TEMA DE PROIECT

TEHNOLOGIA FABRICATIEI SI RECONDITIONARII B.A.T.

S se proiecteze procesul tehnologic de fabricaie (pentru o productie de 10000 bucai pe an ) i recondiionare (pentru o producie de 1000 de bucati pe an) a reperului : ARB R! "# "A$! SA%&!$ '(')0* +roiectul de curs este structurat astfel : $e,oriul tehnic -a conine: I. Fabricaie: 1.&ntroducere (descrierea piesei/ rol/ condiii de funcionare/ cerine) 0.Soluii constructi-e 1.$ateriale i se,ifabricate 2.+articularitile reperului .&dentificarea suprafeelor caracteristice *.3ehnologia de prelucrare ,ecanic 4.5ia fil, '. "alculul adaosurilor de prelucrare 6."alculul regi,ului de achiere (.7or,are tehnic (.1. &dentificarea necesarului de personal (pe categorii de lucrri) 10.+lan de control statistic de recepie 11.+lan de operaii II. Recondiionare : 1.8escriere/ defeciuni posibile 1.1.&dentificarea spectrului de defecte posibile la arborele cu ca,e 1.0.Stabilirea tehnologiei de -erificare a confor,itii piesei 0.8escriere/ tehnologie aplicabil 0.1. Adoptarea tehnologiei de recondiionare a piesei adec-ate tipului de defect caracteristic stabilit (uzura fusurilorarborelui cu ca,e) 0.0. !laborarea fiei tehnologice de recondiionare

Cu rin!
&. &73R 8#"!R!........................................................................................2 &&. &8!73&5&"AR!A S+!"3R#9#& 8! 8!5!"3! + S&B&9! S& S3AB&9&R!A 3!:7 9 ;&!& 8! %!R&5&"AR! A " 75 R$&3A3&&......................................................................................' &&&. $A3!R&A9! S& S!$&5ABR&"A3!.........................................................( &%. &8!73&5&"AR!A S#+RA5!3!9 R "ARA"3!R&S3&"! S& S3AB&9&R!A 7!"!SAR#9#& 8! +!RA3&& 8! +R!9#"RAR! A S!$&5ABR&"A3#9#&.............................................................................11 %. 5&SA 5&9$................................................................................................11 %&. "A9"#9#9 A8A S#R&9 R 8! +R!9#"RAR!...............................1' %&&. "A9"#9#9 R!;&$#R&9 R 3!:7 9 ;&"!...................................0* %&&&. S3AB&9&R!A 7 R$!9 R 8! 3&$+...................................................21 &<. &8!73&5&"AR!A 7!"!SAR#9#& 8! +!RS 7A9...........................24 <. 8!3!R$&7AR!A 7!"!SAR#9#& 8! +!RA3&& 8! &7S+!"3&! A "A9&3A3&& S& !9AB RAR!A +R "!8#R&& 8! " 73R 9 S3A3&S3&" 8! R!"!+3&! A 9 3#R&9 R 5ABR&"A3!..............26 <&. S3AB&9&R!A 7!"!SAR#9#& 8! S.8.%............................................*0 <&&. &8!73&5&"AR!A S+!"3R#9#& 8! 8!5!"3! + S&B&9! S& S3AB&9&R!A 3!:7 9 ;&!& 8! %!R&5&"AR! A " 75 R$&3A3&&. + S&B&9&3A3& 8! R!" 78&3& 7AR!.............................................** <&&&. +9A7 8! +RA3&& +!73R# 5ABR&"A3&!....................................... <&%. +9A7 8! +RA3&& +!73R# R!" 78&3& 7AR!............................. <%. B&B9& ;RA5&!.......................................................................................

1.&73R 8#"!R! (rol/ descriere/ conditii de functionare/ cerinte/ solutii constructi-e)

Arborele de distributie/( arborele pe care sunt fi=ate ca,ele) arborele cu ca,e)/ este co,ponenta principala a ,ecanis,ului de distributie. Acesta actioneaza supapele si deter,ina legea lor de ,iscare > cel ,ai adesea arborele de distributie nu actioneaza direct supapa/ ,iscarea se trans,ite de la ca,a la supapa prin inter,ediul unui siste, de i,pingatori. Arborele cu ca,e are rolul de a asigura co,anda deschiderii si inchiderii supapelor/ in concordanta cu desfasurarea ciclului ,otor in fiecare cilindru. 3otodata ,ai actioneaza si diferite agregate ,ontate pe ,otor (po,pa de benzina/ distribuitorul si po,pa de ulei/ po,pa de in?ectie/ etc). &n ti,pul functionarii/ arborele cu ca,e este supus la inco-oiere/ datorita fortelor ce se trans,it la ca,e in ,o,entul deschiderii supapelor.&nco-oierea arborelui duce la deza=area fusurilor in lagare/ si a ca,elor fata de tachet/ din care cauza pot aparea defectiuni gra-e in functionarea ,ecanis,ului de distributie. Aceleasi forte/ plus rezistenta agregatelor antrenate solicita arborele de distributie si la torsiune. 5ortele care actioneaza asupra ca,elor deter,ina presiuni ridicate pe suprafetele acestora si/ in conditiile frecarii se,iuscate proprii cuplului ca,a)tachet/ genereaza un proces intens de uzura a acestui cuplu. A-and in -edere conditiile functionale/ arborele de distributie trebuie sa fie suficient de rigid/ pentru ca defor,atiile sa nu pro-oace functionarea anor,ala a ,ecanis,ului de distributie. 8e ase,enea/ ca,ele trebuie sa aiba un ase,enea profil si suprafata dura care sa asigure conditiile opti,e de schi,bare a gazelor si fiabilitate necesara. +rincipalele parti constructi-e ale arborelui cu ca,e sunt: )ca,ele de e-acuare si ad,isie/ a-and profilul/ nu,arul si pozitia -arfului corespunzator duratei si pozitiei fazelor respecti-e in cadrul ciclului ,otor> )fusurile paliere/ al caror nu,ar depinde de lungi,ea ,otorului/ dar e=ista cel putin doua paliere care incon?oara o pereche de ca,e>

)ca,a circulara (e=centricul) de antrenare a po,pei de benzina/ in cazul ,otoarelor cu aprindere prin scanteie> )pinionul pentru antrenarea po,pei de ulei si/ e-entual/ alte pinioane pentru antrenarea unor organe ale ,otorului. +rofilul ca,elor trebuie sa fie astfel deter,inat incat sa satisfaca conditiile i,puse de procesele de schi,bare a gazelor si de dina,ica ,ecanis,ului de co,anda a supapei.&nalti,ea ca,ei este deter,inata de cursa supapei stabilita in corcondanta cu asigurarea desfasurarii opti,e a proceselor de schi,bare a gazelor. +ozitia ca,elor este bine deter,inata pe circu,ferinta arborelui de distributie si/ de obicei se orienteaza dupa a=a canalului de pana. "a,ele care co,anda supape de nu,e diferite sunt decalate in functie de fazele de distributie si sche,a ,ecanis,ului de actionare. A,plasarea ca,elor care co,anda supapele de acelasi nu,e la ,otorul policilindric este deter,inata de nu,arul cilindrilor si ordinea de aprindere. Alte particularitati constructi-e (dia,etrul fusurilor/ prezenta e=centricului pentru actionarea po,pei de benzina/ a rotii dintate pentru actionarea po,pei de ulei si a distribuitorului/ fi=area a=iala) depind de tipul ,otorului si plasarea arborelui cu ca,e. Arborele cu ca,e poate fi plasat in blocul ,otor sau pe chiulasa. 9a plasarea arborelui cu ca,e in blocul ,otorului/ fusurile a=ului cu ca,e au dia,etre ,ai ,ari decat cotele ,a=i,e ale -arfurilor ca,elor in asa fel incat arborele sa poata fi introdus usor in bloc prin orificiile lagarelor corespunzatoare. +entru usurinta ,onta?ului/ uneori dia,etrele fusurilor se ,icsoreaza spre capatul din spate. 5i=area a=iala a arborelui cu ca,e se realizeaza cu a?utorul unei flanse si a unei bucse de distantare care asigura ?ocul a=ial de 0/1)0/0,,. Arborii cu ca,e plasati pe chiulasa se ,onteaza in orificiile suportilor care fac corp co,un cu chiulasa sau in suporti de,ontabili . 9a unele constructii planul ,edian al orificiilor lagarelor este sectionat/ iar ,onta?ul se asigura cu capace de,ontabile. 5i=area a=iala se realizeaza prin borduri care se reaza,a pe partile frontale ale lagarelor. &n cazul actionarii directe a supapelor pentru a descarca ti?a supapei de forta laterala/ se ,onteaza pe capatul ti?ei un pahar de ghidare . Reglarea ?ocului se poate face prin inlocuirea pastilei de pe paharul de ghidare. &n unele cazuri regla?ul se face cu a?utorul unui surub de regla?.
2

#ngerea fusurilor la ,onta?ul arborelui cu ca,e in blocul ,otorului se obtine prin canale ce deri-a din ra,pa principala de ulei. &n cazul ,onta?ului pe chiulasa uleiul este adus prin canale special a,ena?ate si uneori prin inter,ediul arborelui cu ca,e . 9agarele arborelui cu ca,e se e=ecuta sub for,a de bucse din bronz sau din otel placat cu ,aterial antifrictiune. Se foloseste in acest scop bronzul cu alu,iniu/ bronzul cu plu,b sau bronzul cu staniu. 9a prelucrarea arborelui cu ca,e se i,pun conditii referitor la e=ecutia ca,elor/ fusurilor/ calitatea suprafetelor prelucrate si duritatea acestora. +entru e=ecutia ca,elor se ad,it abateri de 0/02)0/0* ,, pe portiunea cilindrica/ de 0/00)0/0* ,, pe profil si de 0/1)0/10 ,, la inalti,e. Abaterea referitor la pozitia unghiulara se ad,ite in li,itele de 1)0@. 9a e=ecutia fusurilor de spri?in se ad,it abateri de ,a=i,u, 0/01)0/00 ,, la conicitate si o-alitate. Abaterea de la coa=ialitatea fusurilor nu trebuie sa depaseasca 0/02)0/04 ,,. &n ceea ce pri-este calitatea suprafetelor/ pentru ca,e si fusurile de spri?in se pre-ede in general rugozitatea RaA0/2)0/6 B,. / iar pentru suprafetele pe care se preseaza roti de actionare RaA1/4 B,. 8uritatea suprafetelor ca,elor trebuie sa fie in li,itele *2)40 :R". +e suprafetele de lucru ale ca,elor si fusurilor nu se ad,it zgarieturi/ sufluri sau alte defecte de ,aterial.

0.&8!73&5&"AR!A S+!"3R#9#& 8! 8!5!"3! + S&B&9! S& S3AB&9&R!A 3!:7 9 ;&!& 8! %!R&5&"AR! A " 75 R$&3A3&&
&n ti,pul functionarii ,otorului/ cele ,ai pronuntate uzuri la arborele de distributie se produc la ca,e. Acest lucru se datoreaza sarcinilor dina,ice ,ari care deter,ina si uzura fusurilor de spri?in. Se ,ai produc uzuri ale danturii rotii dintate pentru antrenare po,pei de ulei precu, si uzura canalului de pana pentru roata de distributie. Aceste defectiuni/ daca nu depasesc anu,ite li,ite pot fi re,ediate. &n cazul in care arborele cu ca,e prezinta fisuri sau crapaturi/ ciupituri sau e=folieri proe,inente (peste 0/* ,, )/ uzuri e=agerate ale ca,ei in inalti,e/ arborele cu ca,e se refor,eaza. +e langa aceste defectiuni/ in ti,pul functionarii ,ai apar si altele care -or fi prezentate in continuare i,preuna cu procedeele de reconditionare si cu ,asinile/ utila?ele si dispoziti-ele necesare: &nco-oierea arborelui cu ca,e. Aceasta defectiune se re,ediaza prin indreptare la rece pe presa/ arborele cu ca,e fiind asezat cu fusurile de capat pe doua pris,e. +rin ur,are pentru re,edierea acestui defect este necesara o presa hidraulica pe care sa se e=ecute indreptarea. 8upa indreptare este indicat un control feroflu= pentru a se identifica e-entualele fisuri sau crapaturi. 1) #zura canalului de pana pentru pinionul de distributie. Se re,ediaza prin frezarea canalului de pana la o cota ,a?orata pentru o treapta de reparatie. Se e=ecuta un canal nou la di,ensiunea no,inala plasat la 160C fata de canalul uzat. &ndiferent de ,etoda de reconditionare pentru realizarea acesteia este ne-oie de o ,asina de frezat. 0) #zura fusurilor arborelui cu ca,e. Reconditionarea se face prin rectificarea fusurilor la unele din cotele de reparatie. &n consecinta se -or folosi bucse corespunzatoare noilor cote ale fusurilor. +entru aceasta este ne-oie de o ,asina de rectificat rotund.

