Ie considera 1ntru nimic,
')Partea Despre draO'Qstea catre Christos. Despl'e
eleimosina, ca Christos face totul pentru dragostea lui citre
noi (Veron).
;'
OMILIA XVI 265
:;;i prefera a fi batut$i pedepsit impreuna cu el, decat
despartindu-se de e1 sa se dezmerde.
, ' Sa ne, cutremuram deci, noi, cati pentrudragostea
lui Christosnu dispretuim nici macar banii,sau mai
bine zis, cati nu dispre[.uim banii pcntru noi in::;ine.
Pavel era singur care patimia totu\ pentru Chdstos, nLl
pentf;J itnpariltia ceI'iIJI'ilor, nici pentru cinstea cea
dela dansul, ci pentru dragostea cea catra dansul, -
cand pe noi nici Christos, niei cele ale lui Christos, nu
ne pot trage din lucrurile pamante$ti, ci intocmai ca
Iii:;;te gerpi, sau viperi, sau porci , sau ca toate acestea
la un loc, a:;;a ne tavalim in glod. Cu cat suntem noi
oare mai buni decat acele animale, noi cad de;;i avem
aUl.tea exemple, totu$i ne uitam in jos, $i nu suferim
catu9i de putin de a privi spre ceriu 1 Dumnezeu a dat
pentru tine chiar $i pe Fiul sau, iara tu nLl dai nici
macar panea zilnica celui predat pentru tine, celui jartfit
pentru tine. Tatal nu I-a crutat pentrLl tine, iara tu n
treei eu vederea topit de foame, de:;;i tu consumi din
ale lui, :;;i daca dai saracilor eleimosina, din ale sale dai,
9i pentru tine dai. Ce ar putea fi mai rau ea aceasta
nelegiuire A fost predat pentru tine, s'a jartfit pentru
tine, colinda drumurile tiamand pentru tine, :;;i tu daca-i
dai pftnea zilnica, din ale sale dai, ;;i singur Le folosc$ti.
.';)i totu$i nici a:;;a nu'i dai. Oare nu sunt mai nesimtitori
decat . petrele cei ce, de$i sunt de atiHea fapt e
maret-e, totu$i staruiesc inca in 0 asemenea salbataeie 1
El nu s'a multamit numai cu moart.ea 9i eu crucea, ci
a primit de a fi $i sarac, strain, pribcag i;;i gol, de a
cadea 9i in inchisoare, de a suferl $i boaia, ca macar
sa te poata atrage. (IDaca nu'mi rasplate$ti, zice,
ca eel ce am patimit pentru tine, eel put-in milu18$te-ma
pentru saracia in care rna gasesc. Daca nu voie$ti a
rna milul pentru saraeie, cel putin indura-te pentru boala
in care ma afiu, $i teincovoaie pentru ca rna gasesc
in inchisoare. Dad insa nimic din acestea nu te poate
face filantrop, cel putjn pleaca-te la u$urinta cere rei mele,
ca nimie nu'ti eel' de pret mare, ci numai pane, aco-
peramant $i mangaiere cu cuvintele. Dara daca $i dupii
aceasta ramai inca salbat.ec, eel putin fa-te mai bun,
pentru imparatia ceriurilor, $i pentru premiile ce Ie-am
fagaduit. Poate ca nimic din acelea nu te mi
9
ca Cel
putin atunci plear,a-te naturei lucrurilor cand ma vezi
gol, 9i adu-ti aminte de acea golaeiune, prin care m'am
266 OMILIA 'XVI
golit pe cruce pentru tine. Dara daca nici pentru aceia
nu cel putin pentru aceasta, prin care sunt gol
in persoana saracilor. Am fost legat atunci pentru tine,
sunt acumlegat tot pentru tine, ca astfeliu, fie de acolo,
fie de aici, sa progresezi sa a face vre-o mi-
lostenie. Am fost fiamand pentru tine, sunt
fiamand tot pentru tine; am insatat fiind spanzurat pe
cruce, sunt acum insatat prin saraci, ca as tfeliu , fie
de acolo, fie de aici, sa te pot atrage catre mine sa
te fac filantrop pentru mantuirea tao De aceia, tu
'mi rasplata pentru miile de bine-faceri ce ai
primit dela mine, acum nu'ti cer ca cum ai fi datoriu,
ci te incununez ca pe un bine-facatoriu. harazesc
imparat,ia cerurilor in schimbul acestor fapte mici.
Nu'ti spun: dezleaga-mi saracia, sau boga-
tis, ta, am saracit pentru tine, - ci numai pane
iF cer, haina, 0 mica mangaiere in saracie. Daca
cad la inchisoare, nu te silesc de a'mi deslega legatu-
rile, sau sa ma scoti deacolo, ci un singur lucru it1 cer,
acela adeca de a ma vedea legat pentru tine, at unci
eu am primit chiar deajuns, numai pentru acest fapt
eu it,i harazesc ceriul. eu te-am dezlegat de lega-
turile cele mai grozave, imi e deajuns numai
aceasta, de a ma vedea legat pentru tine. Pot sa te 1n-
cununez fara de acestea, voiesc insa a'ti fi datoriu, ca
astfeliu cununa sa'ti aduca oare-care curaj. De aceia,
eu pot a ma hrani singur, colind dru-
murile cerand de pomana, stand inaintea tale
intind mana. Doresc a fi hranit de tine; te iubesc foarte
mult, de aceia doresc a sta la masa ta, dupre cum
este obiceiul celor ce iubesc, ma mandresc prin
aceasta, ba inca in intregei lumi in auzul tuturor
te proclam cu glas tare, ma arat pe mine insumi de
trofeu al tam).
noi, cand suntem hrani!i de cineva, ne ru-
::;;inam cautam sa astupam acest fapt, el, fiindca
ne foarte mult, chiar de am tacea noi, spune
cele petrecute cu multa lauda, ::;;i nu se a spune
ca fiind gol noi I-am imbracat, fiind fiamand I-am
hranit.
Acestea toate cugetandu-Ie, iubitilor; sa nu ne mar-
ginimnumai la aplauze laude, ci sa i7i indepliilirn
cele vorbite. Ce 'mi folosesc mie aplauzele vuetul
acesta? Un lucru va cer numai voua: dovada prin
I
,.


OMILIA XVI 267
fapte, supunere ascultare la . cele spuse iarai71, prin
fapte. Aceasta este lauda mea, aceasta este folo-
sinta voastra, aceasta este pentru mine coa mai stra-
lucita diadema. Aceasta cununa, ducandu-va de aici,
pregatiti-o i7i mie voua prin mainile saracilor, ca
astfeliu in viata aceasta sa ne hranim cu speranta
buna, in cea viitoare ducandu-ne sa ne invrednicim de
miile de bunatati. Carora fie a ne invrednici cu totH, prin
charul filantropia Domnului nostru Iisus Christos, ca-
ruia impreuna cu Tatal cu Sf. Duch se cade slava
in vecii vecilor. Amin.
OM ILIA XVII
"Adevarul zic intru Christos, nu mint, im-
preuna marturisindu - mi cuno:;;tinta gandului
meu prin Duhul sf'int" (Cap. 9, 1).
Oare nu vi s'au parut ca cele vorbite in convor-
birea dinainte, despre dragostea lui Pavel catra Christos,
au fost mari mai presus de natura?, In adevar ca
mari au fost prin natura lor, mai pres us de ori-ce
cuvant; cu toate acestea cele vorbite astazi sunt cu mult
mai presus de acelea, i7i cu atat mai presus, cu cat
lea sunt mai presus de ale noastre. De:;;! nu credeam
ca vor avea atata superioritate, totui7i acum dupa ce ni-a
trecut pe dinainte cele citiLe astazi, ni s'au parut a fl
cu mult mai stralucite decat acelea.
Aceasta intelegand-o apostolul, a i7i invederat-o din
lnceput chiaro fiindca urma a trece cu yorba la lu-
cruri mai mari, pe care multi poate nu le-ar fi crezut, de
aceia mai iniai Ii asigura despre cele ce va vorbi,- obi-
ceiu pe care multi n au cand voiesc sa spuna ceva, ce nu
este poate crezut de toti, dara pentru care ii sunt foarte
Expresiunile: "Adevarul zic" "nu mint"
ca "cuno:;;tinta gandului meu (con:;;tiinta) mar-,
turise:;;te" i7i "intristare mare imi este mie" i7i
"ne'ncetata durere inimei mele", tocmai aceasta
invedereaza.
268 OMILIA XVII
"Ca a:;;i fi poftit eu insu-mi a fi anatema
dela Christos" (Vers. 3). Dara ce spui, Pa vele Do-
sa fii anatema dela Christos col dorit de tine, de
care nu te putea despart.i nici imparatia cerurilor nici
ghoena, nici colo vazute, nici celo nevazuto, $i nid alta
iaptura Ce s'a IntamplaH Nu cumva
schimbat $i ai parasit acea dorinta raspunde el,
nu to teme, ci inca mai multmi-a sporit dorul de el)).
Dara atunci de ce dor0';iti a fi anatoma, $i cauti 0 ast-
ieliu do instrainare $i dospartire, de care nici nu so mai
gase$te alta Findca, zice, il iubesc foarte mult)). Cum
spuno'mi, in ce mod fiindca faptlll acosta samana
mai mult cu 0 enigma. Dara daca crodoti, mai 'ntai sa
aftam ce oste "anatema", $i dupa acoia sa'l intrebam
pe dansul de acostea, $i atunci yom afta $i aceasta dra-
gosto nogdlita $i paradoxa. A$a dara, ce este anatema?
Asculta'l tot pe dansul ce spune: "Daca nu iubeste
cinevc\ pe Doml1ul nostru Iisus Christos, ana-
tel1la sa fie" (1. Cor. adoea, desparta-se de
toate, strain sa fie de toate. Dupre cum de lUCI'ul
lui pumnezeu (?'J7.(11)P,'"I. = prinos, oferinta, dar,
afleroslt 1Ul Dumnezeu) nimeni nu ar cuteza sa se
atinga cu manile cum s'ar intampla, $i nici a se apro-
pit'l, tot $i cu cel despart.it de biserica, cu cel taiat
dela adunarilo crodincim;;ilor, caci '$i acesta este dat la
o parte. Pe unul ca acesta, deci, apostoluJ n nume:;;te
anatoma, in sonz cu totul contra1', $i poronce$te de a
fugi toti de el cu groaza $i eu friea mare, $i a se des-
De lucrul afierosit lui Dumnozeu, sau anatema,
nimeni n'ar ind1'azni a se apropia, pentru cinstea $i res-
pectul cuvenit ceIui ce i s'a afierosit, pe cand de cel taiat
deja biserica, toti trebuie a se desparti, in senz cu totuI
contrar. A$a ca de $i d0';ipartirea este una $i aceia.;;i,
caci $i unul $i altul este instrainat de contactul celor
mai mulii, totu$i feliul sau modul despariirei nu este
unul $i acela$i, caci acesta este cu totul contrar celui
dintai. De cel dintai se departau ca fiind afierosit lui
Dumnezeu, iara de cel dealdoilea ca fiind instrainat de
Dumnezeu, $i rupt dela biserica,
Aceasta, deci, aratand-o $i Pavel, zicea: "Asi fi
poftit eu insu-mi a fi anatema dela Christ'os".


OMILIA XVII
bagati sama ca nici nu zice simplu ca a$i fi voit,
ci dand 0 mai mare tensiune ideii lui zice: Asi fi pof-
t
't" ' '"
1 . ?ele de tulbura poate ca
cel ce e$t1 mal slab $1 mal neputmclOS, apoi uu te gaudi
n,un:ai la faptul ca apostolul a se despartJ de Christos,
Cl $1 la cauza pentru care VOla, E;l atunci vei vedea dragos-
tea lui cea nemarginita, Fiindca $i atunci cand il vedem
pe tain.d pe noi nu ne uit<lm la faptul
m sme, Cl la mtentlUnea $1 cauza faptului $i de aceia
mai ales il admiram. Nu numai ca taia dara.
chiar $i el se radea pe cap $i . jertfia, insa pentru
noi nu zicem ea era ludeu, ci mai cu sama pentru aceasta
zice!D: ca, el s'a vit vde lydaisI? f;ii de jartfe, $i s'a
curat1t $1 a devemt adevarata sluga a lui Christos, Dupre
cum atunci il vezi mind imprejur pe altii $i jartfind
n,u'l pentru ludaizand cre$tinismul.
Cl tocmal pentru acest fapt II mcununezi mai mult ca
unul ce s'a instrainat de ludaism, tot a$a $i cand il 'vezi
dorind a fi anatema, sa nu te tulburi pentru aceasta
ci tocmai pentru acest fapt sa'l proclami, aftand cauza:
adevarata pentru care el voia a fi anatema. Daca nu
yom examina cauzele faptelor, apoi atunci $i pe Elie
vom numi omoritor de oameni, f;ii pe Abraam, $i inca.
pc: acosta nu numai omorator de oameni, ci chiar omo-
l'itor de copii, $i pe Finees "), $i pe Petru Ii yom consi-
dCl'a ea omoritori. Si nu numai de sfintii lui Dumnezeu
vom banui lu<?ruri dacl nu yom pazi
regula aceasta, C1 ehlar de mSU$l Dumnezeu. Deci ca
sa se intample una ca aceasta, apoi mai iritai
sa, adunam la un loc tot ceiace contribuie la justifiearea
faptelor. petrecute, ca de pilda cauza, intentiunea, timpul,
locul, $1 toate celelalte, $i numai dupa aceia sa exa-
minam faptul.
Aceasta e bine de a se face $i acum, fiind yorba
de acest suftet fericit.
, A$8.. daTa., care a fost cauza pronuntarei acestor
cuvmte e yorba de lisus cel dorit. Si cu toate
el nu. zice asemenea cuvinte pentru Christos, ci
fi P?ftlt a fi anatema dela Christos pentru
featll mel". Dara $i aceasta e tot din marea lui umi-
1) Nota. Cred ca Sf, Chrisostom vorbe!1te aici de acel Fineef;
din Cart. JudeciUorilor, 20, 28, (Trad.),
270 .OMILIA XVII
lint;a, caci nu voie.;;te a se arata ca cum ar vorbi ceva
mare ar face pe placul lui Christos. DE; aceia i;li zice:
,,$i rudele meledupretrup", ca sa astupeoare cum
meritullui. $i cumca el totul voia pentru Christos, asculta
CE' spune in cele urmatoare. In adevar ca dupa ce zice:
,,$i pentru rudele mele dupre trup", adaoge imediat:
"Carisunt Israilteni, a carora este punerea de
tii (intierea), ::;;i slava, ::;;i ::;;i pun8-
rea de lege (legislatia lui Moisi), ::;;i slujba (servi-
ciile religioase), ::;;i fagaduihtile, ai carora sunt
parintii, ::;;i dintru care este Christos dupre trup,
care este peste toate Dumnezeu binecuvantat
in veci. Amin" (Vers. 4. 5). Ei, ce insamna aceasta?
zici tu. Cad daca el doria a fi anatema ca sa creada
altii, trebuia ca sa doriasca aceasta pentru gint.i; dara
daca el aceasta numai pentru ludei, dovede$te
ca 0 voie$te nu pentru Christos, ci pentru inrudirea :;;i
familiaritatea sa cu dan$ii. $i cu toate acestea, daca el
ar fi dorit acest lucru pentru faptul nu s'arfi
parut a$a de lamurit; - acum j'nsa, cand 0 dore;;te pentru
ludei numai, se arata Iamurit ca el o face pentru slava
lui Christos. $i bine ca ceiace eu va vorbesc acum
vi se pare ceva paradox, Insa ca sa nu va tulburati,
iute ma voiu incerca de a va lamuri chestiunea.
In adevar, ca apostolul n'a spus aceste cuvinte Ia
intamplare fara de 0 judecata matura, ci fiindca eu
ziceau invinovaliau pe Dumnezeu,.ca ii s'au
Invrednicit a fi numiti fii ai lui Dumnezeu, au primit
$i ii mai 'nainte de toti J.:.au cunoscut de Dum-
nezeu adevarat; de$l s'au bucurat de atata slava din
partea lui, ii I-au slujit mai 'nainte de lumea ceialaJta,
au primit $i fagMuintile, sunt fii adevarat.i ai acelor
iubit.i de dansul; ba inca mai mult, ca tot stra-
mO$ii lor au fost strall).o$i $i ai lui Christos - cad aceasta
insamnaexpreslunea , "dintru care este Christos
dupre trup", - 9i dupa toate. acesteq se vedeau acum
necinstiti seo$i afara, iara, iIi locul lor au fost intro-
(ju$i oameni cari nici odata n'au cunoscut pe Dumnezeu,
adeca gintile. Deci, fiindca vorbiau de acestea $i aruncau
blasfemii asupra lui Dumnezeu, iara Pavel auzindu-Ie
se mahnia $i se tulbura; in sufietul sau pentru slava lui
Dumnezeu. de aceia poftea de a fi anatetna, daca ar fi
OMILIA XVl! 271
fost cu putint;a, numai ca sa se mantuiasca aceia sisa
inceteze cu 0 astfeliu de blasfemie $i sa nu se
ca Dumnezeu a arnagit pe stranepot.ii acelora carora el
Ii-a fagaduit darurile sale. $i ca sa afii cum' ca pentru
aceasta era Pavel rnahnit $i tulburat, ca nu se creada
zic, de dall$ii, ca fagMuinta data de Dumnezeu lui
"Ca'ti voiu da tie pamantul acesta, semintiei
tale" (Facere 12, 7) a ramas cazuta 9i ne'ndeplinita
de aceia doria a fi anatema. '
Deci, dupa ce a spus acesta a adaos irnediat: "Ci .
nu cum ca a cazut cuvantul lui Dumnezeu"
(Vers. 6), aramnd ca dore.?te de a suferi ii totul pentru
cuvantullui Durnnezeu, adeca fagMuinta data lui Abraam,
implinita. Dupre cum se parea ca $i Moisi se ruga
lui Dumnezeu $i rnijlocia pentru ludei, iara in realitate
facea totul pentru slava lui Durnnezeu, zictmd: "Ca sa
nu spuna ii, zice, pentru ca n'a putut Domnul
sa'i bage pre ii in pamantul care li-a fagaduit,
i-a seos in pustie sa-i omoare" (Deut. 9, 28), tot
face $i Pavel aici, ca $i cum pare ca ar zice: ca
sa nu spuna ii ca a cazut fagMuinta lui Dumnezeu, $i
a mint it el, ciici fagMuinta data nu s'a indeplinit, pentru
aceia, zice, a$i fi poftit a fi $i anaterna. De aceia nu
spune ca ar tace aceasta pentru ginti, dici nimic nu Ii
fagMuise lor, i?i nici nu'-i slujau lui, 9i nici gintile nu'l
blastamau din cauza Iudeilor, ci doria a fi anatema
pentru ludei, cari primise fagMuinta, $i inainte de toti
erau familiari $iprieteni ai lui DllmneZtm. Ai vazut,
deci, ca dad; el ar fi dorit aceasta pentrli nu s'ar
fi putut arata de lamurit ca afacut-o pentru slava
lui Christos? Fiindca el 'voia a fi anaterna pentru ludei,
apoi prin aceasta s'a dovedit mal eu sarna, ca el doria
acest lucru nurnai pentru slav a lui Christos.
. De aceia $i zice: "a carora punerea de tii
{intierea), '::;;i slava, a::;;ezamanturile, ::;;i pune-
de lege, slujba, fagaduintile". Caci, zice,
. spune de Christos de acolo este, i?i
zamanturile date, lor, $i chiar el (Christos) este dintre
dan$ii, $i -tot.i parintii cari au primit fagMuintile dintre
'diln$ii au fost; -:-insa lucrurile s'au petrecut cu totul
din contra, -fiindca au cazut din toate fagMuintile acelea.
De aceia $i sunt tnahnit, $i prefera, daca ar fi eu
272 OMILIA XVII
putinta, de a fi c1espartit de eeata eelor de pe langa
Christos, a fi instrainat,nu insa de dragostea lui,
sa nu fie una ca aceasta 1- fiindca ceiace fac, tot pentru
dragostea lui 0 fac - primi ca sa fiu despartit
instrainat de multamirea :;oi slava aceia, numH ca stapa-
nul meu sa nu fie defaimat sa nu'i mai aud pe
zicand, ea fagaduintele lui Dumnezeu au devenit 0 farsa
complecta, caci unora a fagiiduit, :;oi altora
a dat cele fagMuite; din altii s'a nascut, :;;i pe altii a
rnantuit; Iudeilor Ii-a fagaduit, iara pe strane-
poW acelora lasandu-i, a introdus in locul lor pe eei ce
niciodata nu I-au cunoscul pre el, :;;i pe ace:;;tia i-a
Invrednicit bunurilor fagaduite acelora. Aceia se nacajau
studiind legea $i citind profetiile, iara cei de pe la templu-
rile pagane, cei ce deabea ieri s'au intors dela idolola-
trie, au devenit superiori acelora. Apoi cum se poate
zice ea aceasta este pronia lui Deci, ca sa nu se mai
spuna aeestea de stapanul meu, zice, de::;;1 Cll nedrep-
tate se spun...:.... a:;oi prefera sa cad $i din impara1ia
ceriurilor, :;;i din slava aeea negraita, :;oi a:;;i suferi eu
placere toate ralele, numai ea sa nu mai aud de loc
defaimandu-se eel iubit :;;i dorit de mine, :;;i aceasta ar fi
pentru mine cea mai mare mangaiere)).
Dad daca nu admiti de loe cele vorbite pana acum,
apoi gande:;;te-te ca muW parinti au preferat a face w;;a
pentru copiii lor, adeca a se despart.i de dan:;;ii, spre
a'i vedea mai fericiti, au preferat, zic, a se desparti de
eonvietuirea cu dan:;;ii, crezimd ca aceasta despartire
este spre propa:;;irea ferieirea lor.' Dara fiindca noi
sun tern departe de 0 asemenea dragoste, de aceia nid
nu putem pricepe cele vorbite de dansul. Astfeliu, unia
cari sunt nevrednici ehiar de a pronunia numele lui
Pavel, ::;;i cari stau departe mult de ardoarea :;;i ravna
lui, cred ca apostolul vorbe:;;te acestea de moartea Cei l.
vremelnica. Pentru unia ca a::;;i putea zice, c{t
atat de mult sunt straini $i nll cunose pc Pavel, dupre
cum cei orbi nu cunosc razele soarelui, :;;i poate ca chia:r
mai mHlt. Cel ce muria pe fiecare zi; eel ce pune la.
mijloc un nor de primejdii, $i zice: "Cine ne va des;...
parti pre noi de dragostea lui Christos? Nacazu:l,
sau stramtoarea, sau goana, sau foametea, sau
golatatea ?" -::;;i care nemuWimit cu eele spuse aid.
s'a urcat la ceriu, $i mai pre sus de ceriul
I
I
I
I
I
OMILIA XVII
273
:;;i a trecut.in revista pe ingeri, archangheli $i pe toate
puterile cele de sus, a impreunat la un loe cele prezente
cu cele viitoare, cele vazute eu cele nevazute, - insa
pricepute de mintea omului, - pe cele triste cu cele
bune $i placute, pe ,cele din eu
si care cu un cuvant nu lasa mmlC, lllca nemultamlt
eu cele spuse pana aici, mai spune f?l de 0 alta faptura
care ar mai exista, - cum dupa toate acelea ar fi t1'o-
buit sa aminteasca de moartea aceasta vrernelnica ca
de un lucru mare'? Nu este a:;;a, nu; ci 0 astfeliu de
inchipuire e, a::;;a zicand, viermilor cari
in baliO'ar. Daca el ar fi vorblt de moartea aceasta, apOl
cum dori:l a fi anatema de Christos'? 0 astfeliu de
moarte l-ar fi unit mai curand de ceata eelor de pe
langa Christos, $i l-ar fi facut a se bucura de acea
Sunt insii :;;i altii, cari indraznesc a vorbl luerurI mal
ridicule decM aceia. Nu spune apostolul de moartea
cea vremeJnica, zic ace:;otia, ci doria fie. juvaerul $!
odoruJ cel consfint.it (anatema) lUI, Chrlstc?S! para
care n'ar dorl lueru, fie chlar dmtre cel mal 01'-
c1hari $i cazuti $i cum ar fi trebuit sa se faCcl, ae:easta
ca eJ sa fie juvaerul lui Christos pentru rudele ct:
le
dupre trllp'? Decat, noi sa Ia..c;3.E11 la .0 parte
$i tliariile =vorbe zadarmr.,
acestora, cad nu merita aseme}1ea vorbe mCI, Chlt! ra;s-
puns, intocmai dupre cum nu la
pruncilor, sa ne relntoarcem lara:;;ll,?-
dezmerdandu-ne in noianul clraO'ostel $1 motan,? m
toate partile in libertate, sa In{elegem bme
de draO'oste neO'raita. Dara, oriee ar spune cmeva, totUf?l
nimic va spune, caci dragostea Pavel cu
mai intinsa decat orice mare sau nOlan, mal lUte mal
arziitoare ca oriee para sau de vfoc, nici
euvant nu ar putea sa 0 descrle dupa
numai eel care a ca::;;tigat 0 astfeliu de dragoste $1
o eu exactitate. . V"
Aide, deci, ca sa punem Iara::;;l. m aeBle. vorbe
ale apostolului. "ea eu ziee,
a fi anatema clela Chrlstos . Ce va sa Zlca "eu
insu'mi"? Cel ee devenise dascalul tuturor, cel ee cu-
lesese 0 multime de sueeese, eel ce a:;otepta mii de
eel ee doriit pe Christos atat de mult, incat prefer:;t
draO'ostea lui inaintea tuturor celorlalte, cel ee ardea
o

18
2H OMILlA XVII
pc fieeal'e zi pentru dansul, pe toate Ie credea a fi
dar:sul, p;l,. nu se lasa
numal a fi lUblt. de Chrlstos, C1 a'l $1 lUbl pre el foarte,
$i aeest tel 11 urrnaria apostolul in primulloe. De aeeia
el numai la aeeasta l$i avea atintirea indreptata, $i pe
toate eelelalte Ie suferia eu u$urint.a. La un singur lueru
se gandia inaintea tuturor, cum sa':;;i sature acestamor
ell rat, aceasta dragoste nesfar$ita catra e1. Doria a fi
anatema dela Christos pentru fratii lui, fnsa fiindca nu
erit sa se fntample 3.90" $i nici nu era sa fie anatema,
se Incearcii mai departe de a trece la desvinovatirea
faptelor, iara pe cele vorbite in $oapta de toti aducandu-le
Ia mijIoc, se Incearca a Ie rasturna. Dara mai 'nainte
de a intra In desvinovatirea lamurita a acelor fapte, el
prin anticipatie a $i pus deja bazele justifiearei. C,lci
cand el zice: "a car ora este punerea de fii (1n-
fie rea) , :;;1 slava, punerea
de lege, slujba, fagaduintile" nimic alt nu
spune, decat cit Dumnezeu a voit ca iisa se mantuiasca,
iara vointa aceasta a manifestat-o prin cele ce a facut
eu ii mai 'nainte, pentru care $i Christos dintre dilm;ii
s'a nascut, $i prin care $i parintilor lor Ii-a dat faga-
duintile, iara ii prin propria lor nerecuno$tinta s'au
lepadat de binefacerile lui Dumnezeu. De aceia apostolul
a . pus inainte tocmai acele fapte, (,.,ari sunt ca dovada
de charuI lui Dumnezeu numai, .nu fnsa $i ea laude
adresate lor. Caci $i infierea s'a acordat din eharul lui,
$i slava,$i fagaduintile, $i Iegea. Toate aeestea cuge-
$i gFija aavut
nezeu llnpreuna eu FlUl sau de mantmrea lor, a stl'lgat
1a urma cu glas mare, zicand : ;,Care este binccu-
v{lntat in veci. Amin' , inaltand prin aceste euvilite
l11ultamiri Fiului lui Dumnezeu, pelltru toti oamenii. (($i
ce este, zice, daca unia il blestema $i'l defaima Noi
1nsa, cari $tim celenegraite ale lui, $i fntelepeiunea eea
negraita, precum $i fngrijirea lui eea mare, $tim lamurit
ca nu de blasfemii este vrednie, ei de multamiri $i doxo-
logii. Nemultamindu-se nici cu aeeasta in con$tiinta
lui, se incearca la urma de a aduce $i rationamente, $i
intrebuinteaza multa putere in yorba, contra lor. Nu s'a
adresat lor mai dinainte, ci numai dupa ce a nimicit
banuiala ce era in sufietul lor. $i ca sa nu se para ca
Ii vorbe$te ea unor dU$mani, mai departe Ii zice: "Fra-
.
1

Or-HLlA XVI! 275
-tilor, buna inimei mele, rugaciunea
cea catre Dumnezeu, pentru Israil
1
) este spre
mantuire(( (Cap. 10, '1). $i aici, Impreuna eu eelelalte
pe cari le-a spus, pregate$te astfeliu lucrurile, ea sa nu
se para, ca eeiace era sa vorbiasca contra lor, Ie vor-
be$te din du.';manie, $i de aceia nu se da In laturi de
.a'i numi rude dupre trup:;;i frati. DacE\, a :;;i vorbit de
Christos eele ce a vorbit, Ii mi$ca $i cugetul lor,
$i Ii veste$te mai dinainte eu euvantul, cautand a s e
descarCc1. de orice banuiala pentru cele ce voilt a Ii grai,
$i numai dupa aceia trece in desvoltarea ehestiunei pe
care multi 0 discutau :;;i'i cautau deslegarea. In adevar,
ca multi S8 lntrebau, dupa cum am mai spus, ca din ce
cauza cei ee au primit fagMuintile au cazut, pe eand
cei ce nici n'au auzit vreodata de aeele fagaduinti, s'au
mantuit 1 Deei, aeeasta nesiguranta cautand sa 0 deslege,
a dat acea deslegare mai 'nainte de antithesa. Ca sa nu
spuna cineva: Dara ee Tu mai mult te fngrija$ti de
slava lui Dumnezeu, decat se ingrije$te Dumnezeu de
slava sa 1 Are el nevoie de ajutoriul tau, ca sa nu cada
cuvantul lui - fata de asemenea fntrebari apostolul
sculandu-se ziee : ,;Nu cum ca a cazut cuvantul
lui Dumnezeu(( am spus acestea, ei ca sa arat dra-
gostea eea catre Christos. Chiar 3.9a cum s'au desfci9urat
lmprejurarile, noi nu, sun tern 1:;' necuno$tinti:i. ,de euyil!-
tele lui Dumnezeu, Zlce, ca sa putem dovedl ca faga-
duinta data de el s'a lndeplinit. Dumnezeu a zis lui
Abraam: "Tie semintei tale voiu da pamantul"
:;;i "lntru samanta ta se VOl' binecuvanta toate
neamurile' (Fac. 13, "i. 3). sa vedem aeum care este
samanta, zice, caci nu toti cei dintr'nsul sunt samanta
aceia $i spunea : ;,Ca nu toti cari sunt din
Israil, sunt Israil(( $i "Nici cati sunt
samanta lui Abraam, toti sunt fii(( (Vel's. 7). Daca
voie:;;ti Sa :;;tii, zice, care esLe samanta lui Abraam, vei
vedea fagactuinta data samintei lui, :;;i vei eunoa$te ca
euvantul lui Dumnezeu \1'a cazut. $i care este aeea
') Nota. In editiunea pe care a avut-o lnvedere Sf. Chrisostom
acest pasaj e precum urmeaza: "Fratit01', voin!a inimei
*i rugaciunea. cea elitfa Dwnnezeu, pwtru VOt este spre mantllu'e".
(Trad.).
276 OMILIA XVII
samlnta'? Nu eu 0 zie aceasta, ci inSii$i scriptura 0
plica, zicand: "Intru Isaac se va numi tie samanta((.
Dara ce va sa zica intru Isaac, explici-ne,? )JAdeca
BU cari sunt fii ai trupului, acestia sunt fii ai
lui Dumnezeu. ci cari sunt tii ai' fagaduintei Sd
::socotcsc intru samanta ' (Vers. 8). Dara tu prive:;;te
intelepciunea lui Pavel :;;i min tea lui coa mare, caci
explicand n'a spus ca nu cari sunt fii ai trupului
ace:;;tia sunt fii ai lui Abraam, ci )Jfii ai lui
nezeu((. cu care ocazie leaga la un loc cele vechi cu
prezentul, :;;i arata totodata ca nici Isaac nu a fost fiu
al lui Abraam cum s'ar fntampla. Ceia ce el spune, a.';;a
9i este; caci cati s'au nascut dupre Isaac, ace:;;tia sunt
fiii lui Dumnezeu, :;;i samanta lui Abraam. De aeeia a
:;;i spus ca: "Intru Isaac se va numi tie samanla((,
ca sa afli ca numai cei nascuti in acest mod, act'eca
dupre Isaac, sau In feliul ne:;;terei lui Isaac, ace:;;tia sunt
mai ales samanta lui Abraam. Cum s'a nascut Isaac '?
Nu dupre legea naturei, nici dupre puterea trupului, ci
dllpre puterea fagaduintei. $i ee inseamna dupre pllterea
fagMuintei '? J,Intru aceasta vreme voin veni)
zice, $i va fi Sarei fiu' (Vel's. 9). Deci, aceasta faO'a-
duinta $i cuvantul lui Dumnezeu au plasmuit pe Isaac
$i I-au nascut. Caci ce a putut fi, claca s'a supus $i
mitra 9i pantecele eel starp al femeei,? Nu puterea mi-
trei 9i a pantecelui au nascut pe copil, cj puterea filga-
duintei. Tot 9i noi ne prin puterea cuvintelor
lui Dumnezeu. Atunci cand ne gasim in colimvitra,
cllvintele lui Dumnezeu sunt acelea cari ne plasmuiesc
$i ne nasc pre noi clin apa, dici botezandu-ne in numele
Tatalui, :;;i al Fiului, $i al Sfiotului Duch, noi ne nastem.
Dara aceasta nu este dela natura, ci din fa(ya-
duiota lui Dumoezeu. Dupre cum na:;;terea lui Isaac
a fost mai 'nainte vestit.a, $i dupa aeeia s'a implinit,
tot :;;i nm;.terea aeeasta a noastra a fost vestitii cu
multi ani mai 'nainte prio loti Profetii, .;;i numai clupa
aceasta a devenit realitate.
Ai vazut in ce mod a dovedit aceasta apostolul, .;;i
cum el fagaduind' a spune un lucru mare, l'a prcfYatit
c,u atata ll$urinta.;;i Cll atata indamanare a
chestiunea'? Dara daca Iudeii ar zice ca expresiunea din
vechiul Testament "Intru Isaac se va na$te tie
1
OMILIA XVII 277
(J:"acere, 21, 12),. ar insemna .;;i aeeia, ca toti
cm dm v v a se . socoti ca samanta din
el, !?l d.ecl '?8. sa.manta a treb';'le a se soeoti .;;i Idu-
men, Sl tOtl acma a fi eonslderatl de fii ai lui fiindd
stramo:;;ul lor Isav a fost fiul lui Isaac, ei bin'e aeum
aceia nu mai sunt considerati ca fii, ci ca $i cu
totul de {ii ca nu fiii trupului
sunt fin lUI Dumnezeu, :;;1 ca chlar na:;;terea din botez
este preinchipuita prin lui Isaac, ca venita de
sus tot in aceia.;;i ordine'? Dar-a daca tu imi spui de
mitra, $i eu iti voiu spune de apa. Dupre cum aici to-
tul este al Duchului Sfint, tot a:;;a $i acoIa totul esLe al
fagMuintei, de:;;i mitra Sarei din cauza starpiciunei $i
a Mtrinetei era mai reee decat apa.
Sa cunoa.;;tem, deci, nobleta noastra Cli toata exac-
titatea, $i sa dovedim aceasta prin 0 viata vrednica de
acea nobleta, fiindca nu are in ea nimic trupesc, nimic
pamantesc. Tot a:;;a nici noi sa nu avem, fiindca nu este
la mijloc nici somn, nici . voiota :;;i impreunarea trupu-
lui, nici atltarea poftei, ci totul a facut numai filantro-
pia lui Dumnezeu. Dupre cum aeolo, de.;;i era varsta
inaintata :;;i puterea sleita, s'a nascut Isaac, a.;;a :;;i aici,
de:;;i a trecut peste noi Mtraneta pacatelor, fara de
veste se ridicii noul Isaac, :;;i cu totH am devenit fiii lui
Dumnezeu :;;i samanta lui Abraam.
nu numai, ci $i Rebeca dintr'unul avand
asternut, dela Isaac parintele nostru" (Vers. 10).
Mare este nedomirirea de aici, pentru care :;;i pune in
mi:;;care multe cugetari, .;;i de peste tot locul se incearca
a dezlega aceasta nedomirire. Daea e eeva nou .;;i pa-
radox ca dupa atatea fagMuinti Iudeii sa cada, apoi cu
atat mai paradox inca e faptul, ca noi sa intram in
bunurile Iagaduite acelora, noi cari nici nu ne-am a$-
teptat la aeeasta. S'a petrecut lueru, ca de pilda
cu fiul imparatuIui, care avand fagaduinta de a mo:;;-
teni pe tatal sau in tron, ar fi asvarlit in randul celor
necinstiti, iara in locul lui s'ar ridica pe tron un om
coodamnat $i incarcat de mii de rele, seos din inehi-
soare, care ar Iua stapanirea eu venita aceluia. $i ce ai
avea de raspuns aici '? Ca fiul a fost nevrednic ,? Dar;l
$i acesta e nevrednic, .;;i inca cu muIt mai nevrednie.
Deci, trebuia ca deopotriva sa fie pedepsiti, sau deopo-
triva cinstiti. Un asemenea fapt s'a petrecut cu Iudeii
278 OMILIA XVII
fli cu gintile, ba inca cu mult mai curios. Cumea toti
au fO;stnevrednici, aceasta 0 a aratat in pasajele dina-
inte, zicand: "Ca toti au paeatuit s'au lipsit de
slava lui Dumnezeu", insa faptul uimitoriu este, ea
fiind toti nevrednici, ,singure gintile s'au mantuit; Pe
langa acestea apoi, ar mai putea cineva sa fie nedomi-
rit asupra unei alte chestiuni, sa zica: c<daca Dum-
nezeu nu era indeplineasca fagMuintele date lor,
de ce atunci li-a mai facrMuit'? Oamenii desigur ca de
multe ori se faga'auind daruri celor nevrednici,
din cauza ca nu pot bine nici vrednicia celor
ce urmeaza a prim\. darurile fagaduite, !?i nici viito-
riul ;-dara eel Cf:; mai dinainte cele viitoare ca 9i
cele prezente, eunoa;;te bine ca vor fi nevrednici de
fagMuintele date, !?i nu vor lua nimic din ele,din ce
cauza mai facrMuie!?te '?
Cum adeslegat aceasta nedomirire Pavel'? Prin
aceia ca a aratat cine anume este Israil, caruia r-a fa-
gMuit Dumnezeu. Odata aratat E;1i dovedit faptul acesta,
celalalt fapt, adeca ca toate fagMuintele acelea s'au
implinit, este in totul dovedit. Ceiace invederand apos-
tolul, zicea: "Ca nu toti eei ee sunt din Israil,
aeestia sunt Israil". De aceia nici n'a spus aici nu-
rnele de Iacob, ci numele de Israil, nume eare consti-:-
tuia un merit al dreptului aceluia, care de sus ii fusese
dat ca dar, !?i care era simbol ca a vazut pe Durnne-
mai sus a zis ca toti au pac.."i.tuit, $i s'au lipsit
de slava lui Dumnezeu. Dara daca toti au.pacatuit, cum
de unia s'au mantuit, iara altii au pierit? Pentru ca nu
toti au voH a se apropia de dansul. Din partea lui toti
au fost pastrati bine pana la urma, fiindca cu totii au
fost chemati. Dara aceasta inca n'a spus-o apostolul
pana acum, ci prin alte exemple aducand la mijloc alta
chestiune, 0 dezleaga cu mult sueces, faeand aid
ceiace a facut in pasajele dinainte, unde a deslegat 0
nedomirire prin alta nedomirire. Fiindca acolo :::e in-
treba: cum daca Christos a indreptat, apoi tot,j ceilalti
s'au bucurat de acea dreptate'? iata ca apostolul a in-
trodus in mijloc pe Adam, zicand: de vreme ee
pentru unuia moartea a imparatit prin
unul, eu mult mai vartos eei ee au luat priso-
sinta darului a eharului dreptatij, vor impa.:.
OllflLlA XVII 279
intru viata prin eel unul Iisus Christos"
(Cap. 5, 17). Chestiunea lui n'o aici, 'pe
cand eea cu prlvlre la Chrlstos 0 desleaga prm ceJa-
lalta, aratii ca mai multii ratiune are faptul ca
mort sa aiM inca mai multii putere asupra lor. Ca prm
gre:;;ala unuia sa fie pedepsiti aceasta nu pare
multora a fi ceva drept $1 dupre Judecata noastra ome-
neasca,-p(=) cand ca prin succesele unuia toti sa se 1n-
drepteze, aceasta are in sine multa ratiune, in acel3,$i
timp e mai demn de Dumnezeu un asemenea fapt:
aceasta nedomirire n'a deslegat-o apostolul,:;>1
astfeliu cu cat chestiunea ramanea mai nelamuriUi, cu
atMa mai mult Iudeiului i se astupa gura, iara. ne-
domjrirea unui tapt trecea la celaialt fapt, de unde de-
venia mai Iamurit. Intocmai 3,$a face $i aici, dici des-
leaga cele cautate prin alte fapte aflate . in nedo:
mirire. Sa nu uitiim ca lupta apostolulUl este fndreptat."t
aid contra IudeilQr. De aceia exemplele pe cari le-a
pus la mijIoc, nu Ie desleaga bine, caci nici nu era el
raspunzatoriu de ele in t.imp ee se .gasia in cu
Iudeii,-pe cand toate celel.alte ale 1m face I?aI .1
amu
::-
rite din acele exemple. ce te ZlCe, ,ca
unia dintre Iudei s'au mantlllt acum, lara altn nu s au
mantuit Acest fapt l-ar cineva pe.treca?-
du-se deja inceput cu PatrJarchu. Dece num:u Isaac
este numit samanta lui Abraam, pe capd
fost tata al lui Ismail, a altora multI'? Dara,
tu, Ismail era nascut din slue:a
are a face aeeasta fata de tatal sau Abraam'? Dara fie
scoata-se Ismaii din pricina mamei sale,----:-1nsa ce
pod spune de Chetura ') de fiii nasculi de ea? Nu erau
liberi nascuti din femeie libera '? De
fost cinstiti acestia cu acei3,$i intaietate ca Isaac'? $1
ce vorbesc eu de' '? Caci $i Rebeca a fost umca
femeie a lui Isaac, a nascut doi copii cu Isaac,. $i eu
toate acestea acei eopii naseuti din acel3,$i tata
i3,$i muma, sub acelC3,$i dureri amandoi, ba pe lang?"
acestea gemeni, nu s'au bucurat de ?"celea$l bunun
aici nu poti pretexta robia mumel
mail nu unul s'a naseut dintr'o muma, lara altul dm
alta 'muma,dupre cum s'a petrecut eu cei nascuti din
') Nota. A se vedea Cartea Facerei, Cap. 25. (Trad).
2RO . OMILIA XVII
Chetura Sara, ci amandoi au fost durerilor
mumei in timpul facerei, nu amandoi s'au in-
vrednicit daruri.
De aceia Pavel aducand Ull exemplu mai lamurit,
pare ca ar zice: Nu numai cu Isaac s'a intamplat
aceasta "ci Rebeca, dintr'unul avand a$ter-
nut, del a Isaac parintele nostru.Ca inca nici
fiind ii nascuti, nici facand ceva bine sau rau,
ca cea dupre alegere randuiala a lui Dumne-
zeu sa ramana nu din fapte, ci de!a cel ce
chiama,-i s'a zis ei: ca cel mai mare va sluji
celui mai mic, precum este scris: pre Iacob am
iubit, iara pre Isav am urit" (Vers. ii-13). Deci
de ce oare unul era it..ibit, iara altul era urit De ce unul
sluja, iara celalalt era slujit Fiindca unul era rau, iara
ceIaJalt era bun. ii inca nu se nascuse, unul
era cinstit, iara ceialalt era condamnat, dupa ce s'au
nascut, Dumnezeu a zis: "ca' cel mai mare va sluji
celui mai mic". De ce a zis Dumnezeu aceste cu-
vinte Fiindca el nu ca noi oamenii, ca sa vada
din sfar:;;itul faptelor binele sau raul, pe eel bun sau pe
ci :;;i mai 'nainte de acestea el cunoa:;>te care este
rau :;;1 care este bun. Acest fapt s'a petrecut cu 0 mai
mare minune pe timpul Israilit.ilor. ce spun eu, zice,
despre Isav :;;i Iacob, dintre cari unul a fost rau ceIa-
la}t. bun Pe timpu1 Israilitilor pacatul acesta era comun,
cacI eu totii se inchinau vite1ului celui de aur, $i totu:;;i
unia au fost miluiti, iara altii nu s'au bucurat de acea
mila. ),Voiu milui, zice, pe cel ce miluiesc, si ma
voiu indura de cine 'mi va ti mila". Acest fapt
l-:a! cineva petrecandu-se cu cei pedep-
Sltl. Ce aI avea de spus de Faraon, ca a fost pedepsit
atat de grozav ca era aspru ne'ndup1ecat dara
singur el era nimeni altul? Cum atunci de a fost
redepsit ala:t de grozav? Ce inseamna oare, ca :;;i pe
tlmpul Iudellor Dumnezeu a chemat un popor care nu
era popor, :;;i nu pe toti i-a invrednicit de
dnste "Ca de ar ti, zice, poporul tau Israil ca
nisipul marei, rama$ita se va mantui" (Isaia 10,
22). Dara din ce cau,za numai trebuia a se
mantui Ai vazut ca cele ce ti-am pus inainte te-au
)1

,
OMILIA XVII 281
!bagat in nedomirire $i cu drept cuvant, caCI cand e
nevoie de a ooga in nedomirire pe protivnicul tau, tu
nu indata deslegi nedomirirea. Daca :;;i tu insuti te
:se9ti in aceia:;;i nedomirire, de ce atunci iti iai asupra-ti
.primejdii prisoselnice? De ce iI indarje:;;ti pe aee]a, tra-
,gand toful in partea ta? Caci spune-mi, Iudeu!e; tu,
,care nu priccpi atatea lucfuri, nu poti deslega nimic
-din acestea, cum ni pot.i explica imprejurarile cu che-
marea gintilor? Eu cauza puternica $i dreapta de
'C8 gintile s'au indreptat, iara voi ati cazut. $1 care e
:acea cauza Aceia (gintile) s'au indreptat din credinta,
iara voi ati cazut din faptele legei, sau dupre cum zice
apostolul: "Ne$tiind dreptatea lui Dumnezeu, $i
cautand sa';;i puna dreptatea lor, dreptatei lui
Dumnezeu nu s'au supUS" (Rom. 10, 3).
Deslegarea oricarui pasaj, fiind zis in scurt, in fe-
liul acesta este rezolvatii de acest suflet fericit. Pentru
ca acestea sa fie mai clare, sa examinam in detail cele
vorbite de apostol, insa sa $tim aeest lueru, ca princi-
palul pentru fericitul Pavel 'era, ca prin toate cele spuse
sa arate ca numai 1)umnezeu pre cei vrednici, ial'a
dintre oameni nici unul, chiar de ar crede el di
Cel ce cele negraite ale cugetului nostru, eJ
singur clar cine sunt vrednici de cununa, $i cine
sunt vrednici de pedeapsa osandiL 1)e aceia a $i pe-
dcpsit pe multi, pe cari oamenii 1i credeau de buni,::;;i
din contra pe multi crezuti ca rai el i-a incununat, ara-
tandu-i ca nefiind rai, caci 81 nu da hotarirea dupa pa-
Terea slugilor, ci in urma propriei sale judecati, exacta
::;;i nepartinitoare, $i nu uesfa$urarea faptelor
spre a vedea care e rau, $i care nu. Dara ca nu cumva
:sa facem cuvantul mai intunecat, sa venim chiar la cu-
vintele apostolice.
nu numai, zice, ci si Rebeca, dintru unul
:avand Puteam, sa spun $i de fiii ce
i-a avut dela Chetura, dara n'am spus, ci, pentru ca
biruinta sa fie mai mare, eu pun la pe eei nas-
cuti din acela:;;i tata $i aceia$i muma. Cad amandoi au
. fost din Rebeca din Isaac, fiul adevarat al lui Abraam,
cel incercat :;;i preferat inaintea tuturor, pentru care a
zis: "Intru Isaac se va numi tie sarnanta", care
a $i devenit parinte1e nostru. Dara daca e1 a fost pa-
rintele nostru, trebuia ca cei dintr'ansul sa fie parintii
282 OMILIA XVII
nOi;ltri i;li eu toate acestea n'au fost. Ai vazut, ca aceasta
s'a cu ci cu. fi!11 sau
Isaac cum ca pretutmdem numal credmta i;ll vlrtutea
sunt cari stralucesc cari adevarata
inrudire De aici, deci, afiam ca nu numal pentru modul
se numesc fii ai aceluia, ci pentru ca sunt
vrednici denascatoriul lor E;li de virtut,ile lui. Daca a!,
fi yorba ca sa se aiba in vedere numal modul
ar fi trebuit ca Isav S8 bucure de acelia9i bunuri
ca 9i Iacob, de oarece i;li el i89ise din mitra
(mortificata), fiindca muma Rebeca, stearpa ')-
Dara nu numai aceasta e chestlUnea ee ne mtereseaza,
ci i;li modulcarc contribuie nu putin la lnvatatura noastrii
moraUL Apostolul nu zice ca de vreme ce unul a fost.
bun iara celalalt rau, apoi a fost preferat eel bun, ca.
nu sa'l intlmpine imediat sa-I zica: (,Dara ce '?
Sunt oare mai buni cei dintre ginti, decat din taierea
- caci deE;ll faptul in sine era adevarat,
tU9i el n'a zis aceasta. fiindca s'ar fi parut foarte greOlu,
ci a aruncat totul la cuno;;;tinta lui Du.mnezeu, cu care
nimeni n'ar fi indraznit a se lupta, chlar de ar fi fost.
eel mai nebun.
Ca inca niei fiind ii naseuti, zice, niei faea.nd
eev{ bine sau rau ... , i s'a zis ei: ea eel mai
mare va sluji eelui mai mie". Aici se mai arata.
inca, ca nici nobleta cea dupre trup poate folosi cu ceva,
ci trebuie a cauta virtutea sufietului, pe care Dumnezeu
o E;l tie mai 'nainte de fapte. Acesta este faptul preve:
derei i;li al lui Dumnezeu, ca el sa aleaga.
pe om chiar inca de pe cand se ca fat in pan-
tecele mumei sale. Ca . sa se invedereze, zice, alegerea
lui Dumnezeu cea facuta <lupre lui, din
prima zi el 9i .pe eel bup $i
Deci, sa nu'mi SpUI ca aI eltlt legea profetll 1-9:U
slujit atata timp, caci cel ce ;;;tie a cerca sufietul,
in acelaE;li timp E;li cine este vrednic a se
pleaca-te inaintea faptului ne'nteles al acestel
caci singur el i;ltie cine merita a fi dupa. drcp-:
tate. In adevar, cati oare nu se pareau a fi mal bum
decat Matheiu dupa faptele lor de dinafara Cu toate-
acestea cel ce E;ltie cele nepricepute $i care poate cerca,
') Nota. A se vedea Cap. 25 din Cartea Facerei. (Trad.) ..
I
,L
OMILIA XVII 283
aptitudineacugetului, care i;ltie cunoa;;;te
tariul ce sm aruncat in glod (noroiu), acela, zic, a trecut
cu vederea pe toti eeilalti i;li admirand ' frumuseta lui,
I-a ales pe pe langa nobleta vointei 9i a in-
tentiunei mai adaogandu-i i;li charul sau, l'a cleclarat
vrednic. Daca pana $i cei iscusiti - $i vor-
bese aeum de mef;t89ugurile cele vremelnice, $i de toate
celelalte lucruri omen89ti - a judeca valoarea obiec-
telor cu totul altfeliu de cum judeca cei proi;lti 9i neeu-
noscatori, si $tiu a alege din obiectele Cel listau de fata
pe cele mai bune, de n:ul.teori pe cele ga-
site ca bune de cel pro9tI ;;;1 lara pe ,cele cre-
zute de ii ca dUe Ie apreciaza de bune; daca acest rapt
il vedem de multeori petrecandLi-se cu 1l.Y\blanzitorii
de cai caci i;li aC89tia E;ltiu a alege caii
bine ca ceiIalti; daca, zic, se petrec asemenea fapte $1
cu cei ce judeca valoarea petrelor pretioase, $i in fine
cu toti de me;;;l89uguri, - apoi atat mai mult
trebuie sa acest drept lUI Dumnezeu Gel
iubitoriu de oameni, lui, care este il1telepciune nemar-
ginita, care Ie $tie in mOd, lamurit, sa. a\lmitem
ca cu atM mal mult el ar putea vreodata prHlll SOCo-
tinta oamenilor, care de multe ori este ci el 1$i
da hotarirea pentru toti, din propria sa intelepciune, in
veci dreapta :;;i , . .
De aceia dara, a ales pe varne;;;, pe talharl u $1 pe
eurva - pe cand pe preoti, pe eei batrani $i pe stapa-
nitori i-a dispretuit i-a scos afara. Aeest fapt Htr
putea vedea cineva cu martirii, fiindca de pilda
multi dintre danE;lii fiind. nebagati in. dispretuit-!
in timpul luptelor, s'9:u $1 dm
cari se credeau de uma a fi marl, au fost amagltl $1 au
cazut. Deci, ilU invinovati pe Creatoriu, nici sa ilU zici:
de ce llnul a fost incununat, iara ceialait pedepsit 1-
caci el face totul dupa dreptate. De aceia zicea: "Pe
Iacob I-am iubit, iara pe Isav I-am urat". Cum
ca a fost drept, tu ai cunoscut din star$it, pe eand
el cunoi;ltea lamurit $i mai 'nainte de sfar;;;it. CaciDum-
nezeu nu cauta numai la trambitarea E;li fala faptelor,
ci $i la nobleta Ia 0v rec';lnosc3:toare.
Un astfeliu de om chlar daca prIll vre-o ImpreJurare
oarecare ar grei;ll, iute va veni in simtiri;
chiar de s'ar intampla sa vietuiasca in rautate, el nu
OM ILIA XVII
'5e vet lenev! mult, Dumnezeu, care tot.ul, iute il
va trage din prapastie, - dupre cum $i cel care are
.'Vointa conrupta, chiar daca s'ar parea ca face ceva
bun, impreuna cu intentiunea lui cea rea se
pierde $i e1. Fiindca $i David a curvit $i a ucis, insa
fiindca n'a facut aceasta rautate cu intentiune, ci mai
mult din 0 imprejurare oarecare fara gandire, apoi
iute s'a cunltit de pacat. Fariseul insa ne 'ndraznind a
face nimic din acestea, ba chiar obosandu-se in fapte
.bune, prin reaua lui intentiune totul a pierdut.
"Ce dara vom zice? Au doara este nedrep-
tate la Dumnezeu? Sa nu fie 1" (Vers. 14). Prin
urmare nici cu noi nu este nedreptate nici eu Iudeii.
Mai departe adaoge $i un alt argument mai lamurit,
zicand: "Ca lui Moisi zice: "Voiu milui pre eel
ce miluiesc,;;i 111a voiu indura de cine'mi va fi
mila" 1) (Vers. 15). Iara$i a marit antithesa, taind-o in
doua producand prin aceasta noua nedomirire. Dara
pentru ca ceiace spun sa fie mai cIar, este necesar a 0
explica. $i a zis Dumnezeu Rebecai: ca eel mai mare
va sluji celui mai mic. Deci. ce? Nu cumva Dumnezeu
este nedrept? Nicideeum, $i ca dovada asculta cele ce
urmeaza. Acolo, fie virtutea, fie $i rautatea, amandoua
au fost $tiute $i hotarite, dara aici unul $i acela$i pacat
stapania pe toti Iudeii, acela adeca ca '$i facuse vitel
de aur, cu toate aeestea unia au fost pedepsiti, ial'a
altii nu. Pentru aceia zicea: "Voiu milui pe cel
'ce miluiesc,;;i ma voiu In dura de cine'mi va fi
:mila", ca $i cum ar fi zis: Nu este al tau, Moisi, de
:a cine sunt vrednici de filantropia mea, ci ingMui-mi
:mie aeest drept. Dara daca nu era treaba lui Moisi de
:a $ti, apoi eu atat mai mult nu poate fi treaba noastl'a.
De aceia apostolul n'a citat simplu aceasta expre-
siune, ci spune $i persoana catra care a zis Dumnezeu
aceste cuvinte: "Ca lui Moisi zice", ca astfeliu sa
rU$ineze pe cel ce contrariaza, chiar cu demnitatea
persoanei.
') Nota. Expresiunea din original ,,"l.at Oy lly
insamna: "fi ma voiu indura de cine 'mi va Ii mild", iara nu dupre
c,!m se gase!}te In de Buzau, unde s'a textul ori-
gmal (Trad.).
I
I
I
'f
i
'"
!

I
I
I
OM1LlA XVII 285 ..
Deci, spunand deslegarea nedomiririlor, laie in doua"
antithesa, $i introduce 0 noua antithesa, zicand: "Deci
dara nu este nici a celui ce voieste, nici a celui
ce alearga, ci a lui Dumnezeu celui ce milue;;te'"
(Vel's. 16), iara mai departe adaoga: "Ca zice scrip-
tura lui Faraon: ca sprc l.nsa;;i aceasta te-am
ridicat, ca sa arat intru tine puterea mea, ;;i.
ca sa se vestiasca numele meu in tot pamantul"
(Vel's. 17). Dupre cum acolo, ziee, unia s'au mantuit,.
iara altii s'au osandit, tot a$a $i aid, caci tocmai pentru
aceasta a fost pastrat Faraon. Apoi iara$i adaoge o.
antithesa: "Deci dara pre care voie;;te,
pe care voie;;te impietre;;te. Imi vei zice dara,
mie: ce mai prihane;;te (hule;;te)? Ca voei lui
cine poate sta impotriva" (Vel's. 18. 19)? Ai vazut.
cum prin toate acestca el s'a silit sa faca lucrul nedcs-.
IU$it? $i nici deslegarea n'o pune imediat, de sigur
din inteI'es, - ci mai 'ntai astupa gura celui ee isco-
de$te, $i ziee: "Ci, 0 omuIe! tu cine care r{ts- .
punzi impotriva lui Dumnezeu"? (Vers. 20). Pune-
aceasta intrebare marginind curiozitatea omului 9i do-
ri!1ta lui de a 9t1 totul, $i dupa ce'i pune frau, fl invata,
a cunoa9te ce este Dumnezeu $i ce este omul, cat de,.
necuprinsa de mintea noastra este pronia lui, $i eum
acea pronie covar$a;;te judecata noastra, $i cum in fine.
noi trebuie de a ne supune lui fara murmur, - ca:.
astfeliu dupa ce pregate$te mai intai auditoriul, dupa ee 'i
miirgin8$te 9i'i indrepteaza cugetarea, la urma ell o.
mai mare u$urinta sa poata da $i deslegarea, sa faea:.
astfeliu de a fi bine primit cuvantul sau. El nu ziee ca
aceasta chestiune este eu neputinta de a 0 deslega, ci
ea este de a intrebA, despre astfeliu de lueruri,
9i ca noi trebuie a ne supune celor savar$ite de Dum-
nezeu, $i nicidecum a mai cerne cauza, daca suntem
in necuno$tinta de ea. De aceia $i zicc: "Tu cine
care raspunzi Impotriva lui Dumnezeu ?'( Ai vazut.
cnm a dispretuit $i a doborit mandria omului? "Tu
ci ne e;;ti?" adeca e$t.i tu parta$ al stapanirei? Te-ai{
pus ca judecatoriu al lui Dumnezeu? Dara nici nu poti
a te pune in vre-o comparatiune eu el, uu e>j>ti fata de:,
286 OMILlA XVII
ei eutare sau cutare, ci e:;;ti 0 nimica compleeta. Cand
apo.stolul ziee "cine tu?" arata prin aceasta 0
mm mare nimicnicie decat ehiar daca ar fi zis nu
e;;ti nimie)). Dealtmintrelea prin aceasta intrebare 5e
i9 $1 o. mare indignare din partea lui. ::;;i n'a
ZIS: tu crne e$tl care nu fncuviintezi ci
"tu cine care raspunzi impatriva lui
nezeu" adeca care 11 contraziei, care
1;c impotriv8$ti, eare te pui de pridna eu el fiindea
atunci cand zici ca trebuia R$a sa se faca)) <<l1U
trebuia a;;an nimic nu este decat cuvant ie$it din O'Ul'a.
eel ui ee se pune la cearta cu e1. Ai vazut cum a
cum a spaimantat, curn a facut ca. noi rnai mult sa
murilm decat sa cerem raspuns ;:;i sa iscodirn Acesta
este er!linent; sa mearga el In
toate pona dlSClpuhlor, Cl sa at raga pe discipuli
spre vomta sa, sa smulga spinii, $i nurnai dupa aeeia
samintele, cu alte cuvinte sa nu raspunda
llnoo1at totdeauna la cele intrebate.
"Au doara va zice faptura celui ce 0 a facut
pye ea: caci i'n'ai facut Au n'are putere aJa-
r'lUl peste Iut, ca dintr'aceiasi fl'am,lntatura sa
fa ea. un vas de einste, iara 'altul de necinste"
(\ers. 20. 21)? Aici apostolul nu doboara libeI'uI arbitru
spllnand aceste vorne, ci arata pa.na unde trebuie de a
se supune lui a invinovati pe
mImc nu de eat ca I\ltul s.e impotrive$te
:;>1 iI1vmovat8$te pe olarlU. Nu numa1 ea nu trebuie de
a se. impotrivi cine va, dara nici chiar a O'rai sau a gandi
ceva contra lui Dumnezeu, ci sa se cu lutul
ce! care se fmlMoaie dupa manile olariu-
lUI, ;;1 se l('.l.sa de a fi purtat ineoace incolo dupa vointa
aceluia. dara numai cu acest scop- a luat apostolul
adeea ca sa ni arate supunerea eea
c:e datorim tata de Dumnezeu, $i tacerea ce
a ir:npune, noi !n$ine, iara nici decum pentru
arat.area v1etel noastre. ::;;1 aceasta trebuie a 0 avea in
ve,dere pretutindeni, adeca ca exemplele nu trebuie a Ie
lua pe toate in senz general, el alegand numai ceeace
estc folositoriudin e1e, sa Ie lwlm in senzuI in care au
fast luate,lasand la 0 pa.rte totul ce s'ar mai putea scoate
din eI8. A$it de exemplu cand zice scriptum: "Culcan-
I
I
T
OMILIA XVII 287
du-se a adormit ca un leu" (Numeri 24,9) noi 111-
t.elegem aid numai ceya neinvins, ceva furios, nu 1nSa
$i ceva fieros, ceva salbatec, sau vre-o alta insm;;ire a
leului; f;li iara;;i cand zice: "Intimpina-i-voi ca a Uf'-
soaica lipsita (de pUi)"noi intelegem aici razbuna-
rea; $i eand zice: "Dumnezeul nostru este foc
lnistuitoriu" (Deut.. 4, 24) se intelege numai mistuiI'ea
sau consumarea aceta a pedepsei. Tot a;;3. si aiei. s:!b
denumirea de lut, olariu vase, noi trebuie a inte!eo'e
numai eeiace a inteles si Pavel. Dara $i mai aeparte
cand el zice: "Au n'are putere olariul lut,
ca dintl"aceiasi framantatura sa faca un yas
de cinste, iara' altul de necinste" sa nil crezi ca
yorba a fost zisa de Pavel eu privire la creatiune, sau
la vre-o sila oarecare a vointei Ii here, ei numai la pu-
terea ;;i la deosemrea Cf'.::l. TTlare dintre ereatcirlU f'i fap-
tura, fiindca daca nu vom Int.elege a..'?3., Yom CCiaeA 111
De daea .ar fi yorba aici despre
vomta sau mtenllune, apm atune1 el Aste cr:eatoriul $i
al celor buni, ::;;i a1 eelor rai, nrin urmare omul este
afara de ,ori-ce raspundere pentru faptele sale. .
Deci, aici Pavel se arata luptandu-se eu sine Insu:;;i,
ca eel cepretutindeni $i la toata oeazia ineununeaza numai
buna intentiune $i voea eea libera a omului. Prin ur-
mare nimie alta nu v08$te el a preO'ati aici, deeM de
a eonvinge pe auditoriu ea sa se pIece cu toata umi-
linta inaintea lui Dumnezeu, $i de nimie sa nu'l Invi-
novateasea. Dupre eum olariul, zice, din aeeia$i fl'a-
mfmtatura faee ee voe$te, S1 nimeni nu I se 1mnotr1ve::;te,
totR$a '?i pe UumJ1.lzeu, care din acelaSI gen al
nilor pe unia Ii iara. pe altii i( cinsteste, sa
nu) lspitesti. $i nici sa-i cenzurezi fapteie, ci numai
incnma-te lui, 9i ill1Iteaza lutul, adeca precum lutul se
lasa in voea manil6r olariului, tot 9i tu laSa-le It,,
voea celui ce ac.pst.p.,8,. Niffiie nu tace el cum
mt.ampla, noroe, ci cu multa intelepciune,
tu. nu pr1cepi taina acelei Intelepciuni. Tn dai
VOle olarmlm ea din ::l.r.p.i::L<;i framantatura sa faca 'dit'e-
rite vase, $i nu'l invin()vi'i.tP..sti pentru aceasta, iara pc
H lnvinov818?ti pentru pedepsele sau onoru-
. nle ee Ie aeordil, $i nu'i dai vom de a S1 a cunoa$te
eare este vreanic, $i eare nu e vrednic, ci fiindca tOli
288 OMILlA XVII
oamenii sunt framantiHura $i din esenta"
apoi pretinzi ea Ja tOli deopotriva sa fie acelia$i in-
tentiuni. $i eata nebunie nu este aid Cinstea sau ne-,
cinstea vaselor facute de olariu nu vine din faptul ca sunt
facute din aceia.";ii framantatura, sau ca olariul le-a ho-
tarlt mai dinairite, ci dela intrebuintarea acelor vase de,
catre cei ce Ie au, ceiace se petrece $i 1n eazul de fata"
unde totul vine dela intent-iunea omului. Deci, dupa cum
am spus, trebuie a fi luate numai 1ntr'un sin-
gur Inteles, aeela adica de a nu contrazice De Dumnezeu"
ei a ne pleca inaintea promei lui eei necuprinse de min-
tea,omEmeasciL ExempIele trebUle a h mai mari oecat
taptele ce ni stau mamte, $1 pemru a carOl" clarificare
sunt aduse la mijloc, In cat sa inaIte pe audit.oriu, fiindca
daca nu vor fi mai mari, nu VOl' putea atinge $i rU$ina.
dupa cum trebuie pe contrazicatoriu.
A$adara dupa ce apostolul a Infranat precum trebuie'
cliscutiunea lor zadarnica asupra acestei chestiuni, adaoge
la urma t;li deslegarea ei. $i care este deslegarea "lara
daca vrand Dumnezeu sa'9i arate mania, 9i S[l,'9i
descopere puterea sa, a suferit intru multa r:1b-
dare vase ale maniei gatite , spre peire, 9i ca.
arate bogatia slavei sale spre vase ale milci,
care a gatit mai 'nainte spre slava, pre care
nc-a 9i chemat pre noi, nu numai dintre ludei,
ci 9i dintre neamuri". Ceiace el spuue aici, $i esle,.
dici de pilda Faraon a 10st vas al maniei, adeca om
care prin asprimea $i l'autatea lui a rntarltat mR,hia lui
Dumnezeu, $i Oe$l se bucurase de fndelunga lui rabdal'c,.
totU$i nu s'a facut mai bun, ci a ramas ne'ndreptat. De
aceia nn numai vas al maniei I-a numit, ci $i "gatit
spre peire", adica intocmit fiind deJa sine $i prin si ne-
spre Nid Dumnezcu nu I-a lipsit cu ce.-a din cde
ce puteau contribul la JIldreptarea lui, $1 mel el nu s'a
lipsit de cele ce'J puteau duce la pelre, can erau lilJ-
site de oriee iertare. Dar eu toate acestea cle$i Dumnezeu
t;ltia totu], "a, suferit intru multa rabdare" voind
. a'l aduce la pocainta, cad de n'ar fi voit aceasta. nici
n'ar fi stat mtru multa rabeJare. Dara fiindca el n'a voit
sa se fo]oseasca oe fndelunga rabdare a lui Dumnezeu
sa vina la poeainta, ci s'a gatit singur pe sine vas al
OMILIA. XVII
mameI, apoi Dumnezeu l'a intrebuintat spre indreptarea
altora, pe deoparte facandu-i pe aceia mai buni prin
osanda data lui, iara pedealta $i el aratand prin acest
fapt puterea sa cea mare. Cum ca Dumnezeu nu
a'$i arata puterea in acest mod, ci cu totul dealmintre-
lea, adeca prin binefacerile sale, aeeasta a dovedit-o dela
inceput. Daea chiar $i Pavel nu voe:;;te ca sa se arate
puternic in acest feliu, caci zice: "Nu ca sa ne ad't-
t.am noi lamuriti, ci ca sa faceti voi binele"
(II Cor. 13, 7), apoi cu atat mai mlllt Dumnezeu. Dara
fiindca a rabdat mult pentru ca sa-l aduca ]a pocainta,
:;;i totu:;;i ace]a nu s'a pocait, prin aceasta indelunga rab-
dare Dumnezeu a aratat pe deoparte bunatatea, iara
pedealta puterea sa, c:ki a lasat sa \rada dacaacela n'ar
VOl sa ca:;;tige ceva din acea indelunga rabdare. Deci,
dupre cum cand a pedepsit pe cel ce rarm'isese ne'ndreptat
a aratat puterea sa, tot a$a l;d cand el miIue:;;te pre eei
ce au pacatuit rnult, insa s'au pocait, prin aceasta arata
fiJantropia lui. Dara apostolul nu spune ca aceasta este
filantropia lui, ci "bogatia slavei sale", aratand ea
aceasta mai ales este slava lui Durnnezeu, $i el cu aceastc'\
se indeletnicc:;;te inaintea tuturor celorlalte. Cand aposto-
luI zice: "care a gatit mai inainte spre slava" nu
spune ca totlll este al lui Dumnezeu, fiindca daca ar fi
a$<'t" nirnic n'ar putea impiedeca ca tot-i oamenii sa se
mantuiasea, ci i::ml$i arata precuno$tinta lui, $i totodau\'
doboara deosebirea dintre Iudei De aiei apoi
eu cuvantul 0 noua justineare, care nu e.ste
nebagata in seama. Nu numai pe timpul Iudeilor unia
au pierit, ial'a a1tii sau rnantuit, ci faptul acesta s'a pe-
trecut $i eu gintile. Dc aceia nu zice $i neamurile toate, ci
,,9i dintre neamuri" $i nici nu spline ca toti Iudeii, ci
. ,dintre ludei". Deci, dupa cum Faraon s'a facut vas
al maniei prin Dropia sa nelegiuire, tot a$a $i ace$tia
s'au facut 'vase i1le mIleI lUl Dumnezeu prin propria lor
rccul1o.';ltinta. Ca de$i partea cea mal prmCl!)aI
A
. e::;te a
lui Dumnezeu, totu,;>i si ii au contribuit cu ceva la man-
tuirea lor vroprIe. DeaGeia nici nu ziee:- vase ale suc-
cese,lor, sau (vase ale incurajarei.), ci "vas,P ale' milei",
ara'fAncl prin aceasta ca totul oste al lUI Dumnezeu. $i
cand ziee ca: "BU estc nici a celui' ce voe9te,
nici a celui ce alearga" de$l se spun in ranc1ul an-
3825 19
290 OMILIA XVII
tithesei, totw;;i fEnd spuse de Pavel, nu aduc mel 0
nedomirire. Prin aceste cuvinte nu se desfiinleaza li-
benll arbitru alomului, ei arata numai ca 'nu totul
depinde de om, ci are nevoe $i de eharullui Dumnezeu.
Trebuie de sigm $i de a voi, ;;i de a alerga, insa sa nu
ne ineredem in propI'iile noastre ostenele, ci intreaga
lncredere sa 0 avem numai in filantropia lui Dumnzeu,
eeiaee $i aiurea zicea: "Nu eu, insa, ei charul lui
Dumnezeu care este eu mine" (1. Cor. 15, 10).
Bine a zis apostolul "care a gatit mai inainte
spre slava". Fiindca Iudeii luau in batae de joc pe
cl' e:;;tini, mnd ace.';>tia ziceau cli s'au mantult prin char,
-$i credea,u ca-i T'u7ineaza, de aecia apostolul Ii doboara
acea banuiala cu Jl1ulta putere. In adevttr ca daca fa p-
tul indelungei rabdari a adus slava lui Dumnezeu, apoi
eu atat mai mult va aduce acelora, prin cari :;;i Dumnezeu
a fost sJavit. Dara tu te gande:;;te la reeuno$tinta spos-
tolului $i la lui cea negraita. De$1 ar fi
putut ca vorbind de cel pedepsiti sa nu aduca de exem-
plu pe Faraon, ci pe vreunul dintre Iudeii ce au paca-
tuit, $i eu aceasta sa faca cuvantul mai lamurit, ara-
tand cum at unci de:;;i erau sub aeelia$i pacate toti Iudeii,
totw;;i unia au pierit, iara altii s'au mantuit, $i astfel sa'i
eonvinga ca nu trebuie de loc de a se nelini:;;ti daca :;;i
dintre ginti unii s'au mantuit, - cu toatc acestea pentru
ca sa nu faca cuvantul greoiu, aduce ca dovada pedepsei
pe barbar, ea astfel sa nu fie silit de a-I numi pe dan:;;ii
vase ale maniei lui Dumnezeu, pe clnd pre cei miluiti
l Ii scoate numai din poporul Iudaic. De$i apostotul
a aparat Indeajuns pe Dumnezeu, caci eu toata rautatea
barbarului Faraon, $i cu toate ca el insw;i se facuse vas
al pierzarei, totu$i Dumnezeu a contribuit cu eele ale
sale, adiea a aratat 0 mare ingaduinta $i indelunga rab-
dare, eu toate acestea, zie, apostolul n'a voit ca sa a-
duca ca exemplu pe vreunul dintre Iudei, ca sa nu se
para greoiu in yorba. .
Deei, cum de s'au faeut unia vase ale maniei, iara
altii vase ale milei lui Dumnezeu"? Prin propria lor
intentiune numai. Dumnezeu insa fiind foarte bun, f;ii-a
aratat bunatatea asupra amandurora, fiindca nu a mi-
luit numai pre cei mantuiii, ci $i pe Faraon, eaci f;ii
s'ay buc!}rat de aeeia.;;i rab-:
.dare dm parte-I. Para daca acesta nu s'a mantmt, apol
OMILlA XVII
291
totul a depins de la vointa sa, fiindca daca el ar fi voit
$i ar fi ascultat pe Dumnezeu, nimie n'ar fi avut ma i
putin ea eei mantuiti.
Dupa ce, deci, apostolul da deslegarea ehestiunei prin
mai departe apoi, pentru ea euvantul s8,U sa fi c
vrednicde eredinta, introduce $i pe Profetii cari eu mult
ma i 'nainte au vestit aeestea. Caci Osie, zice, inca de la
inceput spunea acestea, zicand: "ehema-voiu pre eel ce
nu este poporul meu, poporul meu, !?i pre cea ne-
iubita, iubita" (Vel's. 25). Dara cine era acel popor, care
nu era popor De sigur ca gint-ele. cine nu era iu-
bita Tot gintile. eu toate acestea i-a numit popor
$i iubita, spunand inca ea VOl' fi $i fii ai lui Dum-
nezeu. "Se vor chema, zice, fiii lui Dumnezeu cclui
viu" (Vel's. 26). Daca yom zice ca aeestea s'au spus
pentru Iudeii cari au crezut, apoi $i a$a euvantul Pro-
fetlllui sta in picioare. ea daca dupa atatea binefat.:eri
acordate celor nerecunoscatori $i instrainati, :;;i inca s'a
facut 0 sehimbare incat sa se numiasca popor al
sall, apoi ce impiedeca pe eei instrainati inca dela in-
ceput, de a fi ehemati, $i supunandu-se sa se invredni-
ciasc,a de acelia$i bunuri Deci, dupa ce aduce de mar-
tur' pe Osie, nu se multame$te numai eu el, ci pune la
mijloc :;;i pe Isaia, care grai8$te in deacord eu Osie.
"lara Isaia, zice, stdga pentru Israil", adeca gr-a-
ie$te cu curaj, $i nu se sfie.c;te. cine ne poate acuza
pc noi, eand aeeia au grait a$a mai dinainte, $i euvan-
tul lor a resunat mai stralucit ca ori-ce trambiia Dara
ce striga Isaia "De va fi numarul fiilor lui Israil,
zice, ca nasipul marei, rama!?ita se va mantui"
(Verso 27). Ai vazut ea :;;i Isaia nu spune ea toti se VOl'
mantui, ci numai eei vredniei,? Nu ma induplec, zice,
de multimea lor, $i nici nu rna plee de neamul lor eel
numeros, ci numai pe aceia 'i mantuese, eari se VOl' a-
rata pre sine vrednici. n-a amintit simplu de nasi-
pul marei, ci Ii-a adus aminte de vechea fagaduinta,
caria s'au aratat nevredniei. De ce deei, va turburati,
zice, ca ar fi cazut fagaduinta, mnd $i Profetii toti a-
rata ca nu toti s'au mantuit Apoi apostolul spune
feliul mantuirei. Ai vazut exactitate profetica $i inte-
lepciune apostolieeasca '? Ai vazut ce feliu de marturie
.a adus la mijloc, $i cat de potrivita '? Aceasta marturie
292 OMILIA XVII
ni arata nu numai cari sunt cei mantuiti,:;;i cari nu,
ci :;;i cum se vor .. cum se vor $i
cum Ii va Invredmc1 pre dan$ll Dumnezeu de bmeface-
rile sale "Pentru ca cuvant zice,
scurtand intru dreptate, ca cuvant scurt va face
Domnul pre pamant" (Vers. 28) .. Ceiace el. spupe
aici, aceasta insamna: nu este neVOle de un tImp in
deh.ingat, de ostenele
savar:;;irea faptelor lege1, C1 mantUl!,ea va.ft. capataUi, III
scurt timp, :;;i fara yorba muJta. de fehul acesta este
credinia care In cuvinte seurte are mantuirea. "De
vei n-ia'rturisi, zice, cu gura ta pre Domnul Iisus,
si vei crede intru inima ta ca Dumnezeu I-a.
ridicat pre el din morti, te
v
vei 1l1antui" (Rom.
HI, 9). Ai vazut ce insamna "ca cuvant scurt va
face Domnul pre pamant"? ceiace este n:1ai mi-
nunal inca, ca acest CLlvant scurt n-a adus CLl sme nLl-
mai mantuirea, ci $i dreptatea.
precum a zis mai 'nainte Isaia
v
: ny_
ni-ar fi Iasat noue Domnul Sabaoth samanta,.
ca Sodoma ne-am fi facut, cu Gomora ne-am
fi asamanat" mat
$i altceva, adica ca acel putll11 3:u m!1
ntUlt
prin ii in$ii, ci s'ar 11 plerdut :;;1. pat1l11lt C81ace a.
r><ltimit Sodoma, a.gec,a ar .fi
cum $i Sodomitenn s au mmlclt $1 n au l.asat dLll2a
nici 0 samanta. Tot a:;;a $i acc$tia, Zlce, .(acel pu1lm)
a1' fi devenit' ca $i aeeia, daca Dumnezeu ft.
uz de marea lui bunatate, :;;i i-ar. fi 'prm
cr-edinta. Aceasta s'a $1 bmpul.
deilor in Babilon, cand cel mal multI au pIerlt, $1 put1I11
numai s'au mantuit. ..
Ge dara vom zice? Ga neamurlle Carl nu
dupa clreptate, au ajuns I) in8a
dreptatea care este din jata Is1'a11, Ulll-
blttnd legea dreptatel (alungand legea arep-
1) Nota. ""la, insamna a prinde ceva, lua in
sUipanire. Deci traducerea exacta aici este: eel neamurLle ..... au.
luat in stapdniTe clTp.plotean. (Trad).
OMILIA XVI! 293
tatei, la legea dreptatei n'a ajUns" (Vers. 30.31). A$a
dara deslegarea cea mai clara aici este. Dupa ce a aratat E;ii
din fapte ca "nu toti cari sunt din Israil,
sllnt Israil", $i dela stramo:;;ii lor, Iacob i)i Isav,. $i
de la Profet.ii Osie $i Isaia pe cari 'i-a adus ca marturi,
la urma pune $i deslegarea, dllpa ce mai 'ntai a spo-
rit mereu nedomirirea lor. Doua chestiuni ni se pre-
zinta aici: adeca ca gint-ile au reu$it, pe deoparte, iara
pc dealta, ea au rell$it fara sa umble dupa dreptate,
tara sa 0 alunge, adeca ca nu s'au ocupat cu aceasta;
$i iar<i$i fiind yorba de Iudei, doua nedomiriri dease-
menea ni se prezinta: adeca ca Israil n'a reu$it, pedeo-
parte, iara pedealta, ca chiar nmbland dupa aceasta,
n'a reu:;;it. De aceia $i apostolul intrebuinteaza multa
emfaza in vorbe, caci n'a zis ca au a vut dreptatea, ci
au ajuns, "au luat in stapanire, au cucerit, drepta-
tea". Faptul paradox $i nou acesta este, ca cel ce umbla
dupa dreptate, n'o stapane.'7te, iara eel ce nu umbla, 0
cucere$te $i 0 ia in stapanire. s'ar parea ca apostolul
Ii face pe placul lor intrebuintand expresiunea "um-
bland", insa mai departe Ii aplica lovitura cea mai
grea. Deci, fiindca are a Ii pune inainte 0 deslegare
ternica, de aceia de nimic nu se sfie$te de a face antI-
thesa, $i mai dificila. De aceia nici nu mai discuta des-
pre credint3, $i de dreptatea venita de aici, ci arata ca
dansii $i mai 'nainte de credinta au fost invin$i $i con-
damnati prin propriile lor .. Iudeule, zice.'
din n'ai afl,:t cacl. $1
facut vmovat blastemulUl ;-ace:;;tIa msa, (gmttle) sosmd
pe alta cale, iara nu pe calea legei, au gasit 0 mai mare
dreptate decat cea prin lege, adeca dreptatea din cre-
dintall. Aceasta 0 zicea $i mai sus: "ca de s'a indrep-
tat' Abraam din fapte, are lauda, ci nu la Dum-
nezeu" (Cap. 4, 1), aratand ca dreptatea din credinta
este mai mare decat cea din fapte.
Mai sus ziceam ca doua sunt chestiunile ee ni se
prezinta in ncdomirire, acum insa ni se prezinta trei
nedomiriri: 1) ca gintile au aflat dreptatea, 2) ca au
afiat-o fara sa 0 caute, $i 3) ea au afiat'o mai mare de
cat dreptatea cea din lege. Acelea.;;i nedomiriri in senz
contrar ni se prezinta 9i cu Iudeii: 1) ca Israil n'a aft at
294 OlvllLIA XVII
dreptatea, 2) ca umbland dupa dansa n'a afiat'o, $i 3)
cEl, n'a afiat nici chiar pe cea mai mica (dreptatea din
faptele legei). Deci, dupa ce baga pe auditoriu fntr'o
mare nedomirire, adaoga la urma $i deslegarea pe scurt,
spunand $i cauza tuturor acestora. $i care e acea cauza
"Caei nu din credinta, zice, ei ea din faptele
legei" (Vers. 32). Aceasta este deslegarea cea mai la-
murita a intregei pericope, pe care dad ar fi dat-o de
la inceput, nu ar fi fest a.;;a de bine primita, - pe
cand acum dupa multe nedomiriri, dupa multe do-
vezi, dupa multe pregatiri, $i dupa multe precauti-
uai fiind data, a tacut-o mai lamurita $i mai bine
primita de auditoriu. Aceasta este cauza pierzarei lor,
zice, ca au voit a se indrepta din faptele legei, $i nu
din credinta. $i nu zice simplu din fapt e, ci "ea din
faptele legei", aratand prin aceasta ca nici pe cea
din lege n'o aveau.
"Ca s'au potienit de peatra potienirei, pm-
eum este seris: iata pun in Sion peatra de po-
tienire, peatra de sminteala, tot eel ee va
erede intru ea, nu se va ru;;ina" (Vers. 32. 33).
Ai vazut cat de mare este curajul din credinta, $i cum
darul acesta este universal caci aici nu spune numai
de Iudei, ci pentru tot neamul omenesc, fiindca oricine
va crede, fie ludeu, fie Elin, sau Scit, sau Trac, sau
orieare, se va bucura de un mare curaj. -$i eeia ce este
minunat la Profetul acesta, e ca nu vorbe:;;te numai de
cei ce vor crede, ci $i de cei ce nu VOl' erede, fiindca
expresiunea "de poticnire" insamna a nu crede. Dupa
cum mai sus prin expresiunile: "De "a fi num[trul
fiilor lui Israil ca nasipul marei, se
va mantui" $i "De nu ni-ar fi lasat noue Dom-
nul Sabaoth samanta, ca Sodoma ne-am fi fa-
cut" :;;i "A chemat nu numai dintre ludei, ci
dintre neamuri" a aratat pc cei pierduti $i pe cei
mantuiti, tot a$a $i aici arata ca unia VOl' cr ede, iara
alW se vor poticni, insa a se poticni cineva vine dela
a nu lua sama, a nu fi atent, a fi distrat cu altele. Tot
a$a au piHimit $i Iudeii, caci fiind distrati cu legea, s'au
poticnit de peatra. Peatra poticnelei $i peatra scanda-
r
I
!
I
J
[
,
I
OMILIA XVllI 295
lului, yin numai de la vointa, intentiunea $i sfar$itul
cclor ce nu au crezut.
') Oare au fost destul de lamurite cele vorbite pana
acum, sau ca mai au nevoie de 0 mai mare larnurire 'f'
Eu cred insa, ca celor ce au fost cu bagare de sama,
Ii-au fost u;;or de priceput, dara dad unia n'au 1ntele5
destul de tine, n'au decat sa intrebe in particular pe
ceilalti, spre a afia $i a se J.omirl. Eu de aceia am $i
explicat pe larg aceasta chestiune, ca astfeliu sa nu rna
vael silit de a ciunti continuitatea ideii $i a vatarna
claritatea eelor vorbite.
De aceia voiu $i contenl aiei eu yorba, ne rnai
discutand cu voi nimic din partea morala, dupa cum
'mi este obiceiul a face, ca nu cumva sa va intunec
memoria cu multimea celor vorbite. Este timpul, deci,
de a incheia cuvantul acesta, $i a termina cu sfar:;;itul
cuvenit, inaltand doxologie Dumnezeului tuturor. A:;;a
dara $i noi cari vorbim $i voi eari ascultati, cu un glas
sa.'i inalt.am slava, caci a lui este fmparatia, $i puterea,
$i slava in veci. Amin.
OMILI]{ XVIII
"Fratilor, bunavointa inimei mele, rug{t-
eiunea cea catra Dumnezeu pentru Israil, este
spre mantuire" (Cap. 10, 1). .
Urmeaza a se atinge de dam;;i i eu mult mai puternic
ca mai 'nainte, :;;i de aceia rastoarna de1a inceput orice
banuiala de nemu1tamire din partea lor, f;d face uz de
mari precautiuni. sa, nu va uitati, zice, 1a cuvinte $i
nici la acuzatiuni, ci numai la scopul ce am avut, ciici
n'am grait acestea din spirit de du:;; manie. caei nu pot.
eu in acela$i timp a dod mantuirea voastra -:;;i nu
numai a dod, ci chiar a ma $i ruga lui Dumnezeu-
$i tot odata a va uri :;;i dispretul. Fiindea expresiunea
de aici "bunavointa inimei mele" arata dorinta lui
cea aprinsa $i rugaciunea pe care 0 face. Grija lui cea
') Parlea ?norala. Sa se ca pentru a nu vatama clari-
tatea eea mare a eelor vorbite, de aeeia nimie n'a mai diseutal
din ehestiuni morale sfintul. (Veron).
296 OMILIA XVIII
mare rugaclUnea ce 0 face, nu erau numai ca ii sa
scape de osanda, ci sa se 9i mantuiasca. :;3i nu numai
de aid se arata dragostea ::;,i favoarea lui catra dan::;,ii,
ci ::;,i din cele ce urmeaza. In adevar, ca el purcezand,
sau mai bine zis sprijinindu-se pe ni
9
te probabilitati,
se grabe::;,te ::;,i se lupta cu sine, ciiutand sa gaseasca
macar' vre-o umbra de justifical'e pentru dan::;,ii, totu::;,i
nu poate face nimic, fiind invins de insii9i natura lucru-
ri1or. "Ga marturisesc lor, zice, ca dragostea lui
Dumnezeu au, ci nu dupre cuno::;;tinta" (Vers. 2).
AE;;a dara acestea sunt vrednice de iertare, iara nu de
aeuzare. Daea ii sunt departati nu pentru om, ci pentru
zel $i dragoste catra Dumnezeu, este demn mai mult a
fi miluiti decat pedep9iti. Dara tu prive$te eu cata Inte-
lepciune Ii magule::;,te eu cuvantul, $i a aratat ea disputa
lor este zadarnica. "Ne::;;tiind, zice, dreptatea lui
Dumnezeu" eVers. 3). :;:;i aiei yorba este tot de iertare,
insa ceiace urmeaza este 0 aeuzatiune compleeta, care
rastoarna orice jllstifieare. ,,$i cautand, zice, sa'::;;i
puna dreptatea lor, lui Dumnezeu nu
s'au supus". Aeestea Ie-a SPJS apostolul, aramnd ca
ii s'au ratacit nu din eauza ne$tiintei, ci mai malt din
ambitiune ::;,i din iubirea lor de inUiietate, $i ca dan::;,ii
n'au pus nici maear dreptatea cea din lege, eaci expre-
siunea "ei'mtfmd puna dreptatea lor" aceasta
insamna. :;:;i n'a spus clar acest lueru, nici n'a zis ea
au eazut din aeea dreptate, ci eu mlllta prudenta f;li
intelepciune a dat a se intelege numai acest lueru. Daca
ii au eautat ea sa';;i puna dreptatea lor, este invederat
ca n'au pus'o, ::;,i daca dreptatei lui Dumnezeu nu s'au
supus, aC! dizut 9i din aceasta. Sub numire de "drep-
t8 tea lor" se inteleae: sau ca legea nu maiare de loe
putere, sau ca acea dreptate este rezultata din ostenele
$i sudori, - iara sub denumire de "dreptatea lui
Dumnezeu" se intelege dreptatea din credinta, care
esle intreaga din eharu1 cel de sus, nu din ostenele, ci
din darul lui Dumnezeu de a se indrepta omul. Dara
ii, ca unia co pururea se impotriviau Duehului Sfint,
9i se certau sustinand ea omul se poate indrepta prin
lege, nu s'au apropiat de credinta, 9i neapropiindu-se,
$i nici primind dreptatea din credinta, iara dela lege
OMILlA XVlU 297
neputand a se indrepta, e invederat ea de pretutindeni
au cazut.
"Ga este Ghristos, Spl'e Indrep-
tare tot eelui ce crede" (Vcrs. 4). Prive$te intelep-
ciunea lui Pavel! Fiindeii a vorbit :;;i de 0 dreptate ;;i
de ceialalta, apoi ea sa nu se creada ca aeei dintre Iudei,
cari au crezut, pe una 0 au, iara pe ceialalta nu, $i
astfeliu sa se jlldece faptul aeesta ca 0 nelegiuire-
fiindea trebuia a se teme :;;i de ace$tia ca noi veniti in
cre::;,tinism - $i nici Iudeii iarii9i sa nu mai a.'?tepte drep-
tatea din lege $i sa zidi ca dC9i acum n'am implinit-o,
dara 0 vom implini numai decat ._- prive$te ee prega-
te.'?tc e1 prin acest pasaj: aratii adeca, ca dreptatea este
una $i aeeia$i, $i ca dreptatea din lege S8 rezuma in
dreptatea cea din credinta, $i ca eel ce a preferat pe
aceasta - dreptatea din credinta - a implinit-o 9i pe aceia
din lege, iara eel ce a dispretuit-o pe eea dintai., a
eazut ;;i din una, $i din alta. Daca sfctr$itul legei este
Christos, apoi eel ce nu are pe Christos, ehiar de s'ar
parea ea are dreptatea din lege. totu$i de fapt n'o are,
pc cand eel ee are pe Christos, ehiar de nu ar fi aVllt
succese in faptele legei, totw;;i de fapt e1 a primit totul.
:;:;i sfar$itul medicinei este siinCttat.ea. n eci, dupre cum
cel ce poate face sanatos pe bolnav, ehiar de nu ar
sUtpani $tiinta medicant, el poscda totul, pc cand
cel ce nu $tie a vindeea, chiar de s'ar pare<.\ di
arta medieala, totw;;i a cazut din Lotul, - tot a::;,a e '$i
eu dreptatea din lege, $i eu cea din eredinta; cel ce
arc pe aceasta, are 9i sfaI'$itul acelia, iara cel ce este
afara de aceasta, este strain de amandoua. Ca ce voia
legea ? Sa faca pe om drept, clara n'a putut, dici nimeni
n'a implinit legea. Deci sfar:;;itul legci acesta a fost, $i
la aeeasta erau indreptate toate, $i in acest scop toate
se faeeau, ;;i serbatorile, ::;,i ordinatiunile, $i sacrifieiiIe,
$i in fine t.oate aveau in vedere lueru: ca omul
sa se indrepteze. Insa sfar$itul acesta l'a savari',iit Christos
mai mult prin eredinta. Sa nu te terni, zice, daea ai
ea1cat legea, fiindca te-ai apropiat prin credintii. Atunci
ealci legea, cand pentru dansa nu crezi in Christos, iara
eand ai crezut In el, $i legea 0 ai implinit, ba inca rnai
mult chiar decat a poroncit, $i de aceia ai luat $i 0 mai
mare dreptate)).
Dara fiindca toate acestea erau numai 0 parere a
apostolu\ui, de aceia Ie adevere:;;te iara:;;i eu citaW din
298 OMILIA . XVIIl
scriptura. "Ca Moisi scrie, zice, de dreptatea care
este din (Vel's. 5), adeca ca ni .arata
dreptatea dm lege; ce felm este .. Decl, ce este? 91
din ce se deriva? Din indeplimrea poroncIlor, dupre
cum zice: "Ca eel ce va face acelea, viu va fi
Intr'ansele". In alt chip nu este cu putint;a de a fi cineya
drept prin lege, c1ecat daca a impli!:it 'poron.clle
ei - insa aceasta n'a fost Cll putmta mmanUl. Dec), a
cizut a.ceasta dreptate. Dara spune noue, Pa vele, :;;1 de
dreptatea din char: ce este '? 9i.de unde
v
vine?
Acum tu asculta-l pre el ce fehu 0 Dupa ce c:
infruntat (dezaprobat) dreptatea cea dm lege, urma
trece la dreptatea cea din credinta, 91 zice: "lara drcp-
tatea cea din credinta asa zice: sa nu zici intru
inima ta cine se va, sui in ceriu? -- adeca sa
, . ,
poaoare pe Christos; sau, cme se va pogorl
adanc? - adeca sa ridice pe Chris tos din
morti. Dara ce zice? Aproape este de tine cu-
vantul, in gura ta, intru inin?a
cuvantul credintii care propovedum? Ca
marturisi cu gura ta pre Domnul lIsus, Vel
crede intru inima ta ca Dumnezeu l-a rldlCat
pre el din morti, te vei mantui" (Vel's. 6-:-9). Ca
sa nu zica Iudeii: dara cum de au aflat 0 mal mare
dreptate, eei ee nu aflase nici. pe cea mai mica.?-:
de aceia apostolul pune un ratlOnamenl ca
calea dreptatii din cl"edinta este decat a
celeilalte. Dreptatea din lege cere Imphmrea tuturor
ordinatiunilor legei, dupre cum 9i zice: "cand va face
toate 'acelea, viu va fi intr'anseIe", I?e 0nd
din credint;a nu spune aceasta:, ci: ,,?e ,:el
cu gura ta pre Domnul lIsus, vel crede
inima ta ca Dumnezeu I'a rldlCat pre el elm
morti te vei mantui". Apoi iara9i ca sa nu se para,
ca dada arata w;mrinta in capatarea. dreptati,
prin aceasta el a injosit-o. prive9te cum intmde vorba
clespre ea, fiindca nu imediat a ajuns Ia vorbelevce Ie-am
fast spus mai sus,ci mai intai spune: "lara drep-
tatea cea din credinta zice: sa nu zici intru
I

