SINDROAME CORTICALE

Lobul frontal

Lobul frontal face parte din analizatorul motor; integreaza motilitatea voluntara, in special in ariile 4 si 6 (primesc aferene cerebeloase). Aria 6 integreaza reflexul de apucare fortata (la copiii pana la 6 luni !" cad daca ii tii de maini). Ariile # integreaza motilitatea oculara voluntara. Ariile $,%&, %%, %', %( sunt arii prefrontale, vegetative si integreaza activitatea functionala vegetativa; ele au conexiuni cu )ipotalamusul. Ariile 44, 4* integreaza limba+ul articulat (este componenta motorie lingvistica); reprezinta o diferentiere a ariei 4& . ,xista niste particularitati in sfera psi)ica. Sdr. cortical frontal -)emiplegie de partea opusa, cu predominanta crurala (pelvina) leziunea este situata superior -)emiplegie cu predominanta a nervului bra)ial si cu pareza faciala leziunea este situata inferior -leziune mica !" este )emiplegie, este doar o pareza sau un deficit motor -deficit motor cu reflexe abolite leziunea este periferica -reflexul de apucare fortata (prezent la copiii pana la 6 luni), se dezvolta brusc dupa un A./ si lent dupa tumori; arata localizarea pe partea opusa leziunii -reactie de magnet pacientul are tendinta de a se apropia de cel care trece pe langa el; apare la nivelul mainii -meningiomul se poate dezvolta in superiorul sau in inferiorul cutiei craniene -aria # localizare pt miscarea oculogira voluntara; este componenta voluntara a sistemului oculomotor; daca exista o leziune, intr-o excitatie apare deplasarea capului si globilor oculari de partea opusa excitatiei (priveste membrele aflate in convulsii); daca este un infarct sau tumora, bolnavul ramane cu privirea fixa sau se deplaseaza spre partea opusa leziunii si se departeaza de membrele aflate in )emiplegie

-anterior de aria # sunt ariile vegetative (ele fac conexiuni cu )ipotalamusul) -unda 0arde in infarctul de miocard si in leziunile frontale -trebuie verificate troponinele si enzimele /1 pt a face diferenta intre 23A si leziuni frontale -putem face angio /4 pt a vedea stenoze si ocluzii pe coronare Alte modificari vegetative -tulburari de motilitate intestinala, )emoragii, ulcere, tulburari de secretie si absorbtie la nivelul intestinului subtire si gros -tulburari respiratorii (trebuie facuta ventilatie mecanica asistata, iar in cazuri grave se poate face tra)eostomie) -se extind si asupra temperaturii corporale (din cauza afectarii )ipotalamusului) creste temperatura cu %5 / -in unele A./ uri se practica )ipotermia (pana la (4 (*5 /) pt a scadea metabolismul energetic si pt a face economie de energie -tabloul clinic mimeaza o boala cardiaca Tulburarile p i!ice -nu pot fi localizate -sunt reprezentate de stari de furie, agitatie -lobul frontal are functie de integrare a mersului (eupraxia) -in leziuni de lob frontal (in apropiere de corpul calos) apare apraxia mersului (pacientul !" mai stie sa mearga) - daca sunt lezate ariile 44 si 4* apare o afectare de limba+ afazie motorie (bolnavul intelege cuvantul scris sau auzit, dar nu poate vorbi) -diagnosticul de localizare se poate pune pe clinica -sdr. frontal 6 clinica 7 crize +ac8soniene Lobul parietal

-in lobul parietal se integreaza toate tipurile de sensibilitate -in ariile * si 9 se face proiectie segmentala (mana, antebrat, picior) -in ariile (,%,' se face proiectie sub forma de dermatom -lobul parietal are o functie legata de limba+ (ariile ($ si 4& in emisfera dominanta, se integreaza limba+ul vorbit si auzit; limba+ul scris se integreaza in lobul occipital)

