AVC (stroke)

Preventia secundara se face dupa ce s-a realizat primul AVC. Se face preventia factorilor de risc; fumatul este FR pt BCV mai mult decat pt cancer. In fereastra terapeutica de 3 ore se poate face fi rinoliza si se resta ileste flu!ul san"vin. Apare un sdr. de #iperperfuzie care duce la #emora"ie. In Romania sunt apro!. $%& milioane de pacienti care au avut un AVC% acestia raman cu sec#ele motorii si de lim a'. Recuperarea este in momentul actual in pro"resie prin metode de activare neuronala% utilizand mem rele sanatoase; se face in functie de tipul de deficit pe care il are pacientul; recuperarea se face pana cand () mai poate e!ista pro"res prin activarea neuronala a neuronului motor central *acesta dezvolta prelun"iri a!onice care cauta sa faca sinapse+. Recuperarea vor itului se face cu a'utorul melodiilor. Bolile vasculare cere rale sunt oli "enerale% () doar oli localizate ale creierului AVC - este un proces e!pansiv intracranian care se comporta ca un proces tumoral - tre uie scazuta presiunea intracraniana * olnavii pot muri prin procese de an"a'are pt ca apare edem masiv si toata presiunea se concentreaza pe linie mediana si astfel se comprima mezencefalul si trunc#iul cere ral+ - edemul cere ral insoteste c#iar si un AI,; cedeaza rapid la o doza mica de -anitol *produce diureza osmotica+% se poate produce "lo vezical si pacientul devine a"itat AVC - presupune e!istenta unei leziuni arteriale *se "aseste in artera vecina teritoriului pe care il iri"a% dar tre uie avut in vedere intre" sistemul arterial cord . creier+ - em olia arterio-arteriala este diferita de em olia cardiaca - e!ista si infarcte cere rale produse de leziuni nearteriale; sunt produse prin compresie directa pe un vas; unele "lioame pot duce la distru"erea unui vas si produc infarct - pot fi afectate si venele si apare trom oza locala ocluziva sau stenozanta ,re uie sa ne concentram asupra metodelor de investi"atie pt e!plorarea vaselor san"vine. AVC - este o pertur are o li"atorie a mecanismelor de adaptare #emodinamica - creierul se adapteaza prin poli"onul lui /illis% acesta limiteaza infarctul - se mai face adaptare printr-un sistem aflat la nivelul carotidei interne si e!terne si altul aflat intre artera cere rala medie si artera cere rala posterioara - daca adaptarea functioneaza ine% pacientul va avea cicatrice la e!amenele ima"istice% dar () va ramane cu sec#ele si nici nu va avea semne sau simptome de AVC - creierul poate suporta o scadere0crestere e!a"erata a ,A pe o durata de ma!im 1 minute% prin aceste mecanisme de adaptare AVC - constituit este un infarct cere ral *notiunea vec#e era de ramolisment cere ral+

AVC - implica multiple pertur ari meta olice% modificari de flu! san"vin cere ral re"ional *este diferit de de itul san"vin cere ral "lo al care este de apro! 23 ml de san"e la $33 " su stanta cere rala pe minut+ - modificarile meta olice vizeaza potasiul% sodiul si p4-ul - dupa orice AVC creste "licemia *este o reactie normala+ pt o perioada scurta de timp% apoi se normalizeaza *tre uie administrata insulina 56AR 5ACA creste prea mult+; creste ,A la $13-733 mm4" *lucru necesar pt a acoperi deficitul de iri"atie; ,A tre uie mentinuta intre $23-$13 mm4" pt cateva zile si apoi revine la normal+% la olnavii cu 4,A tre uie tratament pt a scadea ,A moderat BOLILE VASCULARE CEREBRALE I. ischemie cerebrala . elementul principal este scaderea de itului san"vin cere ral 1. forme asim tomatice *la fumatori% la cei cu dislipidemii; pacientul tre uie controlat anual si tre uie facuta urmarire 5oppler; aceste stenoze care dau formele asimptomatice pot fi operate+ !. forme ac"te c" ma#ifestari locali$ate 7.