!

I
i
[,
OMILIA XVIII 299
lnIma ta, cine se va sui in ceriu? adeca sa po-
goare pe Christos; sau, cine se va pogOrl intru
adanc? -adeca sa ridice pre Christos din morti".
Dupre cum trancUivia se impotrive9te virtutei cei prin
fapte, 9i-i slabe9te puterea, pentru care este nevoie de-
un suflet neadcrmit, ca sa nu ramana virtutea biruita,
tot a$a 9i cand trebuie a crede, caci sunt rationameate
de ace lea cari tulbura 9i vatama eugetul eclor mai
multi, 9i de aceia 9i aiei e nevoie de un suflet mai inti-
nerit, ea sa poata respinge acele rationamente falge.
De aceia 9i apostolul aduce aceste rationamente 9i Ie
pune la mijloc, 9i eeiace a facut cu Abraam, face $i
aici. Caci 9i acolo aratend ca Abraam s'a indreptat din
crectinta, totm;i mai departe, ca sa nu se para ca el a
luat cununa cum s'ar intampla, $i ca faptul acesta un
insamna nimic, a ridicat natur'a credintei, caci zice:
"Care mai presus de naelejde Intru na.dejdc a
crezut ca va fi e1 taUt a multor neamurl, dupre
cum i s'a zis: asa va fi samanta tao Si nesla-
bind cu credinta nu s'a uitat la' trupui san cel
omorit . .. si 1a omof'irea panteceini Sarei, $i
intru fagaduinta lui Dumnezeu nu s'a indoit cu
cl'edinta, ci s'a 'intarit cu credinta eland slava lui
Dumnezeu, adeverit fiind ca ce i-a fagaduitr
puternic este a face" (Cap. 4, 18 - 21), prin
aceasta a aratat ca a aVllt nevoie $i de putere, $1 de un
sufiet inalt, ca sa primiasca cele mai presus de niidejde, 9i
sa nu se poticniasca de loc in cele vazute. Aceasta.
deci, 0 face 9i aici, aratand ca . are. ne
de un cuaet filosofic, 9i de 0 Judecata malta
vedeti, ca apostolul n'a spus slmplu (sa
nu zici)) ei "sa nu zici intru inima ta", adeca nici
sa'ti prin minte de a te indo! 9i a zice in si!le-ti:
si cum este aceasta cu plltinta '? A$a dara partIcula-
ritatea credintei, aceasta mai cu sarna este, de a lasa
jos toate ordinatiunile Iegei, 91 a ne 1na10 mintea sU.s,
adeca a cauta cele mai presus de natura,. a sc?a!e dm
cugetul nostru rationamentele cele slabe, $1 a yrlm1
ca izvorand din puterea lui Dumnezeu. Dara ludell nu
spuneau numai aceasta, ci maio ziceau. nu este.
putinta de a se indrepta omul elm credmta. De aceta 91
300 OMILIA XVIII
apostolul duce faptul petrecut in alta parte, ca astfeliu
cand se va arata ca este atat de mare, in cat ca chiar
9i dupa ce s'a petre cut are nevoie de credinta, atunci
sa se arate ca dupa dreptate a impletit cununa, credin-
cim,lilor. Dupa aceia el intrebuinteaza cuvinte aflate in
Vechiul Testament, cauti'md aici ca pretutindeni,
ca sa evite invinovatirea ce i s'ar fi putut aduce, ca
introduce novisme. Cele ce el spune aici despre credinta,
IVloisi Ie spunea Iudeilor despre po ronca, aratandu-li ca
ii s'au bucurat de mari binefaceri din partea lui Dum-
nezeu. Dara acum, zice, nu se po ate spune, ca trebuie
a S8 ridica cineva la ceriu, sau a trece vre-o mare in-
tins1, numai dupa aceia a priml poroncile, ci toate
aceste lucruri mari Dumnezeu Ie-a
pentru noi. Ce va sa zica: "aproape este de
tine cuvantul"? Adeca, este J\tIantuirea ta, zice,
este in cugetul pe limba tao Pentru mantuirea ta nu
ai nevoie a calatorl vr'un drum indelungat, nici de a
treco vre-o mare intinsa, sau de a trece niscareva munti,
ci chiar de n'ai VOl sa pa$e9ti pragul casei tale,
li-este Cll putinta de a te mantul stand acasa, cad pe
limlJa ta si in inima ta sta motivul mantuirei tale.
Apoi din alta parte facand de primit cuvantul
'crec1intei, zice; "ea Dumnezeu l'a ridicat pre el
din morti". Gande:;;te-te, deci, la demnitatea putinta
celui ce a facut aceasta, at unci nu vei vedea nici 0
grcutate in sa acestui fapt. A:;;a dara, cum ca
el este Domn :;;1 stapan, este invederat din invierea lui,
ceiace zicea apostolul chiar dela inceputul epistolei:
"Care s'a hotarit Fiul lui Dumnezeu intru pu-
tere ... din invierea din morti", iara ca invierea
este pentru dansul, aceasta se probeaza chiar
9i eelor ce S8 indoiesc, din puterea celui ce a facut acest
fapt. Deci, cand dreptatea din credinta e$te mai mare,
in timp $i mai mai lesne de primit, iara
In aIt chip nu e cu putinla a se indrepta cineva, apoi
atunci nu este oare cea mai proasta ambitiune de a
umbla dupa cele neputincioase, a lasa la 0 parte pe
cele placute Nu poti spune, Gii lucrul fiind
greu, s'au lasat ii de a se mai ocupa eu realizarea
lui. Ai vazut cum Ii de arice iertare In adevar,
cum ar putea fi vrednici de vre-o justificare, cand ii
prefera pe cele grele $i prisoselnice, treeand cu vederea
!
I


I
i
I
I
I
v
OMILlA XVIII 301
ceiace este u:;;or, poate a-i mfmtul, se tin cu inda-
ratnicie de acele ordinatiuni, cu cari legea n'a putut
face nimic"? Aceasta nimic alt nu este, decat 0 inten-
tiune iubitoare de cearta ambitiune, care se irnpo-
lui Dumnezeu. Legea este greoaie supara-
toare, pe cand charul este placut Legea, ori f;li
cat de mult s'ar certa ii, nu pe om, pe cand
charul acorda dreptatea, atat cea din sine cat cea
din lege. Deci, ce ratiune ii entusiazmeaza pe
ca sa se impotriviasca cu aHUa indaratnicie acestei
dreptati, sa se tina in zadar ca pironiti de lege
Apoi, fiindcii a spus ceva mare,
faptul cu scriptura, spunand: "Ca zice scriptura : tot
cd ce crede intru el nu se va rusina. nu
este osabire Iudeului;;i Elinului, pentru, ca ace-
este Domnul tuturor, care pre
toti cei ce'l chiama pre el. Ca tot oricare va
ch'ema numele Domnului, se va mtmtui" (Vel's ..
11-13). Ai vazut cum el a adus marluri ai credintei,
!,?i ai marturisirei Caci cand zice: "tot cel ce crec1e'\
prin aceasta a aratat credinta, iar-a cand zice: "ca tot
cel ce'l va chema", a aratat n1i"trlurisirea credintei.
Deci, proelamand genel'alitatea (universalitatea) charu-
lui, infruntand mandl'ia ludeilor, pe SCllrt
ceiace in pasajele dinainte spllsese pe larg, arata din
nou ca nu este nici-o deosebire intre ludeu cel netaiat
imprejur. "Ca nu este osebire, zice, Iudeului
Elinului". Si ceiace a fost SpllS mai 'nainte despre
TataJ, spre a dovedi aceasta, aceasta 0 spune aici
despre FiliI. Dupre cum acolo zicea: "Au doara Durn-
nezeu este al Iudeilor numai, iar[t nu si al nea-
murilor'? Adevarat, al neamur'ilor" (Cap. 3,29),
as\ zice si aici "ea este Domnul tuturor,
ciu"e pre toti cei ce'l chiama pt'e
el ';. Ai vazut Cllm j[ arata de Infierbantat dOl"itoriu
de mantuirea noastra, cum el consiclera aceasta mrln-
tuire ca bogatie a sa lncat nici acum nu trebuie a se
desnadajdui, 9i nici a':;;i inchipui, ca c1aca ar VOl sa S0
pocaiasca, ar fi neiertati. Caci eel ee considera mi'll1-
tuirea noastra ca bogatie a sa, BU inceteaza .de a
iml)ogat1, fiindca a revarsa darul sau preste tOtl, este :;;1
302 OMILIA XVIIl
aceasta 0 mare bogiitie. $i fiindca pe Iudei mai eu samii
Ii tulbura mandria lor eea prcasta, ca dam;;ii a u drept
a se bucllra de intaietate preste toatii lumca, iata ea
aGum apostolul ii scoboara de pre tronuri, prin cre-
dint-a, arata ca neavand nimic mai mult decat eei-
1alli oamenL :;;i de aceia necontenit introduce in yorba
pe Profeti, ca,ri conglasuiesc in eeiace egalita-
tea tuturor inaintea lui Dumnezeu. "Tot eel ee ere de
intru el, zice, nu se va "tot eel ee va
chema numele Domnului, se va mantui", a:;;a ea
partieula "tot eel ee" este pusa pretutindeni, ea sa
nu mai aiM ce obieeta.
') Dara nimie nu este mai rau ca slava de;;;arta
{vanitatea). Aeeasta mai mult dedit toate i-a pierdut pre
De aceia :;;i Christos Ii zieea : "Cum puteti voi
sa credeti, slava unul dela altul luand, pte
slava eea dela singur Dumnezeu n'o cautati"
{loan 5, 44) Aeeasta odata eu pierderea omului mai
aduce cu ea $i mult rizilic, $i mai 'nainte de os.:'\nda, eea
dcaeolo, eu mii de rele, H munee:;;te;;;i aiei. $i daca cre-
del i, voit
j
sa 0 aflali aeeasta lamurit, sa lasam cc-
riurile din cari ne seoate acest pacat mare, sa lasam
.;;i gheena in care ne baga, intreaga chestiune sa 0
xamina,m de aici de pe pamant.
Deei, ce poate fi mai costisitoriu ca vanitatea? Ce
ar putea fi mai urieios :;;i mai de nesuferit Cum ca
boala aceasta este costisitoare, faptul este invederat din
eheltuelile ce se fae in zadar prin teatruri, ipodromii;;;i
in alte vanitati de feliul aeestora, din risipa eelor ce
clMese ease luxoase ;;;i stralucite, $i din toate celelalte
cari se fae cu 0 imbel::;;ugare fara scop fara vreun
folos, pe care nu putem a Ie mai ell yorba aGum.
Cum ca un asemenea om cheltuitoriu luxos de nece-
sitate va fi hrapitoriu de averi straine, faptul este
invederat, eaci pentru ca sa aiM de unde procura hrana
acestei fiare salbatece, va baga manile sale.;;i in ave-
rile altora. $i ee spun eu de averi Un asemenea om,
intocmai ca un foe puternic, nu va consuma numai
bani, ci suflete. Un asemenea om nU'$i
1) Partea momla. Despre slava dei'/artli (vanitatea), l1i cum
eli este cu putintii de a rugi de ea, daca cautam mai mult slava
lui Dumnezeu decat slava oamenilor. (Vel'on).
I
i
I
,
I
I
OMILIA XVIll 303
numai moartea prezenta, ci eea viitoare. Muma gheenei
este vanitatea; ea aprinde ace I foc puternic, tot ea
$i aeel vierme neadormit. AI' putea-o vedea
eineva stapanind pana printre morti. $i ce ar putea
fi mai rau ca aceasta boala? Toale celelalte patimi se
odata eu moartea, fnsa patima aceasta ciliaI'
$i dupa moarte se sile$te :=;;i se ambit.ioneaza de arata
firea sa in trupul eel mort. Caei, cand dupa moarica
lor Ii se ridica monumente stralueite eu eari se (011-
suma toata averea lor, cand se oeupa de a Ii se face
eheltueli luxoase la inmormantarea lor; cand fUnd in
viata dEI.O$ii batjoeoriau pe saraci pentru un obol sau
o bueata de pane, iara dupa moarte 0 ma&'i
imbelr;iUgata viermilor, apoi de ce mai eauti atunei vre-o
alta exageralie a tiraniei aeestei boa Ie ? Din aceasta
boala rea se nase amoruri absllrde, eaei pe eei mai
multi i-a impins la preacurvie nu gratiile privirei, nici
pofta de relatiune sexuala, ei dorinta de a se mandrl
spunand eu fala Cc1. am amagit pe eutare femeie. $i
de ee ar mai trebui sa spunem de toate celelalte rele
care izvorasc de aici"? De mii de ori prefera sa fiu
sclav barbarilor, deeat 0 singura data sclav vanitatei;
fiindea aceia nici nu poroncese asLfeliu de lucruri 1'0-
bilor, ca cele pe cari Ie poronce$te vanitatea supu:;;ilor
sai. Tuturor fii sclav, zice ea, de ar fi aceia mai stra-
luciti decat tine, sau mai injositi chiar decat tine. Dis-
sufletul, neglijaza virtutea, bate-ti joc de li-
bertate, mantuirea tao De faci vre-un bine,
sa nu'l faci pentru multamirea lui Dumnezeu, ci pentru
oehii eelor multi, ea astfeliu sa pierzi eununa ce ti s'ar
cuveni. De faci milostenie, sau de poste$ti, da pe fata
osteneala ce 0 depui, $i te sile:;;te de a pierde
Deci, ce ar putea fi mai crud ca aceste poronci De
aici i:;;i are ineeputul invidia, de aici lipsa de minte,
de aici $i iubirea de argint, care e muma tuturor re-
lelor. Droaia aceia de slugi, caii eei impodobiti cu aur,
parasit.ii, lingu$itorii, trasurile eele ferecate eu argint,
toate celelaltemairidicole in('.,3, decat acestea, nu sunt
pentru plaeere sau pentru vre-o trebuinta, ci numai spre
satisfacerea vanitatei.
Da! zici tu; 'cum ca patima aceasta este rca, nu
mai ineape nici-o indoiala; dara cum sa putem fugi de
ea, aceasta ar trebul sa ni-o spui aeUI11. Inainte de
toate, daca te vei eonvinge bine ea aeeasta boala est.e
304 OMILIA XVIII
uricioasa, vei ca9tiga prin aceasta un inceput bun de
indreptare, fiindca 9i cel ce este bolnav iute va chema
pe doctor, daca mai 'nainte de orice se va convinge ca
este bolnav. lara de mai cauti 9i alta cale de scapare,
cauta eu privirea necol)tenit spre Dumnezeu, 9i multa-
me9te-tenumai eu slava lui. De cumva patima aceasta
te gMile 9i te atita ca sa spui f7i altora suecesele tale,
tu gande$te-te iara9i, ca dupa ee vei spune nu vei avec'1-
de aici nici-un ca$tig, 9i prin aceasta ai stins acea pofta
absurda. Zi sufletului tau: (data ca te-ai trudit atata timp
ca sa spui altora succesele tale, $i nu te-ai putut sta-
pani impunandu-ti tacerea, ci le-ai expus inaintea tu-
turor; ei! $i ce ai c8.9tigat mai mult de aici Nimic mai
mult, ci numai cea mai mare paguba, $i ca pe lana'a
toate aeestea apoi, te-ai lipsit $i de toate cele ce le":ai
agonisit cu multa osteneala. Pe langa toate acestea mai
gande$te-te $i la faptul, ca judecata $i hotarirea color
mai multi este conrupta, 9i nu numai conrupta, ci fncct ca
$i iute se vesteje$te. Chiar daca pentru moment te au-
mira, cu trecerea timpului ins<1 Ie uita toate, $i cununa
eGa data tie de Dumnezeu ti s'a rapit, in acela9i timp
nici lauda lor nu a avut putere sa ti-o pastreze penteu
un timp mai inclclungat. Dara chiar daca ar rama:wa
eununa lor pe un timp mai indelungat, totu:;;i e eea mai
mare tiealof7ie de a 0 schimba eu acea acordata de
Dumnezeu, caci daca dLlpa LIn timp oareeare aeea eu-
n una se va nimici, apoi co j ustificare am a ve<.\,
eand noi tradam pe aeea ee ramane pentru totdeauna
pentru eea care nu ramane, $i daca pentru laudele cJ,-
torvEl pierdem auU.ea De$i daea ar fi eat de
multi eei ce ne lauda, noi tot suntem vrednici de jalit,
ba inca atunci suntem mai de jalit, eand ne lauda cei
mai mulli. $i daCe'\, poate ramai mirat auzind aceste cu-
vinte, asculta pe Christos care hotara9te: "V ai voua,
zice, cane! va vor zice bine toti oamenii" (Luca
6, 26). ell drept cLlvc\nt, fiindcrt clac,'\, pentru fiecare
maistrii trebuie &'\, caute judecatori, apoi tu
cum de ingadui celor multi ca sa cer.::e ;;i aprecieze vir-
tutea ta, $i nu ingadui mai eu sarna celui ce $tie totul,
care poate sa uniasca la lin loc toate faptele tale, sa Ie
aprecieze sa te ;;i ineununeze? Cuvintele acestea ale
l\Jantuitoriului aT' treblll ea sa 10 scriem 9i pe paretii
easei, pe l1.'7i, $i in cugetul nostru, $i necontenit sa

:
OMILIA XVIIl
305
zicem catra noi vai noua! cfmd ne vor zice de
bine toti oamenii). Fiindca ace9tia eari ne graiesc de
bine acum, mai pe urma tot ii ne defaima ca vanito!';i
iubitori de einste $i de laudele lor. Nu tot a9a insa
petrec lucrurile $i cu Dumnezeu; ci cand te vede ca tll
iube$ti slav a cea dela dansul, atunci mai cu sama te
va lauda, te va admira $i te va proclamil, pe eand Cll
omul e din eontra, caci luandu-te ca sclav in loc de li-
bel', 9i printr'o simpla yorba de multe o'['i aducandu-ti
laude ti-a rapit adevarata plata, 9i te-a su-
pus lUI mult vCCl;. un sclav cumparat cu argint.
P.e sclav.l 11 au stapanll lor sub ascultare dupa poron-
clle ee 1I dau, pe cand tu celor ce te lauda chiar
$i fara poronci. Nici nu mai a$tepti sa mai auzi ceva
ci daca nur:nai .:Simte9ti. ceiaee'li place
mcanta, chIar neporoncmd 11 tu faci totul. Deci de cata
oS1nda nu suntem noi vrednici, daca pe mi$ei cauUim
a'i $i a'i sluji chiar $i mai 'nainte de a ni po-
ronCI, lara pe Dumnezeu, care pe fiecare zi ne indeamna
9i ni poronce9te, nici macar ntl voim a'l asculta
daea tu iube9ti $i sa de
laud;), oamemlor, cacl numa! atunCI te vel mvredmCI de
slava;. ar trebu! sa respingi aprobarile oamenilor, fiindca
atunci te vei. de mii de laude, $i din par-
tea lUI Dumnezeu, $1' dm partea oamenilor. Pe nimeni
nu obi9nuim noi a slav!, dupre cum slavim pe cel ce
respinge slava, $i nici a lauda 9i admira, decat pe eel
ce dispreWe$te a fi laudat $i admirat. Si daca noi fa-
cern 11$11, apoi cu atat mai mult Dumneieul tuturor.
Cand Dumnezeu te lauda $i te slave;;te, cine ar
. putea fi mai fericit decat tine Caci cata deosebire este
intre slava $i necinste, pe atata este 9i intre slava eea
de sus 9i acea omeneasca, ba inca 9i mai mare, fiindca
daeii necomparata cu nimic 9i inca este murdara si
uricioasa, dara inca cand 0 punem in comparatiune ClI
slav;), eea deja Dumnezeu, iti poti inehipui cat de mur-
dara $i u1'ita ni se arata. Dupre cum femeia curva stand
in bordel se da pe sine tuturor, tot a9a 9i sclavii vani-
tiitei, ba inca mai neru$inali sunt ace9tia decat curvele
fiindca aceJea de multe ori au dispretuit pe amantii lOr'
pe cand tu te-ai expus tuturor, 9i robilor, 9italharilor'
$i punga:;;ilor, caci din ace$tia $i prin aee$tia se
pune teatrul, adeca spectatorii aceia cari va lauda pl'e
voi. $i pe acei pe eari singur li crezi ca nu sunt vred-
3825 20
306 O;\IlLIA X Vlll
mel de nimic, pe aceia, zic, ii preferi mantuirei tale,
dovedind prin aeec.sta ca e:;;tj mai nevrednic decat toti
aceia. Si cum nu este nevrednic cel ee are nevoie de
laudele' altora, :;;i care nu crede ca este destoinic prin
sine insu:;;i, dac;'!, nu va dipata slava :;;i lauda din par-
tea altora Nu intelegi, spune' mi, ca lmpreuna eu dan$ii
gasindu-te, tu te expui priveli$tii tuturor, $i ca daca
gre:;;e:;;ti, apoi ai contra ta mii ue acuzatori, pe cand
daca stai necunoscut te gase$ti in siguranta Da, zici
ttl; insa :;;i cand am succese, am mii de admiratorb>.
Apoi aici este raul cel mare, ca boala vanitatii te va-
tama nu numai cand gre:;;e:;;ti, ci i;;i cand ai succese in
raptele tale ; atunci e;;tl vatamat fiindca a amagit pe cei
multi, iara acum fiindca te lipse$te de orice plata.
Mare rau, iubitilor, este vanitatea, mare :;;i incarcat
de toata necinstea. Daca chiar :;;i in faptele omene:;;t.i a
iubi sla va este un mare rau, dara inca cand :;;i In cele
duchovnic8..)ti suferi de aceasta boala, apoi ce iertare
mai poti avea:? Ce iertare poli avea, cand tu nu voie:;;ti
a aeorda lui Dumnezeu maear atata einste :;;i valoare,
pe cata ai tu din partea slugilor tale Sluga se uita
in oehii stapanului, lucratoriul iara:;;i i:;;i are privirea
indreptata asupra celui ee urmeaza a-i pla ll simbria
pentru luerul sau, iara diseipulul 1$i are privirea atin-
tita asupra dascalului, - pe cand tu faci cu totul din
contra, caci lasand la 0 parte pe stapanul a toate, :;;i pe
eel ee te plate:;;te, iti intorei priviriIe la eei deopotriva
en tine, de$i $tii bine ca Dumnezeu i:;;i aduce aminte
de faptele tale $i dupa aceasta, pe cand omul se uita
Dumai in prezent,-$i in timp ce ai teatrul in ceriu, tu
iIi adnni spectatori aici pe pamant. Luptatoriul unde se
lupta, acolo voie:;;te a fi incununat, pe cand tu luptan-
du-te in ceriu, cauti sa fii incununat jos pe pamant. $i
ce ar putea fi mai rau ca aceasta smintire
Sa vedem inca $i cununile (;apatate aici. Una de
pilda este compusa din Jipsa de minte, alta din za vistie
catra altul, ceialalta din ironie ~ ; i lingw;;ire, 0 alta din
bani, :;;i alta din vre-un serviciu servil. $i dupre cum
copii ee se )oaca 1$i pun unii altora. cununi de burueni
pe cap, iara cel incununat ne$tiind C?-uza se mira cand
vede pe eei din urma lui rizand, intocmai a$a fac $i
eu tine' cei ce te lauda, caci :;;i aee$tia punandu-ti pe
cap 0 cununa de burueni, rid cu hohot in sufietul lor.
. $i . daca acea cununa ar fi compusa numai din burueni,
,
~
j
OMlLIA XVl[[ 3()7
In&'\ acum acea cununa ' e plina de toaM: vatamarea,
care nimice$te' toate succesele noastre. Deci, intelegand
nimienicia laudelor omene:;;ti, fugi de aceasta vatamare.
Cati erezi tu ca sunt cei ce te lauda 0 suta, sau de
doua ori. pe atata, de trei ori, sau de patru ori Mai
mult inca ; de voie$ti inzece.'?te :;;i chiar insute:;;te aeest
numar, $i fie doua mii ~ i trei mii acei care to aplauda,
ba chiar mii de mii; ei bine, toti ace:;;tia . cu nimic n u
se deosebesc de cioarele cari croncanesc pe sus, $i dad
cugeli la teatrul acela al ingerilor, apoi laudatorii tai
se par mai pe jos decat viermii, iara lauda lor mai
slaM de cat panza paianjanului, mai u:;;oara de cat fumul
$i visurile de noapte. Asculta pe Pavel care a observat
bine aceste lucruri, $i care nu numai ca nu Ie cauta,
ci chiar se apara de ele, zicand: "lara mie sa nU-Ini
fie a ma lauda, fara numai intru crucea lui
Christos" (Gal. 6,14). Aceasta lauda ravne$te-o $i tu,
ca sa nu manii pe stapanul a toate, caci cand tu umbli
dupa laude omene;;ti, atunci te batjocore$ti $i pe tine,
in acela:;;i timp batjoeore7ti :;;i pe Dumnezeu. Daca tu
fiind de pilda zugrav, $i avand un discipul care impins
de mandrie ar expune afara tabloul eel facut de tine,
;;;i l-ar infati$a privitorilor ca facut de el, $i inca nu ai
suferi cu placere aeest afront, apoi cu atat mai mult
Dumnezeu. Deci, daca asemenea fapt este consider!=l.t $i
de noi ca 0 insulta, apoi cu atat mai mult cand e yorba
de stapanul a toate. .
$i de voie$ti a afia ea :;;i din alt punct de vedere
trebuie a dispretui laudele omene:;;ti, apoi inalta-ti cu-
getul sus, ride i.11 sine de cei ee te privesc, spore:;;te-ti
dragostea catra adevarata slava, umple-te de intelep-
ciune duchovniceasca, $i zi sufietului tau ea $i Pavel:
"Au nu stiti ca pre ingeri vom sa judecam"
{I. Cor. 6, 3) $i inalt.andu-l de aici, cearta-l la urma $i
zi-i: tu, sufiete al meu, care ai a judeca pe ingeri,
voie:;;ti a fi judecat aici de gunoiu, :;;i a fi laudat im-
preuna eu cei din orchestra, cu mimicii $i e li cei ce se
lupta cu fiarele salbatece caci ace$tia alunga astfel de
laude. lnsa tu nu a:;;a, ci rMica-ti aripile mai sus de
strigatul $i aplauzele lor, $i ravne:;;te pe loan cetatanul
pustiului; afia dela el cum nu Mga in sama mUl{nnea
celor ce veniau sa-I vada, $i cum fiind lingu$it nu se
intorcea sa vada pe lingu$itori, ci privind pe toti cei
308 OMILlA XVlII
ce locuiau in Pa1estina $i veniau 1a el in pustie ca sa-1
laude :;;i sa-l admire, e1 nu se mo1e$a de atata cinste.
ci chiar se rascula cu toata puterea asupra lor, ii
frunta aspru $i Ii vorbia ca $i cum ar fi vorbit unei
adunari de copii nevrastnici, zicandu-1i: pui
de vipera" (Math. 3, 7). De$! aceia pentru dansul
alerg. au in pustie, pentru dansul i$i parasau ceta-tile $i
satele, ca sa se invredniciasca a vedea acel cap sfint,
totw;;i nimic din acestea nu a putut sa-I mole:;;asca, caci
81 stit departe de slava, $i era liber de orice ingamfare
proasta. Tot a$a $i Stefan cand a vazut acea mult.ime
adunata, nu ca sa-l cinstiasca, ci infuriata asupra lui
:;;i cu dint,ii, el nu s'a imputinat de lac, ci ri-
dicandu-se mai pre sus de furia lor Ii zicea: "Voi cei
tari in cerbice, neUiiati 1l11prejur la inima"
(Fapt. 7, 15). Tot aGa $i Elie zic.ea acelei inultimi adu-
nate, fata eu imparatul: "Pana cand oare veti schio-
pata intru amancloua gleznile voastre" (III Imp.
18, 21) 1 Dara noi pe toti Ii lingu$im, pe toti ii slujim,
$i cumparam cinstea $i laud a lor prin 0 astfel de slujba
servila. De aceia s'au $i in tors toate pe dos, de aceia
toate faptele cre$tinismului sunt triidate, $i totul este
neglijat din cauza slavei celor mai multi.
Deci, sa scoatem patima din riidacina, cad numai
atunci yom cunoa$te bine libert.atea, limanul $i lini$tea.
Omul vanitos se asamana eu cei inviforatj de 0 furtuna.
naprasnica, ve$nic tremura, ve$nic se teme $i sluja:;;te
la mii de stapani, pe cand eel ce este atara de aeeasta
tiranie, se asamana eu cei ce stau Ia limanuri Iini$tite
$i se bucura de a adevarala libertate. Nu tot a$a insa
$i vanitosul, caei el are atat.ia stapani pe cate cuno$tinti,
fHnd silit de a sluji pe toli. Deci, cum ne putem izoovi
de aceasta seUi vie uricioasa? Daca yom iubi ceialalta.
slava, care cu adevarat ea este slava. Dupre cum cei
ee iubesc trupurile se departeaza de ele de indata ce
Ii se infath;;aza un alt trup mai stralucit la vedere, tot
va petreee $i cu cei ce doresc slava din partea
noastra, caci acea slav a din eeriuri carestraluce$te ne-
povestit, ii va putea scoate din amagirea lor. Sa privim
deci spre aeea sla va $i sa 0 cunoa$tem bine, ca. astfel
admirandu-i frumuseta ei, sa fugim de slutenia celei
de aici, $i sane bucuram de placere nespus8:' dezmer-
r
,
OMILIA XIX
309
dandu-ne cu ea necontenit. Ciiria fie a ne invrednici eli
totii, princharul $i filantropia Domnului nostru Iisus
Christos, caruia impreuna cu Tatal $i eu Sf. Duch, se
cade slava in vecii v(leitor. Amin.
OMILIA XIX
"Cum dara VOl' chema intru care n'au
ccezut? si cum vor crede de care n'au auzit?
cum v0r auzi fara de propoveduitQriu? CUIn
vor propovedui, de nu se vor teimite? precum
este scris" (Cap. 10, 14. 15).
Iara$i Ii rastoarnaori-ce idee de iertare. Fiindca
mai sus a fast zis: "Martul'isesc lor, cli dragostea
lui Dumnezeu au, ci nu dupre $i
ca dreptatea lui Dumnezeu ... dreptatei
lui DUl11nezeu nu s'au supus", la urma arata ca
ii vor da raspuns lui Dumnezeu chiar $i pentru ne$tiinta
aeelei dreptiiti. De sigur ca apostolul nu spune ehiar
aJEt,; prin
faeand In aeel8..;>1 tImp $1 mustrarea mal clara, eLI un
euvant tasind fntregul pasaj prin antithese $i deslegarile
lor. hine de 1a fnceput: "Ca zice scrip-
tura: ca tot ol'i-care va chema nUl11ele Dom-
nului se va mantul", insa ar fi putut sa zica cineva
"dara cum VOl' chema intru care n'au crezut?".
Apoi dupa antithesa pune $i fntrebare din partea lui:
de ce n'au erezut Dupa aceia iarii$i pune 0 antithesa,
ea ar putea sa intampine cineva: 9i cum sa creada,
daca n'au auzit ?. $i eu toate aeestea au au zit, raspunde
e1. Dupa aceia pune $i 0 alta antithesa: ((9i cum vor
putea auzi, fam de propoveduitoriu 1. Apoi la urma pune
$i deslegarea generala a antitheselor: $i cu toate acestea,
ziee, au I?ropoveduit, 9i au fast trimi;;i multi fn acest
seop). $i de unde se invedereaza ca aceia sunt cei tri-
mi$i 1 Ca sa raspunda la aeeasta fntrebare, iata ca
apostolul introduce aici pe Profetuleare zice: "cat sunt
310 .OMILlA XI X
de frumoase picioareIe celor ce binevestesc
pacea, ale celor ce binevestesc cele bune!". Ai
vazut cum din modul propoveduirei a aratat pe propo-
veduitori Ace:;;tia colindand pretutindeni nimic aItanu
spuneau, decat de bunurile acele negraite, $i des pre
pacea restabilita intre Dumnezeu :;;i oameni. In cat
dad voi nu credeti, zice, apoi nu cuvintelor noastre,
ci cuvintelor lui lsaia flU credeti,de$l cu mult.i ani mai
'nainte a fost zise, ca yom fi trimi:;d, yom propovedui
9i yom spune ceia ce am :;;i SPUS)). Ded dad a se mantul
rezulta din a chema, iara a chema izvora din a crede,
$i a crede urma din a auzi, precum a auzi din a pro-
povedui, iara a propovedui din a se trimite, ei bine,
iata ca s'au trimis :;;i au propoveduit, :;;i cu ace$ti pro-
poveduitori colinda $i Profetul, aratand tuturor $i pro-
poveduind din nou, $i spunandu-li ea ace$tia sunt eei
pe cari i-a aratat cu multi ani mai 'nainte, $i ale caror
picioare Ie-a laudat pentru modul propoveduirei. Asa
dara faptuI este lamurit acum, ca daca ii nu cred, vina
intreaga este a lor numai, fiindca toate au fost bine in-
tocmite de Dumnezeu.
"Ci nu toti au ascultat de Evanghelie, ca
Isaia zice : Doamne, cine a crezut auzului nostru?
Deci credinta este din auz, iara auzul prin cu-
vantul lui Dumnezeu" (Vers. 16. 17). Findca ii ar
B putut sa $i 0 alta antithesa $i sa zica: apoi
daca ace:;;tia ar n: fost acei trimi:;;i de Durr;mezeu, ar fi
trebuit ca toti sa asculte $i sa se supuna Evangheliei,
priv8$te intelepciunea luI Pavel, cum dovede$te ca chiar
raptul acesta, care Ii tulbura mult, este necontrazis $i
sta mai presus de orice vuet sau tulburare. ce te
scandalizeaza pe tine Iudeule, zice, dupa atatea $i atatea
marturii .. $i dovezi ale faptelor Ca nu toti au ascultat
de Evanghelie? Dara chiar acest fapt, ca n'au crezut
toti, este suficient ca impreuna cu celelalte sa te con-
vinaa pentru cele spuse, cad :;;i !1ceasta a prezis-o Pro-
fetu1 din inceput)\. gande$te-te la intelepciunea cea
nespusa a apostolului, cum el a aratat mai mult chiar
decat se U$teptau Iudeii :;;i sperau a'l putea contrazice.
Ce spuneti zice; ca nu toti au ascultat 'de Evan-
ghelie Dara $i . aceasta a prezis-o din inceput Isaia, sau
mai bine zis, nu numai aceasta, $i mai mult decat
I
'I'

I
t
I
I
OMILIA XIX 311
aceasta. Voi invinovatiti, ca de ce nu toti au ascultat t
pe cand Isaia spune mai mult decat aceasta. Caci ce
spune el "Doamne, cine a crezut auzului nostru?"
Apoi fiindca a impra$tiat tulburarea aceasta introdu-
cfmd pe profet, se reintoarce iara$i la continuarea ideii
dinainte.
. Ded, dupa ce a spus ca ii trebuia sa cheme nu-
. mele Domnului, ca eei ce chiama trebuie a crede, iara
cei ce cred trebuie mai 'ntai sa auda; :;;i ca sa auda
este neaparata. nevoie de propoveduitori, ' cum ca
ace$ti propoveduitori s'au trimis $i au propoveduit, mai
de parte urmand a introduce 0 alta antithesa, din mo-
tivul celeilalte marturii a profetului, dupa care a dez-
legat antitheza dinainte, iata ca antitheza aceasta el 0
Implet8$te la un loc cu celelalte dinainte. In adevar ca
dupa ce a pus la mijloc pe Profet zicand: "Doamne,
cine a crezut auzului nostru?" se folose$te de oca-
zia binevenita zice: "Deci, creclinta este din auz".
Aceasta expresiune insa, n'a pus-o aid cum s'ar in-
tampla, ci fiindca Iudeii in tot timpuI cereau semne
minuni, ba dad fi putul,v fisura inv!erei, $i
erau foaroo gurahvI m aceasta prlvmta, de acma apos-
tolul zice, ca ProfetuI n'a vestit aceasta, ci ca noi trfjbuie
a crecle din auz. De aceia $i apostolul dela inceput pre-
gate$te aceasta idee, zice: "Deci, creclinta este
cHn auz". fiindca aceasta s'ar fi parut ca ceva or-
dinal', cum inalta faptu!. Nu am spus de auz
cum s'ar intampla, zice, :;;i nid ca trebuie a asculta $i
a crede cuvintelor omene$ti, ci vorbesc de un auz mare,
de auzul prin cuvantul lui Dumnezeu. in adevar ca
ii nu vorbeau dela daw;ii, d vestiau oameniIor ceiace
ii aflau dela Dumnezeu, ceiace este cea mai inaIta
minune. Trebuie de a crede lui Dumnezeu care graie$te
face minuni, in acela$i timp a ne supune lui, fiindca
:;;i faptele, $i minuniIe sunt rezultate din cuvintele lui,
cad ceriul ca $i toate celelalte astfeliu au fost facute.
Ded, dupa ce arata ca trebuie a crede Profetilor,
cari totdeauna vorbiau cuvintele lui Dumnezeu, 9i sa
nu cerem nimic mai mult auzirea, adaoge la urma
$i antitheza de care am spus, zice: "Ci zic (rna
intreb pe mine insumi): au doara n'au auzit?"
(Vel's. 18) Dara ce zice; daca au fost tril11i
9
i pro po-
312 OMILIA XIX
<;-arii aupropoveduit ceiaceli s'a poroncit,
(I':ldeii) n'au $i prive;;te cu cata
maretle de cuvmte pune deslegarea intregei antitheza:
"Ci 1) .in. tot a ie$it vestirea 10r,$i la
lumel euvmtele lor". Ce zice; n'au
auzlt,? Dara lumea Intreaga $i marginile pamantlllui au
auzit, ;;i voi, printI'e <;arivau petrecut atata timp
propovedmtorn, de unde se ;;1 traaeau ca Iudei toemai
zic, Dara. putea spune
Cael daca au auzlt margmlle pamantului cu atat mai
mult ati auzit voi. '
Dupa aceasta imediat introduce 0 noua antitheza:
"Ci zic (ma pe mine insu-mi): au n'a
eyers. 19). Dara ce zice; poate
ca de91 au auz1t, tOtU$l n'au cunoscut cele vorbite ;;i
nici n'au priceput ca ace$tia erau cei trimi$i de
nezeu, ;;i in asemenea caz nll ar fi fost vrednici de ier-
tare pentru ne;;tiinta lor Catu$i de pu tin, fiindca Isaia
i-a characterizat destul de hlmurit, zicand: "Cat sunt
de frumoase picioarele celor ee binevestese
paeea", iara mai 'nainte de Isaia insu;;i legiuitoriuJ lor
Moish). De aceia a $i adaus : "lntaiu Moisi ziee: eu
va voiu intarlta pre voi spre eel ee nu este
spre neam ne'ntelegatoriu va voiu ma-
ma pre voi". Astfeliu, deci, chiar;;i de aici ii trebuia
saveun?asca pe propoveduitori, nu numai pentrll ca
stamO$ll lor n'au crezlIt, nll numai de acolo ca aceia
propoveduiau pacea, binevestiau acele bunuri, ;;i ca Cll-
vantul lor se impra:;;tia in toata lumea, ci ;;i de acolo
eli vedeau deja pe cei mai inferiori Illdeilor (pe
etmcI), cum se gasau in mai mare cinste decat dan;;ii. Cele
ee nici odam nu Ie auzise ace$tia (etnicii), $i nici ma-
car stramo$ii lor, iam ca dan;;ii Ie filosofau fara veste,
fapt .ce. era pentru dan;;ii 0 mare cinste, care atita pe
lude! $l-i lmpingea spre zel, ;;i care Ii amintia de pro-
fetia lui Moisi: "va voiu intarita pe voi spre eel
I) Nota, Particula din original M"yooY'(S in traducere exacta
Da, adeverat, este. Prin , urmare acest pasaj ar trebui ast-
CelIU tradus: "au doara n'au auztt? Da! In tot pamdntul a esit ves-
lOT, $i la marginile lumei cuvintele lor'<. Acest Da este ras-
punsu] apostolului la intrebarea ce''}i facuse, (Trad).
OMILIA XIX
313
ce nu este neam". Nu numai maretia cinstei era
deajuns de a'i mi;;ca spre zel, ci ;;i miclmea neamului
care se bucura de acele bunuri, ;;i care nu era vrednic
nici de a se socoti ca neam, dupre cum;;i zice: "caeu
va voiu intarita pre voi spre cel ce nu este
nearn, spre neam neintelegatoriu va voiu mania
ce era mai imprudent ca Elinii Ce era
mal dlspretuit decat dan9ii Ai vawt cum prin loate
",:cestea Dumnezeu inca dela inceput Ii-a dat semne par-
tlcu!a,re despre aceste timpuri, ca sa Ii deschida inima
lor cea impetrita ca faptul acesta nu s'a petrecut doara
II! vre-un colt. al pamantului, ci pe pamant ;;i pe mare
$1 in lumea lntreaga, ;;i chiar ii
eum eel ce mai 'nainte erau dispretuti de acum
se bucurau de mii de bun uri. Deci, trebuia sa InteleaO'a
v 0
ea acesta este neamul, de care zice Moisi: "va voiu
intarita pre voi spre eel ee nu este neam, spee
neam ne'ntelegatoriu va voiu mania pre voi".
Dara oare numai Moisi a spus aceasta Catw;,i de
putin, fiindca dupa dansul a spus-o ;;i lsaia. De aeeia si
Pavel: "intai Moisi" aratand ca ;;i al doilea vil;e
$1 spune aceleru;;i, mai puternic inca ;;i mai lamurit.
Dupre cum a spus mai sus: "lara lsaia striga", tot asa
spune ;;i aici: "lara lsaia indl'azneste si ziee"
?O). Ceiace spune aici apostolul, aceasta insamna:
ca Isala se silia ;;i se trudea ca sa nu spuna nimic aeo-
perit, ci sa puna inaintea ochilor vO$tri lucrurile in toata
g91aciunea lor, preferand mai bine a se primejdui pentru
ca Ie pe .fata, decat sa se ingrijasca de propria
sa v mantUlre, ;;: in sopul de a lasa posteritalei
? umbra dm nerecuno:;;tinta voastra. rolul
profetlel nu era de a spune lucrurile ciaI', Isaia
pentruca cu prisosinta sa va astupe gurile, prezice
cu n;tare ;;i fbarte lamurit. care sunt acele "toate"?
Adeca ;;1 caderea voastra, ;;i introduccrea gintilo)' In
mantuire, dupre cum $i ziee: "Aflatu-m-am eelor ee
nu ma eauta pre mine, aratatu-m-am celor ee
nu intreaba de mine". Deci, cine sunt eei ce nu'l
caum cine eei ce nu inlreabii de el Invederat lucru
ca nu Iudeii, ci gintile eari nici-odam nu I-au cu-
noscut .. $1 dupre cum Moisi i-a characterizat, zieand:
314 OMILIA XIX
"cel ce nu este neam" $i "neam ne'ntelegatoriu",
tot face $i Isaia aici, cad Ii arata $i el castapaniti
de cea mai complecta ne$tiinta, ceiace este 0 mare acu-
zatiune adusa Iudeilor, caci ceice n'au ciiutat au gasit,
iara cei ce 'au cautat au pierdut.
"lara catra lsra:il zice: toata ziua am intins
manile rnele catre poporul cel neascultatoriu,
impotriva graitoriu" (Vers. 21). Ai vazutca
aceasta chestiune nedeslu$ita $i de multi desbatuta, se
dela Inceput In cuvintele profetilor, $i foarte
, clar deslegata? $i care este acesta chestiune'? Ai auzit
mai 'nainte pe Pavel zicand: nCe dar a vom zice?
Ca neamurile cari nu umblau dupa dreptate, au
ajuns dreptatea, iara Israil umbland dupa legea
dreptatii, la legea dreptatii n'a ajuns" (Cap. 9,
30. 31), ei bine, iam ca $i lsaia acela$i lucru il spune
aici, caci expresiunea ,: "aflatu-m'am celor ce nu
ma cauta pre mine, aratatu-m'am celor ce nu
intreaba de mine" este lucru cu zice:
"ca neamuf'ile cari nu umblau dupa dreptate,
au ajuns dreptatea". Apoi, aratand ca faptul petrecut
nu a fost numai din charul lui Dumnezeu, ci $i din
vOinta $i intentiunea celor ce s'au apropiat, dupre cum
$i cMerea lor era rezultatul ambitiunei celor
asculta ce a adaos: "lara catra lsrail zice: toata
ziua am Intins manile mele catra poporul cel
neascultatoriu impotriva graitoriu". Sub denu-
mirea de "zi" de aici (toata ziua ... ) se lntelege tot
timpul din urma; iara a intinde manile insamna a
chema, a trage spre tine, a ruga in fine pe acela. Aici mai
arata ca intreaga vinovatie a fost a lor numai, pentru
care $i zice: "catre poporul cel neascultatoriu
impotriva graitoriu". Ai vazut cat de mare este
acuzatiunea? Ace$tia, insa, (acteca neamurile) cari nu
I-au cunoscut nici-odata, au putut ca sa-I atraga spre
dan$ii, iara Iudeii nu s'au supus lui Ghiar $i cand i-a
chemat, ci s'au impotrivit lui, $i nu numai odata, sau de
doua $ide trei ori, ci In tot timpul, de$l 11 vedeau cum e1
Ii chema. Dara apostolul nu spune chiar a$a, adeca ca
neamurile au pututca sa-I atraga In partea lor, ci do'"'
;
I
I

. OMILIA XU 31S
borimd $i cugetele celor dintre neamuri, $1 aratand ca,
charul lui este carele a lucrat totul, zice ca ,jm'am
aratat celor ce nu 'intreaba de mine"
m'am". dara ar putea cineva:dara cum?
neamurile erau lipsite de toate Nicidecum, eacia
luacele afiate, $i a cele aratate, aceasta a
de pins de ' dansele, $i prin urmare cu aceasta au con-
lucrat $i ele.
Apoi, ca nu cumva sa zica ludeii: $i de ce nu s'a
aratat $i noue iata ca Profetul a spus mai mull
decat atata, adeca ca nu numai ca m'am tacut aratat
voua, zice, ci lnca am $i eu ffi<inile intinse spre-
voi rugandu-va, $i dovedind prin aceasta lngrijirea ta-
tiilui iubitoriu de fiu, $i dorul infiacarat al mumei ca-
tre capilul sau. Prive$te cum aposlolul a dat deslegarea
tuturor nedomiririlor din urma, cat de clara este aceasta
deslegare, $i cum prin aceasta arata ca pierzarea lor
este rezultata numai din voinla lor, In timp $i
cum din toate partile ii sunt nevrednici de iertare, ca unia
ce au auzit $i au priceput toate cele spuse, $i cu toate-
acestea n'au voit a se apropia de Dumnezeu. $i ceiace-
este mai mult, ca-i arata nu numai ca au auzit $i au
cunoscut, ci pune $i aceiace putea avea 0 mai mare pu-
tere de a-i d8$tepta, adeca ca chiar cert.ardu-se ii $i
impotriva graind, Dumnezeu se incerca de a-i atrage
spre Mmsul. Deci, ce anume era care-i putea de$tepta 't
" Va voiu intarita pre voi, va voiu mania pre
voi)). Voi $titicat de mare este tirania patimei, $i cata.
putere are rivalizarea spre a rezolva orice ambiiiune,
$i a ridica pe cei cazuti. $i de ce sa vorbim numai de-
oameni, cand patima aceasta a jaluziei i$i arata Il)area
ei putere chiar $i la animale, ba chiar $i printre copiii
nevarstnici? caci de multe ori $i capilul rugat nu voi8$te-
52. se duca Ia tatal sau, ci sta pe Ioc cu
pe cl.nd un alt copil, chiar nefiind dezmerdat, fuge in
bratele tatalui sau fara sa fi fost rugat. Dara acest fapt
este rezultatul acelei patimi numita jaluzie, sau senti-
mentul de rivalizare atitat intre doua persoane. A-ceasta
deci afacut $i Dumnezeu cu ludeil. Nu numai cii i-a
rugat $i a intins $i manile catra dan$ii, d inca a atItat
in ii patima jaluziei, cad pe cei mai inferiori decat
dan$ii - fapt care $i provoaca jaluzia i-a introdus nu
numai in bunurile lor, ci chiar in cele mai mari $i mai
316 OM ILIA XIX
trebuincioase, pe cad dan$ii nid macar prin vis nu $i
le-au inchipuit, ceiace contribue de a face patima mai
mare $i mai tiranica. Dara dan$iiniei a$a nu s'au
-cat. Ded cum ar putea fi vrednici de iertare, dupa ce
arata atata indaratnicie Insa apostolul nu spune ehiar
ci lasa la con:;;tiinta auditorilor de a judeea faptul
<.lin concluziunea eelor vorbite, iara el pregate$te prin
ce1e ce urmeaza tot aceia$i idee, cu obi$nuita lui inte-
lepciune. Ceiace a facut $i in urma, introducand antitheze
asupra legei $i asupra poporului, cariaveau In sine
o mai mare acuzatiune decat era in realitate, iara in
deslegarea lor permiti'md numai atata cat credea $i pe
-ct'U ingaduiau imprejurarile, ca astfeliu sa faca cuvan-
tul placut, tot aceia.,?i face $i aid, scriind astfeliu: "Zie,
deept aeeia (deei): au doara a Iepadat Dumnezeu
pre poporul sau I)? Sa nu fie!" (Cap. 11, 1). Pri-
ve$te cum el se preface ca nedomirit, ea $i cum ar
incepe acurn Yorba, $i punand aceast<:l, groza va fntrebare,
odata cu rasturnarea ei face ea sa fie bine primit $i
ceiace urrneaza; cu aIte cuvinte, ceiace s'a incercat
-ca sa arate prin toate cele vorbite in urma, aceia
face $i aiei. $i ce s'a ineereat sa arate? Aceia, ea
chial' de ar fi eat de putini cei mantuiti dintre luclei,
totu$i cuvintele fagaduin1ei lui Dumnezeu au ramas
intregi. De aeeia niei n'a pus simplu "pre poporul sau"
d a mai adaos: "pe eare mai dinainte a eunoseut".
Dupa aeeia adaoge :;;i dovada ea n'a lepadat Dllmnezeu
pe aeest popor, $i zice: "Ca eu Israiltean sunt, din
lui Abraam, din neamullui Beniamin",
eu, ziee, propoveduitorul. Dara fiind03, aceasta
s'ar fi parut ca contrara cu cele vorbite in urma $i
care zie: "Cine a erezut auzului nostru" $i "Toata
ziua am intins mtmile mele eatre neamul eel
neaseultatoriu si impoteiva geaitoriu" $i "va voiu
lntarita pre vol spre eel ee nu este neam" - de
aeeia el nu s'a multamit numai eu tagaduirea, $i nici
1) NoW. In editiunea pe care a avut-o' in vedere Sf.Chrisos-
tom. acest pasaj este precum urmeaza: Zic, cleci; au doarii a le-
pddat Dumnezeu pre poporul siiu pe care mai clina.inte a cunoscut?
Sdnu fie I)), pe cand in editiunea noastra fraza: pe care mai dinainte
a cunoscut este inlrodusa in verso 2. (Trad).
.,
OMlLIA XIX 3[7
numai eu expresiunea "Sa nu fie", d revine din nOll
dovedind lucru $i zieend: "N'a lepadat D-zeu
pre poporul sau" (Vel's. 2). Dara aid, zid tu, nu
este dovada, ci exprimarea pare rei sale)). Dara prive$te
dovada cea dintai $i cea d,upa aceasta: cea dintai este
ca arata, ca el este din neamul lui lsrail, $i daca ar fi
trebuit ca toti Iudeii sa fie apoi nici el, Dasca-
luI propoveduitoI"ul, _. caruia i s'a Incredintat predica.
evangheliei in toata lumea, precum $i tainile $i intreaga
iconomie - nu ar fi fost ales din acel neam. Aeeasta este
intaia dovada, iara a doua urmeaza imediat In expre-
siunea: "pre poporul sau pre care mai 'nainte
I-a cunoscut", adeca pe care'l $ti<'t bine ca este des-
toinie de a priml $i credinta, caei trei mii, $i patru
mii, $i mii de mii dint,re daw;;ii erezuse. Deci, ca sa nu
zica cine va : Dara tu e:;;ti poporul'? .;;i fiindca ai fost
ehemat tu, apoi intregul popor a fostchemat? -de aeeia.
a mlaos: "n'a Iepaclat pre poponll Sal)" pre eare
llJai 'nainte I-a eunoscut", ea $i cum ar fi zis: am
irnpreuna eu mine $i trei mii, am patru mii, arnrnii
de mii. (Dara ce? Acesta este poporul Oarc intloi mii.
sau patru mii, sau in miile de miisecuprinde samanta
aeea a lui Abraam, care se aseinana cu stelele ceriului
$i eu nasipul marei? $i astfeliu ne ama,gef;jti pre noi,
$i aiurezi punand pe mtreguI popor In persoana ta,
a eelor' putini de pe langa A$a dal'a ne-ai insuflat
speranle zadarniee, spunand ea fagMuinta s'a indepli-
nit, pe cand noi toti suntem pierduli, iara inantuirea este
cu cei putini? Toate acestea sunt numai famfaronade
$i mandrie, $i nu punem nici un pret pe astfeliu de 50-
fisme)). ca sa nu zica, deci, unele ca acestea, prive$te
cum prin cele ce urmeaza pune deslegarea. Antithesi
nu mai pune aid, iara in locul ei pune deslegarea pe:
care 0 pregate$te din istoria veche a' Iudeilor.
$i care este deslegarea? ),Au nu :;;titi, zice, de
Elie ce zice sel'iptul'a? Cum se ruga lui Dumnezeu
impotriva lui Israil zieand: Doamne! Pre Pro-
roeii tei au omorit, altarele taJe au surpat.
eu am ramas singur, cauta sufletul meu.
Dam ce ii ziee lui DumnezeescuL raspuns? La-
satu-mi-am mie mii de ba.rbati, cad nu
"318 . OM ILIA XIX
plecat genunchile inaintea lui Baal.
dara in vremea aceasta, dupre ale-
gerea charului s'a facut". Ceiace el spune aiei,
aceasta inseamml: nu a lepadat Dumnezeu pre popo-
rul sau, cad daca l-ar fi lepadat n'ar fi ales pe nimeni
-din acel popor, iara daca a ales pe unia, aceasta 1n-
seamna ca nu I-a lepa,dabl. $i cu toate acestea, zici tu,
daca nu l-ar fi lepadat, ar fi ales pe toti. Niddecum,
raspunde apostolul, cad pe timpul lui EIie numai in
cei mii s'a marginit mantuirea, precum astazi
se gasesc multi eari au crezut. Dara daca voi nu $titi
aceasta, nu este nimic de mirat, fiindca Profetulacela,
barbat atat de insemnat renumit, nu nimie,
ci Dumnezeu iconomisa cele ale sale, fara sa $tie Pro-
fetuh).
Tu, acum intelepduneaapostolului, cum
in dovedirea acestui fapt pe nesimtite $i acu-
zatiunea lor, cad pentru aceasta Ii-a amintit de intreaga
marturie, pentru ca sa Ii dea pe tata
lor, $i sa arate ca ii sunt tot a$a; dupre cum au fost $i
parintii lor. Daca nu ar fi avut acest scop, ci ar fi cau-
tat sa Ii arate un singur lucru, ea poporul se ga-
eei pulini, ar fi spus ca $i pe timpullui Elie ra-
masese numai $eapte mii,-acum insa elli citeaza intreaga
marturie dela inceput. Peste tot locul el se sile$te a arata
ca nu este nimic strain daca ii fac tot $i pe timpul
lui Christos $i al apostolilor, cad aceastali este obi$nuinta
lor. $i ca sa nu zidi ca ii au uds pe Christos ca pe un
fn$elatoriu, $i pe' apostoli Ii alunga ca pe ni$te amagi-
tori, pune la mijloc marturia care zice: "Domne!
Pre Prorocji tai i-au omorit, altarele tale au
surpat". Apoi ca sa nu faca cuvantul greoiu, el mai
pune pe langa marturia raportata $i 0 alta cauza, $i nu 0
produce, dupa cum a facut mai sus, voind a'i acuza, ci
se incearca de a proba altele, cu care ocazie Ii
de orice iertare pentru faptele petrecute in urma. Pri-
ve$te cat de mare este acuzatiunea, $i dela care anume
persoana vine, cad nu este Pavel care nici Petru,
lacob $i loan, ci acela care era mai mult admirat de
-dan$ii, d1pitenia Profetilor, prietenullui Dumnezeu, care
atat de mult era ra vnitoriu pentru dat1E;ii, in cat s'a
-dat $i foamei, carenici pana astazi inca n'a murit. Deci,
1
1
I
,
I
I
I
f
OMILIA XIX 319
ce zice acest profet? "Doamne! Pre prorocii tai au
omorit, altarele tale au surpat, si eu am ramas
singur, cauta sufietul meu". $i ar putea fi mai
rau ca asemenea salbatacie? EI trebula a se ruga lui
pUl]1z:t.ezeu. cei ce deja erau de
lara 11 VOlau sa'l omoare, fapte care-l lJpsesc pe dat1E;ll
de ori-ce iertare. Nici foametea nu mai stapania, ca,ci
era an cea dinainte se uitase, demonii
fusese $i puterea lui Dumnezeu se aratase, iara
imparatul lor se umilise, $i ii cutezau a face astfeliu
de nelegiuiri, trecand din omor in omor, $i ucizand pe
dascalii pe cei ce cautau a Ii indrepta apucaturile lor.
$i ce ar putea sa zica Nu Profetii aceia erau
iB$elatori Nu cumva $i aceia erau Nu cumva
nici pe aceia nu'i $tiau de unde sunt? Dara poate ca
va suparau cu prorociile lor, insa va vorbiau cele
bune. Dara cu altarele Nu cumva $i acele va suparau f
Nu cumva $i ele va intarItau Ai vazut cum ii au dat
in totdeauna exemple de cearta $i de batjocora? De aeeia
Pavel scriind $i in alt loc (I. Thesal. 2, 14. 15) zicea:
"Ca ati patimit voi dela cei de un
neam cu voi, pre cum aceia dela Iudei, cari
pre Domnul Iisus au omorit, pre prorocii
lor, pre Hoi ne-au gonit, lui Dumnezeu nu
sunt tuturor oamenilor stau impotriva';,
ceiace fac $i acum, ziee, caci $i altarele Ie-au surpat, $i
pe proroci au omorit. .
"Dara ce Ii zice lui Dumnezeescul raspuns?
Lasatu-mi-am mie mii de barbati cari
nu plecat genunchile lUI Baal". $i ce relatie
pot avea aceste cuvinte cu imprejurarile prezente? Au
o mare relaiie, caci se dovede9te de aici ca Dumnezeu
pururea de a mantu! pre eei vrednici, chiar
$i daca fagaduinta a fost data catra neamul intreg. lara
aceasta a aratat-o inca dela inceput, zicand: "De ar fi
numarul fiilor lui Israil ca nasipul marei, rama-
se va mantui" $i "Daca nu ni-ar fi lasat
noue Domnul Sabaoth samanta, ne-am .fi facut
ea Sodoma". Tot aceasta 0 arata ca se petrece
acum, pentru care adaoge: in vrenlea
320 OMILiA XIX
aeeasta dupre alegerea darnlui s'a faeut"
(Vel's. 5). cum fie care euvant i$i pastreaza
nobletasa, $1 scoate la lumina atat eharullui Dumnezeu
cat celor mantuiti, caci cand el zice
"alegerea", prin aceasta a aratat incercarea lor facuta
de Dumnezeu, iara prin expresiunea, "clarului" se arata
charul lui Dumnezeu.
,,$i de este dupre dar. nu este dm fapte.
ea (atunei) darul n'ar fi dar, iara de este din
fapte. nu este dar, ea (atunei) fapta n'ar fi fapta"
6). Iavra,;;i se rascoala asupra indaratniciei Iudeilor,
$1 .Impreuna cu. cele vorbite pana acum Ii $i
de
v
orice iertare. Nu aveti ce spune,
Zlce, cael Profetll va ehemau, $i Dumnezeu va rucra
$i faptele strigau, $i jaluzia ce 0 baO'ase in sufietul
vostru de ajuns spre a va atrage e1.
spune ca cele poronclte au fost grele, $1 de aCela n'atl
putut a va apropia de el, ea a pretins del a voi dovada
de fapte, de succese grele, fiindea cum v'ar fi pretins
acestea Dumnezeu, in timp ce asemenea fapt ar fi astu-
cu sau Aeestea le-a spus apostolu),
vOlOd a h arata ca dorIa foarte mult ca ii sa se mantu-
iasca, ca in asemenea caz nu numai mantuirea lor
ar inainta cu u$urinta, ei 9i slava lui Duinnezeu ar fi
mare, caci s'ar dovedl atuud filantropia lui. De ce te
temi a te apropia, zice; daca nu't.i cere fapte? De ce
te impotrive$ti $i te indaratnice9ti, cando eharul Hi sta
II] g.jutoriu, mai pune inain.te inzadar $i
se?p NICl dela lege nu te Vel mantu!, in acelru;;i
lImp 91 darul lui Dumnezeu n necinste$ti, caci dadi
staruie$ti eu ate. mlntui prin lege, prin
aceasta tu desfimtezl darul lUI Dumnezeu. Dupa aceia
apo.i,. ea .sa nu se 8:cest .fapt ciudat $i strain, prin
el spune ca $1 acel $eapte mii de pe timpul
lUI Ehe au fost mantuiti prin char, caei cand el spune
ea: :;;i hi vremea aeeasta dupre
alegerea darului s'a faeut", prin aeeasta arata ea
$i aeeia s'au mantuit prin char. $i nu numai aceasta,
ci $i expresiunea "lasatu-mi-am mie" tot acest lueru
il invedereaza,adeca ca Dumnezeu a contribuit eu cea
mai mare .parte la mfwtuirea lor. Dara daca mantui-
rea se acorda prin char, zici tu, de ce nu ne-am man-
OMILIA xix
tuit cu lotii Pentru ca nu ati voit, fiindca ehiar charul cu
toateea e char, mantuiel;;te ntimai pe eei
iara nu pe eei ee nu voiesc dispretuiesc, pe eel
ce'l rezboiesc i se impotrivesc necontenit.
Ai vazut cum prin toate aeestea el a dovedit ca
"nn a eazut euvantul lui Dumnezeu"? Fagaduinta
lui Dumnezeu a venit la cei vrednici, ca def;,!
putini la numar, se pot num! poporul lui Dum-
nezeu. $i ehiar pe la inceputlll epistolei a spus
aceasta cu multa putere prin expresiunea: "Ga ee este
daea n'au erezut unia?" nll s'a marginit
numai aid, d a adaos imediat: "ei fie Dumnezeu
adevarat, :;;i tot 0mul mineinos", - totu>?i i?i in
pasajul ee ni. sta de fata, el lucru il invedereaza,
aratand pe deoparte puterea eharului, iara pe dealta
ca acest char pururea mantuie9te pre cei buni $i pierde
pre eei rai.
1) Deei iubitilor, sa multamim lui Dumnezeu, ea
noi suntem dintre eei mantuiti, ea neputand a ne
mantu! din fapte, am fost mantuiti prin darul lui
nezeu. Dara multamind; noi sa nu facem aeeasta numal
ell cuvintele, ci eu lucrurile, eu faptele. cad atund
este multamire adevarata, cand noi faeem toate acelea
prin eari Dumnezeu urmeaza a se slav!, cand fugim
de acelea de cari ne-am izbavit. Daca noi batjoeorind
pe Imparatul a toate, in. loe sa fi.m
fost cinstiti prin marea lUI filantrople, apOl itl pOll
inchipui cata am avea fata de dfmsul
batjocorindu-l dupa aceasta. Atu:nd de sigur ca vom
fi pedepsiti eea n:tai p1are peI}tru
nerecuno:;;tinta, ba mca mal aspra decat cea dmtal.
Batjocora dinainte nu ne-ar arata amt de nerecunosca-
tori, ca cea dupa cinstea ingrijirea lui eea
noL sa fucrim, deei, de acelea de care ne-am I ZOO Vlt,
nu nunfai eu gura sa'i multamim, ca nu cumva sa
se zica de noi: "Poporul acesta eu buzele mil
einste:;;te, iara en inima este departe de
'(Isaia 29, 13). cad cum nu vabsurd, cand
rile spun slava lui Dumnezeu, lara tu, pentru care s au
facut ceriurile cari '1 slavesc, astfeliu de fapte
') Par-tea moraUi. Despre multamire. (Velon).
3825
21
322 OMlLIA XIX
prin cari se defaima de altii Dumnezeu care te-a facut
pre tine De aceia, nu numai cei ce defaima pe Dum-
nezeu sunt raspunzatori, ci tu vei fi raspunzatoriu ii'i
vrednic de osanda. Nici eeriurile nu slavesc pe Dum-
nezeu slobozand din ele glas, ci prin privirea lor prega-
tesc pe altii de a'l slavi, cu toate acestea se zice ca
ele spun slava lui Dumnezeu. Tot ii'i cei ce petree
o viata minunata, chiar daca tac ii sla vesc pe Dumnezeu,
fiindca multi altii 11 slavesc. Nu atat este
admirat Dumnezeu prin ceriu, pre cat e de admirat
prin viata cea curata a omului. De aceia cind noi vor-
bim cu Elinii, nu punem la eeriul, ci pe oameni,
eari se gasau mai rau decat fiarele salbatece, totuii'i
el i-a fmblanzit i-a facut a fi asemenea cu ingerii.
cand noi Ii vorbim de aeeasta prefaeere a omului,
prin aceasta Ii-am astupat gurile lor. Caci omul este
eu mult mai superior dec.at ceriul, ii'i poate
sau mai bine zis poate a'ii'i face sufietul sau mai str<1-
lucit dec.at frumuseta ceriului. Ceriul, deii'i a fost privit
atata vreme, n'a convins de mult pe om, in
timp ce Pavel predicand pe un timp foarte scurt a
atras la sine intreaga lume, fiindca el iii'i ciii'tigase un
sufiet nu mai pre jos de ceriu, care a putllt sa atraga
pe toti; Vrednicia valoarea noasLra nu insamna
nimic nici chiar pe pamant, pe cind acea a lui Pavel
oeste mai $i decat ceriurile, caci cerilll
pastreaza intacte Iimita $i regula stabilita de Dumnezeu,
in timp ceinaltimea sufietului lui Pavel. a intrecut ii'i
eeriul, caci el convorb8$te cu insuii'i Christos. Dar-a ii'i
frumuseta acelui sufiet era atat de stralucitoare, incat
Dumnezeu a proclamat-o. cand s'au facut stelele
de pe ceriu ingerii Ie-au admirat, insa pe Pavel I-a
admirat Dumnezeu, zicand: "Vas al aiegerei
inti este mie acesta" (Fapt. 9, 15). Ceriul deseori
este acoperit de nori, pe cand sufietul lui Pavel nici-o
ispita nu a fost in stare sa'l acopere, ci chiar in timpul
vijeIiei el se arata mai stralucit decat cea mai frumoasa
miaza-zi, $i lumina ca mai 'nainte de a veni peste
dansul norii ispitelor; caci soarele ce .lumina intr'insul
nu sloboza raze de acelea cari pot fi intunecate. denavala
ispitelor, ci atunci el stralucia mai mult inca. De aceia Ii
zicea lui: "Destul este tie darul meu, ca puterea
mea intru neputinte se (II Cor. 12, 9).
1
.j
.\
-\'
OMILIA XIX 323
Sa'l ravnim deci pe dansul, iubitilor, $i atunci,de
am voi, ceriul acesta pe care 11 privim, nu va pretui
nimic fata de noi, nici ba nici }ntreaga?
caci toate acestea s'au facut pentru n01, Iaranu nm
pentruele. sa aratam .ca
acestea pentru noi, caCl rie VOl? arata
de acestea, cum yom putea fi vredmCl de Imparatul a
toate Fiindca toti acei ce defaimand peDuI?-:-
nezeu nevrednici sunt de a prlvl soarele, nevredmcl
sunt ce'l defaima pre el de a se bucura de fapturile
care'l slavesc, pentru ca ii'i fiul care d.efaima l?e t<;tt.lL
sau este nevrednic a se bucura de sluJba servltorllor
eelor merito$i. De aceia toate fapturile sale se VOl' bu:..
cura de mare slava, iaranoi yom suferi
osanda. Cata nu ar, fi, .ca faptura; cea. facut8.
pentru tine sa se transforme m lIbertatea fillor 1m Dum-
nezeu iara noi facuti fii ai lui Dumnezeu sa' fim tri-
mi$i in gheena in pierzare din cauza tranda noa-
stre celei mari, $i in locul nostru sa se bucure. faptura
de acea fericire nepovestita! . . .
Deci ca nu cumva sa se intample aceasta, nm eel
ce am do 'bandit un sufiet curat, sa'l pastram tot curat,
sau mai bine zis, sa intindem mai mult inca
rea lui iara cei ce avem un sufiet murdar, sa nu ne
desnadkjduim, dupre cum $i zice: "De vor fi
tele voastre ca mohoraciunea, ca zapada Ie vom
albi, iara de vor fi ca ca lana Ie
albi" (Isaia 1, 18).Cand Dumnezeu c.eva, t';l
nu te indoi de loc ci fa toate acelea prm carlal. putea
apuca atrage la: sine-ti acele iagaduinti. Te-au irnpre-
surat poate mii de re1e de pacate ce
aici'l Inca nu te-ai dus pana acum in lad, unde hlmelll
nu va mai putea marturisi inca priveliu$tea
acea ingrozitoare nu s'a $1 tu
primejdle $i poti inca ca in 1upta cea mal de pe urma
sa te de biruinta. Inca nu ai ca sa
auzi ceiace i s'a spus bogatu1ui: "PrapastIe mare
este intre noi si voi" (Luca 16, 26). Inca nu a venit
mirile ca sa se teama cineva de a'ti da untde1emn. pen-
tru dhde1a ta, ci poti inca $i. stringe !n
gazie. Inca nu este pana mmem care. sa
"Nu cumva nu ni va aJunge noue $1 voua
OMILIA XIX
(Math. 25, 9), ci sunt inca multi vinzatori, cei goli, cei
fiamanzi, cei bolnavi; cei ce stau in temniti.
pe aceia, imbraca pe cerceteaza pe cei bolnavi
in temnita, atunci vei dobandi untdelemn mai mult
decat izvoarele de apa. Inca n'a sosit ziua iconomului
aceluia din evanghelie, de aceia intrebuinteaza timpul
cu folos, fa ca acela, adeca taie datol'ille (anuleaza
datorille) altom catra tine, celui ce'ti 0 suta
de masuri de untdelemn zi-i: "ia-ti zapisul tau,
sezi curc1nd de scrie cincizeci" (Luca 26,6), Aceasta
fa-o cu banii, cu cuvintele, cu toate celelalte,
imiteaza pe iconomul aeela; aceasta pe ru-
dele tale sa 0 faca, aceasta fa-o tu insuti. Inea .
stapan de a grai inca n'ai ajuns la nevoea de a ruga
pe altul, ci ai puterea de a sfatui pe altii, 9i pe tine
singur. Cand te vei duce acolo, nu te vei. mai putea fo-
los! de nimic din acestea, 9i cu drept cuvant, caci daca
ai avut la indamana un termin atat de lung,
n'ai folosit nici pe aJt,ii, nici pe tine macar, cum te
vei putea bucura de asemenea char tocmai atunci eand
te gase$ti in illanile judecatoriului f .
Toate acestea, deci, rumegandu-le cu mintea noas-
tra, sa ne interesam din toate puterile de mahtuirea
noastra, sa nu tr<'idam ocazia favombila ce ni se pre-
zinta in viata aceasta. Este cu putinta de a multami
lui Dumnezeu chiar la rasufiarea cea mai de pe urma.
cti putinta de a izbuti in aceasta $i prin testa-
mentul ce-l facem,-de sigur ca poate nti tocmai ca
cum ar fi fost daca eram inca in viata,--cu toate aces-
tea este cu putinta. Cum, in ce feliu Daca treci.pe
Christos printre tai, claca Ii lui
parte din toata averea. Nu l-ai hranit pe el pe cand te
gasiai in viata, f Macar cand te dud de aici, cand nu
mai sUipan, macar atunci da lui din ale tale,
caci el este filantrop, :;;i nu se va certa eu tine pentru
aceasta. Fara indoiala ea dorinta cea mai mare a lui
era, ca tu sa'l hrane9ti pe cand erai in viata, cand 9i
plata iti era mai mare,--dara daca n'ai facut aceasta,
apoi cel putinvina macar de asta .data, lasa-l im-
preuna. m09tenitoriu cu copiii taL lara daca pregeti a:
f(l,ce aceasta, apoi ca. Tatal lui te-a facut pe
tine impreunamo9tenitoriu eu dansul, cu
neomenia tao Ce raspuns vei putea da, cand tu nu l-ai
I
OMILIA XIX 325
lasat mCI macar lmpreuna cu copm Uti,
pe dansul care te-a iacut pe tine ceriuri-
lor, care s'a tine el. tC?ate cele Ce
a facut, nu Ie-a facut dm vre-o datorle, Cl dm dragoste,
pe cand tu, dupa bi!lefaceri, datoriu lll:i. .para
faptele sunt el, ca cum ar prIml un
dar dela tine, nu ca cum ai fi datoriiJ, cu
dragoste ,ceiace ,a!' primi
tine este al sau. DeC!, da-l lUI averea care t.l este la urma
netrebuitoare, da-i din acelea asupra carom nu mai
stapan el itiva da tie imparatia ceriurilor care'ti
va; fi de folos 'pentru totdeauna, pe langa dansa iti
va harazi altceva, adeea va purta grija eelor din urma
tao Daca el va fi impreuna eu copiii tai, va
pozitiunea orfanilor, va intrigile, va
impiedeca pagubele, va astupa gurile clevetitorilor,.
daca copiii tai nu vor putea ocroU cele hotarite de tme
prin testament, el Ie va ocroti nu va lasa ca sa se
strice testamentul. $i daca tu ii ingMui aceasta, el
va implinl. lipsurile pef!.tru toate scrise
inca cu muita osardle, pentru ca a fost cmstIt odata
ca l-ai trecut intre mm;tenitorii tai.
Lasa-l, deci, pe dansul caci la dansul
te vei duce, el are a te judeca pentru toate cele ce
ai facut aici pe pamant. Dara sunt unia atat de r:nh;;ei,
incat n'au copii, nu VOl' sa faca CI mal
dearaba primesc sa imparta avevile lor parasitilor
lui X sau lui Z, decaf. sa lase lui
tos Cl1re i-a facut atata bine. Si ce ar putea fi mal <10-
bitocesc ca aceasta f Pe unia 'ca chiar de i-ai
com para cu animalele cu petrele, nif!lic. nu
vei putea spune lamul'lt des pre prostIa neslmtlrea
lor, nu ai gasi 0 icoana fidela, care sa poata repre-
zenta mania nebunia lor. De r,e iertare se VOl' in-
vrednicl daca fiind in viata nu I-au hranit,
nici cand urmeaza a se duce la dansul nu voiesc a'i
harazl macar cat de putin din ave rile lor, carom nici
nu mai sunt stapani la urma, ci se poarta. amt de
fata. de dansul, if!.cat nu v<?r a'l chia:r:
din cele ce h sunt nefolosltoare $1 nu veZI catl oamem
nu s'au invrednicit nici macar de un bun, ci s'au
dus de aici rapiti naprasnic f Pe tine te-a Dym-
nezeu ca sa Loate cele ale caSel tale, sa in-
drepti pe cele cuvenite, sa te de cele
326 OM ILIA XIX
trebuitoare; apoi atunci ce cuvEmt de indreptare vei
avea, cand$i dupa ce ai primit deia dansul unastfeliu
de char, tradai birie-facerea $i stai cu totul dimpotriva
credintei stramo$ilor tai Aceia $i fHnd in viata v:in-
deau toate ale lor $i Ie duceaula picioarele apostolilor,
iara tu nici chiar cand incetezi din viata nu imparta-
$e$ti cu ceva pe cei ce au nevoie; De sigur cii e mult
mai bine de a indrepta foamea '$i sarada pe cat timp
e$ti in viata. ciici aceasta iti da; $i un mai mare curaj,
- dara daca nu voi89ti sa fa.ci a$a, cel putin cand mori
fa ceva nobil, care de$! nu poate fi dovada unei . mari
dragoste catra Christos, totu$i este 0 dragoste oarecare.
,Cam daca nu vei avea intaetate printreoile cevor sta
\leadreapta lui, totu$i nu e putin lucru $i acela de a te
gas! printre dansele $i a nu fi la un loc cu caprele cele
deastanga. daca nu faci nici aceasta; dacii nici frica
de moarte, nid faptul ca la urma averile tale iti sunt
netrebuitoare, nici siguranta In care ai lasa copiii tai
$i nici faptul ca prin aceasta ti-ai depozita acolo mai
dinainte iertarea gr89alelor, - daca, zic, nimic din aeestea
nu te apOl atunci ce cuvant ar mai putea sa te
convinga ca sa fii filantrop '?
De aceia va rog, ca mai eusama pe cat timp ne
afiam in viata, sa lasam celor cat rnai mult din
averile noastre; dara daea ar fi unii atat de mici de su-
fi et, incat sa nu se induplece de a face a9il., eel put.in
macar de sila faca.-se filantropi. Cand traiai ca $i cum
nemuritoriu, te tineai strins de toate cele existente; dara
acurn, dupa ce ai afiat ca e$ti muritoriu
l
eel putin de
asta-data sffir$e$te eu acea credinta, $i cugeta ca rnu-
ritoriu despre cele ale tale, $i mai cu sarna ca ai a te
bucura de a viata nemuritoare. Daca poate este
lucru de a vorbi a9:1 dtipre cum yom vorbi; daca eele
ce yom spune sunt indircate cu fricii $i groaza, totu$i
stint trebuitoare a Ie vorbl. De aeeia fti zic: numara
printre robii tai $i pe Christos. Liberezi pre robii tai '?
Libereaza $i pe Christos de foame, de nevoie, de inchi-
soare $i de golatate. Te-ai cutremurat auzind acestea '?
Insa sa te cutremuri $i mai tare, cand niei aceasta n'o.
faci. Aici te-au amortit cuvintele ce Ie-am spus; dara
cand tevei duce acolo, $i vei auzi $i mai grozave decat
acestea, $i cand vei vedea acele munci nesfar$ite, atunci
ce vei zice'? La cine vei afia scapare'? Pe cine vei chema
In ajutoriu'? Pe Abraam'? Dara el nu te va auzi. Pe
I