&ncarcare prin cro,are/ ,etalizare sau -ibrocontact si rectificarea la cota no,inala. +entru aceasta este necesara o instalatie cu destinatie speciala. 1) #zura in dia,etru a partii cilindrice a ca,elor. &ncarcare cu pulberi ,etalice ur,ata de rectificare la profil. +entru aceata operatie este necesara o trusa de ,etalizare cu pulberi. &ncarcare cu fonta "r/ $o ur,ata de rectificare la profil. +entru aceasta este necesara o instalatie de sudura. 2) #zura in inalti,e a ca,elor. Se rectifica profilul ca,ei la o treapta de reparatie pastrandu)se fazele de distributie in li,ite ad,ise. !ste necesara o ,asina de rectificat arbori. &ncarcare prin sudura o=iacetilenica ur,ata de rectificare la cota no,inala a profilului (se folosesc bare de fonta/ "r/ $o . +entru aceasta este necesara o instalatie de sudura. $etalizare cu pulberi ,etalice si rectificarea la cota no,inala a profilului.!ste necesara o trusa de ,etalizare cu pulberi. *) #zura sau deteriorarea suprafetei de fi=are a rotii de distributie. Se incarca prin sudura cu bare din fonta/ "r/ $o ur,ata de rectificarea la cota no,inala (sau a treptei de reparatie). !ste necesara o instalatie de sudura si o ,asina de rectificat rotund. $etalizare cu pulberi ,etalice si rectificare la cota no,inala sau a treptei de reparatie. !ste necesara o trusa de ,etalizare si o ,asina de rectificat rotund.

'

1.$A3!R&A9! S& S!$&5ABR&"A3!

&n concordanta cu conditiile functionale/ ,aterialul trebuie sa asigure/ in ur,a prelucrarii si trata,entului ter,ic aplicat/ rigiditate suficienta si o inalta rezistenta la uzura a ca,elor si fusurilor de spri?in. +entru fabricarea arborelui cu ca,e se utilizeaza otelul sau fonta speciala. 8intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sau usor aliate cu "r/ $n/ Si si uneori 7i/ de ce,entare de tipul 9" 10/ 9" 1* si 1* " 6 16 $" 10 sau de i,bunatatire de tipul 9" 2* </ 9" ** si 2* " 10/ 11$14. Alegerea unei anu,ite calitati de otel depinde de tipul ,otorului/ profilul ca,ei si de caracterul solicitarilor. 5onta pentru arborele cu ca,e este elaborata special/ ca fonta aliata ("r/ $o/ %/ 7i/ "u) sau ca fonta cu grafit nodular.

5onta cenusie aliata turnata in co?i " 1/1)1/1 Si 1/6)0/0 $n 0/4)0/6 "r 0/4)0/( $o 0/1)0/* % 0/1)0/0 "u 0/4)0/( $g )

5onta speciala 1/00)1/60 1/20)0/10 0/'0)1/10 ) 0/1*)0/0* ) ) )

5onta cu grafit nodular 1/0)1/4 0/0)0/6 0/6)1/0 0/1*)0/1 ) ) ) 0/02)0/1

Se,ifabricatele pentru arborele cu ca,e ,otor se obtin prin for?are sau prin turnare. 5or?area se e=ecuta in ,atrite inchise cu locasuri ,ultiple/ succesandu)se ur,atoarele faze principale:

)debitare )for?are in ,atrite inchise(prefor,are/ ,atritare prealabila si ,atritare finala)> )deba-urare la cald sau la rece> )trata,ent ter,ic de nor,alizare> )curatire prin decapare sau sablare> )indreptare la rece (bataie ad,isa 1,,D1,)> Se,ifabricatele de otel se pot obtine si prin ,atritare pe prese ,ecanice/ e=ecutandu)se o profilare prealabila pe pe ,asini speciale de profilat prin presiune/ cu cota reglabila/ care realizeaza gatuiri pe lungi,ea barei. #r,eaza apoi ,atritarea in doua treceri. +recizia se,ifabricatelor for?ate trebuie sa se incadreze in clasele 10)11> adaosurile de prelucrare se reco,anda a fi de ,a=i,u, 1/*)0/4 ,,Draza. 9a obtinerea se,ifabricatelor prin turnare/ tehnologiile ,oderne pre-ad turnarea in cochile sau turnarea in co?i de bachelita. 9a turnarea prin includerea in for,ele cu a,estec a unor racitoare ,etalice in zonele ca,elor si a fusurilor/ fonta se raceste ,ai repede/ for,and o crusta alba de ,are duritate. 3urnarea arborilor cu ca,e prezinta a-anta?ul ca se,ifabricatul se poate obtine la o for,a apropiata de piesa finita/ reducandu)se consu,ul de ,etal si durata e=ecutiei prin eli,inarea prelucrarii portiunilor dintre ca,e si posibilitatea prelucrarii direct prin rectificare a ca,elor si fusurilor/ cu o duritate superficiala ridicata. Aceasta ,etoda prezinta/ totusi/ si unele deza-anta?e. Astfel datorita tensiunilor interne/ se inregistreaza un procent ridicat de fisuri/ sufluri/ rupturi si ,ai ales defor,atii. 8in cauza fragilitatii ,aterialului/ indreptarea se,ifabricatelor este destul de li,itata. 8atorita dificultatilor de a,plasare a racitoarelor duritatea ca,elor si fusurilor este insuficienta/ din care cauza este necesara calirea supli,entara a acestor suprafete.

2.&8!73&5&"AR!A S#+RA5!3!9 R "ARA"3!R&S3&"! S& S3AB&9&R!A 7!"!SAR#9#& 8! +!RA3&& 8! +R!9#"RAR! A S!$&5ABR&"A3#9#&

Suprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care -or fi prelucrate/ ele deter,inand structura procesului tehnologic. "onfor, conditiilor tehnice specificate in desenul de e=ecutie al arborelui cu ca,e/ se i,pun cerinte riguroase referitor la e=ecutia ca,elor/ fusurilor/ calitatea suprafetelor prelucrate si duritatea acestora. +rin ur,are/ o pri,a categorie de suprafete ce trebuiesc prelucrate o reprezinta suprafetele cilindrice ale fusurilor/ carora li se i,pun si cerinte pri-ind coa=ialitatea lor. 8e ase,enea/ de o i,portanta deosebita sunt suprafetele ca,elor care trebuiesc prelucrate/ carora li se i,pun conditii pri-ind duritatea (i,bunatatiri la 1(0E 010 :B)/ rugozitatea si abaterea unghiulara a a=ei ca,elor/ intrucat pozitia acestora deter,ina fazele distributiei. &ntrucat arborele cu ca,e se -a prelucra cu prindere intre -arfuri/ o i,portanata deosebita o reprezinta frezarea suprafetelor frontale si e=ecutarea gaurilor de centrare/ de corectitudinea acestora depinzand intregul proces tehnologic ulterior. 9a arborele cu ca,e se -or ,ai prelucra: suprafetele inter-alelor dintre ca,e> fetele frontale ale fusurilor/ ca,elor si pinionului> canalul de pana> canalul de ungere de la ulti,ul fus dantura pinionului> 8eoarece raportul dintre lungi,ea si dia,etrul arborelui cu ca,e este ,are/ rigiditatea lui este ,ica/ din care cauza la prelucrare este necesara spri?inirea lui supli,entara. 8eoarece in cursul operatiilor de prelucrare rezulta defor,ari ine-itabile/ se pre-ad si operatii de indreptare (redresare) pe prese (bataia radiala ,a=i,a 0/00E0/0* ). !tapele principale ale procesului tehnologic la prelucrarea ,ecanica a arborelui cu ca,e sunt:
10

a) )frezarea capetelor si centruire (aceasta operatie se e=ecuta pe ,asini bilaterale de frezat si centruit specializate)> b) )strun?irea fusurilor paliere )degrosare si finisare) (aceasta operatie se e=ecuta pe strunguri se,iauto,ate cu doua sanii cu ,ai ,ulte cutite )> c) )strun?irea si,ultana a tuturor a tuturor fetelor frontale ale ca,elor si ale fusurilor(aceasta operatie se e=ecuta pe strunguri se,iauto,ate cu doua sanii cu ,ai ,ulte cutite )> d) )strun?irea si,ultana a tuturor inter-alelor dintre ca,e(aceasta operatie se e=ecuta pe strunguri se,iauto,ate cu doua sanii cu ,ai ,ulte cutite )> e) )strun?irea canalului de ungere de la ulti,ul fus (strung nor,al)> f) )redresare (pe o presa hidraulica)> g) )frezarea canalului de pana (,asina de frezat)> h))strun?irea de degrosare si de finisare a ca,elor (pe strunguri se,iauto,ate de copiat)> i) )frezarea danturii (,asina de frezat specializata)> ?) )rectificarea de degrosare a fusurilor paliere (,asina de rectificat rotund)> F) )rectificarea de degrosare a ca,elor (,asina speciala de rectificat arbori cu ca,e)> l) )trata,ent ter,ic> ,) )detensionare> n) )control duritate> o) Gredresare (pe o presa hidraulica)> p) )rectificarea de finisare a fusurilor (,asina de rectificat rotund)> p) )rectificarea de finisare a ca,elor (,asina speciala de rectificat arbori cu ca,e)> H) )fosfatare> r) )spalare> s) )control final> "onditii tehnice "alitatea si duritatea suprafetelor +entru ca,e si fusurile de spri?n se pre-ede rugozitatea RaA0/2...0/6B, iar pentru suprafetele pe care se preseaza roti de actionare RaA1/4B,. +e suprafetele de lucru ale ca,elor si fusurilor se cere o duritate de

9a e=ecutia fusurilor Se ad,it abateri de ,a=i, 0/01...0/00,, la conicitate si o-alitate. Abaterea de la coa=ialitatea fusurilor sa nu depaseasca 0/02...0/06,,. !=centricitatea fusurilor inter,ediare in raport cu cele e=tre,e se li,iteaza

9a e=eccutia ca,elor Se ad,it abateri de: 0/02...0/0*,, pe portiunea cilindrica/ 0/00...0/0*,, pe profil 0/1...0/10,, la inalti,e. Abaterea referitor la pozitia unghiulara 1...0 grade

11

*2...40:R"

la 0/01*...0/02,,.

*.5&SA 5&9$

peratia "ontrol se,ifabricat (di,ensional/ structural)

+rezentarea

3ipul dispoziti-ului $asa de control

5rezarea capetelor si centruire

Agregat special

Strun?irea fusurilor paliere (degrosare si finisare)

Strung se,iauto,at

10

Rectificarea fusurilor sau nu,ai a fusului central in -ederea asezarii in lineta Strun?irea si,ultana a tuturor fetelor frontale ale ca,elor si fusurilor

$asina de rectificat rotund

Strung se,iauto,at ,ulticutite

Strun?irea si,ultana a tuturor inter-alelor dintre ca,e

Strung se,iauto,at ,ulticutite

5rezarea canalului de pana

$asina de frezat -ertical

11

Strun?irea si de finisare a ca,elor si a e=centricului po,pei de benzina

Strung se,iauto,at de copiat ,ulticutite

Rectificarea de se,ifinisare a ca,elor si a e=centricului po,pei de banzina

$asina speciala de rectificat ca,e prin copiere

5rezarea danturii

$asina de frezat

"ontrol 3rata,ent ter,ic

8etensionare "ontrol duritate Redresare

&nstalatie speciala de calire prin curenti de inductie "uptor de detensionare Aparat control +resa de indrptat

12

Rectificarea de finisare a fusurilor

$asina de rectificat rotund

Rectificarea de finisare a ca,elor si a e=centricului +o,pei de benzina

$asina de rectificat ca,e prin copiere

"ontrol feroflu= Superfinisare

5eroflu= $asina de superfinisat

8e,agnetizare 5osfatare Spalare "ontrol final "onser-are) depozitare

8e,agnetizor &nstalatie de fosfatare &nstalatie de spalare Aparatura de control

1*

4."A9"#9#9 A8A S#R&9 R 8! +R!9#"RAR!

8eter,inarea adaosurilor de prelucrare este strans legat de calculul di,ensiunilor inter,ediare si al di,ensiunilor se,ifabricatului. 8i,ensiunile calculate ale se,ifabricatului ser-esc la proiectarea ,atritelor. Stabilirea unor -alori opti,e ale adaosurilor de prelucrare per,ite efectuarea calculului corect al ,asei se,ifabricatelor si al consu,urilor specifice de ,ateriale/ precu, si al regi,urilor de aschiere si nor,elor tehnice de ti,p pentru operatiile de prelucrare ,ecanica prin aschiere. +entru deter,inarea adaosurilor de prelucrare se folosesc ur,atoarele ,etode: G,etoda e=peri,ental statistica> G,etoda de calcul analitic. +rin ,etoda e=peri,ental)statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu a?utorul unor standarde/ nor,ati-e sau tabele de adaosuri / alcatuite pe baza e=perientei uzinelor sau a unor date statistice.5lossier tabelelor de adaosuri accelereaza proiectarea proceselor tehnologice/ insa nu prezinta garantia ca adaosurile de stabilite in acest ,od sunt intr)ade-ar ,ini,e pentru conditiile concrete de prelucrare/ deoarece adaosurile e=peri,ental)statistice sunt deter,inate fara a tine sea,a de succesiunea concreta a operatiilor (fazelor) de prelucrare a fiecarei suprafete/ de sche,ele de asezare a se,ifabricatului la diferite operatii operatii de prelucrare prin aschiere si de erorile prelucrarii anterioare. $etoda de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare/ se bazeaza pe analiza factorilor care deter,ina ,ari,ea adaosului si stabilirea ele,entelor co,ponente ale acestuia pentru coinditiile concrete de efectuare a diferitelor operatii tehnologice. "alculul analitic al adaosurilor de prelucrare per,ite deter,inarea unor di,ensiuni inter,ediare opti,e la toate operatiile succesi-e de prelucrare si asigura un nu,ar ,ini, de operatii si faze de prelucrare/ necesare obtinerii calitatii prescrise a piesei prelucrate. &n cele ce ur,eaza se -a calcula adaosul de prelucrare pentru cate-a suprafete ale arborelui cu ca,e folosind ,etoda de calcul analitic.

