Teste Politehnica Admitere

TESTE
ADMITERE
2000 - 2013
Enunuri nsoite de soluii
Algebr i Elemente de Analiz Matematic
Geometrie i Trigonometrie
Admitere * Universitatea Politehnica din Bucuresti 2000
Disciplina: Algebra si Elemente de Analiza Matematica
1. Sa se determine suma S a solut iilor ecuat iei x
3
4x
2
= 5x.
a) S = 0; b) S = 6; c) S = 4; d) S =
2; e) S = 5; f) S = 2.
Solut ie. Din relat iile lui Viete rezulta x
1
+ x
2
+ x
3
= 4.
2. Sa se calculeze L = lim
n
n
k=0
k + 1
10
k
.
a) L = ; b) L =
10
9
; c) L =
10
81
; d) L =
1000
9
; e) L =
100
81
; f) L =
9
10
.
Solut ie. Avem S
n
=
n
k=0
(k + 1)(
1
10
)
k
. Fie f(x) =
n
k=0
x
k+1
. Pentru x = 1 avem suma unei
progresii geometrice de rat ie x deci f(x) =
x
n+2
x
x 1
. Derivand obt inem f
(x) =
n
k=0
(k + 1)x
k
=
(n + 1)x
n+2
(n + 2)x
n+1
+ 1
(x 1)
2
. Pentru x =
1
10
, rezulta S
n
=
n+1
10
n+2

n + 2
10
n+1
+ 1
(
9
10
)
2
. Cum lim
n
n + 1
10
n+2
= 0,
deducem lim
n
S
n
=
100
81
.
3. Sa se determine m R daca ecuat ia m(x + 1) = e
|x|
are exact doua solut ii reale si distincte.
a) m (1, ); b) m
_
, e
2
_
(1, ); c) m
_
, e
2
[1, );
d) m
_
, e
2
_
(0, 1); e) nu exista m;
f) nici una dintre celelalte armat ii nu este adevarata.
Solut ie. Cum x = 1 nu este solut ie, ecuat ia se scrie m =
e
|x|
x+1
. Funct ia f : R\{1} R, f(x) =
e
|x|
x+1
m se scrie desfasurat
f(x) =
_
_
_
e
x
x+1
m, x (, 1) (1, 0)
e
x
x+1
m, x [0, )
f
(x) =
_
_
_
e
x
(x+2)
(x+1)
2
, x (, 1) (1, 0)
e
x
x
(x+1)
2
, x (0, ).
Pentru sirul lui Rolle se considera valorile {, 2, 1, 0, }

R,
m\x 2 1 0
f(x) me
2
| 1 m Discut ie
m (, e
2
) + |+ + + x
1
= x
2
m = e
2
0 |+ + + x
1
= x
2
= 2
m (e
2
, 1) |+ + + nu are radacini
m = 1 |+ 0 + x
1
= x
2
= 0
m (1, ) |+ + x
1
= x
2
Deci m (, e
2
) (1, ).
4. Sa se calculeze lim
x2
x
3
8
x
2
4
.
a) 4; b) 2; c) 3; d) ; e) 0; f) 1.
Solut ie. Avem lim
x2
(x 2)(x
2
+ 2x + 4)
(x 2)(x + 2)
= 3.
5. Sa se calculeze = lim
n
_
2
0
|x n|
x + n
dx .
a) = 2; b) = ; c) = 1; d) limita nu exista; e) = 0; f) = 3.
Enunt uri si solut ii * Admiterea U.P.B. 2000 * M1A - 1
Solut ie. Fie I
n
=
_
2
0
|x n|
x + n
dx, pentru n 2 avem
I
n
=
_
2
0
n x
n + x
dx =
_
2
0
_
2n
x + n
1
_
dx = 2nln
_
1 +
2
n
_
2 = ln
_
1 +
2
n
_
2n
2 = 4 ln
_
1 +
2
n
_
n/2
2.
Deci lim
n
I
n
= 4 lne 2 = 4 2 = 2.
6. Fie matricea A =
_
1 2
2 3
_
. Sa se calculeze B =
1
2
_
A
2
+ A
_
.
a) (
2 5
5 8
); b) (
3 5
5 8
); c) (
8 5
5 2
); d) (
3 8
5 5
); e) (
0 0
0 0
); f) B =
1
2
A.
Solut ie. Obt inem A
2
=
_
1 2
2 3
__
1 2
2 3
_
=
_
5 8
8 13
_
; B
2
=
1
2
_
6 10
10 16
_
=
_
3 5
5 8
_
.
7. Sa se determine n natural daca C
4
n
=
5
6
n(n 3).
a) n = 3; b) n = 5; c) n = 4; d) n = 6; e) n = 12; f) nu exista n.
Solut ie. Avem n 4 si
n(n 1)(n 2)(n 3)
24
=
5n(n 3)
6
(n 1)(n 2) = 20, deci n = 6.
8. Sa se determine doua numere reale strict pozitive x si y astfel ncat
x + y = xy = x
2
y
2
.
a) x =
3+
5
2
, y =
1+
5
2
; b) x =
3
5
2
, y =
1+
5
2
; c) x = 0, y = 0;
d) x =
3+
5
2
, y =
51
2
; e) x = 1, y = 0; f) x =
1
2
, y = 1.
Solut ie. Din
_
x, y > 0, x + y = xy = (x y)(x + y)
x + y = (x y)(x + y)
rezulta xy = 1. Din x+y = xy, prinnlocuirea
lui x = y + 1, obt inem
y + 1 + y = (y + 1)y y
2
y 1 = 0 y
_
1
5
2
_
.
Dar y > 0, deci y =
1 +
5
2
si x =
3 +
5
2
.
9. C ate numere complexe distincte z verica relat ia z z = 1 ?
a) 3; b) doua; c) nici unul; d) 1; e) 4; f) o innitate.
Solut ie. Avem z z = 1 |z|
2
= 1 |z| = 1. Deci z = cos + i sin; [0, 2) si deci o innitate de
solut ii.
10. Sa se determine m R daca inecuat ia e
2x
+ me
x
+ m1 > 0 este vericata pentru orice x real.
a) nu exista m; b) m (1, ); c) m = 1; d) m (, 1]; e) m [1, 1]; f) m [1, ).
Solut ie. Notam e
x
= y, iar condit ia devine y
2
+my+m1 > 0, y > 0. Descompunem y
2
+my+m1 =
(y 1)(y +1) +m(y +1) = (y +1)(y 1 +m) > 0, y > 0. Daca y 0, se obt ine condit ia necesara (care
este si sucienta) m 1. Avem = (m2)
2
, deci f are radacini reale. Prin urmare
f(y) > 0, y > 0 y
1
, y
2
0 (P = y
1
y
2
0; S = y
1
+ y
2
0) (P = m1 0; S = m 0),
deci m 1.
11. Sa se determine catul mpart irii polinomului f = X
3
+ X
2
+ 2X 3 la g = X
2
+ 2X 3.
a) X + 1; b) X 1; c) X + 2; d) X
2
; e) X + 3; f) X + 4.
Solut ie. Aplicand teorema mpart irii cu rest obt inem X
3
+X
2
+2X 3 = (X
2
+2X +3)(X 1) +X,
deci catul este X 1.
12. Sa se calculeze f
(1) pentru funct ia f : R R, f(x) =

x 1
x
2
+ 1
.
a) 2; b) 0; c) 1; d)
3
2
; e)
1
2
; f) 3.
Solut ie. Avem f
(x) =
x
2
+ 1 2x
2
+ 2x
(x
2
+ 1)
2
=
x
2
+ 2x + 1
(x
2
+ 1)
2
. Deci f
(1) =
1
2
.
13. Sa se calculeze E = 0, 02
314
3, 14

_
9
4
.
a) E = 30; b) E = ; c) E = 3; d) E =
3; e) E = 1; f) E = 300.
Solut ie. E =
2
100

314
314
100
3
2
= 3.
14. Sa se rezolve ecuat ia

x
2
+ 1 1 = 0.
a) x
1,2
=
2; b) x
1,2
= 1; c) x = 2; d) x
1
= 0, x
2
=
2; e) x = 0; f) x
1,2
= i.
Solut ie. Avem

x
2
+ 1 = 1. Prin ridicare la patrat, egalitatea devine x
2
+ 1 = 1 x
2
= 0, deci x = 0.
15. Sa se calculeze suma primilor 20 de termeni ai unei progresii aritmetice (a
n
), n 1, stiind ca
a
6
+ a
9
+ a
12
+ a
15
= 20.
a) 100; b) 50; c) nu se poate calcula; d) 0; e) 20; f) 2000.
Solut ie. Din a
6
+ a
9
+ a
12
+ a
15
= 20, rezulta a
1
+ 5r + a
1
+ 8r + a
1
+ 11r + a
1
+ 14r = 20, deci
2a
1
+ 19r = 10. Prin urmare S
20
=
(a
1
+ a
20
)20
2
= (2a
1
+ 19r)10 = 100.
16. Se considera mult imea M = {x
2
+ x + 1 | x R}. Atunci
a) M =
_
3
4
,
_
; b) M =
_
3
4
,
_
; c) M =
_
,
3
4
_
; d) M =
_
3
4
,
3
4
; e) M = R; f) M =
g
.
Solut ie. Mult imea valorilor funct iei f : R R, f(x) = ax
2
+ bx + c, a > 0 este
_
4a
,
_
.

In cazul
nostru Imf =
_
3
4
,
_
.
17. Sa se determine elementul neutru pentru legea de compozit ie
x y = xy + 3x + 3y + 6
denita pe mult imea R.
a) 2; b) 1; c) 0; d) 3; e) nu exista; f) 4.
Solut ie. Din x e = x si e x = x, x R rezulta xe + 3x + 3e + 6 = x, x R (x + 3)(e + 2) =
0, x R e = 2.
18. Sa se calculeze aria mult imii
M = {(x, y) R R | 0 x 1, 0 y xe
x+1
}.
a) ln2; b) e
2
; c) 2e; d) e + 1; e) e; f) 2 ln2.
Solut ie. Folosind integrarea prin part i rezulta aria
A =
_
1
0
xe
x+1
dx = xe
x+1
1
0
_
1
0
e
x+1
dx = e
2
e
2
+ e = e.
Universitatea Politehnica din Bucuresti 2000
Disciplina: Geometrie si Trigonometrie
1. Un cub ABCDA
se sect ioneaza cu planul mediator al diagonalei AC
. Sa se specice forma
sect iunii obt inute.
a) triunghi; b) hexagon; c) trapez; d) patrat; e) octogon; f) pentagon.
Solut ie. Fie O mijlocul diagonalei AC
a cubului ABCDA
, e planul perpendicular pe AC
care trece prin punctul O si e a lungimea laturii cubului (vezi gura).

Ducem din O perpendiculara pe AC
n planul ACC
. Aceasta intersecteaza diagonala AC a bazei n

punctul U. Avem C
AC UOA (triunghiuri dreptunghice cu varful C
AC comun), deci
AO
AC
=
AU
AC
3/2
a
2
=
AU
a
3
, deci AU =
3
4
a
2
CU
CA
=
1
4
. Fie UM AC, M BC. Atunci CUM CBA
(triunghiuri dreptunghice cu varful ACB comun), deci
CU
CB
=
CM
CA
a
2/4a =
CM
a
2
CM = a/2,
deci M este mijlocul muchiei AB a cubului. Pe de alta parte, se observa ca MU este perpendicular pe
planul ACC
(MU AC din construct ie si MU CC
deoarece CC
este perpendicular pe planul ABC,

deci CC
CM CM CC
). De asemenea, OU AC
(din construct ie), deci folosind teorema

celor trei perpendiculare, rezulta MO AC
, deci M . Analog se arata ca mijloacele N, P, Q, R, S

ale muchiilor BB
, B
, A
, D
D, DC respectiv, apart in planului . Atunci si segmentele care unesc

aceste puncte, MN, NP, PQ, QR, RS, SM, care au lungime egala cu a/
2 sunt incluse n acest plan, deci

si hexagonul MNPQRS determinat de acestea. Laturile opuse ale acestui hexagon sunt paralele ntre
ele (ind paralele cu diagonale omologe ale fet elor opuse ale cubului), deci hexagonul este regulat. Prin
urmare intersecteaza cubul dupa hexagonul regulat MNPQRS.
2. Un triunghi echilateral este descompus n N triunghiuri echilaterale disjuncte n modul urmator: ecare
latura a triunghiului dat este mpart ita n n part i egale (n > 7) si prin punctele de diviziune se duc drepte
paralele cu laturile triunghiului. Sa se determine N.
a) 2
n
; b) 5
n3
; c) n
3
; d) n
2
; e) n(n + 1); f) 3
n1
.
Solut ie. Paralelele duse la baza triunghiului echilateral prin cele n 1 puncte de pe latura AB a
triunghiului mpart triunghiul n n benzi care cont in respectiv 1, 3, 5, . . . , 2n1 triunghiuri mici.

In total
triunghiul dat cont ine N =
n
k=1
(2k 1) = 2
n
k=1
k n = 2
n(n + 1)
2
n = n
2
triunghiuri mici. Putem
verica acest lucru prin induct ie: pentru n = 1 avem n
2
= 1, deci un singur triunghi, iar daca pentru
laturi divizate n cate n segmente egale avem N = n
2
, atunci triunghiul cu n + 1 segmente egale va avea
n plus o banda inferioara cu 2n + 1 triunghiuri mici (vezi gura).
Enunt uri si solut ii * Admiterea U.P.B. 2000 * M1G - 1
Deci noul triunghi (omologul celui vechi cu numarul de diviziuni incrementat) va avea N
= n
2
+(2n+1) =
(n + 1)
2
, c.c.t.d.
3. Un trapez isoscel, circumscris unui cerc, are lungimile bazelor de 8 si 2. Sa se calculeze aria trapezului.
a) 28; b) 16; c) 12; d) 20; e) 15; f) 10.
Solut ie.

Inalt imea trapezului este CE =

CB
2
BE
2
(vezi gura).
Dar CB = CF + FB = CM + BN =
CD
2
+
BA
2
= 1 + 4 = 5, unde am folosit faptul ca tangentele duse
dintr-un punct exterior la un cerc sunt de aceeasi lungime. Pe de alta parte, BE = BN EN =
BNCM =
BA
2

CD
2
= 41 = 3. Deci CE =

5
2
3
2
= 4, iar aria trapezului este A =
AB+CD
2
CE =
5+1
2
4 = 12.
4. Sa se calculeze sin2x daca tg x = 3.
a)
3
4
; b)
1
2
; c)
3
5
; d)
2
2
; e)
5
7
; f)
3
2
.
Solut ie. Avem sin2x =
2 tg x
1 + tg
2
x
=
2 3
1 + 9
=
6
10
=
3
5
.
5. Pe latura AD a paralelogramului ABCD se considera punctul E astfel ncat AE =
1
2000
AD. Fie F
punctul de intersect ie al dreptei BE cu diagonala AC. Sa se calculeze raportul
AF
AC
.
a)
1
1999
; b)
1
2000
; c)
1
1998
; d)
1
2001
; e) alt raspuns; f)
1
2002
.
Solut ie. Fie O punctul de intersect ie al diagonalelor AD si BC ale paralelogramului (vezi gura).
Aplicand teorema Menelaus pentru secanta BE si triunghiul AOD, rezulta
FA
FO

BO
BD

ED
EA
= 1
AF
FO
=
BD
BO

EA
DE
=
2
1

1
2000
AD
AD
1
2000
AD
=
2
1999
.
Prin urmare, avem
AF
AF +FO
=
2
2 + 1999
=
2
2001

AF
FO
=
2
2001

AF
AC
=
AF
2AO
=
1
2001
.
6. Fie V ABCD o piramida patrulatera regulata cu toate muchiile de lungime 4. Sa se calculeze distant a de
la mijlocul M al muchiei laterale V A la muchia BC a bazei.
a)
5
2
; b) 3; c)
7
3
; d)
1
2
11; e)

11; f)

14.
Solut ie. Fie {O} = AC BD, E proiect ia lui M pe planul bazei (E AC) si e F proiect ia lui E pe
BC (E BC). Folosind teorema celor trei perpendiculare, rezulta MF BC (vezi gura).
Dar ME =
V O
2
(din AME AV O) iar EF =
3
4
AB (din EFC ABC si AE = EO CE =
3
4
AC). Pe de alta parte, n triunghiul dreptunghic V OC avem
V O =
_
V C
2
OC
2
=
_
V C
2
_
AB
2
2
_
2
=
_
4
2
_
4
2
2
_
2
= 2
2.
Deci ME =
V O
2
=

2, iar EF =
3
4
AB = 3. Aplicand teorema lui Pitagora n triunghiul dreptunghic
MEF, rezulta MF =

ME
2
+EF
2
=

2 + 9 =

11.
7. Aria unei sfere nscrise ntr-un trunchi de con cu razele bazelor R si r este
a) 4Rr; b) Rr; c)
_
R
2
r
2
_
; d) 2Rr;
e) nu se poate calcula; f)
_
R
2
+r
2
_
.
Solut ie. O sect iune prin axa de simetrie a trunchiului de con are forma unui trapez circumscris unui
cerc mare al sferei (vezi gura).
Fie raza sferei. Aplicand teorema lui Pitagora n triunghiul hasurat, obt inem nalt imea h = 2 a
trapezului, h =
_
(R +r)
2
(R r)
2
=

4Rr = 2
Rr. Deci =

Rr, iar aria sferei este A = 4
2
=
4Rr.
8. Fie ABCD un patrulater convex si M, N, P, Q respectiv mijloacele laturilor AB, BC, CD, DA. Sa se
determine raportul r =
A
ABCD
A
MNPQ
.
a) r =
4
3
; b) r =
3
2
; c) r = 4; d) r =

2; e) r = 3; f) r = 2.
Solut ie. Se observa ca MN este linie mijlocie n BAC (vezi desenul), deci BMN BAC, cu
raportul de asemanare
MN
AC
=
1
2
, deci
A
BMN
A
BAC
=
_
1
2
_
2
=
1
4
.
Analog obt inem
A
DQP
A
ADC
=
A
CNP
A
CBD
=
A
AMQ
A
ABD
=
1
4
. Deci
A
ABCD
= A
MNPQ
+ (A
BMN
+A
DQP
) + (A
CNP
+A
MNQ
) =
= A
MNPQ
+
1
4
(A
ABC
+A
ADC
) +
1
4
(A
CBD
+A
ABD
) =
= A
MNPQ
+
1
4
(A
ABCD
+A
ABCD
) = A
MNPQ
+
1
2
A
ABCD
,
deci A
MNPQ
=
1
2
A
ABCD

A
MNPQ
A
ABCD
=
1
2
. Alta rezolvare. Avem A
ABCD
=
ACBDsin
2
, unde este
unghiul format de diagonalele patrulaterului. Dar are aceeasi marime cu unghiul format de laturile
paralelogramului MNPQ (laturile paralelogramului sunt paralele cu diagonalele si sunt egale respectiv
cu 1/2 din lungimile acestora, ind linii mijlocii n triunghiurile ABC, ADC, CBD, ABD). Aria
paralelogramului MNPQ este
A
MNPQ
= QM QP sin =
BD
2

AC
2
sin =
AC BD sin
4
=
A
ABCD
2
.
9. Sa se calculeze produsul P = sin30
cos 45
tg 60
.
a)
6
2
; b)
4
6
; c)
6
4
; d)

6; e)
6
3
; f)
2
4
3
.
Solut ie. Avem P =
1
2

2
2

3 =
6
4
.
10.

In triunghiul ABC, dreptunghic n A, lungimile laturilor satisfac relat iile b = c + 1, a < 5. Atunci
a) 0 < c < 3; b) c = ; c) c = 3, 1; d) c = 3; e) c > 4; f) c = 2
3.
Solut ie. Din teorema lui Pitagora, obt inem a =

b
2
+c
2
. Folosind condit iile din ipoteza, rezulta
a < 5
_
(c + 1)
2
+c
2
< 5 c
2
+c 2 < 0 (c 1)(c + 2) < 0 c (2, 1).
Dar c > 0, deci c (0, 1), prin urmare 0 < c < 3.
11. Fie A si B doua puncte distincte xate ntr-un plan. Sa se determine mult imea punctelor M din plan
pentru care aria triunghiului MAB este constanta.
a) un punct; b) reuniunea a doua drepte concurente;
c) o dreapta paralela cu AB;
d) reuniunea a doua drepte paralele; e) o dreapta perpendiculara pe AB;
f) un cerc trecand prin A si B.
Solut ie. Aria triunghiului este A =
ABd(M,AB)
2
, deci A si AB constante conduc la d(M, AB) =
2A
AB
=const. Prin urmare M descrie o pereche de drepte paralele cu dreapta AB, aate la distant a
2A
AB
de
aceasta dreapta (vezi desenul).
12. Sa se determine x
_
0,

2
_
astfel ncat cos x =

3 sinx.
a)

3
; b)

5
; c)

6
; d) alt raspuns; e) nu exista; f)

4
.
Solut ie. Se observa ca x (0,

2
) cos x > 0.

Impart ind ecuat ia prin cos x = 0, obt inem tg x =
1
3
,
deci x =

6
(0,

2
).
13.

In triunghiul ascut itunghic ABC, punctele C
si B
sunt picioarele nalt imilor duse din varfurile C si B.

Se da m(

A) = 60
si BC = a. Sa se calculeze B
.
a)
a
2
; b)
a
3
; c)
a
3
; d) nu se poate calcula; e)
a
4
; f)
a
2
2
.
Solut ie. Se observa ca
BC
C =
BB
C = 90
, deci BCB
este patrulater inscriptibil (diagonalele

formeaz a unghiuri congruente cu laturi opuse), deci suma unghiurilor opuse ale patrulaterului este de 180
(vezi gura).
Prin urmare
AC
= 180
C =
ABC si analog se obt ine
AC
ACB. Deci AB
ABC
(au unghiurile respectiv egale). Pe de alta parte, din triunghiul dreptunghic AC
C avem AC
= AC cos

A,
deci raportul de asemanare al triunghiurilor AC
si ABC este dat de raportul laturilor omologe

AC
AC
= cos

A =
1
2
, si deci
B
BC
=
1
2
B
= a
1
2
=
a
2
.
14. Volumul unui cub de diagonala d este
a)
d
3
3
9
; b) 2d
3
; c)
d
3
2
9
; d) 3d
3
; e) d
3
; f)
d
3
3
12
.
Solut ie. Daca a este latura cubului, atunci d = a
3, deci a = d/
3, iar volumul este V = a

3
=
d
3
3
3
=
d
3
3
9
.
15. Un tetraedru are volumul V si aria totala A. Sa se calculeze raza sferei nscrise n tetraedru.
a)
V
A
; b)
2V
A
; c)
3V
A
; d)
V
3A
; e)
V
2A
; f)
2V
3A
.
Solut ie. Fie r raza sferei nscrise n tetraedru. Unind centrul sferei cu varfurile ecarei fet e a tetraedrului,
se obt in patru tetraedre - ecare de volum
r
3
, unde este aria unei fet e. Suma celor patru volume este
V, deci r =
3V
A
.
16. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC. Sa se calculeze cos A, daca a =
7c
3
si b =
8c
3
.
a)
3
2
; b)
2
3
; c)
1
3
; d)
1
2
; e)
1
4
; f)
2
2
.
Solut ie. Aplicand teorema cosinusului n triunghiul dat, obt inem
cos

A =
b
2
+c
2
a
2
2bc
=
(8c/3)
2
+c
2
(7c/3)
2
2 (8c/3) c
=
64 + 9 49
9

3
16
=
24
9

3
16
=
1
2
.
17. Sa se calculeze aria triunghiului ale carui varfuri au axele
z
1
= 2 +i, z
2
= 2 i, z
3
= i.
a)

2; b) 4; c)
1
2
; d) 2
2; e) 3; f) 2.
Solut ie. Coordonatele varfurilor triunghiului asociat celor trei numere complexe, sunt (2, 1), (2, 1), (0, 1),
deci folosind formula ariei cu determinant, rezulta
A =
1
2
|
2 1 1
2 1 1
0 1 1
| =
1
2
| 4| = 2.
18. Se da o coroana circulara de raze R, r (R > r). Cercul mic este nscris, iar cercul mare este circumscris
aceluiasi triunghi. Sa se calculeze raportul R/r.
a) 8; b) problema nu are solut ie; c)

3; d) 2; e)

2; f) 3.
Solut ie. Daca O este cercul centrului circumscris, acesta coincide din ipoteza cu centrul cercului nscris
n triunghi (vezi gura).
Prin urmare n triunghi mediatoarele coincid respectiv cu bisectoarele, deci sunt si mediane, si nalt imi.
Deci triunghiul este echilateral, iar nalt imea sa este mpart ita de centrul sau de greutate O n raportul
R
r
=
2
1
= 2.
x
_
x +
_
x
2
+ 4x
_
.
a) ; b) -2; c) 2; d) ; e) nu exista; f) 0.
Solut ie. Amplicand cu conjugata, obt inem:
lim
x
(x+
_
x
2
+ 4x) = lim
x
x
2
+ 4x x
2
x
2
+ 4x x
= lim
x
4x
|x|
_
1 +
4
x
x
= lim
x
4x
x
__
1 +
4
x
+ 1
_ = 2.
2. Se considera funct ia f : R R, f(x) =
_
_
_
x
2
+ 1, x > 0
m, x = 0
1 x
2
, x < 0.
Sa se determine m real astfel ncat sa existe f
(0).
a) 1; b) 2; c) 2; d) 1; e) 0; f) m (1, 1).
Solut ie. Continuitatea n 0 este asigurata de condit iile l
s
(0) = f(0) = l
d
(0) si deci m = 1. Pentru
m = 1 funct ia f este continua n 0 si lim
x0
f
(x) = 0. Din consecint a teoremei lui Lagrange rezulta ca f

este derivabila n 0 si f
(0) = 0.
3. Sa se determine numarul ntreg cel mai apropiat de
4
44.
a) 3; b) 6; c) 2; d) 4; e) 5; f) 7.
Solut ie. Avem 7 >
44 > 6, 5 si deci

7 >
4
44 >

6, 5, adica 2, 65 >
4
44 > 2, 54. Deci cel mai

apropiat ntreg este 3.
4. C ate cifre n baza 10 are numarul
N = 1 + 2 10 + 3 10
2
+ + 9 10
8
+ 10 10
9
?
a) 11; b) 14; c) 9; d) 10; e) 12; f) 8.
Solut ie. Avem 10 10
9
< N < 10
9
+ 10 10
9
deci 10
10
< N < 10
11
, adica N are 11 cifre.
(0) pentru funct ia f : R R, f(x) = xe

x
+ ln(x
2
+ 1).
a) 4; b) 1; c) 6; d) 0; e) 2; f) 8.
Solut ie. Avem f
(x) = (x + 1)e
x
+
2x
x
2
+ 1
si
f
(x) = (x + 2)e
x
+
2(x
2
+ 1) 2x(2x)
(x
2
+ 1)
2
= (x + 2)e
x
+
2(1 x
2
)
(x
2
+ 1)
2
si deci f
(0) = 2 + 2 = 4.
6. Sa se calculeze aria mult imii cuprinse ntre curba de ecuat ie y = xe
x
si dreptele x = 1, x = 0, y = 0.
a) 1
2
e
; b) 2; c) 3; d) 1; e) 2; f) e.
Solut ie. Aria este
_
0
1
|xe
x
| dx =
_
0
1
(xe
x
)dx = e
x
(1 x) |
0
1
= 1
2
e
.
7. Sa se calculeze integrala
_
19
3
_
x + 6 6
x 3 dx .
a)
38
3
; b)
19
2
; c)
39
2
; d)
18
5
; e)
36
5
; f)
38
5
.
Solut ie. Din condit ia de existent a a radicalului

x 3, avem x 3 0 x [3, ). Cum x [3, 19],
aceasta condit ie este satisfacuta. Se observa ca
_
x + 6 6
x 3 =
_
(
x 3 3)
2
= |
x 3 3| =
_
3
x 3, x [3, 12]
x 3 3, x [12, 19].
Atunci
I =
_
19
3
_
x + 6 6
x 3 dx =
_
12
3
(3
x 3)dx +
_
19
12
(
x 3 3)dx.
Efectuam schimbarea de variabila y =

x 3, deci x = y
2
+ 3, dx = 2ydy si x = 3 y = 0, x = 12
y = 3, x = 19 y = 4. Rezulta
I =
_
3
0
(3 y)2ydy +
_
4
3
(y 3)2ydy =
_
3y
2
2
3
y
3
_
3
0
+
_
2
3
y
3
3y
2
_
4
3
=
38
3
.
8. Fie a si b numere reale astfel ncat 5 < a < 2 si 7 < b < 1. Atunci valorile posibile ale produsului ab
sunt cuprinse n intervalul:
a) (2, 35); b) (14, 7); c) (12, 3); d) (14, 35); e) (35, 2); f) (14, 2).
Solut ie. Pentru a, b > 0 avem ab < 2 1 = 2. Pentru a, b < 0 avem 0 < a < 5 si 0 < b < 7 si deci
ab < 35. Pentru a < 0 < b avem 0 < a < 5 si 0 < b < 1 si deci ab < 5 ab > 5. Daca b < 0 < a
rezulta 0 < b < 7 si 0 < a < 2. Prin nmult ire avem ab < 14, deci ab > 14. Din aceste considerat ii
avem 14 < ab < 35 ab (14, 35). Acest rezultat este optim deoarece lim
0
(5 + )(7 + ) = 35 si
lim
0
(2 )(7 + ) = 14.
9. Se considera permutarile
=
1 2 3 4
2 1 3 4
, =
1 2 3 4
1 3 4 2
.
Sa se rezolve ecuat ia
11
x = .
a) x =
1 2 3 4
2 1 4 3
; b) x =
1 2 3 4
3 1 4 2
; c) x =
1 2 3 4
1 2 4 3
;
d) x =
1 2 3 4
1 2 3 4
; e) x =
1 2 3 4
3 4 2 1
; f) x =
1 2 3 4
2 3 4 1
.
Solut ie. Avem
2
= e si deci
11
=
10
= . Ecuat ia devine x = si de aici
x =
1
=
_
1 2 3 4
2 1 3 4
__
1 2 3 4
1 3 4 2
_
=
_
1 2 3 4
2 3 4 1
_
.
10. Dac a 2x y + z = 0, x + y z = 0 si y = 0, sa se calculeze valoarea raportului
x
2
2y
2
+ z
2
x
2
+ y
2
+ z
2
.
a) 2; b) 4; c)
1
2
; d)
1
2
; e) 3; f) 0.
Solut ie. Din 2x + z = y si x z = y rezulta x = 0 si z = y, deci
x
2
2y
2
+ z
2
x
2
+ y
2
+ z
2
=
2y
2
+ y
2
y
2
+ y
2
=
1
2
.
11. Valoarea raportului
ln 15
lg 15
este
a)
e
15
; b) 15; c) 5; d) lg e; e) ln10; f) 1.
Solut ie. Avem lg 15 =
ln15
ln10
si deci
ln15
lg 15
= ln10.
12. Sa se determine suma solut iilor ecuat iei x
3
+ x +

2 =

0 n Z
6
.
a)

0; b)

4; c)

5; d)

1; e)

3; f)

2.
Solut ie. Observam ca

2 verica ecuat ia x
3
+ x +

2 = 0. Aplicam schema lui Horner si obt inem
x
3
x
2
x
1
x
0
1

0

1

2
2

1

2

5

0
Deci x
3
+ x +

2 = (x
2)(x
2
+

2x +

5). Prin ncercari cu elementele din Z
6
deducem ca x
2
+

2x +

5 =

0
nu are solut ii. Deci singura solut ie este

2.
13. Robinetul A umple un rezervor gol n doua ore, iar robinetul B umple acelasi rezervor n patru ore.

In
cate minute vor umple acelasi rezervor gol robinetele A si B curgand mpreuna ?
a) 40 min; b) 80 min; c) 100 min; d) 360 min; e) 180 min; f) 60 min.
Solut ie.

Intr-o ora primul robinet umple
1
2
din bazin iar al doilea umple
1
4
din bazin. Ambele robinete
umplu bazinul n
1
1
2
+
1
4
ore adica
4
3
60 = 80 min.
14. C at i termeni rat ionali sunt n dezvoltarea
_
2 +
1
3
2
_
25
?
a) 6; b) 4; c) 5; d) 24; e) nici unul; f) 25.
Solut ie. Termenul general este T
k+1
= C
k
25
(
5)
25k
(
1
3
2
)
k
= C
k
25
2
5(15k)
6
, k = 0, 25. Este necesar si
sucient ca
15k
6
= h Z deci k = 15 16h. Cum 0 k 25 avem 0 15 6h 25
10
6
h
5
2
deci h {1, 0, 1, 2}. Exista deci patru termeni rat ionali.
15. Sa se determine m real daca exista o singura pereche (x, y) de numere reale astfel ncat y x
2
+ m si
x y
2
+ m.
a) nu exista m; b) m =
1
4
; c) m = 0; d) m
1
8
; e) m <
1
8
; f) m = 1.
Solut ie. Adunand relat iile, obt inem
x
2
+ y
2
x y + 2m 0
_
x
1
2
_
2
+
_
y
1
2
_
2
2m +
1
2
.
Dac a 2m+
1
2
< 0 se obt ine o contradict ie. Daca m =
1
4
, atunci (x
1
2
)
2
+(y
1
2
)
2
= 0. Deci x =
1
2
, y =
1
2
.
Dac a m <
1
4
alegem x = y , x
2
x + m 0 deci x
_
1
14m
2
,
1+
1+4m
2
_
, deci exista o innitate de
solut ii cu proprietatea din enunt . Deci raspunsul este m =
1
4
.
1.

Intr-un triunghi ascut itunghic ABC, nalt imea CH are aceeasi lungime cu mediana BM. Sa se determine
masura unghiului

MBA.
a) 60
o
; b) 45
o
; c) 40
o
; d) 30
o
; e) 67
o
30
; f) 22
o
30
.
Solut ie. Fie N proiect ia lui M pe AB. M este mijlocul lui AC, deci MN =
1
2
CH. Se observa ca
MN||CH deoarece MN este linie mijlocie pentru AHC. Deci MN =
1
2
BM si deci sin(
MBA) =
MN
BM
=
MN
CH
=
1
2
rezulta

MBA = 30
.
2.

In plan se considera o dreapta d si doua puncte distincte A, B situate de aceeasi parte a lui d. Daca pentru
punctul M d suma AM+MB este minima, atunci
a) AM si BM fac acelasi unghi ascut it cu d; b) m(
AMB) = 60
o
;
c) AM MB; d) AMd; e) m(
AMB) = 90
o
; f) BMd.
Solut ie. Fie A
simetricul lui A fat a de dreapta d si e M intersect ia lui A
B cu d (vezi desenul). Daca

N d, atunci NA = NA
. Dar MA = MA
, deci folosind inegalitatea laturilor triunghiului n A
NB,
avem NA + NB = NA
+ NB A
B = AM + MB, cu egalitate pentru N = M (cand triunghiul

degenereaza ntr-un segment).
3. Sa se determine perioada principala pentru funct ia
f : R R, f(x) =sin
2x
3
+cos
x
2
.
a) 4; b) 3; c) 12; d) 9; e) 2; f) 6.
Solut ie. Fie T > 0 o perioada pentru f. Avem f(x+T) = f(x), x Rsi deci sin(
2x
3
+
2T
3
)+cos(
x
2
+
T
2
) =
sin
2x
3
+ cos
x
2
. Derivand de doua ori, obt inem
4
9
sin
2x
3
+
2T
3
+
1
4
cos
x
2
+
T
2
=
4
9
sin
2x
3
+
1
4
sin
x
2
.
Rezulta sin(
2x
3
+
2T
3
) = sin
2x
3
si cos(
x
2
+
T
2
) = cos
x
2
si apoi
2T
3
= 2k,
T
2
= 2h, k, h Z. Avem
T = 3k = 4h 3k = 4h. Minimul lui k este 4 (se obt ine h
0
= 3) si deci minimul lui T este 12.
4. Sa se determine mult imea solut iilor ecuat iei sin x + cos x =
3.
a)

6
+ 2k | k Z
; b)

4
+k | k Z
; c)

4
+ 2k | k Z
; d) R;
e) mult imea vida; f)

6
.
Solut ie. Avem succesiv: sin x + cos x =
2
2
sinx +
2
2
cos x =
6
2
sin(x +

4
) =
6
2
> 1, si prin
urmare ecuat ia nu are solut ii. Altfel. Ridicand ecuat ia la patrat, obt inem
(sin x + cos x)
2
= 3 1 + 2 sinxcos x = 3 sin2x = 2 > 1,
deci ecuat ia nu are solut ii.
5.