l
r
i
,
OMIUA xx 327
acele fecioare'? Dara nid ele nu te VOl' auz!, nid nu'ti
iVor . da unt de lernn. Poate pe tatiil sau pe hunicul tau 1
Dara $i dintre aC8$tia niciunul nu va fistapan, chiar-
de ar fi $i sfint, ca sa poatii dezlega hotarirea aceia.
Toate aeestea, deci, cugetandu-le in mintea ta, roaga pe-
cel ce singur este Domnul $i stiipanul tau, pe cel ce-
singur poate a $terge zapisul tau, $i a stinge vapaea.
aceHl, zic, $i imhlanze$te-l hranind pe cei fia-
manzi $i imbracand necontenit pe eei gOli, ca astfeliu.
$i de aici sa te duci intovara$it de sperante bune, $1
acolo !fiind sa te bucuri de ve:;;nicile bunatati. carora.
fie eu totH a ne invrednici, prin charul$i filantropia.
Domnului nostru Iisus Christos, ciiruia impreuna. cu
Tata,} $i eu Sf. Duch, se cade slava in vecii veeilor.
Amin.
OMILIA XX
"Ce dara I) (vom zice)? Ceiace cauta Israil,
aceia n'a nimerit; iara alegerea a nimerit, iara
ceilalti s'au impetrit" (Cap. 11, 7).
A spus ca Dumnezeu nia lepadat pre poporul sau
r
$i aratand modul nelepadarei iara$i se refugiaza la Pro-
roci, iara dupa ce dovede$te printr'an$ii ca cea mai mare
parte dintre Iudei s'au pierdut, ca sa nu se para ca de
aici scoate 0 noua invinovatire asupra lor, $i ca se atinge-.
de ca dU$man, alearga din nou la David $i Ia
lsaia, spunand: "Precum s'a fost scriS: datu-li-a
lor Dumnezeu duch de umilinta" (Vers. 8). Dara
e mai bine de a lua yorba dela inceput. Dupa ce a spus
de celepetrecute pe timpul lui Elie, l;;i a aratat ee este-
charul, a adaos imediat: "Ce dara (vom zice)? Ceiace
cauta Israil, aceia n'a nimerit". Expresiunea a-
ceasta nu este a unui om ee intreaba, ci a unuia ee
I) Nota. In editiunea avuta in vedere de Sf. Chrisostom acest
pasaj este aiil3.: "Deci, ce est!! ceiace cauta Ismil, ($i) aceasta n'a ni-
mertt?" Mi se pare cit intrebarea pusa astfeliu, iara nu ca in edi-
\ia noastra, clarifica mai bine chestiunea. (Trad.).
328 OMILIA xx
acuza. eu sine singur, zice, se lupta ludeul, diutand
dreptatea, pe care nu a 0 lua. Apoi Jipsindu-i
iara,';;i de orice iertare, arata lor chiar dela
acei cari au luat dreptatea, caci zice: "lara alegerea
a nimerit". Prin urmare aceia ii condamna pe
ceiaee Christos zicei: "Daca eu cu Belzebub scot
dracii, fiii cu Gine scot? Pentl'u aceasta
ii VOl' fi voua judecatori" (Luca 11, 10). Pentru ca
nimeni sa nu invinovaIasca natura faptului, ci numai
intentiunea lor, de aceia arata pe cei ce au nimerit.
De aceia apostolul cuvintele Ie intrebuinteaza cu multa
emfaza, aratand charul de sus, in timp insa
9i sirguint,a [l,celora. cand el spune ca "a nimerit",
nu desfiinteaza prin aceasta liberul arbitru, ci a
arata maretia bunuriloI', ca numai partea cea mai
mare de actiune a fost a charului, iara nu totu!. :;;i prin-
tre noi este obiceiul de a zice: cutare a nimerit, cu-
tare a afiat, sau a gasit cand faptul i-a adus vre-un
mare. A$c1, dara dac,8, aceia au nimerit, aceasta
n'a rezultat din ostenelile ci partea cea mai
mare din acea actiune a fost a darului Dumnezeesc.
"lara ceHalti s'au irnpetrit". Prive$te cum el
toemai acum s'a incurajat ca sa spuna cu propria sa
voce despre scoaterea celorlalti din randul eelor ce au
nimerit, caci dac,8, a spus $i mai sus de aceasta, el a
pus atunei la mijloc pe Prorodi cari invinovatau, pe
ctl,nd aiel ex prima propria sa hotarire. Dara el nu
se multame$te cu hotarirea sa numai, ci intro-
duce pe lsaia Prorocul, fiindca dupa ce a zis: "s'au
impetrit", imediat adaoge: "Precum este scris:
datu-li-a lor Dumnezeu duch de umilinta" (Vers.
8). :;;i de unde oare a fost acea impetrire'? De sigur ca
a spus cauza prin pasajele din urma, cu care ocazie
a aruncat totul in sarcina lor, aratand caceiace au
suferit a provenit numai din indaratnicia lor zadarnica,
- dara 0 arata aici. Caci (',and zice: "ochi ca sa nu
vaza, urechi ca sa nu auza", nimic alta nu in-
vedereaza decat ca defaima intentiunea lor cea inda-
ratnica $i iubitoare de cearta zadarnica: Pentru ca
aveau ochi cu cari puteau sa vada minunile, $i urechi
cu cari sa auda acea invatatura minunata, totu$i nid
OMILIA. xx 329
ile unele din. acestea n'au facut uz dupre cum trebuia.
d.e aici,sa nu 0 intelegi ca
actlUne, Cl ca mgadumt,a dm partea lui Dumnezeu. De-
asemenea $i expresiunea "umilinta" de aici arata in-
clinarea sufietului spremairau. inclinare tine su-
fietul nevindecat neindreptat $i neschimbat, dupa cum
!';'i aiurea zice David: "ea sa cante tie slava mea;
f;ii nu ma voiu l11ahni" (Ps. 29, 13), adeca
va parea rau, nu rna voiu schimba, nu voiu cauta sa
fug. dara, dupre cum cel umilit prinevlavie nu
s'ar putea schimba eu tot $i eel umilit de
rautate nu s'ar putea preface cu Prin llrmare
expresiunea "duch deumilinta" din acest pasaj,
(itvsflp.? nimic alt nu insamna, dedit a se 1m:"
petri, a se intepeni undeva, a se pironi acolo, ast-
feliu ca prin aceasta expresiune apostollli arata llele-
cuirea,sall mai bine zis greutatea cea mare in schim-
barea parerei lor.
Deci dupa ce arata ca ii vor lua cea mai aspra
pedeapsa pentru aceasta necredint.a a lor, aduce
]a mijloc pe Proroclll care ameninta cu deacestea, care
\lealtfeliu s'au $i indeplinit intocmai: "Faca-se, zice,
masa lor spre cUl'sa, spre lat, spre smin-
teal a " (Vers. 9), adeca trufia lor; trufia lor, zice, &1,
Ii prefaca toate cele bune, sa'i piai'7A1, $i ii sa devina
lesne de cucerit pentru toti. lara mai departe arata ea
ii sufar acestea, ca plateasca pacatele, caci
spre rasplatire lor".
"lntunece-se ochii lor ca sa nu vaza, si spi-
narea lor de tot 0 eVers. :1.0). Oare $i
acestea mai au nevoie de vre-o expIicare'? Oare nu
sunt destul de lamurite chiar pentru cei mai pro"?ti
Dera mai 'nainte de cuvintele noastre,
rarea imprejurarilor marturise$te prin anticipatie cele
vorbite. caci cand au devenit ii de cueerit? Cand
Ii s'a garbovit spinarea lor'? Cand au suferit ii 0
8.$:'t . robie'? Dara ceiace este mai mult, ca nici n II va fi
vreodata incetarea acestor re1e, ceiace dealtfeliu
Profetul a dat sa se inte1eaga, caci nici n'a zis simplu
spinarea lor ci de tot",
adeca pentru totdeauna (O[IX1ta.VtO<; 06,M.fl-4ov). Dara daca
332 OMIL)A xx
bitoriului, adeca ce se incerca el &1, dovediasca prin aceste
cCuvinte, ceiace pur urea rog dragostea voastra de a a yea
in bagare de sarna. Cand . noi yom primi totdeauna cele
vorbite cuun astfeliu de gand, apoi nicairi nu yom
vedea vrc-o greutate. Principalul in acestpasaj este, de
a darama w;mrinta trufia capatate din cele vorbite
.aie,i de dtra cei dintre ginti, caci astfeliu $i aee$tia
mai in siguraq.ta vor ramanea In credinta, invata,ndu-se
.a fi mode$ti, In acela$i timp $i cei dintre Iudei izbavin-
du-se de desnMajduire, mai cu dragosle S8 vor apropia
de char. '.
. dara cautand numai la acest scop, sa auzim
toate cele vorbite prin acest pasaj. Deci ce spune apos-
tolul cum a dovedit ea ii n'au cazut cu desa
incM sa nu se mai poata indrepta) $i nid ca au fost
'sco$i pana in sIar9it din numarul color ale$i Aceasta
.a dovedit-o apostolul dela ginti, zicand astfeliu : "Ci
poticnirea lor mantuire s'a facut neamurilor, ca
sa Ie ravniasca pre ele". cuvantul aeesta nu este
numai al sau, ci $i parabolele din 8vanghelii tot aceasta
{) arata. Cad $i cel ce a facut nunta fiului sau, ache':'
mat pre cei de pre la respintii numai atunci, cand cei
chemati din capul locului n'au voit sa vina; $i cel ce a
sadit vie, numai dupa ce lucratorii au ucis pe mO$te-
nitoriu a chemat alti lucratori $i Ii-a dat lor via. Dara
Christos chiar $i fara parabole Ii zicea: "N'am fost
trimis, fara numai catra oHe cele pierdute ale
casei lui Israil", iara catra care sta-
ruia de dansul ca sa,'i vindece pe fiica sa, zicea: "N u
'este bine a lua panea fiilor a 0 arunca ca-
nilor" (Math. 15, 24. 26). Dara $i Pavel zicea Iudeilor
cari se impotriveau: ' "Voue maiintai era trebuinta
.a se grai cuvantullui Dumnezeu, iara de vreme
ce il 1epadati pre el nevrednici va judecati
pre voi de viata cea iata ne intoarcem
1a neamuri" (Fapt. 13, 46). Prin toate acestea se arata,
cii urmarea fireasca a faptelor era astfeliu, ca ii sa se
apropiecei intai, $i numai dupa aceia. cei dintre nea-
muri; - dara fiindca ii n'au crezut, apoi s'a intors in-
vers ordinea lucrurilor, <1$a ca . $i necredinta ca $i po:-
ticnirea lor aufacut ca cei dintre neamuri sa se intro:-
I
I
't
T
I
'!I
I
OllIlLlA xx 333-
dudi mai 'ntaiu. De acei,a ziee: "ca poticnirea lor
mantuire s'a facut neamurilor, ca sa Ie fav-
niasca pre ele". Dara daca faptul acesta il spune C<;l.
fiind deja petrecut mai dinainte, tu sa nute minunezi,
fiindca apostolul voie$te a mangaia sufletul lor eel ranit.
Ceiace el spune aici, aceasta insamna: A venit la . ii
Iisus $i nu l'a1.1 primit, de:;;i ali facut mii de minuni, ba
inca I-au ;;i riistignit; - la urma a alras catra dansul
pe ginti, ca cel put.in cinstea aeordataacestora siili
atite amortirea::;,i nesimtirea lor, :;;i prin jaluzia aceasta.
atitata in ii, sa'i poak.'), convinge de a se apropia. Intai
trebuia a fi primit,i aceia $i numai dupa aceia $i noi,
dupre cum zieea: "Puterea lui Dumnezeu este spre
mantuire tot celui ce crede, Iudeului intai
Elinului", dara fiindca dan$ii au fugit, apoi noi cei
de-al doilea am devenit intai. Ai vazut cata cinste Ii scoate
$i din acest rapt 1 Intai, caci zice ca noi atunci am fost
ehemati, cand ii n'au voil; al doilea, ca noi de aceia
am fost chemati, ca nu numai noi sa ne ci
ea $'i ravnind mant1.1irea noaslra sa se faca mai
bunL Dara ce Oare noi n'am fi fost chemati $i man-
tuiti? Nu am fi fost, decat numai in randueala cuve-
nita. De aceia :;;i cand a trimis pe uceriici, nu li':'a zis
simplu: mergeti catra oile cele pierdute ale casei lui
Israil, ci: "mai vartos mergeti catra oile cele
pierdute ale .( asei lui Israel" (Math. 10,6), aratand
ea dupa aceasta trebui0 a merge $i catra neamuri. Dea-
semenea $i Pavel n'a zis simplu: ca voue era de tre-
buint8, de a grai cuvantul lui Dumnezeu)), ci "voue
era de trebuinta mai 'ntai de a grai cuvantul
lui Dumnezeu", aratand ca numai al doilea era a se
grai $1 noue acest cuvant. Acestea se faceau $i se spu-
neau, ca nu cumva .a.ceia sa aiba un motiv ner1.1$inat,
ea cum ar fi fost trec1.1ti Cll vederea, :;;i din aceasta cauza
sa nu creada. Acestea toate $tiindu-le Christos mai di-
nainte, a venit. totu$i catra dan9ii cei intai.
de vreme ce poticnirea lor este boga-
tie lumii, imputinarea lor bogatie neamurilor,
cu cat mai vartos implinirea lor" (Vers.12) Aici
spre rriultamirea lor,fiiridca de ar fi cazut ii
de mii de bri, neamurile tot nu s'ar fi mantuit, daca nu
334 .OMlLIA xx
Etriitau credinta, dupa cum nici ii nu s'ar fi pierdut,
-daca nu s'ar fi aratat necredincio;;i, $i nu s'ar fi inda-
ratnieit. Dara, dupre Gum am zis, apostolul Ii mangae
pre dan$ii eazuti deja, ;;i se sile$te eu prisosinta ehiar
de a'i ineuraja pentru mantuirea lor, daca ar vol sa se
sehimbe. Ca daca atunci, ziee, cand aceia s'au potie-
nit, atat de multi s'au bueurat de mantuire, $i dad flind
sco;;i aceia, in locul lor au fost ehemati atatia, apoi poti
prieepe ee ar fi cand ii s'ar intoaree la Dumnezeun.
Dara n'a zis ehiar a$a. N'a zis: eu cat mai vartos in-
toareerea lor, sau sehimbarea lor, sau suceesul lor, ci
"cu ct mai vartos implinirea lor", adeGa cand
toti ar VOl sa intre in randul eelor ehemati. Aceasta a
spus-o, arMAnd ca $i atunei partea cea mai mare de
.actiune va fi a eharului, $i 8, darului lui Dumnezeu, sau
mai bine zis, aproape totul va fi al charului.
"Ca voua zic, neamurilor, intru cat sunt eu
neamurilor Apostol. slujba mea 0 slavesc, ca
.ctoara a;;i face trupul meu sa ravniasca, ;;i sa
mantuesc pre oarecari dintre dan;;ii" (Vers. 13.
14). lara$i se sile$te ea sa se izbaveasca de banuiala lor.
s'ar parea ca prin aceste cuvinte el cearta pe eei
dintre ginti, iili umilindu-li cugetul lor, incetul $i pe ne-
simtite atfta pe ludeu. $i umbla in toate par tile cau-
tand ea sa-i lini$teasca $i sa-i mangae de pierzarea lor
eea mare, fnsa nu gase$te nimic pentru aeeasta, din eauza
nrei luerurilor. Caei $i din cele ce a spu's, ii erau vred-
nici de 0 mai mare invinovatire, fiindca t011te eele pre-
game pentru dan;;ii, Ie-au luat altii eari erau eu mult
mai prejos de cat dan$ii. De aceia apostolul trece deodata
-dela ludeu la eei dintre neamuri, $i pune la mijloe cu-
vantul despre dan$ii, voind a proM. ea el graiC$te toate
aeestea, pentru ca ii sa se a fi moderati. ({Va
laud pre voi, zice, pentru doua lucruri: intai, ca am
incredintata slujba apostoliei mele la voi, $i al doilea,
ca prin voi sa pot mantui $i pre altii. $i nu ziee pre
fratii mei, pre rudele mele ci, "trupul meu". Apoi
voind a arata indaratnicia lor n'a zis ca sa'i conving, ei
"ea ii sa ravneasca si sa mantuesc" - $i nici
aici n'a stat, caci n'a zis toti, ci "pre oarecari
dintre dan;;ii" - atat de indaratniei erau. Dara chiar
in insa$i aceasta mustrare el arata iara$i purtarea eea
, .
,1
OM ILIA xx 335
(
frumoasa a neamurilor. Ca daca neamurile au devenit
cauza mantuirei lor, nu au devenit prin acelea$i im-
prejurari, ci unia din eauza cel9r.lalt.i,
aC89tia prin credinta acelora s au fac';!t prlcmUltor! al
bunurilor. De aici se pare ca neaill:I:Irlle
acel3,$i picior de ega Ii tate ba mea c!uar I!
covar$esc pe ace$tia. (Ce aI de ZlS, qa
illi ati fi fost sco$i voi, nu am fi fost chernatl nOl Dara
aceasta 0 zice $i etnicul: ca daca nu ma mantuiam eu,
tu nu ravniai. $i dacavoie$ti a $ti $i in ce covar$im
noi, apoi afia ca eu prin. faptul cavam <:rezu.t man:
tuiesc pre tine, iara tu prm faptul ca te-al pot.lcmt, t;te-al
dat motiv de a pa.;,l noi cei pe de
Apoi iara$i simtind ea I-a atms, rem dm nou Id81a
dinainte, zice: "Ca de este lepadarea A lor Jll1-
pacarea lumei, ce alta este luarea decat vlata
din morti?" (Vers. 15). Dara $i prin aceasta iicon-
damna din nou, fiindca altii s'au fol05it prin
lor, pe cand ii din v succesele altora .n'au v cautat sa
S8 foloseasca. Dara daea faptul acesta Zlce ca este. re-
zultat din nevoie adeca fara vointa acelora (ludellor),
tu sa nu te caci apcistolul 3,$3 i$i combineaza
cuvantul, dupa cum am spus ori, in $i pe
aC8$tia sa'i modereze, $i pe aC81a sa l.1ndemne .. $1
cum am mai zis, de ar fi fost SCO$l de 0 mle de Or!
ludeii, totu$i gintile nu s'ar fi mantuit, nu aT
dat dovada de credinta. Deci, apostolul sm 10 fata partu
celei slabe, zicand, $i ajutii pe
prive$te $i in ce anume elH face placerea, ,?1angamdu-I
numai cu vorba: "Ca de este, zice, lepadarea lor
impacarea lumei, ce alt este luarea (lor), decat
viata din morti?" Ceiace el ,>pune aici, aceasta in-
samna: Dacamaniindu-se pe dan$ii numai, $i a harazit
altora atatea bunuri dara inca cand s'ar impaca cu ii,
cenuar harazl? dupre cum invierea din morti
nu este din luarea ior, tot a;;a $i acum mantuirea. noastra
nu . este din lepadarea lor, ci ii au fost sco$i dm cauza
nebuniei lor iara noi am fost mantuiti prin credinta
noastra, $i prin charul de sus. pe dan$ii din
acestea nu'i va putea folosi, ctaca nu vor arata cre-
dinta cuvenitiL .
Dara apostolul facandu-$i obiceiul sau, trece eu
336 OMILIA xx
yorba la 0 alta lauda - de91 nu este lauda, ci numai 3e
pare a fi - imitand pe doctorii cei mai buni, cari man-
gaie cu atatea vorbe pe cei bolnavi, pe cate sunt per-
mise de natura boalei. Caci ce zice el f "Ca de este
parga (incepatura) sfinta, este framantatura;
si de este rEtda,eina sfinta, sunt si ramurile"
(Vers. 16). Parga 9i ractacina el nume9te' aici pe cei de
langa Abraam, Isaac 9i lacob, pe Profetj, pe Patriarchi
pe toti cei laudati din legea veche, iara sub numirea.
de ramuri se int.eleg toti acei dintre cari au cre-
zut. Apoi fiindca s'a izbit de ideia ca cei mai multi
dintre dan9ii n'au crezut, priveE;lte cu cata iconomie
intrebuinteaza yorbele: "lara de s'au frant, zice,
unele din ramuri" (Vers; 17). $i cu toate acestea mai
sus spuneai, ca cei mai multi s'au pierdut 9i putini s'al!
mantuit; - apoi cum de vii acum de spui de cei per-
duli, ca "unele din ramuri s'au frant", ceiace arata
nu multimea, ci partea cea mai mica dintre dan9ii
Nu am spus acestea, zice, ca sa ma prind in vorbe,
ci cu iutentiunea de a vindeca 9i a indrepta pe cei 001-
navi)). Ai vazut cum prin intregul pasaj aceasta voie;;tc
a face, adeca ca voie9te a'i mangaia f De ai VOl sa
rastorni aeeasta parere multe contrarietati ar urma de
aiei. Dara tu te gande9te la intelepciimea lui Pavel, cum
parandu-se ca vorbe$te pentru dan;;ii,. 9i ca ii mangaie
prin vorbele de radikina 9i parga, pe sub ascuns ins'i
ii mustra 9i'i arata lipsi!i de orice fndreptare. Caci gan-
de:;;te-te la rautatea ramurilor, cand neavarid ractacim1
buna 9i dulce 0 imiteaza; 9i te gande9te E;li la rautatea.
framantaturei, cand cu . toata parga (incepatura) eea.
sfinta ea totw;;i nu se schimba.
"lara de frant unele din ramuri".
$i cu toale acestea cele mai multe "s'au frant",-
insa dupa cum am zis, apostolul a'i mangai<L
De aceia nici nu introduce el yorba aceasta ca dela
dansul, ci ca din partea lor, pe nesimtite Ii atinge
cu putere, aratandu-ica cazuti din inrudirea cu Abra.am.
Aceasta era ceiace se grabia a 0 spune, adeca ea ii
nu mai au nimic comun cu Patriarchii ;;i cu toti sfintii
din Jegea veche. Daca ractacina este sfinta, totw;;i ii nu
sunt sfinti; prin urmare sunt departe de ractacina ..
Apoi parandu-se ca el mangaie pe ludeu, se atinge iaraE;li
I
t
OM ILIA xx 337
de cei (lintre ginti prin acuzatiunea ce se pare ca Ii-o
aduce; cad dupa ce zice: "lara de s'au si frant
unele din ramuri" adaoge imediat: "lara iu mas-
lin salbatec fiind te-ai altuit intru ele". Cu cat
ar fi mai de dispretuit cel dintre ginti, cu atata ludeul
este mai trist ;;i mai amarit, fiindca vede pe aeela
dezmerdandu-se in bunurile sale. Dara pentru etnic
nu atat de mare este prostiei sau a micimei
lui fata de ludeu, pe cat de mare este cinstea capatata
prin schimbarea lui. $i tu cugem la intelepciunea apos-
tolului, caci n'a zis: te-ai sadib> ci "te-ai altuit", f?,U
care ocazie iara9i mUi';lca pe ludeu, fiindca arata pe etnic
st<.'tnd in {Jomul sau, iara pe dansul trantit jos la pa-
mfmt. De aceia nici nu s'a marginit el cu atata numai,
nici dupa ee a spus "te-ai altuit" n'a mcut,
prin aeeasta expresiune a aratat totul, ci inca staru-
ie9te in fericirea acestuia, mare$te lauda capalata,
zicand: ,,$i parta:;; radacinei :;;i grasimei masli-
nului te-ai facut". s'ar parea ca etnicul este pus
ca un adaos la ramuri, j'11sa iata ca apostolul il arata
ca eu nimic nu este mai pre jos, ci tot ceiace are ramura
ridicata din tulpina (rMacina), are ;;i e1. Deci, ca nu
cumva auzind ca "te-ai altuit" sa crezi ca prin aceasta
i s'ar fi micit (imputinat) valoarea lui in comparat.ic cu
ramura crescuta clin radacina, cum il egaleaza
in totul cu ramura, zicand: ,,$i part a:;; radacinei :;;i
grasimei maslinului te-aifacut", acleca ai stat in
aeeia9i nobleta, in aceia$i natura. Apoi eertandu-l
zicand: "Nu te lauda asupra ramurilor" (Vars. 18),
s'ar parea ca mangaie pe ludeu, pe cleo parte, iara pe
clealta ca invedereaza micimea etnicului E;li putina lui
valoare. De aeeia nici n'a zis simplu: nu te lauda, ci
"nu te lauda asupra ramurilor", adeca nu te manclri,
in cat sa se rupa ele. caei tu ai stat in ele $i te bucuri
de cele ale lor. Ai vazut cum pare ca pe unia Ii cearta,
iara pe aJt.ii ii mUE;lca intepatoriu f
"lara ' de te lauzi, zice, nu porti tu pre 1'a-
clacina, ci radacina pre tine". Deci, ce are a face cu
ramurile cele frante f - sau mai bine zis; ce reIatie poate
fi intre altoiu ramurile frante f Nici una. Dupre CUrl)
am spus mai sus, se pareca apostolul ar caum sa
3825 22
338 OMILIA xx
gasiasca fie chiar 0 umbra de mangaiere pentru ludei,
insa tu prive$te, cum chiar prin cuvintele ee Ie adre-
seam etnicului, el love9te fara crutare pe ludeu. Caci
in adevar, zicand etnicului: "Nu te lauda" ca
"daca te lanzi, nu porti tu pre radaeina", prin
aceasta a aratat ludeului, ca faptul acesta meriti.i.. lauda,
eu care ocazie indirect II at.ita. intarata spre cre-
dinta. eu alte cuvinte il pune pe ludeu in randul celor
vinovati, ii arata paguba ce a suferit-o, cum ea altii
stapanesc acum cele ce erau ale sale.
"Dara vei zice: frantu-sau ramurile ca sa
ma altuiesc eu?" (Vers. 19). lara$i in forma de anti-
them ceva cu totul contrariu celor dinainte,
aratand prin aceasta ca cele vorbite cu putin mai
'nainte nu le-a grait in mod absolut, ci cu scopul de a
atrage pe ludei. A::;a. dara mantuirea neamurilor nu
sta in poticnirea ludeilor, nici ca acea poticnire este
bogatie lurpei, nici nu ne-am mantuit din cauza. ca
au cazut, ci Cll totul din contra. s'ar parea
ca el construie$te cele vorbite aici din alt punct de vedere,
arata destul de lamurit ingrijirea cea mai di-
nainte a lui Dumnezeu pentru nearnuri. De aceia in-
pasaj II tBse in anti them, pe dansul se apara
de nanuiala de ura catra dan$ii, in acela$i timp $i cu-
vantul il face ca sa fie bine primit. "Bine" (Vers.
A laudat vorba spusa mai sus, dupa aceasta
inspaimanta pe ludeu, zicand: "Pentru necredinta
s'au frant, iara tu pentru credinta stai". lata $i
alta lauda pentru unia, precum $i alta invinovat-ire
pentru altii; insa cum infraneaza mandria etni-
cilor: "nu te inaIta cu min tea, zice, ci te teme",
caci faptul acesta nu este al naturei imprejurarilor, ci
al credintei $i al necredintei. S'ar parea ca aici iar<"i$i
astupa gura etnicului, insa in realitate el invata pe
ludeu ca nu trebuie a lua sarna la inrud.irea cea dupa
natura. De aceia a $i zis: "nu te inalta eu mintea" ;
prive$te, ca n'a zis: ci "te teme",
fiindca lipsa de Ininte $i trandavia pricinuie$te dispretul
catra altii. Dupa aceia apoi urmand a jali nenoro-
cirea lor, pentru ca sa faca yorba mai nesuparatoare,
trece aceasta tot in randul certarei care Ii-o face, zicand :
"ea de n'a partinit Dumnezeu ramurilor celor
I
..
, "
OMILIA xx 339
-l;li n'.a ni?i. tie v nu.
tin!, ci "nu cumva tIe nu
v
tl
(Vers . . 21), eu care Orlce n,:plaeerve
in yorba, face pe credmclOs sa fie .treaz
Cu alte cuvinte, prin acest pasaJ pe uma se mcearca
a'i atrage, iara pe ceilalti a'i . .
Vezi dara buniitatea S1 asprlmea lUI Dum.:.
" - '.. '-"
nezeu; spre cei ce asppme, spre
tine bunatate, de vel ramanea III bunatate, de
vreme ce si tu te vei taia" (Vers. 22). Nu a zis:
vezi succesele tale, vezi ostenelil.e tale, ci filan-
tropia lui Dumnezeu, aratand prm aceasta totul a
fost al charului de sus, prin urmare a.fi cl!
frica. Aceasta, zice, este pricina .. tale,v $1 decl
aceasta faca-te de a te teme yentru
tine stapanul s'a aratat bun, de a.cem caCl
rile harazite tie nu raman ,9.aca tu te .trar:-
precum nici vor.
O'ici $i tu daca nu Vel ramanea m velvfi
Si aceia iarasi de nu vor remanea (starUI) III
se' altui" (Vers. ;23), caci nu Dum-
nezeu i-a taiat, ci ii singuri s'au frant au cazut. :;;i
bine a zis s'au frant", caciniciodata nu i-a
nici nu i-a cu desa"ar$ire, de au
pacatuit multo Ai vazut putere
omului Ai vazut cata autorltate v<?mt
a

din ale lor nu este filCl bmele
v
mCI
raul aceluia. Ai vazut cum v pe . I-a
ridicat, iarape acesta increzatorlU. m sme $1 i?draznel
n rnodeream' Nici tu, zice, auzmd de .IUl
Dumnezeu sa nu te $i nici tt.J auzmd
v
sIe
bunatatea lui sa nu te faci De te-a t
alat
pe tine cu asprime, ca cemce plerJut,. sa. !C
intorci din nou, - iara catra a
tatea sa, ca sa . ramai in ea. f;)l nazIs in credmta, Cl
in bunatate" adeca sa faci totdeauna cele ce sunt
de lui Dumnezeu, d.ci. mi
voienumai de credinta. cum pe nu
i-a lasat sa stea cazuti, v ca. sa.
lucrud mari, ci pe um?- h . 3:t1ta prm. cellaIt
1
, dand
Iudeului imbold de a Iua locul etmcuIUl,. dupre
acesta i':'a luat loeul mai dinainte' : Dara$lpeetlllcIl
340 OMIUA xx
infrico;;;eaza prin fapteie intampiate Iudeilor, ca nll cumva
sa se ingamfe, iarape ludeu II indeamna de a se incu-
raja prin cele harazite Elinului. $i tu, zice, vei fi taiat,
daca te leneve$ti, caci ludeiul a fost taiat, lnsa ;;;i acela
se va altul, daca va lucra pentru acest scop, dupre cum
te-ai altuit $i tUll, In fine cu ri1ulta intelepciune Intregul
cuyant, el 11 intoarse catra cI'e$tiilul dintr:e ceiace
Obl$nm8$te a face 1ll totdeauna, ca astfelm 1ll certare8
celor mai tari sa indrepte pe cei mai slabi. Aceasta 0
face $i pe la sfar$itul epistolei, vorbind de observarea
cea stricta a mancarilor.
Dara apoi aceasta idee el. 0 dovede$te nu numai
prin faptele petrecute, ci' $i prin cele viitoare, ceiace
putea convinge mai mult pe auditoriu, Apoi fiindca voia
sa puna in mi$care 0 continuare necontrazisa a ideilor
dinainte, de aceia mai 'ntai pune dovada puterei lui
Dumnezeu, Daca a $i fost taiati, zice, $i aruncati la 0
parte, $i alt.ii au ocupat mai dinainte cele ale lor, totu$i
niei sa nu se desnMajduiasca "ca puternic este
Dumnezeu sa'i altuiasca pre ii", caci el
este eel ce lucrurimai pres us de nMejdea
omului. Dara daca cauti numaideeat randuiala fireasca
in lucruri 9i eonsecinta naturala in cugetarile tale, apoi
ai de aid dovada cea mai sigura. "Ca daca tu din
maslinul cel din fire salbatec, ziee, te-ai taiat
afara de fire te-ai altuit in maslin bun, cu cat
mai vartos cari sunt duprefire, se vor
altui intr'al lor maslin" (Vers. 'Daca credinta
a avut putere de a face ceiace este afara de fire, apoi
eu atM mai mult va face ceiace este dupre fire. Daca
,'acesta (etnicul) despartindu-se de J)arintii sai cei dupre
fire, a venit spre Abraam afara e fire, apoi cu atat
mai mult vei tu ca sa'tireiai ce este al tau. Raul
earestapane$te pe etnic este dupre fire, caci dupre fire
este $i el maslin salbatec; ca binele la dansul este
afara de fire, $i deci afara'de fire s'a altuit in Abraam';
- dara cu tine este cu totul contrariu: binele )a tine
este dupre natura $i ded daea voie$ti sa te I'eintorci,
tu nu te aituie$ti in rMacina straina" ci te intepene$ti
bine' in propria ta rMacina, De ce iertare vei putea fi
vrednic;daca etnicul afara de fire a putut face aeeasta,
pe' baud tu n'aipo,tut face ceiace pentru tine era dupre
baihca ai $i'tradat aceasta?' ,
,.
I
I
OM1LlA xx 341 '
Apoi fiindca a zis"afara de fire", $i "te-ai al-
tuit", ca nu cumva sa crezi ca Iudeul are ceva mai
mult decat etnieul; iara$i revine$i indrepteaza pareI'ea,
aratand ca $i Iudeul se altuie$te $i ziee: "cu cat mai
vartos acestia cari sunt dupre fire, se vor altui
intr'al lor rnaslin?" - $i iara.c;;i: "ca puternic este
Dumnezeu iarasi sa'i altuiasca pre ii". Dara $i
mai 'nainte de aceasta zice, ca daca nu vor ramanea
intru necredintl3" se vor altu\.. cand tu auzi pe apostol
vorbind necontenit "dupre fire" $i "afara de fire"
sa nu 't1 inchipui ca el spune de natura aeeasta nestra-
mutata, ci prin aceste denumiri el invedereaza ceiace
este rezonabil $i cuviincios a face cineva, $i ceiace nu
este nici cuviincios $i nici rezonabil sa faea. Cele bune,
ca $i cele rele, nu sunt naturale, ci sunt rezultate numai
din vointa $i intentiune. Acum tu te gande$te $i la dul-
ceata vorbelor, caci dupa ce zice ca $i tu te vei taia,
daca nu vei ramanea in credintl3, $i ac89tia se vor
altul, dad nu vor ramanea (starul) in necredintl3,, deo-
data trece cu yorba din posomorire , la cele mai plaeute
$i termina cu aeeasta, facand sa se intrevada de ludei
mari sperante, daca insa ar voL De aceia adaoge
imediat:
"Pentru ca nu voiesc ca, sa nu voi
fratilor taina aceasta, ca sa nu fiti intru voi
sing-uri intelepti" (Vers. 25). Sub nume de taina aici
el spune de faptul necunoscut negrait care cu ade-
varat ca este minunat $i paradox, dupre cum $i aiurea
zice: "lata, taina voue zic : ca nu toti vom adofmi,
iara toti ne vom schimba" (I. Cor. 15, 51). Deci,
care este acea taina "Ca orbire din partea lui
lsrail s'a facut" ziee. Aici iara.c;;i mustra pe ludeu, ea
sa se para ea modereaza pe etnic. Ceiace el spune aici
este acela$i lucru pe care'l spunea $i mai in urma, ca
necredinta lor nu este generala, adeca la intregul popor
ludeu, ci in parte, dupre cum zice 9i In alt loc: "lara
de m'a intristat cineva, nu pre mine m'a in-
tristat, ci din parte" (II. Cor, 2, 5). Deci, el spune
aici tot aceia ce spunea $i mai sus, zicand: "N'a le-:-
padat Dumnezeu pre poporul sau, pre care mal
342 OMILIA xx
'nainte I-a eunoseut", - ,;Ce dara? s'au
potienit ea sa caza? Sa nu fie!" aici el
spune tot lucru: ca nu intreaga natiune s'a sus-
tras dela credinta, ci deja sunt multi dintre cari
au crezut, cari vor crede de acum inainte.
Apoi, fiindca prin pasajul de care ni e Yorba eJ a
fagaduit ceva mare, aduce ca martur $i pe Prorocul
care graie$te cele ce urmeaza mai jos. Cum ca s'a facut
orbire in lsrail, el nu aduce nici-o marturie, fiindca
faptul era $tiut de toti; - insa ca ii vor crede se vor
mantui, Ia aceasta aduce martur pe lsaia, care striga
cu mare glas "Veni-va din Sion eel ce
va intoaree paganatatile del a Is-
rail". Acum dupa ce el a pus semnul mantuirei, pentru
ca nu cumva sa atribuie cineva aceastazicere timpu-
rilor din urma, adaoge imediat : ,,$i aeeasta este lor
eea dela mine fagaduinta eand
voiu lua paeatele lor" (Vers. 27), zicere tot a lui
lsaia, in care e yorba de viitoriu, - adeea nu atunci
cand va Yeti tala imprejuI', nu cand Yeti aduee jartfe,
nu in fineeand yeti face toate cele legiuite prin legea
lui Moisi, ci cand va Yeti invrednid de iertarea paca-
telor. Dara daea aceasta a fagaduit Prorocul,
nu s'a impIinit pana aeum eu dici nu s'au bu-
curat de iertarea paeatelor prin botez, apoi de sigur ca
se va. implini in viitoriu; pentru care adaoge apo-
stolul: "Ca rara eainta sunt darurile ehemarea
lui Dumnezeu" (Vers. 29). $i nu numai eu aceasta Ii
mangaie, ci $i eu faptul deja petrecut; $i eeiaee s'a pe-
trecut din continuarea imprejurarilor, aceasta toemai 0
pune la ineeput, zicand a;;;a: "Dupre evanghelie eu
adevarat sunt pentru voi; iara dupre
alegere iubiti pentru parinti" (Vers. 28). Ca nu
e1Jmva eel dintre neamuri sa se trufiasca zieand: eu
am stat drept, sa nu'mi spui ce s'ar fi putut fntampla,
ei ee s'a intamplab), eum $i prin acest pasaj H
zicand: "Dupre evanghelie eu adevarat
. sunt pentru voi". Fiindea voi ati fost
chemati, . ziee, de aceia au devenit mai indaratnici
$i mai iubitori de eearta. Cu toate aeestea Dumnezeu
niei n'a intrerupt chemarea voastra, ci a$teapta
..
,
,
i,
I
OMILIA xx
343
pre toti eei dintre neamuri ea sa ereada sa intre in
atunei vor veni $i aeeia. Apoi prin aeest
pasaj Ii mai face alta multamire zieand : "iara dupre
alegere iubiti pentru parinti". $i ce vra sa zica eu
aceasta Adeca daca ii sunt dU$mani, atunei este pe-
deapsa lor; iara daca sunt iubiti, apoi virtutea stra-
mO$ilor lor nu are nimic de comun cu daea nu
vor crede)). Cu toate acestea, dupre cum am mai spus,
apostolul nu inceteaza mangaindu-i eu vorbele, ca ast-
feliu sa'i poata atrage. De aeeia el eonstruie$te cele
spuse in urma cu alte idei, zice: "Ca pre cum si
voi oarecand n'ati crezut lui Dumnezeu, iar'a
acum v'ati miluit prin necredinta aeestora,
aeum n'au erezut intru mila voastra,
ca si ii sa se miluiasca. Ca a ineuiat Dumnezeu
pre'toti intru necredinta, ea pre toti sa'i milu-
iasca" (Vers. 30-32). Aici arata mai intai ehemati pre
eei dintre ginti, dara fiindea n'au voit, Dumnezeu a ales
pre ludei; eare fapt s'a intamplat dupa aeeasta, caci
ludeii nevoind a crede, el a ehemat neamurile. Dara
apostolul nu a stat aiei, $i niei ca totul prin
seoaterea lor, ci aduce vorba la aceia, ca ii sa fi e
miluiti Prive$te aeum cate acorda el eelor dintre
ginti, dupre cum mai In urma a acordat ludeilor;
Fiindca voi, ziee, cei dintre ginti, n'at.i crezut nicio-
data, apoi s'au apropiat ludeii; fiindca
. n'au crezut, apoi v'ati apropiat voi. Insa, eu toate aeestea
nu sunt pierduti pana in "Ca a incuiatDum-
nezeu pre toti intru neeredinta
C
' zice, adeea i-a
must rat, i-a dovedit ca nu ca sa ramana
pentru totdeauna necredineio$i, ci ca prin indaratnicia
unora sa mantuiasea pre eeilalti; cu alte euvinte pe
prin aeeia, pe aceia prin Voi n'ati
crezut, s'au mantuit; n'au
erezut, voi v'ati mantuit. Dara voi nu v'ati mantuit
astfeliu, incat sa - ea ludeii, - ei ea rama-
nand in eredinta, sa'i atrageti $i pe la eredinta
prin zelul vostrlJ) .
,,0 adaneul bogatiei, al intelepciunei,
al cunostintei lui Dumnezeu! Cat sunt de ne-
cercate 'judeeatile lui" (Vers. 33)! Aici apostolul
344 OMILlA xx
torcandu-:;;i privirea la timpurile dinainte, $i cunoscand
iconomia lui Dumnezeu din inceput $i pana in timpu1
de fata, prin care a fost facuta lumea, $icugetand cum
e1 in diferite mocluri a iconomisit toate, s'a minunat de
toate acestea, a strigat cu glas mare, incredintand
pe auditori, ca vor fi numaidecat cele ce a spus. Dad
nu se vor petrece acestea, cle sigur ca nu s'ar mai fl
minunat, $i nici nu ar fi strigat eu glas mare. Cum ca
este ;,adanc" el $tie; insa cat de mare $i ce fel de
adancime are, nu $tie. A$a clara yorba aceasta este a
unuia ce admira $i se minuneaza, iara nu a celui ce
$tie lotuI. Deei minunandu-se $i admirand bunatatea
lui, dupa cat i-a fost euputinta a marit importanta
aeestei bunata!,i, $i a proclamat-o prin ce1e doua numiri :
bogatie $i adanc. De aeeste doua, deci, apostolul s'a
minunat, eaei Dumnezeu Ie-a $i voit $i Ie-a $i putut, $i
prin cele contrare a construit altele iarii9i eontrare.
"Cat sunt, ziee, de necercate judecatile lui",
adeca nu numai ea sunt cu neputint;a de a fi pricepute,
dara inca nici nu se pot eerca. neurmate caile
lui", adeca iconomiiIe lui, caei $i acestea nu numai ca
nu pot fi eunoseute, dara nici macar cereetate. Nici
eu, zice, nu am aflat totul, ci numai 0 mica parte, nu
insa totul, caci singur el $tie ale sale. De aceia a $i
aclaos: "Ca cine a cunoscut gandul Domnului?
Sclu cine s'a facut lui sfetnic? Sau cine i-a dat
mai 'nainte lui, i se va rasplatt lui" (Vers.
34) Ceiace el spune aici, aeeasta insamna: ca el (Dum-
nezeu) fiind atat de intelept, nu este intelept prin altu1,
ci el insu::;;i este izvorul bunurilor; ::;;i lucrand atiHea, $i
atatea bun uri daruindu-ni noue, nu ni Ie-a clat, fiind
el imprumutat de altul, ci toate au izvorit dela dansul;
$i niei datorind cuiva vre-o rasplata, ca $i cum ar fi
luat ceva dela el, ci insu$i el este stapanitoriul $i ina-
inte mergatoriul tuturor bunurilor $i a binefaeerilor
celor nes1ar$ite. Aceasta mai cu sarna este bogatie: de
a varsa cu prisosinta din ea, $i a nu avea nevoie de
altuI. De aceia a $i adaos imediat: ,rCa dintr'ansul,
si printr'ansul, si intru dansul sunt toate" (Vel's.
36). El a afiat, el a facut" el Ie stapane$te pe toate, caci
este $i bogat, $i nu are nevoie sa ia dela altul, este $i
intelept, $1 nu arenevoie de sfetnic. Dara ce spun sfetnic
I

OMILlA xx 345
Niei flU poate cineva sa $tie cele ale lui, ci numai e1
singur care este $i bogat, $i intelept. Caci in adevar ca
este mare bogatie faptul de a face atat de imbel$ugati
pe cei dintre gint-i, $i muita inteIepciune taptul de a
dascali ai ludeilor, pre cei mult mai inferiori
decat ludeii. Apoi dupii ce s'a minunat $i a admirat in
deajuns bunatatea $i intelepeiunea lui Dumnezeu, la urma
Ii aduce $i muitamire, zicand: "Aceiuia slava in veci.
Amin". Cand apostolul spune ceva mare $i negrait, ca
$i aici, admirand sfaf$a$te cu slava ce i se cade. Aceasta
o face $i pentru Fiul, caci $i acolo admirand a adaos
la urma: "Dintru care este Christos dupre trup,
care este preste to ate Dumnezeu binecuvantat
in veci. Amin'\
1) Pe acesta, deci, sa'l imitam, $i pretutindeni sa
slavim pre Dumnezeu pentru ingrijirea ce 0 are de viata
noastra, f;li nicideeum sa nu ne Ineurajam in
tile stramo$ilor nO$tri, $tiind foarte bine exemplul lu-
deilor. Printre noi cr8$tinii nu este 0 astfeliu de inru-
ci inrudirea noastra este cea dupre duch. Cu chipul
acesta $i Scitul devine fiul lui Abraam, preeum $i fiul
lui Abraam dupre trup devine mai instrainat de dansul
decat ScituI. Deci, sa nu ne incurajam cu succesele
parintiIor, ci chiar de a'i avea cat de minunat pre
nascatoriul tau, sa nu'ti fnchipui ca'ti va fi cleajuns
aceasta spre mantuire, sau spre cinste $i slava, daca
nu devii ruda cu el d upre modul viet.ei; - precurn iara:;;i
daca ai un parinte cazut f;li netrebnic, sa nu crezi ca
pentru aeeasta ai a fi condamnat $i rUf;linat, daca tu
iconomise$ti bine pe eele ale tale. Ce poate fi mai dis-
pretuit ca gin tile $i cu toate aeestea prin credinta iute
devin prieteni ai sfintilor. Ce poate fi iaraf;li rnai fami-
liar ca ludeii $i cu toate acestea pentru necredinta
lor s'au instrainat eu desavar$ire de acea inrudire. Aceia
este inrudire naturala $i trebuitoare, $i in puterea ei
toti suntem rude, caci toti suntem din Adam, nu ar
') Partea mOl'Old.. Noi trebuie a slavi pe Dumnezeu .sir-
guindu-ne in fapta buna vietuind euviineios. Ca nu
ne tneuraja eu sueeesele stramoflilor, ci cu ale
Cine anume sunt adevaratele rude dUilre duch, . ca trebUie a
imita pe Dumnezeu in toate. Despre bland eta, ca saracia nu
vatama cu nimic pe cineva, spre a face milostenii. (Vel'On).
346 ) OMILlA xx
putea unul sa fie ruda mai deaproape cu altuldecat
celalalt atat dupre cuvantul lui Adam al lui Noe, cat
cuvantul mumei noastre - pamantul, -
pe cand inrudirea cea dupre duch este adevarata inru-
dire vrednica de cununi, caci ea ne desparte de cei
rai netrebnici. de ni sunt
cei ce sunt deopotrIva cu nOl III modul VleteI, mea
nu numim frati pe toti cari au indurat scarbe
ca 9i noi, ci numai pe aceia cari au aratat zel
ca :;;i noi. Astfeliu pe unia ca Christos Ii nu-
me:;;te fiii lui Dumnezeu, iara pe cei contrari fiii diavo-
lului, fiii necredintei, fiii gheenii ai pierzarei, Tot
astteliu Timotheiu peni-ru virtutea lui era numit de
Pavel fiu, pe cand pe fiul surorei sale nici dupre nume
nu'l Olci acesta Ii era ruda de sange, totm;i
nici un folos nu'i aducea, pe cand cel ce :;;i dela natura
:;;i prin locul na:;;terii era strain - dici Timotheiu era
cet1tan din Listra, - pe acela, zic, iI considera ca cel
mai aproape de dansul.
Deci, iubitilor; sa devenim noi fii ai sfintilor,
sau mai bine zis sa devenim fii ai lui Dumnezeu. Cum
ca se poate a deveni fii ai lui Dumnezeu, asculta' ce
spune Christos: "Fi\i dara voi preeum
si Tatal vostru eel din eeriuri desavarsit este"
(J-.Jath. 5, 48). De aceia cand ne rugam il numim Tata,
amintindu-ni nu numai de charul lui spre noi, ci de
virtutea lui, ca astfeliu sa nu facem nimic nevrednic
de 0 astfeliu de inrudire. :;,i cum este cu putinta, zici,
de a fi cineva fiu allui Dumnezeu Dezbracandu-te de
toate patimile :;;i aratand bland eta catra cei
ce te batjocoresc te nedreptatesc, caci Tatal tau
eel ceresc astfeliu se arata catra cei ce n defaima. De
aceia de multe ori zicand aceasta yorba el n'a pronun-
tat-o simplu ca sa fiti deopotriva Tat<llui vostrw) ci
numai dupa ce Ii-a zis: pre
pre eei ee va blestema pre voi,
eel or ee va urase pre voi" (Ibid, 44),
numai dupa aceasta, zic, a adaos acest premiu. Nimic
nu ne po ate apropia atat de mult de . Dumnezeu, :;;i nu
ne face deopotriva cu el, ca aceasta virtute. De aceia
:;;i Pavel candzice: urmatori (imitatori) lui
Dumnezeu" (Etes. 5, 1), spune ca sa ne facem imita-
I
J
OMILIA xx 347
tori ai lui Dumnezeu aceasta (blandeta). De sigur-
ca avem nevoie de toate faptele cele bune, dara mai,
ales de blandeta :;;i filantropie, fiindca $i noi avem mare:
nevoie de filantropia lui Dumnezeu, caei pe fiecare zi
facem muite pacate, de cari nu ne putem mantul, decat
prin marea lui milostivire. A da eleimosina mult sau:
. putin, nu se judeca dupre . masura eelor date, ci dupre
putel'ea averei celor ce dau. A:;;a dara nici tu eel bogat
sa nu cugeti lucruri mari, daca ai dat, :;;i nici tu eel
sarac sa nu te descurajezi daca ai dat putin, caei de
muIte ori tu ai dat mai mult decat acela. Nici nu tre-
buie de a ne vaicara din cauza saraciei, caci sal'acla
toemai face mai u$oara milostenia. Cel ee este stapan
a multor averi, este stapanit el de mai multa prostie,
voiu sa zic, de mai multa pofta de averi, -;- pe eand
eel ce are putin, deja s'a izbavit de aceasta tiranie, :;;i
de aceia gase$te mal muIte oeazii de a face binele. Aeesta
:;;i in inchisoare pa$E;$te mai u$or, :;;i pre cei bolnavi
Ii cerceteaza mai w;;or, $i un pahar eu apa reee tot e1
il da mai - pe cand acela nu se injosa$te de a
face nimie din aeestea, ea unul ee este infumurat $i
mandru de bogatie. Nu te scMbi pentru saraeia ta,
caci saraeia face mai m;;oara calatoria la ceriuri. Chiar
daea nu ai nimie, daea ai sufietul eompatimitoriu
la nevoile altora, pentru aeeasta ti se va aa resplata
cuvenita. De aeeia Pavel a poroneit de a plange cu
eei ce plang, cu eei legati a fi impreuna legati; caci
eei mult eompatimitori aaue mangaiere nu numai eelor
ce plang, ei :;;i altora eari sunt in alte imprejurari. Sunt
imprejurari cand un singur cuvant poate sa ridiee pc
unul zdrobit de dureri, mai mult chiar decat toli banii
din lume. De aeeia Dumnezeu a poroneit de a da ave-
rile noastre saracilor, nu numai de a indrepta .saracia
lor, ci pe noi sa ne invete de a compatimi la relele
aproapelui. De aeeia iubitoriul de argint este urit,
nu numai ca trece eu vederea pre cei saraci, ei :;;i
pentru ca el se, singur in eruzime $i neo-
menie mare, - dupre cum eel ce dispretuie$te averile
de aceia este iubit de toti, fiindca este milostiv filan-
trop. $i Christos cand ferice:;;te pe cei milostivi, nu feri-
numai pe cei ce fae milostenii prin bani, ei feri-
ee$te $i lauda $i pre eei ee fac aceasta prin buna lor
intentiune. Aeeasta intentiune, deci; sa 0 formam des-
toinica de mila, atunci toate cele bune vor urma deia
348 OMILlA XXI
Cel eeare vointa $i intentiunea filantrope $i milos-
tive, chiar de ar avea averi, el totu$i sta in fruntea celor
nenorociti, $i de ar vedea pe dnevaplangand, va plange
el !:iii se va bod; de ar vedea pe cineva nedreptatit,
.el Ii va lua apararea, de ar vedea vre-un om necajit,
el Ii va intinde mana de ajutoriu. Caci el avand eu sine
tezaurul tuturor bunatatilor, adeca suflet milostiv $i
filantrop, de acolo vor izvori toate cele necesare fratilor
lui, $ise va bucura de toate recompensele aeordate de
Dumnezeu. Deci, ca $i noi sa ne putem bucura de acele
recompense, apoi mai 'nainte de orice sa ni formam
sufletul bland $i filantrop. CaGi numai astfeliu ne yom
bucura $i aici de mii de bunuri, $i acolo ne yom invred-
nici de eununile cele nevestejite. carora fie a ne iD\TCd-
nid eu tot,ii, prin eharul $i tilg,ntropia Domnului nostru
Iisus Christos, earuia impreuna cu Tatal $i eu Sf; Dueh,
se eade slava in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXI
"Rogu-va dara pre voi fratilor, pentru in-
durarile lui Dumnezeu, sa va punetiinainte
trupurile voastre jartfa vie, stinta, bine placuta
lui Dumnezeu, slujba voastra cea cuvantatoare"
{Cap. 12, 1). -
Fiindca a vorbit muUe despre filantropia lui Dum-
nezeu, a aratat ingrijirea lui cea nespusa, precum
bunatatea cea nepovestik"i, $i care nici nu se poate cerea,
apoi la urma tocmai acestea ni Ie pune inainte, ca sa
convinga pre cei ce au primit asemenea binefaceri, de
a arata 0 viata vrednica de acest char. Ded, a
vorbit atatea, totw;;i nu eontene$te de a ruga pe auditori,
o.e$1 nu se roaga pentru cele ee era sa se bueure el,
ci pentru eele prin cari dan$ii a veau a :;;i ee
te minunezi, daea el nu inceteaza a se ruga, cand pune
inaintea lor $i Indurarile lui Fiindca de
aid, ziee, din indurarile lui Dumnezeu izvorasC pentru
voi miile de bunuri, de aceia sfiiti-va$i umiliti-va. Old
daca voi puneti inaintea lui Dumnezeu ruga,ciunile voastre,
OMILIA XXI
apoi este demn ca sa nu va ariHat,i nevrednir.i de 10-
durarile lui. Pentru toate aeeste Indurari, ziee, prin cad
.voi v-atl mantuit, eu va rog. Dupre cum cineva voind
a rU$iha pre eel ee a primit mari bine-faceri, ar pune
de fata ca rug:'itoriu chiar pe binefacatoriu, ct$a face $l
apostolul aiei. :;;i de ce te rogi? spune-mi . . "Sa va
puneti inainte, zice, trupurile voastre jartfa vie,
sfinta, bine placuta lui Dumnezeu, slujba voastra.
cea cuvantatoare". Fiindca a zis: "jartfa", apoi ca.
sa nu crezi ca el poronce$te de a ne sfa!;;ia trupurile,
imediat a adaos: "vie". Apoi deosebind aeeasta jartfa.
de cea Iudaiea, ziee . "sfinta, bine placuta lui DUll1-
nezeu, slujba voastra cea cuvantatoare", caci
eea Iudaica este trupeasca, $i nu este mult placuta ..
"ea cine a cerut aceasta din manile voastre"
(Isaia 1, 12) zice Dumnezeu prin gura Proroeului; $i
In multe locuri se vede cum el respinge jartfele lor.
Insa nu pe aceasta 0 cerea Dumhezeu, ziee, d mai eu
sama jartfa cea sfinta, slujba cea cuvantatoare)), pentru
care $i zicea Proroeul: "Jartfa laudei ma va sIavi'"
(Ps.49, 24), $i iara$i: . Lauda-voiu numele Dum-
nezeului meu cu cantare .. . . va piacea lui
Dumnezeu mai mult deceit vitelul tanar, ce'i
rtlSar . coarne unghii" (Ps. 68, 34. 3;), $laiurea
iarii$i scotand aceasta jartfa, zieea: "Au doara voiu
mitnca carne de taud, sau sange de tapi vbiu.
beit?" dupa care irnediat adaoge: lui Dum-
nezeu jartfa de lauda, da celui prea inalt.
rugaciunile tale" (Ps. 49, 13: 14). $i Pavel aiel
poronee$te de a pune inainte trupurile ea jartfa vie.
:;;i cum s'ar putea, zid tu, ca sa se faea trupurile
noastre jartfa lui Aseulta: oehiul tau sa.
nu vada . nimic rau, $i atunci s'a facut jartfa lui Dum-
nezeu; limba ta sa nu vorbiasca nimic necuviincios, $i
atunci a devenit jartfa; mana ta sa nu faea nimie nele-
giuit, $i atunci ea s'a facut ardere de tot (oloeausta).
Dara mai bine zis, nu sunt de ajuns nid aeestea, ei toate-
m.Mularile trupului nostru trebuie de a conluera spre
sav'ar$irea faptelor bune, ca de pilda mana sa fadi.
milostenii, gtira sa binecuvinteze pe cel ce ne blestema;.
::350 OMILIA XXI
aUZl!1 sa se indeletniceasca necontenit cu ascultarea
-sfintelor lui Dumnezeu seripturi. Jartfa adevarata nu
are nimic necurat in ea; jartfa este parga a
tuturor celorlalte. Deci $i noi sa aducem jartfa lui Dum-
.nezeu, $i manile, $i picioarele, $i gura, $1 toate celelaIte
madulari ale trupului nostru. Astfeliu de jartfa este bine
placuta lui Dumnezeu, pe cand jartfa Iudeilor nu era
plaeuta, fiindca era necurata. ,,.Tartfele lor, zice, ca
panea plangerii (jalaniei) . lor" (Osie 9, 4). Nu fnsa
tot a$a este jartfa noastra. Aceia arata mort pe eel
jartfit, pe eand aceasta il face viu. Numai cand yom
omori madularile noastre, yom putea sa fim vii. Legea
jartfei este com una, $i pentru aceasta ca $i pentru aceia,
fnsa modul foeului este paradox $i minunat. Aici nu este
nevoie nici de lemne, $i nid de aIte materii arzatoare,
ci numai focul nostru viaza $i luereaza prin sine insw;;i,
nici nu arde aItariul de jartfa, ci fnca maimuIt il
(\,Jj1.).),ov auto = mai
'mult il vivifica, jJ face de a avea mai multa viata). 0
,astfeliu de jartfa cerea Dumnezeu inca din inceput, pentru
care zicea Prorocul: "Jartfa lui Dumnezeu duchul
umHit" (Ps. 50, 19). $i cei trei coconi tot 0 astfeliu de
jartfa au oferit. lui Dumnezeu, zicand: "Nu este sta-
panitoriu nici Proroe, niei loe de a rod! si a
.afla mila, ei in suflet infrant si in dueh' de
..smerenie sa fim primiti" celor 3 Coconi,
Vers 14. 15). ,
Dara tu gande$te-te, cum apostolul face uz de fie-
,care cuvant cu cea mai mare exactitate. EI n'a zis fa-
,ce'ti trupurile voastre jartfa, ci "puneti Inainte tru-
purile voastre jartta vie", ea cum ar fi zis: sa
nu mai aveti nimic de eomun cu ele, eaci le-ati incredintat
,aItuia. Fiindca cei ce pun inainte caii cei de rezboiu,
la urma nu mai au nimic de comun eu dam;;ii. Tot
tu punand inainte in rezboiul ce'l porti contra dia-
volului madularile tale, nu Ie injosi singur in slujbe
proaste, cand ai a ' sta in acel rezboiu Pe
langa aeeasta el mai arata altceva aici, a.deca ca
"trebuie a face madularile trupului incercate, daca voim
-cu adevarat a Ie pune inainte, fiindca nu Ie punem
j'naintea oamenilor ' de pe pamant, ci inaintea a
jmparatului tuturor; inaintea lui'Dumnezeu, nu numai de
OMILIA XXI 351
a rezboi pe diavolul, ci de a avea pe irnparatul
pe lIe. $i nici ca se leapada el de a pe
madularile trupului nostru, ci inca 0 aceasta
mult; eeiaee un imparat pamantesc nu ar prefera aceia
o prefera stapanul ingerilor. '
De9i, a
v
fi Pt:se inaintea lui,
tot-odata a I se aduce Jartfa, de aceIa seoate dintr'an-
sele orice prihana, caci de vor avea in ele eeva spur-
cat, nu vor putea de loe sa fie jartfa. Caci nici ochiul
nu poate a se aduee jartfa daca vede cele murdare, nici
mana nu poate a sta in fata lui, daca avutul
strain, niei pieioarele, daca sehiopateaza ealatorese
prin teatruri, niei pantecele ce fmbuibarilor $i
aprinde poftele plaeerilor, nici inima care are in ea amor
desfranat, sau mtime necumpatata, nici limba ce vor-
lueruri uricioase. De aeeia trebuie de a eerceta $i
a din toate partile trupul nostru. Fiindea daea
celor dm legea veehe, cari aduceau jartfe, Ii se po ron-
cea de a eerceta bine animalul destinat jartfei, nu
era permis de a jartfi animal eu urechile taiate, sau
C?3:da ciunta, sau. de. raie, sau, avand pi-
cmgml pe trup, apm eu atat mal mult noue, cari nu
proaducem ca jartfa oi sau alte animale neeuvantatoare,
ci ne proaducem jartfa pe noi eu atat mai mult
noi, zic, trebuie de a arata 0 mai mare exaetitate in
'proadueerea ca jartfa a trupului nostru, din tbate
partilesa cautam a fi eurati, ea sa putem $i noi grai
"Ca eu iata ma jartfese, timpul de$-
mele s'a.apropiat" (II. Timoth. 4, ti). EI era
lI!al decat orlee jartta, se numia pre
sme Jartfa. Aeeasta va fi atunel cand yom ucide pe
omul cel veehiu, cand yom omori madularile noastre
cele de pe pamant, cand vom rastigni lumea noue
Astfeliu fiind, noi nu vom maiavea nevoieniei de
cutit de jartta, niei de altar de jartfa, $i nici de foe;
sau mai bine tis yom avea nevoie de toate acestea,
Insa nu faeute de mana, ci ni vor veni toate de sus,
foeuI, cutitul, iara ca altariu de jartfa ni va servi
latimea eeriului. Ca daca Elie aducand lui Dumnezeu
jartfa simtitoare, s'a Goborit din eeriu foe incat a
eonsumat totul, . apa, lemnele, petrele, apoi aeeasta
va fi eu alat mai mult eu tine. Chiar de ai a yea eeva
trecatoriu pamantesc, totu$i daea proaduci j:'irtfa cu
352 OM ILIA XXI
---------------------
curat, se va cobori focul duchului, ceiaee este
pamantese va consuma, intreaga jartfa 0 va desa-.
va1'$1. Ce va sa ziea "slujba cea cuvantatoare"?
Adeea slujba eea spirituala, viata eea dupre Christos.
Dupre cum eel ee este sfint.it $i sluja$te in easa lui
Dumnezeu, ?rice feliu ar fi el, se modereaza atunci $i
se face mal de respeetat, tot a$a $i noi trebuie a ne
gasi in toata viat.a noastra pamanteasca, ca fiind sfin-
titi $i slujind lui Dumnezeu. $i va fi aeeasta daca in
Ii vei vei fi singur preot
al trupulm tau, $1 al vlrtutei eei duehovni-
ce$tI, . ea de. ec"'md pro!1duci ca jartfa prudenta
ta, mllostema, bland eta $1 nerautatea. Toate aeestea fa-
candu-Ie, tu Ii aduci slujha cuvantatoare, adeca neavand
nirnic trupese, nimic simt.itoriu, nimic prost injositoriu.
v Inaltand deci auditoriul prin aceste denumiri, ;,j
hotarind pe fieeare ea preot jartfitoriu al t1'upului sau,
la urma spune $i modul prin care este cu putinta a
face aceasta. $i care este aeel mod "Sa nu va ase-
chipului veacului acestuia, zice, ci sa va
SChll11bati la fata intru inoirea mintii voastre"
(Vers. 2). "Fiindca: in adevar, chipul veacului acestuia
este pironit la cele pamante$t.i, este injosit $i t1'ecatoriu,
nu are nimie. inalt, nu este drept nici incbntinuu, ci
toate Ie are rasturnate pe dos. Deci, daca voie$ti a pa$l
drept, nu'ti conform a tai dupre chipul veaeului
acestuia, caei nimic din ale lui nu ramane, nimic nu
dureaza. Pentru aceia a $i numit chip, dupre cum ziee
$i aiurea: "Ca trece chipul lumei ace;;tia" (I. Cor.
7, 31), fiindca nu are nimic durabil, nimie statornic,
ci toate treeatoare $i nestatornice. De aceia zicand
"chipului veacului acestuia" prin aceasta arata
nestatornicia, iara prin expresiunea "chipului" inve-:
dereaza ceva care nu exista in realitate. Ca de ai
spune de avere, de slava, de frumuseta trupului, de
dezmerdari, sau de alte ca acestea, ce se cred a '
fi mari, toate nu .sunt decat chip nici de cum ade-
varul llleruilli, aparenta $i masca care nil remane in
fiinta. Tu insa, nu te' asemana acestui chip, ziee, ci,
. ,schimba-te lao fata intru inoirea mintii" Nu zice
ccreformeaza-te ci '"schimba-te la fata
(p.itO:P.r:..Vf0i) > aratand ' prill aceasta ca fiind yorba de
I
I
j