14

Adaosul de prelucrare inter,ediar este stratul de ,aterial ce se indeparteaza la operatia (sau faza) respecti-a de prelucrare prin aschire de pe suprafata considerata. Adaosul de prelucrare total este stratul de ,aterial ce se indeparteaza prin efectuarea tuturor operatiilor (fazelor) succesi-e de prelucrare prin aschiere a suprafetei considerate/ de la se,ifabricat pana la piasa finita/ in scopul respectarii conditiilor de precizie a suprafetei si de calitate a stratului superficial. "alculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza nu,ai dupa stabilirea traseului tehnologic (succesiunii operatiilor) si precizarea procedeului de obtinere a se,ifabricatului. +entru fiecare operatie trebuie calculata in prealabil eroarea de orientare si eroarea de fi=are/ care sunt ,ari,i ce se include in relatiile de calcul ale adaosurilor. 9a calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se considera ca ,ari,ea adaosului inter,ediar pentru operatia (faza) considerata trebuie sa fie suficienta pentru a putea fi inlaturate toate abaterile fazei precedente de prelucrare ,ecanica sau de trata,ent ter,ic/ precu, si pentru co,pensarea erorii de instalare aparuta la operatia (faza) considerata. Adaosul de prelucrare inter,ediar ,ini, / pentru prelucrarea prin ,etoda obtinerii auto,ate a preciziei di,ensiunilor/pentru adaosuri si,etrice se calculeaza cu relatia:
0 0 A pi ,in = 0( R zi 1 + S i 1 ) + 0 i0 1 + i

(1)

7otatiile folosite sunt ur,atoarele: Ap i ,in este adaosul de prelucrare ,ini, pentru operatia (faza) i/ considerat pe o parte (pe raza)> 0Ap i ,in G adaosul de prelucrare ,ini, pentru operatia (faza) &/ considerat pe dia,etru> Rz i)1 G inalti,ea neregularitatilor profilului/ rezultat la operatia (faza) precedenta i)1> Ii)1 G abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele tehnologice ale piesei/ ra,ase dupa efectuarea operatiei (fazei) precedente i)1> J& ) eroarea de instalare a suprafetei de prelucrat (initiale) la operatia sau faza considerata i> 8i,ensiunile inter,ediare (operationale) sunt di,ensiunile pe care le capata in ,od succesi- suprafetele piesei la diferite noperatii (faze) de prelucrare prin aschiere/ incepand de la se,ifabricat pana la piesa finita. Acestea sunt di,ensiuni tehnologice care se noteaza in docu,entatia de febricatie/ respecti- planul de operatii.

1'

&."alculul adaosului de prelucrare pentru suprafata K*0/*)0.01

a) +entru rectificarea de finisare peratia precedenta este rectificarea de degrosare/ dupa care se aplica trata,entul ter,ic de calire prin "&5. din tab. *.1* (1) (treapta 11 de precizie)> (la calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea e=ecutata dupa trata,entul ter,ic de calire/ para,etrul S i 1 se e=clude din calcul)> Abaterea spatiala in acest caz este data de curbarea locala: i 1 = 0c l c > c = 0/10 B,D,, din tab. *.11 (1) (dupa indreptare)> l c = 060 ,, (distanta de la sectiunea de prelucrat pentru care se deter,ina curbarea pana la capatul cel ,ai apropiat)> i 1 = 0 0/10 060 = 4' B,> &n acest caz J-A0 (la prelucrari intre -arfuri nu se face -erificarea asezarii). Asadar/ adaosul ,ini, pentru rectificare este: 0 A pi ,in = 0 R zi 1 + 0 i 1 = 0 L 10 + 0 L 4' = 1*2 B,> 8in tabelul 0.1* (1) obtine, toleranta pentru operatia precedenta rectificare de degrosare confor, treptei ( de precizie: Ti 1 = '2 B,/ deci adaosul no,inal pentru rectificarea de finisare este: 0 Ainom = 0 A pi ,in + Ti 1 = 1*2 + '2 = 006 B,. 8ia,etrul ,a=i, inainte de rectificarea de finisare (dupa rectificarea de degrosare) este: d i 1 ,a= = d i ,a= + 0 A pinom = *0/* + 0/006 = *0/'06 ,,. Se rotun?este: d i 1 ,a= = d i 1nom = *0/6 ,,. 8i,ensiunea no,inala se ia egala cu di,ensiunea ,a=i,a/ ca,pul de toleranta fiind dispus in ,inus fata de di,ensiunea no,inala>in acest fel la prelucrare se atinge ,ai intai di,ensiunea no,inala si apoi ur,eaza ca,pul de toleranta/ astfel incat sunt reduse la ,ini, posibilitatile de aparitie a rebutului nerecuperabil. 8ia,etrul ,ini, rezulta astfel: d i 1 ,in = *0/6 0/0'2 = *0/'04 ,,. 0 8eci/ operatia de rectificare de degrosare se -a e=ecuta la cota: *0/6 0/ 0' >
S i 1 = 0 Rzi 1 =10 B,

b)+entru rectificarea de degrosare peratia precedenta este strun?irea de finisare

16

R zi 1 = 0* B, S i 1 = 0*

din tab. *.1* (1) (treapta 11 de precizie)>

Abaterea spatiala in acest caz este : i 1 = ksf conf. 2.10 (1) unde F este un coeficient care indica gradul de ,icsorare a abaterilor spatiale iar Isf este abaterea spatiala a se,ifabricatului brut> Abaterea se,ifabricatului brut este:
sf = 0c l c
c = 0 l c = 060

B,D,, din tab. *.11 (1)> ,, (distanta de la sectiunea de prelucrat pentru care se deter,ina curbarea pana la capatul cel ,ai apropiat)> %aloarea coeficientului F de ,icsorare a abaterilor spatiale este: k = 0/00* confor, tab. 2.6 (1)> Abaterea spatiala a se,ifabricatului brut este: sf = 0 0 060 = 1100 B,> Abaterea spatiala pentru aceasta operatie: i 1 = 0/00* 1100 = 06 B,> &n acest caz J-A0 (la prelucrari intre -arfuri nu se face -erificarea asezarii). Asadar/ adaosul ,ini, pentru rectificare este: 0 A pi ,in = 0( R zi 1 + S i 1 ) + 0 i 1 = 0 L *0 + 0 L 06 = 1*4 B,> 8in tabelul 0.1* (1) obtine, toleranta pentru operatia precedenta strun?irea de finisare 10 de precizie: Ti 1 =100 B,/ deci adaosul no,inal pentru rectificarea de degrosare este: 0 Ainom = 0 A pi ,in + Ti 1 = 1*4 +100 = 0'4 B,. 8ia,etrul ,a=i, inainte de rectificarea de degrosare (dupa strun?irea de finisare ) este: d i 1 ,a= = d i ,a= + 0 A pinom = *0/6 + 0/0'4 = *1/0'4 ,,. Se rotun?este: d i 1 ,a= = d i 1nom = *1/1 ,,. 8i,ensiunea no,inala se ia egala cu di,ensiunea ,a=i,a/ ca,pul de toleranta fiind dispus in ,inus fata de di,ensiunea no,inala>in acest fel la prelucrare se atinge ,ai intai di,ensiunea no,inala si apoi ur,eaza ca,pul de toleranta/ astfel incat sunt reduse la ,ini, posibilitatile de aparitie a rebutului nerecuperabil. 8ia,etrul ,ini, rezulta astfel: d i 1 ,in = *1/0 0/100 = *1/060 ,,. *1/10 8eci/ operatia de strun?ire de finisare se -a e=ecuta la cota: 0 /1 > c) +entru strun?irea de finisare peratia precedenta este strun?irea de degrosare.
Rzi 1 = *0 B, S i 1 = *0

din tab. *.1* (1) (treapta 10 de precizie)> B, din tab. *.1* (1) (treapta 10 de precizie)>
1(

Abaterea spatiala in acest caz este

i 1 = ksf

8in tabelul 2.6 (1) se alege -aloarea coeficientului F ca fiind:

k = 0/04

Rezulta abaterea spatiala: B,> Adaosul ,ini, pentru strun?irea de finisare este:
i 1 = 0/04 1100 = 4'/0

B, 8in tabelul 0.1* (1) obtine, toleranta pentru operatia precedenta strun?ire de degrosare confor, treptei 11 de precizie: Ti 1 = 1(0 B,/ deci adaosul no,inal pentru strun?irea de finisare este: 0 Ainom = 0 A pi ,in + Ti 1 = 1 = 112 + 1(0 = '02 B,. 8ia,etrul ,a=i, inainte de strun?irea de finisare (dupa strun?irea de degrosare) este: d i 1 ,a= = d i ,a= + 0 A pinom = *1/1 + 0/'02 = *1/602 ,,. Se rotun?este: d i 1 ,a= = d i 1nom = *1/( ,,. 8ia,etrul ,ini, rezulta: d i 1 ,in = *1/( 0/1(0 = *1/*10 ,,. 0 8eci/ operatia de strun?ire de degrosare se -a e=ecuta la cota: *1/( 0/ 2 > d) +entru strun?irea de degrosare Anterior strun?irii de degrosare Gse,ifabricatul for?at in ,atrita R zi 1 = 000 B, confor, tab. *.6 (1) > S i 1 = 0*0 B, confor, tab. *.6 (1) > &ntrucat strun?irea de degrosare este pri,a operatie de prelucrare ,ecanica/abaterea spatiala totala este for,ata din curbarea a=ei Ic/ deplasarea ,atritelor I, si eroarea de centrare Icentr si se calculeaza cu relatia: 0 0 i 1 = c0 + centr + m > "urbarea a=ei este: c = 0 c lc > c = 1/*0 B,D,, din tab. *.11 (1)> l c = 060 ,,> c = 0 1/*0 060 = 620 B,> !roarea de centrare este: centr = 0*0 B, confor, 2.2 (1)> 8eplasarea ,atritelor este data in tab. *.( (1): m = 0/4 ,,> Rezulta abaterea spatiala ca fiind:

0 A pi ,in = 0( R zi 1 + S i 1 ) + 0 i 1 = 0 (*0 + *0) + 0 4'/0 = 112

00

B,> Adaosul ,ini, pentru strun?irea de degrosare este:

i 1 = 620 0 + 0*0 0 + 400 0 (00

B,> 3oleranta la for?area in ,atrita pentru treapta 11 de precizie pentru di,ensiuni de la *0)60 ,, este: Ti 1 =1(0 B, tab.0.1* (1)> Adaosul de prelucrare no,inal pentru strun?irea de degrosare este: 0 Ainom = 0 A pi ,in + Ti 1 = 0'00 +1(0 = 06(0 B,. 8ia,etrul ,a=i, al se,ifabricatului for?at in ,atrita: d i 1 ,a= = d i ,a= + 0 A pinom = *1/( + 0/( = *2/6 ,,. 8ia,etrul ,ini, al se,ifabricatului for?at in ,atrita: d i 1 ,in = *2/6 0/1(0 = *2/410 ,,> 8eci pentru suprafata calculata/ se,ifabricatul for?at trebuie sa aiba dia,etrul *2/6 0 0/ 0 . Adaosul de prelucrare no,inal total se obtine prin diferenta cotelor no,inale ale se,ifabricatului si piesei finite:
0 A pnomt = *2/6 *0/* = 2/1,,.

0 A pi ,in = 0 ( R zi 1 + S i 1 ) + 0 i 1 = 0(000 + 0*0) + 0 (00 = 0'00

Se obser-a ca acest adaos de prelucrare se incadreaza in li,itele reco,andate in literatura de specialitate (*) si anu,e 1/*)0/4 ,,Draza. &ntrucat toate fusurile si toate ca,ele se realizeaza e=ecutand aceleasi operatii de prelucrari ,ecanice ca fusul central/ se adopta pentru toate fusurile si pentru toate ca,ele aceleasi adaosuri ca cele calculate anterior pentru fusul central.

&&. "alculul adaosurilor de prelucrare a suprafetelor frontale ale pinionului la cota lA11)0/*.
peratia prin care se realizeaza aceasta cota este strun?irea intr)o singura faza/ care se e=ecuta direct pe suprafata bruta/ fara a ,ai di-iza operatia in doua faze distincte/ degrosare si finisare/ insa cu regi,uri apropiate de strun?irea de finisare. Anterior strun?irii G se,ifabricatul ,atritat. 8in tabelul *.6 (1) rezulta pentru se,ifabricat: R zi 1 = 000 B,. S i 1 = 0*0 B,.
01

!roarea reala de instalare/ in cazul general/ are doua co,ponente: )eroarea de bazare )eroarea de fi=are. +rinderea intre -arfuri nu da erori de fi=are/ apare insa o eroare de bazare in directie a=iala sub for,a de deplasari longitudinale ale piesei. "onfor, tab. 1.11 (1) rezulta eroarea de bazare: i = 0/0*,,. 8intre abaterile spatiale se distinge abaterea de la perpendicularitatea suprafetelor frontale fata de a=a arborelui cu ca,e. "onfor, tab 2.11 (1)/ acesta abatere este: i 1 0/01 D / unde 8 este dia,etrul e=terior al pinionului: ,,. D = 22/4 Rezulta abaterea de la neperpendicularitate: i 1 = 0/01 22/4 = 0/224 ,,. Adaosul ,ini, pentru strun?ire este: B,> 3oleranta la for?area in ,atrita pentru treapta 11 de precizie pentru di,ensiuni de la 10)16 ,, este: Ti 1 =110 B, tab.0.1* (1)> Adaosul de prelucrare no,inal pentru strun?ire este: 0 Ainom = 0 A pi ,in + Ti 1 = 00(0 +110 = 0200 B,. 9ati,ea ,a=i,a a pinionului se,ifabricatului for?at in ,atrita inainte de strun?ire este: l i 1 ,a= = l i ,a= + 0 A pinom = 22/4 + 0/2 = 2' ,,. 9ati,ea ,ini,a a pinionului se,ifabricatului for?at in ,atrita inainte de strun?ire este: l i 1 ,in = 2' 0/110 = 24/*(0 ,,>Se rotun?este: l ,in = 24/4 ,,. &ntrucat toate suprafetele laterale ale fusurilor si ca,elor se e=ecuta pe strunguri se,iauto,ate ,ultia=e/ strun?irea fiind singura operatie/ se adopta pentru toate suprafetele acelasi adaos ca cel calculat anterior.
0 A pi ,in = 0 ( R zi 1 + S i 1 ) + 0( i 1 + i ) = 0(000 + 0*0) + 0( 224 + 0*0) = 00(0

00

'."A9"#9#9 R!;&$#R&9 R 3!:7 9 ;&"!

