..
"i6
Plinii de culoare ~i de drama-
tism, arta barocii a fost creatii
mai ales pentru a servi religiei
Ea trebuia sii fnciinte ~i sii
cople~eascii dar mai presus de
orice sii implice spectatorul fn
miracole, extaze ~i momente
ale triumfului cre~tiniitiitii
An secolul al XVII-lea, Italia a rnmaso tarn.de
I prima: importanta ca centru al ideilor ~i
practici)or artistice ~i .Roma, In mod
deosebit, a atras pictorii ~i sculptorii din
lntreaga Europ~. Curentele artistice care au
luat na~tere 1n Italia au continuat s~ aib~
r~sunet international. Dup~ rena~terea tarzie,
In secolul al XVI-lea, a urmat manierismul, un
curent artificial. Acest curent a tinut relativ
putin ~i barocul dinamic care i-a succedat a
durat de-a lungul secolului XVII ~i chiar XVIII,
rnsl?andindu-se In lntreaga Europ~ catolic~ ~i
chiar peste ocean, In America .Latin~.. , curbe dominante ~i prin influentarea reci-
Reforma ~i reinnoire
Arta baroc~, cu toate c~ nu a fost exclusiv reli-
gioas~, a reflectat spiritul contra-reformei, din
sanul bisericii catolice, care a relnsufletit pro-
pria con~tiint~, 1n lupta lmpotriva protes-
tantismului.
Arti~tii baroci s-au relntors la modelele
Rena~terii tarzii, cu temele ~i emotiile ei cla-
.sice, directe. Arta baroc~ a dus lns~ clasicis-
mul Cu o treapt~ mai departe. Daca elementul
clasic din arta renascentist:ltindea s;l fie echi-
librat ~i rece, mentinand o distant;l emotion-
al;llntre art:l ~i spectator, barocul era im~rios
~j nelini~tit, avand tendinte spre contemplare
~i implicare a privitorului. in pictura lui
Annibale Carraci (1560-1609)se simte un cla-
sicism relnviat. Frescele lui, c~re au decorat
Galeria Famese din Roma, l~i datorau sursele
de inspiratie frescelor Capelei Sixtine, real-
lzate de Michelangelo, cu toate c;l sunt
peparte de a crea o atrnosfern sobrn.
.I<
O Annibale Carraci a fost influen~at de
temele clasice ale rena~teri tarzii dar inten~ia
lui era sa amuze ~i sa placa. ca in aceasta
scena luminoasa. plina de culoare intitulata
Tr;umfu' 'u; Bachus ~; Ar;adne;.
O Convert;rea ,u; Pavel a lui Caravaggio
demonstreaza interesul pictorului in utilizarea
contrastului dintre lumini ~i umbre
(..chiaroscuro") pentru efectul lor dramatic.
Imbracarea personajelor cu haine contempo-
rane ~i folosirea ,aranilor drept modele pen-
tru personaje sfinte a ~ocat multa lume.
Barocul a fost un curent de un dramatism
intens atingand deseori efecte stralucitoare,
prin combinarea picturii, sculpturii, arhitec-
turii ~i muzicii Intr-un singur spectacol. Acest
gen de "teatru"este prezent In marea Biserica
Sfantul Petru din Roma ~i nu esteo Intamplare
faptul ca epoca baroca a dat na~tereunui nou
tip de spectacol, opera.
in arhitectura, barocul a inclus toate ele-
mentele clasicismului, cum ar fi coloanele,
frontoanele triunghiulare ~t arcurile dar s-a
distins de clasicism printr-o trasatur;1:
aparte ~i
anume dramatismul ~i m~carea create prin
proca a maselor ~i spatiilor.
O for'ta majora
Caravaggio (1573-1610), primul mare pictor
baroc italian, a fost unpersonaj neobi~nuit de
turbulent, Intr-o disput:l permanent:l cu poli-
tia. El a lucrat la Roma pftnaln anul1606 cand
~i-a Injunghiat adversarul dintr-o partida de
tenis ~i a fost obligat sa fuga din ora~.
Ajungand in Malta, el a fost admis In Ordinul
Sf. loan dar s-a dezonorat din nou, impli-
""
 ART A BAROcA
cftndu-se Intr-a alt~ b~taie. A fast arestat dar a
reu~it s~ evadeze ~i a fast Urn1~rit prin Sicilia
~i Italia de agentii Ordinului. El era Inc~ un
evaclat cand a decedat din cauza unei febre la
varsta de 37 ani.
Stilul direct, pamantean
Este destul de surprinzator ca un asemenea
om a pictat lucrari de o mare intensitate dra-
matica, accentuand momentul crucial alluarii
unei decizii 1n, de exemplu, Cbemarea Sf
Matei ~i Convertirea lui Pavel. Mai neobi~nuit
este stilul direct, pamantean.
Caravaggio a abandonat elementele sim-
bolice care se gasescin mod obi~nuit in pic-
tura religioasa, alegand, in locul acestora,
decoruri obi~nuite pentru episoadele extraor-
dinare pe care le imortaliza. El a renuntat ~i la
pictarea unor personaje idealizate, atat de car-
acteristice traditiilor clasicismului ~i rena~terii