OMILIA' XXI
353
lume, aici eslo numai chip, pe cand vorbind de virtute
nu mai esto chip, ci .forma adevarata, ce are 0
seta naturala, care nu are nevoie de faramaturi !:?i me$:"
ce d!n aparute $i imediat
dlsparute. Fllndca cu adevarat, ea toate eele ale lumei
so nimieesc mai 'nainte chiar de a se arata, .caci daca
la oparte chipul ('l'[l/p.'1.), iute vei vedea forma
reala. .
Nimic nu esle mai slab ca rautatea, $i nimic nu
este mai u$or de a rezboi, ea raul. Apoi fiindea ea oa-
meni putem pacatui pe fieeare zi, de ' aeeia apostolul
mttngaie pe auditoriu $i-l indeamna ea in fiecare . zi sa
se inoiasca. Ceiace noi faeemcu casele eele veehi, ea
pe fiece zi 9i neeontenit Ie reparam, aceasta fa tu eu
tine insu'ti. Ai pacatllit astazi Ti-ai inveehit sufietu\ '?'
Nu te desnadajdui, nici sa nu eazi din nou, ei inoie9-
sufietul eu pocainta, ell iacrimile, cu marturisirea.
9i eu faeerea eelor. bune, $i Diciodata sa nu incetezi de
a face aceasta. $i cum yom putea face aceasta "Ca
:::;;1 CUllo(l$teti ') voi care este voea lui DUlllnc-
zeu ceu Guns. si placuta'-" si aesJ.vtlI'sita". Cand
, " , "
apostollli zice (dnoiti-va sau ca spune prin aceasta expre-
siune ((sa, eunoa$teti inter'esele voastre $i vointa lui Dum-
nezeu, sau di zice ((ea putet.i a va innoi a$a feliu, in
cal sa intei' esele voastre, :;;i ce anume voie$te
DumnezeuH. Dadi 9tii aeeasta, apoi $tii a deosebi na-
tura lucrurilor bine, $i atunei pe cararea ee
duce spre virtute. Dara, zici tu, cine nu interesele
sale Cine nu cunoa$te care este voea lui. Dumnezeu h
Cei ee sunt ea fermecati de cele ale lumei; cei' ce eon-
sidera bogatia ca ceva vrednic de ravnit, iara saracia
o clispretuiesc; cei ee alunga stapania; cei ce stau eu
gura casC?-ta la. cei ee cr.ed singuri
de oamem marl; eel ce rldlca case straluelte; eel ee
cumpi.i.ra morminte de mare pret, 9i au turme de rbbi;
cei ee au pe langa dal1i;;ii roiu intreg de eunuci. Toti
aee$tia, zic, nu $tiu nici interesele lor, nici voea lui
I) NoM. In editiunea Sf. Crisostom aeest pasaj are la inee-
put fraza urmlitoare : uflli.:; Y.'I.t l,ywa-
y . 'Y: adeelispre a rerra voi voastre, so. ... .
Fiindea In :;;irul explieatiilor Sf. Crisostom vorbe:;;te f?i de aceasta
fraza, omisa din textul nostru,' de aeeia am erezut eli e bine de
a 0 intercala aiei. (Trad).
3825 23
\,
354 OMlLIA XXI
Dumnezeu nu 0 cunosc. De altfeliu aceste doua -
resele noastre 9i vointa lui Durnnezeu - .sunt unul i$l
:acela9i lucru. In adiwat ca v Dumnezeu sau do-
!fc$te ca cele ale noastre sa fie bune; decI C81a ce eJ
voie$te, aceia este $i fn. ce V?-
iC$te Dumnezeu A vletUl m saraCIe, 10 umIl1Ota, m
dispretuirea slavei, in fnfraI1:are, nu in,
dari - fn scar be $i necazurl, $1 mCldecum 10 hm$te
in a plange, iara nu. in a fi
rlzand, $i in coieialte toate pe can el le-a Dar'a
cei mai multi toate acostea Ie cred de rau augur;-
atat de departe sunt ii de a cunoa$to cari sunt intere-
sole lor, $i care esto vointa lui De. acei::,
nici cit vor putea ace$tia vre-odata sa se apropIe
car de ostenelile cerute in facerea faptelor bune. Cel
ce nu $tiu nici macar ce este virtutea, iara in locul vir-
tu/ei admira raul, $i in loc sa aiM femei intelepte, ii se
eu'lca cu femei curve, cum vor putea sa se desparta de
voucul acesta Pentru aceia trebuie ca mai 'nainte de
toate sa avem bine regulata judecata asu
pra lucrurilor. De pilda: chiar de nu am savar$l fapta
buna, noi totu$i trebuie a lauda fapta buna; chiar.
nu am fuoi de rautate, noi totu$i trebuie a infrunta $1
a biciui r1l1tatea, ca astfeliu hotarirea noastra sa fi e
nepartinitoare. Pe aceasta cale ptl.$ind, noi yom putea
in -curgerea timpului a ne decl,a $i faptel0r, b,unc:
Do aceia $i apostolul a poronclt de a ne 1nOl?
"spre a cerca voi intel'esele voastr'e, sa cu-
noasteti care este voea lui Aici mi
so pare' ca se atinge $i de Iudei, ca cei ce au avut. le-
goa, caci $i viata pr.:e.:icrisa de legea vevche eTa. tot
lui Dumnezeu fnsa nu acea perfecta - caCI lor II sa
acordat numa'i ceiace era potriyit cu slabaciunea lor.
- fiiridca vointa cea desavaf$ita $i placuta este numai
viafa cea noaa'. Daca apostolul a numit aceasta viata
slu:ibac'uvantatoare, a facut-o numai spre deosebire
de viata, din legea veche. .
,ea zic prin darul ce mi s'a da t mle, tu-
celor ce sunt intre voi, a nu cugeta inalt
afara decat Ii se cade a cugeta; ci a
spl'ea fi cu mintea intre51ga,
a impartit Dumnezeumasura credmtel (Vers;
r
XXI
355
3). Mai spuwi nd ;,Pentru indurarile lui Dum-
nezeu va rog pre voile, aici iara.;;i spone: "Prin
charul". Pri ve$te umilinta dascalului, prive$te cuget
moderat, fiindca ilici-odata el nu se crede pe sine a fi
vroclnic de credinta pentru ni:;;te astfeliu de indemnuri
9i povete, ci acum 130 in ajutoriul sau indurarile lui Dum-
nezen, altadata charul lui, ea$i cum ar zice : ceiace
eu va vorbesc, nu este dela mine, ci deIa Dumnezeu,).
nu ' zice: Cii zic voue prin intelepciunea lui Dum-
nezeu, ca va zic voue prin Jegiuirile lui Dumnezeu, ei
"prin darul'" amintind necontenit de binefacerile lui
DlImnezeu, ea astfeliu sa'i fad mai recunoscatori, $i sa
Ii arate ca sunt raspunzatori $i de acest dar.
"Tuturor celor ce sunt intre voi"" adeca nu
numai cutaruia sau cutaruia, ei stapanitoriului $icelui
stapanit, robului $1 ' celui slobod, celui prost ca $i celui
intelept, . barbatului $i femeii, celui mnar ca $1 celui ba-
trin, caci legea aceastaeste ob$teasca, fiindca este legea
stapanului a toate. Cu chipul acesta $i cuvantul n face
mai u$or de primit; punand tutur6r inainte eelepo-
roncite, chiar $i inaintea celor ce nu sunt raspunzatori,
ca astfeliu cei vinovati $ivrednici de aceasta certare
$i ihdreptare, sa'l primiasca mai cu u$urinta. ce 'nii
zici spune-mi. "A nu cugeta inalte, . afara decat
Ii secade a cugeta". Aici elintroduce pe murria
tuturor bunurilor, voiu sa zic umilihta" imitand $i pIlin
aceasta pe dascalul sau. Caci duptecum acela suindu-se
peun munte inaU, $i urmand a'$1 impleti povatuirile
lui morale, de aici a inceput mai . 'nmi, $i aceste temelii
a pus, zicand:. "Fericiticei saraci cu dl1chul"
(Math. 5, 3), fili Pavel, dela cele dogmatiCe sco-
la rele mo!,ale, in
OrICevlrtute, cerand dela. nOl aceastaJertfa admlrabIla;
insa voinda descrie virtutea $i in parte, ca dela cap
el incepe cu Ufnilinta,zicand: "A nu inalte,
afara deca,t li se cade a clfgeta",caci aceasta
este vointa lui Dumnezeu,,,ci a cligeta $pre afi
cu mintea Ceiace aceasta'
insamna :am luat cugetare, nu ca sa ointrebuintamlll
fapte lipsite de oriee ;ru$ine; ci in fapte bune; in fapte:
dictate de prudenta. $i nuzice: ' spre a va ,umilbl, ct
OMILIA XXI
"spre a .. ficu min tea intreaga".Prin expresiunea
"mintea intreaga" (,w'fpoaimiY =prudenta,
moderatiune) el intelege aici . nu virtu tea . aCeIacaree
contrara necLicerniciei. i;li desfranarei in genere, nici
a se izbaYl de desfrau, ci afi treaz cineva, a fi sa-
natos la minte, fiindca cuvantul chiar aWH,oao'lfjinsamna
a avea mjntea sanatoasa ('J(o:x:; ta.<;: 'f[Ab'J.<;:). Deci,
aratarid ca cel ce nu este cumpatat infaptele lui, nu
poate i1 ni'ci intreg la minte, adeca. nu poate fistatorn!c
sanatoscu ,miritea, ci un astfeliu de omse abatedm
calea cea dreapta, este mai smintit decatun nebun,
.......c inaceastainsamnare el a numit . prudenta umilinta
sau smerEmie. . .
. "Peecumfiecaruia a impartit Dumnezeu
masuracreclintei". Fiindca. darea, sau mai binezis
acordarea charurilor pre multi dintre ca pre
multidintre . Corintheni, ii ingamfase v pani\, )i:psade
cum apostolul CIa pe fata alCl cauza
boalei, cum cate putin 0 Caci dupa ce zice
ca trebuie a cugeta cineva spre a cu. min tea
adaoO'e imediat: "Precum fiecarUla a 1111 part} t
masura credintei". Sub denurnirea "ere
dinta" aici, el a numit charurile acordate; iara cand
,;a lmpartit", prin aceastaexpresiune el man-
:;;i pre eel v ceo a primit mai putin, in
irisa modereaza ce s'a bucurat a prIml mal
mult Deci, dadi Dumnezeua impartit, daca isprava
nu este a ta, de ce cugeti lucrurimari? Dara
dacacineYa nu ar num! aici credint,acharurile
date:.apOi atunci il arata pe apostol inca mai mult
un1ilind pe eei mandri ingamfatL caci daca. credinta,
dupE\, care minunile sAsavar$esc, ch3:rurik?r
acordate de Dumnezcu, de ce at.unCI cugetl lucrurl marl ?
Fiindca daca. Christosn'ar fi 'venit, $i nici nu s'ar fi In-
trupat, de sjgur ca' nici cele ale credintei nu ar fi mel'S
de parte. A$i1 ca. toate bunurile4e acolo' i$i au inceputlll.
Ded; daca.el acordacharurile, apoi $tie cum sa Ie imparta,
pe,toti i'::a facut el, iiii de toti '
trlY:l. cum aeorda .. de!a
filantrbpIa Im,tot a$a- dela filantropla 'lUlvme rna..,
5ur<t,aaecB, -catimeace urmea7,:a. a da.Nu eI, care dela
iuceputa aFatat bunatate ca.tratine, ,prill'faptul

I
OMILIA xxi 357
acbrdat charuri, huel, ZIe, ar putea ca sa te 6bijduiasca
sau sa te tradeze in masurace ti-a daL Dad , voia ca.
sa ' te di:pretu!asca :;;i
Ioc dara daca els'a Sll\t ca sa te mantmasca:;;l sa t e
caci deaceia a :;;i venit $i ;a itnpar(.it atatea
. bllnuri--' de ce te tulburi $i te nelini$te$ti, $iabuzezide
cltgetarea , ta in lucruri ' uebune:;;t.i,
singurmai mult decat cel nebun dela natura CaCl a
ti cineva neblln dela natura, nu este 0 crima sau vr'un
plicat; -:-" insa a pebun prin v cuge.tar:e, pe
ca se bpseiiite de orlce mrtare, dara apm osanda mal'
mare aduce,
I) Astfeliu sunt, iubitilor, toti ce. se
intelepciunea lor, cad lucrul! rna!,1 .de dan$lli :;;1
cad in cea mai de pe urma nebume. NlmlC nu P?ate
face pe cineva prost $i smintit atat demult,
de 0 judecata sanatoasa, sau Jipsa de minte, De acela
$i Prorocul nurnia pe barbar a:;;a, zicahd: "Gel nebun
nebune va grai" (Isaia 32, 6). $i ca sa'i ne-
bunia lui chiar $i din vorbe, ascuIta ce zice: "Sui-ma-:-
VOlU deasupra norHor, $i voiu fi asemenea
prea inalt" (lb. 14, 14) $i cu
mea 0 VOlU lua ca un cUlb, $1 ca m$te oua pa-
rasite 0 voiu ridica" (lb. 10, 14). $i ce poate fi mai
nebunesc ca aceste cuvinte ? De altfeliu fiecare
hada atrage dupEtsine imediat hula dispr.et. }?aca
aduce la mijloc fiecare yorba acestor smmt*, nu al
putea sa 'ti dai sarna bine daca Yorba e a unUl
sau a unul asemenea ' smintit, pentru ea unul $i acela$I
defect este la amandoL Un alt barbar zicea:
DUh1nezeu sunt eu, si nu om" (Iezechiil 28,2),
altul iara$i: "Nu cuniva va putea
sa va mantuiasca sau sa va scoatadm mamle
mele" (Daniil 3, 13)?, $i un ,,,N,!
$tiu pe Domnul, $i pre Israll nu 1 vom lasa . sa
mearga" (Exod. 5,2). Dara $i nebunul aratat de Pro roc,
') Partea 1norlllti. Oespre lipsa de. minte; des pre cei
101', 1ucrurl marl d.e
Cit prostJa !iiI mandna V1l1 dm faptuL ca nu cl11eva pe
Domnul. $i despre umilinta. (Velon. ).
(
358
in inima lui "Nu (Ps, 13,1).
astfehu este, dupre cum raspundea:
"Nu eumvasunt eu pazitoriu al fratelui meu'l
. (Fac. 4, Oare ai putea sa cuvintele acestea
de ale nebunilor Lipsa de minte, sau vine
abaterea mintei din hotarele prescrise
ea este care face peoameni nebuni ingamfati. Caci
dacainceputul . inlelepciunei este frica de Dumnezeu e
vazut lucru ca fnceputul nebuniei este anu cunoa$te
pe Dumnezeu. Deci, daca a pe Domnul este
intelepciune, iara a nu'l nebunie, apoi a nu'l
vine dela ingamfare mandrie draceasca caci
inceputul mandriei este a nu cunoa$te pe Dori:mul. 'Deci
mandria este nebunia cea mai de pe urn::.a. Astfeliu
fast $i Nabal'), caci daca nu fata de Dumnezeu apoi
fata de om adevenit smintit din cauza lui
insa mai in urma a murit de frica. Cand cineva ies&
din masur-a $1 din hotarele intelepciunei, devine in
timp $i fricos $i obraznic, fiindca sufletul lui a sILibit.
Dupre trupyl cand 1$i pierde temperamentul sau
regulat cumpatat, este consumat de toate patimile
a devenit bolnavicios, tot sufietul cand
p18rdut simtamantul ace I mare al umiIintei, capata 0
aplecare oarecare de slabaciune, caci devine fricos '
obraznic $i prost; la urma nuse mai chia;
pe sine. Dara cel ce nu se pe sine, cum va
putea cuno3.7te cele mai pre sus de sine Dupre cum
cel . ce este stapanit de nebunie, in timp' ce nu mai
<;la sama de dansul, nu nici cele ce suntinaintea
picioarelor lui, dupre cum $i ochiul cand in-
tuneca toate celelaIte madulari ale trupului,-
se $i .cu liPS?- de sanato:;tsa, adeca
Cll bpsa de. mmte. De aceIa astfehu de oamem sunt mai
de9at $i nebuni dela natura. caci
11 mtocmm ca $1 cel nebuni provoaca risul, $i ii ca $i
aceia sunt . $i-au ie$it din minti ca $i aceia
insa n\;l se bucura de mila altora ca $i aceia. Sunt
buniti. ca $i fnsa nl} sunt scuzabili ca dam;;ii, ci
numal sunt UrJt.l de toata lumea. AI,I defecte
ca $i insa sunt lipsiti de iertarea acelora.
oamem se fac de 1'is nu numaiprin vorbele ce ies din
.) Nota. A se veda I Imparati. Cap. 25. (Trad.).
1
I
rII
I
OMILIA XXI
359
gura lor, ci prin schimile mi$carile lor. Caci,
spune'mi: de ce tu iti intinzi gatul cand mergi De ce
paf;le$ti in varful degetelor De ce te fngamfi De ce te
mandre$ti Nu poti " face nici un fir de par, fie alb, fie
negru, tu ca$i cum stapane:;:;ti totul in
a$a umbli dupa vanturi. Poate ca ai vol. a'ti face $i aripi, . .
ca sa nu mai calatore$ti pe pamant; poate ' ca pofte:;;ti
de a fi un monstru. Acum insa oare nu te-ai facut pe
tine insuti monstru - fiind om - incercandu-te de a
zbura Cum te voiu numi oare, spre a nimici w;mrinta
$i Jipsa ta de minte Sa't.i zic ca 8$ti tarna,
fum :;:;i pran Am spus de prin acestea micimea
ta, insa nu am nimerit a arata exact icoana pe care 0
voiam; fiindca eu voiam a reprezenta exact 9i trufia
ca 9i u$uriUatea tao A$a dara ce icoana potrivita am
putea gasi acestor oameni f Mie mi se par ca se aSH,-
mana cu caltii aprin9i. Caci 9i aC8$tia dupa apriodere
S8 pare ca se umJla 9i se ridica in sus, insa 0 mica
atingere de mana e deajuns a se impr<i$tia cu totul"
9i a se arata mai pre jos de arice Astfeliu sunt.
sufietele unor asemenea oameni, caei 0 singura su-
fiare, sau ' un atac cat de mie va putea sa umlliasea 9i
sa sfarame u$urinta lor. Omul u:;;or la minte este ne-
gre$it 9i bolnav. Inaltimea la care se crede ajuns nu
este sanatoasa, ci dupre cum clabueii de sopon se sparg
U90r, tot a9ft de w;;or se pierd $i ace:;;tja. l)aca nu crezi ..
apoi da'mi un om obraznic $i lipsit de minte, 9i'l. vei
vedea cum a devenit printr'o imprejurare oareeare mai
frieos decat toti frico$ii. Dupre cum para ce se ridica.
din gateje,odata cu aprinderea lor a prefacut $i gate-
jele in cenuge, pe cand natura lemnelor tari nici nu 0
lasa de a Ie aprinde u90r, iara dupa ce Ie-a aprins nu
se nimice$te atat de w;;or, tot a.';;a $i sufietele statornice
$i intepenite bine nu se vor putea aprinde $i nici stinge
cu ci in ambele cazuri suferinta va fi de scurta
durata.
Acestea $tiindu-Ie, iubit-ilor, sa ne indeletnicim cu
umilinta, caci nimic nu este mai puternic ea dansa.
Umilinta este mai puternica decat peatra, mai tare decat
diamantul, $i ne tine in mai maresiguranta decat toate
pirgurile $i zidurite cetatilor, fiindca ea este mai pre
sus de toate uneltirile diavolului. Dupre cum lipsa de
minte, sau u$urinta, face ca cineva sa cada lesne in cele
mai mici peripet.ii ale vietei, fiindca, dupre cum am zis,
360 OMILIA XXII
ea S8 sparge mai decat 0 de apa, se rupe
mai degraba deeat panza paianjinului, se
maL iute deeat fumul, - tot a:;;a umilinta
peom in orice imprejurari ale vietei.
Ded, pentru ea sa fim bine intepeniti ea pe 0 peatra
vartoasa, sa lasam la 0 parte sa preferam
umiIint&, caei numai a:;;a yom afia repaos
in viata aeeasta, iara in eea viitoare ne yom putea in:-
vrednici tuturor bunurilor fagMuite, prin eharu1 $i ftIan-
tropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia impreuna
eu Tatal eu Sf. Dueh se cuvine slava In vecii vecHor.
Amin.
OMILIA XXII
"ea preeum intr'un trup multe madulal'l
a vem, :;;i madularile n'au toate 0 luer'a:ce, Intf"a-
eesta:;;i ehip $i cei multi un trup suntern intru
Christos, iara fleeare unul altuia madulare"
(Cap. 12, 4. 5).
intrebuintaza exemplu pe eare I-a
Intrebuintat in epistola catra Corintheni, infruntand
patima ea aiei. De altfeliu mare" este in adevar
puterea medieamentului intrebuintat de apostol, mare
este taria exemplului adus, eaei poate sa vindeee
boala lipsei de minte, sau a De ee,
zice, eugetj lueruri mari de tine Sau de ee un
altul te dispret.uieste pe tine Oare nu suntem eu totH,
mici mari, un trup Deci, cand dupre cap suntem
eu toW un trup, !?i unii altora madulari, de ee prin
Jipsa de minte te pe tine De ee
pe fratele tau Ca dupre eum acela este mMulariul tau,
tot. tu madulariul lui, deci mare este egali-
tatea de einste dintre voi din aeest. punet de vedere.
k.,a dara apostolul a pus aici dowl motive puterniee,
spre a nimicl. lor lipsa de minte: ea suntem
mMulari unul altuia, adeea nu numai eel mie mMu-
lariu a eelui mare, ci eel mare madulariu eelui mie,
ea eu totii suntem un trup; - sau mai bine zis trei
...
"
!
,;
OMILIA XXII 361
sunt , aeele motive, cad. a aratat eharul ee ni s'a dat.
'Deei, zice, nu cugeta lucruri mari, eaci ti s'a dat aeest.
dar de Dumnezeu, nu l-ai luat til, nici nu l-ai afiat tU));
De aeeia el atingandu-se de eharurile da,te, n'a zis ca
unul a luat mai mult, iara' altul mai putin, dara cef
"De multe feluri", caei ziee :"Avand daruri de
multe feluri
l
' (Vel's. 6), aded nu mari, nici mici, d
},de multe feluri", $i ce este, daca nu ti s'auran-
duit $i lie ca $i fratelui tau'? Caci trupul
este. Deci, ineepand dela eharuri, eu faptele,
caei dupa ee spune deprorocie, de slujoo de eelelalte,
la urma eu eleimosina, eu ingrijirea aju-
torinta altora. Fiindea era eu putinta ea 'unia dintre
dan$ii sa fie virtuo$i, $i sa nu aiba darul proro':'
ciei, de aeeia el arata aici ca a fi este un
dar al lui Dumnezeu, eu mult mai mare chiar decat
darul proroeiei, - dupre eum a aratat in epistola catra
Corintheni, - eu atat mai mare, eu cat virtuosul are
plata, pe cand Prorocia este lipsita de plata, caci intreaga
este in dar, ehar al lui Dumnezeu. De aeeia zicc
apostolul: "A vafld daruri de multe feluri, dup'e
darul care este dat noue, ori proroeie, dupre
(analogi a) credintei". Fiindca mai sus i-a
mangaiat in deajuns, apoi aici el de a'i faeemai
ageri mai insemnati, aratand ea ii $unt eari procllra
motivele de a primi dar mai mare, sau mai mic. Spline
de sigur, ca darul se acorda de Dumnezeu, ca acolo
unde zice: "Preeum flecaruia a Impartit Dum-
nezeu dupre masur'a credintei", "Dupre
dal'ul ce ni s'a dat noue" , ca sa modereze pre cei
mandri, - insa spune in timp ca ineeputurile 50
fae de noi, ea astfeliu sa intarite pe cei ceiace
faee in epistola catra Corintheni, unde ambele aeeste
motive sunt puse in miE?care de apostoJ. Cand e1 ziee:
"Sa ravniti (iubiti) darurile cele mai 'bune" (I
Cor. 12, 31), prinaceasta Ii arata pe ca cauze
a deosebirei darurilor acordale; iara eand Ii spune:
"Toate acestea le lucreaza unul$i acela$i Dueh,
impartind deosebi fiecaruia preeum
(lb. verso 11) aceasta 0 aded ca eei ee au
prirnit darul nutrebuie sa se Ingamfe, - pretutindeni
cautand a infrana aee...'1.Sta patima numita mandrie.
362 OMILIA XXII
Acest lucru H face aici, pe cei cazu(.i,
caCl zice: "ori proroeie, dupre masura (analogi a)
eredintei", adeca, ca este daral lui Dumnezeu,
nu se varsa asupra oamenilor cum star intampla,
ci in. raport cu masura credintei celor ce'l primesc. Cu
alte cuvinte acel dar se varsa intr'atat, intru 'cat va
gasi vas al credintei proadus pentru aceasta.
"Ori slujba, intru slujba" (Vers. 7). Aici el
in general, fiindca apostolatul este slujba,
precum in general orice actiune duchovniceasca slujba
se Denumirea ' aceasta se acorda de multe ori
vre-unei iconomii proprii, aici insa se spune In mod
general. "Ori eel ee invata, intru invatatura".
cu cata indiferenta trece el aid darurile; po
cel mic il trece intai, iara pe cel mare dupa aceia, cu
care ocazie lucru ne invata: a nu ne trufl, a nu no
ingamfa.
"Ori eel ee mangaje, intru mangaief'e" (Vers.
aceasta este tot un feliu de invatatura. "Barbati
frati! De este intru voi euvant de mangaiel'e
eatra popor, graiti" (Fapt. 13, 15), zicea tot acest
fericit credincio:;;ilor din Antiochia Pisidiei. Apoi aratand
ca nu este un mare lucru de a exercita tapta buna,
daca nu se va face dupa legea ceruta, adaoge: "eel ee
intru caci nu e de ajuns do
ada, ci trebuie de a da cu imbel:;;ugare. Prin cuvantul
aceasta 0 intelege apostolul peste tot
locul, fiindca fecioarele ace lea aveau untdelemn,
Insa pentru ca nu aveau indeajuns, au cazut cu totul.
"eel ee este earmuitoriu, intru osarclie", zice;
fiindca nu este deajuns numai ca cineva sa carmuiasca,
ci trebuie sa aiba :;;i osardie in a carmu!. "eel ee mi-
intru bunavointa", fiindca nu e deajuns
numai de a milui, ci trebuie a face aceasta cu imbel-
cu cuget nesuparat, sau mai drept vorbind,
nu numai fara suparare sa miluiasca cineva, ci chiar
sa fie vesel :;;i multamit de asemenea fapt. Tot
despre aceasta scriind Corinthenilor, li-a prezentat
chestiunea cu multa bagare de sama, caci atitindu-i spre
milostenie Ii zicea: "eel ee sam ana eu
seumpete, eu seumpete va seeera, iara eel
!
I
I
.L
i
I'';
"
i

I
OMiLIA, XXII 363
ee samana eu bineeuvantare, intru bineeuvantari
va seeera" (II Cor. 9, 6), 'dupa care cautand a jn-
drepta parerea sau intentiunea celui ce faee milostenie,
adaoge: "Nu intru mahnire, sau de sila" (lb. vel's.
7). Ambele aceastea- multamire in
milostenie - trelmie a intovarfh;;i pe eel milostiv. eo
tu plangi, sau te dand milostenie De ee te
intristezi ITliluind pe cel sarae, astfeliu trMezi fructul
succesului unei asemenpA1 fapte bune Daca te
apoi nu miluie:;;ti, ci eu aceasta ocazie te aratj crud
neomenos. Daca tu te atunei, cum vei putea
ridica pe acela ee se gase$te in searM din eauza sara-
dei lui Cand tu dai milostenie cu bucurie, a'cela nu
vede nimie rau, nici nu macar ceva,
ci totul 'vede in bine. Fiindea nimic nu se pare oame-
nilor mai uricios ca a primi ceva de la aliii, de aeeia
daca nu vei nimic! aceasta banuiala cucea mai mare
veselie atunci eand faci milostenie, aratand prin aceasta
ca tu eel ce ai luat mai mult decat ai dat, apoi
mai mult ai urnilit pe cel ce a primit milostenia ta:,
decat l-ai ridicat. De aceia zice: "eel ee
intru bunavointa", adeca cu multamire sufleteasca
sa 0 faca aceasta. caci Cine primind imparatia este
posomorit'? Cine luand iertarea pacatelor, ramane in-
tristat'? Deci, nu te uita la cheltuiala (risipa) banilor, ci
la folosul ce'l ai prin acea risipa. Caci daca cel ce samana,
se bucura, samana pentru ni:;;te foloase nesigu're,
apoi Cll atat mai mult trebuie a se bucura eel ee cul-
ti va cerin!'
Astfeliu facand milostenia, chiar de a'i da pulin, tLl
ai dat mult, dupre cum cel ce da mult cu suparare
fiind posomorit, a transformat cele multe in putine.
Astfeliu vaduva acea din evanO'helie, cu doi bani a
talantiicei mulf.i, fiindd i'a 'Post intent.iunea
ei. cum se poate, zici tu, ca '\riet,uina cineva in cea
mai neagra saracie, sa faca aceasta cu buna vointa, '?,
lntreaba pe vMuva, dela dansa vei auzi modul cum
se poate; vei afia apoi ca nu saracia aduce pe cineva
in stramtorare fili nemultamire, ci intentiunea omului
este care face pe aceia, ca pe aceasta. Este cu
tinta, ca fiind cineva in cea mai mare saracie, sa fie
9i marinimos, dupre cum eel C6 in boga(i
sa fie avar (iLlY..po),O"w;). De aceia apostolLlI
364 OMILlA, XXII
cere; ca eel ce sa 0 faca aceasta cu
eel ce sa fie intru buna vointa, eel ce ca1'-
muie9te,sa fie eu cisardie; eaci el nuvoie9te ca noi sa
ajutam pe cei numai cu bani, ci cu cuvin-
tele, cufaptele, cu trupurile, in fine eu toate
eclelalte. dupa ee a spus de carmuirea cea . prin in-
viitatura iiii prin mangaiere -:- $i aceasta de a doua este
eea rnai trebuitoare, intru cat este hrana sufietului, -
ia urma a venit In, carmuirea sau ingrijirea celor ce
il,U nevoie prin bani iiii toate celelalte. Apoiaratand cum
s'a1' putea face toate aeestea; introduce pe mLima tuturor
acestora, adedi dragostea, iiii zice: "Dragoste nefa-
tarnica" (Vel's. 9); Daea 0 ai aeeasta, nu vei simt.l
risipa banilor, nici obosa,la trupului; niei greutatea cuvin-
telor, nici sudoarea slujbei, ci toate Ie vei purta eu
barbatie, fie ca ar trebui sa ajuti pe un altul eu trupul,
sau cu banii, sau eu euvantul, sau eu alteeva. Dupre
cum el nu eere numai daruire sirripla, ei aeea , daruire
sa fie eu facuta, nid oearmuire sau ingri-
jire simpla, ci sa fiefaeuta eu sirguirit;a, iiii niei milos-'
tonie cum s'ar intampla, ei eu bunavointa, adeca eu
toata mult;amirea sufieteasca, tot astfeliu cere ca 9i
-dl'a,o'ostea sa nu fie cum s'ar brodi, oi nefatarniea, fiindea
aeeasta este adevarata dragoste, ii cand aceasta
,este, apoi toate eelelalte vin dela sine. Cel ee miluie'7te
,i:tvanddragoste nefatarniea, I3U buna voinla,
caei el 9tie ca milostenia lui iiii-o da; eel r;e
eu sirguinta caci 9tie ca pe dansul se car-
cel ce daruieiiite, face aeeasta cu
eaci iiitie d1 lui daruie;;te.
Apui, fiindea dragostea poate fi de multe ori chiar
.;;i in faptele eele rele, preeum de pilda este dragostea
eelor conrupti, dragostea celor ce sunt de aco!,d in rapiri
.;;i furtiiiiaguri de averi straine, dragostea eelor de prin
()spele iiii betji, de aeeia apostolul seot8,nd dragostea ::de-
varata din randul eelor de mai sus, ziee: "U rmd
raul lipindu-va de lucrul bun". El nu ziee de-
partandu-va de raW), ci urindu-I eu dt;lsavar:;;ire, fiindca
chiar verbul pe care il intrebuinteaza aid (:iltO';tO"(EOO-ro =
a uri eeva mult, a avea scarba iiii groaza de eel urlt)
tie mule ori semnifica marirea sau tensiunea aetiunei.
Fiindca sunt multi eari de;;;i nefacand rele, au eu toate
aces tea in sufietul lor pofta de asemenea . rele, de aceia

I
I
I
i
I
,
OMILlA XXII 365-
a intrebuintat aceasta, expresiune a"o:Jttyw:),,,z:;. caci ,el
voie9te ea noi sa euratim bine eugetul nostru, 9i sa
avem ura, dUiiimanie iiii rezboiu ne'mpacat contra. reului.
Daea am spus, iice,sa va iubiti .unul pre altul, sa nu
eredet.ica aceasta iubire trebuie a 0 intinde pana ac610"
ca sa conlucreze chiar faptele c01e rele, ei, cu totul
din contra- hotarase eu: nu numai ca sa fie straina de
savar9ireC', reului, ci sa fie straina ehiar 9i de intentiunea
de iface reul; '13i inca nu numai de aeeasta.
intentiune, ci sa dispretuiasca reul iiii sa'i urasca cat
mult)). bagati sama, ca se multam89te num3;1
eu ura inveriiiunata ce trebme sa 0 avern contra
ci introduce actiunea virtut-ei, caei ziee: "Lipindu-v{t
de tot lucrulbun". Nu spune urind raul iiii facand
binele)), ei stand necontenit inbine, caci aceasta 0 ai'ata.
prin expresiunea tot burt
Tot 9i Dumnezeuunmd pe barbat cu femew, a ZIS:
"Se va lipi bal'batui de femeia sa" (Facere 2, 24).
lVIai departe apoi ar\'),ta cari noi suntem
datori a ne iubi unii pre altii. "eu dl'agoste fr-a-
teasca, ziee,unul pe'altul iubincl" 19), fi.indca
slinteti ;;;i din scarbe $1 durerJ all
dpsrobiti; - deci 91 peotru ,est? de a va.
iubi unul pre altul)). Aceast.a 0. Zleea eelor ce
se rezboiau 10 Egipet: "Fratl sun tetl VOl; de ce
va nedreptatiti unli pre altii" (Exod" 2,"
el vorbe9te despre cei deafara (afara de
"De este cu putinta voua, cu totl Oall1enll' sa
fiti in pace", iara cand vorbeiiite despre cei de o,cre.,.
dinta, ziee: "eu dragoste frateasca unul pre
iubiI1d". Acoloeere numai ea sa nu ne luptiim,
sa urim sau sa dispretuim, ci sa fim in - alC!
insa cere de a ne 9i iubi, inca ell dragoste trateasca
sa oe iubim. I(Dragostea noastra t.rebuie a fi, zice,nll
numai neprefacuta, ci inca indoita, in eel
mai inalt grad, eu alte euvmte dragoste fie!,bmte: Ce
folos daca tu iube:;;ti fara vieleiiiug! insa nu
caldura fl>. De aceia iiii zice: "eu dragoste frateasca
unulpre altul iubind", adeca, fn.sacu
dura sa Nti ca sa fii iubitde aJtul,CI
iu alearga spre aeela, apuca tu mai 'nainte decat el,
,.
\
,
36'6 XXII
dici astfeliu vei culege tu inai 'htai rodul dragostei ace-
lia. Dupa ce spune cauza pehtru care datorim a ne
iubi unii pre altii, mai departe spune $i cum ar ramanea
nemi$cale cele ale' dragostei; pentru care $i adaoge:
"Cu cinstea unul pre altul mai mate fac8-nd".
Numai astfeliu vine prietenia $i dragostea, $i odata venita
in acest mod, ra,mane pentru totdeauna. Nirrtic TIU face
pe prieteni mai u$or, ca a cauta cineva sa biruiasca
Cll cinstea pe aproapeJe sau. De aici se nu numai
dmgostea, ci $i 0 cinste mai mare. Cele vorbite mai
'nain:te yin din dragoste, insa dragostea vine din cin-
st:ea $i. valoarea acorda!a aPFoapelui, $i
Vll1e dm dragoste. Dupa aCela el nu pretmde numa! ca
sa cinstim pre altii, ci $i altceva mai mlIltj zicaud:
"Cu oS8-rclie nelenevo$i" (Vers. 12),caci $i a0easta
na<;;te dragostea, cand odata cu Cinstea yom arata ' $i
ingrijire, fiindca nimic nu face ca cine va sa fie iubit,
decat cinstea$i ingrijireace 0 are catra altii. Nici nLl
este de ajuns numai de a iubi; ci trebuie de a arata $i
cinste celor iubiti, precum $i a avea grija de ii, sau
mai bine zi.s, tot din iubire yin '$i acestea, dupre cum
$i illbirea se infierbanta prin cinste $i ingrijire, a$i:t ca
sllnt edificatoare unaalteia. Caci sunt multi cari cu
gandul lor iubesc, insa candeste nevoie, nu dau mana
de njutoriu. De aceia apostolul din toate part-ile clad8$te
dragostea. ;:>i cum am putea fi nelenevo$i cu osardia '?
"Gu duchul arz8-nd" zice. Priveste, cum el pretutin-
deni cere silihta, cacin'a zis numai sa daruiti, ci a
adaos: "intru nevicle$ug", adeca cu nici
numai Sa carmuiti, ci "intru OS8-rdle", nici numai
Sa miluiti, ci a adaos: "intru bmiavointa"; nu
numaisaein$titio, ci saaveti voi intaietatea in a ciusti;
nunumaisa iubit,i)), ci fara fatarnicie; n'a zis numai
id'ugind de raw), ci "urind raul", nici numai sa faceti
binele, ci "lipindu-va de tot lucrul bun", nici
fiti osarduitori, ci a adaos imediat "ne lenevo;;i", ' $i
nici sa aveti duch, oi sa fiti "cu duchul arz8-nd" ,
ade,ca safiti tierbinti $i de$tep.ti. Daca vei avea toate
cele spuse mai 'nainte, vei atrage dUGhul la :smeti; $i
candelva ramanea pe langa tine, 'te va face destoinic
spre . acelea,$i toate care purced del a duch111 del a
drngoste vdr'"it u$Oare; ' caei' din toatepar,ple tu e$ti
I
J
011lLlA XXII
infierbantat. Nu vezitaurii cari poarta pe spate semnul
fierului rO$ cu care au fost infierati, cat sunt de gro-
za vi $i de nesuferitpentru toti 1 Tot tlJ vei deveni
nesuferit diavolului, daca din toate partile vei avea (':u
tine vapaea duchului $i a dragostei.
"Domnului slujincl". Prin toate cele aratate pana.
acum, noi vom putea sluji Domnului. Cate ai face frateIui
tall, aSllpra silipanuilli se resfrang; $i intru cat acela a avut
binefaceri dela tine, pe masura ti se va socoti ras-
plata Ai vazut unde a inallat el cugetul celui ce face
aces tea Mai departe aratand cum s'ar putea aprinde
vapaea duchului, zice: "Intru nadejde bucul'8-ndu-va,
lnttu necaz rabdand, intru rugaciune ingaduincl
(staruincl)" (Vers. 12). Toate acestea sunt, elemente,
care contribuiesc la alitarea foculuiaceluia. Fiindca mai
'nainte el a cerut risipa banilor in milostenii, osteneala
trupurilor, ingrijire, sarguinta $i invatatura, :;;i toate
celelalte grele eu anevoie de purtat, de aceia aici el
mangaie iara$i pe luptatoriu cu dragostea, cu duchul,
cu speranta, fiindca nimic nu 'poate face sufietul ome-
nesc atat de curajos $i de darz, ca 0 speranta bnna.
Dara chiar mai 'nainte de bunurile nadajduite, el da 9i
un alt premiu. Fiindca speranta era pentru cele viitoare,
zice: "Intru necaz rabdand". $i in adevar, ca mai
'minte de cele viitoarc, adeca chiar in viataprezenta,
omul I$i un mare bun din searhe $i neca-
zuri, caci devine incercat $i rabdatoriu in peripetiile
vietei. Dupa aceasta $i un alt ajutoriu ni procura, zicand:
"Intru rugaciune lligaduind (staruind)". Cand, deci,
dragostea face luaul $i duchul ajuta, spe-
ranta ' u$ureaza, cand necazul te face mai incercat $i
mai destoinic de a suferi totul cu barbatie, cand Im-
preuria cu acestea maiai $i 0 almarma, adeca ruga-
ciunea $i ajutoriul capatat prin ea, ce ar putea fi greu
de indeplinit din cele poroncite Nimic. Ai vazut cum
din toate partile el a intepenit bine pe luptatoriu,
cum aaratat ca toate cele poroncite sunt foartc u$Oare
de indeplinit 1 Apoi gande$te-te iarii$i, cum se atinge de
eleimosina, sau mai drept vorbind, nu eleimosina simplu,
ci eleirrtosina data sfintilor. Mai sus spunaild. "Gel ce
milueste, iilfru bunavointa", prinaceasta adescQis
mt\na tuturor; iara aici el de credincio$i. Penwli
368 OMILIA XXII
aceia$i adaoge, zicand: "Intru trebuintele sfintilor"
Bind" (Vel's. 13). Nu spune: eelc
trebuitoare, ci fiind in trebui ntele sfin-
tilor", aratand prin aceasta ca dan$ii mai mult iau
decat dau, $i ca faptul acesta este un fcliu de negot,
cad a fi este a fi tovara$i, este a lua parte la
c<l.;;tig. Contribui tu cu bani Dara 1?i aceia contribuic
cu curajul $i cu ragaciunile lor catra Dumnezeu pentru
tine. "Iubirea de straini urmand". N'a zis facand,
sau hicrand)), ci "uI'mancl", invatandu-ne pre noi de
a nu a$tepta ca sa vie la noi cei ce au nevoie de aju-
toriul nostru, ci noi sa aletgam dupre dan$ii, $i sa'i
urmarim in nevoile lor.
I) a facut Lot, a facut Abraam, caci acest
. din urma In acest scop $i-a petrecut 0 zi intreaga a$tep-
land un asemenea vinat pretjos, iara cand I-a vazut, a
$i alergat intru intimpinarea lui, $i dupa ce i s'a inchinat
panala pamant, a zis: "Doamne, deam aflat
inaintea ta, sa nu treci pe langa sluga ta"
(Fucere 18, 3). El n'a facut dupre cum facem noi, ca
yazand un strain sau un sarac, incruntam sprinceni!e,
$i nu'i credem vrednici nici macar a Ii raspunde la
complimentul ce ni'l fac, $i chiar daca dupa nenumarate
rugaminti ne induplecam a Ii da ceva, apoi poroncim
slugii de a Ii dlt un pitac, $i cu aeeasta credem ca am
sfi\.r$it totul. Nu a.;;a insa a facut acela, ci el mai 'ntai
$i-a luat rolul de rugatoriu $t sluga, de$l nici nu cu-
110$tea pe cine urma sa .pl'imiasca. in c,ortul sau. Noi,
dC$l. $tim bine ca yom priml. pe Christos, totu$i nici
a$3. nu ne facern mai blanzi,caci iatc"i ca acela se roaga
$i se inchina inainteanoastra, iaranoi batjocorim pc
eel ce se apropie de noL Acela a ingrijit de oaspeti, $i
impreuna cu femeia . sa a facut totul pentru primirea
lor, pe cand noi nu facem aceasta nici macar prin slu-
gile noustre. Daca poate ai vol. sa vezi $i masa ce a
ll1tins-o oaspetilor lui, ai vedea $i aici multa osardie din
partea lui; iara osardia aceasta riu era atat prisosinta
I) Partea mora.Ul. Despre iubirea de straini (ospitalitate) f?i
des pre eleimosina. $i ea nu trebuie de a eerceta fli a descoase pre
noi, a primi nici de a-i . bat-
Joeorl f?I a-I .murdarl eu hmba, care' se invredmcelilte de tamele
sfinliJot. (Veron). .
OMILlA XXII
369
fnain.tea lor'. pe cat era boga-!-ia inten-
tlUneI lUl. bogap erau In acel timp? nid
un.ul n'a. facut ca Abraam. Cate vadu ve ' erau in Is-
raIl p.e tlr.?l?ul lui. totu$i nici una n'a ospatc'tt
Ehe. Catl bogatl lara$l erau pe timpulClui Eliseiu
aces tea singur{t Somaniteanea i cules rodul
dupre. cum $i Abraam atunci, care pentru
da:rmCla $1 buna vomta ce a aratat este vrednic de ad-
mIrat, mai ales ca nici nu $Wt cine erau cei ce venise
la dansul.' $.i .totu$i vel a fost primitoriu acelor straini.
v . mCl. tu sa nu d.esco$i pe cel ce vine la tine,
r..aCl 11 prlme$tl pentru ChrIstos. Daca vesnic vei descoase
pe cel ce'ti eere ospitalitate, de multe ori vei trece cu
vede:ea $i pe cel vredni,c de ingrijire, $i din aceasta
cauza vel pwrde plata. DC$l chiar cel ce prime$te pc
unul care poate nu este bun, $i totw;:d pentru aceasta
nu este ci are inca $i plata. "eel ce
pre Proroc 111 nume de Proroc, plata ProI'ocului
vva zice (Math. 10, 41), pe cand cel ce descoasa
va. trece cu vederea chiar pe Mrbatul vrednic
$1. mmuFlat, $1 va da de aceasta. Deci, nu descoase
$1 faptele ce de ajutoriul tau,
ca<;l eS.te cea mal de pe urma mOJlcle, ca pentru 0 pane
ce'l dal lu} viata. Daca poate el
este omontorlU de oamem, daca este talhariu sau ori
$i ce, oare nu ti se pare .' vrednic de 0 bucata de pane
sau cativa pitaci? Dara iata ca stapanul tau $i
11 resare pentru dansul; $i tu il crezi nevrednic chiar
de de !oate zilele? Dara eu pe langa acestea voiu
mal adaoge $1 alteeva: chiar daca ai $ti foarte bine ca
omul acela este incarcat de mii de rele, si nici atunci
nu vei avea vre-o indreptare, Iipsindu-l de iwana zilnica.
In. a;de,:ar vca .$i tu e$ti rob al celui ce zice: "Au nu
al carma duch sunteti" (Luca 9, 55)? E$ti $i
tu rob, .zic, al ce!ui ce sluja pe eei ce'l impro$cau cu
petre, $1 care mal ales s'a f;;i restignit pentru dan$ii. Sa
nu'mi spui v sa,racul care 'ti milostenie a ucis pe
altul, c!1Cl chIar de ar urma ca sa te omoare $i pe
tme, tOtU$I nici atunci nu e$ti indreptatit de a-I trcce
cu vederea. Fiindca$i tu e$ti ucenic al celui ce s'a res-
tignit $i a patimit, al celui ce doria mantuirea celor ce'l
restignise, al eelui ce zicea chiar cand se gasia restignit
pe cruce: .,Parinte! iarta-!e lor. ctt flU stiu cc
, " ,
370 OMILlA XXII
fae" (Ibid. 23, 34). robul aceluia care s'a purtat cu
bland eta catra cel ce'l lovise, a aceluiaeare a incununat
pe cel ce'l batjocorise pe cruce. ce ar putea fi deopotriva
cu aceasta bunatate Fiindca la inceput amandoi t3J-
harii il batjocoreau, el cu toate acestea unuia
i-a deschis raial. lacrama pentru cei ce urmau a'\
ucide, i;li se tulbura vazand pe vinzatoriu.
nu pentru ca urma a fi restignit, ci pentru ca acela S8
pierdea. Se tulbura, deci, pentru ca mai dinainte
ca acela se va spanzura, se de osanda lui
dupa spanzurare. rautatea viclenia
lui, pana in ceasul cel de pe urma I-a rabdat, f;ii
nu numai ca nu I-a respins, ci inca I-a sarutat pe dansul,
tradatoriul. Stapanul tau saruta pe tradatoriu primef?te
cu veselie pe buze pe cel ce urma a'i varsa imediat
cinstitul sau sange, tu nu pe sarac nici
cu 0 pane f nu te de legea pe care a pus-o
Christos f Prin acestea el a aratat ca nu numai pe cei
saraci, dara chiar pe cei ce ne duc la moarte nu tre-
buie a'i dispretui. Sa nu'mi spui ca cutare mi-a pricinuit
rele, ci ce a facut Christos cu Iuda inainte
de a fi restignit, prin sarutarea prin care urma a fi
vindut, voind prin aceasta a indrepta pe vanzatoriu.
cu cata modestie ii "Iudo! zice,
eu sarutare pre Fiul omului vinzi" (Luca 22,48)f
. Pe cine nu ar fi muiat, pe cine nu a1' fi aeest
glas f Pe eare fiara salbateea nu ar fi imblanzit f Pe
care diamant nu l-a1' fi sfa1'amat asemenea voce f Dara
pe ticalosul aeeia nu I-a de loco Sa nu'mi spui
ca eutare a omorit pe cuta1'e, de aceia eu 11 dispre-
tuiesc)), caci de a1' urma sa infinga chiar in tine cutitul,
manjasca dreapta sa in grumazul tau, tu
saruta acea mana dreapta, fiindca Christos a sarutat
gura aceia care a uneltit lui. De aceia tu
nu uri pe cel ce te ci lac1'amiaza fie-ti
mila de dansul, caci in adevar ea un astfeliu de om este
vrednic de a fi plans de noi. Noi suntem slugile aeeluia
care a f?i sarutat pe vinzatoriu. Nu voiu inceta deloe
de a va vorbi de aceasta intr'una, a va spune cu-
vintele acelea, mai blajine decat sa1'utarea celui ce Ie-a
O'rait. El n'a zis: O! nebunule $i plinule de rautate!
O! vinzatoriule! Aceasta resplata 'mi dai pentru atatea
binefaceri f Insa cum f "Iudo", punand aid numele
1
r
1
I
j
I
J.
I
I
'I

I
I
1
fI
'i
j
OMILIA XXII 371
lui principal, ceiace este faptul unuia care jale$te, care
pe altul, iara nu faptul unuia ce este maniat.
!;'i nu zice: vinzi eu sarutare pe dasealul tau pe sta-
panul tau, pe binefaeatoriul tau? ci "pre Fiul omului" .
Chiar daca n'ar fi fost dasealul stapanul tau, totU$i
pe cel ce se poarta cu tine eu atata blandeta, pe eel
se arata ciitra tine atat de sineer, ineat te-a sarutat
chiar in timpul vinzarei lui, eand tu prin sarutare da-
semnul vinzarei, pe aeesta 11 vinzi Binecuvantat
8:;;ti, Doamne! Caci dUe exemple nu ne-ai dat tu noue
de sme1'enie neviclenie! Catra Iuda s'a ara,tat,
insa nu tot a:;;aoare f?i eatra eei ee venise inarmati cu
sabii cu fw;ti (A11.f17tiow'l = felinare aprinse, sau lam-
pioane) ce ar putea fi mai blajin mai bland ca
cuvintele graite de el aeelora Caei a1' fi putut sa
faca ca toti aeeia sa dis para deodata dintre cei vii, cu
toate acestea nimic n'a facut, ci cu multa bunatate $i
blandeta intra in yorba cu ii, zieandu-li: "Ca Ia un
Utlhariu ati eu sabii eu sa ma
peindeti pre mine" (Matheiu 26, 55). aruncandu-i
oarecum 1a pamant, - fiindca rema,sese toti in nesimtire,
el de buna voie s'a predat, a rabdat vazand pre cei
ce'i legau sfintele lui mani, putea ca deodata sa
zguduie totul f?i sa arunce jos. Dara tu dupa toate
aeeste exemple, te porti cu salbatacie catra sarac, care
poate este vinovat de mii de rele, totuf?i foamea
golatatea lui ar fi deajuns a muia chiar sufletul cel mai
impetrit. Tu stai fata de cel sarac ca 0 fiara salba:teca,
imW1nd furia leilor; leii nici-odata n'ar gusta din
trupurile moarte, tu insa vazand scrijilat de multe rele
trupul lui, te artinci asupra lui zacand jos la pamant,
prin batjocuri, adaogi necazuri peste necazuri,
pe cel ce s'a refugiat la liman tu n impingi
in stanca, pregate$ti un naufragiu mai grozav decat
din mare. cum vei zice lui Dumnezeu "mi-
Iuieste-ma"? Cum vei cere iertarea paeatelor batjo-
coriud pre cel ce cu nimic nu ti-a ceri socoteala
de saracia de lipsa lui, intrecand cusalbatacia pe
toate fiarele salbatece Acelea cel putin cand sunt silite
de pantece, se ating de hrana legiuita lor, pe cand tu
nimic nu te impinge nici nu te
fratele tau, sparcuindu-l, riu cu dintji,
372 OtylILIA XXlIl
ci eu euvintele, eari de multe ori sunt mai grozave decat
qum, deei" vei primi sfinta jartfa>
cand it1 manJe$tl hmba eu sange omen esc Cum vei
intimpina pe altul eu "pace tie", eand gura iti este
incareata de rezboiu asupra lui Cum te vei bueura de
hrana simtita, eand gura 'ti este plina de atata venin "?
Nu voie$ti a alina saracia; deee atunei 0 mai injose$ti "?
N u voie:;;ti a ridiea pe eel eazut; de ee atunei sa'l mai
dobori Nu voie$ti impra$iii searba; de ee inca sa.
o mai intinzi N u voie$ti sa daieativa pitaci; de ce
atunei sa mai $i batjocore:;;ti eu cuvinte proaste Nu ai
auzit ce pedeapsa vor lua eei ee nu hranesc pre saraci "?
la ce osanda sunt eondamnati "Duceti-va dela mine,
in focul eel pregatit diavolului ingerilor
IUJ" (Math. 15, 41). Deei, daca eei ee nu hranesc pre
saraci vor fi pedepsiti atat de mult, dara inca eei ee
pe langa ca nu'i hranese ii mai $i batjoeorese Ce osanda.
nu vor sufed, ee gheena nu vor simti atunci
Deei, iubitilor, pentru ca nu eumva sa aprindem
asupra noastra atatea rele, sa indreptam aeeasta boala
uricioasa, pe cat timp suntem stapani pe noi in$i-ne, $1
sa punem frau limbei, ea nu numai sa nu mai batjo-
eorim pe eel sarac, ci inca sa'l mangaiem $i eu vorbele
$i eu f<l:ptele, ea sa ni putem agonist noi mila
mare dm partea lUI Dumnezeu, $i sa ne invrednicim
fagaduite. fie eu totii sa ne in-
vredme1m, prmcharul $1 filantropIa Domnului nostru
Iisus Christos, prin care $i eu care se eade slava Ta-
talui, impreuna $i Duchului Sfint, aeum $i pururea $i
in veeii veeilor. Amin.
OMILIA XXIII
"Binecuvantati pre cei ce va alunga pre
voi, binecuvantati, nu blastamati" (Cap. 12, 14).
. Dupa ee i-a invatateum trebuie a se purta unii
ci,lra altii, dupa ee a lipit eu exaetita:te madularile
trupului, 'la urma Ii pune ea in rand de batalie fata de
I
I
v
I
I
I

OMILIA XXIIl 373
eei de afadi, eu care ocazie arata cat de u$oara este
lupta. Preeum eel ee nu poate face nici-o ispra va catI'""d.
ai "sai, eu greu va putea sa faea eeva dHra altii sau
sa ieonomisasca eele ale strainilor, tot a$a $i eel' este
bine exercitat in aces tea, eu multa u$urinta Ie va face
fata de straini. Deaeeia $i Pavel pa$ind inainte pe ealea
apueata, dupa toate cele spuse pana aici adaoge $i
aeeasta:. "Binecuvantati pre cei ce va alunga
pre VOl". N'a zis: sa nu va purtat,i eu rautate, satl
sa va razbunati, ci a cerut eeva mai mult decat acestea.
A nu fi eu rautate, sau a nu cauta razbunare asupra
altuia, de sigur ca este faptul unui filosof, - insa a bine-
cuvanta pre cei ee ne alunga este faptul unui inger. Si
{lupa ee spune "binecuvantati" a adaos imediat "si
blastamati", adeea sa nu faeem $i noi ea dan$ii;
sa nu faeem aeeasta din urma, ci numai pe eea dintai,
fiindea cei ce ne alunga pre noi, sunt prieinuitori ai
platei ce ni se va da. Daca tu privighezi, pe langa plata
ce 0 vei avea, iti vei procura $i 0 alta plata. Aeela iti
va. procura plata prin faptul ca te pBrseeuta, iara tu iti
Vel procura plata sie'ti pentru bineeuvantarea lui, in
loe de blastem, dici prin aeeasta tu ai dat dovada cea
mai mare de dragoste eatra Christos. Dupre cum eel
ce blastema pe perseeutoriu arata ca nu se bueura
mult suferind perseeutiunile pentru Christos, tot a$a i3i
eel ee bineeuvinteaza pe eel ce'l prigone$te, da dovada
de 0 mare dragoste catra Christos. Deei, tu sa nu'l de-
faimi, ca nu eumva tocmai el, perseeutoriul tau, sa eu-
leaffa plata eea mai mare; ba Inca $i pe dansul n vei
invata, ca faptul acesta este al bunei tale vointi, iara
nu silit; ca este fapt de sarbatoare $i veselie, iara niei
{le cum de intristare. De aeeia $i Christos zieea: "Bu-
curati-va cand va vor zice tot cuvantul rau
impotriva voastra, mintind pentru mine" (Math.
5, 11). De aeeia $i apostolii se intoreeau bueurandu-se,
nu numai ca au auzit rele, ci ca au fost $i batuti. D<lra
.impreuna eu acestea tu vei mai ca$tiga $i alteeva nu
mie, aeeia aded ca vei pune in uimire pe persecutorii
tai, $i prin fapte Ii vei invat3, $i pe dan$ii, ea tu eala-
tore$ti spre 0 alta viata. Cand ii te vor vedea bueu-
randu-te $i saltand pentru ea suferi rele, vor eunoa$te
lamurit prin fapte, ca tu ai mai mari sperante, decat
374 ; OMILlA _X_X_"I1_I________
de cele prezente; pe cand daca nu faci ru;;a, ci plangi
:;;i te boce.:;;ti, de unde vor putea ii cunoru;;te ca tu ru;;-
tepti 0 alta viata '{ Pe langa aceasta vei mai reu.:;;i $i in
n,ltceva; aded ca daca te vor vedea ca tu nu te fntris-
tezi de persecutiiIe .:;;i batjocorile lor, ba inca ii .:;;i bine-
euvjntezi, apoi vor ill(:eta de a to mai alunga.
Prive.:;;te, deci, cate bun uri se nasc de aici: .:;;i tu
ai 0 plata, mai mare, dara .:;;i ispita este mai mica; .:;;i
acela se va lepiida de a te mai prigoni, .:;;i Dumnezeu
se va proslavi, iara filosofia ta va fi 0 inva1atura catra
evsevie pentru acel ramcit. De aceia el ni-a poroncit
de a rasplat! cu binele, nu numai pe cei ce ne batjo-
eoresc, ci .:;;i pe cei ce ne prigonese, .:;;i prin fapte ne obij-
duiesc. Aici el ni-a poroncit de a binecuvanta; - mai
de parte insa, ne sfatuie.:;;te de a Ii face bine chiar .:;;i Cll
faptele.
. va A cu cei ce se bucura, plan-
getl cu eel ce plang" (Vers. 15). Fiindca se poate
ca cineva sa binecuvinteze, .:;;i sa nu blasteme, $i cu
toate aces tea asemenea fapte sa nu fie facute din dra-
goste, de aceia el voie.:;;te ca sa fie aprins in noi focul
dragostei. De aceia a adaogat $i aceasta, ca nu numai
sa binecuvanmm, ci sa $i compatimim cu dan$ii, daca
i-am vedea vreodata cazuli in nenorocire. A$a este,
zici tu; a se intrista cineva .:;;i a plange eu cei ce plano'
este drept, .:;;i cu drept cu vant a poroncit a face aeeasta;
insa pe cealaWi de ce a mai poroncit-o, pe cata vreme
nu este vr'un lucru mare ? Dara tocmai fapLul de a te
bueura cu cei ee se bucura are nevoie de un suflet
mai filosof, decat de a plange eu cei ce plang. Aceasta
o face inse$i natura, $i nimeni nu este atat de impietrit
ca sa nu planga pe cel ce este in nenorociri; pe cand
tocmai aceia au nevoie de un suflet barbatos, adeca
nu pumai de a nu invidia pe cel ce propa.:;;e$te in afa-
eenle sale, ei inea. de a se $i bueura. De aceia .:;;i apo-
stolul acest fapt I-a pus mai 'ntai, fiindca nimie nu
imputernice.:;;te dragostea atat de mult, ea faptul de a
ne imparm.:;;i de bucuria .:;;i de supararea dintre noL
Deci, daca tu te gase.:;;ti departe de rele $i necazuri,
aceasta sa nu te faca de a ramanea fara simpatie :;;i
fara catra cel neeajlt, caci aproapele tau
sufermd rele, tu 8$ti datoriu de a imparm.:;;i nenoroeirea
lui. A.:;;a dara imparm.:;;e.:;;te-te de laeramile lui, ca sa'i

,
I
OMILIA XXIII 375
u.:;;urezi tristeta; imparm$e.:;;te-te de bucuria lui ca sa-1
inra?acinezi veselia lui, ca sa inm;e$ti pu-
termc dragostea. Mal 'namte de el pe tine insu-ti te
folose:;;ti, caci prin laerami tu te vei face mai milostiv
iara prin faptul ca te bucuri eu el cand se bucura'
adeca cand propa$e.:;;te in ale sale, tu te curati de
invidie .:;;i zavistie. '
. Acum. tu gande$te-te $i la blandeta $i w;mrinta cu-
vmtelor lUI Pavel. El 11'a zic impra$tie, sau alunga
nenorocirea lui, ca nu eumva sa raspunzi de multe ori,
ca este peste putinta, d a poroncit ceiace este mai U$or
de facut, $i unde tu singur e$ti stapan. Daca tu nu poli
sa alungi relele, eel putin eontribuie eu lacrami, $i atunci
ai alungat 0 mare parte din ele. Daca nu poti sa spo-
re$ti propa$irea aproapelui, eel putin contribuie cu bu-
curia, $i atunci ai adaos mult la propa$irea lui. De aeeia
el ne indeamna nu numai de a nu invidia pe altul, ci
incaceva mai mult, adeca a ne ;;i bucura, ceiace e mai
mult decat a nu invidia.
unul catra altul cugetand, nu cele
inalte cugetand, ci ca cei smeriti impreuna pur-
tandu-va" (Vers. 16). Multa siIinta' pune $i de astadata
in reeomandarea umilintii, cu care $i-a inccput yorba.
Fiindca era natural, ca ii sa fie ingamfati $i infumurati,
atat prin valoarea cetalii in care se gasiau, cat ;;i din
alte multe imprejurari, de aceia apostolul necontenit
zgatiie aceasta boala, $i modereaza ingamfarea. Nir:nic
nu poate sffu?ia trupul biserieei atat de mult ea man-
dria. Dara ce insamna "Acejasi unul catra altul
cugetand"? Ti-a intrat saracu'l in caSe"\,? Fa-te dupa
dansul cu cugetul; sa nu te ingamfezi nici sa nu'li
iei aer mare pentru bogatia ta, caci nu este bogat $i
sarac fntru Christos, ci toti deopotriva. Sa nu te ru-
$inezi pentru haina lui cea dinafara, ci prime$te-l pentru
credinta lui eea dinauntru; ;;i niei daea'l vezi maJmit
;;i intristat, sa crezi ca ar fi nevrednic de tine de a'l
mangaia; ;;i iara.:;;i nici daca'l vezi propa.:;;ind, sa ro-
;;e.:;;ti de a lua parte la placerea bucuria lui, ci,ceiace
eugeti pentru tine insu-ti, cugeta $i pentru acela, dupre
cum ;;i ziee: unul catre altul cugetand".
De pilda: te crezi pe tine a fi mare'? Tot ru;;a crede-l
$i pe acela. II consideri pe acela a fi mic :;;i umilit'? 0
asemenea homrire da $i pentru tine insu-li, $i atund
376 OMILIA XXIll
ai seos del a mijloe oriee anomalie. Dara cum ar fi
aeeasta eu putinta? ziei tu. Daea vei alunga din tine
ui?urinta i?i prostia. De aeeia a i?i adaos: "Nu cele
i1lalte cugetand, ci cu cei smeriti impreuna pur-
tandu-va", adeea: seoboara-te la nimienieia aeeluia,
eonformeaziHe eu slabaeiuDile lui, pleaea-te i?i nu te
arata neplaeut. Nu te smer!. eu eugetul numai de fOl'ma,
ci i?i ajuta, intinde-i i?i mana;' i?i aeeasta nu pentru
aeela, ei pentru tjne insu-ti; ingrijind ea i?i tatal de fiu,
ea cap al trupului, dupre cum zice i?i aiurea: "Adu-
ce-ti-va aminte de cei legati, ca cei ce ati fi
legati cu dan:;;ii" (Ebr. 13, 3). Sub numirea de "sme-
riti" de aici, el intelege nu pre cei smeriti cum s'ar
intampla, ci pre cei cu adevarat smeriti, pre cei neba-
gati in seama.
"Nu fiti intelepti intru voi in:;;i-va", adeca, sa
nu credeti ca sunteti in totul destoinici, ca nu mai aveti
nici-o lipsa. De altfeliu tot scriptura zice in alta parte:
"Vai celor intelepti intru sine singuri, si ina-
intea lor :;;tiutori" (Isaia 5, 21). Deci, i?i prin' aeeste
vorbe iarai?i surpa ui?urinta lor, i?i infraneaza ingam-
farea i?i mandria lor. In adevar, nimic nu infumureaza
i?i nimic nu desparte pe cineva de altii, ca ideia pros-
teasca de a se erede ca el este desavari?it, i?i nu are
nevoie de nimeni. Insa Dumnezeu a regulat ca noi sa
avem nevoie unii de altii. Chiar de ai fi intelept, tu ai
nevoie i?i de altul; iara de cumva crezi 1:;a nu ai nevoie,
apoi atunci singur te-ai facut mai ui?urel i?i mai nedes-
toinic decat toti oamenii. Un astfeliu ,de om, singur s'a
izolat de ceilalti oameni; el este lipsit de orice aJutoriu,
i?i in toate faptele lui pacatuie$te, fara sa se bucure de
vre-o indreptare sau iertare din partea cui va. Prin U$U-
rinta $i prostia lui el a intaritat $i pe Dumnezeu contra
sa, i?i de aceia multe gre$ale va face. Este cu putinta
de multe ori ca chiar cel intelept sa nu prevada ceiace
trebuie, i?i din contra ca cel mai simplu $i mai prost
sa prevada ceva din cele trebuitoare, dupre cum de
pilda s'a petrecut cu Moisi $i cu socrul sau, cu Saul
cu sluga sa, cu Isaac i?i cu Rebeca. Sa nu crezi ca te
injosei?ti a vand nevoie de altul, ci din contra; faptul
acesta te inalta i?i te face mai puternic: aceasta te face
mai stralucit i?i mai in siguranta.
'j,
I
OMILIA XXIII 377
"Nivmanui pentru rau rasplatind" (Vel's.
Daea tu defmml. pev altul . care zavistuie$te, oare
prlI? ?-ct:;asta
v
I?u te-al
v
raspunzatoriu de
aCmai?1 vmovatle? Daca el a facut rau, de ce tu nu fuai
de acel rau? prive$te, cum apostolul n'a facut
nici-? de 0vamE!,ni, a 0 lege com una.
El na ZIS: sa nu rasplate$tl cu rau pe cel credincios
v _ '
ci "l1lmanUl", adeca nici Elinului, niei celui paO'an i?i
spurcat, cu un cuvant nimanui, oricine ar fi aceta.
"Facand purtare de grija de cele bune
inaintea tuturor oamenilor. De este eu putinta,
incat este despre voi (cat va prive$te pe voi, ;au
intru cat depinde de voi), cu toti oamenii avand
pace". Aceasta este ceiace zice $i Christos: "A)3. sa
lumineze lumina voastra inaintea oamenilor"
(Math. 5, 16), nu pentru ca noi sa vietuim pentru slava
de$arta, ci pentru ca sa nu proeuram altora nici-o pri-
cina de nemultamire contra noastra. De aceia i?i zice
apostolul aiurea: "Fara sminteala fiti Iudeilor,
Elinilor, :;;i bisericei lui Dumnezeu" (I Cor. 10.
32). Bine a facut apostolul de a zis "de este cu pu-
tinta", caci sunt i?i imprejurari de acelea cand nu este
Cll putinta; ca de pilda cand este yorba de evsevie, eand
lupta este pentru cei nedreptati1i de ce te minunezi
daca apostolul a dat aceasta libertate fata de ceilalti
oameni, cand 0 asemenea libertate a dat chiar i?i bar-
batului sau i?i femeii, zicand: "lara de se desparte
eel necredincios, desparta-se" (1. Cor. 7, 15)? Ceiace
el zice, deci, prin pasajul de fata, aceasta insamna:
eat depinde de tine, fa ai?a ineat nimanui sa nu dai
pricina de rezboiu i?i lupta, nici Iudeului, nici Elinului;
insa eand ai vedea undeva ca evsevia este vatamata,
apoi atunci tu nu prefera concordia inaintea adevarului,
ci ridica-te cu curaj ehiar pana la moarte; i?i nici a.c;;a
sa nu rezboie$ti sufletul adversariului, i?i nici sa nu dis-
pretuie:;;ti credinta lui, ci lupta-te numai cu faptele lui)).
Aceasta este ceiaee el zice: ,,Incat este despre voi
(intru eat depinde de voi) cu toti oamenii avand
pace". Chiar de nu ar fi acela iubitoriu de pace, totm;;i
tu nu'i umplea sufletul de scarba i?i amaraciune, ci fii
378 OMILlA XXIII
prietenul lui de buna voie, dupre cum am fost zis, insa
adevarul nici-odata sa nu'l trMezi.
,,1\u va izbanditi (resbunati) singuri voua, iu-
bitilor, ci dati loc maniei) ca scris este : a mea este
izbanda (resbunarea) eu voiu resplatl, zice Dom-
nul" (Vers, 19). Carei manii sa dea loc Maniei lui
Dumnezeu. Fiindca eel nedreptatit aceasta mai cu seama
sa vada cu ochii: resbunarea nedreptatii lui; do-
cu alte cuvinte sa se vada resbunat, apoi tocmai
aceasta i se da cu multa Daca tu nu te
resbuni singur, zice, Dumnezeu va fi acela care te va
resbuna, el va pedepsi dupre cum trebuie. Da-i voie,
deci, lui, ca sa vina in apararea ta, caci aceasta in-
seamna: "ci dati loc maniei". Apoi, fiindca a in-
demnat indeajuns, la urma adaoge marturia trasa
din sf. scriptura, in puterea caria atragand mai mult
pe auditoriu, Ii cere totodata 0 filosofie mai mare
zicand: "De fiamanze:?te vrajma:?ul teu, da,'i lui
pane; de inseteaza adapa-l pre el; ca aceasta
facand carbuni de foc gramade:?ti pre capul
lui" (Vers. 20). lara dupa acestea imediat adaoge: "Nu
te birul de rau, ci birue:?te cu binele pre rau"
(Vers. 21). ce spun eu, zice, ca trebuie a fi in pace
cu teu? lata ca eu poroncesc inca ceva mai
mult: poroncesc chiar de a face bine Hra-
zic, adapa-l)). Apoi, fiindca a poroncit un lu-
cru foarte mare greu de indeplinit, 'a adaos: "ca
aceasta factmd carbuni de foe pre
capul lui". Aceasta 0 zice apostolul pentru ca pe
acela sa'l infraneze cu groaza, pe aceasta sa'l faca
mai cu bunavointa in fapta buna, cu nadejdea respla-
firei ce 0 va avea. Cand cel nedreptatit este slab cu
duchul, apoi nu se atat de nmlt la propriile
sale bUDuri, pe cat se la pedeapsa celui ce I-a
amarit pre el; pentru dansul nimic nu este atat de
placut, ea a vedea pe seu pedepsit. Deci, ceia
ce el aceasta i-a :;;i da del a ineeput, iara dupa
ce crede ca furia I-a parasit, II indeaiTma spre lucruri
mai inalte, zicand: "Nu te birui de rau, ci biruie:?te
ell binele pre rau". $tia bine apostolul, ca chiar
fiara salbateca de ar fi nu va mai remanea
OMILlA XXIII 379
in cand vede ca i se da pane fiind fiamand;
in timp cel nedreptatit, chiar de ar fi de mii
de ori :;;i mie de sufiet, totm;;i hranind :;;i adapand
pe la urma chiar el nu va mai pofti
pedeapsa aceluia. De aceia la urma incurajandu-se, nu
a amenintat cum s'ar intampla, ci spune de pedeapsa'
cea mai mare ce va lua ace la, caci n-a zis: <til vei pe-
depsi, ci "carbuni de foc pre capul
lui". Apoi laudandu-:l pentru acest fapt, zice: ,.Nu te
birui de rau, ci biruieste cu binele pre rau",
dandu-ni a intelege ca nu trebuie a fi stapaniti de ideia
resbunarei, fiindca a tinea minte reul, iflseamna a fi
biruiti de rau. Dara apostolul n'a spus aceasta dela in-
ceput, caci nici nu avea prile1ul; acum insa dupa ce
eel nedreptatit toata mania, adaoge zicand:
"biruie:?te cu binele pre reu", fiindca aceasta estE;
biruinta. cel ce se lupta cu pumnii in stadiu, atunCI
mai eu sama biruie:;;te, cand nll se arunca asupra ad-
versariului, spre a capata rani, ci cand aparandu-se
face pe adversariu ca cheltuiasca puterile in aero
Si astfeliu nici el nu se va rani in acea lupta, in
fimp inca puterea 'adversariului va fi doborfta cu
totuI. lucru se intampla cu insultele. Cand tu
ai respuns cu batjocura la batjocura, ai fost biruit, nu
de oameni, d, ceiace estc mai ai fost biruit
de patima maniei, care pe omul lipsit de li-
bertate; iara daci ai tacut, apoi pc langa ca ai biruit,
ai tr?feul,fara n.ici 0 osteneala, in tir:1P
Vel avea pe eel mal multI de partea ta, carl te vor lO-
cununa si vor cunoaste Iamurit neadevarul ned rep-
tatea batjocurei ce ai' suferit. Cel ee respunde la batjo-
curi, se crede de toti ca respuude ca unul ce este atms
acolo unde-l doare, deci singur lasa a se intelege
banuiala, ca are de cele ce se vorbesc de el,
pe cand daca el ride de cele ce i se atribuie, prin ris
el a doborit parerea ce era contra, lui. Dara daca voie:;;ti
ca sa ai 0 dovada lamurita de cele ce spun, intreaba
chiar pe cand este el mai mult
bit? cand fhnd infierbantat de manie tu Ii respunzl cu
batjocuri, sau atunci cand el batjocorindu-te tu rizi de
dansul? De sigur ca atunci cancl nu iai in bagare de
sama batjocurile lui. Nu atata este el multamlt 9i in-
cantat ca nu i s'a respuns la batjocori, pe cat este de
380 " OMILlA XXIII

mahnit ca nu poate sa se atinga de tine. Nu vedeti voi
pe cei infuriali de manie, cuI!l it nu fae Yorba C!e
ranele lor, E;li cum se arunca eu " cea mal mare furle
asupra adversariului, cautind in tot feliul, mai rau decat
porcii salbateci, ca sa'l raniasca, mai mult la aceasta
se uita, decat sa se apere de a nu patiml. ceva Deci,
cand tuil vei lipsl. de aceia ee el dore$te eu deosebire,
apvi atuncil-ai lipsit de totul, l-ai dispretuit eu desa-
var$ire, l-ai aratat ea este vrednic de dispret, ca este
mai mult un copil decit un barbat destoinic; tu at unci
vei capata aprobarea tuturorea un filosof, iara pe aeela
il vei arala lumei ca pe 0 fiara salbateca. Aceasta sa 0
facem $i cand suntem lovili, adeca cand voim sa lovim
pe ad versariu E;li sa'i dam lovitura cea mai grea; sa'i
intoarcem, zic, E;li obrazul celalalt, $i atunci i-am cauzat
mii de rane, caci eei ce te aplauda pe tine at unci $i
te admira, pentru dansul sunt mai groza vi decat cei
ce l-ar bate cu pietre. Inaintea acelora $i cugetul lui II
va mustra, $i'l va tortura "grozav, $i ea $i cum ar fi
patimit cea mai mare rU$ine, el va pleca abatut $i ru-
:;;inat. Daca poate slava celor multi, apoi $i
de aceasta te vei bucura. De altfeliu noi cu totii avem
simpatie catre eei ee patimesc pe nedreptul; dara inca
daca Ii vedem ca ii nici macar nu se apara, ba chiar
se $i expun loviturilor, apoi atunci nu numai ea sim-
tim mila de ci inca Ii $i admiram.
I) De aeeia mi-a venit acum, iubitilor, a ma bod,
caci noi cari putem sa ne aparam de aeest pacat, daea
am da ascultare legilor lui Christos; noi cari am putea.
sa fim lini$tili $i j'n aceasta viata, iara in eea viitoare
sa ne buellram de bunurile fagMuite noue, cadem
tU$i din amandoua, neascultand de cele spuse de ChrlS-
tos, $i filosofand, sau mai bine zis batandu-ne capul Cll
cele prisoselnice. Caei Christos ceiaee a legiuit, in fo-
losul nostru a leaiuit, invatandu-ne care anume fapte
ne fac slaviti, $i iara$i ne fac necinstiti. Daca fap-
tul acesta ar fi fost injositoriu $i ar fi facut de ris pe
tlcenicii lui, nu ar fi poroncit a$a; fnsa fiindca tocmai
aceasta ne face mai straluciti de cat toti, adeca ca au-
zind vorbindu-ne de rau, sa nu vorblm $i noi rau, ca
facandu-ni-se rau de altii, sa nu Ii facem $i noi rau,--
de aceia a poroncit aeeasta. Deci daca a nu resplatl
t) Partea m01'ala. Nu trebuie a r asplati raul eu rau. (Vel'on).
,
,
OMILIA XXIII
3S!
raul cu rau este 0 mare virtute, apoi eu amt mai mare
este ca sa vorbim de bine pe cei ce ne defaima, sa
laudam fiind batjocoriti, sa facem bine eelor ce ne mase.
De aceia el a legiuit $i acestea. El crut{L pe ucenicii lui.
$i $tie bine ce anume poate face pe cineva mare sau
mic. Deci, daca el $i crulii, E;li $tie in aeela,,?i timp, apoi
de ce te eerti eu dansul, voind a pe alta cale
Caei a birui prin faptul ca ai facut rau, aceasta este
una din legile diavole$ti. De aceia in luptele Olimpiace
ce sunt consfintite dia volului, astfeliu biruiesc toti cei
ce se Iupta. Insa nu tot a.;;a este $i in stadiul lui Cris-
Los; nu aceasta este legea cununilor acordate, ci eu to- "
tul din contra, caci Christos a legillit ca sa fie incu-
nunat nu eel ce Iove$te, ci eel lovit, nu cel Ge ataca, ci
cel atacat. Astfeliu este stadiul lui Christos; aici totul
este randuit din contra, a:;;a ca nu numai in biruinta,
ci $i in modul biruintei minunea se arata mai mare. cand
armele biruintei sunt venite din alta parte, atunci se
invedereaza ca in acea parte este eauza biruintei. Aceasta
oste puterea lui Dllmnezeu, acesta este stadiul ceriului,
aceasta este priveli$tea Ingerilor.
$tiu bine, " iubitilor, ca acum dupa aceste vorbe
y'ati infierbantat, $i v'ati muiat mai mult decat ceara,
insa plecand de aici totul veti da uitarei, totul yeti le-
pacta din cele auzite. De aceia sunt mahnit, fiindca nu
aratam prin fapte eeiaee ni se spune in sfiintele scrip-
turi, de$i prin aceasta noi vom ca$tiga bunurile cele
mai marL Daea noi am fi blanzi $i ingaduitori, am
putea fi nebiruiti de nimeni, $i nici un om, fie mare
sau mic, n'ar putea sa ne vatame vre-odata. Daea
cineva te-ar vorbi de rau, pe tine nu te vatama intru
nimie, in timp ee prin acest fapt pe dansul singur s'a
vatamat; daca te-ar nedreptatl., iara$i vatamarea cade
asupra lui. Nu vezi $i in tribunale, ea rei nooreptaliti
sunt stralucili, $i vorbesc in toata libertatea eu mult curaj,
pe cand cei ce au nedreptatit stau eu oehii in pamant,
$i sunt cuprin$i de rU$ine $i frica $i ce spun eu de
acuzare $i nedreptate? Chiar de ar ridica cutitul asupra
ta, ehiar de I-ar infinge in gatul tau $i $i-ar manji mana
lui cea dreaptii, totu$i pe tine eu nimic nu te va vat am a,
d pe sine singur se La aceasta ar putea mar-
turisl.cel intai care a fost ucis de mana fratasca. Acela
s'a dus catre limanul eel lini$tit, $i a ca$tigat slava ne-
muritoare,pe cand fratele sau Q1in a trait 0 viatamai
382 OMILIA XXIV
ticaJoasa decat orice moarte, gem.lnd $i tremurand,
9i purtand in trupul lui vinovatm faptului SaVari?it.
Deci, sa nu rivnim viata acestuia, ci pe a aceluia.
Cel ce patimei?te rau din partea altuia, acel rau nu are
lOt? de a fiindca
v
nu I-a nascut, ci pri-
mmdu-l dm alta parte eJ a facut bmele prin rabdarea
ce a avut, - pe cand eel ce a facut raul, are intr'fmsul
izvorul raului. Oare nu era Iosif in temnita, iara curva
, aceia care'l do rea nu sta in casa stralucita $i vestita '?
cine .ai fi ::oit tu
v
sa. fii in acestor doi,? $i sa
nu ml spm de rasplata, Cl cerceteaza faptele prin sine,
9i atunci de sigur ca ai prefera sa stai in temnitu cu
Iosif, decat in casa cea stralucita a acelei curve. 'Daca
ai vol sa te uiti in sufietul amandurora, ai vedea atunci
sufietul aceluia In toata libertatea i?i plin de curaj pe
cand pe al Egiptencei l-ai vedea in mare
In frir,a nelinh;;te, rUi?inat $i umilit, dici dei?l se pa-
rea (".2, dansa a biruit, totui?i aceasta n'a fost biruinta.
Acestea i?tiindu-le, iubiti!or, sa ne pregatim de a patiml
rele, pentru ca astfeliu sa sciipam de a paLiml rele, i?i
sa ne lnvrednicim de bunurile viitoare, carora fie a ne
fnvrednic.i cu totii prin charul i?i filantropia Domllului
nostru Iisus Christos, prin care i?i eu care se cade sla va
Tatalui $i Sf. Duch, in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXIV.
"Tot sufletul sa se supuna stapanilor celor
mai inalte" (Cap. 13, 1).
Multa vorba face de aceasta chestiune apostolul
in aIte epistole, supunand pe eei stapaniti stapanito-
1'1101', dupre cum supune pe slugi stapanilor. Aceasta 0
face ca sa arate, ca Christos a introdus legile sale nu
eu scopul de a resturna ordinea ob$teasca a ci
in scop de 0 mai buna indreptare, $i totodata ne invata
ca sa nu ne asvarlim in lupte pros'te$ti $i prisoselnice.
Sunt deajuns intrigile $i zavistiile ce ni se cauzaza pen-
tru adevar $i dreptate, $i prin urmare nu trebuie a ni
adaoge singuri ispite $i tulburari. Dara acum tu te gan-
I
J
I

I
. i
1
j
t
I
I
OMJLIA XXIV 383
dei?te, cum apostdlul a adus vorbai?i de aceasta tocmai
la timp potrivit. In adevar, ca dupa ce mai 'nainte ni-a
cerut 0 mare filosofie, i?i dupa ce ne-a preaatit de a fi
folositori $i dU$manilor ca $i prietenilor, $i gelor ce sunt
II?- stramtorare ca $i. celor se gasesc in imbel$ugare,
91 celor ce au neVOle ca $1 celor ce nu au, $i cu un
c.uvant facut de a fi folositori tuturor fara excep-
. dypa ce .in fine
v
J?-e-a spre acea viata
potrlvlta Ingerllor, caCl ne-a departat de manie $i a
infranat u$urinta $i prostia, iara prin toate aces tea ni-a
limpezit cugetul, la urma vine $i introduce $i acest sfat
! $i P.gii .. eei trebuie a
\ l'8.Splatl cu bme pe lmpllatorn lor. apoi cu atat mal itillit
, e deJrrrr-de'l:}:S.8 supunecelor- ,ce lHacbine; Jnsa -aceasta
"apostolul 0 purie campe la "sfar$itul sfatului ee Ii da'
acum el nu ni pune inainte astfeliu de rationamente'
pe cari Ie spuseiu, ci numai datoria ce 0 avem de ;{
face aceasta. El arata ca poronca aceasta este data tu-
turor fara exceptiune, $i preot.ilor, $i monachilor, $i nu
celor din lume, $i de aceia chiar dela inceput
( a proclamat acest principiu, zicand: "Tot sufletul sa
i sc. supuna stapanirilor celor mai 'nalte", adeca
de ar v fi. apostol, .sau evanghelist, sau profet, sau
orl $1 ce, cacl 0 astfehu de supunere nu jicne$te intru
nimic evsevia. $i nu zice simplu sa aseulte, ci "sa se
- SUpuna": Dreptul principal al unei astfeliu de legiuiri
e:;te. al lUI de aceia $i pune inaintea credin-
ClO$110r acest ratlOnament drept, adeca ca aceasta 'este
P9r?ncita de. Dumnezeu: "ea nu este stapanire, zice
fara numm dela Dumnezeu". Ce spui A$a dara
qe Dumnezeu
II?- s!uJba
v
?e . stapamtorlU Nu am spus aceasta, zice,
;;1 mCI ca ml este yorba de fie-care din stapanitori; ci
deocamdata eu vorbesc de faptul in sine. A fi stapanii .
$i unia sa stapaniasca, iara altii sa fie stapaniti,
acestea .nu
v
se I?etrec in lume cum ,s'ar intampla, nu se
perpetUIaza prmtre popoare ca nl$te valuri de mare
purtate de vant incoace in colo, ci zic, ca. toate sunt
opera lui Dumnezeu $i a intelepciunei lui. De aceia
nid n'a zis el ca nu estestapanitoriu, de cat numai
dela Dumnezem>, ci vorbe$te de lucrul de sine, zicand:
"ca nu:este stapanire, fara numai dela Dumnezeu,
384 . OMILIA XXIV