Regi,urile de aschiere la strun?irea de degrosare a fusurilor !le,entele co,ponente ale regi,ului de aschiere la strun?ire sunt: adanci,ea de aschiere t care este definita ca ,ari,ea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat/ ,asurata perpendicular pe planul de lucru>

01

-iteza de aschiere - care este definita ca -iteza la un ,o,ent dat / in directia ,iscarii de aschiere/ a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei> a-ansul s care este deter,inat de obicei in ,, la o rotatie a piesei sau sculei. +entru calculul regi,urilor de aschiere trebuiesc precizate cate-a notiuni care -or fi utilizate pe parcursul acestui calcul. $aterialele utilizate pentru confectionarea partii utile a cutitelor de strung pot fi i,partite in patru grupe: oteluri pentru scule> placute din carburi ,etalice dure> ,ateriale ,ineralo)cera,ice> dia,ante industriale. +ractica a aratat ca placutele din carburi ,etalice pot fi folosite pentru confectionarea oricaror scule aschietoare si pentru prelucrarea unei ,ari -arietati de ,ateriale. &n ti,pul prelucrarilor ,ecanice/ suprafetele sculei aschietoare care -in in contact cu piesa sau cu aschia care se dega?a sunt supuse unui proces de uzura. +erioada de functionare a sculei/ de la inceputul folosirii ei pana la atingerea unei uzuri egale cu li,ita de uzura/ se nu,este durabilitate. Alegerea ,aterialului partii acti-e a cutitului/ pentru realizarea unei prelucrari in conditii date/ se face in functie de natura si proprietatile fizico),ecanice ale ,aterialului se,ifabricatului. Strun?irea de degrosare a fusurilor se realizeaza pe un strung se,iauto,at ,ulticutit.Se poate constata ca toate sculele aschietoare -or lucra la o aceeasi turatie a arborelui principal/ iar sculele dispese pe aceeasi sanie si aflate si,ultan in lucru se -or deplasa cu o aceeasi -iteza de a-ans. !tapele care trebuiesc parcurese pentru calculul regi,ului de aschiere la strun?irea de degrosare a fusurilor paliere pe un strung se,iauto,at ,ulticutite sunt ur,atoarele: 1)Stabilirea sche,ei de prelucrare peratia este o strun?ire longitudinala e=terioara cu iesirea libera a cutitului/ se,ifabricatul fiind instalat intre -arfuri. +e sania longitudinala a strungului se -or ,onta trei cutite (7stg/ 7centr/ 7drt) cu a?utorul carora se -or prelucra cele trei suprafete cilindrice e=terioare ale fusurilor. 0)Alegerea ,asinii unelte

02

+relucrarea -a a-ea loc pe un strung se,iauto,at ,onoa= pre-azut cu o sanie ,ulticutit cu posibilitatea obtinerii unor turatii cuprinse intre *4 si '10 rotD,in/ pentru o ga,a de a-ansuri longitudinale de 0/10*E0/6 ,,Drot. 1)Stabilirea ,etodei de instalare a se,ifabricatului +entru instalarea se,ifabricatului/ se -a folosi un -arf rotati- la capatul din dreapta/ -arf fi= ,ontat in arborele principal al strungului si ini,a la capatul din stanga. 2)Stabilirea sculelor aschietoare 8in analiza sche,ei de prelucrare/ se constata posibilitatea folosirii a trei cutite cu placute din carburi ,etalice tip +00. 3oate cutitele au sectiunea cozii de 10=10 ,,0. Sania strungului se,iauto,at trebuie sa fie pre-azuta cu suporturi speciale portscule/ a-and locasuri pentru instalarea cutitelor/ fi=area acestora efectuandu)se cu suruburi. *)Stabilirea adanci,ii de aschiere Se apreciaza a fi posibila inlaturarea adaosului de prelucrare intr)o singura trecere/ ceea ce presupune egalitatea adanci,ilor de aschiere cu ,ari,ea adaosului de prelucrare: *2/6 *1/( t stg = t centr = t drt = = 1/2* ,,> 0 4)Stabilirea a-ansului de calcul Alegerea propriu)zisa a -alorii a-ansurilor se efectueaza pe baza datelor din tabelul 11.1 (1). s stg = s centr = s drt = 0/1' ,,Drot> ')%erificarea a-ansurilor %erificarea corectitudinii stabilirii a-ansului de lucru se poate realiza utilizand relatiile de la prelucrarile cu o singura scula. %erificarea a-nsului din punct de -edere al rezistentei corpului cutitului
s adm h 11/1 h b ( ) L = x n c 2 t HB k1* k14 k1' k16 k1(

unde ,ari,ile au ur,atoarea se,nificatie: c2 A coeficient functie de ,aterialul de prelucrat din tab. 10.1* (1) c2 A 1*/'>

0*

t A adanci,ea de aschiere t A 1/2*> = A e=ponentul adnci,ii de aschiere din tab. 10.01 (1) = A 1> :B A duritatea ,aterialului de prelucrat :B A 00'> n A e=ponentul duritatii ,aterialului de prelucrat din tab. 10.00 (1) n A 0/1*> F1*EF1( A coeficienti de corectie din tab. 10.1'E10.00 (1) F1* A 1> F14 A 1/01> F1' A 0/6'> F16 A 0/(> F00 A 0/(4> "u aceste -alori se obtine: s adm = 1/61(0 ,,Drot> Se obser-a ca aceasta -aloare ad,isibila este ,ai ,are decat a-ansul ales. %erificarea a-ansului din punct de -edere al rezistentei placutei din carburi ,ecanice 3inand cont ca rezistenta la rupere a ,aterialului R, M 400 N7D,,0O/ -erificarea se face cu for,ula 10.10 (1):
s adm = 6/1 C 1/6 t 0 / 1 Rm

unde se,nificatia ,ari,ilor si unitatile de ,asura sunt ur,atoarele: " A grosi,ea placutei din carburi ,etalice in ,, " A 6> R, A rezistenta de rupere la tractiune a ,aterialului de prelucrat in da7D,,0 R, A '0> "u aceste -alori se obtine: s adm = 1/*61 ,,Drot. Se obser-a ca aceata -aloare ad,isibila este ,ai ,are decat a-ansul ales. 6)"alculul lungi,ilor curselor de lucru +entru un anu,it inter-al de ti,p/ in cadrul unui ciclu de lucru/ sculele se pot afla intr)una din ur,atoarele stari: Repaos daca scula nu efectueaza nici un fel de ,iscare> $iscare de apropiere sau de retragere in raport cu se,ifabricatul/ efectuata cu o -iteza suficient de ,are/ corespunzatoare a-ansului rapid>

04

$iscare de lucru cu o -iteza corespunzatoare a-ansului de lucru/ cand sculele se deplaseaza relati- lent asigurand indepartarea adaosului de prelucrare. 9ungi,ea cursei de lucru este deci/ ,ari,ea distantei parcurse de scula cu -iteza adec-ata a-ansului de lucru. &n cazul general/ e=presia lungi,ii cursei de lucru la o faza oarecare i este de for,a:
l ci = l si + l pi + l ai + l di

lsi Alungi,ea distantei de siguranta/ pentru e-itarea ciocnirii sculei de se,ifabricat/ la la sfarsitul ,iscarii de apropiere cu a-ans rapid> lpi A lungi,ea de patrundere/ corespunzatoare acelei distante parcurse de ,uchia aschietoare a sculei/ dupa o anu,ita directie/ cu o --iteza egala cu -iteza de a-ans de lucru/ din ,o,entul contactului efecti- intre ,uchia aschietoare si se,ifabricat si pana in ,o,entul in care ,uchia aschietoare a sculei efectueaza prelucrarea cu intreaga adnci,e de aschiere> lai A lungi,ea distantei de aschiere efecti-a (dupa desenul piesei)> ldi A lungi,ea distantei de depasire.
l cstg = l sstg + l pstg + l astg + l dstg = (0/*...0) +1/* ctg '0 + 1' + (1...*) 2(

,,>

l ccentr = l scentr + l pcentr + l acentr + l dcentr = (0/*...0) +1/* ctg '0 + 10 + (1...*) 22 ,,>

drt = l sdrt + l pdrt + l adrt + l ddrt = (0/*...0) +1/* ctg '0 + 04 + (1...*) 16

,,.

()"alculul lungi,ii cursei de aschiere 9ungi,ea cursei de aschiere lca se obtine prin insu,area lungi,ii de patrundere lp si a lungi,ii de aschiere la.
l castg = l pstg + l astg = 2/111 + 1' = 21/11

,,> l cacentr = l pcentr + l acentr = 2/111 + 10 = 14/11 ,,> l cadrt = l pdrt + l adrt = 2/111 + 04 = 10/11 ,,> 10)"alculul nu,arului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru 7u,arul de rotatii ale arborelui pNrincipal se deter,ina ca raport intre lungi,ea lc a cursei de lucru si ,ari,ea a-ansului de calcul s :
N rstg = l cstg s stg = 2( = 110 0/1'

rot>

0'

N rcentr = N rdrt =

l ccentr 22 = = 11( s centr 0/1'

rot>

l cdrt 16 = = 101 s drt 0/1'

rot.

11)"alculul nu,arului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de aschiere &n acest caz/ nu,arul de rotatii ale arborelui principal se deter,ina prin luarea in considerare a lungi,ii lca a cursei de aschiere si a ,ari,ii a-ansului s:
21/11 111 rot> s 0/1' l 14/11 Nascentr = cacentr = (6 rot> s 0/1' l 10/11 Nasdrt = cadrt = 60 rot. s 0/1' Nasstg = = l castg

10)"alculul coeficientilor ti,pilor de aschiere "oeficientii ti,pilor de aschiere P& se deter,ina folosind relatiile:
stg =
N asstg N r ,a= N (6 centr = ascentr = = 0/'20 N r ,a= 110 N asstg 111 stg = = = 0/621 N r ,a= 110 = 111 = 0/621 110

11)Stabilirea durabilitatilor con-entional)econo,ice %alorile ,edii ale durabilitatilor con-entional)econo,ice pentru sculele aschietoare utilizate se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.1 (1) : T = Tconv = 10 ,in 12)"alculul duarabilitatilor sculelor e=pri,ate in ti,pi efecti-i de aschiere 8urabilitatile e=pri,ate prin ti,pi efecti-i de aschiere ale fiecarei scule se deter,ina cu relatiile: Tstg = stg Tconv = 0/621 10 = 0*/01 ,in> Tcentr = centr Tconv = 0/'20 10 = 00/04 ,in> Tdrt = drt Tconv = 0/401 10 = 16/41 ,in. 1*)Stabilirea dia,etrelor de calcul 8ia,etrele de calcul coincid cu dia,etrele se,ifabricatului la ni-elul sectiunilor respecti-e: Dcstg = *2/* ,,> Dccentr = *2 ,,> Dcdrt = *1/* ,,.
06

14)8eter,inarea -itezei de aschiere %iteza de aschiere se deter,ina cu relatia folosita la prelucrarea cu o singura scula (rel. 10.0( (1) ):
v= Cv HB n T t s ( ) 000
m x

k1 k 0 k 1 k 2 k * k 4 k ' k 6 k (

/ unde:

"- A coeficient care depinde de caracteristicile ,aterialului care se prelucreaza si ale ,aterialului sculei aschietoare (tab. 10.10 ) "- A 0*'> 3 A durabilitatea sculei aschietoare N,inO 3 A 10> , A e=ponentul durabilitatii , A 0/0*> t A adanci,ea de aschiere t A 1/2*> s A a-ansul de aschiere N,,DrotO s A 0/1'> :B A duritatea ,aterialului de prelucrat :B A 00'> =/Q A e=ponentii adnci,ii si a-ansului de2 aschiere = A 0/16> Q A 0/00> F1EF( A diferiti coeficienti ce tin cont de conditiile de lucru Se obtine:
v = (1/2(1

,D,in.

1')Stabilirea turatiilor con-entional econo,ice %alorile turatiilor con-entional econo,ice se deter,ina luand in considerare dia,etrele de calcul si -itezele de aschiere calculate anterior:
nconvstg = 1000 v 1000 (1/2(1 = = *12/40( Dcstg 1/12 *2/*

rotD,in>

nconvcentr = nconvdrt

1000 v 1000 (1/2(1 = = *1(/*'( rotD,in> Dccentr 1/12 *2 1000 v 1000 (1/2(1 = = = *22/400 rotD,in. Dcdrt 1/12 *1/*

16)"alculul coeficientului e=ponential al -itezelor relati-e "oeficientul e=ponential al -itezelor de aschiere -a fi:
z= 1 1 = =2 m 0/0*

&ntrucat turatiile con-entional econo,ice sunt apropiate / ,ari,ile au=iliare nu se ,ai calculeaza.