tarzii. Zvonurile, conform carora pict9rul
folosea ca modele tarani ~i prostituate, au
reprezentat un motiv al proastei lui reputatii.
Astfel, Matei, culegatorul de texte biblice, este
portretizat in Cbemarea Sf Matei ca un con-
teniporan al lui Caravaggio,luand in con"sid-
erare exact confuzia creata in momentul in
care personajul este chemat sa devina dis-
cipolul lui Iisus. jn Convertirea o martoaga
obi~nuit:l ~i un barbat istovit. a~teaptain timp
ce o izbucnire divina de lumina coboara
asupra persecutorului Saul ~i-l preschimba in
Apostolul Pavel.
jn cautarea originalitatii, Caravaggioa pic-
tat direct dupa model, uimindu-i pe contem-
poranii obi~nuiti ca pictorii sa-~i faca desene
preparatorii foarte elaborate. Cea mai ciudata
')()
care se dovedeau a fi doar picturi realizate pe
un perete compact.Aceastametod:l se nume~te
trompe l'oeil ("pacale~teochiul" 1n franceza).
Cele mai spectaculoaseexemple ale barocului
sunt picturile realizate pe tavan create cu arata
m:liestrie1ncatesteaproape imposibil sa remar-
ci locul1n care se tennirul peretii; camerapare
a fi deschisa spre cer ~i creaturi inaripate se
1nalt:lsau coboarn, de obicei acompaniind un
monarh glorificat sau vreo personalitatenobila
sau religioasa. Cerul albastru luminos ~i crea-
turile care par sa pluteascagenereazaoptimism
~i vitalitate, de fapt "mesajul" barocului.
Geniile barocului
Cel mai mare geniu al barocului a fost
Gianlorenzo Bernini (1598-1680), cunoscut
mai ales ca sculptor, el fiind 1nsa~i arhitect,
pictor ~i poet. Legenda spune ca a co~pus o
O 0 fresca pe opern pentru care a scris textul, a compus
tavan pictata de muzica, a proiectat decorurile ~i chiar a pro-
Pietro da Cortona in dus recuzita scenica. S-a rulscut la Napoli dar,
Palatul Pit ti din inca din vremea copilariei sale, tatal, de
Floren1a ~i care este meserie sculptor, s-a mutat la Roma unde
ti pica tehnicii adolescentul Bernini ~i-a gasit patronul1n per-
baroce. soana cardinalului Scipione Borghese ~i a
devenit faimos. Papa Urban VIII a devenit
urmatorul patron al artistului, pe vremea cand
OPe tavanul acesta avea doar 26 de ani, ~i 1n 1629 a fost
Cazinoului Ludovisi numit arhitectul Bisericii Sf. Petru, cea rnai
din Roma, Guercina mare biserica din lumea cre~tirul care s-a
a utilizat ~i el tehni-
ca crearii iluziilor
optice. Arhitectura
pictata lasa impresia
ca incaperea este
deschisa spre cer.
tehnica a pictorului a fost insa folosirea
clarobscurului (chiaroscuro), a contrastului
dintre lumini ~i umbre. Prin alegerea person-
ajelor plasate in conuri de lumina, in contrast
cu planul indepartat intunecat, Caravaggio a
creat capodopere de o forta dramatica nernai-
intalnita pana la acea data.
Chiar ~i in decursul vietii lui tumultuoase,
"caravaggismul" s-a raspandit in lume. Destul
de ciudat, el nu a reu~it sa prinda radacini in
Italia, cu toate ca unul dintre succesorii ital-
ieni ai lui Caravaggio a fost Artemisia
Gentileschi (1593-1652), prima femeie artist
cunoscuta. Printre francezii ~i spaniolii car-
avaggi~ti au existat insa cateva personalitati
remarcabile. Marele pictor Rembrandt a fost ~i
el, la randul lui, influentat de compatriotii
care adoptasera stilul maestrului italian.
Cel rnai talentat contemporan italian al lui
Caravaggioa fost Guido Reni (1575-1642)ins~
cel mai mare pictor baroc a fost un flamand,
pe nume Peter Paul Rubens (1577-1641)care,
oricum, ~i-a petrecut o mare parte a vietii,
studiind in Italia.
O iluzie
In generatia care a unnat, Guercino (1591-
1666)~i Pietro da Cortona (1596-1669)au exce-
lat intr-o tehnica caracteristica sti1ului baroc:
creareade iluzii, adica pictau astfel incat spec- ~
tatorul avea impresia ca asistala un eveniment .x
real. Aceasta tehnica nu era doar o problema
de reprezentare fotografica ci ~i eliminarea O Baldachinul din Biserica Sf. Petru din
cadrului, ceea ce li1saimpresia de real. Cel mai Roma. Acest baldachin ceremonial perma-
simplu mod de a crea o iluzie era ceea ce nent, situ at deasupra inaltului altar a! bise-
aparent parea a fi o u~a sau o fereasW, prin ricii, a fost proiectat de Bernini ca un simbo!
care se puteau observa diferite priveli~ti dar a! puterii reinnoite a bisericii catolice.
 ~
8
"
Q.
~