::;;i stapanirHe cari sunt, dela Dumnezeu sunt
randuite". A$a dara $i aeolo unde zice un intelept, ca:
"Dela Domnul se da barbatului femeie" (Prov.
19, 14) tot aceia ziee, adeea ca $i nunta Dumnezeu 0 a
faeut, $i. ca eleste. une$te pe Mrbat
cu femme, cael vedem pe multI carl se unesc unii cLi
in, rau,. $i . nu iI! puterea Iegei nyntii, $i acest fapt
nOI nu I atrlbmm 1m Dumnezeu. Dara dupre cum a zis
Christos: "Cela ce a fi'ieut dintai, barbat si femeie
i-a faeut pre ei ; ::;;i a zis : pentru aeeasta va lasa
omul pre tatal sau ::;;i pre mama sa, si se va
lipl de femeia sa, ::;;i vor fi doi un trup" (Math.
19, 4. 5), tot a.;;a $i acel intelept explicand zicea, ca dela
Domnul S8 da. barbatului femeie. Dara fiinclca eO'alita-
tea. in cinste de multe ori baga ' zizania $i Iupta, de
acela Dumnezeu a facut multe stapftniri $i multe su-
puneri in timp: ca de pilda intre barbat $i femeie
intre fiu $i parinte, intre cel batran $i eel tanar
r?b intre $i .ucenic?
$1 stapamt.l. de ce sa te mmuneZI ea a$a se petrece
eu oamenii, cand vedem ea aceIa$i Iucru I-a facut $i cu
trupul nostru? Fiindca nici aici el n'a facut deopotriva
in cinste toate madularile, ci pe unele le-a faeut mai
superioare, iara pe altele maiinferioare; pe unele ca
sa stapaneasca pe celelalte, iara pe altele ca sa fie sta-
panite. Acest fapt I-ar putea vedea cineva $i printre
ea de pilda. printre albine,
prmtre cocoare, prmtre turmele de oi salbatice. Dara
nici chiar marea nu este lipsita de aeeasUi. ordine inte-
leapta, caei $i aeolo multe specii de pe$ti se pun sub
ordinele unuia dintre dan$ii, $i sunt astfeliu comandate
in eat fae calatorii foarte intinse in eea mai perfecul
ordine. Anarhia pretutindeni este un mare rau, $i cauza
tuturor tulburarilor. .
A$3, dara, dup3. ee a spus de unde este stapanirea,
a aclaos imediat: "Pentru aeeia eela ee se im-
potrive::;;te stapanirei, randuelei. lui Dumnezeu
se (Vers. 2). Ai vazut unde a ridicat
e1 faptul acesta, cum a infrico$Ct.t pe auditoriu, $i cum
a aratat ca indeplinirea acestei porunei este din datorie?
Ca sa nu zica eredineio$ii ca (me injose$ti $i ne faci
vrednici de dispretuit, ca noi cari avem fagMuinta de
..
mIlLIA XXIV 385
a ne bueura de bunuri1e imparatiei cei cere$ti, sa fim
supU$i stapanitori1or lumei ace$tia, iata ca aposto1uI
arata ca facarid aeeasta ii S8 supun nu stapanitorilor,
ci lui Dumnezeu, $i eel ce se supune stapanirilor se
supune lui Dumnezeu. Insa aposto1uI nu zice chiar
adeca. ca eel ce nu se supune stapanirilor, nu
se supune lui Dnmnezeu, ei eu ideia contrara infri-
co$Ct.za auditoriuI, 9i face luerul mai Iamurit, zicand
ca eel ce se impotriv8$te stapanitoriului, so lupta
eu Dumnezeu care a legiuit toate acestea. Peste tot
locul el se ineearca a arata auditoriuluil ca noi dam,
aeeasta supunere stapanitorilor, nu din hat:ar sau pen- (
tru mult.amirea lor, ci din datoria ce 0 avem de a ne ' :,
supuneRCu chipul acesta ehiar 9i stapanitorii cei ne- ' .
credin6o$i puteau fi atra$i la evsevie la eredin1a :
religiunei cre$tine, in timp $i eredincio$ii se su-
puneau stapanirilor fara murmur. Multa yorba se fa-
cuse pe atunci, $i apostolii erau defaimati de inovatii
$1 de impotrivire, :;;i erau acuzati ea nu numai vorbiau,
d faeeau totul pentru resturnarea legilor
Deci, zice, eand tu vei arata pe stapanul nostru al tu-
turor care ne a faee a.;;a, atunei vei astupa
$i gurile eelor ce ne defaima ea introducem inovatii,
in aeeIaf;)i timp vei putea cu mult euraj $i despre
dogmeJe eredin1ei :;;i aJe adevarului. Dcci, sa nu te ru-
$inezi despre 0 astfeliu de supunere, eaci Dumnezeu Ie-a
legiuit toate acestea, $i tot el este grozav resbunatoriu
al celor ce'l dispretuiese. El nu'ti va aplica pedeapsa
care se va intampla, ei eea mai mare, $i nimie nu te
va putea scapa de acea pedeapsa ori-eat te-ai impotrivi,
ci vei sufed eea mai grozava osanda $i din partea oa-
menilor, caci nimeni nu'ti va veni in ajutoriu, iara pe
langa toate aeestea $i pe Dumnezeu il manii contra tao
Toate acestea dandu-Ie a se int-elege, zice: "iara eei
ee se impotrivesc, judeeata i::;;i vor lua loru-si".
Apoi aratand :;;i cl1$tigul ce'l VOl' avea dupa aceasta
frica, Ii eonvinge $i prin rationamente ca sa se supuna,
zic:and astfeliu: "Ca dregatorii nu sunt friea fap-
telor eelor bune, ei eelor rele" (Vers 3). Fiindca
prin vorbele dinainte el i-a ranit adanc $i i-a fnfri-
co:;;at, apoi iara$i ii ridica, $i, ca $i un doctor intelept,
Ii aplica doetorii plaeute, $i'i mangaie ziclnd : De ee
te-ai spaimantat? De ce tremuri? Nu eumva dregato-
3825 25
386 OMILlA XXIV
riul cearta pe cel ce face bine? Nu cumva el este infri-
co:;;at celor ce S8 indeletnicesc cu faptele cele bune ?.
De aceia :;;i adaoge: sa nu'ti fie frica de
stapanire? Fa bine, vei luel lauda dela ea".
Ai vazut cum i-a imprietenit cu stapanitoriuI, pe care
il arata chiar ca laudatoriu al lor? Ai vazut cum Ii-a
alungat frica :;;i neincrederea in el?
. "ea slujitoriu al lui Dumnezeu este tie
i Bpre bine" (Vers. 4). Atat de departe este el, zice, de
(a te inspaimanta, incM te $i :;;i atat de departe
!;este de ate impiedeca in fapta buna, incat chiar el sin-
f gur conlucreaza cu tine in savar:;;irea ei. Deci, cand tu
il ai :;;i laudatoriu :;;i de ajutoriu, de ce sa nu te supui 'f
! Caei el :;;i in alt mod contribuie la u:;;urinta faptei bun8,
de oarece pe cei rai Ii pedepse:;;te, pe cand pe cei buni
ii resplate:;;te :;;i'i cinste:;;te, :;;i cu un cuvant el conlu-
creaza la indeplinirea voei lui Dumnezeu)). De aceia
I-a :;;i numit slujitoriu al lui Dumnezeu. Gande:;;te-te
bine: eU,de pild,-'t, sfatuiesc pe fiecare ca sa fie pru-
dent, dara :;;i dregatoriul acela:;;i lucru il spune prin
legile ce Ie aplica; indemn pe fieeine sa nu fie lacom
:;;i niei sa rapiasca dreptul altuia, dara :;;i dregatoriul
pentru asemenea fa pte este pus sa judece. A:;;a ca el
este conlucratoriu noue :;;i ajutoriti, 9i pentru aceasta
a lost trimis de Dumnezeu. Deei, din amandoua partile
Bl este de respectat: :;;i pentruca a fost trimis de DUlll-
nozeu, in acela:;;i timp :;;i pentru ca indepline:;;te astfeliu
de slujba. '
"lara de faci raul, teme-te". A:;;a dara nu
dregatoriul este care ni prieinuie:;;te teama, ei rautatea
moastra. "Ca nu in zadar poarta sabia". Ai va-
zut cum I-a inarmat ca pe un soldat inspaimantatoriu,
-9i cum I-a pus inaintea celor ce gre:;;esc? "Ca sluji-
toriu al lui Dumnezeu este, resbunatoriu spre
manie celui ce face raul". Ca nu cumva auzind
iara:;;i de osanda :;;i pedeapsa, de sabie :;;i de resbunare,
sa fugi de dansul, adauge din nou ca el indepline:;;te
legea lui Durnnezeu. ce este daca ,:;;i el nu :;;tie, :;;i
poate de multe ori gre:;;e:;;te Dara Dumnezeu a regulat
a:;;a. Deei, dad :;;i pedepsind, :;;i einstind el slujitorm al
lui Dumrrezeu este, resbunar,4 fapta buna :;;i alungand
raul, ceiace voe$te $i Dumnezeu, de ce sa te certi cu

\
,I
1
I
:1
1
'I
1
.,
I
OMILlA XXIV 387
dansul, care nl aduce atatea bun uri, :;;i ni inlesne:;;te in
toate ale noastre? Multi la inceput indeletnieindu-se eu
fapta buna pentru frica dregatorilor, dupa aceia fac
a$a $i pentru frica lui Dumnezeu. Pe oamenii pro$ti
nu-i poate infrico$a atata cele viitoare, pe cat cele pre-
zente. Cel ce pregate$te mai dinainte sufletele celor
mai multi cu frica :;;i Cll cinstea, ca astfeliU sa, devina
mai indamanatece spre invatatura cuvantului' lui Dum ..
nezeu, unul ca acesta este numit dupa dreptate sluji-
toriul lui Dumnezeu.
"Pentr.u aceia trel;lUie sa va supuneti,. nu
numai pentru mtmie, ci pentru
-(Verso 5). Dara ce va sa zica "nu numai pentru
manie"? Nt! numai ca nesupunandu-te tu' teimpotri-
ve:;;ti lui Dumnezeu, $i nu numai ca prin aceasta iti
'cauzezi singur mari rele, $i din partea lui Dumnezeu
$i din partea stapanitorilor, dara $i pentru aceia, ca
stapanitoriul devine binefacatoriul tau in cele mai mari
trebuint-i, caei el este pricinuitoriul pacei :;;i a iconomiei
politice. Cele mai multe bun uri prin aceste stapaniri
se acorda celat-Bor, $i daca vei desfiinta aceste stapaniri,
toate vor pieri, $i nu numai cetatea, nici numai teara,
sau casa sar targul, ci nimic nu va putea sta; totul
se va resturna pe dos, $i cei mai tari vor Inghiti pc
cei mai slabi. A$a ca chiar de nu ar urmari pe eel
nesupus $i neascultatoriu 0 manie oarecare, chiar f;'i
atunci tu trebuie a te supune, ca sa nu te arati ca
lipsit de cuget $i nerecunoscatoriu catra binefacato-
riul teu.
"Ca pentru aceasta dajdii dati, zice, ea
slujitori ai lui Dumnezeu sunt, spre a-
'ceasta indeletnicindu-se' (Vers. 6). Lasand la 0 parte
$i ne mai in$irand toate binefacerile dregatorilor facute
cetatiIor, ca de pilda buna ordine, pacea $i celelalte_
slujbe, ca cele cu privire la armata o;;i la cei ce sayar
$esc trebile publice, apostolul printr'un singur argu:
ment pe toate Ie invedereaza. Cum ca dregatoriul iV
face bine, zice, ins uti tu marturise$ti platindu-i leafa:
Dara tu prive$te intelepciunea lui Pavel, caei tocmal
ceia se parea de toti a fi mai grea dintre toate ce-
rintile, tocmai aceiao da ca exemplu de ingrijirea dre-
gatorilor. De ce, zice, plate$ti tu dajdie imparatului '?
388 OMILlA XXIV
Nu oare pentru ca el se ingrijw;;te? Nu oare pentru
ca el este proistamenul ingrljirei publice noi ii pIa tim
leafa - noi n'am ti platit, daca am ti dela 1n-
ceput ca nu yom din aceasta privighere a lui.
Dara tocmai pentru aceasta inca din inceput, dupa
consimt.amantul tot.i au erezut (;a stapanitorii
sa tie intretinuti de noi, caci neglijand de afa-
eerile lor, se ingrijesc de trebile in aeest
scop ii cheltuiesc toata activitatea lor, iara ale noastre
toate sunt. in siguranta.
Deci, dupa ce spune de chestiunile de dinafara,
se intoaree eu yorba la cele dintai, 'caci pe ere-
dincios aceasta mai eu sarna il atrage la supunere,
arata ca Dumnezeu, pentru care ineheie
sfatul cu acestecuvinte: "Ca slujitori ai lui Dum-
nezeu sunt". Apoi aratand ostenelele dregatorilor
necazul lor cel mare, a adaos: "spre aeeasta
indeletnieindu-se", adeca ca aceasta Ii este viata
ocupati.a lor, pentru ca tu sa te bucuri de pace. De
aceia intr'o alta epistola nu numai de a
se supune, ci de a se ruga pentru dan:;;ii, aratand
:;;i folosul ce'l trag de aici: "Ca sa petreeem, zice,
viata lil1a lini$tita intru toata buna eredinta
$i euratm" (1. Tim. 2, 2). Nu putin contribuie
in starea vietii prezente de a ne inarma, de a respinge
pe de a impiedeca pre cei ce se rescoala prm
cetati, de a toate ne'ntelegerile. Sa nu'mi
spui ca aceia bunaoara intrebuinteaza in rau slujba,
ci tu uita-te numai la buna podoaba. a acestei randueli,
$i atunci vei vedea $i aici marea intelepeiune a celui
ce a randuit aceasta din ineeput.
"Dati dara tuturor eele ee sunt eu datorie:
eelui eu dajdia, dajdie, eelui eu dijma, dijma,
eelui eu friea, friea, eelui eu einstea, einste.
Nimanui eu nimie sa. nu fJtj datori, fara nmm:ti
eua. iubl unul pre altul" (Vers. 7. 8). M)a data
postohil interesandu-se de viata lor Ii ca
sa platiasca nu numai dajdie, ci cinste,9i frica. Dara
cum tot el mai sus zieand: "Voie$ti sa nu'ti fie
friea de stapanire? Fa bine", acum zice: "Dati
c'elui eu friea, friea"? EI aici de cinstea
i
I
I
i
)
,
OMILIA XXIV .... . _.
389
-cea mare ce 0 datoram dregatorilor, iara nu de frica
unei con$tiinti reIe, de care a dat a se intelege mai
SliS. $i r:.ici n'a intrebuintat inexp resiunile sale verbul
Dbi$nuit 'OO'rE = dati, ci "a.r6'Oo'rz" = dati ceiaee dato-
rati, dup3, care imediat a adaos acele datorii. Cel ce
Ie este datoriu sa. faea. 3.$a, fiindca faptul
este din datorie, iara nu din hatar sau piacere, 9i daca
nu face va ti pec1epsit ca nerecunoscatoriu. A$a
dara sa nu crezi ca te ti se vat-ama intru
ceva demnitatea filosotiei tale, dad dregatoriul fiind
prezent tu te ridici in picioare, sail dad iti deseoperi
capul inaintea lui. Fiindca daca chiar Elinii au legiuit
aceastea fata de dregatori, apoi eu atat mai mult tre-
buie a face aceasta Dara da:ca spui ca tie
ti s'au incredintat lueruri mai mari, apoi afia ca nu
este acum timpul tau, cad aici tu strain nemer-
nic. Va Yen! timpul clod tu te vei arata mai stralucit
decat toti; aeum insa "Viata voastra este aseunsa
eu Christos intru Dumnezeu; eand se va arata
Christos, atunei voi eu dansul impreuna va
veti arata intru slava" (Col. 3, 3. 4). dara nu
cauta res plata in yiata aceasta trecatoare, ei chiar de
ar trebu! sa stai inaiotea dregatoriului cu friea,
sa nu crezi ca aceasta este nedemn de nobleta tao Dum-
nezeu ca dregatoriul care este randuit de
dansul sa aiM puterea sa. Cand chiar eel ce nu
nimie rau de dansul, $i inca se prezinta eu frica inaintea
judecatoriului, apoi eu atat mai mult se va teme eel ce
face rele. Dara apoi dand cinstea euvenita dregatoriu-
lui, ehiar tu vei fi cel mai stralueit, fiindea din a cinsti
pe einevanu poate sa rezulte a fi tu dispretuit, ei nu-
mai din a'l necinstL Atunci $i dregatoriul te va admira
mult, daca ar ti ehiar necredineios, prin acest
fapt el va slav! pe stapanul tau. .
"Nimanui eu nimie nu fiti datori, fara nu-
mai eu a iubi unul pre altul". alearga la
muma tuturor bunurilor, se intoarce catra das-
calul eauzatoriul a ori-ce fapta buna, arata ca
aeeasta este 0 datorie, ba inca nu de valoare
cu dajdia dijma, ci cu mult mai mare, tiindca ni S8
cere de a 0 avea incontinuu. El ca niciodata sa
nu tim datori cu dragostea, sau mai bine zis sa tim
390 OMILIA XXIV
pururea datori, sa nu 0 de. tot, ei sa
v

datori. Astfeliu este aeeasta datorIe, ea nOl sa 0 platllu
intr'una, $i pur urea sa fim datori. Deei sPt:nEmd ea noi
trebuie a iubi pururea, la urma adaoge $1 folosul ee'l
avem de aid, zid'tnd: "Ca cel ce pre altul,
Iegea a implinit". Sa nu'ti inchipui deci, ca a iuN
este din hatar, eaei aceasta inca este 0 datorie. Tu da-
dragoste fratelui tau pentru inrudirea duchovni-:
eeasea ee 0 ai eu el; 9i nu numai pentru aceasta, Cl
9i pentru ca suntem madulari unul altuia, 9i daca ea
lipse:;;te, at unci totul s'a nimieit. Ded, iube$te pe fratele
tau, fiindca daea din aceasta iubire eEu;.tigi atatea, sa.
ai implinit intreaga lege, apoi ea unul ee vei fi reeom-
pensat pentru aeeasta, tu datore:;;ti a-I iubi.
"Pentru Ca aceia adeca: sa nu sa.
nu ucizi, sa nu furi, sa nu fii marturie minci-
noasa, sa nu oricare alta poronctt,
intr'acest cuvant se cuprinde, adeca: sa iube:;;ti
pre aproapele tau ca insu-ti pre tine" 9).
El nu zice simplu sa impline:;;te, ei "sa cuprmde",
adeca ea in dragoste se recapituleaza in scurt toate fap-
tele prevazute de lege. Cad inceputuI $i sfiir:;;ituI virtutei
este dragostea, :;;i orice virtute pe dansa 0 are ca ra-
dacina, pe dansa ca seop, pe dansa ca varf a1 tuturor
bunurilor. Si daca ea este $i ineeputul :;;i sfiir$itul bu-
nurilor, apoi ee poate fi deopotriva eu dansa Dara tu
prive:;;te, ca apostolul nu cere dragoste cum s'ar intampla,
ei 0 dragoste intinsa, caei n'a zis simplu iube$te pe
aproapele tau, ei "ca pe tine insu-ti". De aeeia
$i Christos zieea, ca in dragoste se ineheie toata }egea
:;;i prorocii. $i punand doua feluri de
unde a ridicat-o pe cea de a doua: "Cea mtaI po-
rOnCa este sa iubesti pre Domnul Dumnezeul
tau", dupa care adaoge $i pe a doua zicand: "iara a
doua asemenea sa iube:;;ti pre aproapele
tau ca insu-ti pre tine" (Mat. 22, 29). Ce ar putea
fi egal eu aeeasta filantropie Ce ar putea fi deopotriva
eu aceasta blandeta Cand noi necontenit ne departam
de dan suI prin faptele noastre, iata ca pune dragostea
noastra alaturea eu acea catra dansul, $i 0 nume$te deo-
potr!va eu aeeia. $i toemai pentru aeeasta pun and $i
I
OMILIA XXIV
391
masura egala intre amandoua aeeste dragoste, pentru
cea dintai ziee: "din toata inima ta, din tot su-
fietul tau", iara pentru dragostea eea eatra aproapele:
"ca pe tine insu-ti". Pavel insa vorbe9te numai de
dragostea cea de-a-doua, dragostea catra aproapele, care
daca lipse$te, apoi eu nimic nu ne va folosi eea dintaL
Dupre cum noi cand iubim pe cineva zicem: Daca iu-
be$ti pe ace1a, pe mine rna iube$ti, tot a$a $i Christos
ariHand aceasta, zice: "asemenea ace:;;tia este",:;;i
tot de aeeia zicea $i lui Petru: "De ma pa:;;te
oile mele" (loan 21, 16).
"Dragostea nu lucreaza rau aproapelui;
drept aceia implinirea legei este dragostea"
(Vers. 10). Ai vazut cum dragostea catra aproapele are
amandoua insu$irile in sine? Pe deoparte departarea de
re1e, caci zice: "rau nu lucreaza" , , iara pe de-alta
lucrarea faptelor bune, caci ziee: "implinirea legei
este dragostea", adeca, nu ni inspira numai in va-
tatura pe scmt a celor ee trebuie a face, ei :;;i inde-
plinirea faptelor bune tot dragostea este care 0 face mai
eu w,?urinta. Caei dragostea nu se incearca numai ea sa
ne invete a afia eele ce ni sunt de foIos, - ceiace est8
de datoria legei - ci ne ajuta ehiar $i in savar9irea
acelora, 9i eu un cuvfmt ea ne pune in pozitie de a in-
depIini fapta buna in totatitatea ei, iara flU numai in
parte.
1) Sa ne iubim, deci, unii pre altii, caci prin aceasta
dam dovada ca iubim pe Dumnezeu, care ne iube9te
pre noi. Printre oameni se intampla, ca daca iube$ti
pre cel iubit 9i de altul, se rascoala aeesta, pe cand
aici, el ni cere ca sa luam 9i noi parte la aceasta dra-
goste, iara pe eel ce nu ia parte 11 ura9te. Dragostea \
omeneasca este plina de invidie $i zavistie, pe cand cea
Dumnezeiasea este scutita de orice patima, 9i de aceia
cauta tovara9i in iubire, eaci zice: iube9te 9i tu im-
preuna eu mine, 9i atunei te voiu iu])i 9i eu mai mult.
Ai auzit euvintele acestui amant infiacarat Daca vei
iubi, ziee, pe eei ce'i iubesc eu, atunei voiu erede. ca 9i
eu sunt iubit de tine ell foc. E1 dore$te cu aprmdere
1) Partea morala. Despre cea mai bun a :;;i mai desavar:;;ita
dragoste. (Veron).
392 ONlILlA XXIY
mantuirea noastra, iars, aceasta a al'atat-o din inceput
chiar, caci asculta ce a zis cand a facut pe om: "Sa
facem om dupre chipul asemanarea noastra",
i?i iarai?i: "Sa'i facem lui ajutoriu, ca nu este
bine sa fie singuI''' (Fac. 1, 26. 2, 18), iara cand ii
au pacatuit, privei?te iarai?i cu caia bland eta i-a cel'tat,
caci n'a zis: o! netrebnicule i?i cu totul pangaritule;
tu care ai luat dela mine atatea binefaceri, dupa toate
acestea te-ai increzut diavolului, i?i lasand la 0 parte
pe binefacatoriul tau ai dat ascultare demonului ci
iata ce'i spune: "Cine ti-a spus tie ca gol?
fara numai ca ai mancat din pomul care ti-am
poroncit tie singur sa nu mananci" (lb. 3, 11).
Este intocmai ca i?i cum procedeaza tatal Cll copilul sau,
carui& poruncindu-i sa nu se atinga de cutil, el nu asculta,
insa dupa ce se ranei?te ii zice : i?i pentru ce te-ai ranit
De sigur fiindca nu m-ai ascultat. Ai auzit cuvinte
ie.';;ite din gura prietenului, i?i nicidecum din a stapa-
nului? din gura prietenului dispretuit, i?i nici de-
partat de cel ce I-a dispretuit Deci, pe dansul sa'l imi-
ta m, i?i cand certam pe cineva, sa pastram aceiai?i
blandeta. $i pe Eva tot cu blandeta 0 cearta,
i?i mai drept vorbind nu a fost certare, ci toate cele ce
i-a zis au fost numai spre povatuire i?i indreptare, $i
spre siguranta in viitoriu. Dara ciitra $earpe n'a zis
nimic, caci el a fost urzitoriul a tuturor relelor, i?i prin
urmare nu avea pe cine sa arunce i?i el vinovatia,
pentru care I-a $i pedepsit foarte greu. $in'a stat numai
aici, ci a poroncit ca i?i pamantul sa se irnparta$f\,sca
de blast.am. Dara daca i-a scos din raiu, $i i-a pedepsit
sa traiasca in ostenele, apoi tocmai pentru aceasta tre-
buie a ne inchina lui $i a'l slavi. Fiindca desfatarea Ii
adusese la trandavie, el a taiat veselia lor, ingradindu-li
trandavia cu suparare $i tristeta, ea astfeliu noi sa ne
reintoarcern catra dragostea lui. Ce a facut i?i cu Cain
Oare 'nu i?i catra dansul a aratat aceia$i blandet,a '?
Caci fiind batjocorit i?i de acela, el totui?i nu I-a batjo-
corit, ci I-a mangaiat i?i i-a zis: "Penteu ce te-ai
intristat, pentru ce s'a mahnit fata ta(' .
(Facere. 4, 6) - dei?l fapia lui era lipsita de orice ier-
tare, fiindca invidia pe fI'ateIe sau cel rnai mic. 1nsa
el nici nu'l cearta, ci Ii zice: "De ai fi adus drept,
OMILIA XXIV 393
ai fi impartit drept, n' ai fipacatuit, Taci
i
(lini::;;tete-te), la tine se va intoarce, ::;;i tu'l veil
stapani pre acela" (IbJ). Dam te-ai speriat, zice,
ca DU cumva pentru jartfa aceasta sa 'ti iau dreptul de
intaietate, ca cel intai nascut, ei bine, indraznei?te $i te
incurajaza, fiindca toam. stapanirea asupra lui 0 pun in
manile tale, numai cat fa-te mai bun, $i iube$te pre eel
ce nu te-a nedreptatit cu nimic. Fiindca eu de amandoi
ma ingrijesc, $i aceasta mai cu sama rna vesel89te, ca
voi sa nu va sculati unul contra aituia. Ca. i?i 0 muma
duioasa, a$a $i Dumnezeu totul face, totul uneltc$te, ca
sa nu se desbine intre Dara pentru ea aceasta
sa 0 fae mai lamurlta prin exemple, tu gandei?te-te la
Hebeca cat era de tulburata, $i Gum alerga in toate par-
tile, cand fiul cel rnai mare rezboia pe eel mai mie,
caci daca ea iubia pe Iacob, in acelai?i timp nici pe Isav
nu'l ura, i?i nici nu'l dispretuia, pentru care $i zicea:
. "Ca nu cumva intr'o zi sa ma lipsesc de voi
de amandoi fiii" (Fac. 27, 45). De aceia i?i Dumnezeu
zicea atunci lui Cain: "Ai paeatuit,
la tine se va intoarce, ::;;i tu il vei stapani pre
el", voind a im piedeca omorul, $i cauUtnd a introduce
pacea intre dani?ii. Dupa ce I-a uc-is, nici atunci nu a
departat dela Cain pronia sa, ci tot cu bland eta intreaba
pe ucigatoI'iu: "Unde este Abel fl'atele tau?" ca
macar cu chipul acesta el sa'i?i marturisiasca vina; el,
insa, se sbuci uma cu indaratnicie ca $i mai 'nainte,
respunzand fara rU$ine vorbe proaste. Dara Dumnezeu
nici nu se departeaza de el, ci iigraiei?te
euvinte blande ie$ite din gura unui infiaearat iubitoriu,
necinstit $i dispretuit de eel iubit, Ii zice : "Glasul
sangelui fratelui tau striga catre mine", dupa
care iara$i se atinge de pamant, blestemandu-I impreuna
cu omoritoriul: "Blastamat sa fie pamantul '), care
a deschis gura sa, sa primiasca sangele fratelui
tau din mana ta". Tot ai?a a facut $i David fata de
') Nota. In editia de Buzau este trecut : ,\')i acum blastama,t
sa fii tu pre pamantul, care a deschis sa ... " de unde ar rez,;lta
ea numai Cain a fost blastamat, iara nu pamantul, pe.
editia Sf. Chrisostom e mai cla ra, i?i In armonie eu exphearlle
date de dansul. (Tr'ld.)
394 OMILIA XXIV
Saul cel omorit pe muntii Ghelboe, r,aci 9i ' el a blas--
tamat acei munti carl au primit in sanullor acel omor,
zicand: Munti din Ghelboe! Sa nu se pogoare
roua peste voi .. , ca acolo s'a lepadat
pavaza tari" (II.,Imy .. 1, 21)'"Tot 9i Dut;1-
nezeu intocmm ca cel ce canta smgur (W'J1i:ep 'tt'!']. pmllIOlfl. '1
qowv),' zice: "Glasul sange!ui u frateluj striga
catra mine; si acum blastamat sa ft.l tu pre
pamantul, care a deschis gura sa, sa prih1iasca
san o'ele fratelui tau din mana ta". Acestea Ie zicea
ca si darnoliasca mania lui cea infiacii1'atii, $i sa'l c0l}-
vinga de a iub\. pe fratele sau dad a. $i.
I-ai stins viata, zice; acurn decl ce nu stmgl
mania E1 iubia ;;i pe acesta ca $1 pe ace la, u caCl po
amandoi el i-a plasmuit. Da1'a ce 9a1'e eJ a lasat
pedepsit pe <,nnorf!oriu Dara ?-t,uncl a1' fi devel1lt
mai rau. A <:::a dara I-a pedepslt? Insa Dumnezeu este
mai duios (lecat tata. Priv89te, deci, cum oJ 9i pe-
depse:;;te, in acela:;;i timp 9i iubi1'ea a1'ata c}1ia1' p1'in
acea pedeapsa, dtci nu I-a omo1' it, Cl eu
fri ca si t1'emurul, ca sa S8 desca1'ce de CrIma, ca macar
as;;\ sf.{ se intoa1'ca cat1'a iubi1'ea lui cea parinta$ca, ca
niiicar atunci sa se imprieteniasca cu fratele sau. cel
omorit. EI nu voia ca Cain sa pIece dela fata lUI ca
dusman al celui omorlt. Astfeliu sunt cei ce iubesc:
ci'lnd chiar faC<."tnd bincJe $i nu sunt iubili, ii merg
mai departe cu iubirea, devin. e hiar arne-
ninta nu ca voiesc aceasta, Cl sunt rnl$Catl de d1'agostea
lor,' ca rnacar c.u chipul acesta sa poata a.trage catl'a
dfl,n$ii pe cei ce'i dispretuiesc. De91 0 astfehu de dra-
O'oste este din sila, eu toate acestea ii se rnangaie de
fupt, fiindca .iubesc inftacarat, ca pedeaps?- ce 0
aplica, tot dm dragoste 0 ap}lca. Cel ce, I!u snnJ8sc
nimic si nici nu se scarbesc cand sunt urltl, de SIgUT'
ca nu S8 VOl' incerca sa pedepsiasca. Prive$te cun 1
9i Pavel vorbe;;te de aceasta "Care. este
cel ce ma pre mme,fara nUl11aI cel
ce se intristeaza dela mine?" (II. Cor. 2, 2) -
ca cand intinde tare pedeapsa, atunCi aratii dragostea
lui' cea inftacarata. Tot af;ia f;ii Egipteanca aceia a pe-
depsit grozav pe Iosif, fiindca II $i iubia grozav. Dara
aceia a pedepsit. in rau, fiindca f;ii ctragostea ei eea ne-
,
i
OMILIA XXIV 395
infranata era indreptata spre rau, pe cand pedeapsa
lui Dumnezeu este spre bine, fiindca d1'agostea lui este
vredniea de ct ansul care iubef;ite. De aceia nu se da in
laturi chiar dela vorbele cele mai josnice, $i nu consi-
dora ea injosire de a gra\. de nume de ale patimilor
omenef;iti, numindu-se pc sine gelos: "Ca Dumnezeu
rilvnitoriu (gelos) sunt eu" (Ex. 20, 5) zice, ca de
aici tu sa afti intinderea dragostei lui.
Deci, iubit.ilo1', sa'i iubim pre el, dupre cum voie:=;;te,
caci aceasta el 0 considera ca un lucru mare. Chiar
daca noi il dispret-uim, el totu9i remane illbindu-ne $i
ehemandu-ne la dansuJ, f?i chiar de nu ne intoarcem la
clansul, el totu:=;; i pentru ca ne iube$te ne pedepsef;ite din
dragoste numai,. f;ii nieidecum ca C<.'t uta in, tot chi
a ne pedepsL spune Pror?cul.
despre cetatea cea lUblta de el, $1 care 1 dlspretUIa :
lata eu voiu scula pre iubitii Uti asupra ta,
dela carii s'a deDartat sufletul Um, si te voiu
cla pre tine In 1'113. l1ile lor, te bate en
pietre, si te vor ucide, se va lua rilvna mea
elela tin'e, atunci m[1. voiu oclihni, flU m[l,
voiu mai ingriji" (Iezechiil 23, 22. $i urm. I). Ce ar
putec\ zice mai mUlt un amant infiaca1'at dispretuit de
iubita sa, $i dupa aceasta de clo!, ul. ei
Caci Dumnezeu totul face, ca sa fie lUblt de 1101, :;>1 de
aceia n'a crut.at nici chiar pre Fiul sau. Nai, insa, SUI1-
tem cruzi $i selbateci. Sa devenim, deci, odata bltu'lZi,
sa iubim pe Dumnezeu dupre cum se cade a'l iubi, en.
astfeiiu s...'l ne bucuram cu placere de aceasta cinsLe.
Daca cineva avand femeie iubita, :;;iinca nu sim1e$te
nici-unul din necazurile zilnice, clara inca eel ce are 0
astfeliu de dragoste sfintii $i c1umnezeiasca Cugeta singur,
de cata phlcere se va bucllra unul ca acesta. Aceasta
.este $i imparatia ceriurilor, aceasta este dobc1ndirea
tuturor bunurilor, aceasta este adeva1'ata rnultamire,
adevarata bucurie f;ii fericire, - sau m'ai bine zis, ori :=;;i
ce a9i spune eu, nici-odata nu voiu putea sa reprezint clupre
cum se cade aceastii virtute, ci numai experienta sin-
gura poate s{t ni arate acest bun neprel uiL De aceia $i
1) Nota .. C:oUeva fraze din acest pasaj, rapoI'tat de Sf. Chri-
sostom, Jipsesc din edi\,iunea noastr a obicinuita. (Trad).
396 . Oll!lLlA xxv
Prorocul zicea: "Desfateaza-te intru DomrlUl" ,
aiurea: "Gustati :;;i vedeti ca bun este Domnul"
(Ps. 36, 4. 33, 9). A$a dara sa ne convingem $i sa ne
desfatam cu dra0'ostea lui, cad numai a$a yom vedea
imparatia ceritirilor, $i yom tral viata fngereasca. Numai
vietuind aiei pe pamant, intru nimic nu yom fi mai
pre jos de cei ce vietuiesc in ceriuri, iara dupa ducerea
noastra de aiei ne yom prezenta inaintea t!'onului lui
Christos mai stralueiti decat toti, $i ne yom bucura de
slava lui cea negraita. caria fie cu totii a ne invrednici,
prin charul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos,
di a lui este slava in veeii vecilor. Amin.
OMILIA XXV
aceasta :;;tiind, ca acum vremea este,
ea noi din somn sa ne sculam" (Cap. 13, 11).
Fiindca Ii-a poroneit tot ceia ce trebuia sa Ii poron-
dasca, 1a urma iara$i ii impinge spre savar$irea celor
bune, $i aceasta cat mai neintarziat. Timpul judecatel.
zice, este la u$<1, dupre cum $i Corinteni10r Ii scria:
"Ca vremea de acum scurta este" (1. Cor. 7, 29),
precum $i Ebreilor iari\.7i: "Ca inca putin oarece,
eel ce este sa vina, va veni, :;;i nu va zabovi"
(Ebr. 10, 37). Dara acolo zicea acestea ca sa ridice pre
eei obositi $i sii incurajeze pre eei sdrobiti de neconteni-
tele ispite, pe cand aici el de$teapta pre cei ce dorm, -
dara yorba aceasta a lui ni este folositoare In amandoua
cazurile. $i ce va sa zica oare: "ca noi dinsomn sa
ne sculam"? Adeca: invierea este aproape, j udecata
acea grozava este aproape, ziua acea infiacarata ca $i
un cuptoriu este aproape, $i de a ne izbavl
de tranda vie. I
"Ca mai aproape este noue mantuirea acum,
decat cand am crezut". Ai vazut cum Ii face baga-
tori de sam a asupra invierei In trecerea timpului, zicc,
vremea acestei vieti S8 scurgepe nesimtite, dara totodata
$1 viata viitoare se apropie mai mult de nol. Deci, daca
I

OMILIA xxv 397
e$ti pregatit, $i ai facut totul ceiace ti-a poroneit Christos,
ziua aceia iti va fi mantuitoare, dara daca n'ai faeut,
de sigur ca 'ti va fi spre paguba. Dara el nu indeamna
de astMata cu vorbe triste, ci cu vorbe bune $i placute
lor, desvinovatandu-i oareeum de alipirea lor catra
cele prezente. Apoi, fiindca era natural ca sa fie
la inceput mai zelo$i, de vrame ce atunci sporia $i Cre$tea
dragostea lor pentru cre$tinism, iara cu trecerea tim-
pului sa lancezasca $i slabiasca acea dragoste, de
aceia el zice aici, ea trebuie a face cu totul din contra.
adeca a nu se mole$i cu trecerea timpului, ei atunei
mai ales a spori dragostea lor catra Christos. Cu cat
imparatul se apropie, cu atat mai mult trebuie sa se
pregatiasea eei ce'l a$teapta; cu cat mai aproape este
premiul, cu atat mai mult trebuie a se de.;;tepta eei ce
se lupta. Tot a$a fac luptatorii cadi alearga, cad cand
$tiu ca vor lua premiul la sfar$itul drumului, atunei
mai mult se lntarita la lupta. De aceia $i zice: "ca mai
aproape este noue mantuirea acum, decat cand
all! crezut".
"Ca noaptea a trecut, iara ziua s'a apro-
piat" (Vers. 12). Deci, daca aceasta trece, iara aceia se
apropie, apoi sa faeem de aeum inainte eele cuvenite
acelei zile, iara nu de ale ace$tii de acum, fiind ca $i in
afacerile noastre parnant8$ti tot facem. Cand de pilda
vedem catra revar5atul zilei ca noaptea este pe sfar$it,
$i c.c1.nd auzim randunica cantand, atunci ne grabim de
a spune unii altora, ca s'a tacut ziua,$i atunci iDcepem
a face cele ale zilei, imbracandu-ne in graba, alungand
dela noi somnul $i visurile de noapte, ca aStfeIiu ziua
sa ne gasiasca pregatiti, iara nn tocmai dupa ce a resarit
soarele, at unci sa incepem a ne scula din pat $i a ne
pierde timpul in zMar. Deci, ceia ce facem aieL aceia$i
sa 0 facem $i acolo, adeca sa departam dela noi fanta-
ziilc, sa ne izbavim de visurile acestei vietj, sa lepadam
dela noi somnul cel greoiu, $i in locul hainilor sa ne
imbracam cu virtutea, caei cand el zice: "sa lepadam
dara lucrurile intunereculuij :;;i sa ne imbracam
in arma luminei", toate acestea Ie invedereaza. Caci
in adevar, ca ziua aceia ne chiama pe noi la lupta $i
bataie in ree;ula. Tu insa, cand auzi de arme $i bataie
in regula, sa nu te sperii, ca dadi in eele pamant8$ti
398 OMILIA XXV
de a se inarma dneva eu 0 panoplie greoae,
alCI msa marmarea este vrednica de dorit, did armele
ce Ie intrebuint.a,m sunt acele ale luminei. Pentru aceia
armele aces tea te vor arata mai stra,lucit decat razele
soarelui, :;;i te vor pune in mar e siguranta, caci sunt
al'mele luminei. Dara ce Nu este oare nevoie de a ne
nY1i. r.ezboi Este nevoie de sigur, insa nu ne vorn obosi
111<:1 nu ne vom mund, pentru ca aceasta, dreptul
vorbmd, nu este lupta sau rezboiu, ci 0 solem nit a te 8i
o ceata de dantuitori. Aceasta este natura unor astfeliu
de ar me, $i astfeliu este puterea comandantului. Dupre
cum mirile intra in camara de nunUi impodobit tot
a$:t va intra acolo $i cel ce este incins cu niste astfeliu
de arme, caci el este $i osta$, in aceIa;;;i timp $i mire.
. . Deci, spunand ca ziua s'a apropiat, mai departe
mel nu 0 mai lasa ca sa fie aproape, ci spune de ea ca
$i cum a sosit deja: "Ca ziua cu bun chip sa umblarn,
zice, !lU. in ospete $i ill beW" (Vers. 13), caci dej a.
a ?emt. ZlUa. A:;;a dara, dela faptele acelea catra care
eel mal mult.i se fndeamna a Ie face, del a acelea, zic,
$i apostolul fi atrage ; voiu sa zic de "buna
cUy1;l1ta", sau dupre cum se exprima aici "cu bun
ChlP " fiindca multa vorba faceau dan$ii de conside-
rat:ia $i n'azis: sa 'umblati)), ci "sa umblam",
ca ?-stfehu v sfatul lui sa devina mai placut, $i mustrarea
m[H u:;;oara.
, . "N1! .ospete $i beW" , CLl care vorbe nu
lmpledeca pe cmeva de a bea, ci numai de a bea farar
cl!mpavtare; nu fmpieJeca de a se folos1 de vin, ci im-
pwdeca numai de a bea vin fara randueala. Tot aceiaE;>i
:;;i in frazel e urmatoare: "Nu intru
CUrvll $1 mtru fapte de rusine" fiindca nici aici
el nu impiedeca relatiunea oorbatului cu femeia, ci im-
p.iedeca de a curvl.. "Nu intru pricjre si pizma",
Zlce, cu care el stinge partile cele mai princi pale
ale tut';lror patlmllor omenel?ti, adeca : pofta $i mania.
J?e acelael nu r estoarna numai aceste rele ci in acel<l.$i
restC?arna :;;i radacinile lor, fiindca nimic nu aprinde
mama atat de mult, ca betia nerandueala in bautura.
De Jaceia zieand mai 'nainte "nu intru betii",
a aUaos imediat: "hU intru curvii $i intru fapte
OMlj:..IA XXV 399
de nu intru pricire pizma", fiindca toate
aceste din urma izvorasc din cele de mai sus.
Dara n'a stat ' nici aici, ci desbracandu-ne de hai-
nele cele r01e, asculta cum ne la urma,
caci zice: "Ci va_ imbracati intru Domnul nostru
Iisus Christos" (Vel's. 14). Aid e1 n'a spus de loc
de fapte. Cand vorbia de rele, el a spus ;;i de fapte, iara
cand vorbe::;te de virtute, n'a spus nimic de fapte ci de
armele luminei, aratand ca virtutea pune in toata sigu-
rant-a pe cel ce 0 are, $i in toam stralucirea, - ceiace
mai mult putea a'i pe dan9ii. $i rr'a stat numai
aici, ei a adus vorba la ceiace estc mai principal, ceiacc
este cu mult mai infricD!';at, - caci ni da ca imbracamintc
pe Insu$i stapanul $i imparatul a toate. Cel ce este im-
bracat cu Christos, are cu sine Intrcaga virtute. Cand
el zice: "va imbracati " , ni de a ne im-
braca peste tot CLl Christos, dupre cum zice ;;i aiurea :
"lara de este Christos intru voi" (Rom. 8, 10), 9i
iara$i: "Ca sa locuiasca Christos prin credinta
intru inimile voastre" (Efes. 3, 17). Caci el voie$te
ca sufietcle noastre sa fie casa a lui Christos, :;;i el sa
ne impresoare ca cu 0 haina, ca astfel el sa fie totul
pentru noi atat pe dinauntru cat pe dinafara, fiindca
el este plinitatea noastra, dupre cum zice In alt loc :
"in:plinirea celui ce se impline$te cu toate intru
totl" (Efes. 1, 25); el este calea, :;;i mirile,:;;i barba-
tul, dupre cum zice: "ca v'am logodit unui barbat
fecioara curata" (II. Cor. 11, 2); el este raclacina,
bautura, hrana, viata noastra : "ea viez zice,
nu eu, ci viaza intru mine Christos" (Gal. 2,20);
el este 9i apostol, archiereu, $i dascal, $i tata, frate,
:;;i impreuna $i parta9 al mbrmantului $i
al crucei, cad zice: "impreuna cu el ne-am in-
gropat prin botez intru moarte,... $i impreuna
odrasliti ne-am facut cu asemanarea mortii
lui" (Rom. 6, 4. 5); el este rugatoriu, dupre cum zice :
"In locul lui Christos va rug am" (II. Cor. 5, 20);
el este mijlocitoriu pentru noi catra Dumnezeu Tatal,
precum zice: "care este deadreapta lui Dun1ne-
zeu, $i se roaga pentru noi" (Rom. 34); el este
400 OMILlA xxv
casa cel ce in ea, dupre cum zice: eel
ce intru mine, eu el" 6,
56); tot el este :;;i prieten: "VOl prietenii mei sun-
tetl" . 15, 14), teJ?elie, tid piatra eea din capul
,?Ol .suntem mactularile lui, tea-
cladlre, :;;1 VIta, i!TIpreuna ce nu
a fi e1 pentru nOl, hpmdu-ne unindu-ne cu el '?
Dara acestea sunt dovada iubirei lui catra noi.
vDec1, lui, seulandu-te din somn im-
braca-tev cu, el, Alara .te vei imbraca, prezinta-i
tau bm,e, caci aceasta lasa a se Intelege
prm ,expreslUnea : purtarea de grija a tru-
sa nu 0 fa<?et1, spre pofte". Dupre eum n'a
I Il1I,lledecat de a bea,. CI ?e a se imbata, niei de a
se CI .de a curv! a face fapte
tot a:;;a, n a ... de a se ingriji de
trup, .CI acea sa nu fie spre porte, caci
atunel COlace este trebuincios. Cum ca apos-
tolul de a ne ingriji de trup pentru cele
nece::::are, asculta ce spune lui Timotheiu: De acum
nu mai ap3;, ci putin yin pentru
stomahul tau, pentru cele dese slabaciuni ale
(1. Tim. 5, 23). de unde se vede ca el se inO'ri-
trupului, nu pentru
stIrea $1 pangarlrea lUI, pentru ca mci n'ar mai fi atunci
ca sa Qin e1. sa'1 faci mai
cuptorlUl. Dara pentru ca mai laIl1u-
I'lt sa cunoa:;;tetl C?e a. ingriji cineva de
s:Q.fe astt:ehu fugItI de asemenea ingri-
Jl:-e, gandltl-v?- la cel bet!, la cei ce traiese pentru
pa:ntece, lao <;e1 ce impodobesc cu haine scumpe, la;
eel, la eel ee duve 0 viata de $i Yeti
afla ce apostolul sa spuna. Toti fae to-
t,;!l, pu sa fie ci pentru ca sa salte
sa p,:ntru ca ;nult v sa aprinda pofta
dmtr Tu, msa, care te-al 1mbracat eu Christos
le-ai taiat del a tine, de aceia cauta
yn. :,mgur .. adeca ca sa ai trupul sanatos.
Pana. aici mgrIJa$te-te de trup, iara mai departe
nu, Cl grlJa ta o. cheltuie$ti in sirguinta celor
Atunel Vel putea a te din
somnul acesta, fiindca nu e;;ti ingreuiat eu astfeliu

I
/.
,
OMILlA. xxv 40,t
de pofte variate, - caei viata prezenta este un somn
profund, intru nimie nu se devisurile de
dupre ce d?rm de ori graiesc
vOl'be me u reate, vad lucrurI neadevarate; tot
noi, sau mai bine zis, cu mult mai rau deca.t aceia.
Cad eel ce prin vis a facut ceva necuviincios odata
scapat .din somn el a scapat de acea necuviinta,
n.u' este pe cand aici nu este a$a, Ci
$1 rw;nnea ca pedeapsa slInt neperitoare. Tot
ce se imbogatese prin vis, de 'ndata <;8 se face ziua,
II so vad tot de saraci ca mai 'nainte, pe carld aici,
chiar $i mai 'nainte de a sosi acea zi, mustrarea con-
vine ' de multe-ori, mlii 'naintc chiar de a ne
duce acolo, toate visurile acestea s'au impra:;;tiat.
I) Deci, iubit.iloI' sa alungam dela noi acest vis
uridos .. Daca ziua aceia ne va afla dormind, atunci 0
moarte ve$nica ne va cuprinde, dara de
aeen zi noivomputea fi u$or de biruit, fie de oameni,
fie de demoni, nimeni nu va pute;); sa'i impiediee,
chiar de ar vol sa ne ueida. Daca ar fi multi cari sa
pri vigheze, poate ca nu ar fi primejdia 'de mare;
fiindca poate numai unul sau doi sunt cari apt'iud
priveghiaza, pe cand toti ceilalti dorm profund
ca in miezul noptii, de aceia avem nevoie de multa.
priveghere, de muita sigurant8" canu cumvasa pati-
mim cele mai de pe urma primejdii. Oare nu ni se pare
ca ziua este frumoasa acum Oare nu toti credem ca
priveghem suntem treji Dara cu toate'acestea.,. $i .
poate ca Yeti ride de cele cevorbesc, eu insa Ie V'oiu
spune, - cu toate acestea, zic, noi eu totii semanam eu
cei ce dorm profund $i horaiesc prin somn. daca ' ar
fi cuputinta a se vedea .cu ochii fiinta cea netrupeasca.
a diavolului, \"a:;;i arata cum cei mai multi horaiesc,
pe cand diavolul sparge zidurile, sf<'i:;;ie pe cei ce dorm,
. susLrage toate cele dinauntru, $i face tot in
ca intr'un intunerec adarie. Dara. daca nu
este eu putinta a vcdea aceasta cu ochii, cel putin sa
o descriem eu cuvantul, pricepem cat.i sunt cu-
fundali de placeri murdare, cati de buimaeeala
desfranarei, eari sting lumina duchului. dad eu min-
!esc spunand acestea, cad tu ai stat priveghind, atunci
') Partea moralti.. Contra curvarilor contra lacomilor in
mancare, fii cumca toate relele de aici se nasc. (Veron).
3825
26
402 OMILIA xxv
spune'mi te rog: ce s'a petrecut astazi aici, i$i daca nu
Gumva ai auzit visuri Si stiu bine ca vor zice unia
- de$l eu nu Ie spun acestea pcntru toti ca. eu min-
lese. Dara eu te intreb pc tine eare te-ai facut vinovat
prin aceste cuvinte, pc tine care ai jntrat aici in zadar:
spune-mi, care proroc, $i care apostol ni-a vorbit noue
astazi, $i despre ce anume f Insa nu ai ce respunde,
fiinaca tu ca $i prill vis ai diseutat aid de multe de
loate, $i n'ai auzit ce s'a spus, n'ai auzit adevarul lu-
erurilor. Acestea se pot spune 9i femeilor, caci $i la
dansele somnul este mare. $i profund, -- cel putin
daca ar fi numai , somnul. eel care doarme nu graie$te
nimic nici de rau, 9i nici de bine, pe cand cei ce pri-
veghiaza .ca voi, multe vorbe rele slobod din gura,
sl.?re raul capului lor, numerand procentele banilor, m,-
cand socoteala impru!l1uturilor, aducandu-9i arninte ' de
precupetiile cele nerui$inate, siidind astfeliu In sufietul
lor spini de$i, '9i nela&'lnd ca sa se zamisliasca in el nid
cea mai mica roada.
Deci, de:;;teapta-te 9i toti spinii ace$tia scoate-i din
radacina; arunca deia tine betia, caci de aici 'ii-i vine
I
somnul. Subnumele de betie eu nu inteleg numai betia
de yin, ci 9i acea venita din grijile lume:;;ti.
. Acestea Ie graiesc nu numai celor bogati, ci f$i
eclor saraci, mai cu sarna celor ce dau os pete prie-
tc.me$ti. Aceasta nu mai este placere, ci osanda $i pe-
deapsa. PIac.erea nu stii in a grai lucruri uricioase, ci
in a grai cele demne; in a se multami, a'9i satis-
face pofta mancarei, iara nu in a'$i sparge pantecele
mancand. lara daca tu crezi ca aceasta este placere,
<1[)oi arata-mi aceasta placere $i mai tarziu; dara no
vei putea. :;:li inca nu mai spun devatamarile ce izvo-
n'isc de aici, ci acum eu iti vorbesc de placerea aceasta,
care atat de iute se vesteje$te, caci iata ea de 'ndata
ce s'a ridicat ospiituI, a zburat $iveselia. cand iti voiu
mai spune apoi $i de varsaturile dupa betie, $i de du-
rerea capului, $i de alte mii de boale, $i de robirea
sufietuIui, atunci ce vei putea zice 1 Nu cumva fiiildea
suntern sarad, trebuie CI, ne slut!, sau dupazicerea a-
postolului a nu umbla eu bun chip, adeca cu ran-
dueala Acestea Ie spun, nu doara lmpiedecand ava
Intruni ca sa ospatati impreuna, ci fmpiedecand numai
de a va sluti, $i a nu umbla cu bun chip, voind adeea ca pla-
cerea sa fie placere, iara nu desfrau, nu betie, nu destra-
'I
!
I
I

OMILlA xxv 403
Mlare, nu pedeapsa osanda. Afii Elinii, ca mai .cu
sarna cre$tinii a se desfata, $i inca a se desfata cu
buna cuviinta. "Slujiti Domnului eu iriea, zice,
bueurati lui eli eutremur" j(Ps. 2, 11). :;:li cum
trebuie a ne bucura 1 Vorbind imnuri, facand rugaciuni,
$i in locul cantecelor acelora drace$ti cantand psalmi
$i cank"iri duhovnice.7ti. Atunci $i Christos va fi de fata,
$i intregul ospat H va binecuvanta, cand tu te veiruga,
cand vei canta cantari duhovnice$ti, cand vei chema
pre saraci ca sa se imparta.<;iasca din bucatele puse pe
masa, $i cand In ospat vei introduce buna randueaW.
$i eea mai mare prudentii. Atunci tu vei transforma
acel ospat In bisericii, cad in locul acelor strigate za-
darnice, $i in locul acelor aclamiiri fara rost, tu inalti
irnnuri stapanului a toate. Sa nu'mi spui, ca la ase-
menea ospete stapane$te 0 alta lege, ci tu indreapta
relole ce Ie vezi. "Ori de maneati , zice, ori de beti,
o1"i alt-ceva de faceti, toate intru slava lui
Dumnezeu sa Ie faeeti" (II. Cor. 10, 31). Fiindca
dela asemenea ospete se' atfta poftele voastre, de aici
desfranarile, de aid femeile ies dispretuite, iara curvele
sunt in mare cinste inaintea voastra; de aici toate cele
ale gospodariilor s'au resturnat pe dos, de aid miile
de rele cari au prabw;;it totul, caci lasand la oparte\
izvorul eel curat alergati la canalul de scurgerea
diiriilor, alergati la mocirla. Cum ca trupul curveI este
o mocirla puturoasa, eu nu voiu intreba pe nimeni Fl-I-
tul, decat chiar pe tine, care te tavale$ti in acea mo-
ciria, daca nu te ru:;;inezi singur, $i daca nu crezi ca
ace I trup este necurat dupa pacat.
De aceia va rog, fugiti de curvie $i de muma ace:;;tia
- betia. De ce samini acolo unde nu poti secera,
san mai bine zis, chiar de ai secera, totu$i rodul acela
iii va aduce tie cea mai mare necinste 1 Caci. chiar de
s'ar un copil, totu$i acest fapt $i pe tme te va
necinsti. In acela$i timp $i fiinta aceia este nedreptatita,
prinfaptul ca s'a nascut bastard $i
cllvenita. Chiar de i-ai lasa bani multI, totU$I necmstIt
va fi si In casa, necinstit $i in ora$, necinstit $i in tri-
bunal,' $i pretutindeni, fie el nascut din curva sau sluga.
Necinstit vei fi $i tu iara$i, fie ca ai trai, fie ca ai mud,
di.ci $i dupa moarte Iii raman amintir.ile vviet.i des
triibiiJate, sau dupa zicerea apostoluJm, hpslta de bu-
404 xxv
chip. Deci, de ce necinste.;;ti totul De ce sameni acolo,
unde tearina _ se Incearca de a strica rodul, unde sunt
multe doctorii de starpire, ::;;i unde de multe ori copilul
este omorit mai 'nainte de na::;;tere lata deci, ca ::;;i pe
acea curva n'ai lasat-o sa ramana curva, ci ai facul-o
;;i omoritoare de om, ai facut-o criminala. Ai vazut cum
din betie izvora$te cur-via, cum apoi din curvie iesa
preacurvia, iara din preacurvie omorul - ba chiar mai
rnult $i decal omorul, eaci nid nu am cuvinte fndeajuns
de anum\. asemenea fapta criminaia, de vreme ce nu
ca pe copilul nascut II omoara, ci impiediea
chiaro de a se na$te. Deci, de ce it-i bati joc de darul lui
Dumnezeu, $i te rezboie$te legilor lui, $i ceiace este
blastam t\f 0 alungi ca pe.? De ce
magazla Il1 magazIe omor, $1 pe
femeIe, care este data spre facere de COpIl, tu 0 preoa-
te$ti pentru omor'? Fiindca pentru a fi placuta 1;ii dorita
de amanti, $1 pentru a atrage la sine mai mult auI', ea
nu se da in laturi de a face $i aceasta, gramadind prin
asemenea fapt un foc mare asupra capului tau, cad
daca indrazneala este a ei, in acela$i timp fnsa $i tu
e.;;ti cauza principala a indraznelei ei. De aid Yin $i ido-
loiat.riile, fiindea multe din aceste femei pierdute voind
de a fi eu grat.ii $i placute barbaWor, urzesc tot feliul
de ca de pilda vraji, descantece,
farmece, $1 altele muite.
Dara cu toate acestea, dupa 0 asemenea purtare
necuviineioasa, dupa omoruri, $i dupa idoJolatrii, totu$i
luerul . multor'a, ba chiar $i
multor barbatl carl 1$1 au femelle lor, de unde apoi $i
rezulta cele mai mari rele. Caci $i aici de multe ori se
pun fel de fel de pentru starpire,
dectorn pregatlte nu pentru pantecele curvei, d pentru
al femeii nedreptatite; :;;i aici se intind fel de fel de
curse, invocarea sufietelor celor morti in-
vocarea demoniior, certe ziinice. lupte inver$unate, $i
multe de acest fel. De aceia $i Pavel zicand: "nu intru
curvii intru fa.pte de l'u$ine", a adaos imediat:
"nu .pizma", $tiind el bine luptele
urmeaza de alCI, strlCarea caselor, nedreptatea co-
p.lIlor ce urmau a se na$te legiuit din parin!i legiuiti ..
$1 celelalte relo multe.
Ded, pentrllca sa putem fugi de toateaceste rele,
-OlvULIA xxv
sa ne imbraeam intru Domnul nostru lisus Christos, $i " .. ft>
eu dansul sa fim incontinuu, fiindea aceasta inseamna
a ne Imbraca intru dansul, adeea a nu fi lipsiti de
dansul nid-odata, de a'l avea veiiinic in noi, prin sfin-
tenia noastra $i prin blandeta n08.stra. Tot a$a vorbim
.7i de prieteni, cand zicem: ((cutare s'a imbracat Cli cu-
tare, aratand priG aceasta marea dragoste dintre
.;;i convietuirea lor cea neintcerupta, did cel imbracat
se arata a fi ceiace este cel cu care s'a imbracat. Deci,
sa se arate$i in noi totdeauna Christos, cu care sunten-i
imbracati. :;li cum se arata Daea vom face toate cel
ce poronce.;;te, $iceiace a facut $i e1. $i ce a facut el
"Fiul oll1ului, zice, nu are unde pIece ca.-
pul" (Luea 9, 58). Aeeasta fa-o $i tu. Trebuia sa ma-
nance, $i cu toate acestea se hrania cu fire de grau stranse
de pe ogoare. Trebuia a dilatorl, $i de nicairi nu avea
nici cai $i nid boi, ci calatoria pe jos pana ce se os-
tenia. Trebuia sa doarma, $i in loc de perina avea sub
cap prora corabiei. Tr'ebuia sa se culce spre a se odihnl,
.;;i atunci se culca pe iarba. :;li hainele lui erau simple,
.;;i cele mai muIte ori petrecea singur, fara ca sa ia pe
dneva cu e1. Deci, afiand noi toate cele petrecute eu
dansul pe cruce, $i toate botjocorile suferite, pe dansul \
sa'l imitam. Astfeliu noi ne yom Imbraca intru Christos, !
daca purtarea de grija a trupului nu 0 vom face spre
pofte. Pot'ta dealtfeliu nici nu are in sine vre-o placere.
De multe ori poftele acestea nasc pe altele mai infier-
bantate, $i nici-odata nu vei fi satisfacut, d singur i'ti
vei caiiiuna torturile cele mai grozave. Dupre cum eel
ee necontenit este insetat, chiar de ar avea in fata lui
mii de izvoare, totu$i cu nimic nu se va folosi, nepu-
tand a'$i stinge setea, sau mai bine zis boala lui, tot
a.7a $i cel ce necontenit traie.;;te in pofte. Daea tu insa,
faci numai ceiace'ti este de neaparata trebuinta, atund
de sigur ea nu vei suferi de aceasta boala, ci $i betia,
faptele cele de rU$ine, $i toate celelalte vor fugl de
tine. Mananea atata numai, ca sa'ti potole$ti foamea,
imbraea-te numai ca sa'ti acoperi trupul, $i niddecum
sa nu ti'l impodobe$ti cu haine scumee, ca sa nu'l pierzi,
fiindea atunci tu n Ii vatami sanatatea, $i'l
slabanoge$tiprin multa mole$ire. Deci, pentru ca sa ai
trupul ca 0 corabie buna a sufietuiui, pentru ca capi-
tanul sa stea in siguranta la carma, pentru ca osta.:;;ul
406 OMILIA XXVI
sa manuiasca cu arma, fa ca totul sa fie bine
potrivit in regula. Nu a avea multe face pe cineva
nebiruit, ci at unci cand el are nevoie de putine. Cel
dintai chiar de nu ar fi nedreptatit de nimeni, se
teme la fiece pas; pe cand cel de-al doilea chiar de arfi
nedreptatit, el se gase$te mai bine decM cei ce
I-au nedreptarit, :;;i de aceia va fi $i cu inima buna. sa
nu cautam ea nimeni sa nu ne necajasca, ci ca chiar
de ar vOl sa ne n0cajasca, sa nu poata. Dara aceasta
de nicairi nu va fi, decat numai din a ne multami eu
strictul neeesar, de a nu pofti nimie mai multo Ast-
feliu numai yom putea a fi multamiti aici, in
timp a ne invrednici de bunurile viitoare, prin charul
filantropia Domnului nostru lisus Christos, prin care
cu care se cuvine slava Tatalui, f;li Sfintului Duch, in
vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXVI
"lara pre eel slab intru eredinta
nu intru indoirea gandurilor. Cn, unul erede ea
va manea toate, iara eel slab legumi mananea"
(Cap. 14, 1. 2).
. ea multora Ii se pare neexplieat acest pasaj.
De aceia mai 'ntai este necesar de a spune intreO'ul
scop ce are aeest pasaj, in ce scopscrie apostolul
acestea, ee el sa indrepte. Deci, ee sa
indrepte'? Erau multi dintre Iudeii ce crezuse in Christos,
cari dupa credinta tineau inca observatiunea man-
carilor ... fiipd stapaniti de, prevederile lesei
neindrazmnd a se departa de lege pe fata. APOl, ea nu
cumva sa fie descoperiti case abtin numai dela man-
carea carnurilor de porc, ii se abtineau dela mancarea
tuturor carnurilor, mancau numai verdeturi, ca ast-
feliu luerul acesta sa se considere ca post, f;li nicirle-
cum ea 0 nerespectare a legei. Altii fiind oare-
cum mai desa nu tineau seama de nimic din
acestea, astfeliu erau greoi denesuferit celor ce
OMILIA XXVI 407
observau prescript.iunile legei, acuzandti-i,
joe de aducandu-i intr'o mare supiirare. DeCi, te-
mandu-se fericitul Pavel, ca nu cumva din urma, -
voind Sa faca ceva mic neMgat in seama, sa ras..-
toarne totul pe dos, voind a'i aduce pe eei dintai la 0
indiferenta. in mancari - astfeliu sa'i faca de a cadea
din credinta, flindca se grabise de. a'i indrepta mai
'nainte de timpul potrivit, $i prin aceasta Ii zdruncinau
gray in marturisirea credintei lui Christos, eertandu-i
necontenit, $i contribuind oarecum ca aeeia .sa ramana
neindreptati, - cata intelepciune intrebuintaza
el, cum se pentru amandoua partile. Nu
faeeti riici rau zice eelor ce mustrau pe ceila1ti, ca nu
cumva sa'i intariasca pe aceia in observatiunile lor, -
nu faceti nici bine ceiace facetin . ca astfeliu sa nu'i
faca mai grozavi acuzatori ai acelora, - ei iata ea cer-
tarea Ii-o face cumpatata eu bagare de seama. Si
s'ar parea la prima vedere ca apostolul mustra pe cei
mai tari in credinta, insa in yorba lui catra totul
este indreptat contra celor slabi. Aceasta este adevarata
indreptare nesuparatoarepentru nimeni, cand indrep-
tand yorba catra unul, tu in realitate mustri pe un
altul. Cu chipul acesta, eel certat nu se poate supara, de
oarece nu te-ai adresat direct lui, in timp pe nesim-
tite el va primi doctoria indreptarei ce i-ai [l,plicat-o.
acum, deci, cu cata intelepciune face el
aceasta, in ce timp potrivit. In adevar, ea dupa ce
zice: purtarea de grija a trupului sa nu 0
faeeti spre potte", de indata aduce yorba de aceasta,.
ca sa nuse para ca aici de cei cari mustrau
pe ceilalti $i pOI'onciau ca sa man.anee orice. Partea cea.
slaba bolnava totdeauna are nevoie de 0 mai mare
ingrijire, de aceia apostolul deodata se adresazel catra
cel mai tare, zieand astfeliu: "iara pe eel slab intru
eredinta". Ai vazut intaia rana ce 0 cauzaza celu!
slaM caci zicand "pe eel slab", prin aeeasta arata
ca acela este bolnav. Apoi Ii aplica $i a doua rana
zicand: "primiti-l", aratand prin aceasta ca el are
'voie de 0 mare ingrijire, ceiace este semnul celei mai
grozave boale. "Nu intru indoirea gandurilor",
zice. lata aici a treia rana aplicata, caci arata cit pa-
catul aceluia este atat de greu, incat chiar $i cei ce n'au
408 OlvllLlA XXVI
pacatuit Ia [eliil cu. eI, mC.I-O
eu eI,afara ,de prleteme, $1 ace$tIa, zlc,sunt slhtl sa
primiasca a se oeupa cu indreptarea aceluia, fara
Ia indoillia. Ai vazut,deci,cum el converzand cu ace$tIa,
in realitate rnustra tocmai pe aceia pe nesimtite, $i fara
a S8 arata Apo!. pU!1andu-i pe r.a-
raJel, pe unul cu laude,lara pe ,celalalt ell vmovatllie
lui, Zice: "Ca ea va manea toate"
(V 2), $i
eredihta lui, "lara eel slab} ZICe, leguml .'
cucare vorbe hule$te pe al doilea pentru slabaclUnea lUl.
Dupa aceia, fiindca a aplicat acestuia cea de pe
urma rana, zicand: ;,Cel ee ma,-
nanea pre eel ee nu mE'u1anea sa nu'f detaimeze"
(Vers.3). Nu azis: sa'I ' lese in pace,nu a zis: sa
nu'l invinovateasea, nu a zis: sa nu'l indrepteze, ci
},Sa 'nu'l defaill1e", adeca sa nu'l dispretuiasca, a1'a-
tand prin cavceiace era m.ai
vrednic de rls. Dara nu tot a$a zIce ijil de cellaltl, Cl
"iara eel ee nu ' ll1ananea pre eel ee ll1ftnanea
sa nu'l osandiasea". Dupre cum cei mai desavar$iti
defaimau pe ceilaltiea slabi in eredinta $i putini eredin-
clO$i, ea yicleni, fal$i Iudaizand inca, de;;! , se dau de
cre$tini, tot Il$a $i aC8$tia la randul lor pe eei
dintai cacalcatori ai Iegei, sau ca uma ce credeau
pantecelui, dintre carii, erau $i dintre etnici:
aceia a $i adaos apostolul: , "ea Dumnezeu I-a pr1l11lt
pl;'e dansul".cand a fost yorba Insa de cei slabi, el
n'a zis Il$a -'- de$i a fidefaimat de eel cemananca, cste
farta unui al pantecelui, pe a fi de
eel ce nu mananca, este fapta unm putm credmclOs,-:
ci Ie-a pus una in locul celeilalte, aratand ca a fi defaimllt,
nu numai nu este demn $i cuviincios, ci inca e cu putinta
ea cel ce defaima sa fie el defaimat. Dara, zice, oare
:;;i 'eu osandesc pe unul ca acela
a adaos: "Ca Dumnezeu I-a pr1l11lt pre .
(IDeei, de ce cu el despre lege, ca cum ar
fi Dumnezeu I-a primit pre dansul",
ade.ca, ,ca Dumnezeu a aratat charul sau cel negrait
catra dansul, prin urmare I-a scapat de oriee invi-

OMILIA. XXVI 409
Apoi se adresea,za celui tare incredintii:
,,;Tu cine care judeci pre sluga straina'?"
(Vers. 4). De unde se invedereaza ca $i aceia osandiau,
iara nu numai defaimau. "Domnului sau sta sau
cade", zice. lata aici $i 0 8Jta rana aplieataeelui slab
in credinta. s'ar parea, la prima vedere, ca revo1t.a
apostolului este lndreptata asupra eclui tare In credinta,
pe mnd observandu,:,se bine, se poate vedea ca e1 5e
iili aid tot de cel slab, caci zicand: va sta"
arata prin aceasta ca acela s'a clatinat deja In credinta,
ca are nevoie de 0 marc bagare de seama, inca de
o a..,"-3. ingrijire, incat este nevoie de a c1wma in ajutorjiI
pc Dumnezeu. "Ca puternic este Dumnezeu,iice,
a'l pune pre dansul sa stea", - ceiace noi vorbirn
numai de cei toarte bolnavi foarte descurajati in
acelaiili timp.
Ca sa nu se desnadajduiasca acela, prive,;>tecum
apostolul il sluga, de$! este slabit in credinta,
ziC<.ilnd: "Tu eine eare judeci pre sluga
straina ?". Dara iata ca aici S0 atinge pe nesimtite
tot de cel slab, cad pare. ca, zice: eu n'am poroncit
de a nu osincli, numai pentru ea a osindi nu este Cll-
viincios, ci pentru aceia ca el este sluga straina, adeC:<_ l.
mi a ta, ci a lui Dumnezeull. Dupa aceia mangaindu-l
din nou, el n-a zis: Ca cadell, dara ce "ea Domnului
sa,u sta sau cade", adeca, fie aceasta, fie aceia, aman-
doua , sunt stapanului,
se indreapta - daca cade, precum ell$tlgul - daca el
sta. Toate acestea, dad noi nu Ie vom ('..erceta eu cea
mai mare exactitate, $i nu yom lua in bagare de seama
scopul lui Pavel, care voia de a nu'i mustra pe aceia
mai 'nainte de timpul potrivit, ar trebu! sa ne faca a
crede ca erau foarte nedemne de Ingrijirea cuvenita
lnsa, dupre cum spun totdeauna, noi trebuie
a eerceta scapul cu care au fost zise expresiunile de
mai sus, subiectul despre care vorb8$te, ee a
vorbind aeestea. Spunand aceste vorbe, el nu Ie-a
aruncat a$it cum s'ar brodi,DacaDumnezeu, ziee, care
sufere paguba, $i nu face nimie pana aeum, apoi cum
nti vei fi tu neeuviincios curios peste masura, dac,a
il pe acela inadu$i cu vorbele tale
410 OM!LlA XXV!
"Ca unul judeca zi preste zi I), iara altul
judeca in toate zileIe" (Vel's. 5). Aici mi se pare eli
intr'un mod foarte face aluziune despre post.
Caei era natural ea dintre eei ee postiau sa judeee :;;i
saeritiee inconlinuu pe eei ee nu postiau, precum de
asemene8, era iara:;;i natural ea in observatiunile lor
unia sa. se departeze de mancari in anumite zile, $i
iara$i in anumite zile sa. se indulciasca din ele. De aceia
ziee: "Fiecare intru a sa minte sa se adevereze" ,
ca prin aceste euvinte el friea eelo!"
ee observau faeeau deosebire intre zilele de post
eele slobode, cad spune ca faptul este indiferent, in aeeIar;;i
timp doboara iubirea de eearta a eelor ee se aruneau
eu furie asupra lor, cad Ii arata canu este un fapt
important de a nacaji pe aeeia intr'una asupra unoI'
astfeIiu de ehestiuni, nu pentru ea faptul in sine n'ar fi
fost de eondamnat, ci pentru ca nu era timpul potrivit,
pentru ea erau de eurand intrati in eredinta. Fiindea.
iata de pilda eu cata, graba serie Colosenilor asupra
aeestei ehestiuni, poroneindu-li: "Vedeti, sa nu va
fure pre voi cineva cu filosofia, cu
dupre predania oamenHor, clupre stihiile
lumei, nu clupre Christos" (Colos, 2, 8), iar8.$i:
"Nimeni sa nu va judece pre voi pentru man-
care sau bautura" (lb. vel's. 16), "Nimeni
pre voi sa nu va amagiasca" (lb. "Vel's. 18). De-
asemenea Galatenilor scriindu-Ii, cere dela eu
mu]ta seumpatate filosofie perfeetiune in lueruri de
acestea. Aiei insa, el nu intrebuinteaza tot ton,
fiindca eredinta de-abia era sadita printre
dara, nu in toate peste tot loeul noi trebuie
sa atragem spre noi pasajul "Fieeare intru a sa
minte sa se ade vereze " , cautand a ne apara eu el,
eaei eand e vorba. dedogme, aseulta-l tot pe Pavel ce
spune: "Orieine de va va binevesti (evangheliza)
') Nota. Tradueerea romana din editia de Buzau este eu to-
tul eaei expresiunea din originalul gree ijp.i:p(J.v 1t"P' ijp.op(J.Y
nuinseamna zi peste zi, ei.o zi, alta nu. (A se vedea lexiconul
gree la prepozitia "rro.p,""). A1}3. dara tradueerea exaeta a aeestui
pasaj ar fi: .ca unul judecd. (alege) 0 zi, {Ii alta nu, iara aUul le
judeca (alege) pe toate". (Trad.).
OM!L1A XXV!

