333.referat.

ro

Proiect de design ambalaj pentru salamul Victoria de la Campofrio

Tema: Proiectarea ansamblului design de produs-design de ambalaj pentru sortimentul salam tip Victoria de la Campofrio. CUPRINS: Introducere!moti"area alegerii#$ % Pre&entarea te'nologica a produsului: Propriet()i alimentare: -propriet()i organoleptice$ -propriet()i igienice$ -propriet()i fi&ico-c'imice$ -propriet()i dietetice. Pre&entarea te'nologiei de fabrica)ie$ *aterii prime si materiale. + Pre&entarea te'nologica a materialului de ambalaj si a modului de ambalare: -caracteristici fi&ico-c'imice si microbiologice ale materialului de ambalaj$ -modul de ambalare$ -modul de inc'idere si etansare a produsului. Pag , - Calitatea de pre&entare a produsului in compara)ie cu alte doua . trei produse similare: -design de produs!aspect e/terior .aspect interior .culoare . miros . gust . arom( . te/tur(#$ -design de ambalaj!form( . culoare . grafic( . marc(#$ -elemente de etic'etare!pre&entare etic'et( .elemente informa)ionale obligatorii con)inute in etic'et( . alegerea produsului optim .fisa de promo"are a produsului .scurt( pre&entare a elementului noutate adus de produs#$ -promo"are!materiale promo)ionale . campanie publicitara e/istent( pe piat(#. Pag

#Introducere: Preparatele din carne constituie completarea de ba&( a 'ranei pentru toate categoriile de consumatori. a"0nd o "aloare nutriti"( 1i energetic( ridicat(. Se consum(. 2n general. ca atare. cu e/cep)ia cren"ur1tilor care necesit( 2nc(l&irea. a c0rna)ilor care se consum( frip)i

1i a sortimentelor cu os. Sortimentul de produse este foarte "ariat. compo&i)ia fiind 2n func)ie de disponibilul de materie prim(. Preparatele tipi&ate se fabric( conform instruc)iunilor te'nologice ale *inisterului industriei 4limentare. Tipi&area asigur( "alorificarea superioar( a materiei prime. utili&area substan)elor de adaos 1i scurtarea duratei procesului te'nologic. folosind saramur( la mala/area c(rnii tocate pentru accelerarea matur(rii. 4limentele de origine animal( au o deosebit( "aloare pentru organism 1i trebuie s( coe/iste 2ntr-o alimenta)ie ra)ional( 2mpreun( cu cele de origine "egetal(. 4limentele furni&ea&( organismului uman materialul din care se formea&( 1i se re2nnoiesc necontenit componentele structurale !rol plastic#. energia necesar( tuturor proceselor biologice !rol energetic# precum 1i o serie de substan)e indispensabile pentru desf(1urarea func)iilor metabolice !rol catalitic#. 4sta&i se consuma din ce in ce mai mult me&eluri. *e&elurile au anumite particularitati de compo&itic care trebuie cunoscute de consumator. In primul rand. in me&eluri se folosesc frec"ent fla/uri !tendoane. apone"ro&e. etc.#. care au o "aloare biologica redusa. 5e asemenea. in reteta de pregatire a me&elurilor intra slanina. care este aterogena !care pro"oaca de punerea de grasimi si colesterol in peretele intern al arterelor# si mareste numarul de calorii aduse de produs in organism. sare. nitriti !cu rol conser"ant# si alte deri"ate !proteine din soia. plasma. amidon. sange. etc#.

%#Pre&entarea te'nologic( a produsului. Propriet()i alimentare: -Propriet()i organoleptice: 6orm(: buc()i u1or curbate. corespun&(toare fundurilor de m0n&at. legate la capete. trans"ersal. 1i dup( ca&. - longitudinal. cu sfoar(. 4spect e/terior: suprafa)a curat(. cu 2n"eli1ul continuu nedeteriorat. culoare caracteristic( produsului afumat !brun-ro1cat(#. 4spect pe sec)iune: masa compo&i)iei bine legat(. aderent( la 2n"eli1. f(r( goluri de aer. cu buc()i de carne de porc de culoare ro& pal. r(sp0ndite 2ntr-o mas( de bradt. Consisten)a: semimoale. *iros 1i gust: pl(cut. caracteristic de 1unc( fiart(. cu arom( de afumat 1i de condimente$ f(r( gust 1i miros str(in. -Propriet()i igienice: f(r( agen)i patogeni sau facultati" patogeni.