00 Domul ~i
fa~ada Bisericii San
Ivo della Sapienza
din Roma,
proiectata de
Borromini ( I 599-
1667), un exponent
a! barocului ~i un
rival allui Bernini.

in:lltat incet de-a lungul secolului. Dup:l

aceasta el nu. a mai prlvit inapoi; a lucrat
aproape in exclusivitate in Roma ~i multe din-
tre marlle monumente ~i simbolurl ale ora~u-
lui i se datoreaz:l partial sau chiar in totalitate.
Ca sculptor, Bernini a fost un virtuoz in
pur stil baroc. Textura pielii personajelor sale
~i a draperlilor sunt extraordinar de vii, dese-
orl draperlile p:lrand a adia in b:ltaia brlzei.
Spre deosebire de sculptorli care i-au prece-
dat; operele maturlt:ltii au fost create cu int.en-
tia v:ldit:l de a fi prlvite dintr-un singur unghi
(nu de jur-imprejur), fund plasate, de obicei,
intr-un aranjament arhitectural din care ies la
iveal:l c:ltre spectator. Dup:l cum se obi~nuia
des in acea perload:l, artistul vroia s:l-~i impli-
ce prlvitorul in mod direct, emotional, ceea ce
era imposibil de realizat dac:l il l:lsa s:l se
plimbe nestingherlt in jurul operelor sale.
Dintre lucrnrlle de marl proportii ale lui
.Bernini din interlorul Biserlcii Sf: Petru cea
mai impresionant:l pies:l este Baldachinul, un
baldachin imens (29 m in:lltime) poleit cu
bronz inaltat deasupra locului unde se pre-
supU(le ca ar fi ingropati Sf. Petru ~i Sf. Pavel.
Coloanele sale rasucite simbolizeza continui-
tatea cre~tinismului, sugerand intoarcerea in
timp, via Constantinopole pana la anticul
Templu allui Solomon din Ierusalim; ele sunt
insa caracteristice barocului care se juca cu
conceptele clasice, severe ale coloanelor, de
dragul noutatii ~i al efectelor spectaculoase.
Sculpturile ~i suprastructura de deasupra bal-
dachinului, ~i insu~i baldachinul cu ciucurii
din bronz sunt realizate in a~a fel incat totul
sa para abundent -11 definesc drept cel mai
extraordinar monument al barocului.
Exista putine priveli~ti care se ridica la ni-
velul de grandoare pura al celor doua colona-
de construite de Bemini pe laturile pietii
ovale din fata Bisericii Sf. Petru din Roma.
O Virtuozitatea lui Bernini ca sculptor ~i insu~i Bemini declara ca cele doua colonade
abilitatea lui de ada via\3 marmurei poate ti erau ca bratele mateme ale bisericii "care.i
vizualizat3 in Apollo ~i Daphne (1633-1635). imbrati~eaza pe catolici pentru a le intari
57
 ART A BAROcA