-in lobul parietal se gasesc centri de integrare ai eupraxiei (pe stanga si pe dreapta) -exista zone de proiectie a cailor vestibulare -exista radiatii optice care se imprastie in toata emisfera cerebrala, iar lezarea lor duce la )emianopsie temporala pe o parte si nazala pe partea opusa Sdr. de lob parietal -clinic sunt prezente tulburari de sensibilitate de tip cortical cu )emi)ipoestezie superficiala de partea opusa, )emianestezie profunda de partea opusa; aceste tulburari de sensibilitate cuprind si fata -apare: - a tereogno"ia (absenta capacitatii de recunoastere a unui obiect prin palpare, plecand de la materie si forma) - adermole#ia (pacientul !" recunoaste, cu oc)ii inc)isi, literele, cifrele sau desenele executate pe tegumentul s;u, de catre examinator, cu a+utorul unui excitant tactil) - ano ogno"ia (pacientul nu poate recunoaste ca este paralizat) - !alucinatii $ine te"ice (pacientul are )alucinatii ca merge) - per onificari ale membrelor (pacientul vorbeste cu membrele sale, le pune nume) - cri"e %ac$ oniene en"itive Tulburari de limba% -afazie senzoriala <ernic8e -%#94 (=roca -%#64) tulburari de integrare a limba+ului articulat; pacientul !" intelege cuvantul vorbit ca si cum i s-ar vorbi intr-o limba necunoscuta de el, dar este foarte atent la cel care ii vorbeste 6 & urditate verbala& -ecolalie pacientul vorbeste normal pt putin timp, apoi se bloc)eaza pe un anumit cuvant - >intoxicatie prin cuvant> folosirea gesturilor in mod stereotip -parafazie sau disfazie lingvistica exprimare gresita (de ,x- in loc de >general> zice >legeral>) Tulburari de limba% cri - >cecitate verbala>

pacientul citeste corect, dar !" intelege nimic din ce citeste

-pacientul !" intelege semnificatia ordinelor pe care le primeste, dar vorbeste bine (de ,x nu intelege ordinul de a duce mana la gura) Te tul celor ' biletele pacientul trebuie sa execute ( biletele de marimi diferite; se face la cei care vorbesc mult si nu se pot diagnostica afaziile senzoriale usoare (de ,x la scriitori) -la scriitori apare agramatismul nu mai stiu sa faca acorduri, sa puna virgula, sa foloseasca subiectul si predicatul Sdr. (er tman daca pacientul !" are tulburari de limba+ -agnozie digitala pacientul !" isi recunoaste propriile degete -acalculie -agrafie pacientul !" poate sa scrie -pacientul nu poate deosebi dreapta de stanga

Apra#ia -apraxia ideatorie in lobul parietal posterior -reprezinta incapacitatea de a concepe o miscare (!" poate sa explice cum desc)ide usa, dar poate sa faca aceasta actiune) -apraxia ideomotorie de executie pacientul poate sa explice cum se face miscarea, dar !" poate sa o execute -se intampla si in emisfera stanga si in cea dreapta Tulburari de camp vi"ual -)emianopsie laterala )omonima, de cadran inferior pe partea opusa leziunii

Cri"e de epilep ie -au caracter de crize localizate sau crize generalizate care antreneaza si aria motorie Lobul temporal