0(

1()8eter,inarea turatiei principale a arborelui principal Se alege ca turatie reala turatia nA260 rotD,in. 00)"alculul -itezelor efecti-e de aschiere Se deter,ina -itezele ,a=i,e de aschiere pentru fiecare din cele trei cutite:
Dcstg n = (0/21 rotD,in> 1000 Dccentr n v efcentr = = (1/*40 rotD,in> 1000 Dcdrt n vefdrt = = (0/'1* rotD,in. 1000
vefstg =

01)"alculul puterii %alorile puterilor de aschiere corespunzatoare fiecarui cutit -or fi:
N astg =
N astg =

C !z t x s ( HB ) n k1* k14 k1' k16 k1( v efstg

1/*' 1/2* 0/1'
1 0 / '*

4000 000 0/ '* 1 1/01 0/6' 0/( 0/(4 (0/21 = 1/*0' 4000

FR>

Analog se obtin: N acentr =1/*11 FR> N adrt = 1/2(( FR. +uterea totala absorbita 7at se deter,ina prin insu,area -alorilor puterilor de aschiere corespunzatoare fiecareia dintre scule: N at = N astg + N acentr + N adrt = 2/*1( FR> 00)"alculul raportului dintre turatia efecti-a a arborelui principal si turatia con-entional)econo,ica Se calculeaza acest raport pentru fiecare din cele trei cutite:
k vstg = n nconvstg = 260 = 0/6(6 > *12/40(

Analog:

k vcentr = 0/6( > k vdrt = 0/661 .

01)8eter,inarea -alorilor coeficientilor de corectie a durabilitatii econo,ice %alorile coeficientilor de corectie ai durabilitatilor econo,ice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.* (1): )pentru F-stgA0/6(6 / F3stgA1/40> )pentru F-centrA0/6( / F3stgA1/40> )pentru F-drtA0/66 / F3stgA1/60. 02)8urabilitatile de calcul ale sculelor aschietoare

10

&n scopul e-aluarii duratei de utilizare a fiecarei scule aschietoare si al esti,arii consu,ului de scule/ este necesara deter,inarea asa)nu,itelor durabilitati de calcul 3calc. &n acest scop se -or folosi relatiile: Tcalcstg = k Tstg Tconvstg = 1/40 10 = 26 ,in> Analog: Tcalccentr = 26 ,in> Tcalcdrt = *2 ,in. 0*)"alculul rapoartelor Fd intre durabilitatea unei scule oarecare si durabilitatea sculei li,itati-e Rapoartele Fd -or fi:
k dstg = Tcalcstg Tcalc ,in = 26 =1> 26

Analog se obtin: k dcentr =1 > k ddrt =1/10* .

Regi,urile de aschiere la strun?irea de finisare a fusurilor

1)Stabilirea sche,ei de prelucrare peratia este o strun?ire longitudinala e=terioara cu iesirea libera a cutitului/ se,ifabricatul fiind instalat intre -arfuri. 0)Alegerea ,asinii unelte +relucrarea -a a-ea loc pe un strung se,iauto,at ,onoa= pre-azut cu o sanie ,ulticutit cu posibilitatea obtinerii unor turatii cuprinse intre *4 si '10 rotD,in/ pentru o ga,a de a-ansuri longitudinale de 0/10*E0/6 ,,Drot. 1)Stabilirea ,etodei de instalare a se,ifabricatului +entru instalarea se,ifabricatului/ se -a folosi un -arf rotati- la capatul din dreapta/ -arf fi= ,ontat in arborele principal al strungului si ini,a la capatul din stanga. 2)Stabilirea sculelor aschietoare 8in analiza sche,ei de prelucrare/ se constata posibilitatea folosirii a trei cutite cu placute din carburi ,etalice tip +00. 3oate cutitele au sectiunea cozii de 10=10 ,,0.
11

*)Stabilirea adanci,ii de aschiere Se apreciaza a fi posibila inlaturarea adaosului de prelucrare intr)o singura trecere/ ceea ce presupune egalitatea adanci,ilor de aschiere cu ,ari,ea adaosului de prelucrare:
t stg = t centr = t drt = 0/'02 = 0/140 0

,,.

4)Stabilirea a-ansului de calcul Alegerea propriu)zisa a -alorii a-ansurilor se efectueaza pe baza datelor din tabelul 11.1 (1). s stg = s centr = s drt = 0/0 ,,Drot. ')%erificarea a-ansurilor %erificarea corectitudinii stabilirii a-ansului de lucru se poate realiza utilizand relatiile de la prelucrarile cu o singura scula. %erificarea a-nsului din punct de -edere al rezistentei corpului cutitului
s adm h 11/1 h b ( ) L = c 2 t x HB n k1* k14 k1' k16 k1(

unde ,ari,ile au ur,atoarele -alori: c2 A 1*/'> t A 0/140> = A 1>:B A 00'> n A 0/1*> F1* A 1> F14 A 1/01> F1' A 0/6'> F16 A 0/(> F1( A 0/(4> "u aceste -alori se obtine: s adm =10/411,,Drot> Se obser-a ca aceasta -aloare ad,isibila este ,ai ,are decat a-ansul ales. %erificarea a-ansului din punct de -edere al rezistentei placutei din carburi ,ecanice 3inand cont ca rezistenta la rupere a ,aterialului R, M 400 N7D,,0O/ -erificarea se face cu for,ula 10.10 (1):
s adm = 6/1 C 1/6 t 0 / 1 Rm

unde se,nificatia ,ari,ilor si unitatile de ,asura sunt ur,atoarele: " A 6> R, A '0 da7D,,0> "u aceste -alori se obtine: s adm = 4/('1 ,,Drot. Se obser-a ca aceata -aloare ad,isibila este ,ai ,are decat a-ansul ales.

10

6)"alculul lungi,ilor curselor de lucru

l cstg = l sstg + l pstg + l astg + l dstg = (0/*...0) +1/* ctg '0 + 1' + (1...*) 2(

,,>

l ccentr = l scentr + l pcentr + l acentr + l dcentr = (0/*...0) +1/* ctg '0 + 10 + (1...*) 22 ,,>

l cdrt = l sdrt + l pdrt + l adrt + l ddrt = (0/*...0) +1/* ctg '0 + 04 + (1...*) 16

,,.

()"alculul lungi,ii cursei de aschiere 9ungi,ea cursei de aschiere lca se obtine prin insu,area lungi,ii de patrundere lp si a lungi,ii de aschiere la.
l castg = l pstg + l astg = 2/111 + 1' = 21/11 l cadrt = l pdrt + l adrt l cacentr = l pcentr + l acentr = 2/111 + 10 = 14/11

,,> ,,> = 2/111 + 04 = 10/11 ,,>

10)"alculul nu,arului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru 7u,arul de rotatii ale arborelui principal se deter,ina ca raport intre lungi,ea lc a cursei de lucru si ,ari,ea a-ansului de calcul s :
N rstg = l cstg s stg = 2( = 02* 0/0

rot> rot>

N rcentr = N rdrt =

l ccentr 22 = = 000 s centr 0/0

l cdrt 16 = = 1(0 s drt 0/0

rot.

11)"alculul nu,arului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de aschiere &n acest caz/ nu,arul de rotatii ale arborelui principal se deter,ina prin luarea in considerare a lungi,ii lca a cursei de aschiere si a ,ari,ii a-ansului s:
21/11 00* rot> s 0/0 l 14/11 Nascentr = cacentr = 160 rot> s 0/0 l 10/11 Nasdrt = cadrt = 1*0 rot. s 0/0 Nasstg = = l castg

10)"alculul coeficientilor ti,pilor de aschiere "oeficientii ti,pilor de aschiere P& se deter,ina folosind relatiile:
stg =
N asstg N r ,a= = 00* = 0/61' 02*

11

 centr =
stg

N ascentr 160 = = 0/'1* N r ,a= 02* N asstg 1*0 = = = 0/410 N r ,a= 02*

11)Stabilirea durabilitatilor con-entional)econo,ice %alorile ,edii ale durabilitatilor con-entional)econo,ice pentru sculele aschietoare utilizate se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.1 (1) : T = Tconv = 10 ,in 12)"alculul duarabilitatilor sculelor e=pri,ate in ti,pi efecti-i de aschiere 8urabilitatile e=pri,ate prin ti,pi efecti-i de aschiere ale fiecarei scule se deter,ina cu relatiile: Tstg = stg Tconv = 0/61' 10 = 0*/11 ,in> Tcentr = centr L Tconv = 0/'1* L 10 = 00/0* ,in> Tdrt = drt Tconv = 0/410 10 = 16/14 ,in. 1*)Stabilirea dia,etrelor de calcul 8ia,etrele de calcul coincid cu dia,etrele no,inale ale piesei la ni-elul sectiunilor respecti-e dupa strun?irea de degrosare: Dcstg = *0/2 ,,> Dccentr = *1/( ,,> Dcdrt = *1/2 ,,. 14)8eter,inarea -itezei de aschiere %iteza de aschiere se deter,ina cu relatia folosita la prelucrarea cu o singura scula (rel. 10.0( (1) ):
v= Cv HB n T t s ( ) 000
m x

k1 k 0 k 1 k 2 k * k 4 k ' k 6 k (

/ unde:

"- A 0*'> 3 A 10 N,inO> , A 0/0*> t A 0/140> s A 0/0N,,DrotO> :B A 00'> = A 0/16> Q A 0/00> Se obtine: v =1'(/'20 ,D,in. 1')Stabilirea turatiilor con-entional econo,ice %alorile turatiilor con-entional econo,ice se deter,ina luand in considerare dia,etrele de calcul si -itezele de aschiere calculate anterior:
nconvstg = 1000 v 1000 1'(/'20 = = 10(0 Dcstg 1/12 *0/2

rotD,in>

12

nconvcentr = nconvdrt

1000 v 1000 1'(/(20 = = 1101 rotD,in> Dccentr 1/12 *1/( 1000 v 1000 1'(/(20 = = = 1112 rotD,in. Dcdrt 1/12 *1/2

16)"alculul coeficientului e=ponential al -itezelor relati-e "oeficientul e=ponential al -itezelor de aschiere -a fi:
z= 1 1 = =2 m 0/0*

&ntrucat turatiile con-entional econo,ice sunt apropiate / ,ari,ile au=iliare nu se ,ai calculeaza. 1()8eter,inarea turatiei principale a arborelui principal Se alege ca turatie reala turatia nA(** rotD,in. 00)"alculul -itezelor efecti-e de aschiere Se deter,ina -itezele ,a=i,e de aschiere pentru fiecare din cele trei cutite:
Dcstg n = 1*4/411 rotD,in> 1000 Dccentr n vefcentr = = 1**/11' rotD,in> 1000 Dcdrt n vefdrt = = 1*1/420 rotD,in. 1000
vefstg =

01)"alculul puterii %alorile puterilor de aschiere corespunzatoare fiecarui cutit -or fi:
N astg =
N astg =

C !z t x s ( HB ) n k1* k14 k1' k16 k1( v efstg

1/*' 0/140 0/0
1 0 / '*

4000 000 0 /'* 1 1/01 0/6' 0/( 0/(4 1*4/411 = 0/0(1 4000

FR>

Analog se obtin: N acentr = 0/04( FR> N adrt = 0/02' FR. +uterea totala absorbita 7at se deter,ina prin insu,area -alorilor puterilor de aschiere corespunzatoare fiecareia dintre scule: N at = N astg + N acentr + N adrt = 4/60' FR> 00)"alculul raportului dintre turatia efecti-a a arborelui principal si turatia con-entional)econo,ica Se calculeaza acest raport pentru fiecare din cele trei cutite:
k vstg = n nconvstg = (** = 0/6'* > 10(0

Analog:
1*

k vcentr = 0/644 > k vdrt = 0/6*' .

01)8eter,inarea -alorilor coeficientilor de corectie a durabilitatii econo,ice %alorile coeficientilor de corectie ai durabilitatilor econo,ice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.* (1): )pentru F-stgA0/6(6 / F3stgA1/40> )pentru F-centrA0/6( / F3stgA1/40> )pentru F-drtA0/66 / F3stgA1/60. 02)8urabilitatile de calcul ale sculelor aschietoare Tcalcstg = k Tstg Tconvstg = 1/40 10 = 26 ,in> Analog: Tcalccentr = 26 ,in> Tcalcdrt = *2 ,in. 0*)"alculul rapoartelor Fd intre durabilitatea unei scule oarecare si durabilitatea sculei li,itati-e Rapoartele Fd -or fi:
k dstg = Tcalcstg Tcalc ,in = 26 =1> 26

Analog se obtin: k dcentr =1 > k ddrt =1/10* .

"alculul regi,ului de aschiere la rectificarea de degrosare a fusului central

proble,a i,portanta a tehnologiei rectificarii o constituie alegerea corecta a sculei abrazi-e/ a caracteristicilor acesteia/ care deter,ina para,etrii de calitate ai prelucrarii/ producti-itatea si uzura sculei abrazi-a. scula abrazi-a este caracterizata prin for,a si di,ensiuni/ natura ,aterialului abrazi-/ granulatia acestuia/ natura liantului/ duritate si structura. Alegerea granulatiei discului abrazi- se face in functie de natura operatiei de rectificare: pentru rectificari de degrosare/ granulatii de 10*/100/60/*0/20> pentru rectificari de finisare granulatii de 10/0*/00/14> "ifrele reprezinta ,ari,ea granulei in suti,i de ,, pentru granule si pulberi si in ,icro,etri pentru ,icropulberi. +entru ,a?oritatea prelucrarilor prin rectificare se foloseste liant cera,ic (") sau de bachelita (B)/ in functie de duritatea ,aterialului de prelucrat.

14

1)Alegerea sculei abrazi-e 8in tabelul (.120 (') aleg un disc abrazi- de dia,etru 8A100 ,,/ lati,ea BA20 ,, cu ur,atoarele caracteristici: ,aterialului discului abrazi- !n> granulatie *0> duritate S> liantul ". Adaosul no,inal de prelucrare pentru aceasta operatie este adaosul de prelucrare pe dia,etru Ap A 0/0' ,,> 0)Stabilirea durabilitatii econo,ice a discului abrazi&n functie de tipul rectificarii (degrosare)/ lati,ea si dia,etrul discului abrazi-/ se alege din tabelul (.12* A (') o durabilitate econo,ica: Tec = * ,in. 1)Stabilirea -itezei a-ansului de patrundere 8in tabelul (.1** (') se alege in functie de dia,etrul fusului de rectificat si de durabilitatea piesei/ un a-ans de patrundere: v sp =1/*6 ,,D,in. 8in acelasi tabel se alege turatia piesei de 000 rotD,in. 2)Stabilirea -itezei de aschiere &n functie de ,aterialul de prelucrat si de tipul rectificarii se alege -iteza de aschiere a discului abrazi-: v = 10 ,Ds conf tab (.11* (')> 3uratia discului abrazi- este:
n sc"la = 40000 L v = 1(11 LD

rotD,in>

*)Stabilirea puterii +uterea necesara operatiei de rectificare de degrosare pentru actionarea piesei se deter,ina cu relatia: N = 0/0(6 v p st0/ ' d 0/ 0* L p k NT 1 k Nm / unde: F731 A coeficient de corectie in functie de duritatea discului abrazi-> F731 A 1 conf. tab. 00.1* (1)> 9p A lungi,ea suprafetei de rectificat> 9p A 10 ,,> F7, A coeficient de corectie in functie de natura ,aterialului de prelucrat> F7, A 1 conf. tab. 00.1* (1)> "u aceste -alori se obtine 7A1/1*( FR. 8in tabelul 10.11 (') aleg ,asina de rectificat e=terior 7A< S #7& 7 '00 cu puterea de 1/* FR si o turatie de 0200 rotD,in.
1'

"alculul regi,ului de aschiere la rectificarea de finisare a fusului central 1)Alegerea sculei abrazi-e 8in tabelul (.120 (') aleg un disc abrazi- cu ur,atoarele caracteristici: ,aterialul abrazi- !> granulatia 0*> duritate &> liantul "/ cu di,ensiunile 8A200 ,, si BA20 ,,. 0)Stabilirea durabilitatii econo,ice a discului abrazi&n functie de lati,ea discului abrazi-/ din tab. 00.10 (1) rezulta pentru treapta 6 de precizie o durabilitate 3A0* ,in. 1)Stabilirea -itezei a-ansului de patrundere 8in tabelul (.1*4 (') se alege in functie de dia,etrul fusului de rectificat si de durabilitatea piesei/ un a-ans de patrundere: v sp =1/00 ,,D,in. 8in acelasi tabel se alege turatia piesei de 000 rotD,in. 2)Stabilirea -itezei de aschiere %iteza de aschiere la rectificare este considerata -iteza de rotatie a discului abrazi-: v = 1* ,Ds. 3uratia discului abrazi- se obtine cu for,ula:
n= 40000 v = 14'0 D

rotD,in.

*)Stabilirea puterii +uterea necesara operatiei de rectificare de finisare se obtine cu relatia:

N = 0/0(6 v p st0/ ' d 0/ 0* L p k NT 1 k Nm

&n acest caz/ conf. tab. 00.1*(1): F731 A 0/6> F7, A 1/1. Se obtine 7A0/*01 FR. Rezulta ca rectificarea de finisare se poate realiza pe ,asina de rectificat e=terior T$T *00 cu puterea ,otorului de 1/0 FR si turatia de 1(00 rotD,in.

16

6.S3AB&9&R!A 7 R$!9 R 8! 3&$+

7or,a tehnic de ti,p este durata necesar pentru e=ecutarea unei operaii Un condiii tehnico)organizatorice deter,inate i cu folosirea cea ,ai raioanal a tuturor ,i?loacelor de producie. Vn nor,a tehnic de ti,p intr o su, de ti,pi/ astfel:
Tn = Tb + Ta + Ton + Td + T pi n

N,inO/ in care:

3n A ti,pul necesar pentru operaie N,inO> 3b A ti,pul de baz (tehnologic/ de ,asina) N,inO> 3a A ti,pul au=iliar (a?utator) N,inO> 3on A ti,pul de odihn i necesiti fireti N,inO> 3d A ti,pul de deser-ire tehnic i organizatoric N,inO> 3pt A ti,pul de pregtire)Uncheiere N,inO> n A lotul opti, de piese care se prelucreaz la aceiai ,ain Un ,od continuu. 3i,pul de baza este ti,pul in cursul caruia un e=ecutant efectueaza )cu a?utorul ,asinii unelte si al S8%)urilor corespunzatoare) sau supra-egheaza lucrari necesare pentru ,odificarea ne,i?locita a di,ensiunilor for,ei/ proprietatilor/ starii obiectului ,uncii. Su,a dintre ti,pul de baz i ti,pul au=iliar se nu,ete ti,p efecti- sau operati-.&n continuare se -or calcula nor,ele de ti,p pentru prelucrarea fusurilor (strun?ire de degrosare/strun?ire de finisare/ rectificare de degrosare si rec-tificare de finisare).
1(

7or,area tehnica pentru strun?irea de degrosare 3i,pul de baza se -a calcula confor, sche,ei de prelucrare & din tabelul 10.1 (4):
Tb =

lA10 ,,> 8in tabelul 10.1 (4)/ rezulta:

l1 = ( t + 0) 1/* tg

l + l1 + l 0 i sn

N,inO/ unde:

,,>

l 0 = * ,,.

Rezulta ti,pul de baza:

Tb = 10 + 1/* + * 0/06 0/1' L 260

,in>

3i,pul de pregatire)incheiere (ti,pul pentru pri,irea si studierea docu,entelor co,enzii cu indicatiile respecti-e/ e=a,inarea ,aterialului/ sculelor/ dispoziti-elor si aparatelor de ,asurat): T pi = 4 ,in> 3i,pul a?utator pentru prinderea si desprinderea piesei (tab. 10.10 (4)): T p d = 0/42 ,in> 3i,pul a?utator pentru co,anda ,asinii unelte: Tc = 0/04 ,in> 3i,pul de deser-ire a locului de ,unca: ti,pul de deser-ire tehnica:
t d = 0/06 L 0/* = 0/0' 100

,in>

#bs$%La%alegerea%acest"i%timp%s&a%tin"t%cont%ca%asc"tirea%c"titelor%se%va%face% centralizat'%si%n"%de%catre%str"ngar(Aceasta%pres"p"ne%existenta%"nei%asc"titorii% care%deserveste%sectia%si%a%"n"i%personal%specializat%incadrat%la%aceasta% asc"titorie( ti,pul de deser-ire organizatorica:

t do = 0/44 L 1/0 = 0/'(0 100

,in>

3i,pul de odihna si necesitati firesti se alege din tab. 10.0' (4):

Ton = 4/06 L 2/* = 0/0( 100

,in>
4 = 0/0'* 60

Astfel rezulta ti,pul nor,at pentru strun?irea de degrosare:

Tn = 0/06 + 0/6 + 0/0( + 0/41 + 0/04 +

,in

7or,area tehnica pentru strun?irea de finisare &ntrucat strun?irea de finisare se face din aceeasi prindere ca strun?irea de degrosareR/ in relatia de calcul a ti,pului nor,at nu -a ,ai apare ti,pul de prindere)desprindere a piesei/ care a fost luat in calcul la ti,pul nor,at pentru strun?irea de degrosare.
20

3i,pul de baza:
Tb =

10 + 1/* + * = 0/010 0/0 L (**

,in>

3i,pii a?utatori se aleg din nor,ati-e: ) ti,pul a?utator pentru co,anda ,asinii din tab 10.01 (4): t a1 = 0/10 ,in> ti,pul a?utator pentru ,asuratori de control din tabelul 10.02 (4): t a 0 = 0/** ,in> Rezulta: Ta = 0/4* ,in. 3i,pul de deser-ire tehnica din tab. 10.04 (4):
t dt = Tb L 0 0 = 0/010 L = 0/002 100 100 1 = 0/006 100 2/* = 0/01( 100

,in>

3i,pul de deser-ire organizatorica din tab. 10.04 (4):

t do = (Tb + Ta ) L

,in> ,in.

3i,pul de odihna si necesitati firesti din tab. 10.0'(4):

t on = (Tb + Ta ) L

Rezulta ti,pul unitar pentru strun?irea de finisare: T" = 0/010 + 0/4* + 0/010 + 0/01( = 0/(11 ,in. 3i,pul nor,at pentru strun?irea de finisare:
Tn = T" + T pi 60 = 0/(11 + 4 = 0/(6 60

,in.

Rezulta ca ti,pul nor,at pentru operatia de strun?ire (degrosare si finisare) este: Tntot = 0/0'* + 0/(6 = 1/0** ,in. 7or,area tehnica pentru rectificarea de degrosare &n acest caz/ ti,pul de baza se calculeaza cu relatia(conf. tab. 10.'* (4)):
Tb = h Lk v sp

N,inO / unde:

hAadaosul de prelucrare pe raza hA0/116 N,,O> -spA a-ansul de patrundere -sp A1/*6 N,,D,inO> FAcoeficient de corectie a ti,pului de baza dat in tab. 10.'* (4) FA1/1> "u aceste -alori se obtine un ti,p de baza: 3bA0/112 N,inO. 3i,pul au=iliar pentru prinderea si desprinderea piesei (conf. tab. 11.112(4)): ta1A0/14 N,inO> 3i,pul au=iliar pentru ,ari,ile de ,asurare la rectificare (conf. tab. 11.11*(4)): ta0A0/0** N,inO>
21

3i,pul au=iliar in legatura cu faza (conf. tab. 11.110 (4)): ta1A0/12 N,inO> 3i,pul au=iliar in legatura cu ,asuratorile de proba (conf. tab. 11.110 (4)): ta2A0/2( N,inO> 3i,pul au=iliar total: 3aA0/62* N,inO. 3i,pul de odihna si necesitati firesti (conf. 11.11' (4)):
Ton = (Tb + Ta ) L 2/* 2/* = (0/112 + 0/62*) L = 0/021 100 100

N,inO.

3i,pul de deser-ire: )ti,pul de deser-ire tehnica: tdtA1/1 N,inO> )ti,pul de deser-ire organizatorica:
t do = (Tb + Ta ) L 1/* = 0/012 100

N,inO>

Rezulta ti,pul de deser-ire a locului de ,unca: 3dA1/112 N,inO. 3i,pul de pregatire incheiere: 3piA*/* N,inO. Rezulta ti,pul nor,at pentru rectificarea de degrosare:
Tn = 0/112 + 0/62* + 0/021 + 1/112 + */* = 0/16* 60

N,inO.

S)a considerat ca lotul care se prelucreaza in ,od continuu la aceeasi ,asina de rectificat este de 20 piese. 7or,area tehnica pentru rectificarea de finisare
Tb = h Lk v sp

N,inO / unde:

hA0/112 N,,O> -sp A1/00 N,,D,inO> FA1/1> "u aceste -alori se obtine un ti,p de baza: 3bA0/101 N,inO. 3i,pul au=iliar pentru prinderea si desprinderea piesei (conf. tab. 11.112(4)): ta1A0/14 N,inO> 3i,pul au=iliar pentru ,ari,ile de ,asurare la rectificare (conf. tab. 11.11*(4)): ta0A0/04* N,inO> 3i,pul au=iliar in legatura cu faza (conf. tab. 11.110 (4)): ta1A0/12 N,inO> 3i,pul au=iliar in legatura cu ,asuratorile de proba (conf. tab. 11.110 (4)): ta2A0/*6 N,inO> 3i,pul au=iliar total: 3aA0/(2* N,inO.
20

3i,pul de odihna si necesitati firesti (conf. 11.11' (4)):

Ton = (Tb + Ta ) L 2/* 2/* = (0/101 + 0/(2*) L = 0/026 100 100

N,inO.

3i,pul de deser-ire: )ti,pul de deser-ire tehnica: tdtA1/1 N,inO> )ti,pul de deser-ire organizatorica:
t do = (Tb + Ta ) L 1/* = 0/014 100

N,inO>

Rezulta ti,pul de deser-ire a locului de ,unca: 3dA1/114 N,inO. 3i,pul de pregatire incheiere: 3piA*/* N,inO. Rezulta ti,pul nor,at pentru rectificarea de finisare:
Tn = 0/101 + 0/(2* + 0/026 + 1/114 + */* = 0/2(( 60

N,inO.

S)a considerat ca lotul care se prelucreaza in ,od continuu la aceeasi ,asina de rectificat este de 20 piese.

