Criza rachetelor din Cuba. Adevarul din spatele propagandei!

by: George GMT Posted in: Air Forces, armament rusesc, Arme americane, Arme de Razboi, Geopolitica, Istorie

De ce a trimis Hrusciov arme atomice inutile in uba!" De ce i#a intaratat pe americani, pana aproape de $inal!" Multi dintre noi au crescut cu povestea crizei cubaneze in urec%i& Filme, documentare, etc, toate astea ne spuneau ca atunci, in '()* ne#a trecut glontul razboiului atomic pe la urec%e& a lumea asa cum o stim noi astazi a $ost pe punctul sa $ie trimisa in neant& Adevarul, pentru ca despre el vorbim in acest articol, este pe undeva pe la +umatate& Adica razboiul atomic a $ost destul de aproape, nici pe departe insa atat de aproape precum ne este prezentat& A $ost adica o cacialma +ucata $oarte prost de rusi, iar ivanii si#au luat#o de si acum mai strang din stiti voi ce cand aud de uba,&Dar sa incepem cu inceputul& -R..#ul era in $loare varstei, avea un avans $oarte mare in te%nologia rac%etelor, erau primii oameni in spatiu" Primul cosmonaut, primul satelit, primul stat din lume al carui steag $lutura, vorba vine, pe /una& Pe baza acestei ideei, tot 0ccidentul era absolut sigur ca rusii au o gramada de rac%ete nucleare cu raza scurta, medie, dar mai ales lunga, capabile sa atinga .-A& 1ineinteles ca -R..#ul alimenta aceste legende, um$landu#si musc%ii cat mai mult si parand cat mai $ioros, dar realitatea era departe de imaginea pictata in e2terior& Pe langa $aptul ca in Raiul omunist se statea la cozi 3ilometrice pentru alimente de baza, inca din anii4)5, industria lor militara era departe de per$ormantele presupuse de americani, in primul rand&

.i atunci a aparut tovarasul Hrusciov& Deloc prost si $oarte viclean, .ecretarul P -. si stapanul absolut a +umatate de lume avea un plan& Ideea ivaniilor era destul de logica de alt$el" Daca noi in -R.. nu putem a+unge la nivelul de trai din 0ccident, atunci sa#i aducem si pe ei la nivelul nostru& .au mai clar e2portul revolutiei comuniste trebuie sa continue& Problema, al carei raspuns a $ost in propozitia precedenta, venea din RDG si %emoragia aproape $atala din 1erlin& um RDG#ul pierduse apro2imativ o +umatate de million de oameni $oarte repede, $iind in pericol c%iar des$intarea statului, din lipsa de cetateni, s#a trecut la construirea celebrului 6id al 1erlinului& 07, pana aici toate bune si la locul lor, dar ce are 6idul cu criza rac%etelor din uba!" Pai,are, ca 6idul, sau mai e2act ce reprezenta el, este motivul pentru care Hrusciov a +ucat una intre cele mai mari cacialmale din istorie" .i a pierdut& Practic si#a pierdut tara la zaruri& Miza era reuni$icarea Germaniei, insa reuni$icarea trebuia $acuta sub sceptrul Moscovei, al proletariatului liber si mandru, bla,bla, bla& 1locada 1erlinului a $ost doar o incercare, nu au reusit atunci, mai incearca odata& Asadar -R..#ul dorea o reuni$icare a germanilor sub stindardul rosu al socialismului, insa in RFG erau trupe& .i erau trupe multe si americane si $ranceze si britanice, dar dintre toti doar americanii contau cu adevarat& Dar cum sa#i scoti pe americani din Germania $ara sa intri peste ei!" Prin santa+ si amenintare o$ course" 6is si $acut, ast$el Hrusciov a ticluit un plan de plasare in uba a peste '85 de $ocoase nucleare si apro2imativ )5555 de militar sovietici, sisteme de rac%ete AA .#98 :ol%ov, avioane de vanatoare MIG#*', ca mai apoi sa le arate lumii intr#un spectacol de zile mari, sa puna latul pe gatul americanilor, iar apoi sa o$ere alternativa: retragem rac%etele din uba, contra retragerii trupelor aliate din Germania" Planul, in mintea sovieticilor, era genial si $ara cusur" Dar, ;u toti rusii erau atat de increzatori si erau unii dintre ei care stiau ca in acel moment -R..# ul era departe de $orta etalata prin mass#media occidentala& Mai clar daca lucrurile o luau razna si se a+ungea la razboi atomic, -R..#ul pierdea cu lautari, ca sa zic asa, mai e2act