-Propriet()i fi&ico-c'imice: umiditate ma/ima -,7 $substante grase ma/im %,7 $proteine totale minim %,7 $sare ma/im 8 7$ a&ot usor 'idroli&abil ma/im %,,mg la ,, g $raport umiditate proteina .9 $nitrit ma/im 9 mg la ,,g $raport substante grase proteina .9. Pre&entarea te'nologiei de fabrica)ie: Prepararea pastei: Carnea de porc destinat( prepar(rii bradtului se 1rotuie1te 1i se s(rea&( 2n mala/or : cu amestecul de sare. 2n propor)iile indicate anterior. Se depo&itea&( 2n frigorifer. pentru maturare. timp de %---; ore. 5up( maturare. carnea se toac( la 3olf. 2nt0i prin sita cu oc'iuri de %, mm. apoi prin sita cu oc'iuri de + mm. dup( care se prelucrea&( la cuter. ad(ug0nduse apa necesar( prepar(rii unui bradt cu o consisten)( asem(n(toare bradtului de "it(. Carnea de porc de la pulp( se alege bine de gr(sime 1i de fla/uri 1i se taie manual 2n buc()i de circa +-- cm. se s(rea&( 2n mala/or cu amestecul de sare 2n propor)iile indicate anterior 1i se las( la maturat 2n frigorifer circa %---; ore. 5up( maturare. carnea de porc 1i bradtul se amestec( la mala/or. 2n care timp se adaug( condimentele m(cinate. pres(r0ndu-se pe toat( suprafa)a pastei. <a mala/or se amestec( p0n( se ob)ine o past( omogen(.

Umplerea cu past( a membranelor: Pasta ob)inut( se introduce 2n membranele indicate mai sus. form0ndu-se buc()i u1or curbate !corespun&(toare fundurilor de m0n&at#. C0nd umplerea se face cu 1pri) f(r( "acuum. trebuie acordat( toat( aten)ia acestei opera)iuni. pentru a se e"ita formarea de goluri de aer 2n interiorul salamului sau sub membran(. <egarea membranelor 1i 1tufuirea: 5up( umplere. buc()ile de salam se leag( mai 2nt0i la capete. apoi se mai fac %+ leg(turi la distan)e egale iar. dac( este ca&ul. se e/ecut( 1i o leg(tur( longitudinal(. 4fumarea cald(: =uc()ile de salam se sortea&( dup( grosime. Pe un b() se aga)( batoanele de aceea1i grosime. pentru ca at0t afumarea c0t 1i fierberea s( se fac( 2n mod uniform. Salamul aranjat astfel pe be)e. se a1ea&( pe rame 1i se introduce la fum cald. la o temperatur( de >9-?9oC. timp de %,-+, minute. p0n( c0nd cap(t( o culoare c(r(mi&ie-ro1cat(. 5urata de afumare "aria&( dup( felul membranelor folosite !ma)ele s(rate necesit0nd o afumare mai 2ndelungat(#. Se consider( c( afumarea este terminat( atunci c0nd membranele sunt uscate la suprafa)( 1i s-a ob)inut culoarea indicat( mai sus.

6ierberea salamului: 5up( afumarea cald(. buc()ile de salam se introduc la fierbere. aranjate pe be)e. 6ierberea se poate face 2n ca&ane cu ap( sau 2n celule cu abur. @n primul ca& salamul se acoper( cu un gr(tar de lemn. pentru ca batoanele s( fie complet cufundate 2n ap(. 5urata de fierbere "aria&( 2ntre A - % A ore. 2n func)ie de grosimea batoanelor. Temperatura de fierbere este de >9oC. 4fumarea rece: 5up( fierbere. buc()ile de salam se supun la fum rece !timp de % ore#. @n afum(torie. buc()ile de salam se aranjea&( astfel pe be)e 2nc0t s( poat( fi afumate c0t mai uniform posibil. 5epo&itarea 1i etic'etarea: C0nd s-a terminat opera)ia de afumare rece. buc()ile de salam se trec la depo&itare !maga&ie# 1i se etic'etea&( conform ST4S. =atoanele de salam BVictoria se "or depo&ita 2n maga&ii bine aerisite 1i r(coroase. Produsul "a fi ag()at pe be)e !se inter&ice depo&itarea 2n sti"(#. cu distan)e 2ntre batoane. pentru ca aerul s( p(trund( pe toat( suprafa)a lor iar uscarea s( se fac( uniform. *aterii prime si materiale: *aterii prime: carne porc lucru$ Carnea de porcine. Pentru fabricarea produselor din carne se foloseste carnea de porc care indeplineste conditiile pre"a&ute in ST4S-uri sau carnea transata in piese separate. congelate sau refrigerate. Carnea de porcine trebuie sa pro"ina de la porci tineri de carne. la o greutate "ie de circa ,,- %, Cg. Carnea acestor porci a"and o structura mai fina si fiind mai suculenta si de culoare mai desc'isa. contribuie la imbunatatirea calitatii produselor. Carnea de porcine se pre&inta impartita in jumatati fara cap. osan&a. organe si picioare. 5upa modul de prelucrare in abator. jumatatile de porc se pot pre&enta fie acoperite cu sorici de la porci opariti. fie jupuiti . ramanand acoperite cu slanina sau de&bracati de slanina. Carnea porcilor de la "ieri necastrati sau de la scroafe in gestatie . precum si cea cu miros strain nu se receptironea&a. 5upa starea termica la li"rare. carnea de porc poate fi refrigerata sau congelata. Carnea utili&ata trebuie sa pro"ina de la animale bine 'ranite si sa aiba o anumita consistenta !fermitate# si un continut cat mai sca&ut de umiditate. D astfel de carne are doua caracteristici de ba&a : capacitate de tamponare si capacitate de retinere optima a apei. 5aca capacitatea de tamponare si de retinere a apei sunt la ni"el optim. se pot pre"eni defectele de calitate datorita uscarii. In conditiile in care capacitatea de tamponare este nesatisfacatoare. se "a produce o