Intr-o piramida triunghiulara regulata cu varful V , lungimea laturii bazei este a si a muchiei laterale b
(0 < a < b
3). Sa se determine aria sect iunii duse printr-o muchie laterala si prin nalt imea din V .
a)
a
4
3b
2
a
2
; b)

3b
4
a
4
; c)
a
3
3b
2
a
2
; d)
a
2
3b
2
a
2
; e)
a
2
a
2
+b
2
; f)
ab
2
.
Solut ie. Sect iunea este triunghiul V DC (vezi desenul) a carui baza este segmentul CD, de lungime
egal a cu nalt imea triunghiului echilateral de latura a = AB, deci CD =
a
3
2
.

In triunghiul echilateral
ABC avem OC =
2
3
CD =
a
3
. Aplicand teorema lui Pitagora n triunghiul dreptunghic V OC, obt inem
nalt imea triunghiului V DC, V O =
b
2
a
2
3
. Aria triunghiului de sect iune V DC este deci
1
2
DC V O =
a
4
3b
2
a
2
.
6. Sa se scrie sub forma trigonometrica numarul complex z =
3+i
3i
.
a) cos

3
+i sin

3
; b) cos

4
+i sin

4
; c) sin

4
+i cos

4
; d) cos
2
3
+i sin
2
3
;
e) sin

3
+i cos

3
; f)
1+i
3
2
.
Solut ie. Avem z =
3 +i
3 i
=
(
3 +i)
2
(
3 i)(
3 +i)
=
3 + 2
3i 1
3 + 1
=
1
2
+i
3
2
= cos

3
+i sin

3
.
7. Sa se calculeze arcsin
sin
5
6
.
a)

6
+k; b)

6
; c)
5
6
; d)
5
6
+ 2k, k Z; e)

3
; f)
5
6
+ 2k.
Solut ie. Avem succesiv arcsin(sin
5
6
) = arcsin(
1
2
) =

6
.
8. Sa se determine x (0, ) daca (x 4) sin2x = 0.
a) 4 si

2
; b)

2
; c)

3
; d)
k
2
, k Z; e)
3
2
; f) 0.
Solut ie. Avem (x 4) sin2x = 0 x = 4 sau 2x = k, k Z. Dar x (0, ), deci x =

2
.
9. Volumul trunchiului de con circular drept avand razele bazelor 5 si 2, iar generatoarea 5, este
a) 26; b) 50; c) 14; d) 42; e) 5; f) 52.
Solut ie. Avem h =

a
2
(R r)
2
=
25 9 = 4 si deci V =
h
3
(R
2
+Rr +r
2
) = 52.
10. Aria hexagonului convex regulat cu lungimea laturii
2
4
3
este
a) 2; b) 18; c) 6
3; d) 6; e)
9
8
; f) 2
3.
Solut ie. Aria hexagonului de latura a este S = 6
a
2
3
4
. Pentru a =
2
4
3
rezulta S = 6
4
3
4
= 6.
11. Un plan determina pe o sfera de raza R doua calote sferice cu raportul ariilor
1
3
. Sa se determine raza
cercului de sect iune.
a) R
2; b)
R
2
; c)
R
3
2
; d)
R
3
; e)
R
2
2
; f) R.
Solut ie. Fie h nalt imea calotei mici. Avem
2Rh
2R(2Rh)
=
1
3
si deci h =
R
2
. Raza cercului de sect iune
este r =
R
2
R
2
4
=
R
3
2
.
12. Sa se calculeze raportul dintre aria cercului nscris si aria cercului circumscris unui patrat.
a)

2
; b)
1
4
; c)

2; d)
1
2
; e)
1
2
; f) 2.
Solut ie. Daca latura patratului este a, atunci razele celor doua cercuri sunt
a
2
si
a
2
2
iar raportul este
(
a
2
)
2
(
a
2
2
)
2
=
1
2
.
13. Dac a ntr-un triunghi ABC avem sinA = sinB + sinC, atunci
a) triunghiul este isoscel; b) m(

A) = 105
o
; c) triunghiul este dreptunghic;
d) triunghiul este echilateral; e) nu exista un astfel de triunghi; f) m(

A) = 75
o
.
Solut ie. Fie a, b, c laturile triunghiului (vezi desenul). Din teorema sinusului
a
sinA
=
b
sinB
=
c
sinC
,
rezult a egalitatea
a
sinA
=
b +c
sinB + sin C
, deci relat ia din enunt devine a = b + c, ceea ce contrazice
inegalitatea triunghiului a < b +c. Deci nu exista un astfel de triunghi.
14. Fie un triunghi ABC cu AB = 5, AC = 10 si m(
BAC) = 60
o
.
Sa se calculeze lungimea bisectoarei din A.
a) 3; b) 4; c)
10
3
3
; d) 5
3; e) 6; f)
14
3
.
Solut ie. Notand cu l
a
lungimea bisectoarei AD din dusa din A si b = AC, c = AB, are loc relat ia
l
a
=
2bc
b+c
cos
A
2
. Obt inem l
a
=
2510
15
cos 30
=
10
3
3
.
Altfel. Aplicam teorema cosinusului n ABC si obt inem BC =
5
2
+ 10
2
2 5 10 cos 60
75 =
5
3. Dar numerele 5, 10, 5
3 sunt pitagoreice, deci ABC este dreptunghic cu

B = 90
. Atunci,
deoarece AD este bisectoare n triunghiul dreptunghic ABD (vezi desenul), avem

BAD = 30
, deci
AD =
AB
cos
BAD
=
5
3/2
=
10
3
=
10
3
3
.
15. Se considera un triunghi dreptunghic isoscel ABC (AB AC). Atunci mult imea tuturor punctelor M
din spat iu pentru care are loc relat ia MB
2
+MC
2
= 2MA
2
este
a) sfera de diametru BC; b) reuniunea a doua plane; c) ipotenuza [BC]; d) dreapta BC; e) un plan;
f) mult imea vida.
Solut ie. Fie O mijlocul lui BC. Din teorema medianei, avem MO
2
=
MB
2
+MC
2
2

BC
2
4
. Relat ia
MB
2
+MC
2
= 2MA
2
se scrie 2MO
2
+
BC
2
2
= 2MA
2
. Folsind
BC
2
= AO, rezulta MA
2
MO
2
=
BC
2
4
=
AO
2
, deci MA
2
= MO
2
+AO
2
, care implica MO AO.
Dar AOBC, deci AO(MBC) si locul geometric al punctului M este planul perpendicular n O pe AO.
1. Fie matricele A =
_
1 2
0 1
_
si B =
_
a b
0 2
_
. Sa se determine numerele reale a si b daca AB = BA.
a) a = 2, b = 0; b) a = 1, b = 1; c) a = 2, b = 0; d) a = 2, b R; e) a = 2, b = 2; f) a R, b = 0.
Solut ie. Avem AB = BA
_
a b + 4
0 2
_
=
_
a 2a + b
0 2
_
b + 4 = 2a + b, adica a = 2, b R.
2. Sa se rezolve ecuat ia 9
x
4 3
x
+ 3 = 0.
a) 0; b) ln3; c) 1; d) 0 si 1; e) 1; f) nu are solut ii.
Solut ie. Notam 3
x
= y si avem y > 0 si y
2
4y + 3 = 0 y {1, 3}. Atunci y = 1 3
x
= 1 x = 0,
sau y = 3 3
x
= 3 x = 1.

In concluzie x {0, 1}.
3. Sa se calculeze
_
1
0
x
x
2
+ 1
dx.
a) 1; b) 2; c) 0; d)
1
2
ln2; e) 1; f) ln2.
Solut ie. Avem
_
1
0
x
x
2
+1
dx =
1
2
ln(x
2
+ 1)
1
0
=
1
2
ln2.
3
x = x.
a) 1; b) 0; c) 0, 1, i; d) 0, 1; e) 1, 1; f) 0, 1, 1.
Solut ie. Prin ridicare la cub obt inem
3
x = x x = x
3
x(x 1)(x + 1) = 0 x {1, 0, 1}.
5. Sa se calculeze C
4
6
+ A
2
5
.
a) 35; b) 102; c) 10; d) 15; e) 20; f) 25.
Solut ie. Cum C
4
6
=
65
12
= 15 si A
2
5
= 5 4 = 20, rezulta C
4
6
+ A
2
5
= 35.
6. Sa se determine abscisele punctelor de extrem local ale funct iei
f : R R, f(x) = x
3
3x.
a) 0, 1; b) 0,
3,
3; c) 0; d) 1, 1; e)

3; f) 1.
Solut ie. Avem f
(x) = 3x
2
3 si deci f
(x) = 0 x {1, 1}. Cum semnul lui f
se schimba n
x
1
= 1, x
2
= 1 rezulta ca abscisele cautate sunt 1 si 1.
7. Sa se aseze n ordine crescatoare numerele 1, ln2, ln3, .
a) ln2, 1, ln3, ; b) 1, ln2, , ln3; c) ln2, ln3, 1, ; d) 1, ln3, , ln2;
e) 1, ln2, ln3, ; f) 1, , ln2, ln3.
Solut ie. Avem 2 < e < 3 < e
si deci logaritmand sirul de inegalitat i ln2 < 1 < ln3 < .

8. Sa se determine m real daca funct ia f : R R, f(x) =
_
2x + m, x 1
m
2
x + 2, x > 1
este continua pe R.
a) 2; b) nu exista; c) 0 si 1; d) 1; e) 1; f) 0.
Solut ie. Funct ia f este continua pe (, 1) (1, ). Continuitatea n x = 1 are loc d.n.d. lim
x1
f(x) =
2 + m = lim
x1
f(x) = m
2
+ 2 = f(1) m
2
+ 2 = 2 + m m {0, 1}.
9. Sa se calculeze

a
2
b
2
pentru a = 242, 5 si b = 46, 5.
a) 196; b)

46640; c) 240,75; d) 283; e) 238; f) 238,25.
Solut ie. Avem

a
2
b
2
=
_
(242.5 46.5)(242.5 + 46.5) =
196 289 =
14
2
17
2
= 238.
10. Sa se determine m real daca ecuat ia x
2
(m + 3)x + m
2
= 0 are doua solut ii reale si distincte.
a) m (, 3); b) m R; c) m = 3; d) m (3, ); e) m (, 1);
f) m (1, 3).
Solut ie. Condit ia este > 0 adica
(m + 3)
2
4m
2
> 0 (m + 3 2m)(3 + m + 2m) > 0 m (1, 3).
11. Fie funct ia f : (1, ) R, f(x) = x ln(x + 1). Sa se calculeze f(1) + f
(0).
a) 0; b) ln2; c) 1; d) 1 + ln2; e) ; f) ln3.
Solut ie. Cum f
(x) = ln(x + 1) +
x
x+1
, rezulta f
(0) + f(1) = ln1 + 0 + ln2 = ln2.

12. Sa se determine m real daca m
_

2
1
e
mx
2
+ln x
dx = 1.
a) ln2; b) 2; c) 4; d) ln
1
2
; e) 1; f) 3.
Solut ie.
Solut ie. Deoarece e
ln x
= x, folosind schimbarea de variabila y = mx
2
rezulta
I = m
_

2
1
e
mx
2
xdx =
1
2
_

2
1
e
mx
2
(mx
2
)
dx =
1
2
e
mx
2
2
1
=
1
2
_
e
2m
e
m
_
,
deci, t in and cont de faptul ca e
m
> 0, m R, obt inem
1
2
(e
2m
e
m
) = 1 (e
m
)
2
e
m
2 = 0 e
m
{1, 2} (0, ) = {2} e
m
= 2 m = ln2.
13. Sa se calculeze
lim
n
_
1
2
n
3
+ 1
2
+
2
2
n
3
+ 2
2
+ +
n
2
n
3
+ n
2
_
.
a) nu exista; b) 2; c) 1; d) 0; e) ; f)
1
3
.
Solut ie. Avem
k
2
n
3
+n
2

k
2
n
3
+k
2

k
2
n
3
+1
si deci sumand pentru k {1, , n}, rezulta
n(n + 1)(2n + 1)
6(n
2
+ 1)
=
n
k=1
k
2
n
3
+ n
2

n
k=1
k
2
n
3
+ k
2

n
k=1
k
2
n
3
+ 1
=
n(n + 1)(2n + 1)
6(n
3
+ 1)
.
Dar
lim
n
n(n + 1)(2n + 1)
6(n
3
+ 1)
= lim
n
n(n + 1)(2n + 1)
6(n
3
+ n
2
)
=
1
3
,
deci conform criteriului clestelui, obt inem lim
n
n
1
k
2
n
3
+ k
2
=
1
3
.
1 x x
x 1 x
x x 1
= 0.
a)
1
2
, 1; b)
1
2
; c) 0; d) 1; e)
1
2
, 1; f)
1
2
, 0.
Solut ie. Avem
1 x x
x 1 x
x x 1
2x + 1 2x + 1 2x + 1
x 1 x
x x 1
= (2x + 1)
1 0 0
x 1 x 0
x 0 1 x
= (2x + 1)(1 x)
2
.
Deci ecuat ia se rescrie (x 1)
2
_
x +
1
2
_
= 0 x
_
1
2
, 1
_
.
x3
x
3
5x
2
+ 3x + 9
x
3
4x
2
3x + 18
.
a)
5
3
; b) ; c)
4
5
; d) 0; e)
4
3
; f)
3
2
.
Solut ie. Avem lim
x3
x
3
5x
2
+ 3x + 9
x
3
4x
2
3x + 18
= lim
x3
(x 3)
2
(x + 1)
(x 3)
2
(x + 2)
=
4
5
.
16. Sa se calculeze valoarea expresiei E =
x
2
+ x
3
x
1
+
x
1
+ x
3
x
2
+
x
1
+ x
2
x
3
, unde x
1
, x
2
, x
3
sunt solut iile ecuat iei
x
3
6x
2
+ x + 2 = 0.
a) 3; b) 1; c) 6; d) 3; e) 0; f) 1.
Solut ie. Folosim relat iile lui Viete: x
1
+ x
2
+ x
3
= 6, x
1
x
2
+ x
1
x
3
+ x
2
x
3
= 1, x
1
x
2
x
3
= 2. Rezulta
x
2
+ x
3
= 6 x
1
si
1
x
1
+
1
x
2
+
1
x
3
=
x
2
x
3
+x
1
x
3
+x
1
x
2
x
1
x
2
x
3
=
1
2
. Atunci
E =
x
2
+x
3
x
1
+
x
1
+x
3
x
2
+
x
1
+x
2
x
3
=
6x
1
x
1
+
6x
2
x
2
+
6x
3
x
3
=
= 6
_
1
x
1
+
1
x
2
+
1
x
3
_
3 = 6
_
1
2
_
3 = 6.
17. Sa se determine cea mai mica valoare posibila a integralei
_
1
1
(x
2
a bx)
2
dx pentru a, b reale.
a)
8
45
; b)
1
45
; c)
4
5
; d) 1; e) 8; f)
5
4
.
Solut ie.
I =
_
1
1
(x
4
2bx
3
+ (b
2
2a)x
2
+ 2abx + a
2
)dx =
2
5
+
2(b
2
2a)
3
+ 2a
2
=
= 2a
2
4a
3
+
2
5
+
2b
2
3
= 2
_
a
1
3
_
2
+
2b
2
3
+
8
45

8
45
,
si deci minimul cautat este
8
45
.
18. Se considera funct ia f : [0, ) R, f(x) = e
x
+ e
x
. Sa se calculeze
lim
n
lim
x0
f
(n)
(x).
a) 2; b) 0; c) e; d) 1; e)
e
2
+1
e
; f) nu exista.
Solut ie. Dezvoltam n serie funct ia exponent iala
1
e
x
=
k=0
x
k
k!
. Rezulta
f(x) = e
x
+ e
x
=
0
(
x)
k
+ (
x)
k
k!
= 2
_
1 +
x
2!
+
x
2
4!
+ +
x
n
(2n)!
+
_
,
deci f
(n)
(x) = 2
_
n!
(2n)!
+
(n+1)n2
(2n+2)
x +
_
. Trecand la limita dupa x obt inem
lim
x0
f
(n)
(x) =
2n!
(2n)!
=
2n!
(2 4 2n)(1 3 (2n 1))
=
2n!
2
n
n!(2n 1)!!
=
1
2
n1
(2n 1)!!
si deci lim
n
( lim
x0
f
(n)
(x)) = 0.
1
Se presupune ca elevii cunosc dezvoltarea n serie a funct iei exponent iale.
1. Fie s suma patratelor lungimilor laturilor unui paralelogram si d suma patratelor lungimilor diagonalelor
sale. Atunci
a) s = 2d; b) s < d; c) s = 4d; d) s > d; e) s = 3d; f) s = d.
Solut ie. Fie ABCD paralelogramul din enunt , iar O punctul de intersect ie al diagonalelor. Atunci, O
ind mijlocul diagonalei BD, folosind teorema medianei n ABD pentru mediana OA rezulta
OA
2
=
AB
2
+AD
2
2

BD
2
4

AC
2
4
=
AB
2
+AD
2
2

BD
2
4

AC
2
+BD
2
= 2(AB
2
+AD
2
) = AB
2
+AD
2
+BC
2
+CD
2
.
Prin urmare s = d.
2.

Intr-un triunghi dreptunghic (

A = 90
0
) se cunoaste cateta AB = 3 si

C = 60
0
. Calculat i perimetrul
triunghiului.
a) 4
3; b) 4
3; c) 1 +
3; d) 3(1 +
3); e) 3(4
3); f) 10.
Solut ie. Avem AC = 3ctg 60
=

3 si BC =
AB
sin 60
= 2
3, deci perimetrul este 3 +
3 + 2
3 =
3(1 +
3).
3. Unghiurile exterioare ale unui triunghi au masurile , , . Daca + = 3, atunci triunghiul este
a) echilateral; b) cu laturile n progresie aritmetica; c) isoscel; d) cu un unghi de 120
0
; e) ascut itunghic;
f) dreptunghic.
Solut ie. Fie A, B, C masurile interioare ale unghiurilor triunghiului. Atunci = A+B, = A+C, =
B+C. Sumand cele trei egalitat i termen cu termen, obt inem + + = 2(A+B+C) = 360
. Folosind
relat ia din enunt + = 3, rezulta 4 = 360
= 90
, deci triunghiul este dreptunghic.

4. Dac a (
2
, ) si sin =
1
3
, atunci tg este
a)
1
2
; b)
2
4
; c)
2
4
; d)

3; e)
3; f)

2.
Solut ie. Cum
_
2
,
_
cos < 0. Avem cos =
_
1 sin
2
=
2
2
3
si tg =
sin
cos
=
2
4
.
5. Prin sect ionarea unei piramide patrulatere regulate cu un plan paralel cu baza se obt ine un trunchi de
piramid a n care raportul dintre lungimile laturilor bazei mici si bazei mari este
3
5
. Stiind ca volumul
piramidei este 125, volumul trunchiului de piramida este
a) 105; b) 98; c) 48
2; d) 96; e) 102; f) 100.

Solut ie. Piramidele sunt asemenea si raportul volumelor este
V
1
V
2
=
_
3
5
_
3
. Daca V
2
= 125 V
1
= 27 si
volumul trunchiului de piramida este V
1
V
2
= 98.
6. Sa se determine suma lungimilor bazelor unui trapez, stiind ca linia sa mijlocie are lungimea 15.
a) 18; b) 20; c) 16; d) 30; e) 15; f) 24.
Solut ie. Avem m =
b+B
2
= 15 (unde m =linia mijlocie, b =baza mica, B =baza mare), deci b +B = 30.
7. Dac a sin
2
15
0
+ cos
2
15
0
= (y + 1)(y 2), y > 0, atunci y este egal cu
a)
1
13
2
; b)
1
7
; c)
2
2
; d)

13; e) sin15
0
; f)
1+
13
2
.
Solut ie. Avem (y + 1)(y 2) = 1 y
2
y 3 = 0 y =
1
13
2
. Cum y > 0, rezulta y =
1+
13
2
.
8. Un con si un cilindru au acelasi volum. Stiind ca nalt imile lor sunt egale, calculat i raportul dintre raza
conului si raza cilindrului.
a)
4
3
; b)
5
4
; c)

3; d)
3
2
; e)

5; f)

2.
Solut ie. Avem R
1
=raza conului, R
2
=raza cilindrului V
1
=
R
2
1
h
3
= R
2
2
h
_
R
1
R
2
_
2
= 3
R
1
R
2
=
3.
9. Aat i aria unui trapez isoscel avand baza mica 6, baza mare 8 si diagonalele perpendiculare.
a) 14
2; b) 25; c) 49; d) 36; e) 64; f) 12
3.
Solut ie. Fie M si N mijloacele bazelor mici si respectiv mari (AD si BC) ale trapezului isoscel ABCD.
Dac a O este punctul de intersect ie al diagonalelor, atunci M, O, N sunt coliniare, iar triunghiurile AOD si
BOC sunt triunghiuri dreptunghice isoscele cu varful unghiului drept in O. Avem OM =
AD
2
= 3, ON =
BC
2
= 4. Deci MN = 7. Cum MN este naltime, rezulta
S =
(AB +DC)
2
MN = 7 7 = 49.
10. Valoarea expresiei E = cos
2
7
+ cos
4
7
+ cos
6
7
este
a)
2
2
; b)
1
2
; c)
2
2
; d)

3; e)
1
2
; f) 1.
Solut ie. Avem
2E sin

7
= 2 sin

7
cos
2
7
+ 2 sin

7
cos
4
7
+ 2 sin

7
cos
6
7
=
= sin
3
7
sin

7
+ sin
5
7
sin
3
7
+ sin sin
5
7
=
= sin

7
+ sin = sin

7
.
Deci 2E sin

7
= sin

7
E =
1
2
.
11. Se considera un patrulater convex ABCD n care AB CD. Se cere locul geometric al punctelor M din
planul patrulaterului ce satisfac relat ia MA
2
+MB
2
= MC
2
+MD
2
.
a) un cerc tangent la AB si CD; b) o semidreapta; c) o dreapta; d) doua drepte paralele; e) un singur
punct; f) mult imea vida.
Solut ie. Fie E mijlocul lui AB, F mijlocul lui CD. Din teorema medianei pentru mediana ME n
triunghiul MAB si mediana MF n triunghiul MCD, avem
ME
2
=
MA
2
+MB
2
2

AB
2
4
, MF
2
=
MC
2
+MD
2
2

CD
2
4
.
Dar MA
2
+ MB
2
= MC
2
+ MD
2
si AB = DC, deci ME = MF. Reciproc, pentru un punct M ales
astfel ncat ME = MF se arata ca are loc egalitatea din enunt . Prin urmare locul geometric cautat este
mediatoarea segmentului EF.
12. Fie O intersect ia diagonalelor AC si BD ale patrulaterului convex ABCD. Daca AO = 2 OC si OB =
2OD, sa se calculeze raportul
aria (ABCD)
aria (DOC)
.
a) 5; b) 7; c) 8; d) 4; e) 9; f) 3.
Solut ie. Avem
AOB = , OC = x, OD = y. Rezulta m(
AOD) = si S
AOB
=
2x2y sin
2
= 2xy sin,
S
AOD
= S
BOC
= xy sin, S
DOC
=
xy sin
2
. In nal obt inem S
ABCD
=
9
2
xy sin = 9S
DOC
, deci
S
ABCD
S
DOC
= 9.
13.

Intr-un cerc de raza R se nscrie un triunghi echilateral. Aria triunghiului este
a)
R
2
3
6
; b)
3R
2
3
4
; c)
R
2
3
2
; d)
3R
2
3
2
; e) 3R
2
3; f)
2R
2
3
3
.
Solut ie. Avem a = R
3, deci S =
a
2
3
4
=
3
3R
2
4
.
14. Fie O punctul de intersect ie al mediatoarelor unui triunghi oarecare. Atunci O este
a) ortocentrul; b) situat n exteriorul triunghiului; c) un varf al triunghiului;
d) egal departat de laturile triunghiului; e) centrul de greutate; f) egal departat de varfurile triunghiului.
Solut ie. Punctul O este egal departat de varfurile triunghiului.
15. Raportul dintre masura unui unghi nscris ntr-un cerc si masura arcului cuprins ntre laturile sale este
a)
1
3
; b)
1
4
; c)
3
4
; d) 1; e)
1
2
; f)
2
3
.
Solut ie. Raportul este
1
2
.
16. Volumul piramidei determinate de trei muchii concurente ale unui cub de latura a este
a)
a
3
3
3
; b)
2a
3
3
; c)
a
3
2
; d) a
3
2; e)
a
3
6
; f)
a
3
3
.
Solut ie. Volumul este V =
a
2
2
a
3
=
a
3
6
.
17. Dac a n triunghiul ABC avem AB =
13, BC = 3,

C = 60
0
, atunci
a) AC = 2; b) AC = 3
3; c) AC = 4
2; d) AC = 3
2; e) AC = 4
3;
f) AC = 4.
Solut ie. Din teorema cosinusului pentru unghiul

B n triunghiul ABC, obt inem AB
2
= AC
2
+BC
2
2 AC BC cos 60
, deci notand AC = x > 0, rezulta

13 = x
2
+ 9 3x x
2
3x 4 = 0 x {1, 4}.
Convine doar solut ia pozitiva, deci AC = x = 4.
18. Sa se calculeze z =
_
1+i
3
1i
_
6
Solut ie. Scriem numaratorul si numitorul fract iei in forma trigonometrica:
1 +i
3 = 2
_
cos

3
+i sin

3
_
, 1 i =
2
_
cos
_
4
_
+i sin
_
4
__
,
deci folosind formula lui Moivre, rezulta
z =
2
6
(cos 2 +i sin2)
2
6
_
cos
_
3
2
_
+i sin
_
3
2
__
=
8
i
= 8i.
Altfel, algebric, folosim binomul lui Newton, avem (1+i
3)
3
= 8, iar (1i)
2
= 2i. Atunci
_
(1+i
3)
1i
_
6
=
(8)
2
(2i)
3
=
64
8i
=
8
i
= 8i.
1. Fie curba de ecuat ie y = 2x
3
+ 4x. Aat i m R stiind ca dreapta de ecuat ie y = mx + 4 este tangenta
la curba.
a) m = 10; b) m = 1; c) m = 8; d) m = 2; e) m = 12; f) m = 6.
Solut ie. Eliminand y, rezulta 2x
3
+ 4x = mx + 4. Este necesar si sucient ca ecuat ia f(x) = 2x
3
+
(4 m)x 4 = 0 sa aiba o radacina multipla reala. Utilizand relat iile lui Viete avem x
1
+ x
2
+ x
3
=
0; x
1
x
2
x
3
= 2; x
1
= x
2
. Obtinem x
3
= 2x
1
si 2x
3
1
= 2. Avem deci x
1
= 1. Deoarece f(1) = 0,
avem m = 10.
2. Fie N numarul de solut ii reale ale ecuat iei 2
x
= x
2
. Decidet i:
a) N = 0; b) N = 3; c) ecuat ia are numai solut ii ntregi; d) N = 4; e) N = 1; f) N = 2.
Solut ie. Distingem cazurile x 0 si x > 0.
1. Consideram mai intai x 0. Notam y = x 0 si deci 1 = y
2
2
y
. Funct ia f : [0, ) R, f(y) =
y
2
2
y
1 este strict crescatoare si deci injectiva. Cum f(0) = 1 < 0 si f(1) = 1 > 0, rezulta f are solut ie
unic a, y
1
(0, 1). Deci ecuat ia data are o singura solut ie n intervalul (, 0], x
1
= y
1
< 0.
2. Pentru x > 0, ecuat ia se scrie xln2 = 2 lnx. Fie g : (0, ) R, g(x) = xln2 2 ln x, deci
g
(x) = ln2
2
x
. Avem g
(x
0
) = 0 x
0
=
2
ln 2
. Pe de alta parte, lim
x0
g(x) = si lim
x
g(x) = .
Se observa ca g(2) = 0, g(4) = 0 iar x
0
(2, 4) este singura radacina a derivatei g
. Deci folosind sirul

lui Rolle, se deduce ca {2, 4} sunt singurele solut ii ale ecuat iei g(x) = 0 n intervalul (0, ). Prin urmare
ecuat ia 2
x
= x
2
are 3 radacini reale.
x0
1
x
2x+3
_
x+3
t
_
t
3
+ 9 dt .
a) 14; b) ; c) 10; d) 20; e) 18; f) 0.
Solut ie. Funct ia continua f : R R, f(t) = t
t
3
+ 9 admite primitive F. Deci lim
x0
1
x
_
2x+3
x+3
f(t)dt =
lim
x0
F(2x+3)F(x+3)
x
, deci folosind regula l
Hospital (cazul 0/0), rezulta

lim
x0
2f(2x + 3) f(x + 3)
1
= 2f(3) f(3) = 3
_
3
3
+ 9 = 18.
4. Fie e
1
= (1, 1, 0) si e
2
= (1, 1, 0). Sa se precizeze pentru care din vectorii e
3
de mai jos, vectorii e
1
, e
2
, e
3
sunt liniar independent i n R
3
.
a) e
3
= (2, 2, 0); b) e
3
= (2, 2, 0); c) e
3
= (0, 0, 1); d) e
3
= (5, 5, 0);
e) e
3
= (0, 0, 0); f) e
3
= (2, 3, 0).
Solut ie. Daca e
3
= (a, b, c), atunci condit ia
1 1 0
1 1 0
a b c
= 0 implica c = 0, deci raspunsul corect este

(0, 0, 1).
5. Solut iile x
1
, x
2
, x
3
ale ecuat iei x
3
3x 10 = 0 satisfac condit iile
a) x
1
= x
2
C\R,x
3
C; b) x
1
, x
2
, x
3
C\R; c) x
1
, x
2
, x
3
R;
d) x
1
R,x
2
, x
3
C\ R; e) x
1
, x
2
R,x
3
C\R; f) x
1
= x
2
R,x
3
C.
Solut ie. Pentru ecuat ia f(x) = x
3
3x 10 = 0, ntocmim sirul lui Rolle. Avem f
(x) = 3x
2
3 si deci
f
(x) = 0 x {1, 1}. Dar

lim
x
f(x) = < 0, lim
x
f(x) = , f(1) = 8 < 0, f(1) = 12 < 0,
deci x
1
R si x
2
, x
3
C \ R.
6. Sa se determine parametrul m R daca gracul funct iei f : RR,
f(x) = x
3
2 (m + 1) x
2
+
_
m
2
+ 2m + 2
_
x 2m, intersecteaza axa Ox n trei puncte distincte.
a) m
_
, 2 2
2
_
_
2 + 2
2,
_
; b) m = 1;
c) m
_
2 2
2, 2 + 2
2
_
;
d) m
_
, 2 2
2
_
_
2 + 2
2, 1
_
(1, );
e) nu exista m; f) m = 2 + 2
2.
Solut ie. Rezolvam ecuat ia f(x) = 0. Se observa ca x = m este solut ie, deci f(x) = (x m)(x
2
mx 2x + 2) = (x m)(x
2
x(m + 2) + 2). Gracul intersecteaza axa Ox in trei puncte distincte daca
ecuat ia f(x) = 0 are 3 radacini distincte. Avem x
1
= m (o radacina) iar pentru x
2
x(m + 2) + 2 = 0
impunem condit iile: > 0 si x
1
= m sa nu e radacina. Obt inem = (m + 2)
2
8 > 0 (m + 2)
2
>
8 |m + 2| > 2
2 m (, 2 2
2) (2 + 2
2, ). Pe de alta parte, x = m nu este

radacina pentru ecuat ia de grad 2 d.n.d. f(m) = x
2
x(m + 2) + 2 m = 1. Deci solut ia nala este
m (, 2 2
2) (2 + 2
2, 1) (1, ).
7. Sa se gaseasca l = lim
n
_
n + 2
n
2
+ n + 3
_
.
a) l = 1; b) nu exista; c) l =
3
2
; d) l = ; e) l = 0; f) l = 1.
Solut ie. Rat ionalizand obt inem
lim
n
(n + 2)
2
(n
2
+ n + 3)
n + 2 +
n
2
+ n + 3
= lim
n
3n + 1
n + 2 +
n
2
+ n + 3
=
3
2
.
8. Primitivele
_
dx
sin
2
x cos
2
x
sunt
a) x + tg x +C; b) tg x ctg x +C; c) x + ctg x +C; d) tg x + ctg x +C; e)
1
cos
2
x
+C; f)
1
sin
2
x
+C.
Solut ie. Folosind formula sin
2
x + cos
2
x = 1, putem scrie
_
dx
sin
2
xcos
2
x
=
_
sin
2
x + cos
2
x
sin
2
xcos
2
x
dx =
_
1
cos
2
x
dx +
_
1
sin
2
x
dx = tg x ctg x + c.
9. Fie f : RR, f(x) = cos (x 1) + e
x
2
. Sa se calculeze f
( 1 ).
a) 1; b) 0; c) e
2
; d) 2e; e) e; f)
1
e
.
Solut ie. Avem f
(x) = sin(x 1) + 2xe

x
2
, deci f
(1) = 2e.
10. Sa se rezolve inecuat ia
1 x
x
> 0.
a) (0, 1); b) (1, 0); c) [1, 1]; d) nu are solut ii; e) [0, 1); f) (, 0) (1, ).
Solut ie. Avem
1x
x
> 0
x1
x
< 0 x (0, 1).
11. Pe mult imea R
3
se deneste legea de compozit ie (x
1
, y
1
, z
1
)(x
2
, y
2
, z
2
) = (x
1
+ x
2
, y
1
+ y
2
, z
1
z
2
). Gasit i
elementul neutru.
a) (1, 0, 1); b) (0, 1, 0); c) (0, 1, 1); d) (1, 1, 0); e) (1, 0, 0); f) (0, 0, 1).
Solut ie. Aratam ca exista (e
1
, e
2
, e
3
) R
3
astfel ncat pentru orice (x, y, z) R
3
avem (e
1
, e
2
, e
3
)
(x, y, z) = (x, y, z) (e
1
, e
2
, e
3
) = (x, y, z), adica e
1
+ x = x, e
2
+ y = y, e
3
z = z e
1
= 0, e
2
= 0, e
3
= 1,
deci elementul neutru este (0, 0, 1).
12. Funct ia f : RR, f(x) =
_
x
2
+ x + 1, x > 0
ax + b, x 0
, este continua daca
a) a = 1, b R; b) a = 1, b = 2; c) a = 1, b = 2; d) a = 1, b > 1;
e) a = b = 1; f) a R, b = 1.
Solut ie. Cum f este continua pe (, 0) (0, ) este sucient sa punem condit iile pentru continuitate
n 0, adica
lim
x0
(x
2
+ x + 1) = lim
x0
(ax + b) = f(0)
_
b = 1
a R.
13. Sa se determine o funct ie polinomiala P, de grad cel mult doi, care verica condit iile P(1) = 1, P
(1) =
0, P
(1) = 2.
a) x
2
+ 2x + 2; b) x
2
2x + 2; c) x
2
+ x + 1; d) x
2
+ x + 2; e) x
2
+ 2x;
f) x
2
2x 2.
Solut ie. Avem f = ax
2
+ bx + c cu a = 0. Condit iile din enunt se rescriu:
_
_
_
a + b + c = 1
2a + b = 0
2a = 2
_
_
_
a = 1
b = 2
c = 2.
x0
sin
2
x
x
2
+ x
2
cos x
.
a) ; b) 0; c) 1; d) limita nu exista; e)
1
2
; f) 2.
Solut ie. Avem lim
x0
sin
2
x
x
2
(1+cos x)
= lim
x0
1
1+cos x
=
1
2
.
15. Sa se rezolve inecuat ia lne
x
+ xe
ln x
< 2.
a) x (0, 1); b) x > 0; c) nu are solut ii; d) x (0, e); e) x (2, 1); f) x > 1.
Solut ie. Avem x > 0. Folosind egalitatea lne
x
= x inecuat ia se rescrie x + x
2
2 < 0, deci x
(2, 1) (0, ) = (0, 1).
16. Suma numerelor naturale n ce satisfac inegalitatea
_
1 +
1
n
_
C
2
n
< 8 este
a) 10; b) 6; c) 7; d) 5; e) 8; f) 9.
Solut ie. Inecuat ia se scrie
n+1
n
(n1)n
2
< 8, adica n
2
17 < 0 n [
17,
17]. Pentru ca C
2
n
sa
existe, trebuie sa avem n 2 si n N, deci n {2, 3, 4}. Solut ia cautata este deci 2 + 3 + 4 = 9.
17. Matricea A =
_
_
a 1 1
1 1 a
2 1 3
_
_
, cu a R, este inversabila pentru
a) a R\ {1, 0}; b) a {1, 0}; c) a R; d) a = 0; e) a = 1; f) nu exista.
Solut ie. Condit ia ca A sa e inversabila este
det A = 0
a + 1 0 a + 1
1 1 a
3 0 a + 3
= 0 (a + 1)a = 0 a R \ {1, 0}.

18. Suma patratelor solut iilor ecuat iei x
2
4x + 1 = 0 este
a) 14; b) 12; c) 12; d) 16; e) 10; f) 4.
Solut ie. Avem x
1
+ x
2
= 4, x
1
x
2
= 1 si deci x
2
1
+ x
2
2
= (x
1
+ x
2
)
2
2x
1
x
2
= 14.
1. Sa se calculeze volumul piramidei determinate de trei muchii adiacente ale unui cub de latura l.
a)
l
3
6
; b)
l
3
4
; c)
l
3
3
; d)
l
3
2
; e)
l
3
2
3
; f)
2l
3
3
.
Solut ie. Baza piramidei este un triunghi dreptunghic cu catetele de lungime l, iar nalt imea este tot l.
Atunci V =
A
b
h
3
=
1
3
l
2
2
l =
l
3
6
.
2. Ecuat ia cercului cu centrul C(1, 1) si de raza 2 este:
a) x
2
+y
2
2x+2y 1 = 0; b) x
2
+y
2
4x4y = 0; c) x
2
+y
2
x+y = 0; d) x
2
+y
2
2x+2y 2 = 0;
e) x
2
+y
2
2x + 2y 4 = 0; f) x
2
+y
2
= 4.
Solut ie. Ecuat ia este (x 1)
2
+ (y + 1)
2
= 2
2
, deci x
2
+y
2
2x + 2y 2 = 0.
3. Un paralelipiped dreptunghic are nalt imea 4, aria bazei 6 si o latura a bazei 3. Sa se calculeze lungimea
diagonalei paralelipipedului.
a) 2
5; b)

13; c)

61; d) 4; e)

29; f)

43.
Solut ie. Lungimea diagonalei este d =

a
2
+b
2
+c
2
, unde a = inaltimea = 4, b = latura bazei = 3.
Atunci aria bazei A = c b = 3c 6 = 3c c = 2, si deci d =
16 + 9 + 4 =
29.
4. Fie z =
1
2
+ i
3
2
. Sa se calculeze z
12
.
a) 1 + i
3; b) 1+i; c) i; d) 1; e) 0; f) 1.
Solut ie. Trecand la forma trigonometrica obt inem
z = cos

3
+i sin

3
, z
12
=
_
cos

3
+i sin

3
_
12
= cos
12
3
+i sin
12
3
= cos 4 +i sin4 = 1.
5. Fie vectorii u =
i +
j si v =
i +
j. Masura unghiului dintre acesti vectori este:

a)

3
; b) 0; c)

6
; d)

2
; e)

4
; f)
2
3
.
Solut ie. Avem formula

u

v = ||

u || ||
v || cos .

In cazul nostru, egalitatea se rescrie
(i +
3

j )(
i +

j ) =
_
(1 + 3)(3 + 1) cos , deci
3 +
3 = 4 cos cos =
2
3
4
=
3
2
;
_
2k

6
k Z
_
.
6. Sa se determine raza cilindrului circular drept de volum 3 si nalt ime
1
3
.
a) 3; b) 6; c) 3; d)

2; e) 6; f) 18.
Solut ie. Daca V este volumul cilindrului, R raza si h naltimea, condit ia din enunt se rescrie V =
R
2
h 3 = R
2 1
3
R
2
= 9, si deci R = 3.
7. Aria unei sfere de volum
4
3
este:
a) 8; b)
3
2
; c) 4; d) 4; e) 3; f) 2.
Solut ie. Avem A = 4R
2
si V =
4R
3
3
. Deci
4R
3
3
=
4
3
R = 1, deci A = 4.
8. Fie sin =
4
5
, 0 < <

2
. Sa se calculeze cos .
a)
3
5
; b)
3
5
; c)
1
2
; d) 0; e)
1
5
; f)
1
5
.
Solut ie. Cum
_
0,

2
_
cos > 0 si deci
cos =
_
1 sin
2
=
_
1
16
25
=
_
9
25
=
3
5
.
9. Fie E(x) = sin2x cos x + tg
3x
2
. Sa se calculeze E
_
6
_
.
a) 0; b) 1; c)
2
2
; d)
3
2
; e)
1
2
; f) 2.
Solut ie. Avem E
_
6
_
= sin

3
cos

6
+ tg

4
=
_
3
2

_
3
2
+ 1 = 1.
10. Sa se determine numarul solut iilor ecuat iei cos x =
3 sinx situate n intervalul [0, 2].

a) 0; b) 2; c) 4; d) 1; e) 3; f) 6.
Solut ie. Se observa ca daca avem cos x = 0, atunci sinx {1} deci ecuat ia devine 0 =
3, fara
solut ii. Deci cos x = 0.

Impart im prin cos x. Ecuat ia se rescrie tg x =
1
3

_
x =

6
+k
k Z
_
.

In
intervalul [0, 2] avem doar solut iile

6
,

6
+, deci doua solut ii.
11. Sa se determine coordonatele mijlocului segmentului AB unde A(7, 2, 3) si B(3, 4, 1).
a) (0,1,2); b) (1,1,1); c) (2,1,2); d) (2,1,0); e) (0,0,0); f) (2, 1, 2).
Solut ie. Mijlocul M al segmentului AB cu coordonatele
_
7 3
2
,
2 + 4
2
,
3 + 1
2
_
= (2, 1, 2).
12. Sa se determine distant a dintre punctele A(5, 0, 2) si B(1, 4, 0).
a) 5,5; b) 6; c) 5; d)

6; e) 4; f) 4,5.
Solut ie. Distanta dintre puncte este
d =
_
(5 1)
2
+ (0 4)
2
+ (2 0)
2
=
36 = 6.
13. Pe latura AB a triunghiului ABC se ia punctul M astfel ncat AM =
1
2
AB, iar pe latura AC se ia punctul
N astfel ncat AN =
1
3
AC. Fie S
aria AMN si S aria ABC. Sa se calculeze raportul

S
S
.
a)
1
3
; b)
1
5
; c)
1
4
; d)
1
2
; e)
1
36
; f)
1
6
.
Solut ie. Se aplica formula de arie S =
bc sin A
2
si avem
S(AMN)
S(ABC)
=
AMAN sin A
2
ABAC sin A
2
=
AM
AB
AN
AC
=
1
2
1
3
=
1
6
.
14. Sa se determine ecuat ia planului care trece prin punctul A(3, 2, 7) si este paralel cu planul 2x3z+5 =
0.
a) x + y + z + 6 = 0; b) 2x y 3z + 5 = 0; c) 2x 3z = 0; d) 2x 3z 27 = 0; e) x 3y 9 = 0; f)
2x 3z 20 = 0.
Solut ie. Planele paralele cu planul 2x 3z + 5 = 0 au ecuat iile de forma 2x 3z + = 0. Cum
A(3, 2, 7) se aa n plan, rezulta 2 3 3(7) + = 0, deci = 27.
15. Se considera triunghiul ABC cu BC = 2, AB =
2, AC = 1 +
3. Sa se calculeze cos A.
a)
2
2
; b)
3
2
; c)
2
2
; d) 0; e)
1
2
; f)
1
2
.
Solut ie. Din teorema cosinusului, obt inem
cos A =
b
2
+c
2
a
2
2bc
=
AC
2
+AB
2
BC
2
2AC AB
=
2 + 2
3
2(1 +
3)
2
=
1
2
.
16. Sa se determine volumul conului circular drept care are sect iunea axiala un triunghi echilateral de latura
4.
a) 4; b)
2
3
; c)

3
3
; d)
4
3
; e)
4
3
3
; f)
8
3
3
.
Solut ie. Daca R, G, h sunt respectiv raza, generatoarea si naltimea conului, avem 2R = G = 4 si deci
R = 2 si h =
G
2
R
2
=
16 4 = 2
3. Atunci volumul conului este V =

R
2
h
3
=
42
3
3
=
8
3
3
.
17. Fie un tetraedru regulat de muchie l. Sa se calculeze distant a dintre mijloacele a doua muchii opuse.
a) l
3; b)
l
2
; c)
l
4
; d)
l
5
; e)
l
3
; f) l
2.
Solut ie. Notam cu V ABC tetraedrul dat si cu M mijlocul laturii BC. Deoarece AM = V M =
l
3
2
rezult a ca triunghiul AMV este isoscel, deci MN AV , unde N este mijlocul lui AV . Deci
MN
2
=
_
AM
2
AN
2
=
_
_
l
3
2
_
2
_
l
2
_
2
=
l
2
.
18. Se considera vectorii u = m
i + 3
j, v = 2
i + n
j, m, n R. Vectorii sunt perpendiculari daca si numai

daca:
a) m+n = 0; b) m = 2, n = 3; c) mn = 5; d) m = 1, n = 2; e) m = n = 0; f) 2m+ 3n = 0.
Solut ie. Vectorii sunt perpendiculari d.n.d. u v = 0. Folosind egalitat ile
i
2
= 1 =
j
2
;
j = 0, rezulta
(m
i + 3
j)(2
i +n
j) = 0 (2m
i
2
+ (mn + 6)
j + 3n
j
2
= 0 2m+ 3n = 0.
1. Sa se calculeze L = lim
n
_
n + 2
n + 1
_
.
a) L = 1; b) L = 1; c) L = ; d) L = 2; e) L = 0; f) nu exista.
Solut ie.
L = lim
n
(
n + 2
n + 1) = lim
n
n + 2 n 1
n + 2 +
n + 1
= lim
n
1
n + 2 +
n + 1
= 0
2. Sa se determine suma S a coecient ilor polinomului f =
_
8X
3
7
_
4
.
a) S = 0; b) S = 3; c) S = 1; d) S = 2; e) S = 2
10
; f) S = 2.
Solut ie. Suma coecient ilor polinomului f =

n
k=0
a
k
x
k
este a
0
+ . . . + a
n
= f(1).

In cazul de fat a
f(1) = (8 7)
4
= 1.
3. Sa se calculeze

0, 09
3
0, 008.
a) 0,3; b) 0,5; c) 0,1; d)
1
3
; e) 0,1; f) 0.
Solut ie. Avem

0, 09
3
0, 008 =
_
9
100

3
_
8
1000
=
3
10

2
10
=
1
10
= 0.1.
4. Funct ia f : R R, f(x) =
_
x
2
+ x + 1, x > 0
2x + a, x 0
este continua daca
a) a = 1; b) a = 2; c) a R; d) a = 0; e) a = 1; f) a =
3
2
.
Solut ie. Restrictiile funct iei f la intervalele (, 0) si (0, ) sunt continue deoarece acestea sunt funct ii
polinomiale. Pentru punctul x = 0 avem condit iile
f(0) = lim
x0
f(x) = lim
x0
f(x) a = 1,
deci f continua d.n.d. a = 1.
5. Sa se determine m R daca ecuat ia [ lnx[ = mx are trei solut ii reale si distincte.
a) m
_
0,
1
e
_
; b) m >
1
e
; c) m =
1
e
; d) m <
1
e
; e) m = e; f) m > 0.
Solut ie. Existenta logaritmului cere condit ia x (0, ). Ecuat ia se rescrie sub forma
| ln x|
x
= m, si are
solut ii d.n.d. m Img, unde g(x) =
| ln x|
x
, g : (0, ) R, deci
g(x) =
_

ln x
x
, x (0, 1]
ln x
x
, x (1, ).
Funct ia g este compunere de funct ii continue, deci continua. Aplicand regula lui l
Hospital obt inem

lim
x0
g(x) = , lim
x
g(x) = lim
x
1/x
1
= 0
si g(1) = 0. Avem g
(x) =
sign(ln x)(1ln x)
x
2
, x (0, ) 1, iar g
s
(1) = 1 ,= g
d
(1) = 1. Se observa ca
g
(x) = 0 x = e iar g(e) =

1
e
. Avem deci tabelul de variat ie al funct iei g.
x 0 1 e
g
(x) 1[1 + 0
g(x) 0
1
e
0
Deci ecuat ia are g(x) = m are 3 radacini distincte d.n.d. m (0,
1
e
).
6. Sa se scrie n ordine crescatoare numerele: a =
3 1, b =
5 2, c = 1.
a) a, b, c; b) c, a, b; c) c, b, a; d) b, c, a; e) b, a, c; f) a, c, b.
Solut ie. Avem a =
3 1, b =
5 2, c = 1. Aproximand, obt inem

a > 1.7 1 0.7, a < 1.8 1 0.8; b < 2.3 2 0.3,
deci b < 0.3 < 0.7 < a < 0.8 < 1 = c.
7. Fie funct ia f : R R, f(x) =
3
x
2
+ x + 1. Atunci f
(1) este
a) 0; b)
1
2
; c) 1; d)
1
3
; e)
1
3
6
; f)
1
3
9
.
Solut ie. Avem f
(x) =
2x+1
3
3
(x
2
+x+1)
2
si deci
f
(1) =
3
3
3
3
2
=
1
3
9
8. Sa se determine m R astfel ncat sistemul
_
_
_
mx + y + z = 0
x + my + 2z = 0
x y z = 0
sa admita numai solut ia nula (banala).
a) m ,= 1 si m ,= 2; b) m = 0; c) m = 2; d) m R; e) nu exista; f) m = 1.
Solut ie. Pentru ca sistemul sa aiba solut ie unica, este necesar si sucient ca
D =
m 1 1
1 m 2
1 1 1
,= 0.
Adunam prima coloana la coloana a doua si a treia, dezvoltam D dupa linia a treia si obt inem condit ia
(m + 1)(3 m1) ,= 0, deci m R 1, 2.
9. Sa se calculeze limita L = lim
x0
sin
2
2x
sin
2
3x
.
a) L =
2
3
; b) L =
4
9
; c) L = ; d) nu exista; e) L = 1; f) L = 0.
Solut ie. Avem
L = lim
x0
_
sin2x
2x
_
2
_
3x
sin3x
_
2
2
2
3
2
=
4
9
.
10. Mult imea solut iilor ecuat iei
3
x 1 x = 1 este
a) 0 ; b) 1, 2, 3; c)
g
; d) 0, 1, 2; e) P; f) 1 .
Solut ie. Ecuat ia se scrie
3
x 1 = x1. Ridicam la cub. Avem x1 = (x1)

3
(x1)[(x1)
2
1] =
0 x 1 = 0 sau x 1 = 1, si deci x 0, 1, 2.
11. Sa se determine a R astfel ncat polinomul f = 6X
4
7X
3
+aX
2
+3X +2 sa se divida prin polinomul
g = X
2
X 1.
a) a = 2; b) a = 2; c) a = 1; d) a = 7; e) a = 0; f) a = 1.
Solut ie. Facandmpartirea, se obtine catul 6x
2
x+a+1 si restul (a+7)(x+1). Condit ia de divizibilitate
revine la anularea restului, deci rezulta a = 7.
12. Funct ia f : (0, 2) R, f(x) =
2
x
2
+ 2x
. Sa se calculeze
S
n
=
n
k=1
_
f
(k)
(1) f
(k+1)
(1)
_
.
a) S
n
= (1)
n
_
1
1
3
n+2
_
; b) S
n
=
8
9
+ 2(1)
n
_
1
1
3
n+2
_
; c) S
n
= 1
1
3
n+2
; d) S
n
=
8
9
+
(1)
n
_
1
3
3
n+2
_
; e) S
n
= (1)
n
_
1
1
3
n+1
_
;
f) S
n
=
8
9
+ (1)
n
(n + 1)!
_
1
1
3
n+2
_
.
Solut ie. Avem f(x) =
2
x
2
+2x
=
1
x(x+2)
=
1
x

1
x+2
. Dar
_
1
ax+b
_
(n)
=
(1)
n
n!a
n
(ax+b)
n+1
f
(k)
(x) =
(1)
k
k!
x
k+1

(1)
k
k!
(x+2)
k+1
, deci f
(k)
(1) = (1)
k
k
_
1
1
3
k+1
_
. Dezvoltand suma si reducand termenii egali, obt inem
S
n
=

n
k=1
(f
(k)
(1) f
(k+1)
(1)) = f
(1)
(1) f
(n+1)
(1) =
=
8
9
(1)
n+1
(n + 1)!
_
1
1
3
n+2
_
=
8
9
+ (1)
n
(n + 1)!
_
1
1
3
(n+2)
_
.
13. Fie A =
_
1 2
0 1
_
si B =
_
a b
0 2
_
. Determinat i a, b R astfel ncat AB = BA.
a) a = b = 1; b) a R, b = 2; c) a = 1, b = 3; d) a = 2, b = 0;
e) nu exista; f) a = 2, b R.
Solut ie. Din AB = BA deducem
_
1 2
0 1
__
a b
0 2
_
=
_
a b
0 2
__
1 2
0 1
_
_
a b + 4
0 2
_
=
_
a 2a + b
0 2
_
,
deci b + 4 = 2a + b adica a = 2 si b R.
14. Sa se calculeze i + i
3
+ i
5
, (i
2
= 1).
a) 0; b) 3i; c) 1; d) i; e) i; f) 2i.
Solut ie. Avem i + i
3
+ i
5
= i i + i = i.
15. Sa se determine mult imea A = x R [ (2x 3) (3x 2) 0 .
a) A =
_
2
3
,
3
2
_
; b) A = R; c) A =
g
; d) A = (1, 1); e) A =
_
3
2
,
_
;
f) A =
_
,
2
3
_
3
2
,
_
.
Solut ie. Inecuat ia (2x 3)(3x 2) 0
_
x
3
2
_ _
x
2
3
_
0 are solut iile x
_
,
2
3
_
3
2
,
_
.
16. Numarul x = C
4
6
+ A
2
5
P
4
este
a) x = 0; b) x =
11
2
; c) x = 11; d) x = 10; e) x = 15; f) x = 25.
Solut ie. Avem C
4
6
+ A
2
5
P
4
=
65
12
+ 5 4 24 = 15 + 20 24 = 11.
17. Sa se rezolve ecuat ia log
2
x + log
2
2x = 3.
a) x = 0; b) x = 2; c) nu are solut ii; d) x = 2; e) x = 1; f) x = 2.
Solut ie. Obt inem log
2
x + log
2
2x = 3 log
2
x 2x = log
2
2
3
cu x > 0 deci 2x
2
= 2
3
, de unde rezulta
x = 2.
18. Sa se calculeze I =
1
_
0
xe
x
dx .
a) I = e; b) I = 1; c) I = 1; d) I = 0; e) I = 2e; f) I = e.
Solut ie. Calculam I =
_
1
0
xe
x
dx. Integrand prin part i g
(x) = e
x
, f(x) = x, rezulta
I = e
x
x
1
0
_
1
0
e
x
dx = e e
x
1
0
= e (e 1) = 1.
1. In piramida patrulatera regulata VABCD se dau muchia V A = 5 si diagonala bazei AC = 8. Calculat i
distant a de la varful V al piramidei la planul bazei.
a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 7; f) 8.
Solut ie. Daca O este piciorul nalt imii n planul ABCD, atunci OA = AC/2 = 4. Aplicand teorema lui
Pitagora n triunghiul V OA, rezulta V O =
V A
2
OA
2
= 3.
2. Intr-un con circular drept unghiul format de o generatoare cu planul bazei este de 45
. Raza bazei ind

R = 3 sa se calculeze aria laterala a conului
a) 9
2; b) 9; c) ; d) 9
3; e)
2
; f) 3.
Solut ie. Generatoarea are lungimea R
2 = 3
2, deci aria laterala este RG = 9
2.
3. In sistemul cartezian Oxyz se considera planul de ecuat ie x+y +z 3 = 0 si dreapta de ecuat ii x = y = z.
Coordonatele punctului de intersect ie dintre dreapta si plan sunt
a) (1 , 1 , 1); b) (0 , 0 , 0); c) (1 , 2 , 3); d) (2 , 3 , 1); e) (2 , 2 , 2); f) (1, 1, 1).
Solut ie. Rezolvand sistemul
x +y +z 3 = 0
x = y = z
rezulta x = y = z = 1, deci punctul de intersect ie
are coordonatele (1, 1, 1).
4. Aria triunghiului, din planul xOy, determinat de punctele O(0, 0), A(4, 0) si B(0, 3) este
a) 6; b) 12; c) 7; d) 5; e) 4; f) 3.
Solut ie. Aria OAB este |
1
2
0 0 1
4 0 1
0 3 1
| = |
1
2
4 0
0 3
| = 6.
5. In planul xOy se dau punctele A(4, 0) si B(2, 2). Punctele A, B si C sunt coliniare pentru C de coordonate
a) (0 , 4); b) (0 , 4); c) (0 , 0); d) (2 , 2); e) (2 , 2); f) (0 , 1).
Solut ie. Punctele A,B si C(, ) sunt colineare daca
4 0 1
2 2 1
1
= 0, deci daca 2 2 + 8 = 0.
Singurul punct care satisface egalitatea este C(0, 4).
6. Numarul solut iilor ecuat iei sinx cos x = 0 situate n intervalul [0 , 2] este
a) 2; b) 1; c) 3; d) 4; e) 0; f) o innitate.
Solut ie. Se observa ca ecuat ia cos x = 0 admite drept solut ii {
2
,
3
2
} [0, 2], care nsa nu satisfac
ecuat ia din enunt . Deci cos x = 0.

Impart ind prin cos x ecuat ia data, rezulta tg x = 1, deci solut iile sunt
x {
4
,
5
4
} [0, 2], deci ecuat ia admite doua solut ii n intervalul [0, 2].
7. Pentru numarul complex z = 1 + i, numarul z
2
este
a) 2i; b) i; c) 1; d) 0; e) 1; f) 1 i.
Solut ie. Avem z
2
= (1 +i)
2
= 1 + 2i 1 = 2i.
8. Modulul numarului complex z = cos

3
+ i sin
3
este
a) 1; b) 2; c)

2; d)
1
3
; e) 3; f) 0.
Solut ie. Avem |z| =
cos
2

3
+ sin
2
3
= 1.
9. Ecuat ia trigonometrica sin
2
x = 1 are n intervalul [ , 2] solut ia
a)

3
2
; b)

5
4
,
7
4
; c) {}; d) { , 2}; e)

7
4
; f)

.
Solut ie. Avem sin
2
x = 1 sinx {1}. Dar x [, 2], deci x =
3
2
.
10. In triunghiul ABC se dau :

A = 45
, AC =
2 si AB = 1. Atunci latura BC are lungimea

a) 1; b) 2; c) 3; d)
2; e) 3 +
6; f) 3
2.
Solut ie. Aplicand teorema cosinusului, obt inem BC
2
= AB
2
+ AC
2
2 AB AC cos 45
BC
2
=
1 BC = 1.
11. In triunghiul ABC se dau

C = 30
si nalt imea AD = 2. (D se aa pe dreapta BC.) Atunci latura AC

are lungimea
a) 4; b) 2; c) 3; d) 5; e)

3; f) 1.
Solut ie. Avem AC = AD/ sinC =
2
1/2
= 4.
12. Produsul scalar al vectorilor u =
i 3
j + 4
k si v = 2
k este
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5; f) 1.
Solut ie. Avem u v = 1 2 + (3) (1) + 4 (1) = 2 + 3 4 = 1.
13. Modulul (norma, lungimea) vectorului v = 2
j + 2
k este
a) 3; b) 5; c) 3; d) 4; e) 6; f) 0.
Solut ie. Obt inem |v| =
2
2
+ 1
2
+ 2
2
= 3.
14. Un cerc care cont ine punctul M(3 , 4) are ecuat ia
a) x
2
+y
2
25 = 0; b) x
2
+y
2
6x 8y + 3 = 0; c) x
2
+y
2
7 = 0;
d) x
2
+y
2
x = 0; e) x
2
+y
2
y = 0; f) x
2
+y
2
1 = 0.
Solut ie. Se observa ca singura ecuat ie vericata de punctul (3, 4) este x
2
+y
2
25 = 0.
15. Suma semiaxelor elipsei de ecuat ie
x
2
4
+
y
2
9
= 1 este
a) 5; b) 1; c) 2; d) 12; e) 4; f) 9.
Solut ie. Avem a
2
= 4, a > 0 a = 2 si b
2
= 9, b > 0 b = 3, deci suma semiaxelor este a+b = 2+3 = 5.
16. Se dau vectorii u =
i + 3
j, v = 6
i 4
j, w = 5
j. Sa se calculeze vectorul s = u +v w.
a) s = 2
i; b) s =
0; c) s = 12
i 2
j; d) s = 10
i 8
j; e) s = 3
j; f) s =
j.
Solut ie. Avem u +v =
i + 3
j + 6
i 4
j 5
i +

j = 2
i.
17. Fiecare din diagonalele fet elor unui cub are lungimea 2
2. Atunci volumul cubului este

a) 8; b) 16
2; c) 8
2; d) 4; e) 10; f) 6.
Solut ie. Latura cubului este 2
2/
2 = 2, deci volumul cubului este 2

3
= 8.
18. Dreapta, din planul xOy, de ecuat ie x +y 3 = 0 cont ine punctul A de coordonate
a) (2 , 1); b) (2 , 1); c) (2 , 1); d) (2 , 1); e) (2 , 2); f) (2 , 2).
Solut ie. Singurul punct care satisface condit ia x +y 3 = 0 are coordonatele (2, 1).
Varianta A
1. Fie f : R R, f(x) =
x
2
x
2
+ 1
. Sa se calculeze f
(1). (4 pct.)
a)
1
2
; b)
1
4
; c) 0; d)
1
4
; e)
1
2
; f) 1.
Solut ie. Avem f
(x) =
2x(x
2
+1)2x
3
(x
2
+1)
2
=
2x
(x
2
+1)
2
si deci f
(1) =
1
2
.
2. Sa se determine m, n R astfel ncat ecuat ia x
4
+ 3x
3
+ mx
2
+ nx 10 = 0 sa admita solut ia x
1
= i.
(4 pct.)
a) m = 10, n = 3; b) m = 1, n = 1; c) m = 9, n = 3;
d) m = 0, n = 0; e) m = 3, n = 10; f) m = 3, n = 10.
Solut ie.

Inlocuind x = i n ecuat ia x
4
+ 3x
3
+ mx
2
+ nx 10 = 0, obt inem 1 3i m + ni 10 = 0
(m+9) +i(n3) = 0, de unde prin identicare deducem m+9 = 0 si n3 = 0. Deci m = 9 si n = 3.
3. Sa se determine m R astfel ncat funct ia f : R R, f(x) =
_
x
2
2x + m, x 1
e
x
e, x > 1
sa e continua pe
R. (4 pct.)
a) m = 3; b) m = 1; c) m = 4; d) m = 0; e) nu exista; f) m = 3/2.
Solut ie. Pe intervalele (, 1) si (1, ) funct ia este continua, ind suma de funct ii elementare. Condit ia
de continuitate n x
0
= 1 se scrie lim
x1
f(x) = lim
x1
f(x) = f(1) m1 = 0 m = 1.

x < 1. (4 pct.)
a) [0,1); b) (0,1); c) [0,1]; d) (1, 1); e) nu are solut ii; f) [0, ).
Solut ie. Condit ia de existent a este x 0, iar din

x < 1 rezulta x < 1. Prin urmare, avem x [0, 1).
5. Dac a (a, b) este o solut ie a sistemului de ecuat ii
_
x + y = 2
xy = 1
, atunci (4 pct.)
a) a
2
+ b
2
= 1; b) a
2
+ b
2
= 2; c) a
2
+ b
2
< 0; d) a = b; e) a
2
b
2
= 2; f) a
2
+ b
2
= 3.
Solut ie. Din a + b = 2 si ab = 1 deducem a
2
+ b
2
= (a + b)
2
2ab = 4 2 = 2.
6. Sa se calculeze termenul al zecelea al progresiei aritmetice cu primul termen a
1
= 5 si rat ia r = 2. (4
pct.)
a) 10; b) 25; c) 23; d) 20; e) 30; f) 18.
Solut ie. Din relat ia a
n
= a
1
+ (n 1)r rezulta a
10
= a
1
+ 9r = 5 + 18 = 23.
7. Sa se calculeze
_
1
0
x
2
x
3
+ 1
dx. (4 pct.)
a) 2 ln2; b)
ln3
4
; c)
ln3
2
; d) 3 ln2; e) ln2; f)
ln2
3
.
Solut ie. Avem
_
1
0
x
2
x
3
+1
dx =
1
3
_
1
0
(x
3
+1)
x
3
+1
dx =
1
3
ln(x
3
+ 1)
1
0
=
1
3
ln2.
8. Solut iile ecuat iei 9
x
4 3
x
+ 3 = 0 sunt (4 pct.)
a) x
1
= 3; b) x
1
= 0, x
2
= 1; c) nu exista; d) x
1
= 0, x
2
= 3 ; e) x
1
= 1, x
2
= 3; f) x
1
= 1, x
2
= 3.
Solut ie. Notand 3
x
= y, rezulta y > 0 si nlocuind n relat ie obt inem y
2
4y + 3 = 0. Solut iile ecuat iei
sunt y = 1 si y = 3. Din 3
x
= 1, obt inem x = 0 si din 3
x
= 3 rezulta x = 1; deci x {0, 1}.
Enunt uri si solut ii U.P.B. 2005 * M1A - 1
9. Expresia E =
1
3 +
2
+
1
2
, are valoarea (4 pct.)
a) 3
2; b) 3
3; c) 2; d) 2
2; e) 2
3; f) 3.
Solut ie. Aducand la acelasi numarator relat ia din enunt obt inem: E =
1
3+
2
+
1
2
=
2
3
(
3)
2
(
2)
2
=
2
3.
10. Fie ecuat ia x
2
ax + 4 = 0, unde a R este un parametru. Daca solut iile x
1
si x
2
ale ecuat iei verica
egalitatea x
1
+ x
2
= 5, atunci (4 pct.)
a) x
1
= x
2
; b) a < 0; c) x
1
, x
2
/ R; d) a = 0; e) a = 5; f) a = 4.
Solut ie. Din relat iile lui Viete x
1
+ x
2
= a deducem a = 5.
n
(
n
2
+ n
n
2
+ 1). (4 pct.)
a)
1
2
; b)
1
2
; c) ; d) nu exista; e) 1; f) 1.
Solut ie. Amplicand cu conjugata, obt inem:
lim
n
(
_
n
2
+ n
_
n
2
+ 1) = lim
n
n 1
n
2
+ n +
n
2
+ 1
= lim
n
(1
1
n
)
_
1 +
1
n
+
_
1 +
1
n
2
=
1
2
.
12. Pe R se deneste legea de compozit ie x y = xy + 2ax + by. Sa se determine relat ia dintre a si b astfel
nc at legea de compozit ie sa e comutativa. (4 pct.)
a) a b = 2; b) a = 2b; c) nu exista; d) a = b; e) a =
b
2
; f) a + b = 1.
Solut ie. Pentru orice x, y R avem x y = y x xy + 2ax + by = yx + 2ay + bx (2a b)(x y) =
0, a, b R 2a = b a = b/2.
13. Se considera funct ia f : [0, ) R, f(x) =
_
x+1
x
t
2
t
4
+ t
2
+ 1
dt. Decidet i: (6 pct.)
a) f este impara; b) f are doua puncte de extrem; c) gracul lui f admite o asimptota oblica; d) gracul
lui f admite o asimptota orizontala; e) f(0) = 0; f) f este convexa.
Solut ie. Cum funct ia g(t) =
t
2
t
4
+ t
2
+ 1
este continua, aplicam teorema de medie pe intervalul [x, x+1]
si avem f(x) = (x + 1 x)f
(
x
) unde
x
(x, x + 1) si deci lim
x
f(x) = lim
2
x
_
4
x
+
2
x
+ 1
= 1. Deci
gracul funct iei f admite asimptota orizontala y = 1.
14. Sa se calculeze limita sirului a
n
=
n
k=1
k(k + 1)
2x
k1
, unde |x| > 1. (6 pct.)
a)
x
3
(x 1)
3
; b)
x
x 1
; c)
1
x
; d)
1
x 1
; e)
x
2
(x 1)
2
; f) .
Solut ie. Pentru x = 1 avem x+x
2
+. . . +x
n+1
=
x
n+2
x
x1
= S(x) Derivand aceasta relat ie de 2 ori, avem
S
(x) =
n
k=0
(k + 1)x
k
=
((n + 2)x
n+1
1)(x 1) x
n+2
+ x
(x 1)
2
=
(n + 1)x
n+2
(n + 2)x
n+1
+ 1
(x 1)
2
.
Derivand din nou n ambii membri, obt inem
S
(x) =
n
k=1
k(k + 1)x
k1
=
x
n+2
(n + 1)n 2(n + 2)x
n+1
+ (n + 2)(n + 1)x
4
2
(x 1)
3
.
Facand substitut ia x
1
x
si t inand seama ca lim
x
n
k
x
n
= 0, pentru n N si |x| > 1, avem
lim
n
n
k=1
k(k + 1)
2x
k1
=
2
2(
1
x
1)
3
=
x
3
(x 1)
3
.
x0
(x 1)
2
1
x
. (6 pct.)
a) ; b) 2; c) 1; d) nu exista; e) 2; f) .
Solut ie. Avem lim
x0
(x 1)
2
1
x
= lim
x0
x(x 2)
x
= lim
x0
(x 2) = 2.
16. Sa se calculeze valoarea minima a funct iei f : R R, f(x) =

4x
2
+ 28x + 85 +
4x
2
28x + 113.
(8 pct.)
a) 14
2; b) 20; c) 12
3; d) 19; e) 9
5; f) 8
6.
Solut ie. Avem f
(x) =
8x + 28
2
4x
2
+ 28x + 85
+
8x 28
2
4x
2
28x + 113
. Deci
f
(x) = 0
4x + 14
4x
2
+ 28x + 85
+
4x 14
4x
2
28x + 113
= 0
(2x + 7)
_
(2x 7)
2
+ 64 = (2x 7)
_
(2x + 7)
2
+ 36)
(2x + 7)
2
(2x 7)
2
+ 64(2x + 7)
2
= (2x 7)
2
(2x + 7)
2
+ 36(2x 7)
2
16(2x + 7)
2
= 9(2x 7)
2
4(2x + 7) = 3(2x 7) x {
49
2
,
1
2
}.
Pentru x (,
1
2
)\{
49
2
}, avem f
(x) < 0, deci funct ia f ind strict descrescatoare n x =

49
2
,
aceasta valoare nu convine ca abcisa de punct de minim. De asemenea, pentru x >
1
2
avem f
(x) > 0,
deci x =
1
2
este punct de minim.

In nal, obt inem f(
1
2
) = 14
2.
2 x 0
x 1 x
2 5 4
= 0. (8 pct.)
a) x
1
= 0, x
2
= 3; b) x
1
= 5/2; c) x
1
= 3; d) x
1
= 0, x
2
= 4; e) x
1
= 0; f) x
1
= 1, x
2
= 4.
Solut ie. Avem
2 x 0
x 1 x
2 5 4
= 0 x
2
5x + 4 = 0 x {1, 4}.
18. Fie f : C C, f(z) = z
2
+ z + 1. Sa se calculeze f
_
1 + i
3
2
_
. (8 pct.)
a) 1; b) i; c) 1 i; d) 1 + i; e)

3; f) 0.
Solut ie. Pentru z =
1+i
3
2
, rezulta (2z + 1)
2
= (i
3)
2
4z
2
+ 4z + 1 = 3 z
2
+ z + 1 = 0, deci
f(z) = z
2
+ z + 1 = 0.
Varianta A
1. Sa se ae cate solut ii are ecuat ia sinx
3 cos x = 0 n intervalul [, 2]. (4 pct.)

a) patru; b) o innitate; c) doua; d) trei; e) una; f) nici una.
Solut ie. Se observa ca cos x = 0 x = (2k + 1)
2
, k Z, care nu satisfac ecuat ia sinx
3 cos x = 0.
Rezult a tg x =

3 cu solut iile x =

3
+ k, k Z.

In intervalul [, 2] avem pentru k {1, 0, 1}
respectiv solut iile {
2
3
,

3
,
4
3
}.
2. Un triunghi isoscel are doua unghiuri de marime

8
si laturile egale de lungime 1. Atunci nalt imea
corespunzatoare uneia dintre laturile egale are lungimea (4 pct.)
a)
1
3
; b)
3
2
; c)
1
2
; d)
2
2
; e)
2
3
; f)
3
2
.
Solut ie. Unghiul de la varful triunghiului isoscel are masura
3
4
.

Inalt imea corespunzatoare uneia dintre
laturile egale este de lungime sin
3
4
=
2
2
.
3. Care este ordinea crescatoare a urmatoarelor numere: a = sin2, b = sin
2
3
, c = sin8 ? (4 pct.)
a) c < b < a; b) a < b < c; c) b < c < a; d) b < a < c; e) a < c < b; f) c < a < b.
Solut ie. Avem sin8 = sin(8 2) si

2
< 8 2 < 2 <
2
3
< .

In cadranul 2 funct ia sin este strict
descresc atoare, deci sin8 > sin2 > sin
2
3
si deci c > a > b.
4. Dreapta care trece prin punctele A(1, 2) si B(2, 5) are ecuat ia (4 pct.)
a) x 3y = 1; b) 2x y = 0; c) x 2y = 0; d) 3x y = 1; e) x + 3y = 1; f) 3x +y = 1.
Solut ie. Ecuat ia dreptei AB este
xx
A
x
B
x
A
=
yy
A
y
B
y
A
, deci x 1 =
y2
3
3(x 1) = y 2, prin urmare
3x y = 1.
5. Sa se determine ecuat ia planului care trece prin punctul A(3, 2, 7) si este paralel cu planul 2x3z+5 =
0. (4 pct.)
a) 2x 3z 10 = 0; b) x 3z 27 = 0; c) 2x 3z 20 = 0; d) 2x z 27 = 0; e) 2x 3z 27 = 0;
f) 2x 3z 25 = 0.
Solut ie. Ecuat ia unui plan paralel cu planul dat este 2x 3z + = 0, R. Cum planul trece prin
A(3, 2, 7), avem 4 + 21 + = 0, deci = 25 si planul cerut are ecuat ia 2x 3z 25 = 0.
6. Un triunghi dreptunghic are ipotenuza de lungime 8 cm si un unghi de 30
. Calculat i lungimea nalt imii

corespunzatoare ipotenuzei. (4 pct.)
a) 4
3; b)

3; c)
3
2
; d) 2
3; e) 2; f) 4.
Solut ie. Fie ABC, dreptunghic in B, BD AC(D AC) si m(BAC) = 30
. Rezulta BC =
AC
2
=
8
2
= 4 si BD = BC sin60
=
4
3
2
= 2
3.
7. Dac a E = cos

6
+ i sin

6
, sa se determine valoarea a = E
12
. (4 pct.)
a) 1; b) 1 i; c) i; d) 1; e) i; f) 0.
Solut ie. Pentru E = cos

6
+i sin

6
, avem
a = E
12
cos

6
+i sin

6
12
= cos
12
6
+i sin
12
6
= cos 2 +i sin2 = 1 a = 1.
8. Un paralelipiped dreptunghic are diagonala de lungime 4 si laturile bazei de lungimi respectiv 2 si 3.
Atunci nalt imea paralelipipedului are lungimea (4 pct.)
a)

3; b) 4; c) 1; d) 2; e)

5; f)

2.
Solut ie. File L, l, h si d respectiv lungimea, latimea, naltimea si diagonala paralelipipedului. Atunci
d
2
= L
2
+l
2
+h
2
, deci 4
2
= 3
2
+ 2
2
+h
2
; obt inem h
2
= 16 4 9 = 3 h =
3.
Enunt uri si solut ii U.P.B. 2005 * M1G - 1
9. Dac a x este un unghi n
0,

2
si sin x =
2
3
, sa se determine tg x. (4 pct.)
a)
1
5
; b)
2
5
; c)
1
2
; d)
1
5
; e)

5; f)
5
2
.
Solut ie. Daca sinx =
2
3
si x (0,

2
), rezulta cos x =
1 sin
2
x =
1
4
9
=
5
9
=
5
3
si deci
tg x =
sin x
cos x
=
2
5
.
10. Aat i aria unui triunghi dreptunghic daca ipotenuza are lungimea 25 cm iar perimetrul este de 60 cm. (4
pct.)
a) 50 cm
2
; b) 125 cm
2
; c) 150 cm
2
; d) 325 cm
2
; e) 100 cm
2
; f) 225 cm
2
.
Solut ie. Fie a ipotenuza triunghiului, b,c catetele. Avem a = 25, si p = a+b+c = 60, unde am notat cu p
perimetrul triunghiului. Atunci b+c = 6025 = 35, iar prin ridicare la patrat rezulta b
2
+c
2
+2bc = 1225.
Conform teoremei lui Pitagora, avem a
2
= b
2
+c
2
. Obt inem 2bc = 600, iar aria este
bc
2
=
600
4
= 150.
11. Fie A(2, 3), B(4, 1). Sa se ae coordonatele punctului M pentru care MA+MB = 0. (4 pct.)
a) (2,2); b) (3,1); c) (1,2); d) (1,3); e) (1,1); f) (2,1).
Solut ie. Fie M(, ), atunci MA = (2)
i+(3)
j si MB = (4)
i+(1)
j. Cum MA+MB =

0,
avem 6 2 = 0 si 2 2 = 0, adica =
6
2
si =
2
2
, deci obt inem M(3, 1), mijlocul segmentulul AB.
12. Pentru ce valoare m R vectorii a = m
i + 3
j + 4
k si
b = 4
i +m
j 7
k sunt perpendiculari? (4 pct.)

a) m = 3; b) m = 5; c) m = 4; d) m = 4; e) m = 2; f) m = 3.
Solut ie. Vectorii a,
b sunt perpendiculari daca a
b = 0, adica 4m+3m28 = 0. Rezulta 7m = 28, deci

m = 4.
13. Diagonala unei fet e a unui cub de volum 8 este (6 pct.)
a) 2; b)

2; c)

3; d) 4; e) 2
2; f) 1.
Solut ie. Diagonala unei fet e este d
2
= 2l
2
unde l este latura cubului. Volumul cubului este deci
V = l
3
= 8 deci l = 2. Avem d
2
= 2 4 deci d = 2
2.
14. Care dintre urmatoarele puncte apart in elipsei raportate la axe cu semiaxele a = 2 si b = 3 ? (6 pct.)
a) (
2,
3); b) (1, 1); c)
2,
3
; d) (1,0); e) (1,2); f)
2,
1
.
Solut ie. Ecuat ia elipsei de semiaxe a = 2, b = 3 este
x
2
4
+
y
2
9
= 1. Punctul ce verica aceasta ecuat ie
este deci (
2,
3
2
).
15. Volumul unui con circular drept de generatoare 5 si raza 4 este: (6 pct.)
a)
80
3
; b) 20; c) 16; d)
8
3
; e) 32; f) 4.
Solut ie.

Inalt imea conului este H iar volumul conului este V =
R
2
H
3
. Aam nalt imea; avem H
2
=
G
2
R
2
unde G este generatoarea si R este raza conului; obt inem H
2
= 25 16 = 9, deci H = 3 si
V =
316
3
= 16.
16. Fie z = (1 + i)
2
. Sa se calculeze arg z (0 arg z < 2). (8 pct.)
a)

4
; b)

2
; c)
2
5
; d)

3
; e)
3
4
; f)

6
.
Solut ie. Avem z = (i + 1)
2
= 2i = 2(cos
2
+i sin

2
), deci arg z =

2
.
17. Care este raza cercului de ecuat ie x
2
+y
2
2x 2y = 0 ? (8 pct.)
a) 3; b) 2; c)

2; d) 1; e) 1; f)

3.
Solut ie. Restrangand patratele, ecuat ia cercului se rescrie (x 1)
2
+ (y 1)
2
= (
2)
2
, deci R =
2.
18. Sa se calculeze volumul piramidei ale carei fet e sunt planele de coordonate si planul de ecuat ie: 3x +6y
2z 24 = 0. (8 pct.)
a) 64; b) 100; c) 8; d) 32; e) 36; f)
16
3
.
Solut ie. Planul intersecteaza axele de coordonate n punctele A(x
0
, 0, 0), B(0, y
o
, 0) si C(0, 0, z
0
). Din
ecuat ia planului obt inem x
0
= 8, y
0
= 4 si z
0
= 12, deci volumul cerut este
1
6
| x
0
y
0
z
0
|= 64.
Varianta F
1. C ate solut ii distincte are ecuat ia z = z
2
, z C ? (8 pct.)
a) O innitate; b) 5; c) 3; d) 6; e) 1; f) 4.
Solut ie. Determinam numarul de solut ii distincte ale ecuat iei z = z
2
, z C. Din z = z
2
, obt inem
[ z[ = [z
2
[ = [z[
2
. Cum [ z[ = [z[, avem [z[ = [z[
2
, de unde [z[(1 [z[) = 0. Deci [z[ = 0 sau [z[ = 1,
de unde z = 0 sau [z[ = 1. Examinam al doilea caz. T inand cont ca z z = [z[
2
= 1, deci z =
1
z
,
ecuat ia se rescrie echivalent z
3
= 1, deci z este una dintre cele trei radacini complexe ale unitat ii. Avem
z
3
= 1 (z 1)(z
2
+ z + 1) = 0 z 1,
1i
3
2
.

In nal, solut iile ecuat iei sunt n numar de patru,
z 0, 1,
1i
3
2
.
x0
1
x
4
_
x
0
t
2
e
t
2
sint dt. (8 pct.)
a) 0; b) ; c)
1
4
; d) 1; e)
1
e
; f)
sin1
e
.
Solut ie. Se cere sa se calculeze lim
x0
1
x
4
_
x
0
t
2
e
t
2
sindt. Se observa ca limita este de tipul 0/0, deci aplicam
regula lui L
Hospital si obt inem lim

x0
x
0
t
2
e
t
2
sin tdt
x
4
= lim
x0
x
2
e
x
2
sin x
4x
3
=
1
4
lim
x0
sin x
x
e
x
2
=
1
4
1 1 =
1
4
.
3. Sa se calculeze aria marginita de dreptele x = 0, x = 1, axa Ox si de gracul funct iei f : R R,
f(x) =
x
x
2
+ 1
. (8 pct.)
a) 2ln2 ; b)
1
2
; c) 1; d) ln2 ; e)

4
; f)
1
2
ln2.
Solut ie. Aria este egala cu
_
1
0
x
x
2
+ 1
dx =
1
2
_
1
0
2x
x
2
+ 1
dx =
1
2
ln(x
2
+ 1)
1
0
=
1
2
ln2.
4. C ate solut ii n Z Z are ecuat ia x
4
x
3
y 8y
4
= 0? (6 pct.)
a) Nici una; b) Una; c) Doua; d) Patru; e) Trei; f) O innitate.
Solut ie. Determinam cate solut ii ale ecuat iei. Daca y = 0, atunci x = 0 si deci x = y = 0 este solut ie n
Z Z a ecuat iei. Daca y ,= 0, atunci ecuat ia este echivalenta cu (
x
y
)
4
(
x
y
)
3
8 = 0. Notand t =
x
y
Q,
obt inem t
4
t
3
8 = 0. Se observa ca t = 2 este solut ie a ecuat iei, care se rescrie (t2)(t
3
+t
2
+2t+4) = 0.
Cum t
3
+ t
2
+ 2t + 4 = 0 nu are radacini rat ionale, rezulta ca t = 2 este unica solut ie. Deci
x
y
= 2, de
unde x = 2y. Se observa ca (0, 0) satisface aceasta relat ie, deci (2n, n)[n Z este mult imea solut iilor n
Z Z ale ecuat iei date. Prin urmare ecuat ia are o innitate de solut ii.
(2) pentru funct ia f : (0, ) R, f(x) = x

x
2
x
x
2
. (6 pct.)
a) 4; b) 4; c) 4 ln2 ; d) 4(1 + ln2) ; e) 2 ln2 ; f) 0.
Solut ie. Avem (x
x
)
= (e
ln x
x
)
= (e
x ln x
)
= e
x ln x
(xlnx)
= x
x
(1 + lnx) si deci f
(x) = x
x
(1 + ln x)
2
x
ln2 2x. Prin urmare f
(2) = 4(1 + ln2) 4 ln2 4 = 0.

6. Se cer cea mai mica si cea mai mare valoare pentru funct ia f : [0, 3] R, f (x) = x
2
2x 5. (6 pct.)
a) 5, 2 ; b) 6, 2; c) 1, 3; d) 6, 3; e) 0, 3; f) 5, 3.
Solut ie. Funct ia este polinomiala de gradul doi, deci gracul acesteia este un arc de parabola, care cont ine
varful (
b
a
,

4a
) = (1, 6) si care are drept capete punctele (0, f(0)) = (0, 5) si (3, f(3)) = (3, 2).
Deci cea mai mica valoare a functiei este 6, iar cea mai mare valoare este 2. Alta solut ie. Avem
f
(x) = 2x 2 = 2(x 1), iar tabelul de variat ie este

x 0 1 3
f
(x) 2 0 + 4
f(x) 5 6 2
deci cea mai mica valoare a funct iei este 6 si cea mai mare valoare este 2.
7. Se cere domeniul maxim de denit ie al funct iei f : D R, f (x) = ln(1 + 3x).(4 pct.)
a)
_
1
3
,
_
; b) (0, ) ; c) (3, ) ; d) (3, ) ; e) (1, ) ; f) (e, ) .
Solut ie. Condit ia de existent a a funct iei este 1 + 3x > 0 x >
1
3
. Domeniul maxim de denit ie al
funct iei este (
1
3
, +).
8. C ate matrice de forma X =
_
x y
y x
_
verica relat ia X
2
= I
2
; x, y R? (4 pct.)
a) 4 ; b) 3; c) 2; d) 5; e) 1; f) O innitate.
Solut ie. Relat ia din ipoteza se rescrie
_
x y
y x
__
x y
y x
_
=
_
1 0
0 1
_
_
x
2
+ y
2
2xy
2xy x
2
+ y
2
_
=
_
1 0
0 1
_
_
x
2
+ y
2
= 1
xy = 0,
deci x = 0 sau y = 0. Daca x = 0, atunci y
2
= 1, de unde y = 1. Daca y = 0, atunci x
2
= 1, de
unde x = 1. Prin urmare matricele cautate sunt
1 0
0 1
1 0
0 1
0 1
1 0
0 1
1 0
, deci
patru matrice verica relat ia din enunt .
9. Fie a 0, b 0 astfel ncat

a +
b =
a + b. Atunci (4 pct.)
a) ab = 1 ; b) a = 0, b = 0 ; c) a > 1 ; d) a = 0 sau b = 0 ; e) a < b ; f) a
2
+ b
2
= 1 .
Solut ie. Din

a +
b =
a + b, rezulta (
a +
b)
2
= (
a + b)
2
, adica a + b + 2
ab = a + b, de unde
ab = 0. Deci a = 0 sau b = 0.
10. Ecuat ia tangentei la gracul funct iei f : R R, f (x) =
x
3
3
3x
2
+ 5x + 2 n punctul de inexiune este
(4 pct.)
a) y = 4x 9 ; b) y = 4x ; c) y = 4x + 13 ; d) y = 4x + 11 ; e) y = 1 ; f) y = 4x + 13 .
Solut ie. Avem f
(x) = x
2
6x + 5 si f
(x) = 2x 6. Din f
(x) = 0, obt inem x = 3 si punctul de

inexiune (3, f(3)), adica (3, 1). Tangenta la grac n punctul (3, 1) este y + 1 = f
(3)(x 3). Cum

f
(3) = 4, tangenta are ecuat ia y + 1 = 4(x 3), adica y = 4x + 11.

11. Sa se calculeze x
2
+ y daca 2
x
3y = 0, 3
x
2y = 0 cu x, y R. (4 pct.)
a)
1
6
; b)
5
6
; c)
7
6
; d)
11
6
; e) 6 ; f) 6 .
Solut ie. Din cele doua relat ii rezulta, respectiv, y =
2
x
3
si y =
3
x
2
. Deci
2
x
3
=
3
x
2
2
x+1
= 3
x+1
(
2
3
)
x+1
= 1 = (
2
3
)
0
, de unde x = 1. Atunci y =
1
6
si deci x
2
+ y = (1)
2
+
1
6
=
7
6
.
12. Sa se determine abscisele punctelor de extrem local ale funct iei f : R R, f (x) = x
4
4x
3
. (4 pct.)
a) 0, 2, 2 ; b) 0 ; c) 0 i 3 ; d) 2 ; e) 3 ; f) 2, 2.
Solut ie. Avem f
(x) = 4x
3
12x
2
= 4x
2
(x 3). Tabelul de variat ie al funct iei f este:
x 0 3 +
f
(x) 0 0 + +
f(x) + 0 -27 +
de unde se observa ca funct ia admite un singur punct de extrem local (minim), de abscisa x = 3.
x+1
= 9
x
. (4 pct.)
a) 4; b) 0 si 1; c) 1; d) 0; e) -1; f) Nu are solut ii.
Solut ie. Rezolvam ecuat ia 3
x+1
= 9
x
. Condit ia de existent a a radicalului este x 0. Ecuat ia se rescrie
3
x+1
= 3
2
x
x + 1 = 2
x x 2
x + 1 = 0 (
x 1)
2
= 0,
deci

x = 1, adica x = 1.
14. Sa se calculeze valoarea expresiei E =
x
2
+ x
3
x
1
+
x
1
+ x
3
x
2
+
x
1
+ x
2
x
3
, unde x
1
, x
2
, x
3
sunt solut iile ecuat iei
x
3
6x
2
+ x + 2 = 0. (4 pct.)
a) 1; b) 3; c) 6; d) 1; e) 3; f) 0.
Solut ie. Scriem relat iile lui Viete:
_
_
_
x
1
+ x
2
+ x
3
= 6
x
1
x
2
+ x
1
x
3
+ x
2
x
3
= 1
x
1
x
2
x
3
= 2
. Obt inem
E =
x
2
+ x
3
x
1
+
x
1
+ x
3
x
2
+
x
1
+ x
2
x
3
=
6 x
1
x
1
+
6 x
2
x
2
+
6 x
3
x
3
=
= 6
_
1
x
1
+
1
x
2
+
1
x
3
_
3 = 6
x
2
x
3
+ x
1
x
3
+ x
1
x
2
x
1
x
2
x
3
3 = 6.
15. Sa se determine m R daca sistemul 2x + my = 0, 3x + 2y = 0 admite numai solut ia nula. (4 pct.)
a) m =
3
4
; b) m =
4
3
; c) m ,=
4
3
; d) m ,= 0 ; e) m =
3
4
; f) m = 3 .
Solut ie. Sistemul are numai solut ia nula daca
2 m
3 2
,= 0 4 3m ,= 0 m ,=
4
3
.

x 2
3
x + 5 < 3. (4 pct.)
a) [6, 5] ; b) (6, 2) ; c) x (, 2] ; d) (5, 2) ; e) x (, 6] ; f) x (6, 2] .
Solut ie. Condit ia de existent a a radicalului de ordin par este
x 2 0 x 2. (1)
Not and
_
u =
x 2 0
v =
3
x + 5
, obt inem relat iile
_
u
2
+ v
3
= 3
u v < 3
. Din prima relat ie rezulta u =
3 v
3
,
deci nlocuind in inegalitate, obt inem

3 v
3
v < 3
3 v
3
< v + 3. Distingem doua cazuri:
i) daca v + 3 < 0, obt inem 0
3 v
3
< v + 3 < 0 contradict ie, deci ecuat ia nu are solut ii; ii) daca
v + 3 0 atunci
v 3
3
x + 5 3 x 32. (2)
Ridicand la patrat ambii membri ai inegalitat ii

3 v
3
< v + 3, obt inem
3 v
3
< v
2
+ 6v + 9 v
3
+ v
2
+ 6v + 6 > 0 (v + 1)(v
2
+ 6) > 0 v + 1 > 0.
Aceasta inegalitate se rescrie
3
x + 5 > 1 x + 5 > 1 x > 6 (3)

Din relat iile (1), (2) si (3), obt inem x (6, 2].
17. Numerele x, 2x +3, x +2 sunt termenii unei progresii aritmetice, n ordinea scrisa. Sa se determine rat ia
progresiei. (4 pct.)
a) 3 ; b) 2 ; c) x + 3 ; d) 1 ; e) 1 ; f) 2 .
Solut ie. Condit ia ca numerele sa e termenii unei progresii aritmetice, n ordinea scrisa, este: x+(x+2) =
2(2x + 3) 2x + 2 = 4x + 6 2x = 4 x = 2, deci termenii devin 2, 1, 0, iar rat ia este 1.
18. Se cere limita lim
x
_
_
x +
x
_
. (4 pct.)
a) 1 ; b)
1
2
; c) ; d) 2; e) 0; f) Nu exista.
Solut ie. Rationalizand, obt inem
lim
x
_
_
x +
x
_
= lim
x
x +
x x
_
x +
x +
x
= lim
x
x
__
1 +
1
x
+ 1
_ =
1
2
.
Varianta E
1. Un patrat are aria numeric egala cu 9. Sa se determine lungimea diagonalei patratului. (4 pct.)
a)
9
2
; b) 6; c) 5
2 ; d) 3
2 ; e)
3
2
; f) 4.
Solut ie. Daca a este latura patratului, atunci diagonala sa este d = a
2. Avem Aria = 3
2
= 9, de unde
a = 3. Deci d = 3
2.
2. Dac a sinx =
1
3
si x
_
0,

2
_
, sa se calculeze tg x (4 pct.)
a)

2 ; b) 2
2 ; c) 4
2 ; d)
2
3
; e)
2
4
; f)
2 .
Solut ie. Cum x
_
0,

2
_
, atunci cos x > 0 si deci cos x =
_
1 sin
2
x =
_
1
1
9
=
2
2
3
. Obt inem
tg x =
sin x
cos x
=
1
3

3
2
2
=
2
4
.
3. Un paralelipiped dreptunghic are lungimile laturilor bazei 3 si 2, iar diagonala paralelipipedului are
lungimea 5. Sa se calculeze lungimea nalt imii paralelipipedului. (4 pct.)
a) 2
3 ; b)

3 ; c) 1; d) 12; e) 2; f) 4.
Solut ie. Daca L, l, h si d sunt lungimea, lat imea, nalt imea si respectiv, diagonala paralelipipedului drep-
tunghic, atunci d
2
= L
2
+l
2
+h
2
. Obt inem h
2
= 25 9 4 = 12, de unde h = 2
3.
4. Sa se determine masura unghiului B al unui triunghi ABC dreptunghic n A, stiind ca b +c = a
2
(4 pct.)
a)

15
; b)

6
; c)

12
; d)

3
; e)
5
12
; f)

4
.
Solut ie. Folosind teorema sinusului
a
sin

A
=
b
sin

B
=
c
sin

C
si proport ii derivate, obt inem
a
sin

A
=
b+c
sin

B+sin

C
. Folosind relat ia b + c = a
2, rezulta sin

B + sin

C =

2 sin

A. Dar sin

A = sin

2
= 1, deci
sin

B + sin

C =

2, de unde 2 sin

B+

C
2
cos

B
C
2
=

2. Cum sin

B+

C
2
= sin

4
=
2
2
, rezulta cos

B
C
2
= 1,
de unde

B
C
2
= 0, deci

B =

C. Prin urmare masura unghiului

B este

4
. Altfel. Folosind teorema lui
Pitagora, obt inem sistemul
_
a
2
= b
2
+c
2
b +c = a
2

_
b
2
+c
2
= a
2
b
2
+c
2
+ 2bc = 2a
2
(1)
de unde rezulta
a
2
= 2bc
b
a

c
a
=
1
2
sin

B cos

B =
1
2
sin2

B = 1 2

B =

2

B =

4
.
Altfel.

In sistemul (1) scadem din dublul primei ecuat ii pe cea de-a doua; rezulta (b c)
2
, deci b = c,
triunghi dreptunghic isoscel, deci

B =

4
.
5. Sa se calculeze aria triunghiului avand laturile 10, 10, 12. (4 pct.)
a) 50; b) 48; c) 24
2 ; d) 24; e) 42; f) 36.

Solut ie. Aplicand formula lui Heron, rezulta A =
_
p(p a)(p b)(p c), unde p este semiperimetrul.
Avem p = 16, p b = 6, p c = 6, p c = 4 si deci A =

16 6 6 4 =

8
2
6
2
= 48. Altfel.
Triunghiul este isoscel, deci folosind teorema lui Pitagora, nalt imea corespunzatoare laturii mari este
h =
_
10
2
_
12
2
_
2
= 8, deci aria este A =
128
2
= 48.
6. C ate solut ii are ecuat ia sin2x = 1, situate n intervalul(0, 3)? (4 pct.)
a) Sase; b) Patru; c) Doua; d) Trei; e) Una; f) O innitate.
Solut ie. Avem sin2x = 1 2x {(4k + 1)
2
|k Z}, de unde x {(4k + 1)
4
|k Z}. Solut iile din
intervalul (0, 3) sunt: {
4
,
5
4
,
9
4
}.
7. Se considera un cerc de centru O si un punct M exterior cercului astfel ncat OM = 13. Se cere raza
cercului stiind ca lungimea unei tangente la cerc duse din M este 5. (4 pct.)
a) 6; b) 10; c) 13; d) 8; e) 12; f)

194.
Solut ie. Fie T punctul de tangent a. Avem OM = 13 si MT = 5.
Dac a R este raza cercului, atunci, aplicand teorema lui Pitagora n triunghiul dreptunghic OMT (
T =
90
), rezulta R
2
= OT
2
= OM
2
MT
2
= 13
2
5
2
= 144, de unde R = 12.
8.

Intr-un cerc de diametru 8 se nscrie un triunghi echilateral. Sa se calculeze lungimea laturii triunghiului.
(4 pct.)
a) 4 ; b) 4
2 ; c) 4
3; d)
4
3
3
; e)
3
2
2
; f) 2
3.
Solut ie. Daca R este raza cercului circumscris, iar a este latura triunghiului echilateral nscris, atunci
a = R
3. Dar R = 4, deci a = 4
3.
9. Se considera un cerc de diametru AB (orizontal) si e C mijlocul arcului inferior de semicerc. Daca M
este un punct situat pe semicercul superior, sa se calculeze raportul
MA+MB
MC
(4 pct.)
a)

3 + 1 ; b) 2; c) 1 +
2 ; d) 3; e)

3 ; f)

2 .
Solut ie. Cum C este mijlocul arcului inferior de semicerc, rezulta mas (
ABC) = mas (
BAC) =

4
.
Folosind teorema sinusului avem MA = 2RsinB, MB = 2RsinA, MC = 2Rsin

MAC = 2Rsin

MBC.
Deci
MC =
2Rsin

MAC + 2Rsin

MBC
2
= R(sin

MAC + sin

MBC) = R
_
sin
_
A+

4
_
+ sin
_
B +

4
__
.
Atunci
MA+MB
MC
=
2R(sinA+ sinB)
R(sin(A+

4
) + sin(B +

4
))
=
4 sin
A+B
2
cos
AB
2
2 sin(
A+B
2
+

4
) cos
AB
2
=
2 sin

4
sin(
4
+

4
)
=
2
2
2
1
=

2.
10. Sa se calculeze aria triunghiului avand varfurile A (1, 3), B (1, 5), C (4, 1). (4 pct.)
a) 16; b) 32; c) 14; d) 12
2 ; e) 10; f) 16
2 .
Solut ie. Avem A =
1
2
||, unde =
1 3 1
1 5 1
4 1 1
= 32, deci A =
1
2
|32| = 16.
11. Sa se determine m R daca vectorii a =
i +m
j,
b = 6
i + 3
j sunt perpendiculari (4 pct.)

a) 2; b) 2 ; c) 0; d) 2; e)
1
2
; f)
1
2
.
Solut ie. Condit ia de perpendicularitate a vectorilor a si

b este a,
b = 0 1 6 + m 3 = 0, de unde
m = 2.
12. Sa se determine nalt imea unui con circular drept avand raza bazei 1 si aria totala 3. (4 pct.)
a)

2 ; b) 3; c)

3 ; d)
3 ; e)
2; f) 2
2 .
Solut ie. Aria totala a unui con circular drept este A
t
= R(R + G), unde R este raza bazei si G este
generatoarea. Obt inem 3 = (1 + G), de unde G = 2. Atunci nalt imea h a conului drept dat este
h =

G
2
R
2
=

3.
13. Sa se calculeze distant a AB daca A (1, 2, 1), B (2, 4, 1). (6 pct.)
a) 1; b) 3; c)

5 ; d) 4; e) 9; f) 2
2.
Solut ie. Distant a dintre cele doua puncte este
AB =
_
(x
B
x
A
)
2
+ (y
B
y
A
)
2
+ (z
B
z
A
)
2
=
_
(2 1)
2
+ (4 2)
2
+ (1 1)
2
=

9 = 3.
14. Sa se scrie ecuat ia cercului circumscris triunghiului OAB avand varfurile O (0, 0), A (a, 0), B (0, b), a > 0,
b > 0. (6 pct.)
a) x
2
+y
2
ax by = 0 ; b) x
2
+y
2
+ax +by = 0 ; c) x
2
+y
2
ax = 0 ; d) x
2
+y
2
by = 0 ;
e) x
2
+y
2
a
2
b
2
= 0 ; f) x
2
+y
2
ax +by = 0 .
Solut ie. Avem A Ox, B Oy, deci triunghiul ABC este dreptunghic n O. Atunci centrul cercului este
mijlocul M al segmentului AB, iar raza este mediana OM corespunzatoare ipotenuzei. Avem M
_
a
2
,
b
2
_
si OM =
_
a
2
_
2
+
_
b
2
_
2
=
a
2
+b
2
2
.
Cercul cautat are centrul n M si de raza OM, deci are ecuat ia
_
x
a
2
_
2
+
_
y
b
2
_
2
=
_
a
2
+b
2
2
_
2
x
2
+y
2
ax by = 0.
15. Un trapez isoscel circumscris unui cerc are lungimile bazelor 8 si 2. Sa se calculeze aria trapezului.
(6 pct.)
a) 18; b) 28; c) 15; d) 10; e) 12; f) 20.
Solut ie. Fie ABCD trapezul isoscel din enunt (AB||CD, AD = BC), iar M, N respectiv mijloacele
segmentelor CD si AB (vezi desenul). Avem MC = 1, NB = 4 si deci BC = CP +PB = MC+NB = 5.
Dac a CQ (Q AB) este nalt imea trapezului, atunci CQ
2
= CB
2
BQ
2
= 5
2
3
2
= 16 si deci CQ = 4.
Aria trapezului este deci
(AB+DC)CQ
2
= 20.
16. Se dau 4 puncte n spat iu, necoplanare. Cate plane distincte care cont in cate trei din punctele date se
pot considera? (8 pct.)
a) 5; b) 3; c) 4; d) 6; e) 2; f) 8.
Solut ie. Numarul planelor este C
3
4
= 4.
17. Se considera numerele complexe z
1
= 1, z
2
= i. Sa se determine a (a > 0) daca imaginile punctelor z
1
,
z
2
si z
3
= a (1 +i) formeaza un triunghi echilateral. (8 pct.)
a)

3 ; b)
3 1
2
; c)
1 +
3
2
; d)

3 + 1 ; e)
2 + 1
2
; f)
2 1
2
.
Solut ie. Triunghiul este echilateral daca |z
2
z
1
| = |z
3
z
1
| = |z
3
z
2
| |i 1| = |(a 1) +ai| =
|a +i(a 1)|. Deci

2 =
_
(a 1)
2
+a
2
, de unde 2 = 2a
2
2a + 1, adica 2a
2
2a 1 = 0. Obt inem
a
1,2
=
1
3
2
, si cum a > 0, rezulta a =
1+
3
2
.
18. Sa se determine perechea (m, n) de numere reale, daca punctele (1, m, 3), (2, 3, n), (3, 0, 5) sunt colineare.
(8 pct.)
a) (6, 4) ; b) (6, 3) ; c) (6, 2) ; d) (6, 2) ; e) (6, 4) ; f) (0, 4).
Solut ie. Punctele A(1, m, 3), B(2, 3, n), C(3, 0, 5) sunt colineare d.n.d. AB||AC, deci daca vectorii
AB = (21)
i +(3m)
j +(n3)
k si AC = (31)
i +(0m)
j +(53)
k au componentele proport ionale.

Obt inem sirul de rapoarte egale
1
2
=
3 m
m
=
n 3
2

_
6 m = 0
n 3 = 1

_
m = 6
n = 4,
deci (m, n) = (6, 4).
Varianta A
1. Sa se calculeze i + i
3
+ i
5
. (4 pct.)
a) 1; b) i; c) 0; d) i; e) 1; f) 2i.
Solut ie. Folosind relat iile i
2
= 1 si i
4
= 1, rezulta i + i
3
+ i
5
= i i + i = i.
2. Fie f : R R, f (x) =
x
3
+ 5x
x
2
+ 1
. Sa se calculeze I =
_
3
0
f
1
(t) dt, unde f
1
este inversa funct iei
bijective f. (4 pct.)
a)
1
2
(5 4 ln2); b)
3 + 4 ln2
2
; c)
1
2
(5 + 4 ln2); d) ln2; e)
1
2
(2 + ln2); f)
1
2
(5 ln2).
Solut ie. Daca f
1
(t) = x, rezulta t = f(x), dt = f
(x)dx, iar f(0) = 0 f

1
(0) = 0 si f(1) = 3
f
1
(3) = 1, deci efectuand schimbarea de variabila x = f
1
(t), si apoi integrand prin part i, integrala se
rescrie
I =
_
1
0
xf
(x)dx = xf(x) |
1
0

_
1
0
f(x)dx = f(1)
_
1
0
x(x
2
+ 1) + 4x
x
2
+ 1
dx =
= 3
_
1
0
xdx 2
_
1
0
2x
x
2
+ 1
dx = 3
1
2
2 ln2 =
5
2
2 ln2 =
1
2
(5 4 ln2).
3. Sa se determine parametrul real m daca sistemul x + y = m, x + my = 1 este compatibil nedeterminat.
(4 pct.)
a) 2; b) 0, 1; c) 1; d) -1; e) m R; f) 0.
Solut ie. Determinantul matricii coecient ilor este =
1 1
1 m
= m1. El se anuleaza pentru m = 1,

pentru care cele doua ecuat ii sunt echivalente, deci sistem compatibil nedeterminat cu un grad de libertate.
4. Sa se determine abscisele punctelor de extrem ale funct iei f : R R, f (x) = x
4
+ 8x
3
. (4 pct.)
a) 0; b) -1; c) -2; d) 1; e) -6; f) 0, -6.
Solut ie. Avem f
(x) = 4x
3
+ 24x
2
= 4x
2
(x + 6), iar f
(x) = 0 x {0, 6}. Dar f
(x) 0, x 6
si f
(x) 0, x 6, deci x = 6 este singurul punct de extrem.

n
_
n + 2
n
2
+ n + 3
_
. (4 pct.)
a)
5
2
; b) 2; c) 1; d) ; e)
3
2
; f) 0.
Solut ie. Amplicand cu conjugata, obt inem succesiv
lim
n
(n + 2
_
n
2
+ n + 3) = 2 + lim
n
n
2
n
2
n 3
n +
n
2
+ n + 3
= 2 lim
n
1 +
3
n
1 +
_
1 + 1/n + 3/n
2
= 2
1
2
=
3
2
.
6. Sa se calculeze aria marginita de parabola y = 2x x
2
si axa Ox. (4 pct.)
a) 2; b) 3; c)
4
3
; d) -1; e)
4
3
; f) 1.
Solut ie. Aria se aa ntre axa Ox si arcul de parabola aat deasupra acestei axe, deci corespunzator
valorilor x [0, 2]. Obt inem aria A =
_
2
0
(2x x
2
)dx =
_
x
2
x
3
3
_
|
2
0
= 4
8
3
=
4
3
.
7. Pentru ce valori ale parametrului real m matricea A =
_
1 m
m 4
_
admite inversa ? (4 pct.)
a) m = 2; b) m = 2; c) m = 2; d) m {2, 2}; e) m = 0; f) m = 4.
Solut ie. Matricea trebuie sa aiba determinantul nenul, deci det A = 0 4 m
2
= 0 m = 2.
8. Sa se determine numarul solut iilor ecuat iei

2x =

0 n inelul Z
6
. (4 pct.)
a) 0; b) 2; c) 4; d) 6; e) 1; f) 3.
Solut ie. Vericand pe rand valorile din Z
6
= {
0,
1,
2,
3,
4,
5}, se observa ca

2x =

0 are doar solut iile

0 si
3, deci numarul de solut ii este 2.

9. Se cer asimptotele verticale ale gracului funct iei reale f : (0, ) \ {2} R, f (x) =
lnx
x 2
. (4 pct.)
a) x = 1; b) x = 0; c) x = 2; d) x = 0, x = 1; e) Nu exista; f) x = 0, x = 2.
Solut ie. Avem lim
x0
ln x
x2
= +, lim
x2
ln x
x2
= +, lim
x2
ln x
x2
= , deci x = 0 si x = 2 sunt asimptotele
verticale ale funct iei f.
x+1
= 4
x
. (4 pct.)
a) 3; b) 2; c) 1; d) 4; e) 0; f) -1.
Solut ie. Condit ia de existent a a radicalului este x 0. Ecuat ia se rescrie 2
x+1
= 2
2
x
x + 1 =
2
x (
x 1)
2
= 0 x = 1.
11. Sa se determine punctele critice ale funct iei f : R
R, f (x) = x +
1
x
. (4 pct.)
a) 2, -2; b) -1, 1; c) Nu exista; d) 1; e) -1; f) 3.
Solut ie. Calculam derivata funct iei f; obt inem f
(x) = 1
1
x
2
=
x
2
1
x
2
, deci f
(x) = 0 x {1}.
12. Fie x
1
si x
2
solut iile ecuat iei x
2
3x + 2 = 0. Sa se calculeze x
1
+ x
2
+ x
1
x
2
. (4 pct.)
a) 2; b) 5; c) 5; d) 6; e) 2; f) 0.
Solut ie. Din relat iile Vietè avem S = x
1
+x
2
= 3, P = x
1
x
2
= 2, deci x
1
+x
2
+x
1
x
2
= S+P = 3+2 = 5.

x + 1 +
1
x + 1
= 2. (6 pct.)
a) 3; b) 1; c) 4; d) 2; e) 0; f) x = 1.
Solut ie. Condit ia de existent a a radicalului este x 1. Notam

x + 1 = t 0 si ecuat ia se rescrie
t
2
2t + 1 = 0 t = 1 0, deci

x + 1 = 1 x = 0.
x
(x + 1)
3
(x 1)
3
2x
2
+ x + 1
. (6 pct.)
a) 2; b) ; c) 1; d) ; e) 3; f) 0.
Solut ie. Obt inem lim
x
(x + 1)
3
(x 1)
3
2x
2
+ x + 1
= lim
x
6x
2
+ 2
2x
2
+ x + 1
= lim
x
6 +
2
x
2
2 +
1
x
+
1
x
2
=
6
2
= 3.
15. Sa se determine a
2
+ b
2
daca a + 2b = 1 si 2a + b = 2. (6 pct.)
a) 3; b) 2; c) 0; d) 4; e) 1; f) 2.
Solut ie. Rezolvand sistemul liniar
_
a + 2b = 1
2a + b = 2
, obt inem a = 1, b = 0, deci a
2
+ b
2
= 1.
(0) pentru f : R R, f (x) =

x
x
2
+ 1
. (8 pct.)
a) 2; b) 1; c) 2; d) 1; e) 4; f) 0.
Solut ie. Avem f
(x) =
1x
2
(x
2
+1)
2
, deci f
(0) = 1.
17. Sa se determine valorile parametrului real m daca polinomul X
2
(m + 3) X + 9 are radacini duble. (8
pct.)
a) 0; b) 3, 9; c) 9; d) 3; e) 1; f) 3, 9.
Solut ie. Punem condit ia ca discriminantul ecuat iei de gradul doi sa se anuleze. Obt inem
= 0 (m + 3)
2
36 = 0 m + 3 {6} m {3, 9}.
18. Fie F primitiva funct iei f : R R, f (x) = x
2
+ 2x care se anuleaza n punctul x = 1. Sa se calculeze
F (2). (8 pct.)
a) 0; b)
20
3
; c) 8; d)
16
3
; e) 2; f) 1.
Solut ie. Integram funct ia f; obt inem F(x) =
_
(x
2
+2x)dx =
x
3
3
+x
2
+C; Condit ia F(1) = 0 se rescrie
4
3
+ C = 0 C =
4
3
, deci F(2) =
8
3
+ 4
4
3
=
16
3
.
Varianta A
1. Un paralelipiped dreptunghic are diagonala de lungime 4 si laturile bazei de lungime 2 si respectiv 3.
Atunci nalt imea paralelipipedului are lungimea: (4 pct.)
a) 1; b)

3; c) 3; d)

2/2; e)

2; f)

3/2.
Solut ie. Notand cu d, h si a, b respectiv lungimile diagonalei, nalt imii si respectiv laturilor bazei, avem
d
2
= a
2
+ b
2
+ h
2
, deci h =

16 4 9 =

3.
2. Dac a planele (a + 2) x + 3y + z + 2b 1 = 0 si 6ax + (4 b) y bz + a + 2 = 0, a, b R, sunt paralele,
atunci: (4 pct.)
a) a = 0, b = 4; b) a = 0, b = 0; c) a = 1, b = 4; d) a = 1, b = 2; e) a = 2, b = 1; f) a = 1, b = 2.
Solut ie. Coecient ii variabilelor x, y, z din ecuat iile planelor trebuie sa e proport ionali, dar nu si
termenii liberi, deci
a + 2
6a
=
3
4 b
=
1
b
=
2b 1
a + 2
. Obt inem b = 2, a = 1 iar ultimele fract ii difera:
1
(2)
=
5
3
.
3. C ate solut ii are ecuat ia sin2x = 1 n intervalul (0, 2)? (4 pct.)
a) Trei; b) Sase; c) Patru; d) Doua; e) Una; f) Nici una.
Solut ie. 2x
_
2k +

2
k Z
_
, deci x
_
k +

4
k Z
_
(0, 2) =
_
4
,
5
4
_
, deci doua solut ii.
4. Dac a nalt imea unui tetraedru regulat este

2, atunci muchia tetraedrului are lungimea: (4 pct.)
a)

2/2; b)

3; c)

3/2; d)
_
2/3; e)

2; f) 3.
Solut ie. Fie a muchia tetraedului regulat; atunci nalt imea este h =
a
6
3

2 =
a
6
3
a =

3.
5. Pentru ce valoare m R, vectorii a = m
i +
j si

b =

3
i +
j sunt perpendiculari? (4 pct.)

a) m = 1; b) m =

3; c) m = 1; d) m = 0; e) m = 2; f) m = 4.
Solut ie. Produsul scalar al vectorilor trebuie sa e nul, a,
b = 0 m
3 +
3 = 0 m = 1.
6. Dac a punctele A(1, 2), B (2, 4) si C (4, a), a R, sunt coliniare, atunci: (4 pct.)
a) a = 0; b) a = 2; c) a = 8; d) a = 4; e) a = 1; f) a = 5.
Solut ie. Determinantul coordonatelor celor trei puncte bordate cu 1 trebuie sa se anuleze:
1 2 1
2 4 1
4 a 1
=
0 a 8 = 0 a = 8.
7. Dac a A(2, 1, 1), B (5, 3, 0) si C (2, 1, 1), atunci aria triunghiului ABC este: (4 pct.)
a) 5; b) 4; c)

26; d) 7; e) 2; f) 8.
Solut ie. Lungimile celor trei laturi sunt
AB =

9 + 16 + 1 =

26; AC =
_
0 + 0 + 2
2
= 2; BC =

9 + 16 + 1 =

26.
Se observa ca AB = BC, deci ABC este isoscel. Atunci nalt imea BM =
_
AB
2
(AC/2)
2
=
26 1 = 5, deci aria triunghiului este S =

AC BM
2
=
2 5
2
= 5.
8. Dac a E (x) =
sin2x 2
2
+ sin x + cos
2
x atunci E
_
3
2
_
este: (4 pct.)
a) 1; b) 1/2; c) 1; d) 0; e) 1/2; f) 2.
Solut ie. E
_
3
2
_
=
0 2
2
+ 1 + 0 = 0.
9. Volumul conului circular drept cu generatoarea de lungime 5 si raza cercului de baza de lungime 4 este:
(4 pct.)
a) 16; b) 16; c) 25; d) 9; e) 48; f) 9.
Solut ie. Avem generatoarea G = 5, raza R = 4. Atunci nalt imea este h =

G
2
R
2
= 3, si deci
V =
R
2
h
3
=
4
2
3
3
= 16.
10. Dac a tg x = 3, atunci cos 2x este: (4 pct.)
a) 3/5; b) 0; c) 1/2; d) 4/5; e) 1/2; f) 4/5.
Solut ie. cos 2x =
1 tg
2
x
1 + tg
2
x
=
1 9
1 + 9
=
4
5
.
11. Se considera triunghiul ABC cu laturile AB =

2, BC = 2, AC = 1 +
3. Atunci masura unghiului

A
este: (4 pct.)
a) 30
; b) 105
; c) 45
; d) 60
; e) 120
; f) 90
.
Solut ie. Din teorema cosinusului, cos A =
AB
2
+ AC
2
BC
2
2AB AC
=
2 + 4 + 2
3 4
2
2(1 +
3)
=
1
2
A =

4
.
12. Distant a de la punctul A(2, 3) la dreapta 3x 4y 4 = 0 este: (4 pct.)
a) 10; b)

2; c) 3; d) 2; e)

10; f) 2
5.
Solut ie. d =
|3 2 4 3 4|
_
3
2
+ (4)
2
=
| 10|
5
= 2.
13. Ecuat ia planului care trece prin origine si prin punctele (1, 1, 2) si (2, 0, 4) este:
a) x + y + z 4 = 0; b) x 2z = 0; c) x y = 0; d) 2x z = 0; e) 2x + y + z 8 = 0; f) x + y + 2z = 0.
Solut ie. Folosind ecuat ia planului determinat de trei puncte (necolineare) date, obt inem
x y z 1
0 0 0 1
x
A
y
A
z
A
1
x
B
y
B
z
B
1
= 0
x y z 1
0 0 0 1
1 1 2 1
2 0 4 1
= 0
x y z
1 1 2
2 0 4
= 0 2x z = 0.
14. Dac a n triunghiul ABC avem m
_
A
_
= 30
, b = 4, c = 2, atunci aria triunghiului este: (6 pct.)

a) 1; b) 2; c) 2
3; d) 4
2; e) 2
2; f) 4.
Solut ie. S
ABC
=
bc sinA
2
=
1
2
4 2 sin30
= 2.
15. Dac a volumul si aria totala a unui cub au aceeasi valoare numerica, atunci latura cubului are valoarea:
(6 pct.)
a) 6; b) 1; c) 4; d) 2; e) 8; f) 9.
Solut ie. Notand cu l > 0 latura cubului, avem A
tot
= V 6l
2
= l
3
l = 6.
16. Raza cercului de ecuat ie x
2
+ y
2
4x 2y 7 = 0 este: (8 pct.)
a)

5; b)

7; c) 5; d) 3; e)

10; f) 2
3.
Solut ie. Restrangand patratele n ecuat ia cercului, obt inem
(x 2)
2
+ (y 1)
2
4 1 7 = 0 (x 2)
2
+ (y 1)
2
= 12 r =

12 = 2
3.
17. Argumentul redus al numarului complex z = (1 i)
2
este: (8 pct.)
a) 0; b) /2; c) ; d) /6; e) 3/2; f) /4.
Solut ie. z = (1 i)
2
= 2i = 2 cos
_
3
2
+ i sin
3
2
_
, deci arg z =
3
2
.
18. Dac a z = cos

15
+ i sin

15
, atunci z
10
este: (8 pct.)
a)
1
2
i
3
2
; b) -1; c) 1; d)
1
2
+ i
3
2
; e)
1
2
+ i
3
2
; f)
1
2
i
3
2
.
Solut ie. Aplicand formula lui Moivre, obt inem
z
10
= cos
10
15
+ i sin
10
15
= cos
2
3
+ i sin
2
3
= cos

3
+ i sin

3
=
1
2
+ i
3
2
.
Varianta B
1. Sa se determine abscisele punctelor de inexiune ale funct iei f : R R, f(x) = ln(x
2
+ 1). (4 pct.)
a) {1}; b) {1, 1}; c) {0}; d) nu exista; e) {0, 1}; f) {1}.
Solut ie. f
(x) =
2x
x
2
+ 1
; f
(x) =
2(x
2
+ 1) 2x 2x
(x
2
+ 1)
2
=
2(1 x
2
)
(x
2
+ 1)
2
, deci f
(x) = 0 x {1, 1}.

2. Fie funct ia f : R R, f(x) = arccos
1 x
2
1 + x
2
+ 2 arctg x. Daca A este imaginea funct iei f, iar F este
primitiva lui f care se anuleaza n x = 0, atunci: (4 pct.)
a) A = [, ), F(1) = + ln2; b) A = [, 2), F(1) = ln
2; c) A = [0, ], F(1) = + ln4; d)

A = [0, ), F(1) = ln2; e) A = (, ], F(1) = + ln
2; f) A = [0, 2), F(1) = 2 ln2.

Solut ie. Integrand prin part i obt inem :
F(x) =
_
arccos
1 x
2
1 + x
2
dx + 2
_
arctg xdx = x arccos
1 x
2
1 + x
2
I + 2x arctg x
_
2x
1 + x
2
dx,
unde I =
_
x
_
arccos
1 x
2
1 + x
2
_
dx. Dar
_
arccos
1 x
2
1 + x
2
_
=
4x
(1 + x
2
)
4x
2
=
2x
(1 + x
2
)|x|
, si (deoarece
se cere n nal F(1)) consideram cazul x > 0; rezulta I =
_
2x
2
(1 + x
2
)|x|
dx =
_
2x
1 + x
2
dx = ln(1 + x
2
)
si deci F(x) = x arccos
1 x
2
1 + x
2
2 ln(x
2
+ 1) + 2x arctg x + C. Dar F(0) = 0, deci C = 0 si obt inem
F(1) =

2
2 ln2 +
2
4
= 2 ln2. Pentru a aa Im f, observam ca
f
(x) =
2x
(1 + x
2
)|x|
+
2
1 + x
2
=
_
_
_
4
1 + x
2
, x 0
0, x < 0
.
Deci pe intervalul (, 0) funct ia f este constanta, f(x) = f(1) = 0, x < 0, iar pe intervalul (0, ),
f este crescatoare. Cum nsa f(0) = 0 si lim
x
f(x) = + = 2, rezulta Imf = [0, 2).
3. Fie f : R R, f(x) =
2
x
2
+ 1
. Sa se determine primitiva funct iei f care se anuleaza n x = 0. (4 pct.)
a)
x
x
2
+ 1
; b)
1
x
3
+ x
; c) 2 arctg x; d) 2 arcsinx; e) x
2
; f) ln(x
2
+ 1).
Solut ie. F(x) =
_
2
x
2
+ 1
dx = 2 arctg x + C; F(0) = C = 0, deci F(x) = 2 arctg x.
4. Fie legea de compozit ie denita pe R prin x y = x(1 y) + y(1 x). Sa se determine elemetul neutru.
(4 pct.)
a) 2; b) 2e; c) 0; d) 1; e) nu exista; f) 1.
Solut ie. Se verica usor ca legea este comutativa. Atunci
x e = x x(1 e) + e (1 x) = x e (1 2x) = 0, x R.
Rezulta e = 0.
5. Fie funct ia f : C C, f(z) = 1 + z + z
2
+ z
3
+ z
4
. Sa se calculeze f(i). (4 pct.)
a) 1 + i; b) 0; c) i; d) 1 i; e) i; f) 1.
Solut ie. f(i) = 1 + i 1 i + 1.
6. Fie A =
_
1 0
1 2
_
. Sa se determine matricea B =
1
2
(3I
2
A), unde I
2
este matricea unitate de ordinul
al doilea. (4 pct.)
a)
_
3 0
0 1
_
; b)
_
1 2
1 0
_
; c)
_
3 3
0 1/2
_
; d)
_
0 0
0 0
_
; e)
_
1 1
0 2
_
; f)
_
1 0
1/2 1/2
_
.
Solut ie. Obt tinem succesiv B =
_
3/2 0
0 3/2
_
_
1/2 0
1/2 1
_
=
1
2
_
2 0
1 1
_
=
_
1 0
1/2 1/2
_
.
7. Fie funct ia f : R R, f(x) =
_
min
_
ln|x| , e
x+1
1
_
, x = 0
0, x = 0
. Daca n este numarul punctelor de
maxim local ale lui f si k numarul asimptotelor gracului lui f, atunci: (4 pct.)
a) n +k = 2; b) k n = 2; c) n +k = 4; d) toate celelalte armat ii sunt false; e) n +k = 3; f) k n = 1.
Solut ie. Studiind gracele funct iilor ln|x| si e
x+1
1, obt inem f(x) =
_
_
e
x+1
1, x 1
ln(x), 1 < x < 0
0, x = 0
lnx, x > 0.
Funct ia f admite asimptota orizontala y = 1 la asimptota verticala bilaterala x = 0, deci k = 2.
Pe de alta parte, punctele (1, 0) si (0, 0) sunt maxime locale, deci n = 2; rezulta n + k = 2 + 2 = 4.
x
2
= 9
x
. (4 pct.)
a) {2}; b) {1}; c) {0}; d)
g
; e) {0, 1}; f) {0, 2}.

Solut ie. 3
x
2
= 9
x
x
2
= 2x x(x 2) = 0 x {0, 2}.
x + 1
2

2x
3
. (4 pct.)
a)
g
; b) R; c) (, 3]; d) (, 3); e) [ 3, ); f) (3, ).

Solut ie. Inecuat ia se rescrie
3x + 3 4x
6
0 x 3 x 3. Rezult a x [3, ).
10. Sa se determine mult imea valorilor parametrului real pentru care sistemul
_
x + y = 1
x + y = 2
este compatibil
determinat. (4 pct.)
a) (, 1); b) (1, ); c) R\ {1}; d) {1}; e) R; f)
g
.
Solut ie. Condit ia
1 1
1
= 0 se rescrie = 1, deci R\{1}.

11. Fie sirul a
n
=
n
k=3
k
2
k3
. Sa se determine lim
n
a
n
. (4 pct.)
a) 9; b) 10; c) 8
2; d)
15
2
; e) 7; f) 8.
Solut ie. Avem a
n
=
n
k=3
k
2
k3
= 4
n
k=3
k
_
1
2
_
k1
= 4S
_
1
2
_
, unde S(x) =
n
k=3
x
k
= x
3
x
n2
1
x 1
=
x
n+1
x
3
x 1
. Obt inem
S
(x) =
nx
n+1
(n + 1)x
n
2x
3
+ 3x
2
(x 1)
2
S
_
1
2
_
=
n
2
n+1

n + 1
2
n

1
4
+
3
4
1
4
= 4
_
n
2
n+1

n + 1
2
n
+
1
2
_
.
Prin urmare S
_
1
2
_
= 2
n + 2
2
n1
, deci a
n
= 4S
_
1
2
_
= 8
n + 2
2
n3
si deci lima
n
= 8.
12. Sa se determine mult imea solut iilor ecuat iei
3 3 x
1 x 1
1 0 x
= 2. (4 pct.)
a)
_
1,
1
2
_
; b) {1, 1}; c) {3}; d) {1, 2}; e)
g
; f) {1, 3}.
Solut ie. Calculam determinantul,
3 3 x
1 x 1
1 0 x
0 3 2x
0 x 1 x
1 0 x
= 2x
2
3x + 3 = 2.
Ecuat ia se rescrie 2x
2
3x + 1 = 0, deci x {1,
1
2
}.
x1
x
2
1
x
4
1
. (6 pct.)
a) ; b)
1
4
; c) 1; d) 0; e) 2; f)
1
2
.
Solut ie. Simplicand fract ia prin x
2
1, limita se rescrie lim
x1
1
x
2
+ 1
=
1
2
.
14. Sa se determine numarul real m pentru care polinomul f = X
2
4X + m are radacina dubla. (6 pct.)
a) 4; b) 0; c) 2; d) 1; e) 2; f) 4.
Solut ie. Anularea discriminantului ecuat tiei de gradul doi asociate f = 0 conduce la 16 4m =
0 m = 4.
15. Sa se determine m R astfel ncat funct ia f : R R, f(x) =
_
x
3
+ x, daca x 1
mxe
x1
, daca x > 1
sa e continua
pe R. (6 pct.)
a) e
1
; b) 4; c) 2; d) 1; e) e; f) nu exista.
Solut ie. lim
x1
x<1
x
3
+ x = f(1) = lim
x1
x>1
mxe
x1
m = 2.
16. Sa se calculeze
_
1
0
_
x
3
+ x
2
_
dx. (6 pct.)
a)
5
6
; b) 5; c)
7
12
; d) 2; e) 6; f)
1
5
.
Solut ie.
_
1
0
(x
3
+ x
2
)dx =
_
x
4
4
+
x
3
3
_
1
0
=
1
4
+
1
3
=
3 + 4
12
=
7
12
.
17. Fie f : R R, f(x) = xe
x
. Sa se calculeze f
(0). (8 pct.)
a) nu exista; b) 0; c) 2; d) 3; e) 1; f) e.
Solut ie. f
(x) = xe
x
+ e
x
, deci f
(0) = 1.
18. Sa se rezolve ecuat ia x
2
5x + 4 = 0. (8 pct.)
a) {1}; b) {1, 4}; c) {4, 5}; d)
g
; e) {0}; f) {1, 4}.

Solut ie. x
2
5x + 4 = 0 x
_
5
25 16
2
_
= {1, 4}.
Varianta A
1. Fie vectorii u =
i +

j si v =
i

j. Vectorul suma u + v este (4 pct.)
a)
1
2
i; b)

i; c)

j; d) 2
j; e) 2
i; f)
3
2
j.
Solut ie. u +v = (
i +
i +
j) = 2
i.
2. Dac a aria unui cerc este , atunci lungimea cercului este (4 pct.)
a)
3
4; b) 100; c) 1000; d) 2; e)

2; f) 10.
Solut ie. A = R
2
= , deci R = 1, si deci lungimea cercului este = 2.
3. Determinat i care dintre numerele complexe de mai jos verica ecuat ia z
2
= 1 (4 pct.)
a) i; b)
3
7 i; c) 1; d) 0; e) 5
3 +

7 i; f) 10.
Solut ie. Dintre numerele specicate doar z = i satisface ecuat ia z
2
= 1.
4. Ordinea crescatoare a numerelor a = sin0, b = sin

4
si c = sin

2
este (4 pct.)
a) b, a, c; b) b, c, a; c) a, b, c; d) a, c, b; e) c, b, a; f) c, a, b.
Solut ie. Funct ia sinus este strict crescatoare n intervalul [0,

2
], deci 0 <

4
<

2
sin0 < sin

4
<

2
,
deci a < b < c. Pe alta cale, avem a = 0, b =
2
2
, c = 1, deci a < b < c, iar ordinea este a, b, c.
5. Distant a dintre punctele A(12, 0) si B(0, 5) este (4 pct.)
a) ; b) 13; c) 1; d) 5; e) 0; f)

3.
Solut ie. ||AB|| =
(0 12)
2
+ (5 0)
2
=

144 + 25 =

169 = 13.
6. Dac a perimetrul unui patrat este 4, atunci aria lui este (4 pct.)
a) 4; b)

2; c) ; d) 10; e) 7; f) 1.
Solut ie. Notand cu l latura patratului si cu A aria sa, avem 4l = 4 l = 1 A = 1.
7. Numarul de solut ii ale ecuat iei cos x = 2 este (4 pct.)
a) 2; b) 4; c) 5; d) 3; e) 0; f) 1.
Solut ie. Deoarece cos x [1, 1], x R, egalitatea cos x = 2 nu poate avea loc, deci ecuat ia are 0
solut ii.
8. Aria triunghiului ale carui varfuri au coordonatele (1,1), (1,2) si (2,1) este (4 pct.)
a) 31; b)
3
2; c)
4
103
; d) 100; e) 17; f)
1
2
.
Solut ie. Folosind formula ariei cu determinant, obt inem A = |
1
2
1 1 1
1 2 1
2 1 1
| = |
1
2
| =
1
2
.
9. Dac a aria unui romb este 6 iar lungimea unei diagonale este 3, atunci lungimea celeilalte diagonale este
(4 pct.)
a) 4; b) 17; c)
3
2; d) 13; e) 7; f) 10.
Solut ie. Aria rombului este semiprodusul diagonalelor, deci d
2
= 2A/d
1
= 2 6/3 = 4.
10. Modulul numarului complex 1 + i
3 este (4 pct.)
a) 5; b) 2; c) 0; d) 20; e) 1; f)

5.
Solut ie. Avem

1 + i
1
2
+ (
3)
2
=

1 + 3 = 2.
11. Produsul numerelor complexe 1 + i si 1 i este (4 pct.)
a) 3 i; b) 10 i; c)

7; d) 2; e)
3
5; f) 10.
Solut ie. (1 + i)(1 i) = 1 i
2
= 1 + 1 = 2.
12. Produsul scalar al vectorilor u = 2
i +

j si v =
i 2
j este (4 pct.)
a) 5; b)

3; c) 3; d) 0; e) 100; f) 200.
Solut ie. u, v = 2 1 + 1 (2) = 0.
13. Valoarea expresiei sin

2
+ tg
4
este (6 pct.)
a) 100; b)

5; c) 11; d) 2; e)
4
7; f) 3.
Solut ie. sin

2
+ tg

4
= 1 + 1 = 2.
14. Ecuat ia dreptei care trece prin punctele A(1, 1) si B(2, 2) este (6 pct.)
a) y = 7x; b) y = 2x; c) x + 2y + 3 = 0; d) y = x; e) y = 2x + 1; f) y = 2x.
Solut ie. Folosim ecuat ia dreptei prin doua puncte:
x 1
2 1
=
y 1
2 1
y = x.
15.

Intr-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este 3, iar lungimea ipotenuzei este 5. Lungimea
celeilalte catete este (6 pct.)
a) 2; b) 2; c)
3
4; d) 4; e) ; f) 5.
Solut ie. Folosind teorema lui Pitagora, notand cu c
1
= 3, c
2
lungimile celor doua catete ale triunghiului
, si cu a = 5 lungimea ipotenuzei triunghiului, rezulta c
2
2
= a
2
c
2
1
= 25 9 = 16 c
2
= 4.
16. Dac a cos x =
3
2
, atunci sin
2
x are valoarea (8 pct.)
a)
1
7
; b) 1; c) 2; d)

5; e) 0; f)
1
4
.
Solut ie. sin
2
x = 1 cos
2
x = 1
3
4
=
1
4
.
17. Punctul de intersect ie al dreptelor y = x 1 si y = x + 1 are coordonatele (8 pct.)
a) (1,0); b) (3,5); c) (1,1); d) (4,7); e) (5,3); f) (0,0).
Solut ie. Rezolvand sistemul
y = x 1
y = x + 1
, obt inem x = 1, y = 0, deci punctul de intersect ie este
(1, 0).
18. Expresia
sin2x
2 sinx
, unde x R\{k | k Z}, este egala cu (8 pct.)
a) cos x; b) tg
x
3
; c) 1; d) 1 + ctg x; e) sinx; f) 0.
Solut ie.
sin2x
2 sin x
=
2 sin xcos x
2 sinx
= cos x.
Varianta A
1. Valoarea determinantului
2 1 0
0 0 2
1 1 0
este: (5 pct.)
a) 2; b) 4; c) 0; d) 5; e) 2; f) 6.
Solut ie. Dezvoltand dupa linia a doua a determinantului, obt inem: 2
2 1
1 1
= 2 (2 + 1) = 6.
2. Solut ia ecuat iei 2
x+1
= 16 este: (5 pct.)
a) 1; b) 0; c) 1; d) 2; e) 2; f) 3.
Solut ie. Ecuat ia se rescrie 2
x+1
= 2
4
, deci x + 1 = 4 x = 3.
3. Sa se rezolve inecuat ia x + 2 < 4 x. (5 pct.)
a) x (, 1); b) x (1, 1); c) x (1, ); d) x (0, 1) (1, ); e)
g
; f) x (0, ).
Solut ie. Regrupand termenii, avem 2x < 2 x < 1 x (, 1).
4. Sa se determine valoarea parametrului real m pentru care x = 2 este solut ie a ecuat iei x
3
+mx
2
2 = 0.
(5 pct.)
a) 3; b)
1
2
; c)
3
2
; d)
5
2
; e) 1; f)
3
4
.
Solut ie.

Inlocuind solut ia x = 2 n ecuat ie, obt inem: 8 + 4m2 = 0 4m = 6 m = 3/2.
5. Sa se calculeze (1 + i)
2
. (5 pct.)
a) 1; b) 2i; c) 4i; d) 2 + i; e) 0; f) i.
Solut ie. Ridicand la patrat si folosind proprietatea i
2
= 1, obt inem (1 + i)
2
= 1 + 2i + i
2
= 2i.
6. Fie ecuat ia x
2
mx + 1 = 0, m R. Sa se determine valorile lui m pentru care ecuat ia are doua solut ii
reale si distincte. (5 pct.)
a) R; b) (, 2) (2, ); c) (0, ); d) (, 0); e) (, 1) (2, ); f)
g
.
Solut ie. Condit ia > 0 se rescrie (m)
2
4 1 > 0 m
2
4 > 0 m (, 2) (2, ).
7. Solut ia ecuat iei
3
x 1 = 1 este: (5 pct.)
a) 3; b) Ecuat ia nu are solut ii; c) 0; d) 1; e) 1; f) 3.
Solut ie. Ridicand la puterea a treia, rezulta (x 1) = (1)
3
x 1 = 1 x = 0.
8. Fie funct ia f : R\ {0} R, f(x) =
x1
x
. Sa se calculeze f
(2). (5 pct.)
a)
1
4
; b)
2
3
; c)
1
2
; d)
1
8
; e) 0; f) 2.
Solut ie. Derivand, avem f
(x) = (
x1
x
)
= (1
1
x
)
= (
1
x
2
) =
1
x
2
, deci f
(2) =
1
4
.
9. Sa se determine m R astfel ncat funct ia f(x) =
_
x + 2m, x 0
m
2
x + 4, x > 0
sa e continua pe R. (5 pct.)
a) m = 3; b) m = 2; c) m = 0; d) m = 1; e) m R; f) m = 2.
Solut ie. Avem f
s
(0) = lim
x0
(x+2m) = 2m, f(0) = x+2m|
x=0
= 2m, f
d
(0) = lim
x0
(m
2
x+4) = 4. Funct ia
f este continua n x = 0 daca si numai daca f
s
(0) = f(0) = f
d
(0), deci 2m = 4 m = 2. Cum f este
continua pe R\{0}, ind compunere de funct ii polinomiale continue, rezulta ca f este continua pe R daca
si numai daca m = 2.
10. Mult imea solut iilor ecuat iei x
2
5x + 4 = 0 este: (5 pct.)
a) {1, 4}; b) {1, 1}; c) {0, 3}; d) {1, 4}; e)
g
; f) {0, 3}.
Solut ie. Radacinile ecuat iei de gradul doi sunt x
1,2
=
5
25 4 4
2
=
4 3
2
{1, 4}.
11. Valoarea integralei
1
_
0
_
6x
2
+ 2x
_
dx este: (5 pct.)
a) 2; b) 0; c) 3; d)
1
3
; e) 4; f)
1
2
.
Solut ie. Integram,
_
1
0
(6x
2
+ 2x)dx =
_
6
x
3
3
+ 2
x
2
2
_
1
0
=
_
2x
3
+ x
2
_
1
0
= (2 + 1) (0 + 0) = 3.
12. Sa se determine funct ia f : R R, f (x) = x
2
+ ax + b astfel ncat f (0) = 1, f (1) = 0. (5 pct.)
a) x
2
1; b) x
2
+ 1; c) x
2
3x; d) x
2
+ 4x + 5; e) x
2
2x + 1; f) x
2
+ x + 1.
Solut ie. Impunand cele doua condit ii, rezulta:
_
f(0) = 1
f(1) = 0

_
0
2
+ a 0 + b = 1
1
2
+ a 1 + b = 0

_
b = 1
a + b = 1

_
a = 2
b = 1
f(x) = x
2
2x + 1.
13. Sa se calculeze

cu o zecimala exacta. (5 pct.)
a) 1, 6; b) 1, 9; c) 2, 2; d) 1, 5; e) 2, 1; f) 1, 7.
Solut ie. Pentru a avea o zecimala exacta n evaluarea lui

trebuie sa aproximam cu doua zecimale
exacte, deci 3.14. Dar

3.14 =
314
10
, iar 289
..
17
2
< 314 < 324
..
18
2
si deci
17
2
10
<
3.14 <
18
2
10
1.7 <
3.14 < 1.8. Rezulta

1.7 .
14. Fie sirul cu termenul general a
n
=
n
k=1
kC
k
n
, n 1. Sa se calculeze a
2009
. (5 pct.)
a) 2007 2
2009
; b) 2009! + 1; c) 2008!; d) 2009 2
2008
; e) 2008 2
2009
; f)
1
2009
.
Solut ie. Se observa ca avem kC
k
n
= k
n!
(nk)!k!
=
n(n1)!
(nk)!(k1)!
= nC
k1
n1
. Deci
a
n
=
n
k=1
kC
k
n
=
n
k=1
nC
k1
n1
= n
n1
k=0
C
k
n1
= n(C
0
n1
+ ... + C
n1
n1
) = n(1 + 1)
n1
= n2
n1
si prin urmare a
2009
= 2009 2
2008
.
15. Sa se calculeze aria mult imii plane marginite de gracul funct iei f : (0, ) R, f (x) = xlnx, axa Ox si
dreptele verticale x = 1, x = e. (5 pct.)
a) 1; b) e + 2; c) e; d)
e1
4
; e) 0; f)
e
2
+1
4
.
Solut ie. Integrand prin part i integrala denita care produce aria, obt inem
A =
_
e
1
xlnxdx =
_
e
1
_
x
2
2
_
lnxdx =
x
2
2
lnx
e
1
_
e
1
x
2
2
1
x
dx =
=
e
2
2
lne
1
2
2
ln1
..
=0
1
2
_
e
1
xdx =
e
2
2

1
2

x
2
2
e
1
=
e
2
2

e
2
1
4
=
e
2
+ 1
4
.
16. Fie funct ia f : R\ {1} R, f(x) =
x
2
+1
x1
. Asimptotele funct iei f sunt: (5 pct.)
a) x = 1, y = x; b) x = 0, y = 1; c) y = x + 1; d) x = 1, y = 2x + 3; e) x = 1, y = 1, y = 1; f)
x = 1, y = 1.
Solut ie. Deoarece lim
x1
x
2
+ 1
x 1
= 2 lim
x1
1
x 1
= si lim
x1
x
2
+ 1
x 1
= 2 lim
x1
1
x 1
= , funct ia f
admite asimptota verticala bilateriala x = 1. De asemenea,
lim
x
x
2
+ 1
x 1
= lim
x
_
1 +
1
x
2
1
1
x
= 1, lim
x
x
2
+ 1
x 1
= lim
x
|x|
_
1 +
1
x
2
x(1
1
x
)
= 1,
deci funct ia f admite asimpotele orizontale y = 1 pentru x si y = 1 pentru x si deci nu
are asimpote oblice pentru x .

In nal, asimptotele funct iei f sunt: x = 1 (asimptota verticala
bilaterala), y = 1 si y = 1 (asimptote orizontale).
17. Stiind ca polinomul aX
4
+ bX
3
+ cX
2
+ (a 1) X 1 are radacina tripla 1, sa se calculeze a + b + c. (5
pct.)
a) 0; b) 2; c) 1; d) 1; e)
1
2
; f) 2.
Solut ie. Avem
_
_
P = ax
4
+ bx
3
+ cx
2
+ (a 1)x 1
P
= 4ax
3
+ 3bx
2
+ 2cx + a 1
P
= 12ax
2
+ 6bx + 2c.
Polinomul P are radacina tripla 1 d.n.d. P(1) = P
(1) = P
(1) = 0. Avem deci:

_
_
_
a + b + c + (a 1) 1 = 0
4a + 3b + 2c + a 1 = 0
12a + 6b + 2c = 0
_
_
_
2a + b + c = 2
5a + 3b + 2c = 1
6a + 3b + c = 0.
Scazand primele doua ecuat ii nmult ite respectiv cu 2 si 1 din ultima ecuat ie, obt inem:
_
_
_
2a + b + c = 2
a + b = 3
4a + 2b = 2
_
_
_
a + b = 3
2a + b = 1
2a + b + c = 2
_
_
_
a = 2
b = 5
c = 3
a + b + c = 0.
18. Pe Z se deneste legea de compozit ie xy = xy 2x2y +6. Sa se determine elementul neutru. (5 pct.)
a) 7; b) 3; c) 1; d) 3; e) Nu exista; f) 1.
Solut ie. Se observa ca legea este comutativa, adica x y = y x, x, y Z. Deci e Z este element
neutru bilateral d.n.d. x e = x, x Z, ceea ce se revine la
xe 2x 2e + 6 = x, x Z x(e 3) 2(e 3) = 0, x Z (x 2)(e 3) = 0, x Z,
deci e = 3 Z este element neutru.
Varianta A
2
. (5 pct.)
a) i; b) 1; c) 4i; d) 0; e) 2 + i; f) 2i.
Solut ie. Ridicand la patrat si folosind proprietatea i
2
= 1, obt inem (1 + i)
2
= 1 + 2i + i
2
= 2i.
2. Sa se determine valoarea parametrului real m pentru care x = 2 este solut ie a ecuat iei x
3
+mx
2
2 = 0.
(5 pct.)
a) 1; b)
1
2
; c) 3; d)
3
4
; e)
5
2
; f)
3
2
.
Solut ie.

Inlocuind solut ia x = 2 n ecuat ie, obt inem: 8 + 4m2 = 0 4m = 6 m = 3/2.
3. Sa se determine m R astfel ncat funct ia f(x) =
x + 2m, x 0
m
2
x + 4, x > 0
sa e continua pe R. (5 pct.)
a) m = 2; b) m = 0; c) m = 2; d) m = 1; e) m R; f) m = 3.
Solut ie. Avem f
s
(0) = lim
x0
(x+2m) = 2m, f(0) = x+2m[
x=0
= 2m, f
d
(0) = lim
x0
(m
2
x+4) = 4. Funct ia
f este continua n x = 0 daca si numai daca f
s
(0) = f(0) = f
d
(0), deci 2m = 4 m = 2. Cum f este
continua pe R0, ind compunere de funct ii polinomiale continue, rezulta ca f este continua pe R daca
si numai daca m = 2.
4. Fie funct ia f : R 0 R, f(x) =
x1
x
. Sa se calculeze f
(2). (5 pct.)
a)
1
8
; b)
1
2
; c)
1
4
; d)
2
3
; e) 0; f) 2.
Solut ie. Derivand, avem f
(x) = (
x1
x
)
= (1
1
x
)
= (
1
x
2
) =
1
x
2
, deci f
(2) =
1
4
.
5. Solut ia ecuat iei
3
x 1 = 1 este: (5 pct.)
a) 3; b) 0; c) 3; d) 1; e) Ecuat ia nu are solut ii; f) 1.
Solut ie. Ridicand la puterea a treia, rezulta (x 1) = (1)
3
x 1 = 1 x = 0.
6. Fie ecuat ia x
2
mx + 1 = 0, m R. Sa se determine valorile lui m pentru care ecuat ia are doua solut ii
reale si distincte. (5 pct.)
a)
g
; b) (, 2) (2, ); c) (0, ); d) R; e) (, 0); f) (, 1) (2, ).

Solut ie. Condit ia > 0 se rescrie (m)
2
4 1 > 0 m
2
4 > 0 m (, 2) (2, ).
7. Mult imea solut iilor ecuat iei x
2
5x + 4 = 0 este: (5 pct.)
a)
g
; b) 1, 1; c) 1, 4; d) 0, 3; e) 1, 4; f) 0, 3.
Solut ie. Radacinile ecuat iei de gradul doi sunt x
1,2
=
5
25 4 4
2
=
5 3
2
1, 4.
8. Solut ia ecuat iei 2
x+1
= 16 este: (5 pct.)
a) 3; b) 2; c) 0; d) 2; e) 1; f) 1.
x+1
= 2
4
, deci x + 1 = 4 x = 3.
2 1 0
0 0 2
1 1 0
este: (5 pct.)
a) 4; b) 6; c) 2; d) 0; e) 2; f) 5.
Solut ie. Dezvoltand dupa linia a doua a determinantului, obt inem: 2
2 1
1 1
= 2 (2 + 1) = 6.
10. Sa se determine funct ia f : R R, f (x) = x
2
+ ax + b astfel ncat f (0) = 1, f (1) = 0. (5 pct.)
a) x
2
+ 4x + 5; b) x
2
1; c) x
2
+ 1; d) x
2
2x + 1; e) x
2
+ x + 1; f) x
2
3x.
Solut ie. Impunand cele doua condit ii, rezulta:
f(0) = 1
f(1) = 0

0
2
+ a 0 + b = 1
1
2
+ a 1 + b = 0

b = 1
a + b = 1

a = 2
b = 1
f(x) = x
2
2x + 1.
11. Sa se rezolve inecuat ia x + 2 < 4 x. (5 pct.)
a) x (0, 1) (1, ); b) x (0, ); c) x (, 1); d) x (1, 1); e) x (1, ); f)
g
.
Solut ie. Regrupand termenii, avem 2x < 2 x < 1 x (, 1).
1
6x
2
+ 2x
dx este: (5 pct.)
a)
1
2
; b) 2; c) 0; d)
1
3
; e) 3; f) 4.
Solut ie. Integram,

1
0
(6x
2
+ 2x)dx =
6
x
3
3
+ 2
x
2
2
1
0
=

2x
3
+ x
2
1
0
= (2 + 1) (0 + 0) = 3.
13. C ate puncte de extrem local are funct ia f : R R, f(x) = x
3
3x
2
? (5 pct.)
a) Sase; b) Patru; c) Unul; d) Trei; e) Niciunul; f) Doua.
Solut ie. Derivata funct iei f este f
(x) = 3x
2
6x. Anularea acesteia conduce la ecuat ia 3x(x 2) = 0,
care are doua radacini. Tabelul de variat ie al funct iei f este urmatorul
x 0 2
f
(x) + + 0 0 + +
f(x) 0 4
deci f admite doua puncte de extrem local: punctul de maxim (0, 0) si punctul de minim (2, 4).
14. Fie l = lim
x1
x
2
+x2
x1
. Atunci: (5 pct.)
a) l = 1; b) l = 5; c) l = 0; d) l = 3; e) l = 2; f) l = 1.
Solut ie. Simplicand fract ia prin x 1, limita se rescrie l = lim
x1
(x + 2) = 3.
15. Sa se calculeze x +
2
x
pentru x =
1
2
. (5 pct.)
a)
5
2
; b) 3; c)
7
2
; d) 4; e)
9
2
; f)
9
2
.
Solut ie. Se obt ine
1
2
+
2
1/2
=
1
2
4 =
9
2
.
16. Fie sistemul de ecuat ii
mx + y = 1
4x 2y = 1
, m R. Pentru ce valori ale lui m sistemul are solut ie unica?
(5 pct.)
a) m R; b) m (, 2]; c) m (3, 3); d) m [5, 5]; e) m R 2; f) m (3, 1).
Solut ie. Condit ia de neanulare a determinantului format din coecient ii necunoscutelor, conduce la
m 1
4 2
,= 0 2m4 = 0 m ,= 2 m R2.
17. Sa se scrie n ordine crescatoare numerele

2,

3,

2
. (5 pct.)
a)

2,

2
,
3; b)

3,
2,

2
; c)

2
,
3,
2; d)

3,

2
,
2; e)

2
,
2,
3; f)

2,
3,

2
.
Solut ie. Aproximand, obt inem

2 1, 41 < 1, 5 <
3,14
2
= 1.57 < 1, 7 <
3 1, 71, deci
2 < /2 <
7.
18. Fie polinomul P (X) = X
3
3X
2
+ 2X cu radacinile x
1
, x
2
, x
3
. Sa se calculeze E = x
2
1
+ x
2
2
+ x
2
3
.
(5 pct.)
a) E = 1; b) E = 2; c) E = 3; d) E = 5; e) E = 0; f) E = 4.
Solut ie. Avem E = (x
1
+x
2
+x
3
)
2
2(x
1
x
2
+x
2
x
3
+x
3
x
1
). Din relat iile Viète, avem x
1
+x
2
+x
3
= 3
si x
1
x
2
+ x
2
x
3
+ x
3
x
1
= 2, deci E = 3
2
2 2 = 5. Altfel. Deoarece suma coecient ilor polinomului
se anuleaza, o radacina a acestuia este x
1
= 1.

Impart ind prin x 1, se obt ine catul x
2
2x, ale carui
radacini sunt x
2
= 0, x
3
= 2, deci E = 1
2
+ 0
2
+ 2
2
= 5.
Varianta A
1. Pentru ce valoare a R vectorii u = 3
i + a
j si v = (a + 1)
i + a
j sunt perpendiculari? (5 pct.)

a) a = 0; b) a =
1
2
; c) a = 1; d) a = 5; e) nu exista o astfel de valoare; f) a = 2, 5.
Solut ie. Perpendicularitatea celor doi vectori revine la anularea produsului scalar:
u, v) = 0 3(a + 1) + a
2
= 0 a
2
+ 3a + 3 = 0.
Dar aceasta ecuat ie nu are solut ii reale ( = 9 12 < 0), deci nu exista o astfel de valoare.
2. Ecuat ia dreptei care trece prin punctele A(1, 2) si B (3, 5) este (5 pct.)
a) 3x + y + 2 = 0; b) 2x 3y + 1 = 0; c) 2x 3y + 2 = 0; d) 3x 2y + 1 = 0; e) x 2y + 1 = 0; f)
3x 4y + 2 = 0.
Solut ie. Ecuat ia dreptei care trece prin punctele A(x
A
, y
A
) si B(x
B
, y
B
) este:
x x
A
x
B
x
A
=
y y
A
y
B
y
A
x 1
3 1
=
y 2
5 2

x 1
2
=
y 2
3
3x 3 = 2y 4 3x 2y + 1 = 0.
3. Fie vectorii a =
i +
j,

b =
j si u = 6
i +2
j. Sa se determine p, q R astfel ncat u = pa +q
b. (5 pct.)
a) p = 3, q = 2; b) p = 0, q = 0; c) p = 4, q = 2; d) p = 7, q = 1; e) p = 3, q = 3; f) p = 1, q = 2.
Solut ie.

Inlocuind a,
b si u n ultima egalitate, obt inem:

6
i + 2
j = p(
i +
j) + q(
j) (p + q 6)
i + (p q 2)
j = 0.
Vectorii
i,
j ind liniar independent i, coecient ii se anuleaza, deci

_
p + q 6 = 0
p q 2 = 0

_
p = 4
q = 2.
Altfel. Se observa ca
i =
1
2
(a +
b),

j =
1
2
(a
b), deci:
u = 6
i + 2
j = 6
1
2
(a +
b) + 2
1
2
(a
b) = 3(a +
b) +a
b = 4a + 2
b p = 4, q = 2.
4.

Intre lungimile laturilor unui triunghi ABC exista relat ia a
2
= b
2
+ c
2
. Atunci, masura unghiului

A este
(5 pct.)
a) 90
; b) 60
; c) 120
; d) 45
; e) 210
; f) 30
.
Solut ie. Relat ia indica faptul ca triunghiul satisface Teorema lui Pitagora, unde a este lungimea
ipotenuzei, deci

A = 90
.
5. Dac a A = x [0, 2] [cos x = 2, atunci (5 pct.)
a) A = ; b) A =
_
4
,
7
4
_
; c) A =
g
; d) A =
_
2
,
3
2
_
; e) A = 0, 2; f) A =
_
3
,
5
3
_
.
Solut ie. Cum cos x [1, 1] , 2, x R, ecuat ia cos x = 2 nu are solut ii n intervalul [0, 2], deci
A = .
6. Sa se calculeze sin x + cos x pentru x =
3
4
. (5 pct.)
a) 2; b) 1; c) 0; d) 1; e) 2; f)
2.
Solut ie. Folosind relat iile sin( ) = sin si cos( ) = cos pentru =

4
, obt inem:
sin
3
4
+ cos
3
4
= sin

4
cos

4
=
2
2

2
2
= 0.
7. Sa se determine R pentru care vectorii u = ( 1)
i 3
j si v =
i +
j sunt coliniari. (5 pct.)

a)
1
4
; b)
1
2
; c) 0; d) 2; e) 1; f) 3.
Solut ie. Componentele celor doi vectori trebuie sa e proport ionale, deci:
1
=
3
1
1 = 3
=
1
4
.
Enunt uri si solut ii U.P.B. 2009 * MG - 1
8. Forma trigonometrica a numarului complex z = i este (5 pct.)
a) cos
_
4
_
+i sin
_
4
_
; b) cos
_
2
_
+ sin
_
2
_
; c) cos

4
+i sin

4
; d) cos

3
+i sin

3
; e) cos +i sin;
f) cos

2
+ i sin

2
.
Solut ie. Modulul numarului complex z = 1 este [z[ =

0
2
+ 1
2
= 1, iar argumentul sau este dat de
_
_
cos =
Re(z)
[z[
=
0
1
= 0,
sin =
Im(z)
[z[
=
1
1
= 1,
, [0, 2] =

2
,
deci rezulta z = cos

2
+ i sin

2
.
9. Fie, ntr-un reper cartezian, punctele M(0, 3), N(1, 1), P(1, 2). Centrul de greutate al triunghiului
MNP este (5 pct.)
a) (1, 2); b) (0, 2); c) (1, 1); d) (2, 2); e) (2, 0); f) (0, 6).
Solut ie. Media aritmetica a coordonatelor varfurilor produce baricentrul: G
_
0+1+(1)
3
,
3+1+2
3
_
= (0, 2).
10. Produsul cos 30
cos 60
cos 90
este egal cu (5 pct.)

a) 1; b)
3
2
; c)
1
2
; d) 1; e)

2; f) 0.
Solut ie. Avem: cos 30
cos 60
cos 90
3
2

1
2
0 = 0. Altfel. Deoarece cos 90
= 0, produsul este nul.

11. Stiind ca sinx = 1, sa se calculeze cos x. (5 pct.)
a)
2
3
; b) 1; c) 1; d)
1
2
; e) 0; f)
3
2
.
Solut ie. Egalitatea sin
2
x + cos
2
x = 1 conduce la: 1 + cos
2
x = 1, deci cos x = 0.
12. Perimetrul unui triunghi ABC este 24, iar lungimile laturilor sunt proport ionale cu numerele 3,4,5.
Sa se determine lungimile laturilor acestui triunghi. (5 pct.)
a)
_
11
2
, 11,
15
2
_
; b) 7, 8, 9; c) 3, 4, 5; d) 9, 12, 15; e) 6, 7, 11; f) 6, 8, 10.
Solut ie. Notand cu a, b, c cele trei laturi, avem:
_
a + b + c = 24
a
3
=
b
4
=
c
5
_
c = 5a/3
b = 4a/3
a +
5a
3
+
4a
3
= 24
_
_
_
a = 6
b = 8
c = 10,
deci solut ia este formata din mult imea 6, 8, 10.
13. Fie ABC un triunghi echilateral de arie

3. Latura triunghiului este (5 pct.)
a) 3; b) 5; c) 2; d) 1; e)
3; f)
3
2
.
Solut ie. Daca l este latura triunghiului echilateral, atunci aria acestuia este: A =
l
2
3
4
. Avand A =

3,
rezult a

3 =
l
2
3
4
l
2
= 4 l [2]. Dar l > 0, deci l = 2.
14. Sa se calculeze modulul numarului complex z = 1 + i. (5 pct.)
a) [z[ =

2; b) [z[ = 1 +
2; c) [z[ = 1; d) [z[ = 0; e) [z[ = 1; f) [z[ = i.

Solut ie. Avem [z[ =
_
(Re z)
2
+ (Im z)
2
=

1
2
+ 1
2
=

2.
15. Unul din unghiurile unui trapez isoscel de nalt ime

2 are masura de 45
. Atunci, suma lungimilor

laturilor neparalele este (5 pct.)
a) 2 +
2; b) 4; c) 2; d) 1; e) 2
2; f)

2.
Solut ie. Fiind ipotenuze n triunghiuri dreptunghice isoscele de catete

2, cele doua laturi neparalele
au ecare lungimile

2
2 = 2, deci suma lungimilor lor este 4.

16. Dreptele y = x, y = x si 2x + 3y = 0 se taie n punctele (5 pct.)
a) (1, 1) , (1, 2) , (1, 1); b) (0, 1) , (1, 0) , (1, 1); c) (0, 1) , (1, 0); d) (0, 1) , (1, 0) , (1, 1)1; e) (2, 2);
f) (0, 0).
Solut ie. Punctul de intersect ie (daca aceasta exista) este solut ia sistemului:
_
y = x, y = x
2x + 2y = 0

_
x = 0
y = 0
, deci dreptele se intersecteaza n punctul (0, 0).
17.

In planul complex se da un paralelogram ABCD. Stiind ca axele punctelor A, B, C sunt, respectiv,
z
A
= 1, z
B
= 1, z
C
= i sa se determine axul punctului D. (5 pct.)
a) z
D
= 2 + i; b) z
D
= 1 + 3i; c) z
D
= 1 i; d) z
D
= 1 + i; e) z
D
= 3 + 2i; f) z
D
= 0.
Solut ie. Punctul de intersect ie al diagonalelor le njumatat este pe acestea, deci axul sau este semisuma
axelor varfurilor opuse. Rezulta:
z
A
+ z
C
2
=
z
B
+ z
D
2

1 + i
2
=
1 + z
D
2
z
D
= 2 + i.
18. Care este mult imea valorilor pentru tg a, daca sina =
1
2
? (5 pct.)
a) 1; b)
_
1
3
,
1
3
_
; c) 1; d)
_
1
3
,
1
2
_
; e) 0; f) 2, 3.
Solut ie. Din formula sin
2
a + cos
2
a = 1, obt inem:
1
4
+ cos
2
a = 1 cos a
3
2
. Atunci:
tg a =
_
sina
cos a
_

_
1/2
3/2
_
=
_
3
_
.
Varianta A
1. Sa se rezolve inecuat ia 3
4x
3
x
. (5 pct.)
a) ; b) x [2, ); c) x {1, 1}; d) x [0, 2]; e) x [1, 1]; f) x R.
Solut ie. Baza este supraunitara, deci ecuat ia devine 4 x x x 2 x [2, ).
2. Coordonatele punctului de extrem al funct iei f : (0, ) R, f(x) = xlnx sunt: (5 pct.)
a) (e, e); b) (
1
e
,
1
e
); c) (1, 1); d) (1, 0); e) (
1
e
, e); f) (1, 1).
Solut ie. Avem f
(x) = lnx + 1 si f
(x) = 0 lnx = 1 x = e
1
=
1
e
. Deci f(
1
e
) =
1
e
, iar punctul
de extrem este (
1
e
,
1
e
).
3. Fie a
1
, ..., a
10
o progresie aritmetica cu a
1
= 10 si rat ia r = 3. Cat i termeni pozitivi are progresia?
(5 pct.)
a) 10; b) 2; c) 5; d) 6; e) 4; f) 3.
Solut ie. Se observa ca a
1
= 10 > a
2
= 7 > a
3
= 4 > a
4
= 1 > a
5
= 2 a
k
, k 5. Deci numarul de
termeni pozitivi este 4.
4. Valoarea expresiei E = i
5
+ i
7
este: (5 pct.)
a) i; b) 2i; c) 1; d) i + 1; e) i 1; f) 0.
Solut ie. i
4k
= 1, k N, deci E = i + i
3
= i(1 + i
2
) = i 0 = 0.
1
_
0
(3x
2
2x)dx este: (5 pct.)
a) 0; b) 1; c) 1; d) 2; e) 2; f)
1
2
.
Solut ie. Integrala devine
_
x
3
x
2
_
1
0
= (1 1) (0 0) = 0.
6. Derivata funct iei f : R R, f(x) = (x + 1)e
x
este: (5 pct.)
a) x
2
e
x
; b) e
x
; c) (x + 2)e
x
; d) (x + 1)e
x
; e) 0; f) xe
x
.
Solut ie. f
(x) = e
x
+ (x + 1)e
x
= (x + 2)e
x
.
7. Funct ia f : R R, f(x) =
_
mx + 1, x < 1
x 1, x 1
este continua pentru: (5 pct.)
a) m = 1; b) m = 2; c) m = 1; d) m = 2; e) m =
1
2
; f) m = 0.
Solut ie. f
s
(1) = m + 1, f
d
(1) = f(1) = 0, iar f este continua pe R d.n.d. f este continua si n punctul
x = 0, deci daca f
s
(1) = f
d
(1) = f(1). Rezulta ca f este continua pentru m = 1.
8. Sa se determine a R astfel ncat
1 2
1 a
= 0. (5 pct.)
a) a [1, 1]; b) a = 3; c) a = 1; d) a = 2; e) a = 2; f) a = 0.
Solut ie. Avem
1 2
1 a
= a + 2 = 0 a = 2.
x1
x
2
1
x 1
. (5 pct.)
a) 3; b) 2; c) 1; d) 1; e) ; f) 0.
Solut ie. Simplicand fract ia prin x 1, obt inem lim
x1
x
2
1
x 1
= lim
x1
(x + 1) = 2.
10. Fie A =
1 2
3 4
. Atunci matricea B = A
2
A este: (5 pct.)
a)
1 0
0 1
; b)
6 8
12 18
; c) 0
2
; d)
2 4
6 8
; e)
1 2
3 4
; f)
8 10
12 18
.
Solut ie. Prin calcul direct, se obt ine
B = A
2
A =
_
1 2
3 4
__
1 2
3 4
_
_
1 2
3 4
_
=
_
7 10
15 22
_
_
1 2
3 4
_
=
_
6 8
12 18
_
.
11. Sa se determine m R astfel ncat ecuat ia x
2
mx + 4 = 0 sa admita solut ie dubla. (5 pct.)
a) m [4, 4]; b) m = 0; c) m R; d) m {4, 4}; e) m {2, 2}; f) m = 5.
Solut ie. Condit ia = 0 se rescrie (m)
2
16 = 0 m
2
16 = 0 (m4)(m+4) = 0 m {4}.
12. C ate perechi distincte (x, y) Z Z de numere ntregi verica inegalitatea x
2
+ y
2
5? (5 pct.)
a) 19; b) 11; c) 8; d) 20; e) 21; f) 13.
Solut ie. Perechile trebuie sa satisfaca relat iile 0 x
2
5, 0 y
2
5 x, y [
5,
5]. Dar x si y
sunt ntregi, deci x, y {2, 1, 0, 1, 2}. Prin vericare directa se constata ca din cele 25 de variante posi-
bile, cele care nu satisfac inegalitatea sunt cele n care {x, y} {2}, adica perechile (2, 2), (2, 2);
prin urmare, raman 25 4 = 21 variante valide, mai exact
{(0, 0), (1, 1), (1, 1), (1, 1), (1, 1), (0, 1), (0, 1), (1, 0), (1, 0), (0, 2), (0, 2), (2, 0), (2, 0),
(1, 2), (1, 2), (1, 2), (1, 2), (2, 1), (2, 1), (2, 1), (2, 1)}.
1
x
pentru x =
1
2
. (5 pct.)
a)
1
2
; b) 1; c)
1
2
; d)
3
2
; e) 1; f)
3
2
.
Solut ie. Prin calcul direct, obt inem
1
2

1
1/2
=
1
2
2 =
3
2
.
14. Sa se scrie n ordine crescatoare numerele 2, ,
3. (5 pct.)
a) , 2,
3; b)

3, , 2; c) 2,
3, ; d)

3, 2, ; e) ,
3, 2; f) 2, ,
3.
Solut ie. Deoarece, cu eroare de maxim = 0.1 avem

3 1.7 < 1.8, 3.14 > 3.1, rezulta
3 < 1.8 < 2 < 3.1 < , deci raspunsul este

3, 2, .
15. Sa se determine domeniul maxim de denit ie D al funct iei f : D R, f(x) =
2x + 6. (5 pct.)
a) [3, ); b) [0, ); c) (, 4]; d) [3, 3]; e) R; f) [3, ).
Solut ie. Condit ia de existent a a radicalului este 2x + 6 0 x 3 x [3, ).
2
1
+ x
2
2
, unde x
1
, x
2
sunt solut iile ecuat iei x
2
4x + 3 = 0. (5 pct.)
a) 0; b) 10; c) 12; d) 8; e) 16; f) 9.
Solut ie. Rezolvand ecuat ia, obt inem {x
1
, x
2
} {(1, 3), (3, 1)}, deci x
2
1
+ x
2
2
= 1
2
+ 3
3
= 10.
Altfel. Folosind relat iile Viète, avem x
1
+ x
2
= 4, x
1
x
2
= 3, deci
x
2
1
+ x
2
2
= (x
1
+ x
2
)
2
2x
1
x
2
= 4
2
2 3 = 16 6 = 10.
17. Valoarea limitei l = lim
n
(
_
n
2
+ n
_
n
2
n) este: (5 pct.)
a) 1; b) limita nu exista; c) 1; d) ; e) ; f) 0.
Solut ie. Rat ionalizand diferent a si mpart ind apoi simultan numaratorul si numitorul prin n, obt inem
l = lim
n
(
_
n
2
+ n+
_
n
2
n) = lim
n
2n
n
2
+ n +
n
2
n
= lim
n
2
_
1 +
1
n
+
_
1
1
n
l =
2
2
= 1.
18. Valoarea integralei I =
1
_
0
e
x
2
dx satisface inegalitatea: (5 pct.)
a) I <
1
e
; b) I < 0, 1; c) I <

10
; d) I < 0; e) I <
1
3
; f) I <

4
.
Solut ie. Se stie ca e
x
= 1 + x +
x
2
2!
+
x
3
3!
+ ..., deci pentru x 0 avem e
x
1 + x.

Inlocuim x cu
x
2
0 si obt inem e
x
2
1 + x
2
e
x
2
1
1 + x
2
. Deoarece funct iile din inegalitate sunt continue si nu
coincid pe intervalul [0, 1], obt inem inegalitatea stricta
_
1
0
e
x
2
dx <
_
1
0
1
1 + x
2
dx = arctg x
1
0
= arctg 1 arctg 0 =

4
0 =

4
I <

4
.
Altfel. Pentru x [0, 1], avem x
2
x x
2
x e
x
2
e
x
si
_
1
0
e
x
dx = e
x
1
0
=
1
e
+ 1 =
e 1
e
,
deci integrand inegalitatea de mai sus si folosind aproximari, rezulta
I =
_
1
0
e
x
2
dx
_
1
0
e
x
dx =
e 1
e

2.7 1
2.8
=
1.7
2.8
=
17
28

4
7
,
deci I
4
7
. Se observa ca au loc inegalitat ile
1
e
<
4
7
(7 < 4 e) I >
1
e
, 0.1 <
4
7
(7 < 40) I > 0.1
10
<
4
7
(7 < 40) I >

10
,
1
3
<
4
7
(7 < 12) I >
1
3
, 0 <
4
7
I > 0,
deci (conform convent iei ca din sase variante una singura poate adevarata), singura varianta valida
ramane I <

4
.
Varianta A
1. Se dau vectorii u = ( 1)
i 3
i si v = 2
i +
j. Sa se determine R, astfel ncat u si v sa e paraleli.

(5 pct.)
a) 2; b)
1
7
; c) 3; d)
1
2
; e)
1
4
; f) 1.
Solut ie. Vectorii sunt paraleli doar daca au componentele respectiv proport ionale, deci
1
2
=
3
1
1 = 6 =
1
7
.
2. Determinat i a R astfel ncat punctul A(0, 2) sa se gaseasca pe dreapta de ecuat ie x + ay + 4 = 0.
(5 pct.)
a) 0; b) 2; c) 5; d) 3; e) 1; f) 2.
Solut ie. Coordonatele punctului A trebuie sa satisfaca ecuat ia dreptei.

Inlocuind x = 0, y = 2 n
ecuat ie, obt inem 0 + 2a + 4 = 0 a = 2.
3. Sa se calculeze modulul numarului complex z = 1 + i
3. (5 pct.)
a)

3; b) 2; c) 0; d) 2; e) 4; f) 1.
Solut ie. Avem |z| =
(Re z)
2
+ (Im z)
2
=
1
2
+ (
3)
2
= 2.
4. Daca punctele A(1, 2), B(2, 4), C(4, ) sunt coliniare, atunci: (5 pct.)
a) = 10; b) = 7; c) = 8; d) = 5; e) = 1; f) = 2.
Solut ie. Coliniaritatea revine la anularea determinantului =
x
A
y
A
1
x
B
y
B
1
x
C
y
C
1
, deci
= 0
1 2 1
2 4 1
4 1
= 0
l
2
2l
1
1 2 1
0 0 1
4 1
(1)(1)
1 2
4
8 = 0 = 8.
o
cos 60
o
. (5 pct.)
a)
1
4
2
3
; b)
1
3
2
3
; c)
2
4
; d)
2
3
; e) 1; f)

6.
Solut ie. P =
2
2
1
2
=
2
4
.
6.

In reperul ortonormat xOy se considera vectorii perpendiculari u =
i +
j si v = 2
i +m
j. Atunci: (5 pct.)
a) m = 2; b) m = 3; c) m = 0; d) m = 1; e) m = 2; f) m = 1.
Solut ie. Produsul scalar al celor doi vectori trebuie sa se anuleze, deci
u, v = 0 1 2 + 1 m = 0 m + 2 = 0 m = 2.
7. Stiind ca sinx =
1
2
, sa se calculeze cos
2
x. (5 pct.)
a)
1
2
; b)
1
2
c)
3
4
; d)
3
4
; e) 0; f) 2.
Solut ie. Folosind identitatea trigonometrica sin
2
x+cos
2
x = 1, obt inem
1
4
+cos
2
x = 1, deci cos
2
x =
3
4
.
8. Dac a z = cos

3
+ i sin

3
, atunci z
3
este egal cu: (5 pct.)
a) 1; b)1 + i
3
2
; c)
2
3
; d) i; e)i; f) 1.
Solut ie. Aplicam formula lui Moivre [(cos + i sin)]
n
=
n
(cos n + i sinn), pentru = 1, =

3
,
n = 3. Obt inem z
3
= cos + i sin = 1 + i 0 = 1.
9. Dreapta care trece prin punctele A(1, 2) si B(2, 5) are ecuat ia: (5 pct.)
a) 2y x + 1 = 0; b) y 3x + 1; c) 2x y = 0; d) 3y + 2x 1 = 0; e) 2x y 1 = 0; f) x + 3y 1 = 0.
Solut ie. Ecuat ia dreptei care trece prin punctele A = (x
A
, y
A
), B = (x
B
, y
B
) este
xx
A
x
B
x
A
=
yy
A
y
B
y
A
.

In
cazul nostru, obt inem
x1
21
=
y2
52
3 (x 1) = y 2 y 3x + 1 = 0.
10. Fie vectorii u, v astfel ncat u = 2, v = 3, si u v = 3
3. Gasit i masura a unghiului dintre

vectorii u si v. (5 pct.)
a) =

2
; b) =

3
; c) =
2
3
; d) = 0; e) =

6
f) =

5
.
Solut ie. Unghiul dintre vectorii u si v este caracterizat de egalitatea cos =
u v
u v
, [0, ].
Obt inem cos =
3
3
2 3
=
3
2
=

6
.
11. Distant a de la punctul O(0, 0) la dreapta 3x 4y 4 = 0 este: (5 pct.)
a) d =
8
5
; b) d = 2; c) d =
3
4
; d) d = 4; e) d = 3; f) d =
4
5
.
Solut ie. Distant a de la un punct A(x
A
, y
A
) la o dreapta : ax + by + c = 0 este d =
|ax
A
+ by
A
+ c|
a
2
+ b
2
.
La noi A = O(0, 0) si : 3x 4y 4 = 0, deci d =
| 4|
3
2
+ (4)
2
=
4
5
.
12. Sa se calculeze aria unui triunghi echilateral cu latura de lungime 6. (5 pct.)
a) 9
3; b) 7
3; c) 6
2; d) 36; e) 18; f) 9.
Solut ie. Aria triunghiului echilateral de latura l este A =
l
2
3
4
, deci pentru l = 6 obt inem
A =
6
2
3
4
= 9
3.
13. Fie A(1, 0), B(0, 1), C(2, 0) si S aria triunghiului ABC. Atunci: (5 pct.)
a) S =
1
2
; b) S = 2; c) S =
3
2
; d) S = 3; e) S = 1; f) S =
5
2
.
Solut ie. Aria triunghiului ABC este:
S =
1
2
abs(
x
A
y
A
1
x
B
y
B
1
x
C
y
C
1
) =
1
2
abs(
1 0 1
0 1 1
2 0 1
) =
1
2
|3| =
3
2
.
14. Fie

A,

B,

C unghiurile unui triunghi ABC. Daca sin

A = 1, calculat i

B +

C. (5 pct.)
a)
3
4
; b)

4
; c)
4
5
; d)

2
; e)
2
3
; f)

3
.
Solut ie. Se observa ca sin

A = 1

A =

2
. Dar

A +

B +

C = , deci

B +

C =

2
.
15. Perimetrul triunghiului de varfuri O(0, 0), A(1, 0), B(0, 1) este: (5 pct.)
a) 2 +

2; b) 2 +

3 c) 1; d) 3; e) 4; f) 2
2.
Solut ie. Lungimile celor trei laturi ale triunghiului OAB sunt:
OA =
(x
A
x
O
)
2
+ (y
A
y
O
)
2
=

1
2
+ 0
2
= 1
AB =
(1)
2
+ 1
2
=

2, OB =

0
2
+ 1
2
= 1,
deci perimetrul este OA + AB + OB = 1 +

2 + 1 = 2 +

2.
16. Aria unui patrat este 4. Calculati diagonala patratului. (5 pct.)
a) 2
3; b)

5; c) 2; d) 1; e)

2; f) 2
2.
Solut ie. Aria unui patrat de latura a este A = a
2
, deci a =

A. Diagonala patratului de latura a ind
d = a
2, rezulta d =

A
2 =

2A.

In cazul nostru, avem d =

2 4 = 2
2.
17. Se da triunghiul dreptunghic de laturi 3, 4, 5. Sa se calculeze nalt imea din varful unghiului drept.
(5 pct.)
a) 3; b) 2, 4; c) 4; d) 4, 1; e) 2; f) 2, 5.
Solut ie. Daca a este ipotenuza triunghiului dreptunghic iar b, c sunt cele doua catete, atunci a > b, a > c
si deci a = 5, {b, c} = {3, 4}. Atunci nalt imea din varful unghiului drept este
h =
b c
a
=
3 4
5
=
12
5
= 2.4
18. Laturile paralele ale unui trapez au lungimile 4 si 6. Sa se determine lungimea liniei mijlocii a trapezului.
(5 pct.)
a) 5; b)
7
2
; c)
9
2
; d) 1; e) 6; f) 4.
Solut ie. Linia mijlocie are lungimea egala cu semisuma bazelor trapezului, deci
4 + 6
2
= 5.
Varianta A
1. Sa se calculeze
_
1
0
(x
2
+ x)dx. (5 pct.)
a)
1
6
; b) 1; c)
2
3
; d) 2; e) 3; f)
5
6
.
Solut ie. Prin calcul direct, aplicand formula Leibnitz-Newton, obt inem
_
1
0
(x
2
+ x)dx =
_
x
3
3
+
x
2
2
_
1
0
=
1
3
+
1
2
=
5
6
.
2. Suma solut iilor ecuat iei

x
2
9 = 4 este: (5 pct.)
a) 9; b) 1; c) 5; d) 1; e) 0; f) 4.
Solut ie. Radicalul exista pentru x
2
9 0 x (, 3] [3, ). Ridicand la patrat ambii membri
ai ecuat iei, obt inem x
2
9 = 16 x
2
= 25, deci x {5} (, 3] [3, ). Prin urmare radacinile
ecuat iei sunt 5 si 5, iar suma lor este 0.
3. Fie A =
_
1 1
0 1
_
Calculat i A
3
. (5 pct.)
a) (
1 1
1 1
); b) (
0 0
0 0
); c) (
1 0
0 1
); d) (
0 1
1 0
); e)
_
1 1
0 1
_
; f)
_
1 1
1 0
_
.
Solut ie. Se observa ca A
2
=
_
1 1
0 1
_ _
1 1
0 1
_
= (
1 0
0 1
) = I
2
, deci A
3
= A
2
A = I
2
A = A, deci A
3
=
_
1 1
0 1
_
.
2x + 1
x + 2
= 1. (5 pct.)
a) x = 1; b) x = 2; c) x =
1
2
; d) x = 2; e) x =
2; f) x =
3
2.
Solut ie. Se impune condit ia x + 2 = 0 x = 2. Ecuat ia devine 2x + 1 = x + 2, de unde x = 1.
x+1
= 3
4x
. (5 pct.)
a) 2; b)
1
3
; c)
1
3
; d) 1; e)
2
3
; f) 0.
Solut ie. Din 3
x+1
= 3
4x
rezulta x + 1 = 4x, de unde x =
1
3
.
6. C ate numere naturale x verica inegalitatea x <
9
x
? (5 pct.)
a) sase; b) doua; c) patru; d) niciunul; e) unul; f) cinci.
Solut ie. Avem x <
9
x

x
2
9
x
< 0. Dar x N
x > 0, deci inecuat ia este echivalenta cu x

2
9 < 0
si deci x (3, 3). Cum x N
, rezulta x (3, 3) N
= {1, 2}.
7. Dac a x si y verica sistemul
_
2x + y = 2 3m
x y = 1 3m
, atunci x + 2y este egal cu: (5 pct.)
a) 1; b) 0; c) 2m + 1; d) m1; e) m; f) 2.
Solut ie. Scazand membru cu membru ecuat ia a doua din prima ecuat ie, obt inem x + 2y = 1.
x
x
2
x
2
+ 1
. (5 pct.)
a) nu exista limita; b) 2; c) 1; d) 0; e)
1
2
; f) +.
Solut ie. Dand factor fort at x
2
la numitor, simplicand si apoi trecand la limita, obt inem
lim
x
x
2
x
2
+ 1
= lim
x
x
2
x
2
(1 +
1
x
2
)
= lim
x
1
1 +
1
x
2
= 1.
9. Produsul solut iilor ecuat iei 2x
2
5x + 2 = 0 este: (5 pct.)
a)
5
2
; b) 0; c) 1; d)
5
2
; e) 4; f) 1.
Solut ie. Notam cu x
1,2
solut iile ecuat iei. Din relat iile Viète, obt inem x
1
x
2
=
2
2
= 1.
10. Fie f : R R, f(x) = x
3
+ 2x
2
+ 3x e
x
. Sa se calculeze f
(0). (5 pct.)
a) 3; b) 1; c) e
2
; d)
1
e
; e) 0; f) 2.
Solut ie. Avem f
(x) = 3x
2
+ 4x + 3 e
x
, deci f
(0) = 3 1 = 2.
2
. (5 pct.)
a) i; b) 2i; c) 3; d) 0; e) i; f) 1.
Solut ie. Prin calcul direct, obt inem (1 + i)
2
= 1 + 2i 1 = 2i.
x
2
1 <
x
3
+ 2. (5 pct.)
a) x 20; b) x > 20; c) x 18; d) x > 24; e) x = 21; f) x < 18.
Solut ie. Inecuat ia se rescrie
x
2
1 <
x
3
+ 2
x
2

x
3
< 1 + 2
x
6
< 3 x < 18.
13. Suma radacinilor polinomului X
3
3X
2
+ 2X este: (5 pct.)
a)
1
3
; b)
1
2
; c) 3; d) 2; e) 0; f) 1.
Solut ie. Daca x
1
, x
2
, x
3
sunt radacinile polinomului, din relat iile Viète rezulta x
1
+x
2
+x
3
=
3
1
= 3.
14. Numarul punctelor de extrem ale funct iei f : R R, f(x) =
x
x
2
+ 1
este: (5 pct.)
a) 4; b) 1; c) 2; d) 3; e) 5; f) 0.
Solut ie. Calculam derivata, f
(x) =
1 x
2
(x
2
+ 1)
2
, iar ecuat ia f
(x) = 0 are solut iile x {1}. Tabloul de

variat ie este:
x 1 1
1 x
2
0 + 0
f
(x) 0 + 0
f(x)
1
2

1
2

(minim) (maxim)
Prin urmare funct ia are doua puncte de extrem: punctul de minim local (1,
1
2
) si punctul de maxim
local (1,
1
2
).
15. Sa se rezolve ecuat ia log
2
x = 1. (5 pct.)
a) x =
1
2
; b) x = e; c) x = 1; d) x = 0; e) x = 2; f) x =
1
2
.
Solut ie. Condit ia de existent a a logaritmului este x > 0. Avem log
2
x = 1 x = 2
1
=
1
2
.
16. Sa se calculeze limita sirului (a
n
)
nN
denit prin a
n
=
n
k=0
k + 1
3
k
. (5 pct.)
a)
7
2
; b)
9
4
; c) 2; d)
5
2
; e)
7
3
; f) 3.
Solut ie. Calculam n prealabil suma S = 1 + 2q + 3q
2
+ . . . + (n + 1)q
n
. Avem
qS S = (n + 1)q
n+1
(1 + q + q
2
+ . . . + q
n
)
= (n + 1)q
n+1
q
n+1
1
q 1
=
(n + 1)q
n+2
(n + 2)q
n+1
+ 1
q 1
,
de unde rezulta S =
(n + 1)q
n+2
(n + 2)q
n+1
+ 1
(q 1)
2
. Pentru q =
1
3
, obt inem
a
n
=
n
k=0
k + 1
3
k
=
(n + 1)(
1
3
)
n+2
(n + 2)(
1
3
)
n+1
+ 1
(
1
3
1)
2
,
de unde a
n
=
9
4
_
n + 1
3
n+2

n + 2
3
n+1
+ 1
_
. Deci lim
n
a
n
=
9
4
.
17. Fie f : (, 1) (1, ) R, f(x) =
x
2
+ mx + 1
x 1
. Sa se determine m R astfel ncat dreapta y = x+2
sa e asimptota la gracul funct iei f. (5 pct.)
a) m =
2; b) m =
2; c) m = 1; d) m = 1; e) m = 2; f) m = 0.
Solut ie. Daca dreapta y = ax + b este asimptota la gracul funct iei f pentru x , atunci a =
lim
x
f(x)
x
si b = lim
x
(f(x) ax). Prin urmare a = lim
x
x
2
+ mx + 1
x(x 1)
= 1 si
b = lim
x
_
x
2
+ mx + 1
x 1
x
_
= lim
x
(m + 1)x + 1
x 1
= lim
x
x(m + 1 +
1
x
)
x(1
1
x
)
= lim
x
m + 1 +
1
x
1
1
x
= m + 1.
Rezulta m + 1 = 2, de unde m = 1.
18. Sa se calculeze rat ia r a unei progresii aritmetice cu a
1
= 1 si a
4
= 7. (5 pct.)
a) r = 6; b) r = 7; c) r =
1
2
; d) r =
2; e) r = 2; f) r = 2.
Solut ie. Deoarece a
4
= a
1
+ 3r, avem 7 = 1 + 3r, de unde r = 2.
Varianta A
1. Se considera triunghiul ABC cu laturile BC = 2, AB =

2, AC = 1 +
3. Sa se calculeze cos

A.
(5 pct.)
a)
3
2
; b)
1
2
; c) 0; d)

3; e)
2
2
; f) 1.
Solut ie. Din teorema cosinusului aplicata pentru unghiul

A, avem BC
2
= AB
2
+AC
2
2AB AC cos

A,
deci cos

A =
AB
2
+AC
2
BC
2
2ABAC
. Prin urmare
cos

A =
2 + (1 +
3)
2
4
2
2(1 +
3)
=
2 + 2
3
2
2(1 +
3)
=
1
2
=
2
2
.
2. Dac a z = 2 +i atunci z + z este: (5 pct.)
a) 3; b) 6; c) 1 +i; d) 5; e) 7i; f) 4.
Solut ie. Obt inem z + z = (2 +i) + (2 i) = 4.
3. Se dau vectorii u = 3
i + ( 4)
j si v =
i +
j. Sa se determine R astfel ncat vectorii u si v sa e

perpendiculari. (5 pct.)
a) = 1; b) = 2; c) = 1; d) =
1
2
; e) =
3
2
; f) = 0.
Solut ie. Avem u v u v = 0 3 + ( 4) 1 = 0 = 1.
4. Solut ia ecuat iei 2 sinx 1 = 0, x
_
0.
este: (5 pct.)
a)

10
; b)

6
; c)
2
5
; d) 0; e)

7
; f)

4
.
Solut ie. Din 2 sinx = 1 rezulta sinx =
1
2
. Deoarece x [0,

2
], obt inem x =

6
.
5. Fie w = 2u + 3v, unde u = 2
i + 3
j si v =
i 2
j. Atunci || w|| este: (5 pct.)

a) 6; b) 2; c) 0; d) 7; e)

5; f) 2.
Solut ie. Prin calcul direct, rezulta w = 2u + 3v = 2(2
i + 3
j) + 3(
i 2
j) = 7
i. Deci || w|| = ||7
i|| =
|7| ||
i|| = 7 1 = 7.
tg 45
cos 60
. (5 pct.)
a) 2; b) 0; c)

3; d)
2
2
; e)
1
4
; f) 1.
Solut ie.

Inlocuind n expresie valorile funct iilor trigonometrice, rezulta P = sin30
tg 45
cos 60
=
1
2
1
1
2
=
1
4
.
7. Dac a cos x =
3
5
, atunci sin
2
x este: (5 pct.)
a) 0; b) 1; c)
3
2
; d)
2
5
; e)
16
25
; f)
16
25
.
Solut ie. Deoarece sin
2
x = 1 cos
2
x, obt inem sin
2
x = 1
9
25
=
16
25
.
8. Sa se scrie ecuat ia dreptei ce trece prin punctele A(1, 2), B(2, 1). (5 pct.)
a) x y + 3 = 0; b) x +y 3 = 0; c) 2x + 3y 5 = 0; d) x = y; e) 3x + 5y = 2; f) x 4y 5 = 0.
Solut ie. Ecuat ia dreptei este data de formula
x x
A
x
B
x
A
=
y y
A
y
B
y
A
, deci
x 1
2 1
=
y 2
1 2
. Rezulta
(x 1) = y 2, deci x +y 3 = 0.
9. Sa se calculeze tg x stiind ca sin x
3 cos x = 0. (5 pct.)
a)
3
2
; b) 1; c)

2; d) 1; e) 2; f)

3.
Solut ie. Din sinx
3 cos x = 0, rezulta sinx =

3 cos x. Dar cos x este nenul, deoarece anularea lui ar
conduce la sin x {1} iar prin nlocuire n ecuat ie la sinx = 0, contradict ie. Prin urmare putemmpart i
ambii membri ai ecuat iei la cos x = 0. Obt inem
sinx
cos x
=

3, adica tg x =

3.
10. Expresia (sinx + cos x)
2
sin2x este egala cu: (5 pct.)
a) 1; b) 3; c) sinx; d) 2; e) 1; f) cos x.
Solut ie. Ridicand la patrat binomul, folosind formula triginometrica fundamentala si formula sinusului
de arc dublu, rezulta
(sinx + cos x)
2
sin2x = sin
2
x + cos
2
x + 2 sin xcos x sin2x = 1 + sin2x sin2x = 1.
11.

Intr-un triunghi ABC se dau

B = 60
,

C = 30
. Atunci sin

A
2
are valoarea: (5 pct.)
a) 0; b)
3
2
; c)
2
2
; d)
3
3
; e)
2
2
; f) 1.
Solut ie. Deoarece

B = 60
si

C = 30
, folosind egalitatea

A+

B+

C = 180
, rezulta

A = 180
(

B+

C) =
90
. Deci sin

A
2
= sin45
2
2
.
12. Pentru z =
1
2
+i
3
2
calculat i |z|. (5 pct.)
a)
1
3
; b) 2; c)
1
4
; d) 1; e) 0; f) 1.
Solut ie. Folosind regula de calcul a modulului unui numar complex scris n forma algebrica, obt inem
|z| =
1
2
+i
3
2
_
_
1
2
_
2
+
_
3
2
_
2
=
_
1
4
+
3
4
=

1 = 1.
13. Sa se determine m R astfel ncat dreapta mx + 4y + 2 = 0 sa e paralela cu dreapta 3x 6y + 1 = 0.
(5 pct.)
a) m =
1
2
; b) m = 2; c) m =
1
3
; d) m = 2; e) m =
2
3
; f) m = 1.
Solut ie. Fie d
1
: mx + 4y + 2 = 0 si d
2
: 3x 6y + 1 = 0 dreptele date si m
1
, m
2
respectiv pantele
acestora. Condit ia de paralelism se scrie:
d
1
||d
2
m
d
1
= m
d
2

m
4
=
3
6

m
4
=
1
2
m = 2.
14. Fie A(3, 0), B(3, 0),C(0, 4) si e S aria triunghiului ABC. Atunci: (5 pct.)
a) S = 15; b) S = 6; c) S = 16; d) S = 8; e) S = 12; f) S = 20.
Solut ie. Folosim formula S = A
ABC
=
1
2
||, unde =
x
A
y
A
1
x
B
y
B
1
x
C
y
C
1
. Avem =
3 0 1
3 0 1
0 4 1
=
12 + 12 = 24, deci S =
1
2
|24| = 12.
15. Dac a punctele A(2, 3), B(1, 4), C(m, m+ 3) sunt coliniare, atunci: (5 pct.)
a) m =
1
3
; b) m =
2
3
; c) m =
1
3
; d) m =
1
2
; e) m =
1
2
; f) m = 4.
Solut ie. Punctele A, B, C sunt coliniare daca
x
A
y
A
1
x
B
y
B
1
x
C
y
C
1
= 0. Deci
2 3 1
1 4 1
m m+ 3 1
= 0 si
dezvoltand determinantul, obt inem 4m+ 2 = 0, de unde m =
1
2
.
16. Sa se precizeze m R astfel ncat dreapta de ecuat ie 2x my + 3 = 0 sa treaca prin punctul M(1, 2).
(5 pct.)
a) m =
1
3
; b) m =
3
4
; c) m =
1
2
; d) m =
2
5
; e) m = 0; f) m =
5
2
.
Solut ie. Deoarece punctul M(1, 2) apart ine dreptei d : 2x my + 3 = 0, coordonatele acestuia trebuie
sa satisfaca ecuat ia dreptei.

Inlocuind, obt inem 2 1 m 2 + 3 = 0, de unde m =
5
2
.
17. Dac a E = cos

6
+i sin

6
, atunci valoarea a = E
3
este: (5 pct.)
a) a = 1; b) a = 1 +i; c) a = 3i; d) a = 1; e) a = i; f) a = 1.
Solut ie. Notam a = E
3
=
_
cos

6
+i sin

6
_
3
. Folosind formula lui Moivre, obt inem
a = cos
3
6
+i sin
3
6
= cos

2
+i sin

2
= 0 +i 1 = i.
18. Sa se determine varful D al paralelogramului ABCD, cunoscandu-se A(0, 0), B(0, 3), C(2, 5). (5 pct.)
a) D(1, 1); b) D(1, 3); c) D(2, 2); d) D(2, 2); e) D(3, 3); f) D(2, 1).
Solut ie. Deoarece ABCD este paralelogram, rezulta AB|| DC si AB = DC, adica AB = DC. Dar
AB = (x
B
x
A
)
i + (y
B
y
A
)
j si DC = (x
C
x
D
)
i + (y
C
y
D
)
j, deci
AB = DC
_
x
B
x
A
= x
C
x
D
y
B
y
A
= y
C
y
D
_
0 0 = 2 x
D
3 0 = 5 y
D
_
x
D
= 2
y
D
= 2
D(2, 2).
Varianta A
1. Sa se calculeze determinantul D =
1 2 3
4 5 6
7 8 9
. (5 pct.)
a) D = 5; b) D = 4; c) D = 2; d) D = 1; e) D = 0; f) D = 3.
Solut ie. Aplicand regula lui Sarrus, obt inem D = 1 5 9+2 6 7+4 8 37 5 34 2 96 8 1 = 0.
Altfel. Scazand prima linie a determinantului din liniile a doua si a treia, rezulta D =
1 2 3
3 3 3
6 6 6
.
Ultimele doua linii ind proport ionale, rezulta D = 0.
2. Sa se calculeze I =
_
1
0
(x
2
x)dx. (5 pct.)
a) I =
2
3
; b) I = 0; c) I =
1
2
; d) I =
1
6
; e) I = 2; f) I = 6.
Solut ie. Aplicand formula Leibnitz-Newton, integrala se rescrie I =
_
x
3
3

x
2
2
_
1
0
=
1
3

1
2
=
1
6
.
3. Fie numarul complex z = 1 + 2i. Atunci: (5 pct.)
a) [z[ = 0; b) [z[ =

5; c) [z[ =

7; d) [z[ = 6; e) [z[ = 4; f) [z[ = 1.
Solut ie. Obt inem [z[ =

1
2
+ 2
2
=

5.
4. Suma solut iilor ecuat iei x
2
x 2 = 0 este: (5 pct.)
a) 1; b) 2; c)

2; d) 3; e) 0; f) 5.
Solut ie. Folosind relat iile lui Viete, rezulta ca suma celor doua radacini este x
1
+x
2
=
1
1
= 1. Altfel.
Rezolvam ecuat ia de gradul doi:
x
2
x 2 = 0 x
_
1
_
1
2
4(2)
2
_
x
_
1 3
2
_
,
deci x 2, 1 iar suma celor doua radacini este x
1
+ x
2
= 2 + (1) = 1.
5. Calculat i E = C
2
5
+ C
3
5
. (5 pct.)
a) E = 20; b) E = 10; c) E = 2; d) E = 5; e) E = 0; f) E = 15.
Solut ie. Aplicand formula combinarilor, C
k
n
=
n!
k!(nk)!
, rezulta
E = C
3
5
+ C
2
5
=
5!
3!2!
+
5!
2!3!
=
120
6 2
+
120
2 6
= 10 + 10 = 20.
Altfel. Aplicam formula combinarilor, C
k
n
=
n!
k!(nk)!
si egalitatea C
k
n
= C
nk
n
. Obt inem
E = C
3
5
+ C
2
5
= C
3
5
+ C
52
5
= C
3
5
+ C
3
5
= 2C
3
5
= 2
5!
3!2!
= 2
120
6 2
= 2 10 = 20.
6. Solut ia reala a ecuat iei
2
3
x
x1
2
= x este: (5 pct.)
a) 1; b) 0; c)
1
11
; d) 1; e)
2
7
; f)
3
5
.
Solut ie. Obt inem succesiv
2
3
x
x1
2
= x 4x 3 + 3 = 6x 5x = 3 x =
3
5
.
7. Sa se rezolve sistemul
_
x y = 1
x + 2y = 4.
(5 pct.)
a) x = 4, y = 0; b) x = 5, y = 4; c) x = 0, y = 1;
d) x = 1, y = 3; e) x = 2, y = 2; f) x = 2, y = 1.
Solut ie. Din prima ecuat ie rezulta y = x +1; nlocuind n a doua ecuat ie, obt inem 3y = 3, deci y = 1 si
x = 2.
8. Fie matricele: A =
_
1 2
3 4
_
si B =
_
0 1
1 2
_
. Sa se determine matricea C = AB BA. (5 pct.)
a) C =
_
1 3
2 4
_
; b) C =
_
5 1
9 5
_
; c) C =
_
7 5
0 1
_
; d) C = (
0 1
4 5
); e) C =
_
1 6
4 3
_
; f) C =
_
2 7
9 2
_
.
Solut ie. Prin calcul direct, obt inem ABBA = (
1 2
3 4
)
_
0 1
1 2
_
_
0 1
1 2
_
(
1 2
3 4
) =
_
2 5
4 11
_
(
3 4
5 6
) =
_
5 1
9 5
_
.
9. Ecuat ia

x 1 + x = 7 are solut ia: (5 pct.)
a) x = 0; b) x = 1; c) x = 1; d) x = 5; e) x = 2; f) x = 6.
Solut ie. Ecuat ia se rescrie

x 1 + x = 7
x 1 = 7 x. Condit ia de existent a a radicalului

este x 1. Se observa ca n egalitate membrul drept trebuie sa e pozitiv, deci 7 x 0 x 7.
Prin urmare ecuat ia conduce la condit ia x [1, 7]. Ridicand la patrat ambii membri obt inem ecuat ia
x
2
15x+50 = 0, de unde x
1
= 5 si x
2
= 10. Se observa ca x
2
, [1, 7], deci nu este solut ie. De asemenea,
se observa ca aceasta valoare nu satisface ecuat ia init iala.

Inlocuind x
1
= 5 n ecuat ia init iala obt inem o
identitate, deci singura solut ie a ecuat iei este x = 5.
x+1
= 8. (5 pct.)
a) x = 2; b) x = 5; c) x = 3; d) x = 4; e) x = 3; f) x = 0.
x+1
= 8 2
x+1
= 2
3
. Prin logaritmaren baza 2, obt inem x+1 = 3 x = 2.
11. Fie polinomul f = X
3
3X
2
+2X. Daca x
1
, x
2
, x
3
sunt radacinile polinomului f, atunci E = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
este egala cu: (5 pct.)
a) 2; b) 5; c) 4; d) 4; e) 2; f) 7.
Solut ie. T inand cont de relat iile Viete, rezulta
E = x
2
1
+ x
2
2
+ x
2
3
= (x
1
+ x
2
+ x
3
)
2
2(x
1
x
2
+ x
2
x
3
+ x
3
x
1
) = 3
2
2 2 = 9 4 = 5.
12. Fie h : R R, h(x) = x
3
3x. Atunci h
(1) este: (5 pct.)

a)
3
4
; b) 0; c)
1
2
; d)
2
3
; e) 4; f)
2
3
.
Solut ie. Derivata funct iei h este h
(x) = 3x
2
3 si deci h
(1) = 0.
13. Mult imea solut iilor ecuat iei [x 1[ = 3 este: (5 pct.)
a) 5; b) 5, 7; c) 3; d)
g
; e) 0, 1; f) 2, 4.
Solut ie. Ecuat ia se rescrie [x 1[ = 3 x 1 = 3. Rezulta x 2, 4.
14. Fie funct ia f(x) =
_
2x
2
+ x + 2, x < 0
x + m, x 0
. Determinat i m R pentru care funct ia f este continua.
(5 pct.)
a) m = 5; b) m = 7; c) m = 4; d) m = 2; e) m = 11; f) m = 1.
Solut ie. Limitele laterale ale funct iei f n 0 sunt
s
(0) = lim
x0
f(x) = 2,
d
(0) = lim
x0
f(x) = m, si avem
f(0) = m. Funct ia f este continua n 0 daca
s
(0) =
d
(0) = f(0), de unde m = 2.
15. Fie E =

4 +
3
8 +
4
16. Atunci: (5 pct.)

a) E = 1; b) E = 12; c) E = 7; d) E = 6; e) E = 3; f) E = 28.
Solut ie. E = 2 + 2 + 2 = 6.
16. Mult imea valorilor lui m R pentru care ecuat ia 2 ln[x[ = mx
2
+1 are doua solut ii reale distincte este:
(5 pct.)
a) m (, 0]
1
e
2
; b) m (,
1
e
2
]; c) m [
1
e
2
, +);
d) m
1
e
2
(1, e]; e) m (,
1
e
2
] [
1
e
2
, 1]; f) m (, 1).
Solut ie. Existent a logaritmului conduce la condit ia [x[ > 0 x ,= 0. Obt inem 2 ln[x[ = mx
2
+ 1
2 ln |x|1
x
2
= m. Fie funct ia f : R0 R, f(x) =
2 ln |x|1
x
2
. Atunci, ecuat ia 2 ln[x[ = mx
2
+ 1 are
doua solut ii reale distincte ecuat ia f(x) = m are doua solut ii reale distincte. Avem f
(x) =
4(1ln |x|)
x
3
.
Tabelul de variat ie al funct iei f este
x 2 0 e
f
(x) + + 0 [+ + 0
f(x) 0
1
e
2
[ +
1
e
2
0
Din tabelul de variat ie al funct iei deducem ca ecuat ia are doua radacini reale distincte doar daca m
(, 0]
1
e
2
.
17. Fie funct ia g : R R, g(x) =
_
x
2
0
e
t
2
dt. Atunci: (5 pct.)
a) g are doua puncte de extrem; b) g este descrescatoare; c) g este crescatoare;
d) g este convexa; e) g
(0) = 7; f) g este concava.

Solut ie. Avem g
(x) = e
(x
2
)
2
2x = 2xe
x
4
si g
(x) = e
x
4
(2 + 2x 4x
3
) = 2e
x
4
(4x
4
+ 1) > 0, deci g este
funct ie convexa.
18. Pentru m C0 se deneste legea de compozit ie:
z
1
z
2
= mz
1
z
2
im(z
1
+ z
2
) m + i, z
1
, z
2
C.
Sa se calculeze suma modulelor valorilor lui m pentru care simetricul elementului 1+i este 2+i. (5 pct.)
a)

3; b)

2; c)

5; d) 2; e) 1; f) 4.
Solut ie. Condit ia care deneste elementul neutru al legii de compozit ie este
z e = z, z C mez im(e + z) m + i = z, z C
z(me mi 1) + (i mime) = 0, z C
_
me mi 1 = 0
i mime = 0.
Se observa canmult ind prima ecuat ie cu i, se obt ine a doua ecuat ie. Prima ecuat ie conduce la elementul
neutru, e =
im+1
m
. Simetricul elementului 1 + i este 2 + i doar daca avem condit iile echivalente
(1 + i) (2 + i) = e m(1 + i)(2 + i) im(1 + i + 2 + i) mi =
im+1
m
2m + i =
im+1
m
2m
2
= 1 m
2
=
1
2
.
Deci m
1,2
=
1
2
, de unde [m
1
[ +[m
2
[ =
1
2
+
1
2
=

2.
Varianta A
1. Aat i cos
2
x, stiind ca sinx =
3
2
. (5 pct.)
a)
3
4
; b)
1
3
; c) 0; d) 1; e)
1
4
; f)
1
2
.
Solut ie. Din formula trigonometrica fundamentala cos
2
x + sin
2
x = 1, rezulta cos
2
x = 1 sin
2
x =
1
3
4
=
1
4
.
2. Fie vectorii: u = 3
i 4
j, v =
i +

j, w = 5
i 2
j. Determinat i a R astfel ncat u + a v = w. (5 pct.)

a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 2; f) 1.
Solut ie. Condit ia u + a v = w se rescrie
(3
i 4
j) + a(
i +

j) = 5
i 2
j (3 + a)
i + (4 + a)
j = 5
i 2
3 + a = 5
4 + a = 2
a = 2.
3. Calculat i aria unui triunghi dreptunghic isoscel de ipotenuza egala cu

2. (5 pct.)
a) 2; b) 1; c)
1
2
; d)

5; e)

2; f)
1
2
.
Solut ie. Cateta triunghiului este =
2
= 1, deci aria este / =

2
2
=
1
2
.
4. Se dau vectorii: u = 2
i + 3
j si v = 3
i + m
j. Calculat i valoarea parametrului real m pentru care u si v

sunt perpendiculari. (5 pct.)
a) 2; b) 3; c) 2; d) 1; e) 3; f) 0.
Solut ie. u v u, v) = 0 2 3 + 3 m = 0 m = 2.
5. Sa se calculeze E =
tg 45
cos 90
sin30
. (5 pct.)
a)
1
2
; b) 0; c)
1
2
; d) 1; e) 1; f)
3
2
.
Solut ie. Deoarece cos 90
= 0, rezulta anularea numaratorului fract iei, deci E = 0.

6. Calculat i a
4
, unde a =
1 + i
2
. (5 pct.)
a) 1; b) i; c) 1 4i; d) 1 + 4i; e) 1; f) 4 i.
Solut ie. Obt inem a
2
= (
1+i
2
)
2
=
(1+i)
2
2
= (
2i
2
)
2
= i
2
= 1. Deci a
4
= (a
2
)
2
= (1)
2
= 1.
7. Valoarea lui sin120
este: (5 pct.)
a)
2
2
; b)
3
2
; c)
3
2
; d)
1
2
; e)
1
2
; f)
2
2
.
Solut ie. sin120
= sin(180
120
) = sin60
3
2
.
8. Solut iile ecuat iei sinx + cos
2
x = 1 din intervalul

0,

2
sunt: (5 pct.)
a)

4
,

2
; b)

3
,

2
; c)

0,

4
; d)

0,

2
; e)

0,

6
; f)

0,

3
.
Solut ie. Folosind formula trigonometrica fundamentala cos
2
x + sin
2
x = 1, ecuat ia se rescrie
sinx = sin
2
x sinx(1 sinx) = 1 sinx 0, 1.
Deoarece x [0,

2
], obt inem sin x = 0 x = 0 si sinx = 1 x =

2
.

In concluzie, x 0,

2
.
9. Dac a u =
i +

j si v =
j, atunci | u + 3 v | este: (5 pct.)

a)

5 1; b) 2 +
5; c) 1 +
5; d) 2
5; e) 2; f)

5.
Solut ie. u + 3 v = (
i +

j) + 3(
j) = 4
i 2
j, deci [[ u + 3 v[[ =
4
2
+ (2)
2
= 2
5.
10. Aat i tg x stiind ca sin x 4 cos x = 0. (5 pct.)
a) 2; b) 1; c) 4; d) 2; e) 1; f) 4.
Solut ie. Avem cos x ,= 0, deci relat ia data se rescrie sinx 4 cos x = 0
sinx
cos x
4 = 0 tg x = 4.
11. Sa se calculeze partea reala a numarului complex z = i + i
3
+ i
5
. (5 pct.)
a) 3; b) 1; c) 1; d) 0; e) 2; f) 2.
Solut ie. Folosind egalitatea i
2
= 1, rezulta z = i + i
3
+ i
5
= i i + i = i si deci Re(z) = 0.
12. Dac a z = 1 + i, atunci valoarea expresiei E = z z este: (5 pct.)
a) 1; b) i; c) 0; d) 1; e) i; f) 2.
Solut ie. Avem E = z z = (1 + i)(1 i) = 1 + 1 = 2.
13. Dreapta care trece prin punctele A(1, 3), B(2, 4) are ecuat ia: (5 pct.)
a) x y 1 = 0; b) x y = 0; c) x y + 2 = 0;
d) x + y = 0; e) x y 2 = 0; f) x y + 1 = 0.
Solut ie. Aplicam formula ecuat iei dreptei care trece prin doua puncte; ecuat ia dreptei AB este
x x
A
x
B
x
A
=
y y
A
y
B
y
A
x 1
2 1
=
y 3
4 3
x y + 2 = 0.
Altfel. Aplicam formula ecuat iei dreptei care trece prin doua puncte sub forma de determinant si dez-
volt and determinantul dupa lina ntai, rezulta:
x y 1
x
A
y
A
1
x
B
y
B
1
= 0
x y 1
1 3 1
2 4 1
= 0 x + y 2 = 0 x y + 2 = 0.
Altfel. Ecuat ia dreptei este de forma ax + by + c = 0. Condit ia ca A si B sa apart ina acestei drepte
conduce la sistemul
a + 3b + c = 0
2a + 4b + c = 0
. Notand c = t, obt inem a =
t
2
, b =
t
2
. Fixand t = 2, rezulta
a = 1, b = 1, deci ecuat ia dreptei AB este x y + 2 = 0.
14. Se considera triunghiul ABC cu laturile AB = 3, BC = 4, CA = 5. Aat i cos A. (5 pct.)
a)
1
5
; b)
2
5
; c)
4
5
; d)
3
5
; e) 1; f) 0.
Solut ie. Avem cos A =
AB
2
+ AC
2
BC
2
2AB AC
=
9 + 25 16
2 3 5
=
3
5
.
15. Calculat i distant a de la punctul A(1, 1) la dreapta de ecuat ie x + y 1 = 0. (5 pct.)
a) 1; b) 2; c)

2; d)

3; e)
1
2
; f)
1
3
.
Solut ie. Distant a este
[1 + 1 1[
1
2
+ 1
2
=
1
2
.
16. Aat i valoarea lui m R pentru care punctul A(m, 2) apart ine dreptei de ecuat ie xy 1 = 0. (5 pct.)
a) 2; b) 2; c) 1; d) 3; e) 3; f) 1.
Solut ie.

Inlocuind coordonatele punctului n ecuat ia dreptei, obt inem m2 1 = 0, de unde m = 3.
17. Ecuat iile tangentelor duse din punctul A(
2, 0) la cercul de ecuat ie x
2
+ y
2
= 1 sunt: (5 pct.)
a) y x +
2 = 0, y = 0; b) y + x
2 = 0, y = 0; c) y + x
2 = 0, x = 0;
d) y x +
2 = 0, x = 0; e) x = 0, y = 0; f) y + x
2 = 0, y x +
2 = 0.
Solut ie. Ecuat ia cercului se rescrie (x0)
2
+(y 0)
2
= 1
2
, deci cercul are centrul C(0, 0) si raza R = 1.
Ecuat iile dreptelor care trec prin punctul A(
2, 0) sunt de forma d : y = m(x
2) mxym
2 = 0,
unde m R. Dreapta d este tangenta la cerc daca distant a de la C la dreapta este R. Aceasta condit ie
se rescrie
m 0 0 m
m
2
+ 1
= 1 m
2 =
m
2
+ 1 2m
2
= m
2
+ 1 m 1.
Rezulta ca ecuat iile celor doua tangente sunt: y + x
2 = 0, y + x +
2 = 0.
18. Determinat i aria triunghiului de varfuri A(0, 1), B(1, 0), C(1, 0). (5 pct.)
a) 4; b) 1; c)
3
2
; d) 2; e)
1
2
; f)
1
4
.
Solut ie. Aria triunghiului ABC este data de formula /
ABC
=
1
2
[[, unde =
x
A
y
A
z
A
x
B
y
B
z
B
x
C
y
C
z
C
0 1 1
1 0 1
1 0 1
=
2, deci /
ABC
= 1. Altfel. Calculam lungimile laturilor triunghiului,
AB =
(1 0)
2
+ (0 1)
2
=

2
AC =
(1 0)
2
+ (0 1)
2
=

2
BC =
(1 1)
2
+ (0 0)
2
= 2,
deci AB = AC si triunghiul este isoscel. Dar AB
2
+AC
2
= BC
2
, deci triunghiul este dreptunghic isoscel.
Catetele triunghiului au aceeasi lungime, =

2, deci aria triunghiului este /
ABC
=

2
2
=
2
2
= 1.
Varianta A
1. Sa se determine x R astfel ncat

x
2
+ 5 = x + 1. (5 pct.)
a) x = 2; b) x = 4; c) x = 0; d) x = 2; e) x = 3; f) x = 1.
Solut ie. Condit ia de existent a a radicalului x
2
+ 5 0 este totdeauna satisfacuta, deci nu conduce la
limitarea domeniului necunoscutei x.

In schimb, se observa ca pozitivitatea membrului stang al ecuat iei
conduce la condit ia x + 1 0, deci x [1, ). Ridicand ecuat ia la patrat, obt inem, dupa simplicari,
2x = 4, deci x = 2 [1, ), si deci x = 2, deci este unica solut ie a ecuat iei. Nota. Se observa
ca subiectul ind de tip grila, raspunsul corect se putea evident ia prin simpla nlocuire a variantelor de
raspuns n ecuat ie (x = 2 ind singura varianta care satisface ecuat ia).
1 2 3
3 1 2
2 3 1
este: (5 pct.)
a) 13; b) 18; c) 0; d) 11; e) 1; f) 14.
Solut ie. Calculul se poate face n multe moduri: aplicand regula Sarrus, regula (echivalenta) a triunghi-
ului, dezvoltand dupa o linie sau dupa o colana sau efectuand n prealabil operat ii cu determinant i care
duc la simplicarea formei acestuia (fabricare de zerouri pe o linie sau pe o coloana). Spre exemplu,
dezvoltand dupa regula Sarrus, obt inem:
1 1 1 + 2 2 2 + 3 3 3 (1 2 3 + 1 2 3 + 1 2 3) = 1 + 8 + 27 3 6 = 18.
3. Fie funct ia f : R R, f(x) = xe
x
. Sa se calculeze f
(1). (5 pct.)
a) 1; b) 3e; c) e
2
; d) 3 + e; e) 1 + e; f) 2e.
Solut ie. Aplicam regula derivarii produsului de funct ii (g h)
= g
h+g h
pentru produsul f(x) = x e

x
.
Obt inem f
(x) = 1 e
x
+ x e
x
= (x + 1)e
x
. Deci f
(1) = 2e.
4. Sa se calculeze C
0
5
+ C
2
5
+ C
4
5
. (5 pct.)
a) 6; b) 8; c) 18; d) 16; e) 24; f) 20.
Solut ie. Aplicam regula de calcul a combinarilor C
k
n
=
n!
(nk)!k!
si convent ia 0! = 1. Obt inem
C
0
5
+ C
2
5
+ C
4
5
=
5!
5!0!
+
5!
3!2!
+
5!
4!1!
= 1 + 10 + 5 = 16.
Nota. Subiectul se putea rezolva mult mai elegant daca se cunoaste binomul lui Newton (a + b)
n
=
n
k=0
C
k
n
a
nk
b
k
(folosit pentru a = b = 1, n = 5) si proprietatea C
k
n
= C
nk
n
(utilizata pentru valorile n = 5,
k {0, 2, 4}). Se obt ine
2
5
= (1 + 1)
5
= C
0
5
+ C
1
5
+ C
2
5
+ C
3
5
+ C
4
5
+ C
5
5
= (C
0
5
+ C
2
5
+ C
4
5
) + (C
5
5
+ C
3
5
+ C
1
5
) = 2(C
0
5
+ C
2
5
+ C
4
5
),
de unde rezulta C
0
5
+ C
2
5
+ C
4
5
= 2
5
/2 = 16.
x+3
= 16. (5 pct.)
a) x = 1; b) x = 3; c) x = 5; d) x = 4; e) x = 11; f) x = 1.
x+3
= 2
4
de unde (prin logaritmare n baza 2) rezulta x + 3 = 4, deci x = 1.
6. Sa se calculeze modulul numarului complex z =
3 + 4i
6 8i
. (5 pct.)
a) 3; b) 4; c) 6; d)
1
2
; e) 8; f) 11.
Solut ie. Amplicam fract ia cu conjugata numitorului, apoi folosim formula |a+ib| =

a
2
+ b
2
. Obt inem
z =
(3 + 4i)(6 + 8i)
6
2
+ 8
2
=
14 + 48i
100
=
7 + 24i
50
=
7
50
+ i
24
50
.
Rezulta
|z| =
_
49
2500
+
576
2500
=
_
625
2500
=
_
1
4
=
1
2
.
Nota. Subiectul se putea rezolva mult mai rapid folosind proprietatea modulului:
z
1
z
2
=
|z
1
|
|z
2
|
. Se obt ine:
|z| =
3 + 4i
6 8i
=
|3 + 4i|
|6 + 8i|
=
3
2
+ 4
2
6
2
+ 8
2
=
25
100
=
5
10
=
1
2
.
7. Produsul solut iilor reale ale ecuat iei |x + 1| = 2 este: (5 pct.)
a) 12; b) 0; c) 3; d) 1; e) 4; f) 5.
Solut ie. Folosind proprietatea |a| = b (a = b sau a = b), obt inem x + 1 {2}, deci x {1, 3}.
Produsul celor doua solut ii este deci 1 (3) = 3.
8. Sa se ae m R astfel ncat x = 1 sa e solut ie a ecuat iei 3x + m2 = 0. (5 pct.)
a) m = 0; b) m = 7; c) m = 1; d) m = 4; e) m = 1; f) m = 5.
Solut ie.

Inlocuind solut ia x = 1 n ecuat ie, obt inem 3 + m2 = 0, deci m = 1.
9. Sa se rezolve inecuat ia x
2
3x + 2 0. (5 pct.)
a) x [0, 1]; b) x
g
; c) x [1, 2]; d) x 5; e) x [4, 1]; f) x [2, 5].

Solut ie. Folosind formula x
1,2
=
b
b
2
4ac
2a
care produce solut iile ecuat iei de gradul doi ax
2
+bx+c = 0
(a = 0), obt inem x {
3
3
2
8
2
} = {
31
2
} = {1, 2}. Deoarece a = 1 > 0, valoarea expresiei polinomiale de
gradul doi din enunt este negativa sau nula (n cazul radacinilor reale distincte) d.n.d. x [x
1
, x
2
], unde
s-a presupus x
1
< x
2
. Rezulta x [1, 2].
10. Dac a x
1
si x
2
sunt solut iile ecuat iei 2x
2
3x + 1 = 0, atunci x
1
+ x
2
este: (5 pct.)
a)
1
2
; b) 1; c)
1
2
; d)
2
3
; e)
3
2
; f) 0.
Solut ie. Din prima relat ie Viete rezulta direct x
1
+ x
2
=
3
2
=
3
2
. Nota. Problema se poate rezolva si
determinand efectiv solut iile ecuat iei, {x
1,2
} = {
3
98
4
} = {
1
2
, 1}; prin urmare suma acestora este
3
2
.
11. Fie (a
n
)
n
o progresie aritmetica astfel ncat a
1
+ a
3
= 6 si a
3
a
1
= 4. Sa se calculeze a
5
. (5 pct.)
a) 15; b) 7; c) 10; d) 11; e) 5; f) 9.
Solut ie. Sumand cele doua condit ii rezulta 2a
3
= 10 a
3
= 5; scazandu-le, rezulta 2a
1
= 2 a
1
= 1.
Dar a
3
=
a
1
+a
5
2
, deci a
5
= 2a
3
a
1
= 2 5 1 = 9. Alta solut ie. Aplicam formula a
k
= a
1
+ (k 1)r.
Notand a = a
1
, cele doua condit ii formeaza un sistem liniar n necunoscutele a, r, compatibil determinat,
_
2a + 2r = 6
2r = 4
, deci a = 1, r = 2. Prin urmare, a
5
= a + 4r = 1 + 4 2 = 9.
12. Sa se rezolve inecuat ia 2x 3 4x. (5 pct.)
a) x (0, ); b) x
g
; c) x (1, 2); d) x [
3
2
, +); e) x (
4
3
, +); f) x (0, 1).
Solut ie. Inecuat ia se rescrie succesiv: 2x 3 4x 2x 3 x
3
2
x [
3
2
, ).
13. Fie f : R R, f(x) = arccos
1 x
2
1 + x
2
+ arcsin
2x
1 + x
2
.
Sa se calculeze S = f(
3) + f(ln2) + f(1) + f(ln3). (5 pct.)

a)
9
4
; b)
8
3
; c)
13
6
; d)
7
3
; e)
11
4
; f)
13
4
.
Solut ie. Se poate verica folosind tabloul de variat ie al funct iilor corespunzatoare, ca expresiile
1x
2
1+x
2
si
2x
1+x
2
iau valori n intervalul [1, 1], deci funct ia f este bine denita pe toata axa reala. Fiind compunere
de funct ii continue, f este funct ie continua. Mai mult, se observa ca f = f
1
+ f
2
, unde f
1,2
: R R,
f
1
(x) = arccos
1x
2
1+x
2
si f
2
(x) = arcsin
2x
1+x
2
. Se constata ca ambele funct ii sunt continue. Derivatele f
1,2
ale acestora coincidn domeniul D = (, 1)(0, 1), deci pe ecare din cele doua intervale ale reuniunii,
cele doua funct ii difera printr-o constanta. Mai exact, pe intervalul (, 1) avem f
1
(2) = arccos
3
5
=
arccos
3
5
= arcsin
4
5
= + arcsin
4
5
= + f
2
(2), deci f
1
= + f
2
si f(x) = 2f
1
(x) . Pe
intervalul (0, 1) avem f
1
(
1
2
) = arccos
3
5
= arcsin
4
5
= f
2
(x), deci f
1
(x) = f
2
(x) si f(x) = 2f
1
(x).
Pentru x (1, 0) (1, ) avem f
1
(x) = f
2
(x) f
(x) = 0, deci pe R\D = [1, 0] [1, ) =

(1, 0) (1, ), funct ia continua f este constanta pe ecare interval al reuniunii. Mai exact, pe intervalul
[1, 0] funct ia f are valoarea f(1) = arccos (1) + arcsin(0) = 0 iar pe intervalul [1, ) f are valoarea
f(1) = arccos (0) + arcsin(1) = . Prin urmare,
f(x) =
_
_
2 arccos
1 x
2
1 + x
2
, pentru x (, 1)
0, pentru x [1, 0]
2 arccos
1 x
2
1 + x
2
, pentru x (0, 1)
, pentru x [1, ).
Calculam termenii sumei cerute:
_
3 (1, 2)
3 (2, 1) (, 1) f(
3) = 2 arccos (
1
2
)
= 2
2
3
=

3
ln1 < ln2 < lne ln2 (lne, ln1) [1, 0] f(ln2) = 0
1 [1, ) f(1) =
lne < ln3 < lne
2
ln3 (1, 2) [1, ) f(ln e) = .
deci S =

3
+ 0 + + =
7
3
.
14. Fie polinomul f = X
3
5X
2
+ 4X si e T suma patratelor radacinilor sale. Atunci: (5 pct.)
a) T = 15; b) T = 17; c) T = 14; d) T = 0; e) T = 11; f) T = 11.
Solut ie. Notam cu x
1,2,3
cele trei radacini ale polinomului. Folosind egalitatea
(x
2
1
+ x
2
2
+ x
2
3
) = (x
1
+ x
2
+ x
3
)
2
2(x
1
x
2
+ x
2
x
3
+ x
3
x
1
)
si primele doua relat ii Viete
_
x
1
+ x
2
+ x
3
=
5
1
x
1
x
2
+ x
2
x
3
+ x
3
x
1
=
4
1
rezulta
T = (x
1
+ x
2
+ x
3
)
2
2(x
1
x
2
+ x
2
x
3
+ x
3
x
1
) = 5
2
2 4 = 17.
Nota. Subiectul se putea rezolva si altfel, aand efectiv radacinile polinomului f. Dand factor comun X
si aand radacinile factorului de grad 2, obt inem succesiv f = X(X
2
5X +4) = (X0)(X1)(X4).
Deci cele trei radacini ale polinomului f sunt 0, 1, 4, iar suma patratelor lor este T = 0
2
+ 1
2
+ 4
2
= 17.
15. Sa se calculeze E = lg
3
5 + lg
3
20 + lg 8 lg 0, 25. (5 pct.)
a) E =
1
4
; b) E = 7; c) E = 13; d) E = 2; e) E =
1
5
; f) E = 5.
Solut ie. Notam a = lg 5, b = lg 2. Observam ca a + b = lg 5 + lg 2 = lg 10 = 1. Folosind proprietat ile
logaritmilor si relat ia u
3
+ v
3
= (u + v)(u
2
uv + v
2
) pentru u = a si v = a + 2b, obt inem succesiv
E = a
3
+ (a + 2b)
3
+ (3b) (2b) = [a + (a + 2b)] [a
2
a(a + 2b) + (a + 2b)
2
] 6b
2
= [2(a + b)] [(a + b)
2
+ 3b
2
] 6b
2
= 2(1 + 3b
2
) 6b
2
= 2.
16. Sa se calculeze = lim
t
_
t
1
1
x(x
2
+ 1)
dx. (5 pct.)
a) = 1; b) = 1 + ln2; c) =
1
4
; d) = 3 ln2; e) =
11
4
; f) = ln
2.
Solut ie. Se observa ca ridicarea la patrat : [1, ) [1, ), (x) = x
2
este biject ie si ca avem (1) = 1,
lim
x
(x) = . Putem folosi prin urmare schimbarea de variabila u = x
2
. Integrala se rescrie succesiv
_
t
1
1
x(x
2
+ 1)
dx =
1
2
_
t
1
2x
x
2
(x
2
+ 1)
dx =
1
2
_
t
2
1
1
u(u + 1)
du =
1
2
ln
x
x + 1
t
2
1
=
1
2
_
ln
t
2
t
2
+ 1
ln
1
2
_
=
1
2
ln
2t
2
t
2
+ 1
.
Atunci
= lim
t
_
t
1
1
x(x
2
+ 1)
dx = lim
t
1
2
ln
2t
2
t
2
+ 1
=
1
2
ln2 = ln
2.
17. Fie A =
_
1 2
0 1
_
; sa se calculeze determinantul matricei A
2
. (5 pct.)
a) 1; b) 0; c) 3; d) 2; e) 4; f) 1.
Solut ie. Obt inem A
2
=
_
1 2
0 1
_
_
1 2
0 1
_
=
_
1 4
0 1
_
. Atunci det A = 1 10 (4) = 1. Nota. Rezolvarea se
scurteaza, evitand calculul produsului matriceal, daca se foloseste proprietatea det(A
1
A
2
) = det A
1
det A
2
pentru A
1
= A
2
= A. Obt inem det(A
2
) = (det A)
2
= (1 1 0 (2))
2
= 1
2
= 1.
18. Fie S mult imea solut iilor reale si strict pozitive ale ecuat iei x +
1
x
=
_
x
0
e
t
2
dt. Atunci: (5 pct.)
a) S N; b) S =
g
; c) S (2, 3); d) S (0, 1) =

g
; e) S (1, 2) =
g
; f) S (2, ) =
g
.
Solut ie. Solut iile ecuat iei date sunt punctele de anulare ale funct iei f : (0, ) R,
f(x) =
_
x
0
e
t
2
dt
_
x +
1
x
_
, x (0, ).
Se verica relativ usor ca derivata f
(x) = e
x
2
1 +
1
x
2
este strict pozitiva pentru x (0, ) si ca
lim
x0
f(x) = , lim
x
f(x) = +. Rezulta ca ecuat ia f(x) = 0 are o singura solut ie n intervalul (0, ).
Pentru a aa un subinterval care cont ine solut ia, observam ca t
2
t, t [0, 1], deci
f(1) =
_
1
0
e
t
2
dt 2
_
1
0
e
t
dt 2 = (e
1
e
0
) 2 = e 3 < 0,
deci f(1) < 0. Pe de alta parte, folosind monotonia integralei denite n raport cu intervalul de integrare
pentru integranzi pozitivi si proprietatea t
2
t, t [1, 2], avem
f(2) =
_
2
0
e
t
2
dt 2
1
2

_
2
1
e
t
2
dt 2.5
_
2
1
e
t
dt 2.5 = e
2
e 2.5 > (2.5)
2
3 2.5 = 0.75 > 0,
deci f(2) > 0. Prin urmare, funct ia f ind continua, solut ia cautata se aa n intervalul (1, 2). Rezulta
S (1, 2) =
g
.
Varianta A
1. Aat i m R astfel nc at vectorii u = m
i + 2
j si v = 2
i + 4
j sa e coliniari. (5 pct.)
a) m =
5
4
; b) m = 0; c) m =
3
2
; d) m = 1; e) m = 3; f) m = 1.
Solut ie. Coecient ii celor doi vectori trebuie sa e proport ionali, deci
m
2
=
2
4
m = 1.
2. Un triunghi isoscel are unghiurile egale de marime

8
si laturile egale de lungime 1. Atunci nalt imea
corespunzatoare uneia dintre laturile egale este de lungime: (5 pct.)
a)
2
2
; b) 2; c)

2; d)
1
2
; e) 1; f)
3
2
.
Solut ie. Notam cu = 1 lungimea comuna a laturilor egale; e

A si

B unghiurile egale ale triunghiului
isoscel. Folosind formula de arie S =
ab sin

C
2
pentru a = b = si unghiul

C = (

A+

B) = 2
8
=
3
4
,
rezult a aria triunghiului,
S =
2
sin
3
4
2
=
1
2
sin

4
=
2
4
,
deci lungimea h a nalt imii corespunzatoare uneia dintre laturile egale satisface relat ia
hl
2
= S, deci
h =
2S
l
=
2
2
.
3. Numarul solut iilor ecuat iei sinx =
1
2
din intervalul [0, 2], care verica inegalitatea cos x < 0 este: (5
pct.)
a) 4; b) 1; c) 5; d) 2; e) 0; f) 3.
Solut ie. Solut iile ecuat iei sin x =
1
2
din intervalul [0, 2] sunt

6
si
5
6
. Dar cos

6
=
3
2
> 0 iar cos
5
6
=
3
2
< 0. Convine deci doar a doua solut ie
5
6
, iar numarul solut iilor care satisfac condit ia este 1.
4. Se dau vectorii u si v. Aat i produsul scalar al celor doi vectori stiind ca | u| = 2, | v| = 3 si unghiul
format de cei doi vectori este

2
. (5 pct.)
a) 2; b) 2; c) 1; d) 0; e) 1; f) 4.
Solut ie. Produsul scalar cerut are expresia
u, v) = [[ u[[ [[ v[[ cos

( u, v) = 2 3 cos

2
= 2 3 0 = 0.
5. Distant a dintre punctele A(2, 0) si B(1, 3) este: (5 pct.)
a)

11; b)

5; c) 2; d)

10; e) 3; f)

7.
Solut ie. Distant a ceruta este

(x
B
x
A
)
2
+ (y
B
y
A
)
2
=
(1 2)
2
+ (3 0)
2
=

1 + 9 =

10.
6. Calculat i expresia E =
sin 30
cos 30
tg45
. (5 pct.)
a) E = 0; b) E =
3
4
; c) E =
2
2
; d) E = 1; e) E =
1
3
; f) E =
1
2
.
Solut ie. Obt inem E =
1
2
3
2
1
=
3
4
.
7. Se da triunghiul ABC n care

A = 60
,

B = 75
si AB = 2. Atunci raza R a cercului circumscris

triunghiului este: (5 pct.)
a) R = 2
2; b) R = 3
2; c) R = 4; d) R = 2; e) R = 1; f) R =

2.
Solut ie. Calculam al treilea unghi,

C = 180
(60
+ 75
) = 45
. Fie R raza cercului circumscris

triunghiului. Atunci, aplicand teorema sinusului, obt inem:
AB
sin

C
= 2R R =
1
2
2
2/2
R =

2.
8. Aat i sin x stiind ca x (0,

2
) si cos x =
2
2
. (5 pct.)
a) 1; b) 2; c) 1; d) 0; e)
5
4
; f)
2
2
.
Solut ie. Folosind formula trigonometrica fundamentala sin
2
x + cos
2
x = 1, rezulta sin
2
x = 1
1
2
=
1
2
,
deci sinx
2
2
. Dar x (0,

2
) impune condit ia sin x > 0 si deci sin x =
2
2
.
9. Se dau vectorii u = 3
i +4
j, v =
i +2
j, w = 2
i +2
j. Aat i parametrii reali a si b astfel ncat a u +b v = w.

(5 pct.)
a) a = 2, b = 0; b) a = b = 1; c) a = b = 1; d) a = 0, b = 1; e) a = 2, b = 1; f) a = 1, b = 1.
Solut ie. Egalitatea din enunt se rescrie
a u +b v = w 2
i + 2
j = a(3
i + 4
j) +b(
i + 2
j) (3a +b)
i + (4a + 2b)
j = 2
i + 2
j.
Din unicitatea descompunerii unui vector dupa baza
i,
j, identicand coecient ii vectorilor

i,
j, obt inem
sistemul liniar
3a +b = 2
4a + 2b = 2
n necunoscutele a, b R, a carui solut ie unica este a = 1, b = 1. Alta
solut ie. Se observa cu ochiul liber ca u v = w, deci w = 1 u + (1) v. Coecient ii vectorilor u si v nu
sunt poport ionali (
3
1
,=
4
2
), deci acesti doi vectori sunt liniar independent i. Prin urmare, descompunerea
semnalata este unica, iar deci cei doi coecient i ai descompunerii (1 = a si 1 = b) sunt singurele valori
care satisfac condit ia din enunt .
10. Fie M mult imea solut iilor ecuat iei 1+cos xsin
2
x = 0, care apart in intervalului [0,

2
]. Atunci: (5 pct.)
a) M = 0; b) M =
2
; c) M =
3
4
; d) M =
3
,

6
; e) M =
6
; f) M =
3
.
Solut ie. Folosind formula trigonometrica fundamentala sin
2
x + cos
2
x = 1, ecuat ia se rescrie
cos
2
x + cos x = 0 cos x(cos x + 1) = 0 cos x 1, 0.
Varianta cos x = 1 nu are solut ii n intervalul [0,

2
], pe cand varianta cos x = 0 admite solut ia care
apart ine acestui interval x =

2
. Prin urmare M =
2
.
11. Dac a m = sin105
+ sin75
, atunci: (5 pct.)
a) m = 1; b) m = 2; c) m =
2
2
; d) m =
6+
2
2
; e) m =
6
2
; f) m =
2
2
.
Solut ie. Folosim formula sin(+) = sincos +sin cos , pentru cei doi termeni ai sumei m. Obt inem
m = sin(60
+ 45
) + sin(30
+ 45
) = sin60
cos 45
+ sin45
cos 60
+ sin30
cos 45
+ sin45
cos 30
2
2
3
2
+
1
2
+
1
2
+
3
2
2
2
(
3 +

2) =
6 +

2
2
.
Alta solut ie. Folosim formula sin + sin = 2 sin
+
2
cos

2
pentru = 105
si = 75
. Obt inem
m = 2 sin90
cos 15
. Folosind formula cos

2
2
=
1+cos
2
pentru = 30
, rezulta cos
2
15
=
1+cos 30
2
=
1+
3
2
2
=
2+
3
4
. Dar cos 15
> 0, deci cos 15
2+
3
4
=
2+
3
2
. Aplicam formula
b =
a+c
2

ac
2
(c =

a
2
b), varianta cu plus, pentru a = 2, b = 3 si obt inem c =

2
2
3 = 1 si
2 +

3 =
2+1
2

21
2
=
3+1
2
. Deci cos 15
2+
3
2
=
3+1
2
2
, iar m = 2 cos 15
= 2
3+1
2
2
=
6+
2
2
.
12. Calculat i cateta unui triunghi dreptunghic isoscel a carui arie este 18. (5 pct.)
a) 4; b) 2; c) 4
2; d) 6; e) 2
2; f) 1.
Solut ie. Notand cu c lungimea celor doua catete egale ale unui triunghiului dreptunghic isoscel si cu S
aria acestuia, are loc relat ia S =
c
2
2
.

Inlocuind aria data, obt inem 18 =
c
2
2
c = 6. Alta rezolvare. Doua
triunghiuri identice cu cel din enunt , lipite de-a lungul ipotenuzei lor formeaza un patrat de latura c si
arie 2 18 = 36. Deci cateta triunghiului privita ca latura a patratului este de lungime c =

36 = 6.
13. Fie A(2, 1), B(0, 3) si C(3, 4). Atunci aria triunghiului ABC este: (5 pct.)
a)

2; b) 8; c) 2
2; d) 1; e) 4; f) 2.
Solut ie. Notand cu S aria triunghiului ABC, putem folosi formula cu determinant,
S =
1
2
abs (
x
A
y
A
1
x
B
y
B
1
x
C
y
C
1
) =
1
2
abs (
2 1 1
0 3 1
3 4 1
) =
1
2
abs (8) = 4.
14. Aat i valoarea lui m R pentru care punctul A(1, m) apart ine dreptei de ecuat ie 2x +y = 1. (5 pct.)
a) m = 1; b) m =
1
2
; c) m = 2; d) m = 0; e) m =
3
2
; f) m = 1.
Solut ie.

Inlocuind coordonatele punctului An ecuat ie, obt inem 2 1 +m = 1 m = 1.
15. Distant a de la punctul A(1, 2) la dreapta de ecuat ie x y 2 = 0 este: (5 pct.)
a) 1; b)
1
2
; c)
3
2
2
; d)
2
2
; e)

3; f)
7
2
.
Solut ie. Folosim formula distant ei d de la punctul A(x
A
, y
A
) la dreapta de ecuat ie ax +by +c = 0,
d =
[a x
A
+b y
A
+c[
a
2
+b
2
=
[1 1 + (1) 2 + (2)[
1
2
+ (1)
2
=
[ 3[
2
=
3
2
2
.
Alta solut ie. Distant a ceruta este cea dintre Asi proiect ia B a lui A pe dreapta data. Aam B intersectand
dreapta data y = x2 a carei panta este m = 1 cu dreapta ce trece prin A de panta
1
m
= 1 si care are
deci ecuat ia y 2 = (1) (x1). Sistemul celor doua ecuat ii are drept solut ie coordonatele punctului B:
y = x 2
y 2 = x + 1

y = x 2
y = x + 3

2x = 5
2y = 1

x =
5
2
y =
1
2
,
deci distant a ceruta este

(x
B
x
A
)
2
+ (y
B
y
A
)
2
=
(
5
2
1)
2
+ (
1
2
2)
2
=
9
2
=
3
2
=
3
2
2
.
16. Sa se determine valoarea lui m R astfel ncat dreapta de ecuat ie mx + 2y + 4 = 0 sa e paralela cu
dreapta 9x + 6y 1 = 0. (5 pct.)
a) m = 1; b) m = 3; c) m =
3
2
; d) m =
3
4
; e) m = 4; f) m = 1.
Solut ie. Dreptele sunt paralele d.n.d. rapoartele coecient ilor corespunzatori sunt egale, dar diferite de
raportul termenilor liberi. Aceasta condit ie se scrie n cazul nostru
m
9
=
2
6
,=
4
1
, n care ultima inegalitate
este satisfacuta, iar egalitatea din stanga conduce la m =
29
6
= 3, deci m = 3.
17. Aat i simetricul B al punctului A(1, 2) fat a de dreapta de ecuat ie x y = 0. (5 pct.)
a) B(1, 5); b) B(3, 4); c) B(2, 1); d) B(1, 0); e) B(2, 2); f) B(0, 1).
Solut ie. Fie B(a, b) simetricul cautat. Cerem ca mijlocul M(
a+1
2
,
b+2
2
) al segmentului AB sa se ae pe
dreapta data si panta m = 1 a dreptei date y = x si panta m
=
y
B
y
A
x
B
x
A
=
b2
a1
a dreptei AB sa verice
condit ia de ortogonalitate m m
= 1. Cele doua condit ii au forma
a+1
2

b+2
2
= 0
b2
a1
= 1

a b = 1
a +b = 3

a = 2
b = 1,
deci punctul cautat este B(2, 1). Alta solut ie. Aam n prealabil proiect ia C(u, v) a punctului A pe
dreapta, intersectand dreapta data, cu dreapta care trece prin A de panta
1
m
, unde m = 1 este panta
dreptei date si care are deci ecuat ia y y
A
=
1
m
(x x
A
y 2 = (1)(x 1). Obt inem sistemul
ale carui solut ii sunt coordonatele punctului C,
x y = 0
y = x + 3
x = y =
3
2
, deci C(
3
2
,
3
2
). Dar
C este mijlocul segmentului AB, deci satisface condit iile x
C
=
x
A
+x
B
2
, y
C
=
y
A
+y
B
2
, care se rescriu
x
B
= 2x
C
x
A
= 3 1 = 2, y
B
= 2y
C
y
A
= 3 2 = 1. Prin urmare avem B(2, 1).
18. Se considera triunghiul ABC cu laturile AC = 5, BC = 10 si

C = 60
. Atunci marimea laturii AB este:

(5 pct.)
a) 5
3; b) 3
3; c)

3; d) 5; e) 2
3; f) 4
3.
Solut ie. Aplicam teorema cosinusului, obt inem
AB
2
= AC
2
+BC
2
2 AC BC cos

C = 5
2
+ 10
2
2 5 10 cos 60
= 125 100
1
2
= 75,
deci AB =

75 = 5
3. Alta solut ie. Notand cu M millocul laturii BC, se observa ca CM = CA

(deci ACM triunghi isoscel), iar unghiul din care pleaca laturile egale este

C = 60
. Celelalte doua
unghiuri egale rezulta tot de 60
, deci ACM triunghi echilateral. Atunci avem AM = AC = AB,

deci n cercul de centru M si raza AM, unghiul A subantinde un arc capabil de 180
, deci este unghi

drept. Prin urmare ABC este triunghi dreptunghic cu

A = 90
, si din teorema lui Pitagora rezulta

AB =

BC
2
AC
2
=

100 25 =

75 = 5
3.

Teste Politehnica Admitere

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste Politehnica Admitere

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TESTE

(1) pentru funct ia f : R R, f(x) =

se sect ioneaza cu planul mediator al diagonalei AC

care trece prin punctul O si e a lungimea laturii cubului (vezi gura).

. Aceasta intersecteaza diagonala AC a bazei n

AC UOA (triunghiuri dreptunghice cu varful C

(MU AC din construct ie si MU CC

este perpendicular pe planul ABC,

(din construct ie), deci folosind teorema

, deci M . Analog se arata ca mijloacele N, P, Q, R, S

D, DC respectiv, apart in planului . Atunci si segmentele care unesc

2 sunt incluse n acest plan, deci

sunt picioarele nalt imilor duse din varfurile C si B.

este patrulater inscriptibil (diagonalele

ABC si analog se obt ine

si ABC este dat de raportul laturilor omologe

3, iar volumul este V = a

(x) = 0. Din consecint a teoremei lui Lagrange rezulta ca f

44 > 2, 54. Deci cel mai

(0) pentru funct ia f : R R, f(x) = xe

simetricul lui A fat a de dreapta d si e M intersect ia lui A

B cu d (vezi desenul). Daca

, deci folosind inegalitatea laturilor triunghiului n A

B = AM + MB, cu egalitate pentru N = M (cand triunghiul

3. Dar numerele 5, 10, 5

3 sunt pitagoreice, deci ABC este dreptunghic cu

(x) = 0 x {1, 1}. Cum semnul lui f

si deci logaritmand sirul de inegalitat i ln2 < 1 < ln3 < .

(0) + f(1) = ln1 + 0 + ln2 = ln2.

3, deci perimetrul este 3 +

, deci triunghiul este dreptunghic.

2; d) 96; e) 102; f) 100.

2; b) 25; c) 49; d) 36; e) 64; f) 12

, deci notand AC = x > 0, rezulta

. Deci folosind sirul

Hospital (cazul 0/0), rezulta

= 0 implica c = 0, deci raspunsul corect este

(x) = 0 x {1, 1}. Dar

2, ). Pe de alta parte, x = m nu este

(x) = sin(x 1) + 2xe

= 0 (a + 1)a = 0 a R \ {1, 0}.

j. Masura unghiului dintre acesti vectori este:

3 sinx situate n intervalul [0, 2].

aria AMN si S aria ABC. Sa se calculeze raportul

3. Atunci volumul conului este V =

j, m, n R. Vectorii sunt perpendiculari daca si numai

Hospital obt inem

(x) = 0 x = e iar g(e) =

5 2, c = 1. Aproximand, obt inem

x 1 = x1. Ridicam la cub. Avem x1 = (x1)

. Raza bazei ind

2, deci aria laterala este RG = 9

2 si AB = 1. Atunci latura BC are lungimea

si nalt imea AD = 2. (D se aa pe dreapta BC.) Atunci latura AC

2. Atunci volumul cubului este

2 = 2, deci volumul cubului este 2

(x) < 0, deci funct ia f ind strict descrescatoare n x =

3 cos x = 0 n intervalul [, 2]. (4 pct.)

. Calculat i lungimea nalt imii

k sunt perpendiculari? (4 pct.)

b sunt perpendiculari daca a

b = 0, adica 4m+3m28 = 0. Rezulta 7m = 28, deci

3); b) (1, 1); c)