sovieticii nu aveau la inceputul crizei decat cateva, sub '5 rac%ete capabile sa loveasca teritoriul .-A, mai mult teoretic decat practic& Puteau sa pre$aca <uropa intr#un desert radioactiv" Asta da, aveau peste *555 de rac%ete cu raza scurta si medie, dar intercontinentale,ioc" Iar maresalii sovietici stiau asta& Problema atunci cand +oci la cacialma, sunt de $apt doua: sa nu#ti stie nimeni cartile si sa ai nervi tari si $oarte tari& Mai e2act atunci cand Hrusciov le#a spus diplomatilor europeni la Moscova: =0 sa va ingropam4, la s$arsitul anilor =85, toata lumea l#a crezut, iar cand s#a dus neinvitat la reuniunea 0;-, aceea in care a batut cu panto$ul in tribuna, absolut toti liderii 0ccidentali au $ost siguri ca vorbeste serios si trebuie luat in seama" .i l#au luat $oarte in seama, poate mult mai in seama decat ar $i vrut liderul de la Moscova& Iar militarii americani, care erau absolut convinsi ca sovieticii erau mult inaintea lor in materie de rac%ete si nu numai, s#au dus cu caciula in mana in $ata ongresului si au cerut bani& u imaginea lui Hrusciov, batand cu panto$ul in tribuna, si cu amenintarile in urec%i, ongresul a des$acut barierele bugetului si asa a inceput cea mai mare cursa a inarmarilor vazuta vreodata pe Terra, cursa care va duce in $inal la colapsul celui care a pornit#o: sistemul comunist si -R..& Ast$el in $iecare an al domniei lui Hrusciov, .-A a dat in $olosinta cate unul portavion greu din clasa =Forrestal4, cu cate 95 de avioane de lupta, ec%ivalentul a doua regimente de aviatie sovietice& Doar in '()5 americanii nu au lansat portavioane, dar au revenit in '()' cu doua portavioane: -nul din clasa =7itt> Ha?34, @5555 de tone si unul nuclear =<nterprise4, (5555 de tone& Tot in '()' Flota Americana a mai primit si patru submarine nucleare de atac din clasa =.3ip+ac34, patru =T%res%er4 si trei sub#uri lansatoare de rac%ete =<t%an Allan4, urmate rapid de inca '8 submarine de atac si noua bucati lansatoare de rac%ete =/a$a>ette4& In aceeasi perioada -R..#ul detinea -; .I;G-R submarin capabil sa lanseze rac%ete& 7#'(, dar si ala vai de el& Trebuia sa iasa la supra$ata, sa scoata rac%eta, iar =pasarica4 lui zbura numai )553m, si avea doar trei bucati" /a capitolul bombardiere strategice situatia era la $el de tuciurie& Rusii nu au avut in AA* aviatie strategica, asadar atunci cand au pus pana pe un 1#*( american, s#au apucat sa#l numere la suruburi, rezultand de aici Tu#B, practic un 1#*(, mai slab oricum& In acelasi timp si pentru ca c%iar si copiatul costa si dureaza, adaptarea productiei, scule, utila+e, etc, americanii au creat si scos pe piate 1#C), cel mai mare bombardier din istoria aviatiei& Atat de mare incat 1#*( ii incapea sub o aripa" Iar Tu#B, semanand ca doua picaturi de apa cu 1#*(, ii incapea per$ect sub cealalta aripa&

B-36, B-29 si in poza de jos

!u-"

#urse poze$ -nited .tates Air Force Historical Researc% Agenc> D ???&$as&org Ast$el $ara $lota si aviatie, singura modalitate prin care -R..#ul se putea lua de par nuclear cu .-A erau rac%etele intercontinentale& 0ri tocmai aici era marea buba comunista: nu aveau asa ceva" <ste drept, aveau rac%ete care puteau a+unge in .-A, insa erau rac%ete de tip @79' si @79*, @79B, rac%ete construite de 7oroliov pentru zborul in spatiu si care nu se pretau deloc la aplicatie militara& /ungimea unei ast$el de rac%eta era de C* de metri si diametrul cu tot cu $lapsuri, de '5&C& /a asa marime era aproape imposibil sa o ascunzi intr#un siloz subteran, $iind ast$el $oarte vulnerabila la orice atac& %iar daca ar $ace un siloz, greutatea capacului ar $i de mii de tone& Fiecare rac%eta ar avea nevoie de un timp $oarte indelungat de pregatire pentru lansare, o in$rastructura imensa si o $abrica proprie de o2igen langa ea& 1asca ca plat$orma de lansare ar $i ciclopica&