se continua pe fata bazala

-lobul temporal integreaza limba+ul articulat impreuna cu aria ($; mai integreaza si analizatorul auditiv -aria (# functia vegetativa asemanatoare cu cea a lobului parietal -la acest nivel exista proiectii de coordonare a miscarilor si ale sistemului vestibular Sdr. de lob temporal -)ipoacuzie scaderea acuitatii auditive; este forma usoara pt ca structurile periferice se proiecteaza bilateral si se compenseaza una pe cealalta, asa ca !" apare surditate decat daca leziunea este bilaterala -)alucinatii auditive pot face parte din crizele de epilepsie temporala; pot fi date de tumori -incep cu )alucinatii auditive (acufene care pot semnifica malformatii arterio-venoase daca !" sunt )alucinatii, zgomote, pocnituri) -apare senzatia de miros neplacut pt cateva secunde, pacientul incearca sa indeparteze obiectul despre care crede ca miroase urat, apoi apare un episod amnezic si nu stie ce s-a intamplat ()alucinatii olfactive) -apar )alucinatii auditive cu caracter generalizat pacientul aude si traieste ce percepe ca se intampla in acea )alucinatie (,x - senzatia ca se afla in aer pt cateva secunde-minute) -in aceasta criza pot sa apara voci care pot exprima ordine (ele pleaca de la subconstient care devine activ in acest moment) -trebuie facuta o electroencefalografie -apoi apar stari de depresie pt cateva minute, maxim o ora si dupa asta pacientul incepe si rade -sunt ' manifestari importante ). cri"e de automati m ambulatoriu (la copii cu encefalopatie); apare dorinta exagerata de deplasare (pleaca de acasa), dar se mira de ceea ce se intampla cu el pt ca !" este constient de ceea ce face *. cri"e de %amai vu+ %amai connu+ %amai entendu pacientul se comporta in mod necontrolat 2n lobul temporal pot fi leziuni care pot afecta radiatiile optice si apare )emianopsie in cadranul superior, leziunea este de partea opusa.

Lobul occipital

-aici se face integrarea analizatorului vizual; se proiecteaza punct cu punct la nivelul scizurii calcarine (aria %9) -ariile %# si %$ participa la integrarea vizuala si se fac conexiuni cu celelalte sisteme, contribuie la orientarea spatiala si la memoria recenta; la acest nivel se localizeaza reflexul oculocefalogir Sdr. de lob occipital -tulburari vizuale ,!emianop ia laterala !omonima t-ng. au dreapt.

leziunea este pe partea stg.

,!emianop ie bitemporala

,dubla !emianop ie care urmeaza dupa )emianopsia laterala )omonima stanga 6 vedere maculara

Cecitate p i!ica au corticala cand pacientul vede, dar !" recunoaste nimic din ce vede si se foloseste de exteroceptori si proprioceptori pt a se deplasa; tine de demente, atrofii corticale toxice, boala Alz)eimer, boli genetice.

4ulburari de activitate motorie oculara imposibilitate de miscare voluntara a globilor oculari; afecteaza miscarile fine 0ierderea memoriei recente cu conservarea datelor trecute ( dr. /or a$ov) si aparitia confabulatiei (pacientul discuta cu toata lumea, !" mai ac)izitioneaza date din prezent, se foloseste de cele din trecut si le coreleaza cu cele recente). 2n sdr. de lob occipital mai apar si tulburari de orientare spatiala (pacientii !" recunosc blocurile, strazile, traseele, drumul spre casa, intorc )arta in sens gresit). 0oate sa apara epilepsie focalizata la un excitant luminos, la cei care stau mult timp la calculator sau la volan cand primesti flas)-uri. E#amenul afa"iei (este proiectata in lobul frontal in ariile 44 si 4* afazia =roca, in lobul parietal in ariile ($ si 4& afazia <ernic8e si in lobul temporal in aria '') -examinarea se face dupa ce vedem daca pacientul este sau nu cooperant -trebuie sa stabilim daca stie sa vorbeasca si sa citeasca (sa nu fie analfabet), sa stabilim daca pacientul este surd (surditate periferica congenitala sau post-traumatica) -pacientul trebuie pus sa faca operatii de adunare, scadere, inmultire si impartire; capacitatea de a face operatia de impartire se pierde prima, iar ultima se pierde cea pt inmultire -pacientul poate innumara bine, banii crescator, dar !" poate innumara descrescator -limba materna este cea mai bine conservata (la poligloti se pierd intai limbile secundare); recuperarea trebuie facuta in limba pe care pacientul o vorbeste in mod curent -trebuie sa punem bolnavul sa povesteasca cum s-a imbolnavit, sa innumere, sa spuna cum il c)eama, sa execute anumite ordine date verbal (proba celor ( biletele) -trebuie sa testam intelegerea limba+ului scris (,x 0./.?. , 2.4.=) -se dau ordine scrise -in afazia motorie este o problema de logopedie; apare depresie -in afazia <ernic8e pacientul vorbeste mult pt ca nu-si poate controla propriul limba+