$. accident *atac+ isc#emic tranzitor *AI,+ . apare un deficit neurolo"ic *de motilitate% de lim a' si co"nitiv+ . dureaza su 78 ore si apoi dispare% iar pacientul ramane fara sec#ele; reprezinta faza a 7a a unei isc#emii cere rale; inca se mai poate interveni% iar pacientul () va mai face alt AI, pe viitor daca eneficiaza de profila!ie *masuri medicale sau c#irur"icale+ 7.7. accident isc#emic constituit *complet% infarct cere ral% AIC . stro9e+ . necroza isc#emica cere rala ireversi ila; se produce o cavitate si se inlocuieste spatiul cu :CR; se poate face recuperare pt ca zonele incon'uratoare sa poata duce la o ameliorare a deficitului motor 7.7.$. AIC in evolutie *in instalare+ 7.7.7. AIC in remisie 7.7.3. AIC sec#elar %. forme cro#ice c" ma#ifestari &if"$e 3.$. ateroscleroza cere rala *este un proces de apoptoza isc#emica intr-o leziune de artere% prin scaderea elasticitatii% prin depunere de colesterol% care duce la aparitia unei suferinte difuze asupra tuturor vaselor si apare un ta lou psi#opatolo"ic; afecteaza in "eneral vasele mici; este mai frecvent la ne"ri decat la al i+ 3.7. encefalopatia #ipertensiva *la pac. cu 4,A; ta lou "rav ,A<333mm4"; lez. occipitale = cecitate% cefalee% alterarea constientei; eclampsia se poate insoti cu encefalopatie #ipertensiva+ 3.3. encefalopatii dismeta olice cu rasunet asupra meta olismului ener"etic% encefalopatia portala dia etica In functie de AIC in evolutie *in instalare+% AIC in remisie si AIC sec#elar% dia"nosticul si atitudinea terapeutica este diferita. In AIC in evolutie tre uie facuta #ipotermie *se scade temperatura pana la 38> C pt a scadea meta olismul cere ral+. In AIC in remisie tre uie incercate mi'loace de recuperare a functiilor cere rale cu a'utorul medicamentelor.

In AIC sec#elar apar modificari artrozice. Formele asimptomatice si formele acute cu manifestari localizate ale isc#emiei cere rale% reprezinta 1& ? din totalul AVC-urilor% restul de $& ? este reprezentat de #emora"ia cere rala. :eziunile arteriale de in"ustare arteriala se e!prima dupa 83 ani; in cazul celor cu A4C se pot dia"nostica si se poate face profila!ie; se e!amineaza copiii prin investi"area carotidelor si cordului. -aduva spinarii () mai poate fi recuperata% apar doar automatisme si sunt confundate cu miscari voluntare. Creierul se recupereaza mult mai ine decat maduva spinarii. II. hemora'iile i#tracra#ie#e $. #emora"ie cere rala *encefalora"ia+ . cele mai frecvente *&8%& ?+ sunt intraparenc#imatoase; sunt le"ate de 4,A; localizarea este in capsula striata 7. #emora"ie su ara#noidiana . este e!tranevra!iala% intre foitele menin"eale *epidurala sau su durala+; sunt date de anevrisme sau malformatii; produc o difuzare a san"elui in spatiul su ara#noidian; se pot opera printr-o clipare si inc#idere a rupturii vasculare *in primele 3-8 zile pt ca la fiecare e!travazare san"vina% se eli ereaza mediatori care duc la isc#emie+; daca () se opereaza in primele @ zile% apare resan"erare *dupa fi rinoliza+ care poate fi mortala; se confunda cu mi"rena sau alte tipuri de nevral"ii 3. #emora"ii *revarsate+ intracraniene . sunt san"erari in parenc#imul cere ral *su durale+ sau e!traparenc#imatoase *e!tradurale+ ; se pot opera *doar daca e o #emora"ie mare% pt ca pot aparea complicatii; cicatrice=epilepsie; se face C,+ 3.