%&'2 Dar pe *) octombrie '()' lucrurile se complica& a raspuns la 6idul 1erlinului, in acea zi '5 tancuri americane MB@, cu lame de buldozer in $ata, s#au postat in $ata punctului de control4 %arlie4, din zona de granita a 1erlinului, cu intenia probabila de a sparge zidul& Imediat, de partea sovietica a $rontierei, zece tancuri T#8B, gata de lupta s#au prezentat in $ata americanilor& Apoi $iecare s#a retras incetisor, iar dupa numai B@ de ore, cea mai puternica bomba creata vreodata =1omba Tarului4 a detonat deasupra ar%ipealgului ;ovaia 6emlia& oincidenta, sau declaratie de $orta!" .ovieticii au lasat sa se inteleaga ca a $ost un avertisment, dar in realitate a $ost doar o coincideta& Planul era pus la punct de luni de zile& In paranteza $ie spus Tar 1omb, era o

gluma" Prea mare si prea grea pentru a putea $i montata pe o rac%eta, a $ost lansata de pe un bombardier Tu#(8: modi$icat si unic, insa datorita modi$icarilor, aeronava abia mai zbura, ceea ce $acea respectiva solutie impractica pentru razboi& .i mai trebuie spus ca initial bomba nu se numea asa, ci =Mama lui 7uz3a4& Aceasta mama are legatura intr#un $el, in $olclorul rus, cu diavolul&

!u-9() singurul de acest tip realizat. Dar sa revenim la uba& Din ordinul lui Hrusciov, rusii incep sa duca pe insula rac%ete nucleare, sisteme AA, logistica si tot ce aveau nevoie pentru a putea apoi sa#i 4roage 4 pe americani sa plece din 1erlin, numai ca, Acest =numai ca4 se re$era la anumite aspecte, care arata ca daca s#ar $i a+uns la o con$runtare directa, -R..#ul ar $i $ost ras de pe supra$ata pamantului, .-A insa nu& .ovieticii au dus in uba doar *B rac%ete ale caror raza era su$icienta pentru a atinge coasa americana, @7)C& Aveau, cei drept si rac%ete cu o raza mai mare, dar din pacate pentru ei, aceste rac%ete erau pe nave, in mars spre uba in momentul in care 7enned> a declansat blocada, si ast$el nu ar $i putut sa participe la lupte& Rusii aveau in uba rac%ete @7)C a caror raza era su$icienta pentru a atinge oasta de <st si rac%ete tactice RC'5 cu raza de C* 3m& Adevarat ca mai aveau si lansatoare si $ocoase pentru @7)8, aceasta din urma mult mai puternice, numai ca, asa cum spuneam, aveau doar $ocoasele si lansatoarele, rac%eta in sine nu

a mai apucat sa a+unga, $iind blocata de navele americane de razboi& 1a mai mult decat atat, timpul necesar pentru ca rac%etele, care erau totusi sosite, sa $ie lansate era $oarte mare, cateva ore" 0ri americanii stateau cu oc%ii pe cubanezi ca pe butelie si orice aducere a rac%etelor in pozitie de alimentare si pregatire a lansarii, ar $i $ost urmata de un atac masiv al aviatiei americane, care avea dislocate numai pe aeroporturile terestre sute de A#B .3a>%a?3&

%&63

%&6( 0ri c%iar daca rusii aveau si ei .#98 :ol%ovE poate opera de la 855m in susF, capacitatea A#B de a azbura $oarte +os le $aceau aproape invulnerabile, iar $ata de MIG #*' dislocate de+a, americanii puteau anga+a F#B P%antom& el mai probabil, daca sovieticii se apucau sa pregateasca rac%etele de lansare, in mai putin de o ora, sute de avioane americane erau in cea$a lor, sau poate c%iar mai rau& In acelasi timp -R..#ul nu avea practic nici macar o singura rac%eta intercontinentala, demna de acest nume& ele cateva asa#zis operative, aveau nevoie de apro2imativ *B de ore pentru a $i pregatite de lansare, si asta deoarece erau rac%ete derivate din cele $olosite pentru e2plorarea spatiului si avand deci o $oarte mica importanta militara& Americanii aveau, in aceeasi perioada: B85 de rac%ete pe combustibil solid de tip =Minutaman4, care puteau $i lansate in cateva zeci de minute, *8) de rac%ete, tot cu combustibil solid, =Polaris4, pe ') submarine strategice, care, spre deosebire de sub#urile sovietice de tip 7#'(, puteau lansa din imersiune& Revenind la capitolul bombardiere strategice, situatia era c%iar mai +enanta& -R.. detinea doua tipuri de avioane capabile sa atinga teritoriul amertican: CM si T-#(8, in variantele purtatoare de arme nucleare& Potrivit unor estimari di$erite, numarul bombardierelor sovietice capabile sa lanseze arme nucleare, era undeva intre )@ si '8* de bucati, toate subsonice si toate zburau sub pla$onul de '*555 de metri& Teoretic, sansa ca aceste aparate sa treaca de vanatoarea ;AT0, era pur teoretica&

3* bo+bardier strategic sovietic .-A insa detineau bombardiere supersonice 1#8@A#''8 bucati, 1#B9#'*)5 de bucati si 1#8*, care in cazul unui con$lict ar $i atacat sub protectia propriei vanatori& Asadar despre ce criza a rac%etelor vorbim!" <uropa ar $i $ost par+olita, adevarat, dar atunci rac%etele intercontinentale americane ar $i $acut scrum tot teritoriul -R..#ului, $ara ca acesta sa poata riposa impotriva teritoriului american,.i atunci!"