voua afara de ceiace ati luat, anatema sa fie'"
(Gal. 1, 9), "Ma tern ca nn cumva precum
$earpele a amagit pe Eva cu sau,
astfeliu sa se strice 9i eugetele voastre" (II. Cor.
11, 3); iara Filippenilor scriindu-li zieea: "Paziti-va de
cani, de lucratorii cei rai, paziti-va
de taiere" (Filipp. 3, 2). Dara Romanilor, fiindea nu
era inca timpul de a indrepta astfeliude lueruri, Ii ziee:
"Fieeare intru a sa minte sa se adevereze".
Caei fiind vorba de post, el zieea aeestea, pe de-oparte
spulberand mandria ace]ora, iara, pe de-alta slabind frica
aeestora. "Gel ce ziua, Domnului soco-
teste, si cel ce nu soeoteste ziua, Domnului llU
socoteste. Si cel cemanancil, Domnului mananca,
si eel ce riu mananca, Domnului nu mananca,
lui Dllrnnezeu" (Vel's. 6). Ceiaee el
spune aici, astfeliu se explica: Faptul aeestanu este
dintre eele principale, eaei eeiace se cauta este, daca
eel ee mananca ca eel ee nu mananea, fae aeeasta
pentru Dumnezeu; eeiace se cauta este a se daca
amandoi sIar$ese prin a multamllui Dumnezeu. $i daca
amandoi multamese, apoi nu este vre-o deosebire mare
intre dam}ii. Dara tu cum aicj apostolui
pe nesimtite pe eei ee Iudaizau, adeea intro-
dueeau obiceiuri ludaiee in religiunea Dn,ea.
eeiaee se eauta, ziee, aeeasta este, adeea de a multami
lui Dumnezeu, apoi atunei faptul este invederat, ca eel
ce mananca, aeesta este care mult3,me$te lui Dumnezeu,
iara nu eel ee nu mananca. Caei cum poate multami
lui Dumnezeu a<.;esta, urmand inca a - eeiaee
$i Galatenilor zieea: "Cei ce "oiti sa va indreptati
prin lege, din char ati cazut" (Gal. 5, 4). Aiei insa.,
de$i lasa. a se intelege acest lueru, totu$i nu'l seoate pe
fata toemai ca inca nu era timpul potrivit, d rabda;
iara prin pasajul urmatoriu Ii deschide cite putin
spre a intrevedei1 aceasta: "Ca nimeni din noi
viaza; :;;i nimeni moare, ca de viem, Dom-
nului viem, si de murim, Domnului murim"
(Vel's. 7. 8), eu Care ocazie mai Iamurit Ii-a invedBrat
aceasta. Cel ee viaza in lege, zice, adeca eel ce traie$te
412 OMiLIA XXVI
dppa prescriptiuiIile legei, cum poate via in Christos '?n.
:;;1 l!U num.aiac;:ea:sta ? 12regate$te e1 prin pasajele de
mal SUS,Cl inca $1 stapane$tepe eel ce s'ar . fi grabit
1a indreptarea acelora, $i il convinge de a inca,
aratandca, este eu neputinta caDumnezeu sa'i dispre-
tuiasca, $i la timpul potrivit sevor indrepta.
. Dara ce inseamna: "Ca nimeni din noi lui:"si
viaza" ? Adecii, ca .nu suntem slobozi, ca avern pe sti-
pariul care . voie$te ca noi sa viem, iara nu sa mu-
rim, $i ca ii1tr'ansul amandoua aeestea mai mult noue
ni Prin aces tea ni arata, cii 'el mai mult se
ingrija$te de noi, $i ca viata noastra e1 0 eonsidera ca
bogatie a mgartea <?a. Noi nu. murim
noue numal, Cl $1 stapanu1m, daca poate murlm. Sub
numele de moarte apostolul vorbe$te $i intelege aici. nIl
moartea trupeasca, ei moartea duchovniceasca, moar-
tea cea din credinta.
Era deajuns, deei, ca $i aceasta sa ne convinga ca
Christos se ingrijCl.$te de noi, ca daca noi viem, lui viem,
ca tot lui murim, daca murim, - insa I:l,postolul nu
se multam89te numai cu atata, ei mai adaoge $i alteeva.
In adevar, ca dupa ce zice: "Deei, sau de viem, sau
de murim, ai Domnului suntem", $i dupa ce trece
dela acea moarte 1a moartea naturala, ca nu cumva sa
inaspriasca yorba, apostolul ni da $i 0 alta dovada de iri-
grijirea cea mare a lui Christos pentru noi. eare e
acea dovada? "Ca spre aceasta Christos, ziee, :;;i
a murit, a inviat) a vieWit, ca sa stap<.l-
niasea pre cei morti, :;;i pre cei vii" (Vel's. 9).
A$a cii $i aceasta convinga-:te, ea el se ingrija$te de
m[mtuirea $i indreptarea noastra. Dad nu ar fi avut
o astfeliu de fngrijire, apoi atunci care era nevoia In-
truparei a iconomiei lui'? Deci, cel ce a pus atata sir-
guinla ca noi sa devenim ai lui, ineat a 1uat pana $i
chip de rob, $i a murit pentru noi, apoi Oare el sa ne
dispretuiasca dupa ce am devenit ai lui'? Nueste cu pu-
tinta,caei nu ar fi preferat el de a atatea in za-
dar, iara lucru1 sau sararnana [ara .scop.
"Ca spre aceasta, ziee, Christos si a murit",
ca $i cum ar zice eineva: cutare nu ar' suferi ca sa
dispretuiasea pe sluga, ea se ingrijCl.$te de punga San.
Inca nu iubim nOl banii atat de mult, pe cat de mult
OMILIA XXVI
ne iube$te el, $i se ingrij8.9te de mantuirea noastra.
bani, ei sangele l-a dat pentrunoi, $id8'
acela nu ar sufer! ca sa fim dispretuitinoi, pentru cari
avarsat sangele sau, $i ni-a pregatit atata cinste. Pri""""
V8$te apoi $i puterea lui, cat de mare $i negraita
dupre cum arata apostolul: "Oa spre aeeasta, zice,.
a .murit sa stapaneasea pre
eel mortl pre eel VII', iara mai "sau , <:ie
viem, sau de murim, ai Domnului suntem". Ai
stapanire nemarginita? Ai vazut putere nebiruita
Ai vazut ingrijire desavar$ita '? sa nu'mi spui, ziee de
ce viet.uiese, caei el se ingrij8.9tc $i de eei
iara daca se ingrij8.9te de eei morti, apoi este
ca se irigij.a$te $i de eei vii. Deei, nimie a'a treeut. ell
vederea despre aceasta stapanire a sa; el $i-a rezer-
vat lui'$i drepturi mai mari decat au oamenii. $i pe
lclnga toate celelalte inca, sa $i ingrija$te mai 'nainte
de noi. In adevar, ca un om oarecare depune bani, $i
aceasta foarte mult rabda pe sluga, - dara el
IWlD moartea sa a omorit moartea, $i de sigur ca 1111
at' suferi, ca cel rescumparaL cu un asemenca pret, ;;i
a caruia stapanire a eu atata sirguinta $i in-
grijire, - nu a1' putea rabda, zic, ca aeela fie dis pre-
tuit, $i mantuirea lui sa nu se soeotiasca lntru nirnie.
Acestea Ie zice apostolul, ca sa rUi;;lneze pe cel ce 1u-
daim, adeea pe eel ce tinea inca la obiceiurile iudaiee, :;;i
sa'l faca de a'$i arninti de maretia binefaeerei
caei a inviat flind mort, $i fiindea dela lege n-a ca$-
tigat nimic, - a$a ca ar fi eea mai de pe urma
no;;tinla de a se intoarce iara$i Ie lege, parasindpe cel
ce a aratat atata dragoste pentru e1.
Deei, dupa ce I-a eertat indeajuns, iar&9i il inalta,
zieand : ;,Dara tu, de ee judeci pe fratele til u,
saU tu, de ee defaimezi pe fratele tau?" (Vers.iO).
s'ar parea ca prin aceste vorbe el ii egaleaza oare-
cum, insa din cele vorbite mai la vale arata ca este 0
mare deosebire intre dan$ii. Mai 'ntai prin denumirea
de "frate" doboara eearta, dupa aceia apoi $i prin
amintirea acelei zile infrico;;ate, eaei dupa ce zice: "suu
de ee defaimezi pe fratele tau?" a adaos imediat:
"Cu toti vom sta inaintea judeea,tei lui Christos''.
$i aici s'ar parea ca eearta pe eel mai desavar:;;it zicand
414
OMILIA XXVI
accstea, in realitate insa zguduiecugetul celui ce Iudaiza,
nu numai cu binefacerile ci infri-
cO$t\ndu-l eu pedeapsa viitoare. "Ga toti, zice, vom
sta inaintea judeeatei lui Ghristos. Pentru ea seris
eslc: viu sunt eu, ziee Domnul, ea mie se va
pleea tot genunchiul, toata limba se va rl1ar-
turisi lui Dumnezeu" (Vers. 11), mai departc:
"Deei dara, fieeare din noi de sine i:;;i va da
scama inaintea lui Dumnezeu" (Vers. 12). Ai va-
zut cum iara:;.i zguduie cugetul celui ce Iudaiza, de:;.\.
se parea ca'l mustra pe celalalt Caci el aici aceasta
las;l a se intelege, ca :;.i cum pare ca ar fi zis: ce'ti
pasa tie de el Nu cumva poate vei fi tu pedepsit pen-
t1'u dansul Dara n'a spus tocmai ci mai eu blan-
deta: "Ga toti vorp sta, zice, inaintea judeeatei
lui Christos" :;oi "Fieeare din noi de sine va
da seama inaintea lui Dumnezeu". El introduce
a id $i pe prorocul care marturise..'7te de supunerea
tuturoT lui Dumnezeu, $i inca 0 supunere nemargi-
nita; introduce deasemenea $i pre cei din legea veche,
cu un cuvant pre toti oamenii fara deosebire. EI
n'a spus simplu: fiecare se va inchina lui, ci "se
va marturisl", adera va da seama de cele faeute. A:;.a
dara fii cu frica vazand pe stapanul ob$t.esc $ezand pre
scalln la judecata, $i nu $i imparti biserica, ru-
pand $i fmbucatind charul, $i alergand la lege, caci
lcgca este a lui. ce spuiu eu de lege, cand :;.i cei din
lege, ea $i cei dlnainte de lege sunt tot ai lui. nu nu-
mai legea te va face respunzatoriu, ci :;.i Christos te va
fac;c pe tine respunzatoriu, ca pe intreaga suftare
omeneasca. Ai vazut cum a muiat frica de lege Apoi
ea sa nu se para ea el intradins spunancl
aces tea, ci, ca mai mult din continuitatea ideei a ajuns
alCl, iara$i se agata de subiect, zicand: "Deei,
lllai lllult sa nu judeeam unii pre altii, ei aeeasta
lll ai vartos sa judceati, ea sa nu puneti 1m-
pj edeeare fratelui sau (Vcrs. 13). Dara
accste vorbe nu se pot atribul mai mult unuia decat
celuilalt, $i de aceia se pot atribul amandurora, $i celui
desavar:;;it care se scandalizaza la observarile manca-
I
J
,
OMILIA XXVI
415
rilor, $i celui nedesavar:;;it, care ria motiv de nemu1ta-
mire, $i':;;i atrage mustrari grele.
. ') !u, acu?,: yom priml
n01, can scandlhzam pe altn fara mCl un motiv. Daca
chiar: acolo, unde savar$it era ceva nelegiuit.,
totu$lvapostol';ll ,a !ffipiedecat de a aceasta - pen-
tru ca nu era mea tlmpul favorabll de a'i certa -- ea
nu fratele, $i sa nu se im-
fJledece m credmta lUl, - dara inca cand noi scandali-
zam pe altii fara scop de indreptare, apoi de ee pe-
Jeapsa nu vom fi vrednici oare Daca a nu mantul pe
un altul este 0 crima, - iara aceasta ni-o arata cel ce
a in ta!antul fncredinta,t lui, - dara inca
a !';\l scandahza 1 Dara ce zici tu; dara daea el fiind
slab, se dela pentru
aceasta, daca tu al fi drept, al sufen. Daea el ar fi tare
n ar a vea. nevoie v 0 . astfeliu de l?grijire; dara acu n{
cand este are neVOle de 0 mare ingri-
.lire din partea tao
Deci? 0. ingrijire fratelui
no--tl'll, sa 1 suferlm hpsurlle lUl. NO! nu yom da
de propriile noastre rele, ci . de acelea
prl'1car.l am scandahzat pre alt.ii. Deci, daca respun-
de Jal?tele noastre l?roprii este destul de grea,
dar'iL mca eand S8 vor mal adaoO'e si de acestea cum
, t '" d v'" ,
.vom I?an Ul f va, nu ,cre em ca daca am gasl to va-
la: pacate, yom a yea vre-o indreptare; aceasta toc-
mal . I1I va. fi un adao,;> la caci $i a
fost pedepslt mal mult decat fem81a, precum $i femeia mai
mult barbatu!. Tot Izabela a fost mai O'1'8U
sau Ahav, care rapise vial:> va-
cluv,e), e<I: acea raI?ire, $i scandalizase
pc Impar:at. Dec), $1 eand te facl cauza pierderei al-
tom, mal grozave vel suferl decat acei Impiedeeati $i
scandalizati de tine. A pacatui tu singur nu e tot' una
cu a face pe altii sapacatuiasca 9i sa . se piarda,
pentru care $i zice apostolul: "Nu numai ca fac
aeestea, ei inca :;;i binevoiese eu eei ce Ie fae"
(R.om. 1, .32). A:;.a atunci cand vedern pe altii paca-
tlllnd, nOl nu numal ca sa nu'i impingem spre pacat,
') Parll'a morllla. Dovaua Iamul'ila contra celor ce nu cred
in gheena, zicand ca nu este gheena. ( VerOl1j.
416 OMILIA XXVI
ci ehiarsa'i tragem dill prapastia rautatei, ca nu eumva
impreunaeu pierderea lor, sa suferim f;li noi pedeapsa.
Sa ne aducem aminte necontenit de judecata cea infri-'
de rlul eel de foc, de legaturile cele nedezlegate,
de intunereeul eel mai dinafara, de scra$nirea. dintilor,
de viermele cel neadormit.
Dara, ziei tll, Dumnezeu este filahtrop. 1ns8. aces-
tea sunt vorbe, f;li dupa ideia ta, 'nici bogatul acela, Gare
a trecutcu vederea pre Lazar, nu este pedepsit; niei
fecioarele ceJe nebune nu sunt scoase din camara cea
de nunta; niei eei ee nu hranesc pe Christos nu se due.
in focul eel pregatit diavolului; nici eel imbracat in
haine murdare nu se pierde, legat demani $i de pi-
cioare; nici eel ce a pretins dela datornicul sau 0 sum
de dinari, nu va fi predat muncilor; atunei nu este ade-
varat nici ceiace zice pentru preacurvari: "U nde vier-
mele lor nu moare, ;;ifocul nu se stinge" (Marc.
!), .1:4), ci toate aeestea sunt numai amcnintari. ((Da t
ziei tU. !;li cum de de a pronunta astfeliu
de voroo, f;li dela sine 'ti dai 0 hotarire Eu, atat
din cele spuse de Christos,cat f;li din cele ce a facut,
voiu putea sa'ti dovedesc ca este eu totul din contra.
Daca tu nu crezi din cele viitoare, cel putin crede din
cell') petrceute, cad cele petrecLlte deja $i indeplinite nu
mai sunt vorbe $i amenintari. Cine a trimis In intreaga
lume potopul, f;li a facut inecarea aeea Cine
a adus prapadirea aeea grozava a fntregului lleam 0111e-
ne"c Cine dupa aceasta a slobozit din. ceriu fLllgel'ile
::;;i t.rasnetele aeelea asupra pamantului Sodomei Cin() a.
cufundat in mare intreaga armata Egipteneasca Cine
a nimicit in pustiu eele $ease sute de mii Cine a aI's
de tot adunarea lui A Cine a poroncit pamantu-
lui sa'$i cleschida gura sa inghita de vii pre eei ai
lui Core $i Datan Cine pc timpul lui David a nimieit
cat ai clipi din ochi $eaptezeei de mii Sa mai spun
o[U'e de cei pedepsiti In parte Ce Yeti zice de Cain,
cat'e a fost predat unei pedepse ineontinue? Dara de
Harmi eel uds cu pietre eu tot neamul lui Dara de
eel ce a patimit tot aeeasta, pehtru ca adunase lemne
in ziua Sambetei Sa mai spun :;;;i decei patruzeci de
eopii de fiarele salbatece, $i eari nu s'au bucu-
rat de iertare de$l erau copii fara de minte
Daca poate ai voi ca si1 vezi de aeestea petrecan-
OMILlA XXVI 417
du-se $i dupa char, gande$te-te Ia cele ce au patimit
1udeii; cum femeile lor I$i mancau copiii lor, cum unele
ji frigiau $i altele ii mancau; cum Iudeii fiind predati
unei foamete grozave, $i unor rezboaie infrieo$ate, toate
tragediile lor din urma se acoperise prin nenorocirile
in eari cazuse de astMata. Cum ca toate acestea Ie-a
adus asupra lor Christos, asculta-I pre dansuI, cum Ie-a
prorocit mai dinaint8, prin parabole, $i de multe ori
clar $i fara incunjur. Prin parabole lee-a spus aceasta,
ca de pilda acolo unde zice: "lara pre eei ee n'au
voit sa imparatiasea preste adueeti-i 1ll-
eoaee taiati inaintea mea" (Luc. 19, 27), $i in
alt Joe prin parabola viei $i a nunt-ei. Lamurit Ii V01'-
beste in multe locuri,ea de pilda acolo unde zice:
,,$'i vor eadea intru aseutitul sabiei,' se vor
cluce robi in to ate neamurile ... , pre pamant
mfthnire limbilor eu neclumerire, sunet faeand
marea si valurile, iara oamenii murincl de frie[t"
(Ibid. 21: 24. 25. 26), $i aeolo uncle zice: "Ca va ft
atunci necaz mare, care n'a fost clin inceputul
lumei, nici va ft." (Math. 24, 21). $titi apoi cu tot.ii
ce pccleapsa au primit Anania $i Sapfira, pentru ca au.
aseUl1S putini bani din vinzarea ogorului lor. Dara inca.
nenorociriJe zilnice nu Ie vezi Nu vezi pre cei ce se to-
pose $i acum de foame Nu vezi pre cei ce sunt ,cuceri.ti de
$i de schimonosirea trupului? Pre cei co
dainuiesc in saracie, pre eei ce patimesc mn de rele r
$i cum s'ar putea, sau mai bine zis, ce ratiune
ar fi ca unia sa fie pedepsiti, aWi sa nu fie
Dumnezeu nll este nedrept - dupa cum nu este - apol
nu mai incapc yorba (A1, $i tu vei da seama. pacatuind;
iara daea el nLl pec1epsc$te fiindca este filantrop-dupa
cum zici tu, - <1poi atunci nid pe aee$tia nu trebuia
sa'i pedepsiasca. ACllm insa, tocmai pentruni9te ast-
feliu de euvinte pc cari VOl Ie rostiti, Dllrnnezell pedep-
sC'ste chiar !;ii aiei pe mult.i, pentrll ea astfeliu cand voi
m( yeti crede cuvint.elor amenintatoare, cel pu1in prin
pede psi rea faptelor imecliat st el'cdeti )i fiindca nll
credeti nici nu v,\ inspEiimcl nta atat de mult cele pe-
trecute in legea veehe, eel putin cole petrecute Cll ge-
neratiunile ce suecedeaza dupa timp, VOl' puteb, in-
dreptt\' pe cei tranc1avi.
3825
27
418 011lLlA XXVI
Dara, zid tu, de ee eare elnu pedepse:;;te aid pe
fieeare '?. Pentru ca Ii aeerda un termen de peeiiinpi.
De ee nu sunt toti pedepsiti aici '? Pentru ca nu eumva
eei mai multi sa se indeiasea de prenia lui. Cati tal-
hari au fest aici pe pamant'? :;;i dintre dan:;;ii numa.i
unia au fest prin:;;i $i pedepsiti, pe cand eei mai multi
s-au dus de aici fara sa dea sarna de faptele ler. Dara
daca aee$tia raman nepedepsiti, apei unde este filan-
trepia lui Dumnezeu'? Al meu este acum a te intreba
pe tine: daca nimeni nu ar fi fest pedepsit, ai fi avut
atunei un euvant de indreptare; dara eand unia sunt
pedepsiti, iara altii nu, de$l. peate au pacatuit mai
mult, apei unde este ratjunea $i dreptatea, ca fiind vi-
nevati de aeelea$i pacate, sa nu aiM $i aceia$i pedeapsa '?
Cum nu s'ar erede atunei ca cei pedepsiti au fest ne-
dreptatiti'? De ee nu sunt pedepsiti teli aiei pe pamant '?
Asculta chiar pe Christes ce spune despre acei ' eptspre-
zece cari au fest uci$i sub darfLmaturile turnului din
Sileam, $i de cari se mirau eei de pe langa dansul:
"Vi se pare ea mai au fost de-
cat toti oamenii eari loeuiau in Ierusalim? Nu!
. ei zie 'voua: ea de nu :va yeti poeai, toti
yeti pieri". (Luea 13, 4. 5), sfatuindu-ne prin aceasta
de a nu ne ineuraja, ea in timp ee altii sunt pedepsiti.
nei, de$! am pacatuit mult, tetu$i vem scapa fara pe-
deapsa. Daca nu ne vern schimba, de sigur ea vem fi
pedepsiti.
$i cum vem fi pedepsiti acele pentru vecie, ziei
tu, pe cand nei aici pe pamant am pacatuit pe un timp
scurt. Cum se poate ca un em care a savar$it un emer
'in clipeala echiului, sa fie pedepsit la 0. esanda ve$-
nica'? Dara Dumnezeu nu face aceasta ziei tu. Insa pe
paralitieul acela, cum de I-a tinut treizeci $i ept de
ani intr'e a$a esanda grea'? Cum ca I-a pedepsit pentru
paeatele lui, asculta ee'i zice Christos: "lata te-ai fa-
cut sanatos, dara de aeum sa nu mai
(loan 5, 14). Dara, zici tu, a luat deslegare. Da, insa
acolo nu se vel' petrece tet a:;;a luerurile; $i cum ca
Mole pedeapsa nu va avea sfar$it nici-odata, asculta-l
ce zice: "Viermile lor nu se va (nu rnoare)
focul nu se va stjnge" (Marc., 9, 44), $i iara.7i:
,,$i se vor cluee in viata iara
I

OMILIA XXVI
419
aeeia In osanda cea (Math. 25,46). Deci
daea este viata ve$nica, este in timp $i esandEi
ve.,?nica. Nu vezi eu cate a amenint;at pe ludei '? $i Qare
s'au indeplinit toate acele amenintari, sau ca au ramas
numai verbe goale'? "Nu va ramanea, ziee, piatra
pe piatra", $i oare au rarnas ceva'? ,,;;i vafi,
atunei neeaz mare, care n'a fost din ineeputul
lumei" (lb. 24, 21), :;;i eare n'a festacel nacaz'? Ci-
te$te istoria lui losip, $iatuncinu vei putea nici sa te
resufli, numai auzind cate nenerociri au indurat Iudeii
atunci!
Aeestea Ie spun nu ea sa va intristez, ci ca sa va
pun in siguranta; Ie vorbese ea nu cuo1Vaamagindu-va
eu de cele zMarniee, sa va fac de a sufed pt;ldepsele
eele mai grele. De ce nu crezi tu ca e drept de a fi
pedepsit dupa ce ai pacatuit'? Nu ti-a spus el mai di-
nainte teate'? Nu te-a amenintat'? Nu te-a ajutat'? Nu a
facut pentru mantuirea ta mii de fapte'? Nu ti-a daruit
baia rena$terei, $i toate eele mai dinainte ti le-a iertat'? .
Dara :;;i dupa botez oare nu ti-a dat ajuteriu de a te
intearee la dansul iara$i prin pecaint.a Oare ehiar
dupa aceasta nu ti-a faeut destul de lesnicioasa calea
iertarei pacatelor'? Aseulm-l ee a poroncit: "De yeti
iert(:t lor, ierta-va voua
tatal vostru eel eerese" (Math. 6, 14). Ce greutate
are acest fapt'? "Mantuiti ' pe eel napastuit, jude-
eati saraeului, faeeti dreptate vaduvei, ve-
niti sa ne intrebam, ziee Domnul; de vor fi
paeatele voastre ca mohoraeiunea, ea zapada
Ie voiu albi" (Isaia 1, 17. 18). Ce greutate este de a
face' a$a '? "Spune tu fara-de-legile tale intai, ea
sa te indreptezi" (lb. 43, 26). Aceasta ee greutate
de fndeplinit are'? "Paeatele tale eu milostenie Ie
raseumpara" (Daniil 4, 24). Ce eboseala poate fi aici '?
Vame$ul acela din evanghelie a zis: "Dumnezeule,
milostiv fii mie pacatosului" (Luea 18, 13) $i s'a
pegorit dela templu indreptat. Ce eboseala mare yom
a vea imitand pe aeest vame$ '? Daca $i dupa teate aeestea,
poate ca nu a te eonvinge ca este pedeapsa
osanda, apoi atunei nici diavolul nu va fi pedepsit. "Duee-
420
O"IlLIA XXVI
ti-va, zice, in foeul eel eare este gatit
diavolului ingerHor lui" (Math . . 25, 41). Daca nu
este 'gheena, apoinici diavolul nu va fi pedepsit, iara
daca el este pedepsit, apoi este invederat ea noi yom
fi pedepsit!, fiindca . noi calcat poroncile lui
nezeu, nu la felm cu dIavolul. $1 cum nu te sfie$tI
graind cu atata indrazneala? Caci cand tu zici ea el nu
pedepse$te pentru ca dai a
daca nu. mal este . filantrop. Vede:j:l ce ' fehu
de cuvinte va pune in gura 'i1iavolul? Dara ce? Oare
monachii, cari vietuiesc prin dau dovada de
o nevointa grea, se vor duce aeolo neincununati? Daca
cei rai nu vor fi. pedepsiti, $i nici nu va fi vre-o ras-
plata, at putea zica cu drept. cuvant, ca nici
cei bum nu vor f1 Incununatl. Da! ZICI tu; aceasta este
demn de Dumnezeu, ca sa fie nurilai imparatia ceriurilor,
nici decum gheena). k;;a dara, dupa pare rea ta,
curvariul, $i preacurvariul, :;;i cel ce a facut mii de rele,
se vor bucura tot de acelea:;;i bunuri ca $i cei ce au arat<1t
o viaJa neprihanita $1 sfinta; atunci Pavel $i eu Neron
VOl' sta alaturea, sau mai bine zis, $i diavolul va sta
alaturea cu Pavel. Daea nu este gheena" iara inviere
este, apoi $i cei rai S8 vor bucura de acelea$i
bunuri ca $i cei buni. Dara cine ar putea sa spuna gro-
u1venii de aeestea, fie chiar dintre cei mai smintiti
oameni '? lvlai mult inca: cine chiar dintre demoni ar
putea &1, spun a a$a? Caci .$i demonii
este gheena, pentru care $i strigau zkand: "AI vemt
ea sa ne munee:;;ti mai 'nainte de timp?" (Math.
8 29). Apoi atunci daca $i demonii marturisesc acest
hicru, curn de tu nu te temi, $i nu tremuri tagaduind '?
Cum de nu intrevezi aici pe dascalul tuturor acestor
reJe credinti? Caei diavolul, care a in$elat pe om din
inceput, $i cu speranta de bunuri mai mari i-a luat
bunurile cari deja Ie avea in mana, tot el este care
indeamna pe om $i acum de a grai $i a cugeta de
acestea,- $i de aceia al:ita pe unia sa dispretuiasca
sa ziea cit nu esto ghoena, ea astfeliLl sa'i bag: in gheena.
Dura Duninezeu face ell totul din contra; el a pregatit
O'hcena, :;;i ne-a amenintat eu ghoona; ea astfeliu S<1 nc
fuca de a nll In ea. Daci"t fiind gheena $i dia volul
te amage:;;te, apoi nefiind, cum ar fi marturisit de exis-
tenta oi demonii, a1 CarOf' interes oste tocmai de a lucra
o
I
I
I
OMILIA XXVI
ca noi nicisa , banuim ac;;a ceva, ca astfeliq sa.deveniill
mai In fapta buna, $i sa ,cadem cu dan$ii In focul
celnestins? Dara cum de au marturisit atunci exis-
tenta gheenii? zici tu. Pentru ea sila ce Ii sta de fata
atunci, era .pentru dan$ii nesuferita. ,
Deci, intelegand toate acestca, Inceteze eei ce yor-
bosc a,:;;a, de a se amagi :;;i pe dan:;;ii, :;;i pe altii, fiindca
VOl' da seama $i de aceste cuvinte, atragandu-$i asupra
]01' acele grozavii, de oarece se incearea de a conrupe
pe eei multi, $i nu imiteaza macar pe barbarii aceia
'(Ninevitenii). Caci barbarii aceia erau mai neexpe-
rienti decat toti oamenii, totm;;i de'ndata ce au auzit cit
cetatea lor se va nimici, nu numai ca nu s'au aratat
necrezatori, ci au :;;i inceput a ofta 9i vaicara, $i a se
imbraca in sac, $i a'$i pune cenu$e pe eap, $i nici ea
au lncetat de a face totul, pana ce au damolit mania
lui Dumnezeu. Dara tu, care ai luat atata experienta
-din fapte $i din vorbe, inca dispretuie:;;ti cele vorbite '?
Ei bine, vei patimi Cll totul contrar dece au patimit
Ninevitenii, caci aceia infrico$andu-se de vorbe numai,
nu au suferit pedeapsa din fapte, - pe cand tu dispre-
tuind amenin(,area prin vorbe, vei sufer\. pedeapsa prin
fapte. Dad acum ti se pare ca un mit acele vorbe, nu
t.i se va parea tot aC;;a :;;i cand vei sufed in realitate. N u
ai vazut ce a facut Christos $i aici? Cum din cei doi
talhari ce erau cu dansul pe cruce, numai pe unul I-a
bagat in imparatia ceriurilor, pe eand pe celalalt I-a
trimis in gheena'? $i ce vorbese eu de talhari $i uciga$ii
de oameni, cand el n'a crutat nici ehiar pe apostolul
sau, care devenise vinzatoriu, ci vazandu-l alergand
in cursa, vazandu-l cum se ducea singur la span-
zuratoare, I-a lasat de $i-a luat singllr rasplata vinzarii,
- caci s'a spanzurat, $i a crapat in doua, iara marun-
taele lui au ie$it tDate afara. Toate aeestea prevazandu-le
mai dinainte Christos, a Iasat pe triidatoriu ca sa pa-
timiasca totuI, $i aceasta ca sa te incredinteze pe tine
-din cele prezente, despre cele viitoare.
Deci, nu va amagiti pe voi ln$i-va inerezandu-va
-diavolului, caci toate cugetarile acestea sunt ale lui.
Daca $i judecatorii, $i stapanii, $i dascalii, $i barbarii
cinstesc pre eei buni, iad pre cei rai ii pedepsesc, cum'
s'ar putea ca cu Dumnezeu sa se petreaca din contra,
$i sa se invredniceasca acelora$i bun uri $i cei rai ca $i
cei buni Dara atunci cei rai cand se VOl' izbavi de
422 OMILIA XXVII
rele Astazi, cand dam;;ii pedeapsa, cand se
gasesc printre atatea primejdii, ca de pilda frica de ju-
decatori 1',li de legi, 1',li cu toate acestea inca nu 5e depar-
teaza de rele, - dara inca ducandu-se de aici fara de
aCP.,8,sta frica, 1',li cu credinta ca nu numai nu VOl' cMea
in gheena, ci ca, chiar se vor invrednici de imparatia
cermrilor ca 1',li cei buni A1',la dara cand vor contenl
ace$tia de a face rele
- ca cineva sa staruiasca in rele, sa puna premlU raulmA
sa pretinda ca 1',li cel prudent sa se. de.
bun uri ca 1',li cel desfranat, cel credmClos ca $1 cel neil
cucernic, Pavel Ia feliu cu diavolul? Dara oare panaV
cand yom tot barfi de acestea De aceia va rog, ca'
izbavindu-va de aceasta nebunie, venindu-va in sim-
tiri, sa convingeti sufietul vostru de a se sfii 1',li a se
cutremura, pentru ca astfeliu sa va izbaviti
viitoare, vietuind aici cu prudenta, in tImp sa
va invrednicit.i 1',li de bunurile viitoare fagaduite noue.
Carora fie ca' cu totii sa ne in vrednicim, prin charul
1',li filantropia Domnului nostru Iisus Christos, prin care
$i cu care se cuvine slava Tatalui $i Sf. Duch, in vecii
vecilor. Amin.
OMILIA XXVII
,,$tiu ;;i bine adeverit sUI!t Iisus:
ca nimic nu este spurcat prm sme, fara numal
celui ce i se pare a fi ceva spurcat, aceluia
este spurcat". (Cap. 14, 14).
Dupa ce mai intai a certat pe cel ce judeca pe
fratele sau, 1',li prin aceasta certare l'a facut sa se depar-
teze de asemenea abatere, la urma se pronun $i asupra
dogmei in sine, 1',li povatuind pre cel mai slab,
aici 0 mare blandeta. Caci el nu zice,ca cel ce Judeca
pe altul asupra mancarei, va da seama, sau ca va pa-
timi altceva de acest feliu, ci numai ca slabe$te frica
de faptul mancarei, ca astfeliu mai U$or sa'l convinga
de cele graite de el, $i zice: ,,$tiu ;;i bine adeverit
sunt". ca sa nu iica cineva dintre necredincio$i: $1
I
r
!
OMILIA XXVII
423
ce ne importa pre noi, daca tu e:;;ti bine adeverit njci
nu tu destoinic de a inlocui 0 legeatat de veche,
$i prorociile cele venite de SUS,- prive$te cum e1. adaoge
imediat: "in Christos Iisus", adeca ca de acolo am
luat, dela dansul am afiat aceasta, prin urmare ceiace
eu SDun nu este 0 hotarfrea cugetarii Dara
ce 1',li bine adeveriH spune'mi. "Ca nimie nu
este spurcat prinsine" zice; adeca din natura sa
nimic nu este spurcat, ci aceasta vine din I intentiunea
celui ce se apropie de acel lucru; numai aceIuia i se
pare ca este spurcat, nu fnsa tuturor celorlalti. Deci,
de ce nu indreptezi pre fratele tau, ca sa nu consldere
de spurcat acel lucru De ce nu'l departezi de1a acest
obiceiu, $i del a aceasta credinta, cu toatii sirguinta ta,
ca astfeliu sa nu faca acel Iucru spurcat Ma tem, zici
tu, ca nu cum va sa'l supar. De aceia tocmai a adaos
apostolul: " lara, de se mahne$te fratele tau pentru
bucate, iata nu umbli dupre dragoste" (Vers.15).
Ai vazut cum I-a apropiat pre eel slab, aratand ca
el a facut atata yorba de acela, )entru ca nu numai sa
nu fie maJmit, dara nici sa fndrazniasca cineva de a'i po-
ronei in privinta ceIor ce'i sunt lui de trebuinta, ci daca
se poate sa'l atraga mai mult cu fngaduinta, sau mai
bine zis, eu iertarea cu dragostea. nici dupa ce
i-a lini$tit frica, apostolul nu'l trage ell sila, ci'l lasa a
fi stapan pe dansul singur, pentru ca nu e tot una: de
a trage cu sila pe cineva dela mancari, de a'l
prin asemenea siluire. Ai vazut cata sirguinta pune e1
pentru dragoste? - fiindca numai ea este In stare de a
in totu!. De aceia el Ii pretinde aici $i mai mult
inca ceva, caci nu zice numai ca nu trebuie de a'i trage
eu deasila dela mancari, ci ca daca trebuie de a
eonsimti la aceasta, apoi nici atunci sa nu zaboviasca
a 0 face.
De aceia a $i adaos, zicand: "Nu pierde cu buca-
tele tale pre acela, pentru care Christos a murit",
adeca: <mici intr'atata nu crezi .vrednic pe fratele tau,
ca macar prin departarea de bucate :;;a'i ajuti la man-
tuirea lui ? Christos nu s'a datinlaturi pentru dansul
nici de a se face rob, $i nici chiar de a murt pentru
el; - $i tu nu dispretuie$ti nici macar bucatele,
ca sa') pastrezi in credinta De$i nu era ca Chnstos
424 OMILIA. XXVII
sa'i cfu?tige deodata pre toti, eu toate aeestea el pentru
toti a murit, implinindu-$i luerul sau. Tu insa, $tiind ea
. prin maneari n sminte;;ti ineele mai mari, inca te certi
eu el Pre eel iubit de Christos 9i atat de important
inaintea lui, tu il erezi atat de dispretuit Pre eel ce
dansul I-a iubit, tu il oispret,uie$ti Christos a murit nu
nu numai pentr!l cel slab, ci 9i pentru ,- dara
tu nu te departezi niei de bucate pentru eel slab Christos
a dat dovada de savar$irea lucrului celui mai mare, $i
tu nu dai dovada nici de eel mai mid - de$! Christos
este stapanul nostru al tuturor, iara tu e$ti irate cu.
acela pe careT certi)). Aeeste cuvinte sunt deajuns spre
a atinge pe unul ca acesta, caci il arata, ca este mic de
suflet, ca s'a bucurat de bunuri mad din partea lui
Dumnezeu, $i cu toate acestea el nu'i inapoie$te nici pe
eele mici.
),Sa nu se dara lucrul vostru cel
bun; ca nu este imparatia lui Dllmnezeu man-
care $i (Vers. 16. 17), Lucrul eel bun el
nume$te aici sau credinta, sau nadejdea viitoare a lup-
telor de aici, sau evsevia (cucernicia) cea desavar$ita, Nu
numai ca pe fratele tau, zice, nu'l folose$ti cu nimic prin
asemenea dispute, ci faci inca de a se huh Insa$i cre-
dinta si charul lui Dumnezeu. Caci cand este lupta, cand
tu te eerti eu altul, eand il mahne$ti, cand desbini bise-
riea, cand iai in batae de joc pe fratele tau, $i e$ti de
nesuferit lui, atunci $i cei deafara (etnicii) hulesc, - a$a
ca nu numai ca n'ai de aici nin1ic, ci chiar ai
pierdut totuI. Lucrul vostru cel bun est dragostea, iubirea
de frati, unirea, legatura dintre voi; este de a vietu! cu
pace $i blandetii)).
Apoi iara$i damolind idca unuia $i disputa celuilalt,
zice: "Ca nu este imparatia lui Dumnezeu 11111n-
care $i bautura". Nu cumva prin acestea vom devenr
noi laudati $i cinstiti? ceia ce spune $i aiurea zicand:
, Nici de vom manca, ni prisose;;te, nici de nu
vom manca, ni lipse;;te" (1. Cor. 8, 8), $i nici nu
ml1i are nevoie de aItaargumentatie, ci se margine$te
numai in hotarirea data. Ceiace el spune aici, aceasta
inseamna: Nu cumva oare daca mananci, apoi aeeasta
are a te baga in Impara!.ia ceriurilor?)} De aceia ii $i
infrunteaza pe dam;;ii, ca unia ce cugetau lucruri mari,
I
I
Ii
,
OMILIA. XXVII
425
eaci nu spune numai de mancare, ci $i de bautura. Deci
cari sunt acelea ce ne baga in Imparatia ceriurilor
"Dreptate, pace, bucurie intru Duchul sfint",
adeca viata virtuoasa, pace catra frate, pe cand cearta
este aceia ce se impotrive$te tuturor acestora. Acestea
apostolul nu Ie spune numai unuia, ci la amandoi, fiindca,
a a',rut timpul de a vorb! ;;;i catra fiecare in parte. Apoi,
fiindca a VOl' bit de, pace $i bucurie,$i fiindca atM pacea
cat $i bucuria pot fi$i in lucruri rele, de aceia a adaos
imediat: "intru Duchul sfint". Astfeliu, deci, cel ce
pierde pe fratele sau, in acela:;;i timp a resturnat $i
pacea, :;;i bucuria a nedrepUit.it-o, ba inca a f:'icut mai
mult decat eel ce rape$te banii cuiva. Dara ceia ce este
mai rau, ca altul a mantuit pe acela, pe' cand tu 11
nedreptate::;;ti pierzi. Deci, cand pe acestea nu Ie
introduce mancarea :;;i nici perfectiunea par uta, ci tocmai
cele cari Ie restoarna pe acelea sunt cari Ie introduce,
apoi cum nu trebuie de a dispret.ui cele mici, ca astfeliu
sa se intariasca cele mari? Dupa aceia, fiindca din cauza
slavei celei de::;;arte s'a imtamplat ca acela sa mustre
pe fratele sau, adaoge zicand: "Ca celce intru acestea
lui Christes, bine placut este lui Dum-
nezeu ales la oameni" eVers. 18), adeca: nu
atata te vor admira oamenii pentru prefectiunea ta, ('At
te vor admira cu totii pentru pace $i concorclie, fiindea
de bunul acesta toti se vor bucura, pe cand de eelalalt
nici':'unul.
"Deci, cele ce sunt ale pacei sa Ie urmam,
$i cele ce sunt spre zidirea unu-altuia" (Vers.
19). Intai se adresaza aceluia sfatuindu-l ca sa fie pa:;;nic,
iara al doilea acestuia sa nu surpe pe featele sau;
eu toate acestea le-a facut pe amandoua eomune prin
expresiunea "unu-altuia", aratand ca fara pace nu
este de a zidi.
"Pentru mancare nu strica lucrul lui Dum-
nezeu" (Vers. 20). Prin exprexiunea "lucrullui Dum-
nezeu" el nume$te mantuirea fratelui, cu care ocazie
apostolul mai mult Intinde frica, aratand ca unul ca
acesta face cu totul din contra de ceiace voie:;;te sa
faca. Nu numai ca nu zide$ti, zice, ceiace crezi ca zi-
dara inca darlmi, $i nu 0 zidire (cladire) omeneasca,
ci a lui Dumnezeu, ::;;i fiu pentru vre un lucru mare, ci
426 OMILIA XXVII
pentru ceva cu totul neMgat in seama de dispretuit :
,Pentru mancare" zice. Dupa aceia ca nu eumva
concesiuni sa Il1tariasea pe cel mai slab In
ideia lui cea rea, din nou dogmatise$te des pre aeeasta,
zicand: "ea toate sunt curate; ci diu este omului
celui ce prin sminteala adeca cSl
eu rau: A!3t!ehu ca ehlavr .de l-al Sl!l
manance de aIel nu al lllel un folos, caci nu a manea
, \ ... J\,... v
face pe ceva neeurat, Cl numal parerea <?u
Daca pe aeeia n'ai indreptat-o, totul al facut m zadar,
ba inca ai vatamat; eaci nu este tot una: de a crede
ceva necurat $i apoi eu aceasta credinta a gusta din
aeel lucru Deci, in cazul de fata ai pacatuit
indoit: intai ea ai intins prejuditiul aceluia prin eearta,
$i al doilea ca l-ai facut de a gusta din lucru necurat.
dara, pana ce nu'l vei sa nu'l. .
"Bine este a nu manca carne,. mCI a bea
vin, nici de care fratele tau se sau
se sau se (VeTs. 2l). el
iarii$i eere ceiace este mult, nu
v
de
a nu'l sill ci ehiar de a-I face conceSlUlll, caCI $1 apos-
tolul a de multeori, ca de pilda atunci cand
a taiat imprejur pe Timotheiu, cand $i-a ras
jartfia jartfa acea Iudaica. nu zice sa nu mananCI
carne, ca sa nu faca pe cel slab mai trandav! ci
aici $i spune ca 0 parere a sa, zicand: "Bme este a
nu manca carne". 8i ce spun eu de' carne? zice;
chiar de Yin, $i de orice alta care scandalizeaza pe
altul, departeaza-te, caei nu cu I?an-
tuirea fratelui tau. Aceasta lll-a dovedlt-o Chrlstos,
care s'a poO'orit din ceriu, $i a. totul pentr!l ,noi.
Acum tu cum se atmge de acela, zlCand:
nici de care se sminteste) sau se
)) '. ..., .
ca $i cum pare ca ar fi zis: sa nu'ml spm ca celace
el face este fara rezon, ci ca poti Caci el are drept
indeajuns de a fi ajutat in slabaciunea sa, iara tu de
aici nu ai nici 0 vatamare, fiindea faptul acesta nu este
o prefacatorie, ci mai mult 0 iconomie, $i zidire (edifi-
care). Daca tu 11 sile$ti, atunci el se va sminti, pe tine
te va huli, $i mai mult inca se va intari de a nu
- pe cand daca vei fi ingaduitoriu cu el, atunel $1 el
te va iubl, $i nu va mai avea banuiala ca te-ai facut
i
i
I
-':y'
!
I
j

,
.,
I
!
OMILIA xx VII 427
dascalul sau, atunci iata ca pe nesimtite ai capatat
putere asupra lui, $i la urma vei putea samana in su-
fietul lui credintelecele drepte. Daca tu insa ai facut
a:;;a, ca el te ura:;;te, apoi at unci singur i-ai inchis in-
trarea oricarui rezon din partea tao Deci, nu'l sili pe
acela, d Inca $i tu departeaza-te pentru dansul de man-
care, nu ca de un lucru necm'at, ci mai mult fiindca
aeela se scandalizeaza, $i atunci e1 mai mult te va iubi.
Astfeliua poroncit $i Pavel, zicand: "Bine este a nu
manca carne", nu pentru ca carnea ar fi un lucru
necurat, ci pentl'u ca fratele se scandalizeaza $i se slabe$te.
"Tu ai credinta? Intru tine insuti sa 0 ai"
(Vers. 22). Aid mi s(pare ca .pe
$i la slava cea de:;;arta a celm pretms E ea
$i cum ar fi zis: voi89ti sa'mi ca va,r-
$it ::;;i 'in totul perfect? nu ml-O
ci fie-ti deajuns cugetul taw): Prm yorba eredlOfa de
aici, apostolul nu dogme, Cl cre:;-
dinta despre sublectul ce m sta m dlscutlUne,
despre mancari. Despre credinta in dogme el zice: "eu
gura se spre mtmtuir:.e" (Rom . .10,
10) Christos zice: "Cme se va lepada de mIlle
inaintea oamenilor, si eu ma voiu lepada de el"
(Luca 9,26). Acea credinta daca nu se marturis89te, pierde
pe om. pe cand credint.a des pre eare ni este yorba, daca
se marturis89te este fara scop.
"Fericit este cel ce nu se judeca pre sine
intru ceiace alege". Aici iarii$i mustra pe cel mai
slab, da lui 0 cununa indeajuns, adeca cununa cu-
o'etului lui. Chiar de nu te-ar vedea vr'un om,
este deaju?s 9a. sa fij. Fiindca
zis: (dntru tme insutl sa 0 ;aJ)), apOl ca sa nu ereada
ca acest tribunal este mic $i nebagat in seama, zice ca
acest tribunal este mai bun decat lumea intreaga. Chiar
daca toti te-ar invinovati, zice, iara tu in ins':lti
nu te condamni, nici cugetul nu te mustra, feclclt e$t1.
Dara apostolul n'a zis vorbele de mai sus la intamplare,
$i nici pentru toate actiunile in. gene!,e,
sunt multi in lumea aceasta can nu se Judeca pre SlOe,
cu toate acestea pacatuiesc groza v, - $i cari sunt mai
decat toti, - ci e1 $i aid vorbe$te tot de ches-
tiunea mancarei.
428 OMILlA XXVll
"lara cel ce se indoie!?te cu gandul, daca
mananca) se (Vel's. 23). aceasta 0
supune tot catre cel indemnandu-l de a cruta
pe eel mai slab. Ce folos este, daca el mancand se' in-
cu ga,ndul, :;;i se osande:;;te pre sine singur? Eu,
zice, pre acela 11 primesc, care $i mananca, :;;i in acela$i
timp nici nu se indoie$te. Ai .vazut cum 11 sfatuie$te nu
nurriai de a manca, cl inca a manea cu cugetul . curat ?
Mai departe spune '$i cauza pentru care se osande$te,
zicand: ,.Pentru . ca nu este din credinta", nu
pentru ca este nec.urat, ci pentru ca nu este din ere-
dint-a ; nu a crezut ca este curat, :;;i s'a atins ca de un
lucru necurat. Prin to!1te acestea apostolul 1i arata $i
vatamarea ee 0 pricio.uesc acelora, caci in loc sa'i con-
vinga a se atinO'e de cele ee se eredeau de dan$ii ca
necurate, ii ii sfi'eau, - ded ii sfatuie$te de a nu-i mai
eerta pe viitoriu.
tot ce nu este din credinta, zice, pacat
este". Daca el nu are curaj, zice, $i nici nu crede
eEl, este curat, apoi cum n'a pacatuit daca a mancat . .
$i aceste vorbe sunt zise de Pavel tot cu privire la
chestiunea in disculie, iara nu pentru toate actiunile
omen8$ti. Dara tu te gande..7te aici,cata ingrijire pune
apostolul de a nu scandaliza pe altii. l\1ai sus zicea:
"lara de se fratele tau pentru bu-
cate, iata ca nu umbli dupre dragoste'(, ca
daca nu trebuie a'l mahnl, apoi eu atat mai mult nu
trebuie a-I seandaliza. iar8.$i zice : "Pentru man-
care nu strica lucrul lui Dumnezeu", caci daca
'a surpa biserica este un fapt mi$elesc $i necuvios, apoi
eu atat mai mult inca de a surpa un templu duchovni-
cesc, fiindea omul este cu mult mai insemnat $i mai pre-
tuit decat biserica. Christos n'a murit pentru zidurile
bisericei, ci pentru aceste temple duchovniee$ti, pentru
oameui.
I) Deci, iubitiJor, din toate partile sa ne pandim
1) Partea mo1'alO.. Noi trebuie a vietui'dupre euviinta, fl i a
fi eu bagare de seama in viata prezenta. Sa nu credem ca "ne:
stiinta III va fi deajuns spre indreptare; care anume
\ratama, !li care nu. Cum ea simplitatea i]i nu ne vatama
eu nimic, spre a eU110afl te adevar ul; iara aceasta se dovedellte
Cll Abraam fli Melehisedek. (Veron.)
OMILIA XXVII 42S
pre nOl m.;;ine, $i nimanui sa nu dam pncma de ne-
multamire contra noastra. Viata prezenta este un sta-
diu (loc de lupta),$i de aceia trebuie a avea mii de ochi fn
toate partile. Sa nu eredem ca pentru indreptarea noastra
ni va fi deajuns ne:;; tiinta, fiindca yom da raspuns $i de
ne.;;tiinta, cand acea ne$tiint8, este neier tata. Iudeii
n'au $tiut, insa nf'..$tiinta lor n-a fost vrednicii de ier-
tare. Nici Elinii n'au $tiut, $i Cll toate aces tea n'au avut
nici 0 lndreptare. Cand tu e$ti In ne:;; tiinta de cele ce
nu sunt cu putinta a Ie $t1, nici 0 invinovatire nu ti se
va aduce; - dara cancI sunt cu putinta, $i inca eu
muita w;;urinta de a Ie atllnci vei fi pedepsit cu pe-
deapsa eea mai grea. De aitfeliu daca noi nu vom sta
in langezaJa, ci yom face totul ceiace atarna . de noi,
atunci $i Dumnezeu ni va da mana de ajutoriu chiar
::;;i in cele ce nu Ie :;;tim, dupre cum Pavel zice Filip-
pcniJor: ceva lntr'alt chip ganditi,
aceasta Dnmnezeu va descoperl voua" (Filipp.
3, 15). Cand noi chiar in acele unde suntern stapfmi nu
voim a izbuti, apoi at unci nici in celelalte nu vom avca
nici un ajutoriu, dupre cum cu Iudeii.
"De aceia, zice, Ii graiesc lor 111 pilde (pant-
bole), ca vazand sa I1U . vacla" (j'vlath. 13, 13). :;;i
cum oare v5,z;;\nd nu vedeau? Vedeaupe demoni alun-
gati de Christos, :;;i totu$i ziceau ca el are draco , redeau
Ve morti inviatidc ch\nsul, $i totu9i nu numai ca nu i
se inchinall, ba inca cautau sa-l ucida. Nu tot a::;:a i'nsa
a fost F:i Corneliu suta:;;ul,fiindca de vremc ce el a m.-
cut eu multa sirguin(a tot ceiace atarna de cl, apoi la
urmEt i-a adaos ::;;i Dumnezeu cciace-i lipsia.
Deci, nu'mi spune: apoi cum pc cutare, care a
fast simplu om bun, Dumnezeu I-a trecut Cll vcde-
rca, fiincl ca a fost Elin f Mai intai, ca el a fost om sim-
plu :;;i fara rautate, nu este Cll putinta oamenilor de <l:
sti lamurit, ci numai celui ee I-a plazmuit pe aceIa, $1
(;a1'e $tie inimile tuturor in parte; al doilea apoi se
poate zice $i aceasta: ca de multeori acela nu s'a in-
grijit, nu s'a lm!cl etnieit indeajuI1s ca s5, aflc acl evartll.
cum pute<.1. sa faca aceasta" zici tu, pe c{"W,
a fost om simplu? A:;;c\ clara tocmai pe accst om S1111-
pill 11 yom de cxelnplu. Ei bine, iata ca nccst om
si mplu, in cele lume:;;ti a aratat 0 mare
care daea ar fi voit s{t 0 anIte 9iin cele rluchovmee$tl,
430 OMILIA XXVII
de sigur ca n'ar fi fost trecut cu vederea. Caci toate
cele ale adevarului sunt mai stralucite decat lumina
soarelui, in orice parte s'ar intoarce cineva, ar pu-
tea cu sa priceapa sa ia cuno$tinta de man-
tuirea sa, daca ar VOl sa fie cu bagare de seama, sa
nu ereada aceasta ca ceva intamplatoriu. Nu cumv(l
lucrurile acestea sunt inchise numai in Palestina Nu
eumva numai intr'un mic colt al lumei Nu ai auzit
pe Prorocul care zice: "Ca toti ma VOt del a
mjc pana la mare" (Ierem. 31, 38) Nu vezi cum
lucI'urile s'au adeverit Dara atunci cum vor avea ace$-
tia icrtare, vazand credinta adevarului intinzandu-se,
iara nici interesandu-se de aceasta, $i nici ingri-
jindu-se de a afia acestea, zici tu, Ie pretinzi del a
omu] prost $i barbad Nu numai dela cel prost bar-
bar, ei chiar $i dela eel ee ar fi mai barbar decaf cei
de acum. De ce spune-mi: acela in afaceri se
pricepe a se impotrivi cand este nedreptatit, se pricepe
a se impotrivl cand este siluit de cineva, $i in fine se
pricepe de a face totu!, ca niciodata sa nu mai fie
suparat cat de put.in,- iara in afaceri duchovnice$ti nu
m<1i face tot (1$a De ce $i aici nu intrebuinteaza tot
aceia$i agerime, tot aceia$i intelepciune 'f Cand el se in-
china pietrelor pe cari Ie crede Dumnezeu, $i tine sar-
batori in cinstea pietrelor; cand el eheltuie$te bani
$i arata 0 mare frica de ele, at unci nu se face nici-o
yorba de simplitatea lui; - iara cand trebuie ca el sa
e<1utc pe Dumnczeul cel adeva1'at, atunci tu imi pome-
ne$ti de simplitatca lui! Nu se poate aceasta,
nu S8 poatc. Nu u$urinta $i simplitatca, ci t1'andavia lui
este de vina.
Pe cine crezi tu mai simpli mai salbateci Pe
eei de pe timpul lui A braam , sau pe cei de acum De
sigur ca pe cei din timpul lui Abraam. In ce timp s'ar
putea gas! evsevia (cucernicia) mai cu u$urinta Atunei,
sau acum De sigur ca acum. Caei acum numele lui
Dumnezeu este invocat de toti; $i Prorocii I-au vestit,
$i faptele s'au $i cele ale Elinilor au fost in-
fruntate, - pc cand atunci cei mai multi erau nein va-
tati de nimeni, pacatul stapania in l,ume; pe atunci nu
era nici legea care sa'i invete, nici Proroci, nici mi-
nuni, nici invatiitura, nu era nici multimea aceia a 1n-
vatatilor, nici altceva de acest feliu, - $i iata
I
t
1
OMILIA XXVII 431
ca 111 acel intuneric adanc, iata ca in acea noapte fur-
tunoasa fara luna, lucrurile toate mergeau bine! Acel
biirbat vrednic minunat, iata ca de$l a avut atMea
piedici inaintea lui, el totu$i a cunoscut pre Dumnezeu,
a exercitat virtutea, ba inca pe m:llti i-a adus in ace-
"la$1 zel ca $i dansul. toate acestea Ie-a facut el,
nu era de loc adapat cu intelepciunea dinafara, caci
cum a1' fi putut fi in acel timp pe cand nici macar
scrieri nn 5e gasiau Cu toate acestea fiindca toate cele
ce se cuveniau"lui sa Ie faca, Ie-a facut, de aceia la
urma $i Dumnezeu a adaos cele ale sale. N u poti zice
nici macar ca Abraam a mO$tenit evsevia del a parinti,
fiindca tatal sau era idololatru. Cu toate aeestea de$l a
avut ni$te astfeliu de parinti, dC$l a fost erescut ca bar-
bar in mijlocul barbarilor, $i prin urmare' n'a avut pe
nimeni de dascal al evseviei (cucerniciei), totu$i el a
cunoscut pe Dumnezeu, ba chiar a fost mai laud at $i
decM toti nepotii urma$ii sai, cari s'au bucurat de
lege, $i de Proroci, $i' inca amt de mult, ea nici nu se
poate spune. de ce O<1re toate acestea Pentru ca e1
nu se ingrija atat de mult de cele pamante$ti, pe cand
de cele duhovnice$ti se ocupa cu 0 vointa nestramutata.
Dara Melchisedek Oare nu $i acesta a stralueit
tot pe acele timpuri, $i a devenit atat de insemnat, in
cat a fost $i preot al lui Dumnezeu? Caci este cu ne-
putinta ca Dumnezeu sa treaca cu vederea vre-odata
pe cel ce vietuie$te aici cu bagare de seama. Acestea
insa, sa nu va tulbure pre voi, ci $tiind bine ca pretu-
tincleni stapane$te numai puterea vointei $i a intentiu-
nei noastre, sa pandim cu bagare de seama toate mi$-
carile noastre, pentru ca sa ne facem mai buni. sa. nu
invinovatim pe Dumnezeu, $i nici sa cercetam de ee
pe eutare I-a lasat Ia 0 parte, iara pe eelalalt I-a che-
mat, fiindca atunci facem acela$i lucru pe care il face
sluga cea rea :;;i lene$ii data afara de stapan, care in
loc -sa caute a se inclrepta, ea spioneaza afacerile sta-
panului. Nenorocitule $i netrebnicule! Tu trebuie sa te
ingrije$ti de vinovatia ta, cum ai putea sa impaci
pe stapan, iara nicidecum sa eeri socoteala de Iucruri
de acelea cari nu stau j'n mana ta, $i sa la$i la 0 parte
faptele tale, pentru care ai a da seama inaintea sta-
panului.
ce a$i putea, zici tu, sa raspund
Aceste vorbite; insa te gande$te nu numai sa Ie spui
432 OMILIA XXVII
Elinului , CI m acela$i timp $i cum sa te fndreptezi tu
singur. Cand Elinul iti cerceteaza viata ta, $i se scan-
de aie i, ingrija$te-te ce ai sa'i raspunzi.
Daca el se scandahzeaza pentru altul, tu nu ai a da
;3oeoteala, - dara cand e1 se scandalizeaza $i se vatama
.-viata ta, atunci te gase$ti in eea mai mare pri-
meJtiIe. Cand tu Ii vorbe$ti de imparatia ceri urilor. insa
e:;;ti ca smintit dupa eele prezente; calld te aude' VOl'..,
de gheena, iara tu tremuri pana $i de relele ce
!-I-ar. }eni pe pamant, apoi atunci ingrija:;;te-te
ce aI sa 1 raspunzl. Cand el ' vede toate acestea, te acuza
'ti ziee: Daca iube$ti atat de m:llt imparatia ceriu-
nlor, ee di?preluie$ti cele Daca a$tepti
acel trIbunal mfrICO$at, ele ce nu cbspretUle$ti relele $i
necazurile ele aici ? DaCe1- nadajduie$ti in nemurirea su-
fl,etului, de ce nU' ti bati joc de moarte Cand iIi va
aeestea, atuoci ingrija$te-te ce sa raspunzi, $i cum
a1 a te Ca,nel te vede tremurand pentru pier-
c1erea bamlor, - , pe tme care a$tepti imparatia ceriuri-
lor, - cand te vede vesel $i incantat pentru un singur
cand iti ?uftetul abatut. p,:ntru .argint
plerdut, atunel mgrlJ8.9te-te ce vel raspunde, caClaees:"
tea, care scandalizeaza pe Elin. A$i,'t dara, dam tu
te de ma ntuirea ta, in acela$i timp $i de a
I,m, JU,stIfica-te de toate accstea, nu prin vorbe, ci prin
fapte. Pentru vorbe nimeni n'a clefaimat pre Dumnezeu
vrendata, pe canel pentru 0 viafa r ea si clesfranata mii
de blasfemii i se aclreseaza. ,
" A:;;A clara viata sa ti-o inc1repti, c1aea de pilc1a
ltl va zice ElinuI: ($i de unde a$i puteA sa $tiu ca Dum-
nezeu a poroncit lucruri cu putinta de a Ie face omul,
eand tu, care e$ti cre;;tin din stramo$i, care ai crcs-
in aeeasta fcumoasii religiune, nu fad nimie din
celaee ar trehui &1, faei h cevei riispundc De sialll'
cii'i vei aratit pe altii cari fae pe monachii gari
slnl! prin pustietati. Apoi nu te rm;;ioezi tu, care mar-
tunse;;ti ca c:;;ti 9i ell toate aeest<;a il tl'irniti la
a,lt ii , tu nu pori a' i clovecU ca indepline;;ti celc (;1'8:7-
DarEt apoi $i acela (i-ar putcit riispunde indati:t :
(';';il am de a cn.Iatori prin muoti E?i p1'in pus-
t<l.ct;t!I? Cel cJ aca nu este eu putinta de a gasi in mijIo-
cuI ora$elor un cre,;;tin eu fapto bUlle 9i incununat, apoi
rnare este vinov{ttia unci nstt'eliu de vieti, claeii
ea noi sa parasi111 ora""ele ""i sa alergim la munti $i
,
I
i
I
I
I
'I
I
I
I
OMILIA XXVIII

prin pustietati. Tu, insa, arata-mi un om eu femeie $i
copii , E?i cu casa, care sa aiM, 0 'astfeliude viat;a. Si
ee vei raspunde la aceste vorbe Oare nu vei fi silit 'a
pleca capul in jos E?i a te rU$ina
Insa Christos n'a poroncit a9a, ci iata ce ni-a spus:
sa lumineze lumina voastra inaintea oa-
menilor, ca vazand faptele voastre cele bune,
sa prosiaviasca pre Tatal vostru cel eerese"
(Math. 5, 16). "Inaintea oamenilor", zice, iara nu
in munti, niei in pustietiiti sau in loeuri necalcate de
picior de om. Acestea Ie zic, nu hulind pre cei ce vie-
tuiesc prin munti, ci jalind pre cei ce locuiese prin ora:;;e,
fiinc1ca au alungat virtutea din mijloeul lor.
De aceia va rog, ca filosofia celor de' prin munti
sa 6 introducem $i aici, ca astfeliu ora$ele sa devina
adevarate ora$e. Numai 0 viata sfinta 9i neprihanita
poate indrepta pe Elin; numai 0 astfeliu de viata ne
poate scapa de 0 multime de scandal uri. Daca voie9ti
ca 9i acela sa fie izbavit de scandaluri, in acela:;;i timp
9i tu sa te bueuri de plata multa, indrepteaza-ti viata,
fa feliu ea din toate partile sa lumineze "ca va-
zand oamenii faptele voastre cele bune, sa pros-
laviasea pre Tatal vostru eel din eeruri". Nu-
Illai a9il. ne yom putea bueura de acea slava mare 9i
negraita. caria fie a ne invrednici eu totti, prin charul
9i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia
lmpreuna cu Tatll,l 9i cu Sf. Duch, se e:,tde slava in veGii
vecilol'. Amin.
OMILIA XXllIII
,. - . . ..:
:1) "lara celui ce poate sa va intariasca pre
1) Nota, noa,stra obinuita (Textus receptus)
aest,e ,;3 stihuri, puse tocmai la tinea eph;tolei (Cap. 16,,25-27),
pe cand in edltlUnea pe care a avut-o in vedere Sf, Chi'lsostom,
fac P,arte din Cap. 14, . Singu, rul COdie, care cO,neorda,v cu editia, Sf.
Ohriscistom este Codicul C. S<J.U Codicul l\li Efrem Sirul, pe Gand
9(jle!alt(j toate au aceste 3' stihuri la .fil1ea epistQlei eatra RQ-
Walli. (Trad).
3825 28
434 OMILIA XXVIII
voi dupre evanghelia mea, propoveduirea lui
li sus Christos, dupre deseoperirea tainei care
din vecii veeilor era taeuta, iara aeum s'a
aratat prin seripturile proroeilor, dupre po-
ronea . Dumnezeu, spre aseultarea.
eredintei, intru toate neamurile s'a faeut eu-
noseuta, unuia prea inteleptului Dumnezeu, prin
lisus Christos, earuia este slava in veei. Amin".
(Cap. 14, 24-26).
. Obiceiul lui Pavel este, ca sfatuirile sale sa Ie
incheie totdeauna cu rugaciuni doxol.ogii , c<;1,ci cuno$tea
81 foarte bine ca nu pulina inraurire avea aceasta.Obi$-
nuia de a face a$a, din cauza iubirei lui celei parin-
te$ti ce 0 avea catra discipuli, $i din marea lui evlavie.
Pcmtru ca in adevar, di dascalul cel iubitoriu de copii,
.o;;i lubitoriu $ide Dumnezeu, nu se margine$te numai
de a invata cu cuwl ntul, ci $i prin rugaciunile sale el
introduce in aj utoriul discipulilor puternieul ajutoriu al
lui Dumnezeu. Legatura $i continuitatea ideei din aceste
;j versuri este precum urmeaza : "lara eelui ee poate
8(\ va intariasefl pre voi, slava in veeii veeilor.
Amin". Iara$i se intereseaza de cei slabi, $i catra dan$ii
indreapta cuvantul sau. Cand el cerm, certarea 0 facea
fndeob:;;te catra toti, acum insa cand se roaga, ruga-
ciunca 0 face pentru ace$tia. Zicand: ,jSa va inta-
riasea", el adaoge $i modul dupa care sa'i intariasca :
"dupre evangheliamea". Aceasta expresiune arata,
ca ii inca nu erau destul de intariti in credint.a; se
gasiau intrati in credinta, insa se clatinau. Apoi ca
sa poata face cuvantul mai demn de credinta, a adaogat:
propovecluirea lui lisus Christos", adeca, ca
Christos a propoveduit. Deci, zice, daca el a propove-
duit, apoi atunci dogmele nu sunt ale noastre, ci sunt
legi a$Ozate <!e eJ. Filosoffmd la urma $i despre I?ropo-:
veduire, arata ca darul acesta este r ezultatul uneI marl
binefaceri, $i a unei cinste mario Aceasta el 0 invede-
reaza mai intai cu cel ce a vestit acea taina necunos-
cuta pana atunci, dUpa aceia apoi $i cu cele vestite in
auzul tuturor, caci erau ve$ti bune (evanghelii), iara la
urma 0 invedereaza $i cu aceia, ca n'a fost cunoscuta
OMILIA XXVIll
435
de nimeni mai 'nainte de noi. Aceasta a lasat sa se 1n-
teleaga prin expresiunea: "clupre cleseoperirea tai...:
nei", ceiace este 0 dovada de mare dragoste, ca sa ne
faca parta$i ai acestei taine, $i pe nimeni inainte de
noi. "Care din veeii veeilor era taeuta, iara aeum
s'a aratat". A fost prorocita din veehime, insa aetim
s'a aratat. $i cum s'a aratat "Prin seripturile pro-
roeilor" ziee. Aiei iara$i slabe$te frica celui nedesa-
var$it, caei pare ca'i ziee: de ce te-ai inspaimantat
Ca nu cumva te vei departa de lege Dara toemai
aceasta 0 voie$te legea, aceasta s'a prorocit din In-
. ceput. Daca fnsa voie$ti a cerceta de ce s'a ara.tat acurn
!iii nu in alt timp, atunci nu faci un lucru lipsit de pri-
mejdii, caci voie$ti a tainile lui Dumnezeu, pre-
tinzi ca sa ti se dea sama, de ce a$a $i nu altrnintrelea.
nara asemenea Iucruri noi nu trebuie a Ie ce.rne, ci
numai a'l iubl, pentru ca a gasit eu cale sa faea a:;;a.
De aceia toemai $i infruritandu-li 0 astfeliu de parere,
s'a grabit a adaoge: "Dupre poronea
Dumnezeu". Credinta are nevoie de supunere de
ascultar e, iara nu de vorM multa ; cand Dumnezeu
poronce$te, tu trebuie sa te supui, fiji sa'i asculti, iara
nu sa eerni faptele lui. Apoi ii fncurajaza pre dan$ii 9i
din alta parte, zicand : "intru toate neamurile s'a
eunoseut (taina)". Nu numai tu singur, zice, ci in-
treaga lume erede a$a: lntreaga lume a primit ca das-
cal nu un am ordinar, ci pe Dumnezem). De aceia a $i
adaos: "Prin Iisus Christos". Nu numai ca s'a cu-
noscut., dara s'a ca amandoua acestea
sunt lucrurile lui. De aeeia, aeeste pasaje in continui-
tatea ideei e bine sa se citeasca astfeliu: "lara eelui
ee poate sa va intariasea pre voi prin Iisus
Christos", caci, dupre cum am spus, amandoua acestea
lui i seatribuie, sau mai bine zis, nu numai aeestea
a mandoua, ci 9i sla va cea Indreptata catra Tatal.
De aceia 9i zice apostolul: "Caruia este slava
in veei. Amin". Sla ve$te apostolul pe Dumneieu, fiindca
este uimit de nepriceperea acestor taine. Nici chiar acum
cand s'a aratat, Inca nu este cu putinta de a 0 pfi-
cepe prin rationamente omene$ti, ci pentru a 0 $ti,
436 OMILIA XXVllI .
trebuie numai credint;a, caci altfeliu nu este 0U putinta-.
Bine a zis el :"Unuiaprea inteleptului Dumnezeu",
caci cand vei cugeta, cum el a jntrodus $i gintile in
$i le-a amestecat cucei din legea veehe
cari ):t.l!. fapte. pla<?u.te; cum a: ll!antuit pre cei
desnadaJdmtl, cum I-a rldleat la cermrl pre eei ee nu
erau niei pamant.' cum a in viata
cea $1 negralta pre cel ce erau cazuti $i din
prezenta, cUl!1 pre oei ce eraucalcati in
Cloare dedemom, el l ... a facut deopotriva eu ingerii li-a
deschis raiul, 1'elele cele vechi pe toate le-a $i
cum toate int1"un scurt, pe dru- .
mul eel mal leSmelOS$l mal seurt, - cand zic, vei cu-
geta la toate acestea, atunci intelepciunea
lui Dumnezeu; cand vei vedea ca ceiace n'au $tiutnici
Inger.ii, nici. a<?eas,ta .fara de veste a aflat-o
Cel dmtre gmtl, invatatl prm 11SUS, atunci vei
intelepciunea lui Dumnezeu.
De aceia trebuie a ne minuna de intelepciunea lui
$i a'l slavi pentruaceasta intelepciune.Dara tu te
varte$ti imprejurul unoI' lucruri rnici,$i dainui8$ti inca
In umbra, fapt care nu este al unuia care il slave$te.
Cel ce nu in Dumnezeu, $i nici nu este
convins in credinta, aeela nu marturise$te marimea fap-
telor petrecute. Dara apostolul a inaltat slava lui Dum-
nezeu $i pentru unia ca ace$tia, ca astfeliu sa'i intarite
pre dan$ii spre zel. Cand n auzi zicand:
"Unuia prea 'inteleptului sa nu'ti in-
ca. se vorbe$te . aici injosirea Fiului; ca
daca toate acestea, 'prm carl intelepcmnea lui se arata
s'au facutprin Christos, $i fara de dansul nimic nu
facutces'au faeut, apoiesteinvederat ca ' $i cele ale
intelepciunei.sunt.deopotriv!i $i lui.!?i de ce a zis apos-
tolul: "unum (smguruIUl" = ".LOV(!I)? Spre deosebire
de intreaga faptura. ' .
inalta lui Dumnezeu doxologii,iara$i
dela rugacmnese mtoarce lastatuiri, de astadata adre-
mai. puternici $izicand :"Datori suntem
eel, tarl" Suntem datori, zice, iara
mCl decat ca am face dm gratie, din milacatra eei slabi.
$i. ,cesuntem datorj ?spune.,.mi. "Sa purtam labaciu-
rule eelor iice. Ai vazut cum i-a Inal-
OMilLlA XiXVIIl 437
tat laudele! numindu-\ nu tari; ci. $i
dU-l III aCe1ai?1 rand eu dansuU 91 1m numal atata,. Cl
H $i atita ceva, $i faya 0 greu-
tate. Tu, Zl'Ce, e$tI mal tare, mal putermc decat acela,
ru;;a ca. daca tu te vei pogori la dansul, cu nimie nu te
vammi, pe cand daci1. tu nu-l vei ajuta, eI va trece prirt
cea mai mare pritnejdie. tin ziee pe eei
ci ,.,sHibaciunile celor neputjhciosi
l
\
atWlndu-i mipndu-i spre mita dUra aceia, dupre
cun; zice $i aii1rea: "Voi eei duchovnice$ti indrep:-
tatl .. . t!nul ea acela" (Gal. &, 1) E$ti tare '? zice;
atune! da 1m Dlimnezeu, care te-'a tacot a$8., resplata
cuvenita; $i ii vei da . atunci, cand vei ihdrepta slaba-
ciunea celui neputincios)), fSi noi am fost slabi $i ne-
putincio$i, insa prin charuI lui }Jumnezeu am devenit tari
puternici. Aceasta nu numai aici trebuie a 0 face, ci $i
cu toti ceilalti neputincio$i, ea de pilda: daca cineva este
iute la manie, daca este batjocoritoriu, sau daca are $i
vr'un alt cusur de felul acestora,. pe tOii ace$tia, zice,
poarta-i in spete adeca stiferi-li cusuririle $i lip-
surile lor. 9i cum s'ar putea face aeeasta, asculta cele ce
urmeaza: ,,!?i nu noue sa plaeem, ei fieeare din
hoi sa faca spre placere veeinuluj, spre bine, spl'e
zidire" (Vers 2). Ceiaee el spune aici, astfeliu se explica:'
E$ti tare $i puternic? Apoi atunci cel slab $i neputin-
cios sa ia dovada pute-rei tale, el sa cunoasca putereata,
lui sa-i fad spre pUicere. $i n'a zis sirriplu lui sa'i
faci placere)), ci a adaos imediat: "spre bine", $i niei
spre bine cum s'ar intampla, ca sa nu zica eel desa-
var$it: <data ca il trag eu sila spre bine, ci a adaos
inca: "spre zidire". A$8. dara chiar de ai . fi bogat!
chiar de ai fi in vre-o stapanire inaUa, tu sa nu lac
l
spre placere tie, ci spre phlcerea saracului $i a eelui
neplltincios, caci numai a$8. te vei bucura de adevarata
slava, $i vei aduce mare folos. In afacerile pamante$ti
sla va sboara iute dela noi, pe cand in cele
remane pentru totdeaunea, daca ceiace faci, faei spre
zidire. De aceia apostolul 0 pretinde aceasta dela toti
fara deosebire; nu clitare, sau cutare, ci "fieeare din
noi". Apoi fiindca a poroncit ceva mare, de vreme ce
aindemnat pe eel tare de a uita chiar de perfectiunea
lui, numai $i numai ca sa poata indrepta slabaeiunea celui
438 OMILIA XXVIII
neputincios, de aceia iaril.!;;i pune la mijloc peChristos,
"Ca Christos nu singur a facutspre
placere" (Vers. 3). Aceasta 0 face apostolul pretutindeni,
did de pildEi, candvorbia despre eleimosina, tot pe Christos
il punea la mijloc, zicand: ,,$titi charul Dornnullii
postr:u Iisus . Christos, ca pentru noi a saracit
fEnd bogat" (II Cor. 8, 9), cum :;;i at unci cand Ii in-
demna spre dragoste, tot pe dansul il ia ca pilda, zi-:-
cand: "Precum Christos ne-a iubit pre noi"
(Ef. ,5, 25), ca:;;i a,coJo unde ii sfatuia dG a suferi ru:;;inea
:;;i ptimejdiile, Cc1.nd tot pe dansul il pune inainte, zicand:
),Care in locul 'bucuriei ce'era pusa inaintea lui,
a rabdat crucea, de ocara nebagand seama"
(Ebr. 12, 2). Tot a:;;a :;;i aid fl arata tot pe Christos fa-
cand spre placerea altora, 9i nu spre placerea sa; ba
inca introduce :;;i pe Prorocul David caremai dinainte
a strigat: "Ocarile celor ce te ocarasc pre tine
au cazut asupra mea" (Ps. 69, 6). '
ce fnseamna "nu singur a facut
spre placere"? Adeca: era Cll putinta ca sa nu fie
era cu putinta ca sa nu patimeasca ceiace a pa-
tIm It, dacaar fi voit sa se gandiasca la ale sale; jnsa
e1 n'a voit a:;;a, ci fiindca s'a gandit numai la ale noas-
tre, de aceia a lasat la oparte pe ale sale. de ce
oare n-a spus, ca s'a de:;;artat pre sine: adeca ca s'a fa-
cut om Fiindca n'a voit spuna :;;i sa arate numai
aceasta, ca. el s'a facut om, ci :;;i ca a fost ocarft, ca
:;;i-a capatat un renume rau din partea multora, fiind
crezut de dan:;;ii ca slab :;;i neputincios. "Daca tu, zice,
Fiul lui Dumnezeu, pogoara-te de pe cruce",
$i "Pe altii a mantuit, iara pe sine nu poate sa
se (.lvIath. 26, 42). De aceia apostolul a
ammtIt alcl numal de faptul acela, care Ii era lui tre-
buitoriu in cazul de fata, :;;i arata mai mult inca decat
a fagaduit, caei el nu numai pe Christos il arata ca
ocarit, ci :;;i pe Tam!. "Ocariie celor ce te ocarasc,
zice, au cazut asupra mea". Ceiace e1 spune aici,
acea:sta inseamna: Nimic nu s'a intamplat nou, nimic
stram, ' caci acei ce se indeletnidau de a'l ocari :;;i in
legea veche, tot aceia s'au seulat :;;i acum ca turbati
i
I
I


I
I
I
I
.,
,
.,
OMILIA xx VIII 439
asupra FiuluiJl. Aceasta s'a scris pentru ca :;;inoi sa
jmitam pe Christos, Deci, apostolul purcezand dela aceasta
ideie, mai departe ii incurajaza :;;i'i indeamna la rabdare
in ispite, zicand: "Caci cate s'au scris mai 'nainte,
spre invatatura noastra s'au scris, ca prin l'abdare
mangaierea scripturilor nadejde sa avem"
(vers. 4), adeca, sa nu cadem, caci 1uptele noastre sunt
multe :;;i variate: sunt lupte launtrice, sunt :;;i lupte dina-
farnice; fnsa , noi intarindu-ne $i mangaindu-ne din
scripturi, dam dovada de rapdare; :;;i cand viet.uim in
rabdare, atunci stam in nMejde. acestea-
rabdarea $i nMejdea - se sprijinesc una pe alta: rab-
darea pe nMejde, $i nadejdea pe rabdare; iar amandoua
1a un loc vin din scripturi.
Apoi iaril.!;;i intoarce cuvantulla rugadune, zicand:
"lara Dumnezeul rabdarei al mangaerei sa
dea voua sa gtl.nditi intre voi, clupre
Christos lisus" (Vers. 5). Fiindca maisus a spus
despre cele ale lui Christos, aduCc1.ndu-1 de exemplu, a
adaogat apoi marturia din scripturi, aratand ca im-
preuna cu scripturile tot Christos este iara$i care da ;;;i
rabdarea. De aceia a $i zis: "lara Dumnezeul rabcla-
rei !?i al mangaerei sa dea voua sa gancliti
intre voi, despre Christos", caei aceasta este adeva-
rata dragoste, ca ceiace gande$te sau cugeta cine va de
dansul, aceia:;;i sa gandeasca :;;i de altu!. Apoi arautnd ca
el nu cere dragostea cum s'ar intampla, a adaos: "dupr'e
Christos lisus"J ceiace peste tot locul face, fiindca este
$i alta dragoste care nu e dupre Christos. care este
acestei conglasuiri'? "Ca toti intr'un suflet
zice, cu 0 gura sa slaviti pre Dumnezeu !?i Tatal
Domnului nostru Iisus Christos" (Vers. 6). Nu zice
simplu "cu 0 gura", ci inca poronce:;;te a 0 face aceasta
cu un sufiet. Ai vazut cum a unit trupulintreg la un
loc, :;;i cum a incheiat yorba cu doxologie, cerace
mai cu seama Ii impinge la unire concordie'? Mai de-
parte iara:;;i ii sfatuie:;;te tot cu acela:;;i exemplu,zicand:
"Deci dara primiti unii pre altii, precum Christos
v'a primit pre voi intru slava lui Dumnezeu"
(Vers. 7). Tot exemplul de mai sus este:;;i aici, - iara ca:;;-
tigul negraJt, pe eil aeeasta . Il
slave9te, e;:L nOl sa ne mgradIm um! pre attn eu dragoste.
Astfeliu, deCi, can:d tu e9ti irivrajb'it eu ftatele tfhi; fie
cii, 6hiar te-'a mahnit eu eeva. 9i daca eugeti in sine't.i
ca alungand mania, tu prin aeeasta sJave$ti stapanul
nostru, apoi atunei te vei impaea eu el; fili daea nu 0 fad
aeeasta pentru fratele tau, fa-o eel putin pentru Durri'-
nezeu, sau mai bine zis, pentru dansul sa 0 faci mai
inmi, caei fili Christos a facut totul pentru unirea 9i eOi1-
cordia dintre nbi. iara eand vorbia cu Tatal zicea: "Intru
aeeasta vor eunoa;;:;te toti ea tu m'ai trimis; daca
vor fi intru noi una" (loan 17,21).
1) Sa aseultaril deci, fili sa tie unin} unii cu altii,
caci la aceasta apostolul, sau mai dr-ept vorbind, Christos,
nu defilteapta numai pre eei slabi 9i neputinci0
9
i, ci pre
toti fara deosebire. Chiar de ar vol. cine va sa te sffi$ie,
totu$i tu sa nu'l sfafilii, 9i nici sa graie9ti acea yorba
aspra: daca rna iube9te, n iubese' 9i eu, iara daca nu
rna iube9te pre mine oehiul eel dtept, at).mci il scot pre
eb), caei asemenea vorbe sunt sataniCe9ti, vrednice de
fili de micimea de suflet a Elinilor. Tu, insa, care
;9ti chemat spre 0 viata mai inalta, 9i care e9ti inseris
in ceriuri, e9ti raspunzatoriu 9i de legi mai inalte. Deci,
nu vorbl. de acestea, ci 6hiar eand el n'ar voi sa te
iubiasca, tu sa'i arati mai mare dragoste, ca astfeliu
siPI poF atrage spre tine. Caei 9i el este un madulariu
al trupului tau, iara eand un madulariu al trupului
nostru se rupe prin vre-o imprejurare oareeare, atunci
noi faeem toate ehipurile de a'l un\. eu restul tru-
pului, 9i atunci mai multa ingrijire avem de dansul.
Chiar 9i plata ni va fi mai mare, daea nevoind el a ne
iubi, noi it yom atrage spre noi, fiindea daca Christos
ili poronce9te de a ehema la ospat pre eei ee nu pot
sa ni rasplatiasca, ea astfeliu sa se mariasca rasplata,
apoi eu at&t mai mult trebuie a face aeeasta fiind yorba
de dragoste. Daca eel iubit de tine, te iube9te fili el,
atunei el singur ti-a intors plata, pe. eand daca nu te
iube9te, el a faeut prin aeeasta pe Dumnezeu datornie
catra tine. $i afara de aeeasta, eand el te iube9te, nici
nu are nevoie de vre-o mare graba sau de vre-o mare
1) Partea morala. Despre dragoste, ca trebuie a iubi
pre vrajma>;li. (Veron).
.'
OMILlA XXVIII
favoar:e din parte-ti, pe eand daca nn te iube.7te, atunci
are nev?ie de ajutoriul tau. Deci, ca:uza ajuto.;.
nu ? in cauza trandaviei tale, r;;i nid I'l'u
ZICe: apol fimdca este intr'o stare rea, de aeeia nu rna
interesez de dansub) , fiindca starea lui eea: rea nu este
alta .decat racireadragostei. Tu, insa, inealzer;;te
raelt. el pu ziei
Ei tu matI face datorla tao Dara
daca el, Zlel, se strica $i mai mult ?). lata ca 9i atunci
el iti prieinuie$te 0 mai mare rasplata, 91 tu dai 0 vie
dovada ca e$ti adevarat urma$ allui Christos. Caei daca
semnul de distinetiune al ueenieilor lui este de a se
iubl unii pre altii, dilpre cum "Intru aeeasta
VOl': toti ea sunteti ueenici ai mei, de
13, 35), apoi
<t lubI J?3.na 91 pe ne POti intelege cat de
mare vIrtute este. $1 stapanul tau ruga 9i iubia pre eei
ce'l urau, $i eu cat erau mai slabi $i neputinci0
9
i, . eu
atat 9i el se ingrijia de dan9ii, 9i striga zicand: ,;Nu
au eei de doctor, ei eei
navl" (Math. 9, 12), $i primia eu multamire de a sta
la ospat cu 9i eu pacato$ii, 9i pe cat, de mare
necinste i-a faeut adunarea ludeilor, tot pe atat de mare
$i ingrijire aratat el catra dan9ii, sau mai drept
vorbmd, chIar mal multo
Pe dansul, deci, imiteaza-l 9i tu. A'l imita pre
dansul nu este un lueru mie 9i nebagat in seama, caci
fara de aeeasta nu poate pliicea lui Dumnezeu niei ehiar
eel ee'l marturisefilte pre dansul, dupre cum zice 9i Pavel.
Sa nu zici ea sunt urft, 9i de aeeia niei eu nu'l iubese,
caci toemai pentru aceasta tu a'l iubI. De alt:-
mintrele nici nu este eu putinta ca iubindu-l sa fii urit
numai decat, ei ehiar de ar fi cine va tiara salbateca,
iube$te pre eei ee'l iubese pre dansul. "Aceasta, ziee,
.0 fae paganii (Math. 5, 46). Deci
daea tiecare iube
9
te pre eei ce'l iubese, dara inca eel ce
este iubit ehiar 9i dupa ee el a urit pe altul, cum sa
nu iubiasca? Aceasta deci arat-o, $i sa nu fl1cetezi nici-
ooata de a zice aceste cuvinte: eu cat tu rna vei uri
mai mult, cu atata eu am sa te iubese mai mult)) , 9i
atunei ai potolit ariee eearta, 9i ai impra$tiat oriee ra-
eeala. Boala aeeasta vine sau dela mandrie, sau dela
442 OMILIAXXVIII
raceala; insa puter ea dragostei pe amandoua acestea Ie
Ie vindeca. Nu vezi pre cei amorezati cum
SU?t pa!muiti, stupiti,. ocarfti mii de alte rele pati-
mmd dela femeI curve ce? Oare batjocorile
acelea au slablt amorul lor? NIcldecum ci inca mai
I-au aprins. De:;;l .poate. acele femei curve sunt
d.mtr'un de dispretuit, pe cand cei ce pa:-
I?r, sunt poate din parinti
stralucItI cu multa cmste in lume,
dm nu'i poate slabl. in dragostea lor, nici nu'i
de lor. Apoi oare, nu trebuie
sa m fie Cc-'1 nOl nu putem arata nici macar atata
pe cata 0 arata cei amore-
zatl catra acele femel pierdute? Dragostea cea dupre
Dumnezeu nu are la noi oare nici atata putere, pe cata
are amorul acela dracesc? nu intelegi tu, ca dra-
cea dllpre este cea mai puternica
arma contra dIavolulUl Nu vezi ca demonul aeela a
s!at ca a atras spre sine pre cel urft de tine
ca
v
a'l d?bandl in. partea sa 1 $i tu treci
daI?-sul premlUl Iuptei? caci fratele tau
ca 9i daca tu sai in ajllto-
rIul lUl, at Ga.7tlgat cununa, lara daca te-ai lenevit ai
p]ecat neineununat. '
de spune acea yorba
daca OChlUl rna (adeca, daca cel
deapr?ape al meu ma nki eu nu pot sa'1
v8:d. !1u este mai uridos ca aceasta yorba,
eel mat multI 0 ered aceasta ca dovada a unui sllfiet
- nimic nu este mai dobitocesc ca aceasta nimic
prostese, nimie mai nebunesc. De aceia tocr'nai eu
Jalesc, caci eele ale rautat,ei se creel ca virtute' ca a fi
. . a d.ispre.tu1 pe aproapele, se crede fi ceva
emstIt, CeIace este cursa cea mai mare a
dIavolului, caci atunci rautatea este inbracata asa zi-
rand, in de de aceia cu g;eu dis-
pare. m}lltl .. ?-UZlt ehlar eu laudandu-se falin-
ca mCl nu se apropie macar de cei ce i-au
dlspretuit odata, stapanul nostru se f;'i mandreste
ace.asta. De ori.oarr:tenii nu I-au botjocorit?
De. cate orl nu I-au dlspretUlt? 81 cu toate acestea el n'a
de a in dara nu spune
ca emu pot vedea m OChl pre cm ce rna urasc ci zi:
nu pot sa dispretuiesc pre cei ce ma
i
I
J
!
1
I
I
I
I