$. #ematomul e!tradural; se poate opera 3.7. #ematomul su dural *este o suferinta cere rala difuza% la olnavii cu 4,A% cu tul urari vizuale si dureri de cap; poate sa apara #emora"ie cere rala sau cecitate; se face tratament cu -a"neziu; eclampsia poate produce astfel de manifestari; dementa vasculara cuprinde o apoptoza cere rala+ ; se poate opera 3.3. #ematomul intracere ral Post-operator% in operatiile pe su stanta cenusie% ramane o cicatrice care duce la epilepsie. III. malformatiile (asc"lare cerebrale $. anevrismele cere rale . sunt dilatatii se"mentale arteriale la nivelul arterei cere rale anterioare *cele mai frecvente anverisme in partea anterioara a poli"onului /illis+% la nivelul arterelor comunicante anterioare% si apoi in ordinea frecventei la nivelul arterei cere rale posterioare% comunicantelor posterioare si vaselor e!tracere rale; tratamentul este endovascular 7. an"ioamele cere rale . sunt structuri cu dezvoltare difuza% comple!e% cu anastomoze cu fenomene de distri utie san"vina; se comporta ca un proces epilepto"en sau #emora"ic; se dezvolta in structurile profunde 3. fistula carotido-cavernoasa . pacientul reclama un suflu laterocervical; se o serva o e!oftalmie unilaterala pulsatila; tratamentul se face prin cateterizare si astupare a fistulei; apare de o icei post-traumatic% dar si spontan

8. oala -oAa--oAa * oala ocluziva cere rala cu telan"iectazii; e "enetica+ . este o stenoza de artera carotida interna; este pro"resiva cu transformare capilara su forma de retea; B-oAa -oAaB este un termen 'aponez pt un aspect de f"m &e ti'ara; e!ista si sdr. -oAa -oAa in oala de iradiere *radioterapie pt tumori latero-cervicale% mai ales la copii+ . vasele se in"usteaza C transformarea peretelui arterial &. displazia fi ro-musculara a arterei cere rale . apare la artera carotida *si la artera renala+; artera carotida interna are aspect de sira" de mar"ele *carotida interna e stran"ulata din 3%& in 3%& mm+% care se confunda cu ateroscleroza; cand e!ista la carotida% e!ista si la a. renala *cel putin de o parte+ 2. a"enezia% #ipoplazia si anomalii con"enitale de ori"ine% traiect si cali ru ale vaselor cere rale . limiteaza posi ilitatile de adaptare a unei leziuni -alformatiile cere rale vasculare produc isc#emie prin scaderea flu!ului san"vin% #ipode it si redistri utie% produc #emora"ie prin rupturi vasculare sau produc epilepsie si capata aspect pseudotumoral *pro leme in a ordarea c#irur"icala+. IV. tromboflebitele cerebrale (flebotrombo$e) $. trom ofle itele sinusurilor durei mater . este trom oza si inflamatie; in prezenta unor factori procoa"ulanti *neoplazii+ apare trom oza de sinus care mimeaza o leziune arteriala 7. trom ofle itele venelor cere rale . mai usor de dia"nosticat :eziunile venelor cere rale produc epilepsie% fenomene de tip cortical. DSe da anticoa"ulant in #emora"ia cere rala daca pacientul are valva cardiaca metalica. E)IOLO*IA ACCI+E,)ELOR ISC-E.ICE )rombo$a . este cauza producerii unui AVC *() aterosclerozei+ A. ateroscleroza . duce la in"rosarea peretelui arterial% depunere de plac#ete% aparitie de stenoze% modificari functionale ale peretelui arterial; este