crezurile". Printre alte lucrari celebre ale lui

Bernini mai putem aminti Fantana celor
patru rauri din piata Novena mtruchipand
patru personaje grandioase. Ele reprezentau
ceea ce se credea atunci a fi cele mai mari flu-
vii din lume (Dunarea, Nilul, Gangele ~i Rio
Plata), fiecare erau aranjate In jurul unui
obelisc antic, care se malta deasupra lor.
La mceput pietrele sculptate, palmierii ~i
plantele fantanii erau colorate. Pictarea sculp-
turilor sau utilizarea materialelor colorate a fost
a alta inovatiea Iui Bernini (cu toate ca ea fus-
ese anticipata de catre grecii antici) ~i una care
se mentinea In cadruI baroc, aceea de a atinge
un maxim aI grandorii ~i de a crea efectuI iluzi-
ilor. Culori Indraznete ~i efecte de Iurnina sunt
folosite ~i 1n Capela Cornaro, care adaposte~te
Extazul Sf Tereza realizata de Bernini, proba-
billncununarea carierei sale ca sculptor.
jn Fantana celor patru rauri statuia care
reprezinta NiluI are fata acoperita -se pre-
supunea ca pentru a nu privi fatada Bisericii
Sf. Agnese proiectata de Francesco Borromini
(1599-1667). Povestea nu este adevarata dar
ne dezvaluie cate ceva despre rivalitatea din-
tre ace~tia. Borromini era, prin na~tere, de o
conditie mult mai umila ~i Iucra ca pietrar
chiar ~i dupa sosirea la Roma, la douazeci de
ani. El a devenit asisteptul ~ef aI Iui Bernini O Interiorul bisericii

Inainte de a izbandi pe cont propriu ~i a de pelerinaj din

deveni cel mai original sculptor aI barocului localitatea Birnau
italian. Borromini a fost un geniu greu de (1754). Aici gran-
stapanit, care ~i-a ~ocat .contemporanii cu doarea ~i seriozi-
neortodoxismuI sau, creand cladiri cu linii tatea barocului au
ondulate ~i un simt aI spatiului ~i al mi~carii, lasat loc unei
asemanand cu ni~te sculpturi uria~e. Printre dragala~enii aproape
capodoperele lui sunt bisericile San Ivo ~i San jucau~e. aerisite,
Carlo alle Quattro Fontane, ambele din Roma. inceputul curentului
rococo. Tencuiala de
Influen~a baroca un alb stralucitor
Barocul a reprezentat un curent catolic ~i aI este decorata
sudului cu o influen1;:l pronuntata In Flandra abundent.
~i un impact mai mic m restul Europei de
nord. jn Franta flamboiantul barocului nu a
fost utilizat m scopuri religioase ci pentru a
glorifica monarhia absoluta a Regelui Soare, O Fa1ada manastirii

Ludovic al xrv-Iea. jn orice caz, traditiile cla- benedictine din

sicismului ~i spiritul restrictiv erau Inca foarte Melk, Austria, real-
puternice In Franta ~i nici chiar grand1osuI izata de jakob
palat allui Ludovic de la Versailles nu a fost Prandtauer .
construit Intr-un stil pur baroc. Aceasta Construita intre
trasatura era ~i mai evidenta In Anglia protes- 1 702-14, turlele ei
tanta unde Sir Cristopher Wren ~i succesorii elaborate sunt carac-
Iui au Invat~t multe de la modelele lor de pe teristice drama-
continent dar au pastrat o cale de mijloc, o tismului curentului
combinatie mtre baroc ~i clasic. arhitectural baroc.

O Fantana Trevi din Stilul baroc a fost utilizat pana in secolul al

Roma, proiectata de XVIII-lea in mod deosebit in Germania ~i in
Nicola Salvi ~i cons- Austria. Manastiri ~i biserici superbe au fost
truita intre anii construite de ]~cob Prandtauer (1660-1726),
1732-1762. Aceasta ].B. Fischer yon Erlach (1656-1723),]ohann
lucrare reprezinta o Balthasar Neumann (1687-1753) ~i altii.
continuare a tradi1iei lnterioarele sunt decorate cu tencuieli albe,
baroce prin fanteziile stralucitoare, culori pastelate ~i care dau
sculpturale elaborate impresia generala de aerat ~i de delicatete
care reprezinta zei care creaZa o mare diferenta fata de barocul
amesteca1i cu nimfe italian. Atmosfera acestor locuri este de fapt,
~i cai. totul plasat mai apropiata de stilul contemporan rococo,
intr-un decor arhi- din Franta, care era identificat cu grandoarea
tectural minunat. ~i ambitiile unei epoci trecute.

58
Arta ~i omul 20 -RUBENS Arta ~i omul 22 -EPOCA REGELUI SOARE, LUDOVIC AL XIV-LEA