acidifiere intensa si rapida a compo&itiei. ceea ce "a conduce la defecte de culoare . c'iar la un adaos normal de a&otati sau a&otiti. 4roma produsului finit "a fi. de asemenea. mai putin e"identa. Carnea de porc P.S.E. are o capacitate de tamponare prea mica. iar carnea 5.6.5. o capacitate de tamponare prea mare si din acest moti". in primul ca& se "a produce acedifiere prea mare cu consecintele care decurg de aici. iar in al doilea ca& acidifierea compo&itiei nu se reali&ea&a intr-un timp optim. e/istand pericolul alterarii. Se recomanda folosirea carnurilor racite cu pF 9.--8 . preferandu-se cele cu pF apropiat de limita superioara.

slanina$ Slanina se pre&inta fara contu&ii. c'eaguri de sange. par si fara resturi de carne.Slanina tare : este slanina de acoperire a musculaturii dorsale. in bucati intregi de forme apro/imati" regulate re&ultate din degresarea carcaselor cu sau fara sorici. fara franjuri. &one traumatice si resturi de par. Slanina moale fara sorici : in bucati mici. re&ultate din fasonarea pieselor anatomice si a carcaselor de porc. Prin slanina se intelege tesutul gras subcutanat de la porcine. Ea se reali&ea&a din urmatoarele regiuni anatomice : spinare.pulpa.spata.gusa. 5upa metoda aplicat( la prelucrarea 2n abator sl(nina poate fi de mai multe feluri dupa cum urmea&(: G acoperita cu sorici. cand prelucrarea porcilor se face prin oparire$ G neacoperita cu sorici. cand prelucrarea porcilor se face prin jupuire. 5upa starea termica poate fi refrigerate sau congelata. In procesul de fabricatie se foloseste sub forma de slanina sarata sau slanina cruda. 4lte ingrediente: apa$ 4pa folosita la fabricarea produselor alimentare trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de calitate ca si apa potabila. Ca agent te'nologic. apa nu influentea&a continutul in apa al produsului. dar facilitea&a producerea lui Toate substantele straine din apa. odata patrunse in produsele alimentare. raman aici c'iar daca in timpul procesului te'nologic apa este indepartata din produs.4pa repre&inta un element indispensabil "ietii. constituind un factor important 2n aproape toate procesele de productie industriala. @n industria alimentara apa are 2ntrebuintari multiple 2n procesul te'nologic ca: materie prima sau au/iliara$ apa de spalare$ apa de sortare$ apa de racire si transport al di"erselor materiale. Necesarul de apa al diferitelor subramuri ale industriei alimentare. se stabileste 2n functie de procesele de productie si di"ersitatea te'nologiilor de fabricatie !e/. abatoare +.9 m+ de animal sacrificat$ spirt de cartofi 9 m+Ht$ p2ine ,.? m+Ht etc.#. 4pa potabila este definita ca fiind acea apa care pre&inta caracteristici proprii consumului si care prin consumul sau nu pre&inta pericol pentru sanatatea consumatorului.