21

(.&8!73&5&"AR!A 7!"!SAR#9#& 8! +!RS 7A9

&n cadrul unor procese organizate in flu=/ prin nor,area corespunzatoare a ,uncii se ur,areste echilibrarea liniilor tehnologice/ repartizarea rationala a lucrarilor intre e=ecutanti si a e=ecutantilor pe cele ,ai corespunzatoare lucrari/ inclusi- deter,inarea nu,arului ,ini, de lucratori. +rincipalul ele,ent care deter,ina structura personalului il reprezinta ti,pul de baza al prelucrarii.+rin ur,are pentru identificarea personalului necesar pentru prelucrarea fusurilor prin strun?ire (degrosare si finisare) si rectificare (degrosare si finisare) se pleaca de la ti,pii nor,ati deter,inati anterior pentru operatiile respecti-e. +entru deter,inarea nu,arului de posturi necesar pentru prelucrarea a 20 piese intr)un schi,b/ trebuie sa se calculeze nu,arul de piese care se prelucreaza la un post de lucucru pe ti,pul celor 6 ore ale schi,bului. +entru aceasta/ se i,part cele 6 ore la ti,pul nor,at pe operatie/ rezultand: )nu,arul de piese care se strun?esc de degrosare intr)un schi,b la un post de lucru este:
n1 = 260 260 = = (2 (Tnsd + Tnsf ) ( 0/0'* + 1/0**)

piese.

)nu,arul de piese care se rectifica de degrosare intr)un schi,b la un post de lucru este:
n1 = 260 = 000 0/16*

piese.

)nu,arul de piese care se rectifica de finisare intr)un schi,b la un post de lucru este:
n1 = 260 = 1(0 0/2((

piese.

&ntrucat nu,arul de piese care se pot prelucra la un post de lucru este superior celor 20 de piese/ rezulta ca pentru prelucrarea acestora nu este ne-oie decat de cate un post de lucru pentru fiecare operatie/ prin ur,are nu este ne-oie decat de un strungar care sa e=ecute strun?irea fusurilor/ un singur a?ustor care sa e=ecute rectificarea de degrosare si un a?ustor care sa e=ecute rectificarea de finisare.

22

Strungarul care e=ecuta strun?irea fusurilor este de categoria &%)%/ el asigurand incarcarea cu se,ifabricat si supra-egherea procesului.$ai este ne-oie de un reglor (strungar categoria %&&) care se ocupa cu reglarea ,asinii/ ,ontarea sculelor aschietoare si schi,barea acestora. 8e ase,enea/ se pot calcula coeficientii de incarcare ai ,ucitorilor care e=ecuta operatiile / astfel: )coeficientul de incarcare al strungarului
c1 = 20 = 0/22 (2 20 = 0/01 000 20 = 0/01 1(0

)coeficientul de incarcare al a?ustorului care e=ecuta rectificarea de degrosare:

c0 =

)coeficientul de incarcare al a?ustorului care rectifica fusurile de finisare:

c1 =

&ntrucat acesti coeficienti sunt subunitari/ pentru incarcarea nor,ala a ,uncitorilor/ este rational ca e=ecutantii sa)si largeasca zona de ser-ire.

2*

10.8!3!R$&7AR!A 7!"!SAR#9#& 8! +!RA3&& 8! &7S+!"3&! A "A9&3A3&& S& !9AB RAR!A +R "!8#R&& 8! " 73R 9 S3A3&S3&" 8! R!"!+3&! A 9 3#R&9 R 5ABR&"A3!
"ontrolul de receptie reprezinta totalitatea operatiilor de control efectuate de beneficiar la furnizori dupa ter,inarea de catre furnizori a operatiilor de productie. "ontrolul final se se e=ecuta in locuri special a,ena?ate/ a,plasate la finele flu=ului tehnologic. +entru inlaturarea feno,enului de //slabire a atentieiWW este necesara asigurarea unor conditii ergono,ice de lucru. +unctele de control final -or fi dotate cu aparate de ,asura si control/ dispoziti-e/ standuri/ platfor,e confor, cerintelor. +unctele de control final pot fi dotate (in afara ,i?loacelor de ,asurare necesare si a docu,entatiei tehnice) cu seturi de ,ostre/ cu colectii de ,ostre si cu colectii de neconfor,ante (pentru controlul -izual ). !fectuarea operatiilor de inspectie finala de catre personal cu pregatire corespunzatoare constituie o conditie de a acorda incredere deciziilor luate pe aceasta linie. "ontrolul statistic al calitatii loturilor de produse presupune e=ecutarea ur,atorilor pasi: prele-area unui esantion din lot> -erificarea calitatii esantionului> aprecierea calitatii lotului pe baza criteriilor prestabilite. Vn cadrul controlului statistic/ eficacitatea controlului se deter,in prin curbele operati-e i reprezint probabilitatea de a acepta loturi a-Xnd procentul de piese defectuoase peste cel stabilit sau de a respinge loturi a-Xnd procentul de piese defectuoase sub cel stabilit. A-anta?ul folosirii controlului statistic sunt operati-itatea/ eficienta si supletea in aplicare. Analizand tipurile de planuri de control statistic se obser-a categoriile: planuri de control statistic de receptie> planuri de control statistic al proceselor de fabricatie. +entru a,bele categorii/ in functie de ,odul de e=pri,are a caracteristicii de calitate/ se pot defini ur,atoarele tipuri de control statistic:

24

)prin ,asurare> )prin atribute> )prin nu,ar de defecte. "ontrolul prin atribute stabileste in ce ,asura caracteristicile efecti-e sunt realizate sau nu la ni-elul prescriptiilor/ produsele fiind apreciate in functie de acest criteriu drept //corespunzatoareWW sau //necorespunzatoareWW. "ontrolul prin ,asurare are ca obiect stabilirea -alorii nu,erice a caracteristicilor de calitate aHle produselor si incadrarea lor in li,itele de toleranta pre-azute in specificatii. &n continuare se prezinta 5&SA 8! " 73R 9 S3A3&S3&" pe flu=ul de fabricatie pentru arborele cu ca,e/ reper 10'.01.100/ productie 20 pieseDschi,b. &n tabelul de ,ai ?os sunt precizate rezultatele ,asuratorilor efectuate pe un nu,ar de * piese din lotul anterior/ pentru dia,etrul fusului central: "ota specificata K*0/*)0/01 Rezultatele obtinute la ,asurarea pieselor nr. 1. 0. 1. 2. *0/*0 *0/2' *0/2( *0/26

*. *0/2(

"alculul principalilor para,etri statistici: a)para,etrii de tendinta: ,edia arit,etica ,:

m=

x
i

= *0/26

,ediana $:
) = *0/2(

-aloarea centrala c:
c=

x ,a= + x ,in = *0/2' 0

b)indicii de i,prastiere: abaterea ,edie patratica s:

s=

(x
i =1

m) = 0/06'

n 1

dispersia s0:
s 0 = 0/00'*

a,plitudinea:

A = x ,a= x ,in = 0/01

coeficientul de -ariatie ":

C= s = 0/001' m

2'

&ntrucat 3Y's/ relatiile de calcul ale li,itelor de control sunt: pentru ,ediana: (8A1.00 <cA*0/*)
Lcs = *c + Ds = *0/402 Lci = *c Ds = *0/2'1

pentru abaterea ,edie patratica: (;sA1/4'0)

LZ cs = +s L s = 0/12*

Relatiile de calcul pentru li,itele de supra-eghere sunt:

s = *0/264 n s Lss = *c + 1/(4 = *0/*12 n Lsi = *c 1/(4

5&SA 8! " 73R 9 S3A3&S3&" +! 59#<#9 8! 5ABR&"A3&! $ediana si abaterea ,edie patratica 8ata ra <,edA*0/ *00 9siA*0/2 64 9ciA*0/2 '1 3iA*0/2' 0 3A0/01 [ 9WcsA0/0 04 9iA0 <1A <0A <1A <2A *0/24* *0/2(4 *0/2'( *0/2'0 [ [ [ 0*.00.0002 6.10 (.00 [ [ [

(.10

10.00 [

*0/2'2 *0/*06 *0/264 *0/262

*0/261 *0/24* *0/2'( *0/2'1

*0/2(0 *0/2(4 *0/261 *0/26'

26

<*A *0/2(1 $ediana *0/2'( Abat. 0/006 ,edie patratica "oncluzi a controlor ului

*0/*0( *0/264 0/00(

*0/2(0 *0/2'( 0/012

*0/2'( *0/2(4 0.01(

+lanurile bazate pe A\9 (ni-elul de calitate acceptabil) sunt concepute pentru protectia furnizorului / specificand un risc ,ic pentru acesta (]A0/0*) de a i se respinge un lot de o calitate egala cu A\9 (calitate considerata ca satisfacatoare de beneficiar). A\9 se e=pri,a ca fractiune defecti-a sau ca nu,ar de defecte la 100 unitati de produs 8!5D100#+ si este pri-it ca o li,ita.Aplicarea planurilor bazate pe A\9 consta in acceptarea sau in respingerea integrala a loturilor/ in raport cu infor,atia obtinuta in ur,a -erificarii esantionului. &n prezent aceste planuri sunt cuprinse in seturi/ standardizate (S3AS 1140D1/0/1)62). +entru elaborarea planului de de -erificare a calitatii loturilor de produse se utilizeaza un ni-el de -erificare a calitatii 7cA&&. Se alege un A\9A0/1*. 9itera de cod (9c) deter,inata de ni-elul de control ales (in S3AS 1140D1/0/1) 62) si de -olu,ul lotului/ ser-este la deter,inarea -olu,ului esantionului. +resupunand ca piesele se li-reaza in loturi de cate 000 bucati/ confor, ni-elului de -erificare ales/ dupa S3AS 1140D0)62 rezulta: 9c A ;> Rezulta -olu,ul esantionului: nA10 piese> 7u,arul de acceptare (A) este o constanta folosita drept criteriu de acceptare in controlul prin sonda?. 8ecizia de acceptare a lotului se ia atunci cand nu,arul ,a=i, de defecte din esantion este ,ai ,ic sau egal cu aceasta constanta.7u,arul de respingere (R) este o constanta folosita in controlul prin sonda? drept criteriu de respingere. 8ecizia de respingere a lotului se ia atunci cand nu,arul ,ini, de obiecte defecte este ,ai ,are sau egal cu aceasta constanta. +e baza datelor de ,ai sus/ rezulta: cifra de acceptare AA0> cifra de respingere RA1.

2(

11.S3AB&9&R!A 7!"!SAR#9#& 8! S.8.%.

&n constructia de ,asini/ un rol foarte i,portant in e=ecutarea reperelor co,ponente ale unui produs/ in asa,blarea si in -erificarea lor/ il are/ pe langa alegerea unui proces tehnologic corespunzator/ si stabilirea celor ,ai indicate scule in functie de -olu,ul productiei ce ur,eaza a fi realizat. &n co,ple=ul ,asina)scula)piesa/ notiunea de scula cuprinde/ la randul sau/ un do,eniu larg de echipa,ente tehnologice/ care/ in ulti,a instanta/ deter,ina producti-itatea ,uncii si calitatea pieselor prelucrate. Acest do,eniu este i,partit in trei categorii:scule/ dispoziti-e si -erificatoare/ denu,ite pe scurt S.8.%.)uri. 7u,arul de S.8.%.)uri necesare prelucrarii unui produs se nu,este grad de utilare. 7ecesitatea stabilirii gradului de utilare a unui produs are doua aspecte: pri,ul aspect consta in asigurarea calitatii produsului si a producti-itatii ,uncii cat ,ai ridicate/ de unde rezulta un grad de utilare ,are> al doilea aspect consta in asigurarea pretului de cost ,ini,/ de unde rezulta un grad de utilare ,ic. 8e aceea/ pentru deter,inarea gradului de utilare opti,/ in conditiile seriei de fabricatie date trebuie sa se tina sea,a de a,bele aspecte. 8ispoziti-ele ,aresc producti-itatea ,asinilor)unelte/ prin fi=area rapida a piesei pe ,asina/ prelucrarea si,ultana a ,ai ,ultor piese/ prelucrarea cu ,ai ,ulte scule si,ultan a unei singure piese sau prin toate acestea la un loc. "alitatea prelucrarii pieselor cu sculele si dispoziti-ele pre-azute in echipa,entul tehnologic trebuie controlata cu -erificatoare adec-ate/ din punctul de -edere al preciziei si al rapiditatii ,asuratorilor.&n acest scop/ in afara aparatelor de control uni-ersale/ se pre-ad -erificatoare specifice fiecarei di,ensiuni i,portante/ finale sau inter,ediare/ obtinute in procesul de prelucrare. "antitatea ,are de -erificatoare de care este ne-oie necesita/ si in acest caz/ o deosebita atentie asupra econo,icitatii folosirii lor/ asupra ,aririi durabilitatii de functionare si a posibilitatilor de reconditionare a lor. +relucrarea fusurilor si a suprafetelor frontale a acestora s)a facut prin strun?ire si rectificare.