mai importanta la atrani *femeile sunt mai prote'ate% mai ales cele cu nasteri pe cale naturala% de la prima la ultima+ B. arterite . arterita temporala% arterita "ranulomatoasa% poliarterita "ranulomatoasa /e"ener% arterita "ranulomatoasa a vaselor mari *,a9aAasu% sifilis+; mai sunt incluse si alte infectii C. disectia *de carotida% de verte rala sau artere intracraniene+ . pot fi spontane *in vasculite+ sau post-traumatice; produce trom oza si consta in acumulare de san"e% su adventiceal *de o icei in carotida sau verte rala+ sau intre intima si medie% apare micsorarea traiectului intravascular% se produce o stenoza *se poate confunda cu o stenoza din ateroscleroza sau stenoza con"enitala+; se trateaza c#irur"ical; este frecventa su varsta de && ani; reprezinta cea mai frecventa cauza de stenoza de carotida; poate fi unica *post-traumatica; cand e mica% e de o icei post-traum.+ sau ilaterala; dia"nosticul de certitudine este R-( *pe sectiune transversala arata aspect in semiluna+ 5. afectiuni #ematolo"ice . policitemie de primul sau al 7lea "rad% anemie falciforma% purpura trom otica trom ocitopenica; creste #ematocritul EF creste nr. de plac#ete EF creste vGscozitatea san"elui in Policitemia vera

H. efect de masa% comprimand arterele intracraniene% an"a'ament tentorial *artera cere rala posterioara; anevrism "i"ant+% compresiunea arterelor cere rale medii% deplasarea structurilor intracraniene prin compresie de catre tumori F. cauze rare sunt oala -oAa -oAa% displazia fi ro-musculara% oala BinsIan"er *este produsa de vase a erante+% traumatism direct sau indirect al arterelor cervico-cere rale In accidentele de circulatie cand se produce deplasarea rusca inapoi a craniului * asculare+% se produce fisurare *ruptura+ a intimei% pe vasele cervico-cere rale; din cauza plac#etelor care se acumuleaza in fisura apare trom oza. Vasoco#strictia A. spasmul cere ral dupa o #emora"ie su ara#noidiana B. vasoconstrictie cere rala reversi ila; etiolo"ie necunoscuta% survenind dupa o mi"rena% un traumatism sau in cadrul eclampsiei Vasoconstrictia este le"ata in special de #emora"ia su ara#noidiana; apare la cei care fac e!ces de cafea; se produce vasospasm; poate sa apara isc#emie tranzitorie sau definitiva. Embolia A. ori"ine aterotrom otica arteriala; ifurcatia arterelor carotide primitive *cea mai frecventa+% sifonul carotidian% artera verte rala distal% crosa aortica . em olia poate pleca de la crosa aortei si poate sa a'un"a pana la vasele corticale B. surse cardiace $. anomalie morfolo"ica cardiaca a) congenitala . prolaps de valva mitrala% persistenta de foramen ovale permea il *san"ele venos se amesteca cu san"ele arterial si apare em olie parado!ala din sistemul arterial% in cel venos; se trateaza cu anticoa"ulant; tre uie ca sistemul arterio-cere ral sa fie li er+ b) dobandita; in cursul infarctului de miocard% ve"etatie marastica *sunt modificari paraneoplazice in cancerul pulmonar C in endocardita; se formeaza trom i locali care mi"reaza la distanta+ 7. tul urari de ritm cardiac% fi rilatie auriculara% sdr. de nod sinusal 3. infectie . endocardita acteriana acuta C. cauze nedeterminate $. copil sau adult in una stare de sanatate 7. asociatii; stare de #ipercoa"ula ilitate secundara unei maladii sistemice% carcinom *in special pancreatic+% eclampsie% contraceptive orale% lupus anticoa"ulant% deficit de factor C sau S