4pa folosita 2n procesele te'nologice ale industriei alimentare. trebuie sa corespunda unor caracteristici care sa asigure calitate corespun&atoare a produselor alimentare. sa fie potabila si sa aiba caracteristici organoleptice corespun&atoare. Iustul si mirosul apei depind de compo&itia c'imica. temperatura si pre&enta unor substante "olatile. Pentru determinarea gustului si mirosului apei se recomanda folosirea metodei JdilutieiJ sau a limitei prag. care consta 2n principiul din diluarea apei de anali&at 2n proportii "ariabile. cu o apa de referinta !presupusa ideala din punct de "edere organoleptic# p2na se "a constata disparitia gustului din apa. 5eterminarea se face la +,,C. 4pa te'nologica pentru industria alimentara trebuie sa aiba caracteristici microbiologice normale. @n afara conditiilor de potabilitate stabilite de ST4S se recomanda absenta actinomicetelor. a bacteriilor feruginoase si manganoase care formea&a precipitate mucilaginoase 2n apa modific2nd proprietatile organoleptice. proteina "egetala din soia$ Proteina din soia este singura protein( "egetal( complet(. @n afar( de proteina de calitate. soia con)ine aminoaci&i esen)iali. fier. calciu. magne&iu. "itamina E. "itaminele = . =%. 5in acest moti". soia este numit( 1i carne "egetal(. S-a demonstrat c( %9 g protein( de soia consumate &ilnic pot reduce riscul apari)iei bolilor cardio"asculare. prin efectul de sc(dere a ni"elului colesterolului. Nutri)ioni1tii arat( c( f(ina de soia este mai bogat( 2n proteine 1i mai s(rac( 2n carbo'idra)i dec0t cea de gr0u. K@n condi)iile 2n care. 2n Rom0nia. alimentul de ba&( este p0inea alb(. de&ec'ilibrat( nutri)ional. o solu)ie fericit( pentru a cre1te "aloarea nutriti"( a acesteia ar fi adaosul de proteine din soia. cu "aloare biologic( ridicat(L. arat( prof. dr I'eorg'e *encinicopsc'i. directorul Institutului de Cercet(ri 4limentare. Proteina din soia este bogat( 2n aminoacidul li&in(. iar glutenul din gr0u este bogat 2n aminoacidul cistein(. 4ceast( combina)ie dintre proteina de soia 1i cea de gr0u reali&ea&( o ec'ilibrare nutri)ional( ideal( amidon alimentar$ 4midonul se gaseste din belsug in compo&itia me&elurilor. fiind folosit pentru proprietatea de a retine multa apa si. prin aceasta. de a creste greutatea produsului. sare$ Sarea la fabricarea produselor de carne este folosita ca materie au/iliara de ba&a. datorita celor doua insusiri esentiale si anume :normale 1i gustati"e. 4&otatul de sodiu si de potasiu !NaND+ - M ND+ #. denumit in practica si silitra . se folosesc la fabricarea produselor din carne. deoare pre&inta proprietatea de a fi/a culoarea si este in acelasi timp si un bactericid. <a receptia a&otatului trebuie sa se faca un atent e/amen de laborator . pentru a stabili daca acesta corespunde conditiilor pre"a&ute de normele interne. 4&otitul de sodiu si de potasiu !NaND% - M ND%# pre&inta acelasi rol la fabricarea preparatelor din carne. ca si a&otatul cu deosebirea ca se comporta mai acti". Iluco-delta-lactona !I 5 <# este substanta care se foloseste din ce in ce mai des la prepararea amestecului de sarare. inlocuind partial a&otatul si a&otitul de sodiu.

condimente $ 4daosurile folosite 2n alimenta)ie 1i 2n industria alimentar(. pentru a da gust 1i miros pl(cut alimentelor 1i produselor alimentare. se numesc condimente. Iustul lor poate fi definit ca sen&a)ia care re&ult( din ac)iunea unor substan)e din alimente asupra ner"ilor gustati"i. care se termin( 2n mucoasa ca"it()ii bucale 1i 2n special a limbii 1i a cerului gurii. *irosul poate fi definit ca sen&a)ia pro"ocat( de ac)iunea unor substan)e "olatile din alimente. asupra ner"ilor olfacti"i terminali 2n mucoasa na&al(. *ulte produse alimentare ac)ionea&( concomitent. at0t asupra ner"ilor gustati"i pro"oc0nd sen&a)ia mi/t( denumit( arom(. Principiile nutriti"e simple: proteinele. gr(simile 1i 'idra)ii de carbon aproape c( nu au gust 1i o alimenta)ie care s-ar ba&a numai pe ele. f(r( nici o transformare sau f(r( "reun adaos condimentar ar fi fad( 1i ar 2nt0mpina c'iar reac)ia organismului din cau&a 2ngreun(rii digestiei. Condimentele au ac)iune fa"orabil( asupra fenomenelor de digestie. m(rind secre)ia de sucuri digesti"e 1i determin0nd prin aceasta asimilarea mai complet( a alimentelor. *ajoritateacondimentelor m(resc 1i pofta de m0ncare. deoarece principiile acti"e pe care le con)in pro"oac( o secre)ie mai abundent( a sali"ei 1i deci a diasta&ei sali"ei. primul pas 2n digerarea alimentelor. Nu toate substan)ele care dau gust pl(cut alimentelor pot fi considerate condimente. deoarece unele. de e/emplu &a'(rul. au o "aloare nutriti"( ridicat( 1i din aceast( cau&( sunt alimente propriu-&ise. Tot astfel 1i sarea comestibil( !clorura de sodiu#. care din punct de "edere fi&iologic este considerat( ca un aliment indispensabil organismului.nu poate fi considerat( condiment. Condimentele sunt utili&ate. 2n primul r0nd. la aromati&area preparatelor culinare. a conser"elor. me&elurilor. a unor produse de patiserie. e/tracte naturale din condimente$ stabili&atori!polifosfati de Na. M. Ca. citrat trisodic#$ aroma si potentiator de aroma!glutamat de sodiu#$ antio/idant!i&oascorbat de Na# $ agent de ingrosare!caragenan.guma MonjaC#$ de/tro&a$ colorant natural!carmin#$ conser"ant!nitrit de sodiu#. *ateriale: membran( artificial( necomestibil( .clipsuri.