OMlLIA xx VIII 443
Acest cuvant este al ucenicului lui Christos, iara cela-
lalt este al diavolului. Acest cuvant face pe oameni
straJuciti slaviti, pe cand acela Ii face spurcati ne-
De aceia admiram noi pe Moisi, ca chiar Dum-
mezeu zicandu-i: "Lasa-ma, ca maniindu-ma eu
iutime asupra lor, sa'i pierd pre ij", totuf;'i el n'a
putut sa'i dispretuiasca, de9i de multe ori il dispretuise
ii pre dansul, ci a raspuns lui Dumnezeu, zicand :"De
vrei sa ierti lor paeatul, iarta-l; iara de nu,
pre mine din carte a ta" (Exod. 32
10. 32), caci el era prieten al lui Dumnezeu,
adeca imitatoriu al sau. .
Deci, sa nu ne mandrim de cele de cari treb.uie
tocmai sa ne acoperim obrazul de rU9inc, 9inici sa
vorbim vorbe de ale mojicilor 9i maluratorilor de strada:
eu cum sa, o.ispretuiesc mii ca dansul, ci chiar
de ar vorbi cineva noi sa facem haz de dansul, :;;i
sa,'i astupam gura, fiindca el se mandre:;;te de cele ce ar
trebul sa se ru:;;ineze. $i ce spui tu ? respunde-mi; OOt-
pe .un om credincios, pe care
nu I-a dispretuit? $i ce zic eu, ca nu I-a dis-
pretUlt 1 cand el nu numai ca I-a iubit, de:;;} 'i era dusman,
$i spurcat, ci chiar a murit pentru e1. Christos I-a
iubit pe acela, de9i era uricios, a facut atatea pentru
el, tu acum, cand el a devenit frumos admirat, il
- acum cand el este madulariullui Christ'os,
I?i trypul stapanului? Nu intel:gi ce graie:;;ti Nu
melrazneala cea mare ce 0 al f El are cap pe Chrlstos;
Christos este pEmtru dansul f;'i masa, 9i haina, viala
:;;i lumina, mirile, :;;i . in fine totul; - f;'i tu
a. zice c8: il Ba inca zici, ca pe dallSul
pe alt1l1 Opre9te-te, omuJe, $1 inceteaza '
cu aceasta nebunie. pre fratele tau, afia ca
vorbele acestea sunt ale unui smintit $i nebun. Tu, zi
cu totul din contra; zi ca chiar de m'ar dispretul. el
de mii de ori, eu totu:;;i nu rna voiu departa de dansuh).
Cu chipul acesta vei ci9tiga pe fratele tau, in
timp 9i In slava lui Dumnezeu vei vietui, f;'i de bunurile
vietei viitoare . te vei invrednicL Carora fie ca cu totii
sa ne invrednicim, prin charul filantropia Domnului
nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu Tatal cli
Duchul 8fint, se cade slava, acum pururea $i in vecii
vecilor. Amin.
444 dMiLIA xxtx
OMILI1t XXIX
,,$f ,tic (eli:) ea Iisus Christos a fost slujitoriu
taierei .imprejur pentru adevarul lui Dumnezeu,
ca sa ihtariasca (adevereze) fagaduintile parin-
tilor" (Cap. 15, 8).
lara$i ni vorbe$te de ingrijirea lui Christos, agan-
du-se tot de acela$i subject, $i aratandu-ni dUe a facut
Christos pentru noi; iara nicidecum spre placerea lui.
Pe langa acestea apoi, mai pune la mijloc $i 0 alta ideie,
aceia adeca, ca cei dintre neamuri sunt datori lui Dum-
nezeu de mai mari binefacerL Deci, daca ji sunt datod
de mai mari bine-faceri, apoi a1' fi drepti daca ar sufed
pre cei slabi dintre ludei. Fiindca thai 'nainte s'a atins
de dan$ii cu multa putere, apoi ca nu cumva aceasta
sa itlgamfe pre cei dintre neamur'i, iara$i Ii infraneaza
mandria, aratand ea bunurile harazite au fost acordate
acelora din fagaduinta data de Dumnezeu parintilor lor,
pe cand neamurilor numai din: mila $i filantropi& lui.
De aceia $i zice: "lara nearnurile pentru mila sa
proslaviasca pre Durnnezeu" (Vers. 9). Dara pentru
ca cele spuse aici sa fie mai lamurite, este bine de a
auzi din nou aceste vorbe, ca astfeliu. sa afli tu ce va
sa zica: "pentru adevarul lui Durnnezeu lisus
Christos a fost slujitoriu taerei irnprejur, ca sa
intariasca fagaduintile parintilor".
A$a dara ce inseamna aceste vorbe Fagaduinta
data lui Abraam este acea care zice: "Voiu da tie
, pamantul sernihtei tale, intru sernlnta ta
se vor binecuvanta toate nearnurile" (Facere 12,
7, 22, 18), insa dupa aceasta toti cei din seminta lui
Abraam au de venit respunzatori de pedeapsa. Legea
eakata a adus manie asupra lor, $1 deci ii lipsia de fa-
gaduinta aceia data parintilor lor. Dara venind Fiullui
Dumnezeu, a lucrat impreuna cu Tatal, ca acele faga-
duinti sa se adevereze $isa ia sfir$it. Caci implimnd
toata legea, intre ale carei poronci era $i taierea impre-
jur, prin aceasta deci, cum $i prin moartea lui pe cruce
izbavindu-i de blastem pentru calcarea legei, n'a l<'isat
,
...
1
.,
OMILlA XXIX 445
ca fagaduinta sa cada. Deci, cand apostolul zice: "slu.,-
jitoriu al taierei irnprejur", aceastaspune: ca venind
Christos $iimplinind toata legea, ca fiind taiat imprejur
9i fiind in timp $i seminta lui Abraam dupre
trup, a deslegat blastemul, a incetat mania lui
$i ea a facut vrednici pre eei ce urmau a prim1 faga-
duinta, de 'ndata ce fusese izbaviti de ceiaee Ii impiedecase.
ca sa l}U ziea ceiee invinovatiau pe altii pentru neob-
servarea legei : dara cum Christos s'a taiat imprejur,
$i ,a pazit toata legea apoiapostolul intoarce yorba
la eeiace este cu totul din contra. N'a facut aceasta,
zice, pentru ca legeasa rema.na, ci pentru ca sa 0 des-
lege, sa 0 desfiinteze, $i pe tine sa te scape de blastemul
ei, $i sa te slobozasca cu totul de. puterea' ei. Fiindca
tu ai calcat legea, de aceia el a irriplinit-o, nu ea $i tu
sa 0 impline$ti, ci ca el sa intariasea, sau saadevereze
fagaduintile date parintilor, pe cari legea Ie facea sa
cada, aratandu-te pre tine indepartat $i nevrednic de
mO$tenire. Astfeliu, deci, $i tu te-ai mantuit dupre char,
eaci $i tu erai scos afara $i departat. Deci, nu te im-
potrivi, $i niei te certa tinandu-te cu ineap3,tinare de
lege, fara nici un scop, fiindea legea te-ar fi scos' cu
totul din fagaduinta, daea n'ar fi patimit Christos atatea
pentru tine. a patimit acestea toate, nu doara ea tu
erai vrednicde mantuire, ci pentruca sa se adevereze
euvintele lui Durnnezeu.
Apoj ca nucumva aceastasa. ingamfe pre eel
dintre neamur;i, z;ice: "lara neamurile pentru l'nila
sa proslaviasca pre Dumnezeu" (Vers. 9). Ceiace
el spune aici, aeeasta inseamna: cei dintre IudeicAl putin
au avut cu dan$ii fagaduintele, dC$i au fost nevrednici:
tu, jn$ii" nici 'ffiacar :aceastanu ai avut, ci te-ai :mantuit
numai prin filantropia lui. .oe$1 chiar ludeilornu s'ar
fi indeplinit nimiemai mult din acele fagaduinti, daca
nu ,ar ,fi venit Christos, ,eu toate acestea apostolul,pBntru
ca sa'i amestece la un }oe,cu :neamurile :;;i sa'i opreasca
de a :sescuJa contra celor slabi, Ii aduee aminte de fa-
gaduinti. Despre neamuri ziee, ea s'au mantuit num:1i
prjp deaceiaar .ficlrepti,daGi'i:a.r pe
Dum:f.lezeu. Slava Ilui DUmne?i8U sm: inase upi laUD
100, a'llaudapreel intr'un sufiet, apurta precel ':maii
slab, a nU 'trece cu madulariul rupt Q,in trup.
Apoi adaoge $i marturii, prin cari se arata,qa
446 OMILIA XXIX
a se uni ludeul cu Elinul, zicand: "Preeum este seris :
perrtru aeeasta ma voiu marturisi tie intru nea-
muri, Doamne, numele tau voiu eanta", iara:;;i:
"Laudati pre Domnul toate neamurile, Hiudati-l
pre el toate popoarelc", "Fi-va radaeina
lui Iesei, eel ee se va scula sa stap,1niase,1
pre nearnuri, intru aeela neamurile vor nEldajduJ"
(Vel's. 9 -12). Toate acestea le-a pus Inaintea lor, ara-
Land ca ii trebuie sa se uniasca sa sla viasca pre
Durnnezeu, :;;i in acela9i timp infranand pre cel clintre
ludei, ca sa nu se mandriasdi sa nu se ridiee asupra
neamurilor, caci toti Prorocii n impiedeca dela aceastCl.,
iara pre cel dintre neamuri j'J fndeamna de a fi cumpatat,
arat,and ca e1 esterespunzatoriu de un mai mare char.
Dupa aceia iara9i inchee vorba eu rugaciune, zi-
cand: " lara Dumnezeul nadejdei sa va umple
pre voi de toata bucuria paeea i'ntru ere-
spre a prisos} voi intrunaclejde, eu pu-
tei'ea Duhului Sfint" (Vel's. 13), adcca: izbavili-va
deorice inima rea aveti unul contra altuia, sa nu va
liisati a fi doboriti de ispita, cad aeeasta inseamna
"a prisosi voi intru nadejde". Cauza tuturor bu-
nueilor este nadejdea, insa ea nu vine decat dela Duchul
Sfmt, nu cum s'ar intampla, ei numai atunei vine,
G\nd noi facem cele ce suntem datori a face, De aceia
zice apostolul: "i'ntru credinta", caci numai veii
putea, zice, sa va umpletj de bucurie, daca veti crede
veti nMajdui. nu ziee numai daca veti nadaj-
dul,), ei "daea veti prisosi voi intru nadejde",
a:;;A ca nu numai ca veti gasi mangaiere in nacazuri, ei
veti aveA chiar bucurie, prin prisosinta credintei 9i
a nadejdei. Numai a9a, zice, vetj putea atrage sprevoi
pe Duchul Sfint, numai venind Duchul Sfint preste voi,
veti putea pastra toate cele bune)).
1) Dupre cum hrana intretine viata noastra, prin
') morala. Noi trebue a avea fapte bune, r;;i ca daca
Ie avem pe acestea, atunci vom avea r;;ipre Duchul SHnt, vom
avea fii nadejde buna. Trebuie inca ca noi sa cfmtam necontenit,
r;;i sa avem in minte toate sfintele scripturi, caci numai ar;;a vom r;;ti
totul, t;>i des pre dogme, r;;i despre cele morale, r;;i despre celelalte
toate. (Veron).
1
I
1
I
T
OM ILIA XXIX 447
ea trupul nostru este iconomisit, tot a9a :;;i daca vom avea
fapte bune, vom avea cu noi pre Duchul Sfint, :;;i cand
avem cu noi pre Duchul Sflllt, vom avea 9i fapte bune.
din contra : daca nu avem fa pte bune, Duchul Sffnt
sboara dela noi, iara daea remanem pustii de Duchul
Sfint, atunci :;;i in fapte vom schiopata. Cand Duchul
Sfint fuge dela noi, atunei vine in loeul lui duehul eel
neeurat, iaril dovada 0 avem eu Saul. de ce, zici tu,
nu ne inadu:;;a:;;i pre noi ca :;;i pre acela ?)) Dara pre noi
ne inMu:;;a in altfeliu: ne inMu:;;a prin faptele cele reJe.
Deei, avem nevoie de harpa lui David, ca sa cantam
sufietului nostru sfintele cantari, atat cele cantate de Sf.
Duch, cat :;;i aeele izvorite din faptele cele bune; iara
daea vom face numai una din aeeste doua,. atunci
auzind cantarea noi rezboim prin. faptete noastre pre
eel ce ne canta, dupre cum faeea Saul 1) :;;i atunci doc-
toria ni va fi spre osanda, iara furia demonului va de-
veni 9i mai salbateca. Mai 'nainte de a auzi cantarea
se temea demonul, ca nu cumva noi auzind-o vom deveni
mai buni, :;;i ne \Tom indeletnicl eu faptele cele bunc;
dara daca 3i dupa ee am auzit-o noi remanem tot
aceia:;;i ca :;;i' mai 'nainte, apoi atunei el scapa :;;i de
acea frica.
Deci, sa eantam cantarea aeea din fapre, ca ast-
feliu sa departam dela noi pacatul, care e cu mult mai
grozav decat demonul; pentru ca demonul nune poate
lipsi de ceriuri numaidecat, ci e:Heodata 81 chiar con-
luereaza eu cel ee este treaz, -- pe cand pacatul ne seoate ..
Pacatul este un demon al vointei noastre, este 0 manie
abuziva a noastra si de aeeia nu poate avea nici mila
de partea sa, :;;i did iertare. A:;;a dara sa cantam su-
fietului nostru, care se gase9te in ni:;;te astfeliu de 101-
prejurari, :;;i din celelalte sfinte scripturi, dara :;;i din
cantarile ferieitului David. Sa eante gura, sa se In-
vete mintea. acest lucru nu este mic, caci daea vom
deprinde limba a canta, atunci se va sufietul
cand ar voi sa faca contrar limbei. Dara nu numai
acest bun II vom ci inca vom mai .:;;i
multe, cari ne intereseaza pre noi, caci in scrlpturl ill
se de cele prezente de eele viitoare, de cele
vazute nevazute ale zidirei lui Dumnezeu.
') Nota. A se vedea Cartea 1 a Impiir. (I Samuil) Cap. Hi.
448 OMILIA XXIX
de pilda, daca ai vol sa despre ceriu, dacael
va sta cum se sau se va schimba, iata ca
scriptura iti va raspunde lamurit, zicandu-ti: J,Geriurile
ca 0 haina, se vor invechi, si ca eu un vestmant
Ie vei v?i se ,vor (Ps. 101,27).
Tot acolo vel gasl despr-e feliul sau forma
ceriurilor, cad zice: "eel ce intinzi eeriul eao
piele" = piele, sau perdea de piele, sau COl't)
(Ps. 103, 3). Daca ai voi sa despre ceiaceeste
deasupra ceriului, iarfu?i iti va spune: "Gel ce aeo-
peri eu ape eele mai predeasupra ale lui" (lb.).
Dara nu sta numai aici, ci fnca Iti vorbe9te despre
latimea inaltimea ceriului, aratand ca amandoua aces-
tea sunt depotriva in masura lor, caci zice : "Precat
sunt departe resariturile dela apusuri, depar-
tat.,.a dela noi fara de legile noastre. Ga dupre
inaltimea eeriului dela pamant, a intarit Dom-
nul mila sa spre eei ee se tern de dansul"
(Ps. 102, 12. 11). De ai vOl sa temeliile paman:-
tului, nici acestea nu ti Ie va ascunde fericitul David
ci 11 veiallzi cantandu-ti zicand: "Acesta pre m&ri
l.,-a intemeiat pre el" (Ps. 23, 2). De cumva ai dOr!
sa de unde vin cutremurile de pamant, tot el te va
izbavi de aceasta ne9tiinta zicand: "Gel ee eautaspre
pamant, pre
v
el de. se cutremura" (Ps.
103,32). poate sa care este trebuinta de
noapte, adeca pentru ce este lacuta noaptea apbi
aceasta 0 vei afia tot dela el, zicand: "Intruacei:;:t
timpul noptei) vor trece toate fiarele padurei"
(lb. 103,20). sa cun09ti Ja ce folosesc
;rot eJ iti va rasp\,wde zicand: "Muntii eeiinalticer.,.
bilor" (Ibid. 103, 18). De ce sunt pietrele'f "Piatpa,
zice, seaparea epurilor" I) (Ibid.). De ce sunt facute
campului (copacii)? ,,1\eol0, zice, se . VOl' in-
.cuibapaserHe" (Ibid. verso 17). Decesunt izvoarele
1). In. e.ditiunea Sf. in loc de epurl = karwot.,
artct salbattCt = X 0 'po"! po).).,"". . Pwlra . sc4parea arici(or st'il-
bateci zice. (Trad.). . ..
,
[
1.
I
I
i
1
i
I
I
t
OMILIA XXIX
.'
::/;;1
449
prin pustieUiti? "Adapase-vor, zice, toate fiarele
eampului, preste acelea paserile eeriului VOl'
locui" (lb. 12. 13). De ce este facut vinul? Nu numai
ca sa-l bei, caci pentru aceasta era deajuns apa - ci
ea sa te "Vinul, zice, inima omu-
lui" (lb. vers. 16), iar-a afiand tu aceasta, vei 9ti 9i
pana la ce punct sa intrebuintezi vinuL Cum se hri\,-
nesc paserile 9i fiarele &1.lbatece Vei auzl tot pc Da-
vid zicand: "Toate eatra tine asteapta, sa Ii dai
lor Iuana la buna vreme". (lb . . verso 27). De vei
lntreba: de ce sunt animalele? El iti va raspunde, di
sunt facute pentru tine. "Gel ee rasare jarba do-
bitoaeelor, zice, verdeata spre slujba oameni-
lor" (lb. verso 14). Care este trebuinta de luna Aseul-
ta-1 tot pc dansul, zicand: "Fa cut-a luna spre vremi"
(lb. verso 19), Cum ca toate cele vazute nevazute sunt
lacute de dansul, $i aceasta a aratat lamurit, zicand: "Ga
e1 a zis, $i s'a facut, el a poroneit, s'a zidit" (Ps.
32, 9). $i cum ca va fi deslegarea mort.ii, 9i aceasta ne
invata, zieand: "Dumnezeu va izbavi sufletul meu
din mana jac1uluj" (Ps. 48, 16). Cum s'a facut trupul
nostru? $i aceasta 0 spune, ziGtmd:
aminte ea tarina suntem" (Ps. 102, 14). Unde se
intoarce "Lua-vei duchul lor, zice, se
vor sfarsi, si in tarina sa se vor intoarce" (ps.
103, 30). $i de' ee toate acestea? Pentru tine, caci zice:
"Gu slava eu cinste l-ai ineununat pre dan-
suI, l-ai pus preste lucrurile manilor tale"
(Ps, 8, 6).Oare noi oamenii avem ceva comun eu in-
gerii $i aceasta ni-o spune cantand asteliu:
ratu-I-ai pre dansul, eu putin oareee deeat in-
gerii" (lb. vcrs. 7). Despre dragostea lui Dumnezeu, n
vei auzi tot pc dansul zicand: "Precum ta-
tal pre fiu, a rniluit Domnul pre cei ee se tern
de dansul" (Ps. 102, 13). Ni pana 9i de ce1e
ee vor urrna dupa dueerea noastra de aici, 9idespre
sfar$itul acela neturburat: "Intoarce-te suflete al meu
la odihna ta, zice, ea Domnul bine a faeut tie".
3825
450 OM ILIA XXIX
(Ps. 114, 7). De ce sunt facuto ceriurile aceasta i(j
spl1ne, zicand: "CeriueHe spun slava lui Dum-
nezeu" (Ps. 18, 2). De ce s'a facut noaptea ziua
Nu numai ca eJe sa se arate ;:;;i sa se odihniasca iara$i,
ci ca sa ne $i invete pre noi, dupre cum zice : "Ziua
zilei spune euvant, 9i noaptea noptii vesteste
tarie. Nu sunt graiuri niei euvinte ale earora
sa nu se auza glasurile lor" (Ps. 18, 2. 3). Cum
marea inconjura pamantul "Adaneul ea 0 haina,
zice, este irnbraeamintea lui" (Ps. 103, 6), caci
esto textul Ebraic.
, . Facand inceput Cli cele ,:"or?ite pana acum, voi Yeti
$1 toate celelulte, ca de pllda: cole pentru Christos,
cole pentru inviere, cele pentru viata viitoare, cole pen-
tru odihna cea ve$nica, pentru osanda, cele pentru viata
morala, cele pentru dogme, j'n fine Yeti gas! cartea
Psalmilor plina de rnii de alte bunatati. De vei cadea
in niscareva ispite, aici vei gas! 0 mare mangaiere. De
cu.rnva vei j'n tot.in vei I;?asl
mJJ de doctorll. De Vel aJunge in sarac1e, sau 111 stram-
torare, uitandu-t.e in aeeasta carte, vei vedea multe li-
manuri de scapare. De drept, multa si?'uranta O'a-
s8;;.ti in ea,. iara pa0tos, mi',?gaiere, <:be
8$t1 drept, ;:;;1 tOtU$l patllne;:;;t1 rele, 11 VOl aUZ1 tot pe fe-
ricitul David cantand $i zicand: "Ca pentru tine ne
omorlm toata ziua, soeotitu-ne-am ea niste oi
de junghiere" "Aeeste toate ail venit preste
noi, 9i nu te-am uitat pre tine" (Ps. 43, 24. 19).
De eumva poate te-au ingamfat succesele tale, il vei auzi
spunand: "sa nu intri la judeeata eu robuJ tau,
ea nu se va indrepta inaintea ta tot eel viu"
(Ps. 113, 2), $i de 'ndata te vei smeri. Chiar de ai fi pa-
catos $i desnactajduit in sine-t.i, il vei auz! tot pre el
spunand necontenit: "Astazi de veti auzt glasul lui,
sa nu va invartosati inimile voastre, ea intru
intaritare" 1), $i te vei ridica $i vei scapa de
1) Nota. Expresiunea din original IT(I;p".1tlXP'J.Cp.o<;)) nu este tra-
dusa exact in prin cuvantul intiiritare.
inseamna mdhnire mare, intristare peste masu1'ii, ca traduce rea
exacta ar fi:' Sa nu va inimile voastl'e, ca intru intris-
tare., precum in ziua is!,itirei il1 pustie)) (Trad.).
OMILlA XXIX 451
desniida,jduire. De cumva ai diadema (coroana irnpara-
teascaj pe cap, $i pentru aceasta cugeti lucruri mari,
tot elela el vei afia efi: "Nu se impara-
tul prin ll1ulta putere, $i uriaE;lul nu se va man-
tul intru lYlultimea (marimea) virtutei lui" (Ps.
32, 16), $i vei putea sa devii cumpatat. De cumva e$ti
bogat $i slavit, iara$i II vei auzl. cantand: "Vai ! eetor
ce nadajduiese spre puterea lor, intru multi-
mea bogatiei 101' se faIese" (Ps. 48, 6), $i ca:
"Omul ea jar-ba, zilele lui ea fioarea eampului"
(Ps. 102, 15), $i ca: "Nu se va pogori eu dansul
sla va lui" (Ps. 48, 18), atunci nimic nu vei mai erede
ca este mare pe pamant. Cand slava $i stapanirea, cari
se ered cele mai stralucite dintre toate bunurile, sunt
aU1t de josnise de dispretuit, atunci care ar putea fi
vrcdnica de cuvant
Poate ca ai cazut in vre-o tristetii, Ascultii ee spune:
"Pentru ce e;;ti mahnit sufietul meu, pentru
ec rna tUf'buri? spre Dumnezeu,
ca rna voiu marturisi lui" (Ps. 41, 6.7). Dara poate
ca vezi in lumea aceasta pe multi, cad de$! nevrednici,
progreseaza $i Ii .merge bine Asc.uI!ii-l. ce
"Nu ravni eelor ee vlelenese) mel plzmUl ee-
101' ee fae faradelege, caei ea larba eurancl se
vor usea, ea verdeata buruenei degrab VOl'
eadea" (Ps. 36, 12). Vezi poate pre eei drepti osah-
diti la un loc eu cei pacato$i Asculta-l ce spune, ca
este cauzii: "Multe , zice, bataile pa-
eatosului" (Ps. 31, 10), :;;i iara$i "M<;:>artea
sului este rea", 9i iarii$i: "Seumpa este mamtea
Domnului moartea euviosilor lui". zi-le
intr'una, de aici te )n,:a1a, caci dil?-
este un noian nemargm1t de cugetarl. NOl, msa, trecem
peste dansele cum s'ar Intampla; dara dacaam vol sa
Ie examinam eu exactitate, am gasl in fiecare din ele
o mare bogat-ie. ehiar d!n cele sruse, es!e
eu putinta de a ne IzbaVI de patlmlle ce 111
preajma noastra, eaei caI!d scriptura pu, n.e lasa
pizmul. pe altul, nu ne lasa de a ne intrl,:;ta a ne scarb}
lara nici un folos, cand ne spune ea sa nu credem ca
452 OMILIA xxx
bogatia este ceva folositoriu, sa nu credem ca este
vr'un Iucru mare saracia, sau scarba, sau chiar
viata noastrfl, apoi atunci ea este aceia care ne poate
izbavi de toate patimile.
Pentru toate acestea sa multamim lui Dumnezeu,
sa facem fntrebuintare de acest tezaur nepretuit, "ea
astfeliu prin rabdare pein rmlngajerea scrip-
turilor nadejde sa avem", atunci ne yom
de bunurile viitoare. Carora fie a ne invrednici cu
totii, prin charul filantropia Domnului nostru Iisus
Christos, prin care .,;;i Cll care S8 cade slava Tatalui
Sf. Duell, aCllm pururea in veeii vecilor. Amin.
OMILIA XXX
adeverit sunt eu insu'mi, fratii mei,
voi, ca voi sunteti plini de bunatate,
plmi de toata put and unii pre altii
a va invata" (Cap. 15, 14). .
A zis mai sus ca: "Intru cat sunt apostolul
neamurilor, slujba mea 0 slavesc", a zis apoi: "Nu
cumva oare te va cruta. pe tine?" a mai zis inca:
"Nu fiti intelepti intru voi "Tu cine
care judeci pre fratele tau?" "Tu
cine care judeci pre sluga straina?" altele
multe, cari sunt mai insemnate dedH acestea. Deci,
fiindca in multe locuri el a facllt cuvantul sau aspru 9i
suparatoriu, apoi la urma mangaie, 9i ceiace zicea Ia
inceputul epistoIei,. zice acum cand e pe cale
de a 0 Incepand epistola el zicea: "Multamesc
lui Dumnezeu pentru voi toti, ca credinta voas-
tra se in toata lumea", iara aici zice:
"Adeverit sunt eu insu'mi pentru voi, ca plini
de puta.r;d pre altii a invata" ,
cemce este mal msemnat decat vorbele de mai sus. Si nu
zice: am auzit, ci "sunt adeverit", adeca "i;unt
OMILIA xxx 453
convins" nu am nevoie de a afia dela altul; zice:
"eu insu'mi''', adeca chiar eu, care va cert, chiar eu
care va invinovatesc. "ea sunteti . plini de buna-
tate" zice. Aceasta 0 spune fata de infruntarea tacuta
cu putin mai 'nainte, ca cum pare-ca Ii-ar zice: nu
v'am infruntat doara ca pe niE;;te oameni cruzi, nici
nu v'am spus ca unor oameni uritori de frati, ca sa
primiti pre cei slabi sa nu'i lasati,
nici sa stricati Iucrul lui Dumnezeu, - fiindca ca
sunteti pIini de bunatate. Prin aceasta expresiune, mi
se pare ca el intreaga virtute. $i n-a zis ((aveti,
ci "sun teti plini". Dara f;li ceiace urmeaza ,este tot de
aceiaf;li putere, caci zice: "plini de toata (cu-
De ce atunci, daca erau iubitori, nu
a se purta cu cei ce'i iubiau? De aceia a adaos: "de
toata putand unii pre altii a va invata",
adeca, nu numai a afia, ci f;li a invata.
mai eu indrazneala am scris voua, fra-
tilor, din parte" (Vers. 15). intelepciunea lui
Pavel; privef;lte umilinta la el, cum, dupa ce prin cele
dinainte li-a dat 0 lovitura grea, f;li a in ceiace
voia, la urma iaraf;li face uz (le bland eta. Era poate de-
ajuns, ca f;li fara cele spuse aici sa Ii slabiasca mandria;
era poate prisoselnic ca sa Ii mai spuna, ca Ii-a scris
cu indrazneala, insa acesta este obiceiul lui. Aceasta' 0
face f;li in epistola catra Ebrei, carora Ii zicea: "Insa
avem adeverire pentru voi, iubitilor, de cele mai
bune, $i care se tin de mantuire, macar
a$3. graim" (Ebr. 6,9). $i Corinthenilor scriind Ii zicea;
"Va. laud pre voi, fratilor, ca de toate ale mele
va aduceti aminte" (1. Cor. 11, :2). $i Galatenilor Ii
spunea: "Am nadejde de voi, ca nimic alta nu
veti gandi" (Gal. 5, 10), f;li in fine prin toate epistolele
ar putea gasi cineva 0 asemenea teorie; aici insa mai
bine desvoltata, fiindca multi dintre erau in dem-
nitati inalte, era nevoie ca sa Ii infrunteze cugetele
lor cele ingamfate, ca astfeliu nu numai sa nu se inta-
riasca aceasta patima printre danf;lii, ci chiar sa sla-
biasca cu desavarf;lire, pentru care intrebuinteaza di-
ferite mijloace. De aceia aici zice: "Mai cu indraz-
454 OMILIA XXX
neaIa am scris voua". nu a stat aici, ci a adaos :
"din parte", adeca putin de tot. Si nici aici n'a stat
ci adaoga: "ca cum va'si aduce aminte
n'a zis.: invatandu-va' sau amintindu-va (?V7.p.Q).-
v'qmull'l), Cl adeca aducandu-va aminte de
ceva mic nebagat in seama.
Ai vazut acum ce feliu este exordului?
Dupre cum acol0 zicea ca: "credinta voastra se ves-
te:;;te in toata lumea", tot a$a la epistolei,
unde zice: "Ca voastra la toti a ajuns"
(Rom. 1U, 19). dupre cum incepand epistola zicea:
"Doresc sa va vael pre voi, ca sa va dau voua
ceva dar duchovnicesc, spre intarirea voastrtt",
tot m;;a zice $i aici prin expresiunea "ca si cum v'asi
mai aduce ar,ninte voua". clara
de pe tronul lUI de dascal, 9i acolo ca aiClel Ii vor-
ca la fratj deopotriva cinstiti, ceiace mai
ales este de datona dascalului adcvarat, ca varieze
cuvantul, spre folosinta auditorilor. deci cum
zicand el: "Mai cu indrazneala am sC{'is v'oua"
ca: "din parte" ca "ca cum v'asi mai aduce
aminte", nu s'a multamit numai cu ci
yorba mai smerita, a adaogat: "Pentru charul ce
mi s'a dat mie del a Dumnezeu", ceiace spunea :;;i
la inceputul epistolei, cand zicea: "ca datoriu sunt"
ca cull!- ca ar fi .zis.: am rapit aceasta
cu sme ml putere, mel n'am alergat eu intai spre
ea, Cl Dumnezeu a poroncit a$it, -:;;i aceasta dupre
char, iara nicidecum ca asi fi fost randuit duprevred-
nicie. nu va intaratati, caci nu eu ma rascol asupra
voastra, Cl Dumnezeu este care'mi
dupre cum acolo zicea: "Caruia slujasc intru evan-
ghelia Fiului sau", tot aici, spunand: "Prin
eharul ce mi s'a dat mie dela Dumnezeu" a
adaos imediat: "Ca sa fiu eu siujitoriu lui Iisus
Christos intru (la) neamuri, eu slujba sflnta
lucrand evanghelia lui Dumnezeu" (Vers. 16).
Dupa ce da dovada cea mai mare a celor spuse, el in-
toarce yorba la ceva mai insemnat, caci nu spune sim-
I
'r
1
'1
!
I
I
I
,
\
I
I
I
.'
I
I
OMILlA xxx 455

plu slujba ca la inceput, ci "slujba sfinta". ({Aceasta
este preotia mea, aceasta este slujba mea cea sfinta
ca eu sa sa. vestesc
1m aceasta 0 proaduc lui
ca Jartfa. n
1
1 putea sa pe preo-
tuI, care lucreaza ca sa proaduca lUI Dumnezeu jartfa
fara de prihanall. A cestea Ie zicea, pe de-oparte ca sa Ii
}o!" aratandce feliu de jartfa sunt ii,
lara pe de-alta aparandu-se pentru cele ce li-a fost zis
caci i s'a po ron cit. Ca arma mea, zice, este
. ghelia, este cuvantul propoveduirei. cauza nu este, ca
eu sa ma slavesc, ca eu &1, rna arat st:ralucit, ci "ca .
sa fie jartfa (proaducerea) neamurilor 'bine pri-
mita, sfintita intru Duehul Sfint", adeca, ca sufle-
tele celor invatati sa primiasca propoveduirea evan-
gheliei. Nu cloara pentru d i Dumnezeu m'a cinstit pre
mine incredintandu-mi aceasta slujba, ci pentru ca s'a
ingrijit de voi.
cum ar putea fi bine priiniti? "Intru Duchul
STInt" zice. Nu este nevoie numai de credinta, ci ue
o viata duchovniceasca, ca astfeliu sa putem stapani pe
Duchul ce ni s'adat odata. Caci la noi nu mai sunt acum
lemne $i nu' mai este altariu cut-it de jartfa, ci
Duchul lUI Dumnezeu, Duchul sfint. De accia, zice, toate
Ie fac, ca sa nu se stinga focul Duchului, caci aceasta
rni s'a poroncit. Dad de ce Ie spui acestea celor cari
n'au trebuinta? (Tocmai pentru aceasta, zice, Ie spun,
nu ca sa'j in vat, ci ca sa Ii aduc aminte. Dupre cum
preotul prezenta focul arzand, spre a pe cei de
fat,a, a$8. eu va atit, va buna vointa a voastra.
$i ca el n'a spus ca sa fie jartfa voastra, ci
,Jartfa neamurilor". Cand el zice "jartfa neamu-
rilor", prin aceste vorbe intreaga lume, pa-
mantul marea, moderandu-li cugetele lor, ca sa nu
nesocotiasca, acleca sa nu creacla ca este nedemn de
de a avea de dascal al lor, pe cel ce este hotarit
a merge pana la marginile lumei, - ceiace zicea $i la
inceputul epistolei: "Precum si intru celelalte nea-
m,!ri; ca. Elinilor barbarilor, intelerAilor
nemteleptIior datoriu sunt".
"Drept aceia am lauda intru Christbs Iisus,
456 OMILIA xxx
intru cele ce sunt catra Dumnezeu" (Vers. 17).
Findca mai sus s'a fost umilit foarte tare inaintea lor,
ridica de astMata cuvantul; aceasta Insa 0 face
pentru ca sa nu se arate vrednic de dispretuit
fata de ii. Dara aici cand se jnal!a. pe sine, el Jl'?i
amintefijte de obiceiul sau, zicand: "am lauda", adeca :
rna laud nu in mine insu'mi, fiji nici in ravna noastra,
ci in charul lui Dumnezeu.
"Ca nu voiu cuteza a zice ceva, din cele ce
n'a lucrat Christos prin mine} spre ascultarea
neamurilor, cu cuvantul eu fapta, intru pu-
terea serrmelor a minunilor, intru puterea
Duchului lui DUlIlnezeu" (Vers. 18. 19). Nici nu
poate spune cine va, zice, ca vorbele mele sunt de fam-
faronie, caci ca simbole ale slujbei mele celei sfinte,
ale chirotoniei mele, am multe dovezi a va arata. Nici
mantie lunga (ltOOlJVr,), nici clopotei pe dansa -- dupre
cum aveau arhiereii cei vechi,-- nici mitra chidara ')
(x(ory:ptv), ci semne $i minuni cu mult mai
decat toate acestea. $i nici nu se poate zice, ca mi s'a
incredintat aceasta slujba, $i eu n'am facut ceiace mi
s'a iporoncit, - sau mai bine zis, nu eu am facut, ci
Christos. De aceia ma $i laud, fiji nu pentru fapte
intamplatoare, ci pentru cele duchovnicefijti. Aceasta este
ceiace zic: "intru cele ce sunt catra Dumnezeu".
Cum ca eu am savarfijit lucrul pentru care am fost tri-
mis, ca cuvintele mele nu sunt de famfaronada, 0 do-
vedesc minunile ascultarea neamurilor. "Ca nu voiu
cuteza a zice ceva, din cele ce n'a Iucrat Christos
prin mine, zice, spre ascultarea neamurilor, cu
') Nota. A se vedea Exodul, cap. 28, 4. Descrierea all1anun-
titii fnsa 0 gasill1 la Iosip (Arhiologia Ebra.ica), , 3. unde citill1:
"Preotii poarta pe cap un acoperemant neascutit la varf, care
nu'l acopere peste tot, ci putin radicat dela jUIl1:1tatea capului in
sus. Se masnuem/lhis, iar forma lui este astfeliu, ca se pare
a fi 0 co roan a sau diadema imparateasca. Esle facut din materie
de lana tare, iara cand se sau se strica, se coase :;;i se
dre8'e de multe ori. Apoi la partea de jos iI ill1presoara 0 panza
de III subtire, care se pogoara pana la frunte, i7i care astupa cu-
satura de pemargina. :;;i orice defect ar fi. Se
pe cap foarte bine, in timpul ierurghiei cand preotul asuda,
nu'i nici-o nell1u1tumire". (Trad.).
OMILIA xxx 457
cuvantul cu fapta, intru semnelor
a minunilor, intru puterea Duchului lui Dum-
nezeu".
Ai vazut cum se de a arata ca totul este
al lui Durpnezeu, fiji nimic al sau 1 Nu eu sunt care
vorbesc, zice, sau fac ceva, sau savarfijesc minuni, ci
totul face Dumnezeu, totul Duchul sfint)). Acestea Ie
spune, aratand $i demnitatea Duchului. Ai vazut cum
acestea sunt mai minunate fiji mai decat cele
din Iegea veche, ca de pilda: jartfa, simbolele fiji proadu-
cerea 1 Cand e1 zice: "cu cuvantul cu fapta, intru
puterea semnelor a minunilor", aceasta: 0 spune:
ader.a. Invatatura, filosofia despre Imparatia ceriurilor,
dovada in fapte fiji in viata, mortii cei fnviati, demonii
cei alungati, orbii cei vindecati, schiopii cei tamaduiti,
toate celelalte minuni pe cari le-a lucrat Duchu1 sfint
prin noi. $i fiindca toate acestea erau mai mult 0 ho-
tarire a sa, apoi ca 0 dovada pipaita de adevar arata
multimea ucenicilor, pentru care a fiji adaogat:
incat din Ierusalim imprejur pana la lliric
am implinit evanghelia lui Christos". dara
el numara aici fiji fiji tari, fiji neamuri, $i popoare,
nu numai pre eei de sub stapanirea Homanilor, ci
pre cei de sub barbari. Sa nu'mi spui numai de calea
Finiciei $i a Siriei, a Ciliciei fiji a Capadociei, ci tine
socoteala $i de cele dindarat toate, ca a Sarachinilor,
a Perfiji10r $i a Armenilor, fiji a altor barbari)). De aceia
a $i zis el: "si imprejur", ca nu cumva sa mergi
numai pe dru'mul drept, ci sa treci cu cugetul $i prin
Asia de miazazi. $i ca un vifor de minuni, printr'un
singur cuvant: intru puterea semnelor a mi-
nuIlilor" , el a trecut peste tot locu!. ToL $i prin
expresiunea imprejur" e1 a trecut $i preste orafije
mari, preste neamuri, popoare $i tari, caci pe toate Ie-a
concentrat in aceasta expresiune. dara el era de-
parte de orice mandrie, iara acestea Ie spunea pentru
danfijii numai, ca sa nu cugete lucruri mari de ii.
Incepand epistola e1 zicea: "ca sa am ceva roada
intru voi, precum intru celelalte neamur(,
iara aici el vorbefijte de preotie. Fiindca mai 'nainte h-El:
grait foarte aspru, de aceia aici mai lamurit Ii arata
458 OMILIA xxx
puterea ee 0 avea asupra lor. De aeeia aeolo el zice
simplu "precum $i intru celelalte neamuri" , p.e
eand aid arata intregul loe pe unde s'a propovedmt
evanghelia, ca din toate partile 81 are grija de a Ii
Uiia mandria, a ]i infrfma prn:e9te .ca
n'a spus simplu, ea a propovedmt evangheha, e1 ca:
"am implinit evanghelia lui Christos".
Si asa m'am nevoit bine a vesti, nu unde
" , ,
s'a numit Christos" (Vel's. 20). lata aici 0 alta exa-
geratie in vorba, ca nu numai a binevestit $i a con-
vins . pe atatia, ci inca ca niei nu s'a dus macar pe la
cei invatati deja de altii. Atat de departe era el de a se.
arunca asupra ueenidlor invatati, .;;i a face aceasta
pentru .slava sa, sa invete pre cei ce
nu aUZ1se de ChrIstos. N1C1 naZIS: <wnde nu au crezut)),
ci "unde nici flU s'a numit Christos", ceiace e mai
multo $i pentru ce a facut el a$a'? "Ca sa nu zidese,
zice, pe temelie Acestea
v
.el,se
arata a fi cu totul stram de slava de$arta, $1-1 m-
$tiintaza ca el s'a hotarit a Ii scrie, nu impins de dra-
goste catra slava de$arta, sau pentru cinstea cea din
partea lor, ci ca unul ce'$i impline.;;te slujba sa, ea sa-
var.;;ind 0 lucrare sfint.ita, ca do rind mantuirea lor. El
nume.;;te strain pe acel dintre apostoli, care nu lucreaza
elupre caIitatea sau fnsu$irea persoanei, sau dupre na-
tura propoved uirei, ci dupre ideia de plata; fiinelca, pro-
poveduirea nu este straina, decat alund cand are in
vedere 0 plata straina. Dara el era cu totul strain ele
plata cuvenita altora cari s'au obosit in propoveduire.
. Dupa aceia arata $i prorocia care s'a implinit,
zicand: "Ci precum este scris : carora nu s'a vestit
pentru dansul il VOl' vedea, cari n'au auzit
vor intelege" (Vel's. 21). Ai vazut cum e1 a1earga aco\o,
unde este mai mult nacaz, unde sudoarea e mai mare '?
"Pentru aceia, zice, ma. apl'opiam de multe
ori a veni la voi" (Vel's. 22). Acum tu gande$te-te
cum e1 iara.$i urza$te sfir$itu1 epistolei la feliu cu ince-
putul ei; - caci incepand epistola zicea: .,Ca de multe
ori m'am gandit ea sa viu la voi, am fost
oprit pana. acum", pe ca.nd aid pune $i cauza pentru
care a fost oprit, $i nu odata, nici numai de doua ori,
..,
. OMILIA xxx 459
ei "de multe ori". PreeLlm aeolo zice ca: "de multe
ori" i$i pusese in gand sa se duca la dan$ii, a$fl aici
zice: "Ca de multe ori ma opriam a veni la voi",
eeiace mai eu sama aram dorinta lui, caei se ineerca
de multe ori a face aeeasta.
"lara aeum ne mai avand loc intl"aeeste
laturi". Ai vazut cum a aratat, ca nu pentru iubirea
de slava Ii-a scris aceasta epistoIa'? ,,$i dol'inta avand
a veni eatra voi de multi ani. Cand voiu merge
in Ispania, voiu veni la voi, ca am nadejde tre-
cand pe acolo, sa va vad pre voi, $i. de eatra
voi sa ma petree acolo, dupa ce ma voiu satura
mai 'nainte de voi din parte" (Vel's. 23. 24). Ca sa
nu se creadaca'i dispretuie$te ctmd zice aceste vorbe,
adeca sa nu'$i inchipuie ca aceasta e ca :;;i cum ar fi
zis: fiindca acum n'am ce face, de aceia vin la voi,
apoi el iara$i intoarce vorba la dragoste, zicand: "Do-
rinta avand a veni catra voi de multi ani". Nu
fiindca n'arn ce face, de aceia voiu veni Ii voi, zice, ci
dorinta cea veche ce rna muncia, aceia am inc1eplinit-o
acurn. Apoi iari$i, ca nu eumva aceasta sa'i ingamfe,
cum Ii rnodereaza, zicand: "CancI voiu merge
in Ispania, voiu veni la voi, ea naclajduiesc
kecand pe acolo sa va vad pre voi". De aceia
deci, a spus aceste Guvinte, ca sa nu cugete lucrurimari;
eu alte cuvinte el Yoie$te a arata $i dragostea lui eaJra
dan$ii, in acela$i timp voie:;;te :;;i pe dan$ii sa'i irnpiedice
de a se ingamfa. Tot acest Iucru il face:;;i in cele ce ur-
meaza, schirnband doara cuvintele ce Ie intrebuinteaza.
De aceia tocrnai, ca sa nu zica ii: dara in treacat vrai
sa ne vezi pe noi - imediat a adaos: de voi
sa ma petree acolo", adeca, ca voi in$i-va sa mar-
turisiti de mine, ca trec pe alaturea de voi, nu pentru
ca va dispretuiesc, ci fiind silit de nevoie.
Dara fiindca chiar :;;i aceste vorbe scarbesc pe
cineva, apoi lndreapta yorba $i 0 face rnai vesela oarecurn,
zicand: .,Dupa ce ma voiu satura mai 'nainte de
voi din parte". Canel zice: "Cand voiu merge",
prin aceasta arata ca e1 nu umbla dupa slava lor, iara
prin expresiunea: "dupa ce ma voin satura" arata
460 OMILIA xxx
dragostea cea mare dUra dam;;ii. :;;i inca nu 0 dragoste
. cum s'ar intampla, ci foarte fierbinte, caei n'a spus numai
"dupa ce ma voiu satura", ei a adaos inca: "din
parte" . Niei un timp, ziee, nu rna poate satura,
niei nu'mi poate face vre-o greutate de convietuirea ell
voi. Ai vazut cum arata dragostea lui, cand cu toate
cit era e;rabit, nu putea trece pe langa mai
nainte ae a se satura de ii Dara chiar cuvintele pe
care el Ie intrebuinteaza cu atata caldura, Inca sunt un
semn vazut de dragostea lui cea parinteasca, caei n'a
zis numai "sa va vad", ci a adaos: "dupa ee ma
VOlU satura", cuvinte cari sunt ale celui atras de
dragostea altora. Pe deoparte $i lauda lor era mare,
caei Ii prezentau lui un rod atat de plaeut al aseultarii
lor, iara pe de-alta $i ducerea lui acolo era un seum
vazuLde dragostea ce 0 avea fat.a de dan$ii. :;;i Corin-
scriindu-l.i zicea: "Ca voi sa rna petreceti
or1 m cotro VOlli merge" (I. Cor. 16, 6), prin cari
cuvinte 81 arata dragostea lui catre ucenici, dragoste
cu care nu este nimic deopotriva. De aceia cl1nd el in-
cepea epistolele. totdeauna Ie 1neepea de aici, adeca dela
dragoste, clnd Ie tot eu dragostea incheia.
Dupre cum un parinte pe unicul sau fiu, 1n-
tocmai iubea el pe toti ueenieii, pentru eare $i
zieea: Cine este neputincios, eu sa nu fiu ne-
put.incios? Cine se sminte;;te, eu sa nu ma
. ?"
aprmz. (II. Cor. 11, 29).
') Inainte de toate eelelalte, dascalul ad eva rat trebuie
sa aiba dragoste. De aeeia zicea Christos lui Petru:
"De ma pa$te oile mele" (loan 21, 16),
fiindca cel ee iul1e$te pe Christos, iube$te in acel3$i timp
$i turma lui. :;;i pe Moisi atunci I-a pus Dumnezeu peste
poporul Iudeilor, eand el a aratat dragoste catra
:;;i David a luat imparatia, numai dupa ee s'a aratat
mai 'ntai iubitoriu catra Iudei, caci fiind Inca taHar el
a simtit durere pentru popor, in cat l$i pusese la mijloc
chiar viata lui, cand a uds pe acel barbar (Goliat). Dara
daca zicea: "Ce voiu face omului, care va omori
I) Partea motald. Ce feliu trebuie sa fie dasca1ul adevarat.
(V(!mn).
1

I
!
,
OMILIA xxx .fBi
pre eel de alt neam?" (1. Imp. 17, 26) el nu spunea
aceste vorbe ca cnm ar fi pretins plata ea sa'l omoare.
ci voia casa i se incredinteze lui lupta cu acel barbar
lara cand s'a prezentat inaintea imparatului, dupa uci-
derea lui Goliat, n'a vorbit nimic de biruinta lui. De
asemenea $i Samuil era foarte iubitoriu, cad zicea,:
fie de mine paeatul aeesta, ca sa in-
eetez a rna ruga Domnului pentru voi" (1. Imp.
12, 23). Tot a9i.t $i Pavel ardea de dragostea catra
ba inca mai mult chiar decl1t toti. De aceia $i pe dis-
cipulii sai astfeliu li facea, incat li zicea: "Ca de ar
fi fost eu putinta, ochii vostri scotandu-i i-ati
fi dat mie" 4, 15) De $i Dumnezeu
vinovatind pe dascalii Iudeilor, inaintea tuturar celorlalte
aceasta 0 spune: "Vai voua pastorii lui Israil! Au
pascu-se pastorii pre sine? Au nu pre oi Ie
pasc pastorii ?" (Iezech. 34, 2) Dara ii faceau cu totul
din eontra, cad zice: "lata laptele il mancati, $i
l.ana va imbracati, $i ce este gras junghiati,
$1 C!lle mele nu Ie pa$teti" (Ibid. verso 3). Dara $i
Chrlstos facand iGOana pastoriului celui bun, zicea:
"Pastoriul eel bun sufletul sau pune pentru oi"
(loan 10, 10). Aceasta a facut-o $i David de multe ori,
$i chiar $i atunci cand venise de sus urgia Dumnezeeasca
asupra intregului popor, mnd toti fusese el zicea:
"lata eu sunt eel ee am paeatuit, si eu sunt
pastoriul eel ce am facut rau; si acestia oi fiind
ee au fiicut?" (II. Imp. 24, 17). De' aceia ' in alegerea
pede pselor el nu a ales Hici foamea, nid prigonirea
dU$manilor lui, ci moartea trimisa de Dumnezeu, prin
care nadajduia ca pe altii ii va pune In sigurant;a, iara
el se va nimici inaintea tuturar celorlalji. Dara fiindca
aceasta nu s'a petrecut, apoi el plange $i zice: "Sa fie
dara mana ta preste mine", -:;.i daca poate nu e
deajuns, apoi ,,$i preste casa tatalui meu" (lb).
"Eu sunt, zice, pastor1uI eel ce am paciituit".,
ca $i cum pare ca ar fi zis: daca ace$tia au pacatuit,
apoi eu sunt respunzatoriu de pedeapsa, eu care nu i-am
indreptat; $i cand pacatul este $i al meu, atund este
drept ca eu sa primesc pedeapsa. Voind ca sa mariasca
462 OMILlA xxx
vinovatia, el a pus de fata numele pastoriului. $i numai
a$a a incetat urgia lui Dumnezeu, numai a$a $i-a retras
hotal'irea data mai dinainte contra lor. AmI, de rnare
lueru este marturisirea pastoriului celui bun, inciU dupre
zicerea inteleptului Solomon "Dreptul sjngur cstr.::
sau in cuvantarea cea djntai" (Prov. 18,
17); amt de mare este ingrijirea $i simpatia pastoriului
adevarat catra tllrma sa. Cand el a vazut pc toti aceia
uci$i, i s'au tulburat cele mai dinauntru ale sale, ca $i
dupa copiii sai adevarati uci$i de altii, $i de ac.eia cereit
ca urgia lui Dumnezeu sa vina asupra lui. Chiar la
Incoputul uciderei ar fi faeut aceasta, daea nu ar fi fost
sigUl', ea i se va intampUL $i lui ca $i eu eei uci$i. Dara
canel a vazut ca aceasta nu s'a fntamplat, $i ea neno-
rOell'ea a cazut numai asupra acelora, atunci n'a mai
putut rabda, ci s'a aprins mai mult chiar dedU atunci
canel i s'a ueis eel Intai fiu al sau, Amnon I). Atunei
nu :=;;i-a eerut moartea dela Dumnezeu, pc cilnd de astadata
cere ca sa cada inaintea tuturor cclorlal1i.
Astfeliu trebuie a fi stapanitoriul, $i ei mai mult tre-
buie sa se scarbcasca de nenorocirile alt.ora, deec'1t de ale
familiarilof' sai. Acela$ lucru a patirnit ::;;i Cll fiul sau Abe-
salon, ca astfeliu sa afli tu, ca el nu iubea mai mult pe
fiul sau, decat pe supu$ii sai. De::;'l acel tanar era des-
franat $i chiar avea gand sa ueida pe tatal sau, eu toate
aces tea zicea: "Cine imj va cla. mie moartea in
locul tau?" (II Imp. 18, 3:1). Dara ce spui, o! fericite,
::;,i mai bland decal toti oamenii Fiul tau I$i pusese in
minte sa te ucida, $i te ingradise ell 0 mUl{.ime de curse,
$i tocmai cand scapase'$i de dansul, tocmai cand tro-
feul Jt.i sta la picioare, tu te rogi sa mori? Da! respunde
el, fiindea armata nu m'a invins pe mine, ei inca sunt
rezboit mai grozav ca mai fnainte, $i eele dinlauntru
ale mele mai mult ma tulbura acum).
Tot.i aee$tia, deci, se inO'rijau mai mult de cei inere-
dintati lor, decat de eei mai de aproape ai lor. Dara apoi
$i ferieitul Abraam a yea ingrijire pana chiar $i de cei
eei ce nu erau incredinlati lui, $i inca atata fngrijire,
ca s'a ingradit singur pe sine In prjmejdii foarte mario
Cum ca el a patimit nu numai pentru nepotul sau Lot,
') Nota. A se cal'tea II u Imparatilor, cap. 13. (Tl'ud).
'f
I
,J
!
j
1
i
!
OM ILIA XXX 463
ceiaee a patimit, cl $i se de acolo?
ca n'a ineetat a alunga pe Per$l1 aeCla, pana ee mal
intai nu a liberat pe toti eei dU$i in robie. De$l el putea
ea sa se fntoarea in8,poi, de indata ee a liberat pe ne-
potul sau Lot, totu$i n'a eaei el de toV se
deopotriva 1). Tot aeest fapt 11 vedem petreeandu-se $1 m
tirnpurile viitoare. Cand de pilda urgia Dumnezeeasea
surpa eetatile din temelie, - caci nu era doara armata
barbariJor 'care ameninta sa Ie impresoare, - $i cand
nu era timp nici de arme, niei de lupta eu dU$manii,
ei timp de rugaeiune, el atata ravna a pus penlru dan$ii,
ca $i cum urma ea 1000;\.I$i el sa se piarda eu
aecia el nll odata, l1iei l1urnai de dona sau treI orl, el
de multe ori s'a rugat lui Dumnezeu, $i a alergat in ru-
gaciuni ehiar la firea sa omeneasea, zieand: '"Eu care
sunt pamant (Cap. 18, 27). Apoi fii?dca
i-a vazut pedepsiti de Durnnezeu din eauza purtarel lor,
el se ruga, ca maear pentru altii 8&'i De
aceia $i Dumnezeu zieea: "Au ascunde-volU de
A IJraam, sluga mea, cele ce eu .voiu face?" (lb.
"Vel's. 17) - ea noi sa afiam, cum dreptul inaintea lui
Dllmnezeu este totdeauna $i filantrop in acela;;;i timp.
niei n'ar fi ineetat de a se ruga, daca mai 'ntai n'ar fi in-
eetat urgia lui Dumnezeu. S'aT' parea ca el se ruga pentru
cei drepti; in realitate, insa, el facea totul. pentru cei
nedrepti. Caei a$a sunt sfinlil?r lu!
ele sunt foarte filantrope $1 blande, atat catra eel dea-
proape, cat $i catra cei straini; ba inca blandet.a lor
se intinde pana $i asupra animalelor necuvantatoare.
De aceia :;;i zicea un int.elept: "Dreptului i se face
mila de sufletele vitelol' sale" (Prov. 12, 10), $i daro
el are, mila de vite, apoi cata miUi nu va avea de
oameni Dar fiindca am amintit de dobitoace, sa ne
gandim $i la pastorii oilor eelor din tara Capa?ociei,
cate suferinti intimpina in apararea acelor dobltoaee.
De multe ori stau eate trei zile in $ir ingropat.i in omat.
Se spune ca $i cei din Livia nu indura suferinli mai mici
ca aceia, caci in timp de luni intregi ii strajuesc oile
prin aeele pustietati intinse $i pline de fiare
Deci, daca avem 0 astfeliu de ingrijire pentru am-
') Nota. A se vedea Carte a Facerei, Cap. 14 :;;i urm. (Trad.).
464
OMILIA xxx
malele neeuvantatoare, apoi ee indreptare yom avea
ineredintate poue spre pastorire, cand
nOl somnul .eel adane? Avem. 0!'1re timpul de
a . ne rasufla? A vem tunpul de a ne lIUl'?ti? Oare nu
este de ml!lte ori a .ne inva::ti prin prejurul
lor, ,?l Ct. ne preda pre nOJ]n,?me la mn de morti pentru
aeeste. Sau poate nu care 8st8 insemm'itatea ,?i
.!urme? Oare.nu pentr.'} stapanul
a de farte, :;ll ,?l-a varsat
sangele sau? $1 iu eautl odlhna '? Dara ee ar putea fi
rau ca pa::;tori? Nu inteleO'i, ea prin pre-
Jur:
ul
aees.tor OJ :stau lurl vCl! m,!lt mai
A
&llbateei i;li mai
lUtl eel de prm pustIetatl? Nu te in sine'ti
felm de suf'let trebuie sa aiM eel ee
Ia . Oamenii d.emagogi cari se sfa-
tmese pentru luerurl de putina insemna-
n9pt11e eu zilele la un loe priveghind,
nOl carl purtam lupta pentru eeriu, dormim ehiar
in timpul zilei? Dara atunci cine ne va scapa de osanda
pentru asemenea trandavie? Daea trebuie de a ne munel
trupul, i;li a suferi mii de morti, apoi oare nu este ne-
voie de a alerga la privigheri?
nu . pastorii, ci oile, ca
sa se mal harnie.i, in aeela,?i timp
sa arate toata supunerea aseultarea, ciici
numa! acestea vor putea inca mai mult sa'i ineura-
jeze pe pastori, i;li sa'i aUte la lueru. Tot i;li Pavel
a. poroncit, zicand: "Ascultati pre mai marii vostri,
. va supuneti lor, ca ii priveghiaza pentru'su-
ftetele voastre, ca cei ce vor sa dea samtt"
(Ebr. 1.3,17). ca!:ld prin aC&'l.Sta
.. arata: i;ll de i;li grijile
prlmeJduIe prm ean tre<.:, eael pastorlUl eel bun tre-
buie a fi dupre eum .;;i Christos il voiei;lte; adeca
sa se intreaea eu miile de mucenici cari au patimit
pentru dansul. Pastoriul, care odata a murit. pentru dan-
suI, pentru turma va mud de mii de ori daca va fi
pastoriu dupa eum trebuie a fl. Un pas-
toriu poate sa moara in fiecare zi. .
De aeeia i;li voi eunoscand nacazul '?i obosiala pas-
toriului; atutati-l eu rugaeiunile voastre, eu sarguinta, eu
bunavomta, eu dragostea, - ea astfeliu i;li noi sa fim
lauda voastra, in acelai;li timp ,?i voi sa fiti lauda ,?i man-
I
,
I
I
I
J
OMILlA XXXI 465
dria noastra. De aceia .;;icorifeului apostolilor, care n
iubea mai mult decat eeilalli, aceasta i-a ineredintat,
dupa ee mai 'ntai I-a fost intrebat daca H - ea
tu sa afli, ca inaintea tuturor eelorlalte, el a pus ca do-
vada a dragostei ingrijirea de pastoriti, caei aeeasta in-
grijre are nevoie de un suf'let !anar ,?i sprinten la lupta.
Aeestea sunt zise pentru pastorii cei buni, nu insa pentru
mine $i eei ca mine, ei pentru pastori de aceia, ca de
pilda: Pavel, Petru, Moisi, ,?i altii. Pe aee$tia deei s'ai
imitam, eei ce stapanese, i;li cei stapaniii, -caci este
eu putinta ca $i eel stapanit sa fie in parte pastoriu, al
casei sale, al prietenilor,al femeii, al copiilor. eand
noi yom ieonomisi cele ale noastre, atunci ne yom 1n-
vrednici de toate bunurile. Carora fie cu totii a ne im-
parta,?i, prin charul $i filantropia . Domnului nostru
Iisus Christos, caruia se eade slava in veci. Amin.
OMILIA XXXI
,,$i acum merg in Ierusalim slujind sfintilor,
ca bine a voit Macedonia si Achaia a face 0 im-
oarecare la saracii sfintilor cari sunt
in Ierusalim. Ca bine au voit, datori sunt lor'"
(Cap. 15, 25. 26. 27).
Fiindca a zis: ca nu mai am loe intr'aceste laturi,
$i ea dorinta am de a veni la voi de multi ani, ,?i
fiindca trebuia sa mai intarzie eeva, apoi ca sa nu se
creada ca el l,?i bate joe de de aceia spune
cauza pentru care amana dueerea la ii, $i ziee: "Acum
merg la Ierusalim". S'ar parea ca prin aceste cuvinte
el spune numai cauza intarzierei, in reaIitate el prega-
aici ,?i altceva; aceia adeca caii indeamna la eleimo-
sina, voind a'i face ,?i mai respectabili. Findca daca nu
ar fi avut acel scop, era deajuns sa Ii spuna simplu.:
ma due la Ierusalin1>l, insa el spune ,?i cauza ducerel.
"Merg, zice, la Ierusalim slujind sfinti10r". $i s12:-
rui8'?te cu euvantul, ba inca adauge raiionamente, Zl
3825 30
466 . OMILIA XXXI
cand ca sunt datori, ca: "De vreme ce intru cele
lor neamurile s'au
sy.nt .. cele a Ii sluji lor",
ca sa se mvet.e de a-I Imita pe De aceia
este demn de a admira mijlocul pe care l-a inventat
cu aceasta ocazie, diciaceste vorbe au fost primite
de mai cu placere, decat daca li-ar fi spus in
De altfeliu poate s'ar fi crezut
batJocontI, daca in indemnul ce Ii-a faeut lor aducea
la mijloc pe Corintheni pe Macedoneni. Pentru aceia
pe Corintheni astfeliu Ii indemna, zicandu-li: "Si aratam
vOlla, fratilor, de darul lui Dumnezeu' cel dat
intru bisericile Macedoniei" (II. Cor. 8, 1), iara pe
Macedoneni i'i indemna, zicandu-li "Ca stiu osardia
voastra, ... ravna cea din voi' pc cei mai
multi a ind:mnat" (lb. 9, 2). $i cu Galatenii tot
face, precum ZIce: "lara pentru milostenia care
este pentru sfinti, precum am randuit bisericilor
a$c1 $i voi sa faceti" (I Cor. 16, 1). Ho-
manIlor insa nu w;;a, ci eu mai multa sfiala. Tot
lueru il face $i in privinta propoveduirei, caci zice:
"Au dela voi Cuvantul lui Dumnezeu a iesit?
Sau numai la voi a ajuns?" (lb. 14, 36). Nimie' nu
este atat de puternic, ca astfeliu de emulatiune. De aceia de
multe ori face ciici $i in alt loc zicla: "Asa pO-
roncesc intru toate bisericile" (Ibid. 7, 17). iarat;;i:
"Precum pretutindeni intru toate bisericile invat"
(lb. 17). $i Colossenilor Ii scria: "Precum in
toata lumea (evanghelia) este facand roada, $i
cr:sca.n?" (Col. 1, 6), Tot aceasta face $i aici pentru
.. Dara tu eu cata maretie intre-
bumteaza $1 vorbele, caCI nu ZIce: Merg la Ierusalim
sa due eleimosina sfintilor, ci "sa slujasc sfin-
Jllor", v Dacii Payel sluj3.$te; apoi poti cugeta singur ee
ll1semnatate avea acestfapt: ca dascalul lumei sa se
umileasca atata, incat sa primiascif de a duce acolo
eleimosina, $i inca sa prefere a face aceasta mai 'nainte
de a se la a vedea pe uceniei, dupa
cum dorIa de mal multI am!
1
I
1
OMILlA XXXI 467
"Ca bine a voit Macedonia $i Achaia", adeca:
au judecat ca e bine, au avut dorinta de "a face 0
impartasire". N'a zis e1eimosina, ci "imparta$ire",
iara partieula ,,0" sau v n'a
s'ar intampla, ci ea sa nu se creada ca el II]a mv
de joe. Si n'a zis simplu: la saraci , ci "la saraCll
sfintilor", cu care ocazie $i rec.omandarea
este recomadarea eea dela vIrtute, cea
del a saracie. Si nici eu atata nu s'a multamlt, CI a adaos:
. si datori sunt". Apoi arata cauza pentru care
datori: ca de vreme ce intru cele duchov-
nicesti ale 'lor neamurile s'au imparta$it, zice,
datori sunt $i intru eele trupe$t! a Ii sluji
Ceiace e1 spune aici, aeeasta lvnseamna:. Pentru d.am;m
a venit Christos, lor, adec!1 ?t
u
fost date toate faaaduintele, dmtre a fost $1 ChrlS-
tos, preeum "cit mantuirea din Iudei este'
(loan 4, 22), de acolo sunt apostolii, de au
prorocii de acoIn in fine sunt toate bunurlle; - clara
de toate' aces tea s'a lumea intreaga. Deci,
daca in cele mari v'ali zice, v'ati .bueurat
de ospetele 'p?-rabola dm eva!l-
o-helie sunteti datorl a'l Impartru;;l m ce1e trupe$tl.
b " I I" 1 "
Si n'a zis: sa'i c
l
"a I s UJI or,
j)unandu-se in randul cari darile 1m..:
pa.ratului. Nici n'a zis: trupe.c;tI ale ::o?t
stre
,
precum in eele ale caCI cele
sunt numal ale cele . tru-
pe.c;ti sunt comune tuturo!" !imdca averl.le a
poroncit a fi ale tuturor, lara nu numal ale eelor ee
Ie-au c&$tigat. ...
"Aceasta, dara, $1 pecetlull1d lor
roada aceasta" (Vers. 28), aded punand banii in
siguranta, ea intr'o vistierie ca.
10C de incredere)). N'a zis apoi elelmOSma, el lara:;il
o mume"'te roada", aratand prin aceasta, ca eei C8-au
Y " fi 1
procurat-o sunt acei ee $1 o. os:se.." v .
Voiu merge prm VOl 111 Ispama .
de Ispania,
cea fierbinte catra aceia. $tIu, zice, ca vnnd catra
468 OMILIA XXXI
voi, intru irnplinirea bineeuvantarei evangheliei
lui Christos voiu veni" (vers. 29). Dara ce va sa
zica: "intru implinirea bineeuvantarei"? Sau ca
spune aici de banii strall$i ca eleimosina, sau ca vor-
pe scurt de toate izbanzile lor. Sub denumirea de
"bineeuvantare" el obif;lnue$te in cele mai multe
sa numiasca eleimosina, precum de pilda: "ca 0
bmeeuvantare, iara nu ea 0 laeomie" (II Cor.
9, 5). Dara apoi era f;li un obiceiu vechiu ca milostenia
sa se numiasea bine-cuvantare, $i fiindca aici a adaos:
"evangheliei", de aceia zicem ca aceasta expresiune se
poate atribui nu numai banilor ca milostenii,
ci in genere tuturor faptelor bune, ca $i cum pare-ca
ar fi zis: f;ltiu, ca venind la voi va voiu vedea progre-
sand in toate, inverziti in cele bune, f;li vrednici de mii
de laude, dupre cuvantul evangheliei. Dara $i aceasta
este un feliu de sfat admirabil ca sa apuce mai 'nainte
cu laudele. Cand el trece eu vederea de a face aceasta
fn f;lirul sfaturilor $1 povetelor ce Ii da, apoi vine de a
indrepta aceasta In modu1 aratat mai sus.
,,$i va rog pe voi, fratilor, pentru Domnul
nostru lisus Christos, f;3i pentru dragostea Du-
c!lului" (Vers 30). $i aid pune inainte pe Christos
pe Duchul Sfint, iara de Tatal nu pomene,;;te nimic.
Dara apostolu1 a facut aceasta, ca atunci, cand il vei
vedea ca e1 pomenef;lte numai de Tatal f;li de Fiul, sau
numai de Tatal sino-ur, tu sa nu inputinezi nici pe
Fiul, f;li nid pc Duchul Sfint. $i n'a zis simplu Duehuluin,
ci "dragostea Duehului", caci dupre cum Christos $i
Tatal au iubit lumea, tot a$a a iubit-o f;li . Duchul Sfint.
Dara pentru ce'i rogi spune-mi. "Ca Impreuna eu
mine sa va nevoiti, zice, Intru rugaeiuni pentl'u
11line catra Dumnezeu, ea sa rna izbaviasea de
eei neaseulWtori in ludeia" eVers. 31). A$i1dara era
yorba de 0 lupta mare din partea lui, pentru care
chiama in ajutoriu rugaciunile lor. $i n'a spus sa
ma iau la cearta eu ci "sa rna izba viasea",
dupre cum $i Christos a poroncit de a ne ruga ca sa
nu intram in ispite. Zicand aceste vorbe, apostolul ni
arata, ca erau acolo oarecari lupi ce urmau a se arunca
asupra lui; mai rnult fiare salbatece, decat oameni.
1
"
I

+
I
OMILlA XXXI 469
De aici apoi, el mai pregate::,;te $i altceva, adica voief;lte
sa arate, ca dupre dreptate $i-a luat el sarcina de a
sluji sfintHor',ca de in )u-
deia, incat era neVOle f;ll de rugaclUmle lor, ca el sa se
poat.a izbavl. de aceia. ce. se dara
ni$te astfeliu de dU$mam, de sigur ca erau amenmtatl
a pieri $i de foame, - $i de aceia era necesar ca sa Ii
se duca ajutoare $i de pre q.,iurea. .' .
,,$i ea sa fie slujba mea m lerusahm bme
primita sfintilor", ca sa _p:i-
mita, ca cu buna vointa sa se prlmlasca cele harazite
lor. Ai vazut cum a inaltat demnitatea celor ce urmau
a primi, daca era nevoie pana $i de rugaciunile
adunari, ca ii sa primiasca cele tritl}-ise De mal
aratii $i adeca ca pu e numal d:;t
eleimosina, pentru ca ea sa fie prlmlta. cmeva
face milostenie din vre-o sila oarecare, sau dm vre-o
nedreptate, sau din slava de$arta, atunci este pierduta
roada acelei milostenii.
"Ca eu bueurie sa viu la voi, zice, prin voea
lui Dumnezeu" (Vers. 32). Precum la epis-
tolei zicea: "Ca doara eandva eu voea 1 Ul Dum-
nezeu bine mi s'ar intampla ea sa viu la voi" ,
tot $i aici alearga ]a a lui Dum'}ezeu,J
$i zice ca de aceia ma $1 ma rog ca sa
izbavesc, adeca, sa scap cu bme de ,acolo, $1 .ca degraba
sa va pot vedea cu placere, neaducand eu mme de acolo
nid o' nemultumire.
. Si sa ma odihnese impreuna eu voi". Pri-
ve$te iara$i, cum $i aici arata nemandria lui, ead n'::
zis: sa va invat $i sa vacatihizez pre voi, ci "sa
rna odihnese irnpreuna eu voi". Dara daca el era
acela care se lupta, $i se apara din toate par tile, apoi
cum se zice aici: "Sa ma odihnese impreuna eu
voi"? Prin aceasta expresiune el Ii haraze$te $iJlor
acest lucru ea sa-i faca mai cu buna voinia la lupte,
sa'i faca p<1rta9i cununilor, in acela$i timp Ii
pe dan$ii luptandu-se $i nevoindu-se pentru credmta.;
Apoi dupre cum obi$nuef;lte totdeauna va . face, dupa
sfatuire pune $i rugaciune, zicand: "lara Dumnezeul
paeei sa fie eu voi eu toti. Amin" (Vers. 33).
470 OMILIA XXXI
va ineredintez (va reeomand) voua pre
Fivi sora noastra, care este slujitoarea biserieei
din Chenhrees" (Cap. 16, '1). Priveii'te prin cate cuvinte
marete 0 cinsteii'te, ba inca pomeneii'te de ea inaintea
tuturor celorlalti, ii'1 a numit-o sora, ceiace nu e putin
lucru, ca Pavel sa 0 numiasca sora a sa. Apoi pune ii'i
demnitatea acestei femei, spunand ca "este slujitoare
(diaeonita) a biserieei din Chenhrees".
"Ca sa 0 primiti pre ea intru Domnul, dupre
vrednieia sfintilor" (vers. 2), aded: pentru Dorrmul,
ca sa se bucure din partea voastra de cinste. Cel ce
primeii'te pentru Domnul, chiar de nu ar primi vreun
om mare, totuii'i Jl primeii'te cu graba; - dara inca
dad este ii'i sfint, apoi iti poti inchipui de ce feliu de
ingrijire se va bucura dupa dreptate. De aceia a aclaos:
"eu vrednieia sfintilor", adeca dupre cum trebuie
a primi pe aceii'tia. Are indoit drept, zice, de a fi in-
grijita $i primita de voi: intai, sa 0 primiti pentru
Domnul, $i al doilea, fiindca este sfinta.
sa'i fiti ajutatori ei intru tot luerul ori-
eare ar pofti dela voi". Ai vazut dulceata vorbelor
lui f Caci n'a zis: sa 0 izbaviti pre ci "sa'i fiti
ajutatori ei", sa'i dati cele ce se cuvin din partea
voastra, sa'i intindeti mana de ajutoriu, $i "de oriee
ar avea trebuinta dela voi", adeca nu numaidecat
in toate, ci numai in acelea de care ar avea nevoie de
voi. $i va avea nevoie de acelea, asupra carora voi
sunteti stapani. Apoi 9i lauda ce'i 0 aduce este negraita,
caci zice: "Ca aceasta ajutatoare a fost multora,
mie insu-mi". Ai vazut intelepciunea lui f Mai
intai a pus laude Ie aduse acestei diaconite, la mijloc a
pus rugamintea sa de a 0 primi cu vrednicie, la urma
iaraii'i pune laude, ii'i in fine din toate parWe impodo-
beii'te, zicand, cu laude pe acea sfinta ii'i fericit.a
femeie! $i cum sa nu fie fericita, cand ea s'a bucurat
de 0 astfeliu de marturie din partea lui Pavel, ea, care
a putut sa ajute pe cel ce a indreptat lumea intreaga?
Aceasta este varful tuturor bunurilor ei! De aceia a ii'i
insemnat apostolul mai la urma acest fapt, zicand:
insu-mi mie". $i ce va sa zica: mie insu-mi"?
1
l
-0,
OMILlA XXXI 471
Adeca: chiar mie mi-a ajutat, mie propoveduitorului
omenirei intregi, mie care am patimit atatea, ii'i care
sunt alungat de mii de . v.. v
Deci noi cu toW, barbatl ii'l femel, sa lmltam pe
acea sfinta femee, ii'i pe cea dupa danS8"
barbatul ei. 8i cine sunt aceii'tia "Spunetl mehma::-__ _ j/
eiune zice Prisehilei si lui Aehila, eel or impreuna
eu mine iueratori in'tru Christos Iisus" (Vers. 3).
Virtutea $i ? marturi$el?te $i Luca,
CLlild zice: pentru ea era de
tesuer eu ji a ramas (Pavel) langa pentru
ea' de eorturi eu (Fapt.
18, 3. 26). ma;i 0 arata Luca spune
cum acesta femeIe, Prlsclula, a lua! pe la;nga ea
Apo1l6s, acel invatat Alexandrean, $1 1-!1 3:
d1ca
I-a invatat mai lamurit de
sunt faptele spuse de Luca, m;:;a cu mult J?al sunt
cele spuse de Pavel, caci ce Zice el f Mal intal 11 nu-
me$te "lmpreuna eu
v
e1",
aceste cuvinte parta!;;i al acelor nacazurl nepovestIte
ai tuturor primejdiilor, - iara acei? zice:
pentru sufletul meu gruma.l11 lor
(Vers. 4). Ai vazut, ca ace$tia au desa-
var9iti Cad ca tlmpul. lUI Neron
sa fie mii de prlmeJd11, mal ales ca poronclse de a se
alunga toti Judeii din ROID.a. - . v'
CarOra nu numa! eu smgur multamese,
zice si toate bisericile neainurilor". Aici el face
a]u;iune 'la ospitalitatea lor, $i la ajutoriul ad-
mirandu-i ca sangele lor $i 1-3:r fi -yarsat, ca
lor 0 au pus foI?smta obii'teasca. Al
femei curajoase, dm n!1tura. lor. cea slaM
nu le-a putut inpledeca. m $1
cuvant, caci: "In ChrlstoS)lSUS nu este barbat
femeie" (Galat. 3, 28). $i ceiace a spus de cea dinmi,
0 spune $i de aceasta. Ce-a fost spus el de cea
dintai f "Ca aceasta (Fivi) ajutatoare a fost
multora si mie insu-mi" zice. ce spune de aceasta
de pe ur:ni "Carora nu numai eu multamese,
zice ei si toate biserieile neamurilor". Dara ca nu
, ,
472 OMILIA XXXI
cumva sa se creada ca el Ii prin aceste vorbe,
iata ca mai la vale aduce ca marturi mai multe femei.
,,$i biserieei eei din casa lor" zice. Atat de
eiDstiti laudat.i de toti era,u, incatchiar casa lor 0
facuse biserica, pe de-oparte fiindca ii facuse pe toti cre-
iara pe de-alta, spre a 0 deschide a fi la in-
damana tuturor strainilor. Nu ar fi numit el casele
"biseriei", daca cei ce locuiau in ele nu ar fi avut 0
mare evlavie, daca frica de Dumnezeu n'ar fi fost
inractaeinata De aceia Corinthenilor Ii scria:
"Spuneti inehinaeiune lui Aehila Pdsehilei,
biserieei din easa lor" (I. Cor. 19, i9). Dease-
meDea in epistola catra Filimon, scriindu-i de Onisim,
zicea: "Pavel lui Filimon Apfiei eei iubite,
biserieei eei din easa ta" (Filimon 1, 1. 2). Este
dad cu putinta ca insurat fiind cineva, sa fie ad-
mirat minunat in cele caci iata pe
ca fiind in casatorie au . stralucit foarte mult,
breasla lor nu era atat de stralucita, de vreme ce
erau facatori de corturi. Cu toate acestea vrednicia lor
totul a astupat, i-a aratat mai presus de soare. Niei
lor, nici casatoria nu'i au impiedecat, sau
i-a vatamat cu ceva, ci au aratat dragostea aceia, pe
care Christos 0 a cerut. "Mai mare dragoste ea
aeeasta, zice, l)imeni nu aee, ea eineva puna
sufletul sau pentru prietenii sai" (loan 15, 'i3).
dara, ceiace face semnul dinstinctiv al ucenicului lui
Christos, aceia au avut, adeca au luat crucea
i-a urmat lui. Dara daca ii s'au obosit atata pentru
Pavel, apoicu atat mai mult pentru Christos ar fi aratat
o asemenea barMtie.
1) Acestea auda-Ie cei bogati, cei saraci. Caci
daca cei ce traiau eu manile ::}i din lor,
dau dovada de 0 atat de mare darnicie, erau folosi-
tori biserieilor, apoi ee iertare VOl' avea eei bogati, eari
trec cu vederea pre cei saraci Aceia, pentru ea sa
placa lui Dumnezeu, nu crutau nici chiar sangele lor;
1) Partea morali'l. Cum ea eei ee traiau eu manile :;;i din
mei/'te:;;ugul lor, aratau 0 mare darnicie faeandu-se folositori bi-
serICei ; - insa eei bogati eari tree eu vederea pe eei fiamanzi, oare
ee iertare vor avea W des pre ospitalitate. (Veron).
OMILlA XXXI 473
9i tu eruti putini bani, in timp ce de multe ori
cruti sufietul dascal astfeliu erau aeeia; apOl
pentru ucenici oare nu erau tot Nici aeeasta nu
se poate spune, caci toate biserieile neamurilor,
ziee, Ii ii erau dintre ludei, cu
toate acestea crezuse eu atata nevinovatie euvantului
evangheliei, incat neamurilor slujiau eu toata buna-
vointa. Astfeliu trebuie sa fie femeile, "iara nu eu il1l-
pletiturile parului, sau eu aur, sau eu marga-
ritare, sau eu haine seumpe" (I. Timotheiu, 2, :1),
ci impodobite eu astfeliu de succese. Care imparateasa
a stralucit atata, spune-mi, ea aeeasta femeie a faeato-
riului de corturi Ea este in gurile tuturor, toti vor-
bese eu drag de ea, nu in timp de zece sau douazeei
de ani, ci pana la venirea lui Christos, toti 0 lauda
pentru aceasta, eeiace 0 impodobe::}te mai mult deeat 0
diadema imparateasca. Ce poate fi mai mare Ce poate
fi deopotvi va eu a deveni aparatoarea sprijinitoarea
lui Pavel, ::}i cu propriile sale primejdii sa apere pe das-
calul lumei caci tu cate imparatese sunt
date uitarei, $i nu se vorbe::}te nimie de ele, - pe eand
femeia facatoriului de corturi pretutindeni este purtata
impreuna cu barbatul ei, pe cat timp soarele va privl.
pamantul, pe atata $i slava acelei femei va incunjura
lumea intreaga! $i Per$ii, $i Seitii, $i Thracii, $i eei ce
locuiese pe la marginile pamantului, cu totii canta $i
fericesc filosofia acestei femei. Cata bogatie, cate dia-
deme $i porfiri imparate$ti nu ai arunca dela tine, numai
ea sa poti lua 0 astfeliu de marturie $i niei nu poate
spune cineva, ca daca in primejdii erau atat de eura-
joase, $i atat de darniee in bani, nu erau tot a$a in
propoveduire, fiindca apostolulle nume$te impreuna slu-
jitoare $i impreuna lueratoare eu dansul. $i nu se ru-
t;1ineaza vasul alegerei de a Ie numt impreuna eu el, ei
inca se mandre$te cu aceasta, cad el nu se uit;.'!. la
natura, ei incununa buna intentiune. Ce poate fi deopo-
triva cu aceasta podoaM
La ce va sluja$te bogatia ee se impra$tie de voi
pretutindeni La ee impodobirea voa$tra de dinafara
La ce slava aceia Afia acum care este adev<l-
rata podoaba a unei femei: este a.eea podoaba care nu
sm pe trup, nu infa$oara trupul, ci impodobe$te sufietul;
acea podoaba care nu se leapada niei-odata, care nu se
474 OMILIA XXXI
strange in lada, ei este hotarita mai sa stea
in eeliu. Uita-te la truda lor pentru propovedmrea evan-
gheliei, uim-te la eununa lor eea din mueenie, la d[1r-
nieia lor in bani, la dragostea lor eatra Pavel, 18 dra-
gostea lor eea nemarginita eatra Christos. Acum tu com-
para cele ale tale eu faptele acelor fericite sufiete; com-
para osardia ta pentru bani, intreeerea eu ferneileeele
curve, ambitiunea $i pofta ta pentru lueruri de ni!Die,
$i atunci vei vedea cine au fost aeeia, $i eine e$tI tu.
Sau mai bine zieand, nu nurnai sa te eompari, ci imi-
teaza pe 0 asemenea femeie, lepadand de pe tine aeea
sareina. de useaturi - eaei aeeasta inseamna luxul in
hainEl, - ia podoaba aeeia din eeriuri, $i afia eum de au
devenit a$a eei de pe langa Prisehila '?
Deci, cum au devenit'? Doi ani j'ntregi au ospatat
in cas a sa pe Pavel, $i in timp de doi ani cum n'ar
fi imbuniHatit sutletul lor? Dara ee sa fae, zici tu,
daea nu am $i eu pe Pavel,?)\ Daea voie$ti, mai mult II
vei avea deeat aeeia, dici nici pe dan$ii nu i-a facut a$a
privirea lui Pavel, ci cuvintele lui. A$a ea daea ai voi, ai
putea avea $i pe Pavel, $i pe Petru, $i pe Ioan,$i pe Pro-
roci, $i in fine pe intreaga eeata a apostolilor ai putea-o
avea, vorbind eu tine necontenit. la, deci, cartile acestor
fericiti, $i indeletnice$te-te neeontenit. eu serierile lor, $i
vor putea sa te faca pe tine, ea $i pe femeia facato-
riului de corturi. $i ee spun eu de Pavel? Daca voie$ti,
vei avea chiar ;li pe stapanul lui Pavel, caei prin limba
lui Pavel $i acela va vorbi cu tine. Dar.a $i inalt mod
ai putea sa'l prime$ti pe Christos. Cand tu vei primi in
easa ta pe sfinti, eand vei sluji eelor ce au erezut in-
trinsul, pe dansul l-ai primit; iara dupa plecarea aee-
lora dela casa ta, multe amintiri de evlavie vei avea.
Si masa pe care a maneat sfintul, $i scaunul pe care a
stat, $i patul pe care s'a culeat, vor inspira evlavie
celui ce a primit ospatat pe sfint, chiar $i dupa du-
cerca lui. Ce zici de Somaniteanca aceia ') care intrand
in foi$orul unde statuse Eliseiu, $i vazand masa, scaunul
$i patul pe care acel sfint dormise, s'a umplut de acea
evlavie $i credinta nestramutata? Daea n'ar fi fost a$a,
daca nu ar fi $tiut ea va trage mult folos de aeolo, nu
ar fi aruneat ea eopilul mort pe patul sfintului. Daea
I) NoW. A se vedea Cartea IV a Imparati1or. Cap. 4, 8 fi\i
urm. (Tracl.).

\
OMILIA XXXI 475
dupa atata vreme, :;;;i noi ne-am inaripa intrand in casa
aceia unde a stat Pavel, unde a fost legat, sau unde a
:;;;ezut :;;;i a v cu, lui, . din ac.ele
ne-am stramuta cu gandrrea la ammtIrea 1m; apO! ce
nu ar simti oare in sufletul sau cel ce prime$te :;;;i acum
e\l evlavie $i ospateaza pe sfintii lui Dumnezeu, eu toate
ea sunt altfeliu de imprejurari in timpul de fata?
Aeestea $tiindu-Ie, iubitilor, sa primim pe Sfinti, ea
astfeliu sa lumineze easele noastre, sa se eurete de spini,
$i ea camera noastra sa devina liman de adapost. Sa'i
primim, $i sa Ie spalam picioarele. Nu e:;;ti tu mai buna
de cat Sara, nici mai nobila, $i nici mai imbel$ugata
ea ea ehiar de ai fi si imparateasa. Aeeia avea sub sta-'
trei sute optsprezeee
chiar de ar avea emeva numal doua Slugl, $1 mea e
boO'atie. $i ee spun eu de trei sute $i optsprezeeG slugi?
lnh-u semanta sa $i in ea a c:1$ligat
lumea a ,avut .ea barbat pe
nezeu, ba mea pe mSU$l Dumnezeu ea aparatorlU, e{'J(lee
e mai mult deeat orice imparatie. $i eu toate aces-
tea, de $i se gasia intr'o astfeliu de einste $i slavii, .ea
singura framanta aluatul de pane, $i eelelalte sluJbe
ale easei pe toate Ie faeea tot ea, $i eelor ee stau la
masa sa tot dansa Ii slujia in randul slugilor. Nu e$ti
tu mai ea Abraarn, care faeea trebile slugilor,
chiar $i dupa biruintile aeelea, $i dupa trofeele in
rezboiu $i dupa einstea din partea imparatuJm Eglpe-
tului, ehiar $i dupa alungar,ea ,$i
dupa trofeele luate dela dan$ll. Sa nu te mil mel la
aeeasta, ea sfintii eari Yin la tine sunt in aparcnt3,
pro$ti, saraci, $i de muItE ori infa;mrati in zdrepte, e!
adu-ti arninte de acel glas eare zice: "Intru cat atl
tacut unuia mai mici, mie ati facut",
$i: "Sa nu defaimati pre vre-unul
mai mici, ca zic voua, ea ingerii lor in cerlUrl
pururea vad fata Tatalui meu care este in ce-
riuri" (Math. 25, 40. 18, 10), $i prirne$te-i eu buna
vointa, $i iti vor rnii de vbunuri urarea
paee ee'ti vor adresa. Irnpreuna eu Sara gande$te-te $1
la Rebeca, eare singura seotea apa, $i adapa, $i eherna
pe strain inauntrul easei, -- eum $i aeeasta ealease in
picioare ori ee mandrie. De aeeia toemai $i primiau
mare rasplata pentru ospitalitatea lor. Dara tu daca ai
476 OMILlA XXXI
voi, $i mai mare rasplata ai lua, eaci Dumnezcu ti-ar
da roada nu numai in eopii, ci ti-ar da $i ceriul cu bu-
. de acolo; te-ar izoovl $i de gheena, ii-ar da $i
lertarea pacatelor. Mare este cu adevarat, $i inca foa1'te
mare, roada ospitalitatei, sau a primirei de straini. Ast-
I), eu t?ate era barbar, a Iuat ca spri-
J1mtorlU $1 protectorlU al sau, pe eel ee a poroncit marei
eu atata putere, jncat s'a despartit in doua, - caci fe-
tele lui i-au prins in cursa un astfeliu de vinat ales.
Toate aeestea euO'etandu-le, $i gandindu-te la voi-
nicia acelor femei, $i la filosofia lor, calea in picioare
mandria de fata, ealea $i podoabele hainelor, $i luxul
aurariilor, $i ungerea eu mirodenii, - $i dupa ee le vei
rupe $i Ie vei farama, vei Iasa ca trupul sa pa$iasca cu
randueala, $i toata fngrijirea ce 0 ai acum de trup, vei
indrepta-o spre sufiet. Cu alte eu vinte, aprinde-te de
dorul eeriuIui, $i in ar;ea parte indreapta-ti cU6etul. Daca
vei prefera 0 astfeliu de dragoste, apoi singura vei vedeft
mocirla $i glodul in care ai stat pana atunci, $i vei r . de
de t.oate cele iubite $i admirate acum de cei mai mUlti.
Nici ca se poate ca 0 femeie impodobita eu cele duehov-
nieG.-,;;ti, sa umble dupa astfeliu de Iucruri de rls. A$a
dara, aruncand dela tine toate acestea, cari sunt ale
femeilor de rand, ale acelor din orchestra, ale acelor
ee canta eu naiul $i eu fiuerul. imbraea-te eu fiJosofia,
eu ospitalitatea, cu protectia sfintilor, cu evlavia $i eu
rugaciuni neineetate. Acestea sunt cu mult mai bune
decat habele allrite, sunt ell mult mai einstite decat pie-
trele eele. $i gat; acestea fac
de a fi emst1ta $1 de oamem, lara de la Dumnezeu iii
aduc 0 mare resplata. Aceasta este podoaba biserieei,'
pe dnd aeeia este a teatrurilor. Aeeasta podoaba este
eeriuri, aeeia vredniea de eai $i
cataf"l. ACeJa se pune $1 pe trupurJle moarte, pc cand
aceasta striiluce$te numai fntr'un sufiet bun, fn care 10-
euie$te Christos. Sa ne agonisim deei aceasta podoaba,
ca astfeliu sa cantam $i noi $i sa multamim lui Christos,
prin care $i cu care se cade slava Tatalui $i Sf. Duch,
in vecii vecilor. Amin.
') Nota. Iolhor 'a fost socrlll lui Moisi. A se vedea Exod. Cap.
3,1. 4, 18. (Trad.).
i.,J
. OMILIA XXXII 477
OMILIA XXXII
"Spuneti inchinaciune lui Epenet, iubitului
meu, care este parga (incepatura) Achaei inti'u
Christos" (Cap. 16, 5).
Mi se pare ca multi ehiar dintre eei fnsemnati tree
eu nebagare de seama aceasta. parte insemnata a epis:-
tolei, ea $i cum ar fi de prisos $i n'ar avea in sine ni-
mie mare. Tot cam a$a mi se pare ca fae $i eu genea-
logia., sau cartea neamului lui lisus Christos,. ee se ga-
sC$te in evanghelie, unde, fiindea se raporteaza un
catalog de nume, ered ca de aicin'au a ea$t.iga nimie.
Cei ee se oeupa cu traducerea hrisoa velar vechi, ehiar
i;>i eele mai mici semne sau $tersaturi Ie cerceteaza eu
toata bagarea de seama, iara aee$tia ehiar i;>i bulgari
mari de aur de 0 insemnatate, Ii tree eu vederea.
Apoi, ca sa nu patimiasca aceasta, sunt deajuns $i eele
spuse, spre a'i intoaree din aeeasta lenevire a lor. Cum
ca nu mie este folosul ce scoate cineva din citirea aces-
tor nume, noi am aratat-o aceasta prin cele spuse in
urma, inaltand sufletul vostru prin aceste salutari ale
apostolului; -- dara pentru mai buna lamurire, ne vom
incerca $i astazi de a examina aceasta parte a pasaju-
lui. Est.e cu putinla, ca ehiar din ni$te nume simple .sa
se poata gasi un' mare tezaur. Daca ai VOl sa r;;tii, de
ce a fost numit Abraam, de ce Sara, de ee Ismail, de
ce Samuil, vei gasl aici istoria a multor fapte $i frnpre-
jurari. Dara apoi inca $i dela loeuri, $i dela timpuri,
acelru?i lueru l-ai putea afia. Omul serios ehiar i;>i dea-
colea se poate folosl $i imbogaii, pe dnd cel lipsit de
vointa, nici din cele ce sunt foarte invederate $i lamu-
rite nu se folose$te eu nimie. Nurnele lui Adam, de
pilda, ne fnvata nu 0 mica filosofie; deasemenea numele
fiului lui Adam, numele ferneei sale, $i ale altora multi.
Toate numele acestea sunt ni$te amintiri a multor fapte.
Sunt amintiri $i a binefacerei lui Dumnezeu, In aeela$i
timp amintiri i;>i a multamirei femeilor, care zamislind
in pantecele lor, numiau copiii lor ele ins<'i$i, ea din
darul lui Dumnezeu capatati.
Dara de ce sa mai filosofam pentru nume, cand
multi nu se intereseaza nici chiar de eugetarile ceJe

478 OMILIA XXXII
inalte. i;ii nu $tiu nici macar numele cartilor. Dara noue
nu ne este slobod de a face a;;;a, ;;;i yom trece mai de-
parte, fara a examina acestea. ,,!3e tie, zice,
sa fi dat argintul meu schul1batorllor". (Math.
25 2/). De aceia chiar daca nimeni n'ar primi , noi tot
ne'vom face datoria, $i yom arata ca nimie nu este de
prisos In sfintele script uri. Daea aeeste nume n'ar purta
cu ele nici un folos, de sigur ca niei nu s'ar fi trecut
in epistola, $i niei favel n'ar a. scris:
Dara unia sunt atat de pro$tI :;;1 U$Urel la mmte, i;il
nevredniei de ceriuri, incat nu numai numele Ie creel
prisoselnice, ci chiar :;;i carti intregi de ale sfintei scrip-
turi, ea de pilda: Iisus al.lui
altele dara, !1CCI
all scos 81 Vechml Testament, bet mea mal de-
parte pe' aceasta cale, ce '9i avea Inceputul in deprin-
derea llnui obiceiu rau. au taiat multe chiar din Noul
Testament. Dara pentru ni$te asemenea
triiiese numai pent.ru tr.up,. nu. yom face
Daca cine va, insa, este lUbltorm de filosofie :;;1 pneten
al ascultarei eei duchovnice:;;ti, apoi auda, ca chiar eele
mai mici nebagate in Qin sfinta
slint puse in zadar fara
v
scop, $1 ca chlar
cole din VechlUl Testament poarta cu ele un mare folos.
"Ca toate acestea, zice, sunt tipud (pHde), s'au
scr'is spre a voastra invatatura". (1. to,
t I). De aceia lui Timotheiu ii zieea: "la ammte la
citire" (1. Tim. 4,13), prin care expresiune il indeamna
la citirea cartilor Vechiului Testament, pe dansul care
era un barbat desavar$it, 9i care avea eu dansul atata
Duch, incat $i demonii Ii alunga, 9i mort.ii Ii invia.
Dara sa ne intoarcem la subiectul de fata. "Spu-
neti inchinaciune iubitului :nelt
Este vrednic de luat ammte alCl, cum apostolul Impar-
te$te laudele fiecaruia in deosebite chipuri. Lauda adre-
sata acestuia "iubitului meu", nu mica, .inca
foarte mare $i doveditoare de multa VIrtute, cael nu
era put.in lucru <:!e !i Pa::re1z care nu
cuno:;;tea ce va sazlea hatarul, :;;1 care m
unei judecati serioase. Mai departe apOl pune ';;1
la uda, zieand: "Care este parga (lncepatura) Achael
intru Christos". Prin aceste vorbe 3au ca araia ca
I
r
1
.. )
I
OMILIA XXXII 479
acest Epenet a fost cel dintai care a alergat la evan-
ghelie $i a crezut -- ceiace IlU era 0 lauda mica, - sau
ca el arata 0 mai mare evlavie deeM toti cei de pe
acolo. De aeeia zicand: ;,care este parga Achaei"
el n'a Uicut, ca nu cumva tu sa la acela. vre-o
sla va lumeasca, ci a adaos imediat: "intru Christos",
caci daca in faptele omene:;;ti eel ce' este in fruntea tu-
turor se erede a fi mare, :;;i stralucit, apoi cu atat mai
mult in eele duehovniee:;;ti. Fiindca era natural ca el sa
se fi coborit din vre-un neam umilit, de aeeia apostolul
spune de adevarata lui noblet;a int<'ietate, impodobin-
du-l de aiei. $i nu numai a Corinthului, ei a intreglllui
popor din Aehaea n nume;;;te parga, ca i;ii cum el a fost
ea 0 de intrare pentru altii. Dara de aiei nu
mica este plata lui, fiindea un asemenea om va trage
mult folos i;ii din suecesele aeelora, dupre cum i;ii ii s'au
folosit dela dansul.
"Spuneti inchinaciune Mariamei, care mult
s'a ostcnit pentru noi" (Vel's. 6). Dara ce va sa zica
aceasta Iara;;;i se Incununeaza 0 femeie, este laudata;
noi barbatii am ramas ru;;;inati, sau mai bine zis,
nu ru;;;inati, ci chiar ne laudam, chiar ne falim eu aceasta.
Ne falim, zic, pentru ca astfeliu sunt femeile noastre; ne
ru:;;inam insa,fiindca noi barbalii am ramas atat de mult.
in urma lor. Dara dad am vol. sa cum se
podobiau acele femei, iute Ie yom intelege. A;;;adara cum se
irnpodobiau Asculte 9i barbatii femeile: se impodobeau
nu Cll brateri deaur, nu eu lanturi la gat, nici eu eunuei
.;;i slugi multe, sau eu haine cusute eu fire de aur, ei
eu sudorile ee Ie varsau pentru adevar. "Care, zice,
mult s'a ostenit pentru noi", adeea nu numai pentru
dansul, 9i niei numai pentru ea singura - ceiace fae ;;;i
astazi muIte femei, postind .dormind culeate pe
pamant, - ei ;;;i pentru altii, luandu-si asupra lor c{da-
tor-ii de ale apostolilor ;;;i evangheli9tilor. Dara cum de
ziee tot Pavel: "lara femeei sa invete nu dau voie"
(I. Tim. 2, 12) 0 impiedeea numai ca sa stea in mijloeul
adunarei ca eea dintai; 0 impiedeca de a sta pe tronul
din altariu, sau i;ii in amovon, nu insa i;ii de euvantul
invataturii. Caci daca n'ar fi apoi cum de ziGea
ce avea barbat necredincios: "ea ce femeie:
Oal'e iti vei mantui barbatul?" (I. Cor. 7, 16). Cum
480 OMILIA XXXII
deli da voie ca sa'$i invete copiii lor, zicand: "Se va
mantui (femeia) prin de fii, de vor pe-
trece intru credinta, intru dragoste, intru
sfintire, eu intreaga intelepciune" (I. Tim. 2, 15) '?
Cum de a eatihizat Prischila pe Apoll6s? apos-
tolul nu zieea aceasta impiedecand-o dela 0 conversat-ie
particulara, care ar deveni folositoare, ci spune numai
de eonvorbirea in public, in mijloeul adunarei, ceiace
era numai in dreptul dascaIiIor de a face. Cand barbatul
era eredincios in totul desavarE;lit, E;li putea sa 0 invete
$i pe dansa, atunci femeia era impiedecata de a se pune
inaintea barbatului, iara cand ea era mai inteleapta decat
barbatul, nimeni nu 0 impiedeca de a invata E;li a indrepta.
$i n'a zis apostolul: care mult a invatat, ci "care
mult s'a ostenit" aratand prin aceasta, ca odata eu
cuvantul ea mai slujia $i la alte trebuint.i ale stint-ilor,
-ca de pilda Ii slujia eu averea sa, cu calatoriile ee Ie
facea, eu primejdiile in cari se gasia de multe ori. In
adevar, ea femeile de pe atunci erau mai agere E;li mai
iuti chiar decat leii, impartind cu apostolli ostenelile
propoveduirei. De aceia $i ca..latoriau cu danE;lii impreuna,
faceau toate slujbele. Chiar pe timpul lui Christos
multe femei mergeau dupa dansul, 'i slujiau din ave-
rile lor, E;li ingrijiau de dascal.
. "Spuneti inchinaciune lui Anclronic Iuniei l)
rudelor mele" (Vers. 7). Mi se pare, ca $i aceasta
est.e 0 lauda, insa cele ce urmeazaomai mare lauda.
$i care este acea lauda? ,,$i sotilor mei
in robie" zice. In roLie n'a fost, insa a patimit m'ica-
zuri mai grozave ca ale robilor, eaci nu era numai
instrainat de patrie $i de casa, ei se lupta cu foamea,
cu moartea, $i eu mii de alte neajunsuri. Deei, cand el
ii nume.;;te "sotilor mei in robie", aceasta este eea
mai mare eununa ee ]i-o implete$te, este cea mai mare
Iauda ce li-o aduee. Pavel, cum am zis, n'a fost in robie,
insa a patimit mai mult ca un rob. Durerea necazul
robului este numai ea se instrainat de ai sai,
$i devine rob in loe de slobod, - dara aici e yorba de
') Nota. Dupa cum se va vedea mai departe in explicarea
,Sf: Chrisostom, lunia a fost femeie, iara nu oar bat, cum se . ga-
seilte in editiunea de Buzau, ili chiar in Vietile sfintilor. (Trad. ).
t
,
I
t
OMILIA XXXII 481
vifor de ispite, pe care Ie-a rabdat acest fericH,
fimd hartuit in toate partile, batut E;li legat, lapidat de
de multe ori primejduit pe marea. Robii
nu p1ai au nici un de'ndata ce au fost in
roble, ba inea chiar se bucura de multa ingrijire din
partea celor ce i-au rohit, pe cand el era purtat necon-
mijlocul cetatilor a dUE;lrnanilor sai, pretu-
yedea sab!i ascutite, yre.tutindeni lupte
';;1 bataln. DecI, fimdca era natural ca ';;1 ace.;;tia sa se
fi de multe primejdii de ale lui, de aceia ii
numeE;lte sau de robie, dupre cum zice .;;i
aiurea: "Arlstarch sotul meu de robie" (Col. 4, 10).
Mai departe Ii aduce 0 alta lauda, zicand: "Care
sunt vestiti inke apostoli". chlar a fi apostoJi
lucru mal'e, dara a fi inea .;;i vestiti printre dan$ii,
poti intelege cata Iftuda Ii face. Vestiti erau ace.;;tia prin
faptele lor, prin suceesele lor. Vai! Cata filosofie la
ace.asta femeie (Iunia), daea s'a invrednieit de numele
de apostol! $i inca nu sta numai aici, ci mai adaogiJ. 0
noua lauda, zicand: "Care mai 'nainte de mille
an fost intru Christos". $i aceasta este 0 lauda destul
de mare, ca sa alerge mai 'nainte E;li sa ajunga mai
'nainte de altii. Acum tu te gande.;;te cat de curat era
acest Sflllt sutle! de orice slava de.;;arta, dici dupa ataotea
succese dupa 0 slava atat de mare, el pune pe altii
inaintea lui, nu aseunde faptul ea in urma lor' a
venit in ere.;;tinism, $i nici nu se rU$ineaza de a'l mar-
turisi. $i de ce te minunezi, ea el nu se de
aceasta, pe cata vreme nu se da in laturi chiar de a
da in vileag viala lui dinainte, numindu-se pe sine
prigopit<?riu al lui Christos? nu
avea cum sa'l puna mamtea altora, de acela a cautat
pe eel ce a intrat in dupa $i s'a gasit
pe dansul, - $i de aici Ii implete$te lauda, zicand: "Cari
si mai 'nainte de mine au fost intru Christos".
, "Spuneti inchinaciune lui Amplie ' iubitului
meu in Domnul" (Vers. 8). :;;i pe acesta il lauda
din dragoste, eaei dragostea lui Pavel era pentru
Dumnezeu, deci avea in ea mii de bunuri. Daca a ti
iubit de imparat, este un lucru mare, dara inca a ti
iubit de Pavel, cam lauda nu este? Dad!. aeesta nu
avea cu sine 0 mare virtute, de sigur ea fi
382.5 31
482 OMILIA XXXII
?tras dr!lgostea: Pavel, pe et;i ee vietuiau
In rele fjI neleglUIrl e1 nu numal ea nU'1 iubia dara
. '
chIa: ii da anathemei, precum zice: "Daca cineva
nu pre Domnut Ilsus Christos, anathema
sa fie", "Daca cineva ar binevesti vowl afara
de ceiace am binevestit eu voua, anathenm
sa fie" (1. Cor. 16, 22. Gal. 1, 8).
"Spuneti inchinaciune lui Urban, celui im-
preuna cu noi intru Christos" (Vers. \:I).
Lauda aceasta este mal mare deeM acea dinainte, caci
in sine cauza aceleia. lui Stahie iu-
bltulUl meu". $i pe acesta il incununeaz)1 tot dela
inchinaciune lui Apellin celui
ales. Ip.tru ChrIstos" (Vers. 10). Nimic nu este deo-
p,?tnva cu ca s8: fie cineva nepatat,
sa nu dea mCI un motlv de hula in faptele cele dupre
caci cand apostolul zice: "celui ales intru
ChrIstos", prin aceste vorbe el insumeaza toata vir-
tutea. $i de ce oare nicairi nu zice: salutati pe Damnul
meu cutare, pe stapanul meu f Pentru ca laudele aces tea
sunt cu mai mari decat acelea; aeelea sunt simple
laud5l de. pe cand acestea sunt laude de virtute.
chIar faptul el pe multi dintrei cei de
la un loc cu. Cel marl din clasele inalte, inca
11 pe nu A-i sal uta dela olalta pe
t<?tt, . prm epIstola, insamna ea pe toti i-a
ClI?StIt dara prin faptul ca adreseaza fieca-
apostolul ni-a prezentat virtute.a
destOlmCla fiecarUla in parte. ca de aici nu 5e
ca unii a cinstit, iara pe altii
a dlsI?retl!lt, mCI nu I putea duce in tulburare sau in
lE!nevle, .dIn cauza ca s'au in vrednicit cu totii de
cmste de laude.
, Privef?te acum, ca apostolul a ajuns eu laudele
minunate, caci dupa ce zice: "Spuneti
ll1chmacmne celor ce sunt din ai lui Aristovul.
Spuneti inchinaciune lui Irodion rudei mele.
Spuneti inchinaciune celor ce sunt din ai lui
Narcis, cari sunt Intru Domnul" (Vers. 11) - de
unde se vede c)1 din urma nu erau la feliu cu
t
I
(I
I
OM!LlA XXXI!
483
cei dinainte, de vreme ce nici nu Ii numele,
ci numai Ii da lauda cuvenita, zicand: "cari sunt Intru
Domnul", adeca: cari sunt - deodata
intoarce salutarile la femei, zicand: "Spuneti inchi-
naciune Trifenei si Trifosei, cari s'au ostenit
intru Domnul
l
)" evers. Despre Mariana zicea ca
"mult s'a ostenit pentru noi", iara despre acestea
spune ca inca acum se ostenesc. N u este deci, 0 mica
laudaca erau necontenit lucratoare, nu numai lucra-
toare, ci inca se osteniau. Pe Persida care urmeaza
dupa acestea 0 "iubita", cu care yorba 0
arata mai mare decM celelalte. "Spuneti, ziee, inch i-
naciune Persidei, iubitei mele". Apoi marturisef?te
de marea ei osteneala, zicand: "care mult s'a
ostenit intru Domnul". Astfeliu deci, el cum
sa numiasca pe fiecare dupa vrednicia sa; pe unia fa-
c.andu-i inca mai cu multa bunavointa, caci nu'i lipsia
de nici una din calitatile lor, ci Ii lauda pana pe cele
mai mici, - iara pe ceilalti pregatindu-i de a deveni
mai insemnati a ajunge la zel, vrednic de
laude, cei dintai.
"Spuneti inchinaciune lui Ruf, celui ales
intru Domnul, si u1Umei lui si a mea" (Vers. 13).
Si aici dara erau' toale cele bune, de vreme ce fiul
era precum n arata apostoluI, muma era ceiace
era, casa lor plina de binecuvantare, riidacina ,se
potrivia eu rodul. Nu a zis el cum s'ar intampla:
"muma lui a mea", daca n'ar fi marturisit de
aceasta femeie virtutea ei cea mare.
,Spuneti inchinaciune lui Asingrit, lui Fle-
gont: lui Erman, lui lui fm-
tilor celor ce sunt impreuna cu n" (Vers. 14).
Aici nu te uita, ca i-a insemnat fara laude, dupa cum
ci inca inchipui i-a. f<?arte
mult, caci aCef?tIa erau cel mal de JOs m.al ne-
insemnati, apostolul n'a erezut ca 0 IllJoslre de
.) Nota. Traducerea din editia de Buziiu nu .este" exacta.
Trebuie sa se zica: care se ostenesc intru Domnul, fhndca verbul
este in participiul prezent, nu la trecut (Ta.; 1<omwory..; v 1<P:<P)
(Trad.).
484 OMILIA XXXII
a Ii trimite salutarea sa. la dreptul vorbind, mel
aeeasta nu este 0 mica lauda, ea sa'i numiasea frati
preeum eu stintii ee urmeaza dupa . >
"Spuneti inchinaciune, ziee, lui Filolog, si
lui Iuliut lui Nirea sotiei lui, lui 01in1-
pan tuturor sfintilor celor impreuna cu ii"
(Vel's. 15), care demnitate era foarte mare, purta
eu sine 0 inaltime de einste negraita. Dupa aeeia, ea
nu eumva sa se nasea printre dam;;ii vre-o eearta, ca
pe unia i-a salutat intr'un feliu pe alW intr'alt feliu
pe .!lnla v numindu-i cu .. numele .lor adevarate, iara
altn fara nume, pe unn eu mal multe laude, iara pe
altii eu mai putine, la urma ii amesteea pe toti la un
loe in egalitatea dragostei dintre in sarutarea
eea sfinta, zieand:
"lnchinati-va unul altuia cu sarutare sfinta"
(Vers. -16). Prin aeeasta pace el li-a seos din inimile
lor oriee cuget de tulburare, oriee prieina de micime
de sufiet, ea astfeliu nid eel mare sa nu dispretuiasca
pe eel mie, .<;;i niei eel mie sa invidieze pe eel mare'
ba inca oriee banuiala orice invidie sunt
din inimile lor, prin sarutarea eea sfl'nta, care totul
.<;;i totul face deopotriva. De aeeia nu numai
ea Ii de a se saluta eu totii in aeest feliu, dar
inca Ii $i trimite tot 0 astfeliu de salutare din partea
tuturor biseridlor lui Christos. "lnchina-se voua"
ziee, - nu numai cutaruia sau eutaruia, ei indeoh;;te
tuturor - "bisericile lui Christos".-
Ai vazut, ca $i din aeeste salutari ale apostolului
nu put.in am ea;;tigat Cate tezaure nu am fi treeut eu
vederea, daea ehiar in partea aceasta a epistolei nu
am fi eercetat eu amanuntime, pre eat ni este noue eu
putinta Daca poate se va gasi vre-un alt barbat inl e-
lept duchovnicese, ar voi sa se pogoare mai adanc,
de sigur ca va vedea mai multe margaritare.
Dara fiindca unia s'au intrebat pe dansii de multe
ori: de ee oare in epistola aeeasta apostolul a salutat
pe atlltia, eeiace n'a faeut niei intr'o alta epistola - la
aeeasta am putea respunde, ea: de v{'eme ce el nu va-
zuse pe Romani pana atunei, de aeeia a facut a$a. Dara,
. 1) Nota. In editiunea Sf. Chrisostom acest sfint a fost barbat,
lara nu femeie, dupre cum se in editiunea noastra (Trad.).
OMlLIA XXXII 485
zici tu, nici pe Colosseni nu i-a vazut mai inainte de a
Ii serie, totm,;i n'a faeut nimie de aeest feliw). Dara
(Romanii) erau mai renumiti deeat altii, $i stra-
mutandu-se de prin alte eetati Ii s'au in Roma,
ca in eetatea eea mai sigura mai imparateasea deckU
toate celelalte. Stramutandu-se aeoIo, zie, ii trebuia sa
se bueure de siguranta, ca unia ee petreceau intr'un
loe strain, $i multi dintre dan$ii ii erau eunoseuti mai
dinainte, iara altii poate Ii slujise alta data, multe
mari patimise pentru dansu1. De aeeia, eu drept eu-
vant ea'i lauda prin sGrisoare, eaei nu
mica era pe atunci slava lui Pavel, in cat ca eei ce se
bueurau de a primi epistole dela dansul, aveau un mare
sprijin ehiar prin aeeste serisori, de vreme ee nu numai
ca'l cinsteau, ci inea se $i temeau de e1. Daea n'ar fi
fost nici n'ar fi zis eI: "care ajutatoare a fost
multora, mie insu'mi", fi dorit
anathema sa fiu insu'mi eu". Si lui Filimon seriin-
du-i zieea: "Precum eu Pavel batranul, iara
acum legat al lui Iisus Christos" (Fi1. 9). De-
asemenea Galatenilor Ii zieea: "lata eu Pavel va zic
voua" (Gal. 5, 2), "Ca pe Christos li$uS m'ati
primit" (Ibid. 4, 14). Corinthenilor seriindu-Ii zieea:
"Ca neviind eu la voi s'au semetit unia", $i
"Acestea, fratilor, am inchipuit intru mine
lntru Apollos pentru voi; ca intru noi sa va
invatati, ca nu mai mult decat ce este scris sa
ganditJ" (1. Cor. 4, 18. 6). Din toate aeestea este inve-
derat ca toti aveau de dansul 0 mare idee. Deei voind
ca sii se gasiasea in $i in einste, a salutat
pe fieeare $i pe cat i-a stat prin putinta i-a impodobit.
Pe unul I-a numit "iubit", pe altul "ruda a sa", pe
altul eu amandoua aeeste denumiri, pe eeIaIalt "sot in
robie", pe unul "impreuna lucratoriu" , pe altul
"vestit", pe eeialalt "ales". Pe una dintre femei 0
saluta $i pentru demnitatea ei ee 0 avea in biserica,
cad n'a zis simplu pe eea ee ei ,.care este
slujitoare bisericei din Chenhree", prin eari eu-
vinte arata ea ea avea ehirotonia de diaeonita, eeiace
n'a spus niei de Trifena, niei de Persida, nici de ee-
486 OMILIA XXXI!
Ielalte. Pe alta 0 nume$te "impreuna lucratoare $i
slujitoare", pe eealalta 0 nume$te "muma", iara
pe alta 0 sal uta pentru ostenelile eu care s'a osten it.
Pe unia Ii salut3. ea afiandu-se In casa altuia eunoscut
de dansul, pe altii prin denumirea generala de "frati",
iara pe altii prindenumirea de "sfinti". Pe unia Ii
einste$te prin insa$i salutarea ce Ii-o adresaza; pe altii
Ii cinste$te numindu-i eu numele lor adevarate. Pe
unia i-a salutat ea parga, pe altii ea mai batrani,
sau ea mat veehi in ere:;;tinism, iara mai mult deeat
eeilalti a salutat pe Prisehila :;;1 Aehila. Caei de$i eu
tot.ii erau eredincio:;;i, nu insa eu toW erau $i deopotriva,
fiindca se deosebiau in luptcle $i nevointele lor. De
aceia apostolul nimanui nu i-a indosit lauda ce i se cu-
venia, ca sa'i atite la un mai mare zel pe toti. Cand
eei ee se ostenese mai mult ca altii, nu primesc 9i 0
plata mai mare, apoi atunei devin mai lene:;;i la lueru.
De aceia nici in curtea imparateasca nu este cinste deo-
potriva pentru toti, $i niei ehiar intre ueenieii Domnului
nu au fost eu totii deopotriva, ci trei dintre dan$ii au
fost mai insemnati ea eeilalti; - ba inca $i intre ace:;;ti
trei a fost 0 mare deosebire, fiindea inaintea lui Dum-
nezeu totul este :;;tiut, $i exactitatea lui se intinde pana
la eele mai de pe urma. "ea stea de stea zice,
se deosebe$te in slava" (1. Cor. 15, 41). De:;;i eu
totii au fost apostoli, :;;i eu toW VOl' sta pe eele doua-'
sprezeee seaune 113, judeeat3., de:;;i eu totii $i-au Iasat
ale lor, $i eu totii au fost impreuna eu el, eu toate
acestea numai pe eei trei Ii lua cu el de rnulteori.
Dara chiar :;;i dintre aee:;;ti trei el a spus care 13,1' putea
sa intreaca pe ceilalti. "A sta deadreapta $i dea-
stanga mea) ziee, nu este al meu ada, ci celor
ce s'a gatit" (Marcu 10, 40). $i pe Petru n pune ina-
intea acelora zicandu-i: "Ma iube$ti mai mult decat
acestia" (loan 21, 15)? Dara $i loan era iubit mai
mutt decat eeilalti. Examinarea inaintea lui Dumnezeu
va fi foarte exacta pentru tOli Chiar de ai COVar.;;1 cat
de putin pe aproapeJe, chiar de l-ai intreee cu 0 cirta
nebagata in seama, sau cu orice, nici pe aceia nu 0 va
trece cu vederea Dumnezeu. Faptul acesta l-ar putea
vedea cineva stralucind inca dela inceput. $i Lot de
pilda, era drept, insa nu a$a ca Abraam; .;;i Ezechia
1
I
i

OMILlA XXXII 487
a fost imparat, dara nu ca David; 9i Prorocii au
fost mari $i insemnati, insa nu a:;;a ca loan. .
') Unde sunt acum, deci, acei ce nici dupa 0
de mare exactitate din partea lui Dumnezeu, nu vor sa
creada ca este gheena? ca daca toti drepiii nu se VOl'
bucura de acelea$i bunuri,. ehiar de ar intrece c,at de
putin pe ceilalti - "Stea de stea se zice,
in slava" - apoi atunci cum cei pacato$i VOl' fi in
acelea:;;i bunuri cu cei drepti? 0 astfeliu de coniuzie nu
13,1' face chiar nici omul, da de cum Dumnezeu. De voW,
a:;;i putea sa va arat 0 asemenea deosebire chiar v $i cu
cei pacato$i, $i .in fapte a va con-
vinge de exactItatea drept81 Judecail a lUI. Dumnezeu.
In adevar, bine
v
: a pacatuit AdaIl2, p..aca-
tuit $i Eva; amandOl au calcat poronca data, msa nu
tot deopotriva au pacatuit; a$a dara nici tot deopotriva
au fost pedepsiti. Atata deosebire a fost, incat ehiar
Pavel a zis: "Adam nu s'a amagit, iara femeia
amagindu-se a fost pricina de calcarea poron-
cilor" (1. Timoth. 2, 14). De:;;i. amagirea a fO!'t
v
una
eu toate acestea exammarea cea a
Dumnezeu, a aratat 0 a.;;a de mare deoseblre, fncat $1
Pavel a spus Cain a fost
fratelui sau, insa Lameh, care a UCIS dupa Cam, n a pa-
timit nimic din ceiace a patimit acela. De$i omor a fost
$i acesta, ca $i acela, ba inca eu mult mai groza,v ca
acela, fiindea nici dupa exemplul ce'l avea. eu v Cam, el
tot nu s'a facut mai bun, - cu toate acestea fimdca Lameh
n'a ucis pe fratele sau, chia! C?e:i
Dumnezeu, - dupa cum a faeut Cam - apOl mel n a mal
fostnevoie de acuzatoriu, $i nici Dumnezeu fntrebandu-l
el s'ar fi purtat cu cacel dintai, ci, eu toate
ca nimeni nu'l probozia pentru omor, el insu:;;i cu-
noscut gre$ala s'a condamnat singur, pentru .eare a
capatat iertare, pe cand Cain facand ell totul dm con-
tra a fost pedepsit. Ai vazut cu cata
teaza Dumnezeu faptele petrecute? acela vpe
pul potopului intr'alt feliu i-a pe
pe cei din Sodoma intr'altfeliu. Deasemenea $1 pe ls-
railiti i-a pedepsit in diferite chipuri, pe cei din Babi-
1) Partea morala. Despre gheena lill Incercarea lui Dumnezeu
(Ve1'On).
488 OMILIA XXXI(
Ion fntr'un feliu, pe cei de pe timpul lui Antioh in alt
feliu, arMand prin aceasta ca judecata lui Dumnezeu
este departe de judecata noastra. Unia au fost in robie
$eaptezeci de ani, iara altii patru sute; tlnia l$i man-
cau copiii, $i mii de alte nenorociri indurau, $i totu;;i
niei a$a n'au scapat, nici ace$tia $i nici eei ce de vii
au ars in Sodoma. "Camai va fi, pa-
mantului Gomorei in ziua judecatei,
decat cetatei aceia" (Math. 10, 15). Daea lui
nezeu nu-i pasa, fie ea pacatuim noi, fie ca avem fapte
bune, poate ca in asemenea caz ar avea eineva drep-
tul sa spuna ca nu este pedeapsa, - dara eand el pune
atata osardie ca noi sa nu pacatuim, $i CElDd face atatea
ca sa putem vietu! dupa voea sa, apoi este invederat ca
pe eei ce pacatuiese ii va pedeps!, iara pe eei eu fapte
bune ii va incununa.
Dara tu te gande$te $i la anomalia in care se ga-
sese eei multi. Alci, de pilda, invinovatese pe Dumne-
zeu, ea de multe ori indelung rabda, $i treee cu vederea
pe multi desfranali, pangariti, tirani, $i mi'i pedepse$te;
acolo iara$i, daea el ameninta ca sa'i pedepsiasea, iata
ca devin $i de nesuferit, invinovatind pe Dum-
nezeu, de:;;1 daca indelunga lui rabdare de aici te In-
tristeaza, apoi pedeapsa de acolo ar trebu! sa 0 prime:;;ti
ca adevarata, $i sa admiri intelepciunea lui. Dara vai I
ce prostie, ee judeeata nerationata $1 magareasca ! Vai!
Ce suflete iubitoare de pacate, $i care nu au privirea
indreptata decat 1a rau! Pentru ca de acolo se $i nase
toate aceste eredinti d8$antate; dara daca ar VOl - ceice
vorbesc a$a - sa se indeletniciasea cu fapta buna, apoi
iute s'ar convinge $i de gheena, $i nu s'ar mai indo!.
unde, zici tu; in care anume loc va fi aeea gheena
Dara ee'ti pasa tie"? caci chestiunea este de a $ti, ca
gheena exista, iara nu a $ti in care anume loc se ga-
se:;;te. Sunt unia, cari vorbind mituri babe$ti, spun ca
este in valea lui losafat. Ceiace se spune despre un rez-
boiu trecut, ii 0 raporteaza la gheena, sau mai bine
zis, tirasc gheena in acel .loc. Dara scriptura nu spune
aceasta. eeDara iIl ce loc va zid tU. Undeva afara,
- dupa cum cred $i eu, - de lumea intreaga. Dupre cum
inchisoril8 imparate$ti $i minele de metal uri stau de-
parte de palatul imparatesc, tot a$it $i gheena va fi de-
parte $i afara de aceasta lume. Deci, sa nu cautam unde
1. '
! -
,
i

OM!LIA XXXII
este, ci cum sa fugim de gheena. Nicidaca Dumnezeu
nu aici pe toti dupa faptele lor, apoi noi sa.
nu mai credem in pedepsele viitoare, fiindca pumnezeu
este filantrop $i indelung rabdatoriu. De aceia ameninta;
$i nu de'ndata fiiindca "Nu voiesc, zice,
moartea pacatosului" (Iezech. 18, 32). Dara daca nu
este moartca pacatosului, apoi alunci e de prisos ceiace
spune prin gura Prorocului.
$tiu, iubitilor, canimic nu va este mai displacut
ca aceste euvinte. dara pentru mine nimic nu este mai
placut ca acestea. $i fie, ca chiar mancand, ospatand,
ducandu-ne la baie, sau ori $i ce facand, noi in totdea-
una sa conversam de gheena, cad atunci mr ne-am
mai scarb! de relele necazurile de aici, E;li nici nu
ne-am bucura atata de cele bune. Caei ce naeaz ai a'mi
spune saracie, boala, . robie, schilodirea trupului Dara
toate acestea sunt de ris fata de osanda de acolo. Chiar
de mi-ai spune de eei ce sunt munciti eu totul de foame,
sau de eei ce sun t schilozi din copilarie $i eer:;;etoresc
la drumuri; - ei bine, $i acestea sunt ca 0 desfatare,
a$a zicand, fata de relele de acolo. Deci, necontenit sa
aclucem yorba de aeestea, fiindca nu lasa a didea in
gheena, pe eel ce l$i aduce aminte des de gheena.
Nu auzi pe Pavel zicand: "Care vor lua munca
peirea cea dela fata Domnului" (II. Thes.
1, Nu auzi ce feliu a fost Neron, pe care Pavel I-a.
numit $i taina a lui Antichrist? "Ca iata, zice, taina
fara de legei se lucreaza" (lb. 2, 7). Dara ee? Ni-
mie nu va patimi Neron Nimic nu va' patim! Anti-
christ? Nimic diavoluH A$it .dara Antichrist va fi pu-
rurea, diavolul va fi pururea, caci nefiind pedepsiti, nu
se VOl' deparm de rele I eeDa! zici tu; cum ca este gheena
e foarte invederat; dara inea VOl' eadea numai necre-
dincio$ii)). $i de ce spune-mi. Pentru ca cei credin-
eio$i au cunoscut pc stapanul 10[,). $i ce urmeaza de
aici Caci cand ii au avut 0 viata necurata, apoi chiar
prin aceasta VOl' fi pedepsiti $i mai mult decat eei ne-
credincioE;li. "Caci cati fara de lege au zice,
fara de lege vor pieri" (Rom, 2, 12), $i "lara
sluga ceiace a voea Domnului sau, n'a
fa cut dupre voea lui, se va bate mult" (Luca 12,
48). Dara daca nu este a da seama de viata, $i acestea
490 m,flLIA XXXII
sunt spuse in zadar, apoi atunei niei diavolul nu va fi
pedepsit, caei !iii e1 a cunoseut pe Dumnezeu, !iii eu atat
mai mult pe oameni, !iii demonii toti n eunose, se infri-
eO!iiaza !iii II marturisese de judecatoriu. Daca, ded, nu
este a da seama de viata, apoi atunei nici noi nu vom
fugi de faptele eele rele!
Dara nu este iubitilor; sa nu va amagiti eu
vorbe de aeestea. Daca gheena nu este, apoi cum vor
judeea apostolii pe eele douasprezeee semintii ale lui
Israil? Cum de spune Pavel: "Au nu stiti' ca pre
ingeri vom sa judecam? cu cat mal vArtos cele
(1. Cor. 6, 3). Cum de ziee Christos: "Bar-
batii Nineviteni se VOl' scula la judecata Cll nea:-
mul acesta, vor osandi pre el" (Math. 12, 41),
!iii iara!iii "Mai va fi pamantului Sodomei in
ziua judecatei" (lb. 11, 24). De ee te joei eu eeiaee
nu trebuie sa te joci f De ce te amag8liiti singur $i aiurezi ?
De ee te lupti eu filantropia lui Dumnezeu ? De aeeia
toemai a pregatit gheena !iii ne-a amenintat eu ea, pen-
tru ca sa nu cadem intr'insa, pentru ca de frica sa ne
faeem mai buni. Astfeliu dara, eel ee rastoarna ideia
de pedepsele gheenii, nimie alta nu face, decAt ca se im-
pinge singur pe sine in gheena, se baga in ea, prin
asemenea amagire. Nu moI8liii manile eelor ee se oste-
nesc pentru fapta buna, nki nu intinde mai departe
Ienea eelor ee dormiteaza. Daea ar crede cei multi ca
nu este gheena, apoi cum s'ar mai departa de rele '?
Dnde apoi se va mai arata!iii dreptatea? - nu vor-
besc de drepti pacato!iii - ci de pacato$i !iii pacato!iii.
De ee unul a fost pedepsit aiei, iara altul n'a fost pe-
depsit, d8liii a paeatuit la feliu cu ceialalt, sau !iii mai mult?
Daea nu este gheena, apoi eu nimie nu te vei putea
desvinovat1 de relele pentru eari e!iiti invinovatit.
_ De aeeia va rog, ea ineetand eu aeest rizilie, sa
astupam gurile eelor ee ni pun astfeliu de obieetiuni.
Vom da seama pana !iii de eele mai mici dintre paeate,
preeum !iii pentru suceesele noastre va fi eea mai exaeta
eereetare. Vom da seama de privirile eele desfranate,
!iii de euvinte ziidarnice, !iii de rlsul zadarnie, de betie.
Vom Iua plata chiar pentru un piihar eu apa reee.
$i ehiar pentru 0 pieatura numai. "Pune semn, ziee,
pe fruntile oamenilor cari suspina, cari se
I
,
I
,
I
t
..\

OMILIA XXXIII 491
nacajesc pentru toate fara-de-legile" (Iezeeh. 9, 4).
$i cum de indrazn8liiti sa spui, ca eel ce examineaza.
eu atata exactitate toate ale noastre, ne-a amenintateu
gheena degeaba '? Nu, va rog, nu va pierdeti eu astfeliu
de sperante nu pierdeti $i pe eei ee va ered.
Daca aI?oi pe luc!.ei.
pe Ehm, !iii pe totl eretlell, cael totl aee!iitia itl vor ras-
p.unde ea eu 0 singura gura, ca va fi judecata, va fi
!iiI resplatii. Dara poate nu te multam8liiti numai eu res-
punsul oamenilor? Intreaba atunei !iii pe demoni, $i-i
vei auzi strigand: "De ce ai venit aid mai inainte
vreme, sa ne pre noi?" (Math. 8, 29) '?'
$1 toate aeestea adunandu-le in eugetul tau, convinge-ti
sufietul sa nu mai aiureze in zadar, ea nu cum va sa cu-
noasea In fapta gheena, ci inteleptindu-se . de aici sa
poatii fugi !iii de muncile de acolo, in timp sa S8
invrednieeasca $i de bunurile viitoare. Carora, fie ea noi
eu toW sa ne invrednicim a ne prin eharul !ii
j
filantropia Domnului nostru Iisus Christos, prin eare
eu eare se cade slava Tatl1lui $i Duehului Sfint, in vecii
vecilor. Amin. .
Ol\IILIA XXXIII
va rog pre voi, fratilor, sa va paziti de
cei ce fac imparecheri smintele in potriva
invataturei, care voi v'ati invatat, va feriti
de ii. Ca unii ca aceia Domnului nostru lisu'g
Christos nu slujasc, ci pantecelui lor; prin
cuvinte bune, prin cuvantare de bine insala
inimile celor (Cap. 16, 17. 18). .
larii$i sfatuire, $i rugaeiune imediat dupa sfatuire,.
eaci spunand ea sa se paziasca de eei ee fae impare-
eheri, sa nu aseulte de ii, a adaos: "lara Dumne-
zeul pacei sa zdrobiasca pre Satan a sub picioa-
rele voastre curand" $i "Charul Domnului nostru
Iisus Christos sa fie cu voi cu toti". Aeum tu gan-
492 OMILIA XXXlIl
cu cata intelepciune Ii caci el face
aceusta nu punandu-se in randul sfatuitoriului, ci in ran-
dul rugatoriului, inca cu multa cinste, caci i-a numit
$i frati, in timp ii $i roaga. "Va rog pre
voi, fratilor", zice. Apoi ii face a fi cu bagare de seama
necontenit, ara,{and prin aceasta viclenia celor ce'i ispi-
tiau. Ca cum acei amagitori erau necunoscut,i pe acolo,
Ii zice: "Va rog sa va paziti", adeca sa cercetati cu
cea mai mare exactitate, sa afiati bine, sa iscoditi cu ama-
Duntime. De cine? spune-mi. "Sa va paziti, zice, de
cei ce fac impareclleri smintele impotriva in-
vataturei, care voi v'ati invatat". Aceasta mai cu
seama este resturnarea bisericei: a se face imparecheri.
Aceasta este arma diavolului; aceasta restoarna totul pe
dos. lntru cat trupul bisericei este unit, diavolul nu poate
gas! loc de intrare, dara facandu-se imparecheri, el se
furi$aza pe nesimtite, patrunde inauntru, $i pe urma yin
smintelele. A stfeliu , dara, smintelele yin din imparecheri.
Dara imparecherea de unde vine? Dela dogmele sau
credintile care sunt contra invataturei apostolilor. Dara
acele credinti de unde vin? Dela a sluji cineva
pantecelui C'.elorlalte patimi. "Ga unii ca
zice, nu slujasc Domnului, ci pantecelui lor".
A$a dara nu ar fi smintele, nu ar fi imparechere, daca
nu s'ar plasmui nici 0 credinta fmpotriva invataturei
apostolice, ceiace aici aratand-o apostolul zicea: ,,1m-
potriva invataturei". $i n'a zis: pe care noi v'am
invatati), ci "care voi v'ati invatat", apucandu-i mai
'nainte, zicand, aratandu-i ca incredintati de acea
invatatura, ca unia cari au ascultat-o au $i primit-o.
$i ce sa facem celor ce fac astfeliu de fapte rele? ;.spu-
ne-mi. Dara iam ca apostolul nu ni respunde: arun-
cati-va asupra lor, apucati-va la harta eu ii, bateti-i
cu pumnii, ci "sa va fedti de ii". Daca ii faceau
aceasta din sau din amagire, trebuia a se in-
drepta; dara fiindca de buna voia lor: pacatuiesc, apoi
fugit
j
de dan$ii, zice. $i in alt loc spune aceasta apos-
tolul. Sa va feriti voi, zice, de tot fratele ce umbla fara
de randueala (II. Thes. 3, 6), $i lui Timotheiu vorbin-
du-i de Alexandru faurariul (lucratoriu de arama, ara-
mariu), tot a$Et 11 zicandu-i: "De care tu
te Tim. 4, 15).
i
"
I
I
\
<.r
OMILIA XXXIII 493
Apoi i:;>i luand in batae de joe pe cei ce indrazniau
a face de acestea, spune 'i:;>i cauza de unde a venit 0 ast-
feliu de imparechere. "Ga unE ca aceia, zice, Dom-
nului .nostru Esus Ghristos nu slujasc, ci pan-
tecelUl lor". $i Filippenilor scriindu-li de aceasta, zicea:
"AI Dumnezeu este pantecele" (Filip. 3,
19). AICI ml se pare ca face aluziune la cei dintre Iudei,
pe cari a'i infrunta ca iubitori de
pantece. $i lui Tit scriindu-i ii zicea de "Fiare
rele, pantece (Tit. 1, 12). Chiar $i Christos
tot, aceasta Ii infrunta, zicandu-li: "Maneati
easele vaduvelor" (Math. 23, 14). $i Prorocii ii 1n-
vinovatesc tot pentru aceasta: ingra-
latitu-s'a, a dat eu piciorul, iubitul"
(Deut. 32, 15). De aceia $i Moisi ii sfatuia, zicand: "Gand
vei. manCa, vei bea, te vei satura, adu'ti
ammte de Domnul Dumnezeul tau" (lb. 6, 12. i:3).
Dara chiar $i atunci cand, dupre cum ni spun evanghe-
li$tii, intrebau pe Christos: "Ge semn ni arati noue?"
(loan 2, 18) de sigur ca trecand cu vederea pe toate
celelalte, . ii l$i aminteau de mana din pustie, caci pre-
tutindeni se vael stapaniti de aceasta patima. Dara eel
care este frate al lui Christos, cum de nu se rusineaza
de avea ca dascali pe cei ce sunt robi ai pantecelui?
Acesta este subiedul amagirei lor, iara modul in-
i:;>8.laciunei 0 alta boala, adeca lingui:;>irea. prin cu-
vinte bune, inimile celor $i
bine a zis "prm cuvjnte bune". fiindca purtarealor
cea placuta se intindea numai pana la vorbe, pecand
cugetul Ii era plin de viclenie.$i nu zice: va in$ala pe
voi, ci "jnimHe eelor $i nu a stat aici, ci
ca sa faca mai nesuparatoriu cuvantul spus mai sus,
zice: "Ga ascultarea voastra la toti a ajuns"
(Vers. 19). Aceasta 0 face apostolul nelasandu-i sa de-
vina neru$inati, ci apucandu-i mai dinainte Cll laudele,
ii. ia oarecum in stapanirea sa, prin muJt.imea martu-
rIlor. Nu numai eu singur marturisesc, zice, ci lumea
intreaga. $i n'a zis: intelepciunea voastra, ci "as-
eultarea voastra", aded:!.: induplecarea voastra,ceiace
marturisia marea lor blandeta.
-494 OMILlA XXXIII
,,$i rna bucur drept aeeia de voi". Nici
:aceasta nu este 0 mica lauda. Mai departe apoi, dupa
lauda pune $i povatuirea de cum trebuie sa fie in vii-
toriu. Ca nu cumva, fiindca i-a scapat de acuzatiuni, pe
nesimtite ii sa se fad mai lene1?i, Ii vorbe$te iara1?i enig-
matic, zieand: ,j$i voiese sa fiti intelepti spre bine,
si spre diu". Ai "azut cum iara:;;i se atinO'e
-de fara sa fie banuit macar F'aptul la care face
el aluziune aici, este ca unia dintre dan:;;ii se abateau
dela lor.
"lara Dumnezeul paeei sa zdrobiasea pe
Satana sub picioarele voastre curand" (Vers.20).
Fiindca mai 'nainte a fost spus de impa,reeheri de eei
'ce faceau smintele, la urma a spus de Dumnezeul pacei,
ca astfeliu sa'i incurajeze de a se izM vi de acei in:;;ela-
tori, caci Dumnezeu, care se bueura de pace, va nirnid
pe toate cele ce vatama pacea. $i n'a zis: sa SUPUna,
ci ceiaee e cu mull mai mare: "Sa zdrobiasea", 1?i nu
numai pe acei amagitori, ci $i pe generalul, sau capitenia
lor "pe Satana". $i nici n'a zis simplu sa zdrobiasca)),
ci "sub pieioarele yoastre", astfeliu ca biruinta ii
sa 0 culeaga, $i prin acest trofeu ii sa'se faca straluciti.
Mtmgaerea ee li-o da, vine $i dela timp, caci a adaos:
."eurand". Aceasta a fost $i rugaciune, in acela$i timp
insa $i prorocie.
"Charul Dornnului nostru Iisus Christos sa
fie eu voi". Arma cea mai puternica; zidul cel ne-
biruit, turnul (pirgul) ce nu se clate1?te, acesta este: cha-
rul. Domnului Iisus Christos; 1?i Ii-a amintit de acest
-char, spre a'i face mai eu bunavoint8, $i mai sprinteni
in lupte. Daca, zice, v'ati izbavit de cele cu mult mai
.greJe-1?i v'ati izMvit numai prin char,-apoi cu atat mai
mult va Yeti izMvi de cele mai mici mai u1?oare, cand
atl devenit $i prietenii charului, $i cand ati contribuit
!ili voi eu cele ce se euvine. Ai vazut cum el niciodata
nu pune rugaciune, fara sa fie $i fapte,:;;i nici fapte fara
rugaciune Marturisind, deci, supunerea $i ascultarea
lor, la urma a marit faptul, aratand ca avem nevoie de
amandoua, adeca $i de cele cuvenite noue, 1?i de ajuto-
riul lui Dumnezeu, daca voim a ne mantui precum se
cuvine. Nu numai inainte, ci $i acum avem nevoie de
charul lui, chiar de am fi cat de mari $i Uiudati.
,
1
I
I
i
"I.
I
OMILIA XXxlH 495
. Timotheiu, cel impreuna
lueratonu eu mIne (Vers. 21). Ai vazut iara$i lau-
d. ele cele obi$nuite ,,$i Luea, si Iason si Sosipatru
dl 1
" ' '. ,
ru e e me e . Despre ar.k)st Iason amint8$te $i Luca
e:=t
re
ni .lui, c.a ,gloate H trageau $i'i
tlr.au .1a strlg::nd 17, 6). $i
eellaltl de slgur ca erau dmtre cel mal insemnati caci
nu .in tidar pomene$te de dan$ii ca rude ale sale' daca
acma n'ar fi avut evsevia cu care sa-i seamene
"Inchinu-ma voua si eu Tertie, eel ee am
seris epistola intru DOlni1ul" (vers. 22). Nici aceasta
nu 0 midi l<:,uda, ca sa fie al lui Pavel)
- dara el nu a facut aeeasta ca sa se laude pe sine ci
ca sa atraga spre el dragostea lor cea fierbinte, pentru
slujba ce a facut cu aceasta ocazie.
"lnehina-se voua Gaiu, gazda mea si a
toata adunarea" (Vers. 23). Ai vazut ce feliu cu-
nuna i-a impletit 1?i acestuia, care a marturisit atat de
mare ospitalitate, ca introdusese in casa sa intreaO'a
Cand auzi ca el a fost gazda lui Pavel,
nu'i admiri numai filotimia, ci exactitatea $i cura-
tenia vietii lui, caci daea n'ar fi fost vrednic de virtutea
lui Pavel, nici acela nu s'ar fi pogorit in casa lui. Cel
ce se silia ca sa covar$iasea multe din poroncile lui
Christos, nu ar fi (:;alcat nici acea poronca data uceoi-
cilor, de a cerceta cu amanuntime pe eei ce'i vor primi
$i numai la cei vrednici sa intre. '
"Inchina-se voua Erast dregatoriul eetatii,
Cvart fratele". N'a trecut in zadar apostolul "dre-
eetatii",:;;i dupre cum scria $i Filippenilor:
"Inchma-se voua cei din easa Cezariului" (Fil.
4, 22),ca sa Ii arate ca propovMuirea evanaheliei s'a
atios . $i de eei mari, - tot $i aici porrfen8$te de
barbatului, pregatind lucru, $i ara-
tand ca pentru cel cu Mgare de seama nu poate fi
piedica, nici bogatia, nici grijile stapanirei, $i nici altceva
de acest feliu.
"Charul Domnului nostru Iisus Christos sa
fie voi Amin" (Vers. 24). Ai vaz'Jt de unde
yai?cepe, $i unde a sfa,r1?i in toate pretutindenH
CacI lata ca apostolul de aici, adeca dela charul Domnului
496 OMILIA XXXIII
Iisus Christos, 9i-a pus temelia epistolei sale, de aid a pus
i;li acoperamantul, invocand 9i dorindu-Ii lor pe muma
tuturor bunurilor $i a toata binefacerea. Aceasta este mai
cu seama particularitatea dascalului voinic, ca el nu nu-
mai cu cuvantul, ci $i cu rugikiunile sa folosiasrli pe uce-
nici. De aceia 9i zicea : iara noi intru rugaciune
lntru slujba cuvantului ne yom zabovi" (Fapt. 6, 4).
I) Dara oare cine se va ruga lui Dumnezeu $i pentru
noi, de vreme ce Pavel s'a dus de aid'? Toti acei ce
imiteaza pe Pavel, numai daca ne vom arata' vrednici
de aceasta intervenire, pentru ca astfeliu nu numai aici
sa auzim glasul lui Pavel, ci 9i acolo ducandu-ne sa ne
invrednicim de a vedea pe acest atlet al lui Christos.
Sau mai bine zis, daca noi il yom asculta aici, 9i acolo
II yom vedea - de91 nu yom sta aproape de
el, - il vom vedea insa aproape de tronul jmparatesc
stralucind; acolo unde Cheruvimii sl<'ivesc pe Dumnezeu,
unde Serafimii zboara primprejurul lui. Acolo yom ve-
dea pe Pavel impreuna cu Petru, corifeul $i eel intai
statatoriu al cetei sfintilor, 9i ne yom bucura de dra-
gostea lui cea adevarata. Caci daca el fiind aici iubia
iitat de mult pe oameni, incat fiind yorba de alegere,
care din doua ar prefera: sa se sfar9iasca $i sa fie im-
preuna cu Christos, sau sa ramana aici '? el a preferat
a ramanea aici, - apoi cu atat mai mult acolo va arata
el lui cea fierbinte.
Eu, de aceia iubesc 9i Roma, de91 am cuvinte de
a 0 laudl't $i pentru altele, ca de pilda pentru maretia
ei, pentru vechimea, pentru frumusetea $i multimea
poporului de acolo, pentru dinastia, pentru bogat.ia i;li
pentru izbanzile Romanilor in rezboaie, dara lasand la
() parte toate celelalte, eu de aceia 0 fericesc, pentru ca
$i traind el Ii-a scris $i'i iubia atat de mult, $i fiind
printre dan9ii Ii vorbia 9i'i incuraja, 9i chiar viata acolo
$i-a smr$it-o! De aceia 9i este renumita acea cetate mai
eu seama pentru acest fapt, decat pentru celelalte. Dupre
cum trupul are doi ochi, tot a:;;a 9i Roma are ca doi
') Partea morala. Despre dragostea rugaciunea lui Pavel,
despre virtutile fii succesele lui. :;>i despre trebuinta de a imita
pe Pavel, ca sa 11 e invrednicim de a-I vedea 9i noi, cand ne vom
duce acolo. Ca m;! i ales aceasta Fe cetatea Roma li\i
o face puternica, c.aci are inlransa mormintu lui Pavel si al lui
Petru. f5i despre inviitaturile in parte, faptele lul Pavel. (Veron)
, .
OMILIA XXXIII 497
./
ochi ce stralucesc, - pe trupurile acestor sfinti. Nu este
atat de stralucit ceriul cand soarele l$i sloboade razele
sale,,-pe cat de stralucita este cetatea Romanilor, careslo-
boade din ea lumina cea stralucita a acestoI' doua lam-
pade (facle) 9i o. trimite peste tot locul in lumea intreaga.
De acolo se va rapi in nori Pavel, de acolo Petru.Ju-
decati voi in;;i-va $i ce feliu de priveli$te
va vedea atunci Roma! Va vedea pe Pavel deodata
sculat din sicriul acela impreuna cu Petru, $i inaltat in
vazduh intru intimpinarea lui Christos. Ce feliu de roze
trimite lui Christos cetatea Roma! Cu ce cununi fru-
moase este impodobita aceasta cetate' Cu ce lanturi de
aur este incinsa, $i ce izvoare are!
De aceia eu admir cetatea, iara nu pentru aurul
ei cel mult, nu pentru coloanele ei cde frumoase, nu
pentru cclelalte fantazii ce se gasesc I),colo,' ci pentru
ace9ti doi stalpi puternici ai bisericei.
Dara cine oare mi-ar da puterea ca sa
acum trupul lui Pavel, sa rna lipesc de mormantul lui,
sa vact tarana aceia a lui care a implinit cele lipsite ale
lui Christos, acelui ce'i purta ranele lui, acelui ce a sa-
manat pretutindeni propoveduirea evansheliei lui'? Cine
mi-ar da puterea sa vad tarana gurel lui, prin care
Christos graia, $i prin care lumina stralucia mai fru-
mos ca orice fulger, iara glasul Ii era mai tare ca orice
tunet, ca demonii fugiau '? Acea tarana prin care
acea fericita gura graia, zicand: ,,3.9i fi dorit sa fiu
anathema pentru fratii mei"; prin care vorbia
imparatilor 9i nu se rU$ina; prin care am cunoscut
pe Pavel, prin care am cunoscut pe stapanullui Pavel'?
Nu atat de grozav este pentru noi tunetul, pe cat de
grozava era vocea lui Pavel pentru demoni. Dad de-
monii se $i de hainele lui, apoi cu atat mai
mult de glasul lui. Acest glas Ii alunga legati: acest
glas ' a curatit intreaga lume; acest glas a deslegat boa-
lele, a scos rautatea, a read us adevarul, pe Christos il
avea intransul, $i cu dansul mergea mai <;leparte prin
toate partile lumei. Ceiace sunt Cheruvimii pentru Chris-
tos,tot aceia era glasul lui Pavel, caci dupre cum el
pe acele puteri cer8$ti, tot a9a $edea $i pe . glasul
lui Pavel. Caci s'a facut vrednic de a primi pe Christos
acel glas,care a grait acele pe cari Ie iubia Christos,
$icare s'a ridicat la 'naltime negraita ca $i Serafimii.
3825 32
498 OMlLIA XXXiII
In adevar ce poate ft mai inalt ca acel glas care zicea:
"Sunt in totul adeverit, ca nici ingerii, nici in-
cepatoriile, nici puterile, nici cele de acum nici
cele v'itoare, nici adancimea, si nici vre-o' alta
faptura ar putea sa ne departeze pe noi de dra-
gostea lui Dumnezeu cea intru Christos Iisus"?
Cate aripi ti se pare ca are acest glas? Cati ochi? De
nu este sa nu amagiturile
ll.!l (d!avolulUl)" (II. Cor. 2,11). De aceia demonii fu-
gIaU, nu numai cand el graia, ci chiar atunci cand
din depart.are ii vedeau haina.
h:;li vol sa vad larana acestei guri, prin care Chris-
tos a vorbit lucruri mari negraIte, ba inca mai mari
decat prin a sa proprie, caci dupre cum a lucrat mai
prin ueenicii sai, tot ru:;a a grait prin ii t;li mai
de. cat a grait el. At;li voi sa vM tarana acelei
gurh care a dat lumei intregi aeele pro-
roell. mmunate. ca..?1 ce bun n'a lucrat acea gura? De-
a alungat, a pe tirani amutit;
filo::;ofilor Ie-a mgradlt, a adus-o
mamtea 1m Dumnezeu, pe barban I-a facut sa ftlosoft-
seze, I?e pe ,vamant, ba inca t;li pe
cele dm cermrl Ie regula in fehul pe care II voia, caci
lega pe cine voia, t;li deslega pe cine voia dupre
puterea cea data lui! . . '
. $i nu numai tatana gurei, ci t;li acea a inimei lui
':Oi 0 vM, pe c.are . nu ar cineva daca ar
!1umI-o izvorul de bunatati,
mceputul prmcIpml vieteI noastre! Cael duchul vietei
deaeolo se impartia la toti t;li se comunica membrelor
!ui nu era trimis prin artere, ci prin buna
mtentmne a faptelor eelor bune. Alat de larga era ini-
rna lui, incat putea primi in ea eetati intregi, popoare
i;d natiuni, dupre cum t;li zice: "Inima mea s'a largit"
(II. Cor. 6, it). Cu toate acestea, acea inima larga se
stramtora de multe ori t;li 0 mahnia dragostea care 0
largia, precum zice: "Ca din multa scarba si nacaz
al inill1ei am scris voua" (lb. 2, 4). inima
descompusa ru;;i S<\ o. vM; .acea inin:a care parjo-
let;lte pe fiecare dm cel plerdutI, care dm nou plange
pe cei pierduti, care vede pe Dumnezeu "Cei curati
cu mllna, zicc, vor vedea pre Dumnezeu". (Ma-
OMILIA XXXlIl 499
-------------------
theiu 5, 8). Acea inima, care s'a facut jartfa, dupa cum
zice Prorocul: "Jartfa lui Dumnezeu duch umilit"
(Ps. 50, 19), care a fost mai 'nalta decat ceriurile mai
larga d.e mai decat raza
soarelm, mal fterbmte decat focul, mal tare decat dia-
acea care din . ea riuri de apa
curata : "Riufl de apa Vle, zice,vor curge din
pantecele lui" (loan 7, 38). Acea inima, zic, in care
era izvorul cel ce clocotea t;li zbucnia in sus, care adapa
nu numai fata pamantului, ci suftetele oamenilor'-
de unde nu numai riuri, ci izvoare de lacrimi c'ur-
geau zi t;li noapte; acea inima care a trait in viata cea
noua, iara nu .in aceast.a a noastra. "Viez, zice, nu eu,
ci viaza intru mine Christos" (Gal. 2, 20). Prin ur-
mare inima lui Christos era inima lui Pavel, era lespedea
Duchului sfl'nt, t;li cartea charului lui; era acea inima
care tremura pentru pacatele straine, dupa cum zice:
"Ma tem ca nu cumva sa rna fi ostenit in za-
dar la voi" (Gal. 4, 11), "Nu cumva precum
care a amagit pe Eva, sa se strjce si
intelegerea voastra" (II. Cor. 11, R), t;li: "Nu cumv'a
venind 1a voi, sa nu va gasese precum voiesc
f
'.
Acea inima, zic, care pentru Christos se temea, dara
se incuraja, dupre cum zice: "Sunt incredintat ca
nici ingerii, nici archanghelii nu vor putea sa
ne desparta pre noi de dragostea lui Christos"
(Rom. 8, 38). Acea inima, care s'a invrednicit a iubi pe
Christos, precum nimeni nul-a iubit, care dispretuia
moartea gheena, care se sfarama de lacrimile fra-
til?r. "Ce faceti, zice, de plangeti 'mi intristati
lmma" (Fapt. 21, Acea inima care de era mai
tare ca piatra, nu putea rabda de a se departa
de Thesaloniceni pentru un timp scurt!
voi sa vad tarana manilor lui in lanturi, prin
punerea carora se acorda chand Duchului, ;;i prin care
el scria sftntele lui epistole. "Vedeti ' eu ce feliu de
litere am scris voua cu mana mea" (Gal. 6, 11),
"Inchinaciunea cu mana mea a lui
Pavel" (I. Cor. 16, 21), - acele mani pe care vazan-
du-Ie vipera aceia, a cazut in foc!
500 OMILTA XXXIII
vol. sa vad tarana ochilor lui celor betejiti
spre binele omenirei, celor ce au vazut
indreptat privirile la mantuirea lumei intregi, eelor ce
s'au invrednicit de a vedea pe Christos in trup, celor
ceo vedeau cele nu Ie vedeau, celor ce nu
ce este somnul, celor ce priveghiau in mijlocul
noptei, eelor ee hu suferiau eele ale ochilor!
vol. ca sa vad $i tarana acelor picioare, cari au
alergat lumea intreae;a nu s'au obosit; cari erau le-
gate in butuci pC cand temnita s'a clatinat; cari au
perindat lumea intreaga tarile locuite,ca cele ne-
locuite, eari calatoriau de muIte ori. Si ce trebuie a mai
spune in deosebl. f '
vol sa vad mormantul lui, unde sunt puse in
pastrare armele dreptiitei, armele luminei, acele madu-
lari cari acum vieazii, cari pe cand el via erau
moarte; acele madulari in eari Christos via; care s'au
rastignit lumei, miidularile lui Christos, cari erau im-
bracatecu Christos, acele madulari cari au fost tem-
plul Duhului, cladirea cea sfinta, acele miidulari legate
cu Duchul, pironite cu frica de Dumnezeu, cari aveau
pe ele ranele lui Christos!
Acest trup apara acea cetate; acest trup
care 0 tine mai in siguranta de cat toate pirgurile
decat toate de aparare. $i dupa trupul lui,
vol. sa viid trupul lui Petru, pe care chiar traind
il cinstea, dupa cum spune: "M'am suit in Ie-
rusalim sa vad pe Petru" (Gal. 1, 18). De aceia
ducandu-se de aici, I-a invrednicit charul de a'l pune in
mormant eu Petru.
fi voil sa vad pe leul duchovnieesc, caci intoc-
mai ca leu1 slobozand foe in turmele de vulpi,
facea el cand seazvarlea in i.rnparecherile filosofilor
in mijlocul demonilor, ca 0 sageata de trasnet se
arunca in falange1e diavoliIor. Nici nu indI'azniau de a
se pune in rand de batae fata de dansul, caci atat de
mult se temeau de el tremurau, incat de i-ar fi va-
zut numai umbra, sau i-at fi auzit glasul, de departe
fugiau de el. Astfeliu pe eel ce curvise I-a predat
diavolului, - departe flind t;;i iarat;;i I-a rapit din ghiarele
lui; tot a facut cu altii, ca sa se invete de a nu
mai blestema. Tu gande:;;te-te, cum pe cei de sub porun-
cile lui, sau mai bme zis, pe cei de sub comanda lui, ii

I
,
. .,.
OMILIA XXXIII 501
atita, ii indeamna :;;i 'i mangaie, caci de pilda a.cum zicea
Efesenilor: "Ca nu ni este noue lupta impotriva
a ei impotriva ineepato-
rllior a domnllior (Efes. 6, 12), dupa care imediat
pune :;;1 PFemiile: )ntru eele zice.
noastra, Zlce, nu eSLe pentru lucrun pamante:;;ti, ci pentru
ceriuri t;;i cele - altiidata iara:;;i zicea: "Au
nu ea pre ingeri yom sa judeeam? eu cat
mai vartos eele (1. Cor. 6, 3).
Toate acestea cugetandu-Ie, iubitilor, sa stiim cu
barbatie. Fiindca :;;i Pavel a fost om ca noi, im-
de fire ca :;;i noi, toate ce-
lelalte le-a avut deopotriva cu noi. Dara fiindca a
aratat 0 atat de mare dragoste pentru Christos, a co-
ceriurile, t;;i a stat impreuna cu ingerii. At;;a
ca, dacii am vol. noi sa ne ridicam cat de putin, :;;i
sa aprindem acel foe in noi, yom putea imita pe acel
sfint. Dacii aceasta ar fi peste putintile noastre, nici
n'ar fi mai strigat el, zicand: "Urmatori (imitatori)
mie sa va faceti, precum eu lui Christos"
(lb. 11, 1). Deci, nu numai sa'l admiram :;;i sa ne mi-
nunam de dansul, ci sa'l:;;i imitam, ca astfeliu sa ne
invrednicim de a'l vedea acolo cand ne yom duce de
aici, :;;i sa ne fmparta:;;im noi de slava lui. Caria fie
ca cu toW sa ne in vrednicim, prin charul filantropia
Domnului nostru Iisus Christos, caruia impreuna eu
Tatal cu Sf. Duch, se cuvine slava, acum pururea
t;;i in vecii vecilor. Amin.
FIN E
TABLA MATERIEl
OMILIA I (Fiecare e datoriu a'i';'i Invata pe eei
ai casei sale). . . . . . . . . . . . .
OMILIA II (Despre dragostea lui Dumnezeu)
OM ILIA III (Despre credinta). . . . . . . .
OMILIA IV (Des pre indelunga rabdare) ..
OMILIA V (Despre pederastie) ..... .
OMILIA VI (Despre judecata i';'i osanda)
OMILIA VII (Dasealii trebuie a se sirgui i';'i
eu fapta buna, iara nu numai eu cuvantul
OMILIA VIn (Nu trebuie a zavistui pe fratele
ee progreseaza). . . ........ .
OMILIA IX (Trebuie asia vi pe Dumnezeu
prin fapte) . . . . . . .. . . . . . .
OMILIA X (Despre speranta in Dumnezeu) .
(Pacatosul este lesne apleeat spre
mame) ............... .
OMILIA XII (Cp!1tra lacomiei i';'i iubirei .de
argint) ................ .
OMILIA XIII (Trebuie a fugi de relele eele
mici, fiindea din eele mici se nasc eele
mari) . . . . . . . . . . ' .....
OMILIA XIV (Numai omul virtuos vietuiei';'te,
pe cand eel paeatos este deja mort) ..
OlVIILIA XV (Despre eleimosina) ..... .
OMILIA XVI (Despre dragostea eatre Christos)
OMILIA XVII (Explicarea zicerei lui Pavel:
"Ai';'i fi poftit eu j'nsumi a fi anathema
dela Christos") . . . . . . . . . . . .
OMILIA XVIII (Despre vanitate). . .'. . .
OMILIA XIX (Despre multamire) .....
OMILIA XX (Nu trebuie a ne incuraja In
meritele stramoi';'ilor, ci numai In ale
noastre proprii) . . . . . . . . . . .
3- 9
9- 19
19- 36
36- 46
46- 55
55- 73
73-88
88-110
110-131
131-143
143-158
158-176
176-198
198-226
220-252
252-267
267-295
295-309
309-227
327-348
TABLA MATERIEl 503
OMILIA XXI (Daea a pe Dumnezeu
este inceputul intelepciunei, apoi a nu'l
eunoai';'te este Inceputul nebuniei) . .. 348-:360
OMILIA XXII (Despre ospitalitate). . . .. 360-372
OMILlA XXIII (Nu trebuie a rasplatl raul eu
rau) . .. . . . . . . . . . . . . . .. 372-382
OMILIA XXIV (Despre dragostea desaval'li'ita) 382-39()
OM ILIA XXV (Murna tuturor relelor este
betia) . . . . . . . . . . . . . .. 396-406
OMILIA XXVI (Dovada ca este gheena) 406-422
OMILIA XXVII (Simplitatea i';'i nei';'tiirrta nu
ne vatama cu nimic spre ... a
adevarul) . . . . . .. . . . . . ., 422-433
OMILIA XX VIII (Creli'tinul trebuie a iub\. i';'i
pre . ... ..;. . . .' . . . 433-443
OMILIA XXIX (Sfanta seriptura este po va-
tuitorul eel mai sigur al vietei . 443-452
OM ILIA XXX (Ce feliu trebuie a fi dasealul
adevarat) .. : .. ) .. . . . . . . 452-465
OM ILIA XXXI (Despre ospitalitate) . . . . 465-4/6
OM ILIA XXXII (Singur Dumnezeu poate ex a-
mina eu amanuntime faptele noastre).. 476-4\)1
OMILIA XXXIII (Laude adresate Sf. Apostol
Pavel, marele Dascal al neamurilor,
ca noi pe dansul trebuie a'l imita) . . 491-501
ERATA
Pag.
8 randuI 4 de jos. in JOe de osanula sa se citeasea 0.1 rrdia.
29 12 de sus, sa se eiteasca astfeliu: ea daca nu s'a dus la
pana atunci, nu eI a fost eauza; la urma
Ii arata ...
70 22 in loc de pedepsit sa se citeasea parasit.
Hit 3t sa se citeasea: ca de am mU7'it.
165 20 in loc de poata sa se citeasca pou.te.
252 32 producem sa se eiteasca proaducem.
276 .17 ne:;;t.erei sa se citeasca rW$terci.
283 2 de jos, sa se eiteasca: lucrul in sine.
392 3 in loc de fapla sa se citeasca (apta.
404 13 in loc de te rezboe:;;te te
427 7 de jos, in loc de feeicit (ericit.
439 24 in loc de des pre dupre.