Convair B-(%A um americanii stiau de slabiciunea sovieticilor, 7enned> a putut +uca dur, iar rusii au pus coada intre picoare si sub zgomotul continuu al avioanelor americane de supraveg%ere, s#au carabanit inapoi& =Marea4 victorie a .ovietelor, a $ost trambitata in presa din /agarul .ocialist pe motiv ca in urma acestei miscarii eminente, americanii au $ost obligati sa#si retraga rac%etele nucleare =Gupiter4 din Turcia E'8 bucatiF, si s#au +urat sa nu invadeze uba" Dar, caci e2ista un mare dar, cu un an inainte de riza Rac%etelor, in '()' Pentagonul se %otarase de+a sa retraga rac%etele de tip =Gupiter4 din dotare, pe motiv ca erau vec%i, pe combustibil lic%id si deci greu de operationalizat, si in acelasi timp industria americana scotea

pe banda rulanta, noile rac%ete cu combustibil solid Minuteman si Polaris, net superioare din toate punctele de vedere&

B-"' Asadar daca sovieticii c%iar asta ar $i vrut, sa scape de rac%etele din Turcia, ar $i $ost su$icient sa citeasca ziarele de limba engleza, stirea $iind $acuta publica de americanii din =)'& Adevarul este insa ca Hrusciov a vrut 1erlinul, si cu el toata Germania, a blu$at si a pierdut, nu numai respectiva con$runtare, ci intregul Razboi Rece" Daca pana atunci americanii se inarmau si nu prea, in momentul in care Hrusciov a inceput sa#i ameninte ca#i ingroapa si sa bata cu panto$ul in pupitrul ;atiunilor -nite, orice retinere a disparut, iar ongresul a pus la dispozitia armatei orice suma ceruta& Putem spune acum, privind in urma, ca de $apt riza Rac%etelor cubaneze s#a inc%eiat abia in '((5, odata cu caderea 6idului 1erlinului si intregului sistem comunist si asta deoarece adevarata con$runtare intre <st si :est a inceput in araibe& Dar daca,Dar daca riza Rac%etelor cubaneze a plecat tocmai de in$erioritatea evidenta a -R..#ului in $ata rac%etelor intercontinentale americane!" Daca de $apt scopul real al acestei manevre a $ost tocmai $aptul ca Rusia nu avea cu ce sa loveasca teritoriul american!" Poate ca 6idul 1rlinului a $ost doar motivul, realitatea $iind insa alta& -R..#ul era practic sub tirul american cu I M1, si atunci s#or $i gandit sa ec%ilibreze un pic situatia, sa tina si ei o parte a teritoriului american sub amenintarea proprilor rac%ete& um rac%eta lor de baza, @7)8 avea o raza de H*555 de 3m, amplasarea ei in uba aducea un pic de ec%ilibru strategic, pana cand -R..#ul ar $i putut recupera decala+ul in materie de rac%ete I M1&

Daca ne uitam la ce tipuri de rac%ete au dus in uba, ipoteza poate sta in picioare: asadar aveau @7)C#*B de bucati lansabile, RC'5, rac%eta strict tactica, cu raza mica, care ar $i urmat sa prote+eze uba de o eventuala invazie si @7)8, rac%eta strategica cu raza medie, pentru atacul asupra teritoriului american& Daca,acest plan ar $i reusit, daca sovieticii apucau sa operationalizeze ambele tipuri de rac%ete!" Dumnezeu stie ce s#ar $i intamplat, poate americanii ar $i dat inapoi, sau poate ar $i atacat uba prin surprindere nuclear, stiind ca daca lovitura ar $i reusit si rac%etele cubaneze ar $i $ost distruse inainte de lansare, -R..#ul nu ar $i indraznit sa atace <uropa de tema I M1#urilor americane gata de atac" <ste doar o parere personala, dar cred ca miza rac%etelor cubaneze nu era numai reuni$icarea Germaniei, ci poate si reec%ilibrerea balantei strategice nucleare, in asa $el incat -R..#ul sa aiba timp sa#si creeze o $lota de rac%ete intercontinentale, la nivelul .-A& .ursa: )ictor #uvorov-,- sa va ingropa+!. /eorge/*!