+.Pre&entarea te'nologic( a materialului de ambalaj 1i a modului de ambalare. 4mbalajul se define1te ca un mijloc !sau ansamblu de mijloace# destinat s(cuprind( sau s( 2n"eleasc( un produs sau un ansamblu de produse. pentru a le asiguraprotec)ia temporar( din punct de "edere fi&ic. c'imic. mecanic. biologic. 2n scopulmen)inerii calit()ii 1i integrit()ii acestora 2n stare de li"rare. 2n decursul manipul(rii.transportului. depo&it(rii 1i desfacerii p0n( la consumator sau p0n( la e/pirareatermenului de garan)ie. Dpera)ia de ambalare

este un procedeu sau o metod( prin care se asigur(. cuajutorul ambalajului. protec)ia temporar( a produsului 2n timpul manipul(rii.transportului. depo&it(rii. "0n&(rii. contribuind la 2nlesnirea acestora. p0n( laconsumare sau p0n( la e/pirarea termenului de garan)ie.@n practica curent( se mai 2nt0lne1te 1i termenul de preambalare . carerepre&int( ambalarea par)ial( a produselor efectuat( la locul de produc)ie sau dedepo&itare. 2n scopul pre"enirii unor deterior(ri pe fa&ele de produc)ie. 5e asemenea.unele produse sunt preambalate 2naintea "0n&(rii folosind ambalajele de desfacere.4mbalajul m(rfurilor poate fi pri"it 1i anali&at din dou( puncte de "edere: te'nic 1i economic. 5in punct de "edere te'nic ambalajul m(rfurilor constituie un ansamblu demateriale destinat protec)iei calit()ii 1i integrit()ii produsului. destinat facilit(riituturor opera)iilor ce urmea&( 2n circuitul economic dup( ambalarea produselor.Sub aspect economic ambalajul este pri"it ca un produs finit deoarece 2n el s-auin"estit c'eltuieli materiale 1i umane pentru ob)inerea lui *embranele folosite pentru umplere sunt artificiale.@nainte de folosire membranele se "erific( dac( corespund calibrelor respecti"e . conditiilor de salubritate si de integritate . dup( care se aprecia&a re&isten)a si elasticitatea.*embranele cu defecte sunt 2nlaturate. Umplerea este mecanic( 1i se face cu ajutorul ma1inilor de umplut . denumite clasic sprituri. *asinile de umplut sunt pre"N&ute cu seturi de te"i de diferite caliber si dimensiuni. confectionate din otel ino/idabil. <a introducerea 2n membrane. compo&itia trebuie sN fie bine presatN. pentru a nu rNm0ne goluri de aer. densitatea se reglea&N 2n functie de tipul produsului.5upa umplerea membranelor se formea&a batoane de diferite calibre si lungimi. <egarea batoanelor se face cu sfoara sauHsi cu clipsuri !agrafe# metalice ino/idabile. =atoanele nu se 1tufuiesc. 4mbalajele folosite pentru salamuri au urmatoarele a"antaje: -mas( proprie mic( $ -prelucrare u1oar(. ele put0nd fi modelate 2n orice form( $ -pre&int( re&isten)( la 1ocuri mecanice $ -protejea&( bine produsele ambalate 2n timpul transportului 1i depo&it(rii $ -sunt impermeabile la ap(. "apori de ap(. gr(simi. impurit()i etc.$ -pot fi transparente sau opace. 2n func)ie de cerin)ele de protec)ie cerute deprodusul ambalat$ -pre&int( re&isten)( la radia)iile infraro1ii 1i ultra"iolete $ -pre&int( sudabilitate 1i posibilitate de lipire.

-# Calitatea de pre&entare a produsului in comparatie cu alte produse similare. Salam 5acia. 4spect e/terior: =atoane cilindrice. nedeformate. 5imensiuni produs finit:

- masa O ,.-,, Cg. - diametru O - cm. - lungime O%--%> cm. *embrana aderenta la compo&itie. nedeteriorata. cu suprafa)a acoperita de un strat subtire de mucegai selectionat. de culoare albHalb:gri$ se admit: - pre&enta de mucegai galbuiHgalbui-ruginiu - portiuni neacoperite cu mucegai pe circa ,7 din suprafata totala a membranei. -suprafata poate pre&enta incretituri. 4spect 2n sec)iune: *asa compo&i)iei lucioas(. compact(. bine legat(. mo&aicata. cu mici insule de gr(sime alb(. r(sp0ndite uniform pe toat( suprafa)a sec)iunii. Nu se admit bucati de fla/uri si goluri de aer. Nu se admit aglomer(ri de gr(sime topit( sub membrana si pe sectiune. aglomerari de condimente. corpuri straine. fragmente de os. Consisten)(: Semitare pana la tare la suprafa)a 1i 2n &ona periferica a sec)iunii. mai moale dar legat( 1i elastic( spre centru$ la ap(sarea normal( cu degetul pe suprafa)a batonului aceasta re"ine la forma initiala. Culoare: <a e/terior membrana acoperita de pulbere de mucegai de culoare albaHalb cenusiu sau alb galbui$ Pe sectiune . culoare uniforma de la brun ro1cat( pana la ro1u rubiniu. fiind admisa o nuanta mai inc'isa pe o portiune de ma/im , mm de la margine. Iust 1i miros: Pl(cut. caracteristic produselor crude uscate. fara gust si miros strain. PRDPRIET4TI 6IPICD-CFI*ICE Umiditatea ma/ima +97 Substan)e grase ma/im 9,7 Proteine totale minim 87 Sare ma/im 87 4&ot usor 'idroli&abil ma/im %,, mg H ,, g Nitrit !mgH ,, g produs finit# ma/im > Reactia Fidrogen sulfurat Negati"a Reactia Mreiss Negati"a C4R4CTERISTICI *ICRD=ID<DIICE *icroorganisme <imite n c m *