*0

Sculele utilizate sunt: cutite de strung cu placute din carburi ,etalice tip +00/ cutitele a-and sectiunea cozii de 10=10 ,,0.+entru rectificare se -or folosi discuri abrazi-e astfel: )pentru rectificarea de degrosare)disc abrazi- cu dia,etrul 8A100 ,,/ lati,ea BA20 ,,/ cu ur,atoarele caracteristici: ),aterialul discului abrazi- !n> )granulatie *0> )duritate S> )liantul "> )pentru rectificarea de finisare disc abrazi- G cu dia,etrul 8A200 ,,/ lati,ea BA20 ,,/ cu ur,atoarele caracteristici: ),aterialul abrazi- !> )granulatia 0*> )duritate &> )liantul ". 9a calculul regi,urilor de aschiere s)au stabilit durabilitatile sculelor aschietoare astfel: )durabilitatea cutitului de strung la degrosare:81A 10 ,in> )durabilitatea cutitului de strung la finisare:: 80A 10 ,in> )durabilitatea discului abrazi- la rectificarea de degrosare: 81A* ,in> )durabilitatea discului abrazi- la rectificarea de finisare: 82A 0* ,in. 3i,pul in care se strun?esc cele 20 de piese (degrosare si finisare:) este: 31A20L(0/('^0/640)A'' ,in. 3i,pul in care se rectifica de degrosare cele 20 de piese este: 31A20L0/112A2/'6 ,in. 3i,pul in care se rectifica de finisare cele 20 de piese: 32A 20L0/101A*/00 ,in. +entru deter,inarea nu,arului de scule necesar se i,part ti,pii efecti-i de prelucrare ai sculelor la durabilitatile acestora/ rezultand: )nu,arul de cutite de strung necesare pentru strun?irea fusurilor:
N1 = 1 L '' 6 10

cutite abrazi-e abrazi-a

)nu,arul de pietre abrazi-e necesare pentru rectificarea de degrosare a fusurilor:

N1 = 1L 2/'6 = 1 pietre * */00 = 1 piatra 0*

)nu,arul de pietre abrazi-e necesare pentru rectificarea de finisare a fusurilor:

N2 = 1L

8ispoziti-ele necesare pentru prelucrarea fusurilor/ sunt dispoziti-ele specifice prelucrarii intre -arfuri:

*1

)doua -arfuri rotati-e: unul fi=at in a=ul principal al ,asinii/ iar celalalt in papusa ,obila> )antrenorul/ cu a?utorul caruia ,iscarea de rotatie este trans,isa de la a=ul principal al ,asinii la piesa de prelucrat> )lineta/ necesar spri?inirii supli,entare pentru e-itarea inco-oierii piesei sub actiunea fortelor de aschiere si a greutatii arborelui si care descarca in acelasi ti,p si -arfurile ,asinii de aceste forte. &n ti,pul procesului de fabricatie/ -erificatoarele utilizate sunt de tipul calibrelor de lucru. +entru controlul inter,ediar la prelucrarea fusurilor se -or utiliza calibre li,itati-e de tipul //3R!"! ) 7# 3R!"!WW/ folosite de lucrator la postul respecti- de lucru.Aceste calibre -or a-ea di,ensiunile corespunzatoare di,ensiunilor inter,ediare calculate la adaosurile de prelucrare. "elelalte -erificatoare utilizate la controlul interfazic si la controlul de receptie -or fi specificate in planul de operatii.

*0

10.&8!73&5&"AR!A S+!"3R#9#& 8! 8!5!"3! + S&B&9! S& S3AB&9&R!A 3!:7 9 ;&!& 8! %!R&5&"AR! A " 75 R$&3A3&&. + S&B&9&3A3& 8! R!" 78&3& 7AR!
&n ti,pul functionarii cele ,ai pronuntate uzuri se produc la ca,e datorita sarcinilor dina,ice ,ari/ ur,ate de uzura fusurilor de spri?in. Se ,ai produc uzuri ale danturii rotii dintate pentru antrenarea po,pei de ulei(daca arborele are roata dintata) precu, si uzura canalului de pana pentru roata de distributie. As,enea defectiuni daca nu depasesc anu,ite li,ite pot fi re,ediate. &n cazul cand arborele cu ca,e prezinta fisuri sau crapaturi/ ciupituri sau e=foleri proe,inente (peste 0/*,,) uzuri e=agerate ale ca,ei in inalti,e/ arborele cu ca,e se refor,eaza . +osibilitati de re,ediere a principalelor defectiuni ale arborelui cu ca,e : 7r. 8enu,irea 8ef. defectiunii 1 &nco-oierea arborelui cu ca,e 3ehnologia de reconditionare $asini/utila?e/ dispoziti-e +resa hidraulica

8efectiunea se re,ediaza prin indreptare la rece pe presa/ arborele fiind asezat cu fusurile de capat pe doua pris,e. 8upa indreptare este indicat un control feroflu= pentru a se identifica e-entualele fisuri sau crapaturi. #zura canalului de a) Se re,ediaza prin frezarea $asina de frezat pana pentru canalului la o cota ,a?orata pinionul de pentru o treapta de reparatie. distributie b) Se e=ecuta un canal nou la di,ensiunea no,inala plasat la 160o fata de canalul uzat #zura fusurilor a) Reconditionarea se face prin $asina de rectificat arborelui cu ca,e rectificarea fusurilor la una din rotund cotele de reparatie. &n consecinta se -or folosi bucse coresunzatoare

*1

noilor cote ale fusurilor. b) &ncarcarea prin cro,are/ ,etalizare sau -ibrocontact si rectificarea la cota no,inala. #zura in dia,etru a) &ncarcarea cu pulberi ,etalice a partii cilindrice a ur,ata de rectificare la profil. ca,elor b) &ncarcare cu fonta "r/ $o(in bare) ur,ata de rectificare la profil #zura in inalti,e a) Se rectifica profilul ca,ei la o a ca,elor treapta de reparatie pastrandu)se fazele de distributie in li,ite ad,ise. b) &ncarcare prin sudura o=iacetilenica ur,ata de rectificare la cota no,inala a profilului( se folosesc bare de fonta/ "r/ $o obtinute dintopirea arborilor cu ca,e rebutati),otor '(')0* c) $etalizare cu pulberi ,etalice si rectificarea la cota no,inala a profilului. #zura sau a) Se incarca prin sudura cu bare deteriorarea din fonta "r/ $o ur,ata de suprafetei de rectificare la cota no,inala sau a fi=are a rotii de treptei de reparatie. distributie b) $etalizare cu pulberi ,etalice si rectificare la cota no,inala sau a treptei de reparatie

&nstalatie cu destinatie speciala 3rusa de ,etalizare cu pulberi &nstalatie de sudura $asina de rectificat arbori &nstalatie de sudura

3rusa de ,etalizare cu pulberi &nstalatie de sudura 3rusa de ,etalizare $asina de rectificat rotund

*2

&n ti,pul functionarii/ una dintre cele ,ai pronuntate uzuri se produce la fusurile de spri?in. &n ur,a acestei uzuri/ arborele cu ca,e se reconditioneaza prin rectificarea fusurilor la o cota de reparatie / astfel: ) pentru fusul din stanga: K*0/*)0/01> ) pentru fusul central: K*0)0/01> ) pentru fusul din dreapta: K2(/*)0/01> +resupunand ca aceasta este pri,a treapta de reparatie/ etapele care trebuie ur,ate pentru reconditionarea arborelui sunt: de,ontarea arborelui cu ca,e> se spala a=a cu ca,e cu sedero/ apa si se sufla cu aer> controlul arborelui si depistarea defectiunii (se -erifica cota no,inala a palierelor cu ,icro,etrul de e=terior) rectificarea fusurilor la cotele de reparatie specificate> controlul arborelui> ,ontarea arborelui cu ca,e. Rectificarea fusurilor se poate face pe ,asina de rectificat e=terior 7a=os #nion '00/ cu un disc abrazi- cu caracteristicile: ),aterialul abrazi- !> )granulatia 0*> )duritate & )liantul "/ cu di,ensiunile 8A200 ,, si BA20 ,,. +ara,etrii regi,ului de aschiere la rectificare/ sunt identici cu cei stabiliti la fabricarea arborelui la rectificarea de finisare. +rocesul tehnologic de control tehnic in constructia de ,asini este definit ca totalitatea acti-itatilor si actiunilor de constatare a confor,itatii e=ecutiei cu docu,entatia constructi-)tehnologica a pieselor/ subansa,blurilor si
**

ansa,blurilor de ,asini si utila?e.&n, functie de etapa in care se realizeaza / controlul poate fi: control pri,ar al se,ifabricatelor/ control interfazic la prelucrarile ,ecanice/controlul interoperational si controlul final. "onfor, S3AS 6*60)66/ se,ifabricatele se pri,esc la sectia de prelucrari ,ecanice sub for,a unor loturi a caror ,ari,e este stabilita prin contract. 5iecare lot de li-rare trebuie insotit de docu,entul de certificare a calitatii/ intoc,it confor, dispozitiilor legale in -igoare. &n scopul ,aririi eficientei tehnico)econo,ice/ se i,pune tot ,ai ,ult caracterul pre-enti- al controlului tehnic de calitate/ in sensul preinta,pinarii aparitiei rebutului. &n baza celor aratate se i,pune ca produsele obtinute in ur,a prelucrarilor ,ecanice sa fie supuse/ in ,od obligatoriu/ controlului tehnic de calitate. +rin ur,are se i,pune ca ,uncitorul/ care realizeaza produsul / sa posede cel putin tot atatea cunostinte de control tehnic de calitate/ ca si controlorul de piese. "ontrolul la locul de ,unca se efectueaza cu: )subleler (S3AS 11'1D0)61)/ pentru ,asurarea lati,ilor ca,elor/ fusurilor/etc> )subler pre-azut cu co,parator (S3AS 11'1D0)61)/ pentru ,asurarea canalului de pana dupa frezarea acestuia> ),icro,etru de e=terior (S3AS 11'2)62) pentru -erificarea dia,etrelor fusurilor. +ri,a ,etoda de identificare a defectelor enu,erate la punctul anterior este aspectarea -izuala. +entru detectarea defectelor se cere o atentie deosebita/ pricepere si e=perienta. peratorul trebuie sa lucreze fara eforturi fizice si sa pastreze un echilibru atent intre gradul de ,arire folosit (0E6) ori si suprafata pe care ur,eaza sa o e=a,ineze$etoda per,ite detectarea defectelor obser-abile de la suprafa pieselor. +rincipallele nea?unsuri ale ,etodei -izuale constau in lipsa de contrast intre defect si fond/ respecti- in lipsa posibilitatii de apreciere a adanci,ii defectelor.+entru inlaturarea acestor nea?unsuri se foloseste defectoscopia cu lichide penetrante. !=ista ,ai ,ulte faze in ,etodologia de detectare a defectelor respecti-e: aplicarea lichidului penetrant> spalarea si stargerea> aplicarea absorbantului contrastant> e=a,inarea petei dupa 10 ,inute> e=a,inarea petei dupa * ,inute. Se utilizeaza doua tipuri de lichide: )defectoscopia cu lichide colorate (A)> )defectoscopia cu lichide lu,iniscente (B)> 9a (A) se utilizeaza lichide penetrante la care se adauga anu,iti penetranti (e=e,plu 60_ petrol la,pant/ 00_ terebentina/ 10g colorant sudant 2 rosu la 1
*4

litru de lichid)> absorbantul contrastant pulbere de 2E4 B, de caolin cu creta se aplica sub for,a de suspensie in apa (circa *00 g caolin la 1 litru de apa). &lu,inarea pentru e=a,inarea petelor se face la lu,ina zilei sau a unor ,i?loace de ilu,inare. 9a (B) se utilizeaza lichide penetrante lu,iniscente (e=e,plu **_ petrol la,pant/ 0*_ ulei de transfor,ator/ 10_ benzina/ in care uleiul este lu,inifor/ e,itand lu,ina alb albastruie la iradierea cu raze ultra-iolete)> absorbantul este alcatuit din pulbere foarte fina de $g / silicagel/ ,arsalita> se presara pe suprafata piesei/ iar iradierea se face cu raze ultra-iolete e,ise de o la,pa cu cuart/ cu -apori de ,ercur si filtrate prin filtre de sticla speciala/ care absorb razele -izibile. Sensibilitatea procedeului poate fi ,arita prin -idarea incintei in care se afla piesele controlate/ cu e-acuarea in acest fel a aerului did defecte si cu cresterea -olu,ului de lichid ce patrunde in defecte dupa acoperirea suprafetei piesei. Aceasta este principala ,etoda de deter,inare a defectelor/ fiind si,pla si ieftina.

Reconditionare arborelui cu ca,e. 5isa fil,

peratia +rezentarea 3ipul dispoziti-ul ui $asa de control

"ontrolul arborelui si depistarea defectiunii (se -erifica cota no,inala a palierelor cu ,icro,etrul de e=terior)

*'

Rectificarea fusurilor la o cota de reparatie

$asina de rectificat e=terior 7a=os #nion '00

"ontrolul arborelui

$asa de control

*6

Bibliografie:
1.8. $arincas> 8. Abaitancei G 5abricarea si repararea auto-ehiculelor rutiere !.8.+. Bucuresti 1(60 0.R. Radulescu> ;. Bratucu G5abricarea pieselor auto si ,asurari ,ecanice !.8.+. Bucuresti 1(61 1. ". +icos ) +roiectarea tehnologiilor de prelucrare ,ecanica prin aschiere -ol 1/ -ol 0 !d. #ni-ersitas "hisinau 1((0 2. ". +icos G 7or,area tehnica pentru prelucrari prin aschiere !d. 3ehnica Bucuresti 1(60 *.8. Abaitancei G $otoare pentru auto,obile si tractoare -ol. 1)"onstructie si tehnologie !d. 3ehnica/ Bucuresti 1('6 4.A.%lase s.a. G Regi,uri de aschiere / adaosuri de prelucrare si nor,e tehnice de ti,p/ -ol 1/ !d. 3ehnica/ Bucuresti/ 1(6* '.A.%lase s.a. G Regi,uri de aschiere / adaosuri de prelucrare si nor,e tehnice de ti,p/ -ol 0/ !d. 3ehnica/ Bucuresti/ 1(6* (.&. 5ataceanu G +roiectarea sculelor/ dispoziti-elor si -erificatoarelor !.8.+.1('* 10.A. %lase/ A. Sturzu G 3ehnologii de prelucrare pe strunguri/ !d. 3ehnica/ Bucuresti 1(6(

*(