Salmonella H %9 g 9 , 4bs. 4bs. <isteria monocQtogenesH %9g 9 , 4bs. 4bs. *D5 5E CDNSU* Produsul se consum( ca atare. nu necesit( fierbere. pr(jire sau alte tratamente termice. <ista ingredientelor. inclusi" maltode/trinele. de/tro&a si proteina "egetala din soia sunt afisate pe etic'eta. a"erti&and asupra potentialului alergic. *embrana este artificiala necomestibila. *UCEI4I spori de mucegai nobil$ fara reconstituire cu faina de ore& sau alte materiale$ produsul acoperit cu pulbere mucegaiuri uscate de culoare alba-cenu1ie sau albR gRlbuie$ se admite. pe ma/im ,7 din suprafa)a totalR a membranei. pulbere de mucegai uscat de culoare ruginie 1i por)iuni neacoperite cu mucegai. 46U*4RE4 cu lemn de esen)R tare. 4*=4<4RE SI ETICFET4RE4: -ambalate in folie perforata. neaderenta la produs -se etic'etea&( indi"idual cu etic'eta autocolanta. Conform 5eci&iei Comisiei nr. %,,;H;99HCE referitoare la m(suri &oosanitare de combatere a pestei porcine clasice in anumite state membre. conform pre"ederilor 5eci&iei Comisiei nr. %,,?H?9%HCE.pe etic'eta se aplica marca de sanatate o"ala. produsul putand fi destinat "an&arii pe piata unica. TR4NSPDRT *ijloace de transport i&oterme care sa asigure S,TS -, C. CDN5IUII 5E PVSTR4RE Temperatura S,T..S -, C. umiditatea relati"a a aerului >,>97 TER*EN 5E V4<4=I<IT4TE ?, &ile S4<4* 5E V4R4 Ingrediente: carne de "ita. .carne porc lucru. slanina. aditi"i alimentari. E-9,. stabili&ator culoare E%9,. condimente naturale. Preparat din carne. cu structura eterogena. fiert si dublu afumat. *embrana artificiala necomestibila. 4 se pastra la temp. de S ,- S 9 0C Umiditate relati"a >9-;,7 Ventilatie corespun&atoare. Termen de "alabilitate: %, &ile$ produsele ambalate sau "idate au termen dublu. Salam Victoria Clasic rom0nesc. acest salam "( promite cel mai bun gust. indiferent de momentul &ilei 2n care dori)i s( 2l ser"i)i. 6in 1i u1or de mestecat. salamul Victoria. cu aspectul s(u unic.

imposibil de confundat. este bun pentru orice mas( 1i orice gust: de la cele mai pu)in preten)ioase p0n( la cele e/trem de rafinate. 5escriereW Salamul "ictoria este pl(m(dit din carne de porc 1i sl(nin(. ase&onate cu condimente naturale. dup( re)eta tradi)ional( rom0neasc( at0t de drag( oric(rui buc(tar. 6ie c( este folosit la sand3ic'-uri. fie c( este t(iat cubule)e pentru sosuri ad-'oc. fie c( st( pe platouri reci. acest salam are toate recomand(rile pentru a nu lipsi din buc(t(ria nim(nui. Ingrediente Produs fiert *embrana artificiala necomestibila. Ingrediente:carne porc lucru.slanina.apa.proteina "egetala din soia.amidon alimentar.sare.condimente si e/tracte naturale din condimente.stabili&atori!polifosfati de Na. M. Ca. citrat trisodic#aroma si potentiator de aroma!glutamat de sodiu#antio/idant!i&oascorbat de Na# agent de ingrosare!caragenan.guma MonjaC#.de/tro&a.colorant natural!carmin#.conser"ant!nitrit de sodiu# Instruc)iuni de p(strare Salamul Victoria. bun 2n orice moment al &ilei. trebuie s( "( fie la 2ndem0n(. Uine)i-l la - ; grade Celsius. 2n condi)ii de umiditate de >9 - ;,7 a aerului. dar nu 2n spatele c(m(rii sau frigiderului. ci mai aproape de u1(. s( 2l pute)i lua oric0nd. Termen de "alabilitate Timp de +, de &ile. dac( sunt respectate condi)iile de p(strare. Indica)ii de consum Este salamul ideal pentru orice mas(: pune)i-l 2ntre dou( felii de p0ine. cu ro1ie 1i m(rar sau p(trunjel$ face)i o salat( cu salam Victoria. cu cubule)e de br0n&(. ceap( ro1ie sau "erde. m(sline ori ulei de m(sline 1i pu)in o)et$ folosi)i-l pe pi&&a de cas(. al(turi de ardei gras 1i mo&&arela ori la sosuri ad-'oc pentru paste reci. Dricum. "a fi la fel de deliciosX Valoare nutri)ional( Valori nutriti"e medii!gH ,,g produs# Valoare energetica >8.> Mcal$>+8.> Cj Proteine >.->g Ilucide . ,g <ipide .+;g

4mbalajul asigura identificarea produsului . garantea&a calitatea . asigura distributia. creea&a unitatea de

transport. facilitea&a "an&arile. dispune de o pre&entarea atracti"a in conformitate cu standardele. 4mbalajul este din folie de plastic necomestibila de culoare carami&ie spre rosu. etic'eta de culoare albastru inc'is . firma care fabrica acest salam fiind scrisa cu alb pe fond rosu . a"and imprimata ca design felii din salamul Victoria. Culoarea produselor alimentare are o importanta deosebita si 2nceea ce pri"este sugestia pe care o transmite. *ulte produse sunt apreciate calitati" dupa culoarea pe care o au. 5e asemenea. o serie de defecte de fabricatie sau de pastrare sunt e"identiate prin modificari de culoare ale produselor alimentare. Printr-o alegere corecta a culorii. produsele alimentare de"in mai atracti"e si mai con"ingatoare. cunoscut fiind si efectul psi'ologic al culorilor asupra consumatorilor. <a stabilirea culorii produselor alimentare se "or a"ea 2n "edere si corelatiile gust-aroma. culoare-natura produselor. precum si consecintele 2mbinarii lor. 5esign-ul ambalajului trebuie sa fie re&ultatul preocuparilor unor colecti"e de specialisti din diferite domenii: estetica. merceologie. marCeting. economie. ingineria calitatii. sociologie.psi'ologie. etc. Elementele de ba&a ale design-ului ambalajului sunt : forma.culoarea. grafica. 6orma ambalajului - trebuie pri"ita ca elementul estetic re&ultat din constr0ngerile pe care le aduce natura produsului pe care 2l deser"este. din conditiile de producere si utili&are. dar mai ales din puterea de sugestie pe care este c'emat sa o furni&e&e cumparatorului.Informatiile primare ale unui ambalaj sunt date de foma acestuia. 2n special 2n ceea ce pri"este natura produsului. starea sa fi&ica. Un produs solid poate fi usor identificat prin forma ambalajului. 2n timp ce produsele ga&oase. lic'ide. granulate pot adopta forme 2n functie de fante&ia proiectantului de ambalaje. de cantitatile de produs ce se comerciali&ea&a. de traditia e/istenta pentru anumite produse. Usurinta mane"rarii. cantitatea si comoditatea folosirii produsului ambalat influentea&a de asemenea forma ambalajului. Culoarea ambalajului constituie una dintre cele mai importante mijloace pe care 2l detin design-erii pentru a face din ambalaj un mijloc efecti" de comunicare. Culoarea este elemental preponderent al esteticii ambalajului. a"0nd o importanta deosebita 2n reali&area mesajului informational.Prin intermediul culorii. la ni"elul inconstientului.consumatorul 2si poate forma o prima impresie asupra produsului.impresie care 2l poate conduce la depistarea altor caracteristici ale acestuia. ceea ce 2l poate determina sa aleaga aprioric produsul. Un bun design-er trebuie sa cunoasca efectele fi&iologice si psi'ologice ale culorilor. stiut fiind faptul ca pentru client. actul de cumparare este determinat de pre&entare. Rosul este utili&at pe scara larga pentru di"erse produse.categorii merceologice. pentru a sublinia eficienta si potenta acestora.4ceasta culoare sugerea&a forta. dinamism. agresi"itate. Prin intermediul ei. ambalajele produselor alimentare permit sa"oare puternica. energie. Pentru alte produse ea simboli&ea&a "italitate.putere. iar 2n tonuri mai 2nc'ise c'iar eleganta.

Irafica ambalajelor repre&inta elementul principal 2n formarea imaginii estetice a unui ambalaj. Irafica ambalajului cuprinde totalitatea fotografiilor. desenelor. sloganurilor si simbolurilor. care 2mpreuna cu forma si culoarea reali&ea&a design-ul ambalajului.Irafica contribuie la impactul initial pe care un produs !prin ambalajul sau# 2l are asupra consumatorilor si joaca un rol important 2n comunicarea de informatii si impresii despre produs. Irafica salamului Victoria este o grafica moderna . ce urmareste cearea unei e/primari simbolice. sc'emati&ate cu preluare simpla in ceea ce pri"este intelegerea si retinerea. Etic'etarea ambalajelor pentru produse alimentare Etic'eta repre&int( cel mai rapid 1i cel mai simplu suport pentru informareaconsumatorului. 4 ap(rut 2n paralel cu de&"oltarea produc)iei de ambalaje de seriemare 1i este purt(toare de informa)ii necesare pentru 2nlesnirea opera)iunilor comerciale cum ar fi : -denumirea produsului$ -numele produc(torului$ -marca$ -locul de origine al produsului$ -data fabrica)iei 1i termenul de "alabilitate$ -cantitatea. 5i"ersificarea sortimentului de m(rfuri. cre1terea gradului de prelucrare a produselor au amplificat func)iile etic'etei. 5ac( la 2nceput etic'eta ser"ea la identificarea simpl(1i rapida a produselor alimentare 1i la facilitarea opera)iunilor comerciale 2n pre&entea r(spunde 1i ne"oii de promo"are a produsului pe pia)(. Con)inutul mesajului informa)ional al etic'etei s-a aflat pentru o foartelung( perioad( de timp din istoria societ()ii. la libera inspira)ie a produc(torilor 1iulterior al comercian)ilor. care 2n multe ca&uri au folosit etic'eta 2n mod abu&i". 2nprincipal ca instrument de promo"are a unei concuren)e neloiale sau fraud(.Pentru aceste moti"e treptat au 2nceput s( apar( reglementari pri"indetic'eta 1i etic'etarea m(rfurilor 2n coduri comerciale. 2n standarde. iar mai recent 2nnormele elaborate de organisme 1i institu)ii cu acti"itate interna)ional(. Etic'etarea repre&int( totalitatea fi1elor. m(rcilor. imaginilor sau altor materialedescripti"e scrise. imprimate. 1tan)ate. gra"ate sau aplicate pe ambalajul unei m(rfialimentare sau al(turat acestuia.Etic'etarea cuprinde etic'eta 1i toate materialele scrise sau imprimate a"0ndleg(tur( cu produsul alimentar sau care 2l 2nso)esc Pentru m(rfurile alimentare prelucrate. mesajul informa)ional al etic'etei trebuies( con)in( urm(toarele men)iuni$ - denumirea produsului$ - lista ingredientelor !materii prime. au/iliare. inclusi" aditi"ii2ncorpora)i#$ - con)inutul net$ numele 1i adresa produc(torului. distribuitorului. importatorului saue/portatorului$

- )ara de origine$ - elemente de identificare a lotului$ - declararea "alorii nutriti"e !2n special pentru produsele dietetice. pentrualimenta)ia sugarilor 1i a copiilor de "0rst( mic(#. <a aceste preci&(ri obligatorii se mai pot ad(uga urm(toarele informa)ii. 2nfunc)ie de tipul produsului alimentar: - condi)iile speciale de depo&itare 1i p(strare $ - modul de folosire. c0nd utili&area necesit( indica)ii speciale$ - locul de origine sau de pro"enien)( a produsului. dac( omiterea acestuiaar fi de natur( s( cree&e confu&ii 2n g0ndirea consumatorilor$ - concentra)ia alcoolic( : pentru b(uturile la care aceasta este mai mare de .%,7 "ol$ - numele 1i adresa celui care ambalea&( produsul Campanie publicitara: Spotul K*usicL produs pentru salamul Victoria face parte din campania de relansare KSalam VictoriaL ce apartine producatorului de preparate din carne. Campofrio 6oods. Respectand reteta traditionala a salamului Victoria de pe "remuri si imbunatatind-o cu mai multa sunca. Campofrio rein"ie sa"oarea celor mai frumosi ani. Spotul ne aduce intro atmosfera familiala rela/ata si plina de umor. Iustul ire&istibil al me&elurilor Campofrio nu numai ca iti lasa gura apa. dar iti ofera libertatea sa te e/primi in orice moment asa cum iti doresti. E/ecutia energica si dinamica isi propune sa le reaminteasca tuturor celor ce au trait in era disco a anilor Y>,. gustul celui mai apreciat produs al acelei perioade : Salamul Victoria Spotul se desc'ide cu pre&entarea unei familii tinere care ser"este sand3ic'-uri cu salam Victoria de la Campofrio. 5e indata ce gusta unul dintre delicioasele sand3ic'-uri. tatal retraieste atmosfera celor mai frumosi ani. dansand pe ritmurile binecunoscutului 'it 5.I.S.C.D. Simpaticul baietel. inspirat de reactia tatalui isi trage discret catre el fata de masa pe care se gaseste farfuria cu apetisantele sand3ic'-uri cu salam Victoria Caroli. pentru a descoperi si el sa"oarea acestui produs delicios. 6ilmarea imaginilor cu salamul Victoria a fost reali&ata de catre o ec'ipa de specialisti italieni in studiourile casei de productie Tandem 6ilm. Restul po"estii a fost filmat in studiourile *ultimedia Est si este semnat de catre Peter 6a&eCas - regi&or si Tamas <ajos : Dperator. *ontajul este inedit si aduce aminte de stilul filmelor din anii Y>,.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate