..

,
e aza
,
a
Fiecore om ore in mintea lui o gro m a tic el,
pentru ca allfel nu ar putea so vorbeasco. so inle-
leogo ce spune el nid ce spun ceilalli. Nu
jnsa fiecore om cum arata gramotico din minteo
lui. Pentru ca s-o afie. trebuie so se gindeosca la fe-
lul in care se exprimo. la deosebirile osemonorlle
dintre cuvint!! pOr\ile lar. dintre propolilii. frole
J>5r\ile lar. iar ca so pooto sO stopineosco marea lar
vorietote. trebuie so le deo nume: od-
jective. verbe.... subiecte. predicate. atribute
De indato ce le-a lomurit. le utilileOla mai in
varoire in scris.
Dintr-a asemenea idee s-a nscut GRAMATlCA DE

BAZA A L1MBII ROMANE. prin care am urmrit s pu-
nem in valaare .funcliile putereo gramaticii roma-
de a canstrui - cind e bine cunoscut - propo-
zitii frole nu numoi corecte. ci ,i expresive.
SINTEZE
lYCEUM
ION COTEANU
GRAMATICA DE BAZA
A LIMBII ROMANE
m EDITURA ALBATROS
l2!1 1982

Prima editie n format electronic

Editie ngrijita de dI. E.E. Bibliotescu
e _ Bibliotescu@yahoo.com
docs.torrents.ro Romnia 14 aprilie 2006
(paginii goalii)
SUMAR
In/l'oducere
Pl'upnzitii fraze ........... " .. _ . ____ ._ .. _ .. _ .. ,,_,
2 fl'lllriJe propozitiijor ................ _ .. " .. _ .... _. , " ,
3 Pirtile de vorbire ........... , ..... _. ,_, ._, '" .. _, , . ,
4 SlibstantiYul
5 (;Clllll la ........... _. , ....... _ ..... _ . ,.,
6 Nnmarulla substanti"c ........... _ .... _ .. _ .. _ .. _ .. ,
7 Cazul la substallti'e ................ o., ._ _ , 0-0
8 Propozitii care au rol de snbstantiv In raza ..... o
9 Adjectivul ................................... .
10 N lilneralul
11 Articolul
7
11
15
20
25
30
40
54
75
80
101
107
12 I'rullutnele ........................ _ .. _......... 122
13 ProIlumele ...... , ..... _ ..... _ .... _ . . . .. . 124
14 Celelalte eluri de prollume ... _ .. _ .. _ .. _ .. _ .. , ., . .. . 140
15 Verhlll ....................... '0' O" , ._ ,. 158
16 Trallzitivitatea
17 ",Iodlll, persoana, timpul ... _. '" ... __ . oo - -
18 Indicativul ......... o" ,_ . ,., ,., 'o, 'o, ._ -. ,_. , ,. ,
19 Conjullctivul ._ .... _ ..... _. 0_. '_0 ._0 oo _ _ _ "
20 COllditionalul optativul ,_ .. _ .... oo. oo .............. o
21 Impcrativul
22 Infilliti7ul
23 Gerunziul
5
166
176
185
208
211
214
217
222
24 Participiul
25 Snpillul
225
227
26 Couj ugarea ._ ., .. _ .. _ _ ~ _ .. _ .. _. _ .. _ .. _ ..... _ ... . . . . 229
27 Verbul ca predicat ... __ o ._ ........ _ _ .......... _ _ 248
28 Ad'Ierbul .... _ ....... _ .... _._._ ............... _ .. _. . . . . 252
29 Prepozitia _ .. , .... _ ................. _ . _ ..... , ._ .. _ .:. . . . . 262
30 Conjnnctia
31 r II tcrj cctia
32 Propozitia simpla ~ i propozitia dez'Toltati. ......... .
33 Parti1e principale ~ i partile secundare
ale propozitiei '" ................... _ ... , ._ ._ ._ ._
34 Structura generaH'l a frazei
271
276
278
281
302
35 Transformarea, contragerea ~ expansiunea ....... 329
36 Topiea ........ , ...... Oo ......... , ........ , ._. ...... ... 340
37 Vorbirea direct"rorbirea indirecta ._.,.. .... ... ... . .. . 356
38 Prncipalele figllri de stH ................... _ ... , ... . . . . 366
Indice de materii. ................................. ___ 413
INTRODUCERE
Ce este in fond o gramatic?
Ctud spunem orice lucru, dt de simplu, petnJelcsul celorlall;
punem n mi$care un nunu'ir de reg1tli, jara de care nu am JI
n slare s/ legii11't nici doua c/lvillte intre ele. Regttlile acestea;
de care de multc ori nici nu ne dam seama, !ormeaza in mintea
noastra o g r a m a tic a, n1$ numaidecU ivalata in
ci deprnsa de la piirt!i, odatli C1f, primele cttvinte, Clt jocurile
{'JI cel dintN po.e::ii copiMrqti ;'n'.iitafe pe de rost, o grama#c
jolositi mcreu, ori de cite ori vorbim Salt seriem, ascultam sau
citim sPllsele aliora. Ea seam1a ctt un mecanism, bttnaoara
cu (el de ceasomice, dinh:e care unele arata, cum stm, orete 51
minutele, altcle SI: 1t'Iwtand zilci din luna, alte cMar luna
a1t1tlui. Orele $i 'millltlele snt indicate de 1Ul mecanism, pentru
ziua lunii si luna altului e nevoie de i1tCa ultul Satt mai multe
mecanisme 'angrenatc ntr-1t1t tol CH cel dilltii. Tat astfel, cine
despre lucr-uri simple, se jolase$fe de o gramatica asema-:
natoafe cu mecant"smul ce.asornicelor care arata orele si minuteZe.
Cine vorbc$tc dcspre $tilJa, arta, literatura satt 'telmica are
llevoie de o gramatica mai dezvoltata. De aceea ne treb'lte o
gramatt"ca mai bogaia $imai 1tUan!atti decit cea deprinsa jara
studiu.
Ce este o regula. gramaticala.?
O regula gramaticala este o formula simPlii de tipul "daca ...
atltnci" pe care o at'em foti in minte $i o ptmem n praclici
aproape in mod automat. Daca am SpttS, de exemplu, se aude,
atu11ei se aude poate ji combinat Clt diferitc cu,vinte, Ctt11t slJtt
bine, aici, aproape, acum etc. sau cum sint! di, daca, clIm
etc., dar nu Clt en, noi, voi etc. Tot asijeZ, daca am spus ca,
apoi des-/>1'e vllul singur, aceZa nu poate fi decit cal.
I
ill daca ;re'l1l sa spuncm ca o persoana tace, pute'l1l s-o
fa(Cm indictl1d n1Jmele persoanei, adaugnd un el sau ea,
dupa ctt'l1l este vorba de b.irb:lt sau de o jemeie, sal! pur
si'l1lplu jara aceste spertficari (tace).
Dupa cum se vede, unele reguli au doua sal! mai mulle
solttlii, in timp ce alte1e au una singura (cal-ca). :;i uneZe
celelalte nu sint dect raporturile cuprinse in jormele cuvintelor
in gruparile de cu,vinte, in propozifii fraze. Cte raporturi
sint atUea reguli avem, dar ele nu crese la infinit, pentru ca,
de exempllt, ce se ntm,pa en tace, se poate nt111pla cu,
aude, bate, cere, dregc, expune, gcme, merge,
petrece, ramine, vede etc.
Ce repreznta o gramatica de baza.?
Daca luam $i comparm gramaticile din mintea celor ce
romne$te, ,t toate intlnim un n1lmar de reg1tli nedeosebite
prin nhnic intre ele, oricit de invala/ de talentaJi sint cei ce
le intrebuinfeaza. Ele constitlie mpreuna gramatica de b a z a.
Regztlile din gratnatica de baza au caracter general. Ele se
supmpu1t adesea ctt reguli partiwlare, care trebuie sa fie de
asemenca luate in seama, caci deriva dt"n cele dintU.
Gramatica uzului
Gramatica de baza ca oricare dintre gmmaticile deri'vate
din ea pot Ji descrise in diverse jcluri, dar modalifa{ile mai
importante sint 1/-rmatoarele dou!
a) sa se infafi$eze schema, adica sa se C1W11tCre in forma
genc1'ala abstracta toate regulile acelei gramatici;"
b) sa se uzul, adica aPlicafle concrete ale regu'".
llor dt scllcma $ posibilitajile folosirii lar.
U zuZ este strns legat de f ti, 11 c! i i 1 e ndeplinite de Gttvnte
dc gmpuri de ctt'l.Jnte. Funcfiile, la rindullor, sint incluse
intr-U1t fel sau, alt'let in CttVltte $ ilt grupurile de c1tviltte de
diverse marim cu caye trebue sa se potriveasca perfecto Dat
rUnd ca di1t momentul t1td o gramatica este pusa in mi$care,
toate parfile ei servesc la construirea de propozifi,fraze, grupari
de fraze etc.; ea ftttlcjionea.za ca tm aparat mental a caru
existen(ii se Justifica $1 se exPlica prin rezultatele exprimate.
Gramatica normei culte (gramatica normativ)
Din unele reguli gramaticale rezulta doua sau mai multe
solu{ii. De obicei, una dintre acestea este mai des folosita de
comunatea de limba din carefacem parte. Cind coincide cu
imaginea pe care comunitalea facut-o despre cele mai
reu$ite forme de exprimare, atunc acea solu{ie este declarata
obligatorie devine n o r m a pentru aspecfttl cltltivat al
limbii. Solu{ia adoptata se poate sa nu fie la un moment dat
# cea raspindita, dar sa corespunda din alte puncte de
vedere eu ceea ce se considera ca este necesar pentm buna expri.,
mareo
Sollt{iile gramaticale ridicale la acest rang formeaza un
corp de norme pentm limba Cttlta, 1t1tmita literara. Sistemul
lor constituie gramatica normativ a limbii. Fiind rezultatul
unei lungi selecfii, ea ca model, caci se intemeiaza pe
uzul cul! al limbii *i permite totodata dezvoltarea ordonata a
acestuia.
Diversele tipuri de gramatici
Studittl gramatici in *coala coincide cn cerinlele mzcl
gramatici intemeiate pe norma wlta, sareilla profesomlui de
limba romnafiind de aface pe elev sa dispmla - in
de calIza - de 2m regis!m variat $i nuanfat de reguli prin a
caror aPlicare sa ajunga in Umpul cel mai SCltr!, # potrivit
cu situaiile in care el se poate afla, la cea mai huna organizare
a vorbirii fj scrierit, iar prn aceasta sa se exprime elegan! $i
preciso Exista in acest scop telznic pedagogl:ce, dar orieare
dint1'e ele risca sa se piarda in ama1l1t1tte lipsite de nportanta
daca mt sin! ilttcmciate pe eZlaluarea dt mili exacta a gl'amaticii
de ca re dispune cineva la data la care se inccpe edltcarea vor-j
birii $i scrierii.
Studi1tl gramatici in mt trebuie impovarat Clt toafe
subtilita/ile oferite de 1m curent lingt'istic salt altul, scopul
invajarii nefiind teoria gramatcalii $ nici termillo1ogie
adesea foarte complica!e, cl limba romlla ca obiect pl'n Ca1'e
gind1'ea se poate perfecfolla $i exprima in formele cele mal
eficace.
Aplicarea . prnciPiilor expuse alc se face in cartea de
fata dupa mz Plan care 1Ht corespul1de totdeaU1za ett trad1:fia.
Dnd prioritate ttzullli, afu fost obligati sa cercc!am modul
in care stmcturile limbii romne rasp1tlld fUllcfiilor emm/u,
.,aor ~ am Jl(d'Ctt s conducem cxpUllcrea noastra in a$a fel
inci! sa jaccm pe citilor sa compare salt sa alcatuiasca el nsu$i
construc !iile despre care 7.'orbim, sau pe care i le sugeram,
A 111 putea rezuma pll1zcful ?los/m de vedeTe in afz'rmafia
d. in cartea de ja/a, am privit funcfia ca un elemm! care-$
subordoneaza stYllctura sau, altfel SptiS, ca strucfura trelJ.uie
sa se afIe in servidul j uncfiei.
Discutarea amanztnita a rapor/urilor dintrc une/ie $i
strucfura nu infra insa in cadrul expulIt'rii noastre. Indiferent
la ce concluzie s-ar ajunge, ni s-a pc'irut 'mai a1'al1tafos p('1ru
Sfltdiul limbii romnein stadiul act1lal al clmosti1l tdor sa
insistam asupra rolulu dominator al fztl1cf:ei, 'socothld ca
in felul acesta 1tC plasim mai aproapc de ceea ce nc-am
obi$nuit sa 1Ilttnim in ultimele dccellii ,,(lIlth'arca limbii ro-
mane'!.
Capitolul 1
PROPOZITII FRAZE
De obicei, oamenii vorbesc folosind grupuri de cuvinte,
nu cu\'nte izolate.
Sa pri\'m eu atentie dteva asemenea grupuri:
(A) (B)
(1) Am pe masa...
(2) Lenea e ...
(3) Vasile pastrat...
(4) Dati-mi...
(5) Baietii au parcurs ...
Am pe masa un vas de flori.
Lenea e cucoana mareo
Vasile pastrat calmul.
Dati-mi un kilogram de mere.
Baietii au parcurs pe jos un
drum foarte lung.
Grupurile din coloana (A) nu au inteles dar, pe cind
cele din coloana (B) au. Aeestea din urma sint pro p o z i t i i.
Sa luam aeum in discutie seria de propozitii subliniate
din exemplele de mai jos care fae parte din dialoguri eurente
(1) - Cind pleeati ?
- Miil1e.
(2) - Ma
- Da.
(3) - Cine
-- Ionescu.
(4) - Alo!
- Da r Cine e la telefon?
(5) - Aveti sUele de lampa?
- Nu!
- Dar calclldare?
- Nici!
- Atunci ... ce magazin e asta?
- F a1'11zacic I
11
Cuvintele: mUne, da, Ionescu, alo, ntt, dar calendare, ?del,
armacic sint tot propozitii, fiindd au inteles cIar in
in eare au fost rostite, insemnind, de fapt: .
(1) Miine (pledm).
(2) Da, (va eunose).
(3) Ioneseu
(4) Alo! (ma auziti?).
(5) Nu (avem sticle de lampa!).
Dar ealendare (aveti)?
Nici (ealendare nu avem)!
(Magazinul asta este) farmacie!
o propozitie = un singur predicat.
Sa cercetam mai de aproape propozitia V asile pastrat
calmul. Ea ne spune ca persoana numita Vasile a faeut ceva
pastrat ealmul).
Cuvintele care ne dau de ca o persoana, o fHnta sau
un lueru Jac ceva, sint p red i e ate.
Sa luam acum propozitia Lenea e c2tcoana mareo Grupul
de euvinte e C1tcoana (mare) arata e e e s t e lenc,l. Daca
am fi spus Lenea este este ru#noasa ar fi aditat
e u m e s t e lenea.
Cuvintele sau grupurile de euvinte eare arata ce este sau
C1tm este ceva sau cineva s1nt tot predicate, atunci cind este
(era, a fost, va fi etc.) se exprima sau se subintelege.
Sa vedem, in sfiqit, propozitia A m pe masa un vas de
Zori. Din ea aflam ca (eu, eel eare vorbese) am pe masa eeva.
Grupul de euvinte am pe masa eontine predicatul am.
Luerul, persoana, fiinta etc. despre eare predicatul spune
ceva pot sa nu intreprinda nd o aetiune in propozitie. ci
sa fie, sa stea. sa doarma, sa aiba eeva etc. In gramatica se
spune, ca ele Jac ceva. Dar nu numai in gramatiea. In
vorbirea de toate zilele, la o intrebare ca Ce face tata?, se
poate raspunde: "Sta in pat
U
, sau "Are de lueru", sau "Este
fn concediu" etc.
Prn urmare, predicatul este cuvintul sau grupul de euvinte
care arata ce Jace, ce este sau cum este luerul, persoana, fiinta
la care se refera propozitia.
12
tn limba romana, o propozi!ie are totdauna un prcdicat
numai unul, chiar atunci cind el este numai gindit.
ACE'asta regula se respecta in cazuri ca: F al a
era frumoasa, harnica $i in/eleapta; cuvintele era frumoasa,
ltarnica $i in/eleapta formeaza un singur predicat, fiindca
se refenl impreuna la fata (1no$ului), aratind cum era ea.
Regula amintita functioneaza atunci cind predicatul
este numai gindit, ca in: C ce treburi pe la noi? Daca predi,"
catul ar fi fost rostit, propozitia ar fi fost: Clt ce treburl
ati venit (sau vii, sau vcniti) pe la noi?
I Un predicat + 'mai multe subiecte = o singura propozitie.
Lucrul, persoana, fiinta, idee a etc. despre care predicatul
spune ca fac ceva, d sint ceva sau cineva ori d. sint intr:1!ll
anumit fel se numesc s u b i e cte. Fata (mo$ului) din
propozitia de mai sus este un grup de cuvinte care contine
subiectul fata. lntr-o propozitie ca N-are acmn timp de
plim.oal'e, subiectul despre care predicatul are spune ceva
este o persoana (el sau ea), dar ea nu este numita.
O propozitie nu poate sa aiba decit un predicat numai
unul, dar mai multe subiecte; de exemplu: rata
domestica, curcanul bibilica au pierdut dcprinderca de a
zbllra.
Conditia este ca predicatul sa spuna ceva despre toate
subiectele la care se refera, luate impreuna.
r Doua sau mai multe predicate = o fraza.
Sa luam urmatoarelc constructii:
(1) Ciinii latra, caravana trece.
(2) Culegeti flori daruiti-Ie din toata inima.
(3) S-ar sdHda baiatul, dar se teme di e prea rece apa.
tn fiecare dintre constructii1e (1) - (3) slnt doua sau trei
predicate, deci doua sau trei propozitii, dar unite lntr-un
tot prin intelesul loro Acestui "tot'! ii spunem f r a z a.
13
---------------------
Pro p o z tia este un grup de euvinte sau un
cuvint eu InieIes cIar, avind un singur predicat
(exprimat ori gindit).
Definira jl'azei i
I
F r a z a este un grup de cuvinte cu inte1es cIar,
avind cel putin doua predicate (exprimate ori
gindite). '
Capitolul 2
FELURILE PROPOZITIILOR
2.1 FELURILE PROPOZITIILOR DUPA
INTELESVL LOR
Numarul de propozitii formate de fiecare dintre noi In
cursul vietii este atit de mare, lndt nu poate fi socotit
,
lnsa
tipurile in care aceste propozitii intra ca in tipare sint
foarte puine.
Sa comparam intre ele propozitiile de mai jos I
(1) Pam1ntul se in jurul soarelui.
(2) Unde este strada Blanari?
(3) Deschide
(4) Ce frumos apus de soare!
(5) Sa mai oare?
Propozitia (1) se a s e r t iv a. La fel ca ea sint
sute mii de propozitii din diversele domenii ale yietiL De
exemplu:
T1berculoza se vi11deca aslaz definitivo TepU unor cactu$i
sint frul1ze modificate. Petrolul se distileaza i11 rafinari. APa
confine samri minerale $ microorganisme. Ceasornicul ma-
so ara limpul. Toamna se 11umara Ooooci. Nimen nU-$i
cunoa$te sfr#tul. Mama face placinte. etc.
Propozitia (2) se in ter o g a ti v a. La fel
ca ea sint toate propozitii1e prin care se intreaba ceya:
Aj edit cartea aceasta? Cine a scris-o? Nu mi-al gasit
sfiloul pe u11deva? Ce doriji? 111cotro?
Propozitia (3) se i ID P e r a t i y a. Ea poate fi:
a) i m p e r a t i v a pro p r i u - z i s a, care exprima un
ordin, o porunca: Lasa pisca in pace I Bagat-va minjile
,t caP! Staj pe loc! N u
b) h o r t a t i v a, care exprima un indemn, o rugaminte:
(Hai) sa mergem la $trand! Poftifi la masa ISa ne apucam
de lucru I Spltne-ne, otmico, o po!'este I
15
Propozitia care exprima o dorinta se o p t 3 ti va:
Af minca ceva dulce! N-ai vrea Iu acum, pe (a!dura asta,
Hit sirop de la ghea!a? J elui-m-af codrului!
Propozilia (4) este e xcI a m a t i va. Ea indica o stare
sufleteasca de admiratie, de incintare, de repulsie, o suferinta,
o compasiune etc.: (Ptii,) frumos cajel! Ce miros imbititor!
(Uj,) ce ciUdura! Teribila imbulzealal (Va.) ce ma doare
capull
Propozitia (5) este d u bit a t i v a, exprimind
De cele mai multe ori, ea cuprinde o negatie: Sii plect', sa ItU
Plece ... ; Sa Ji intrat, sa nttji inraf ... ; S spuna, sa lllt Spl/lla ... ,
etc., dar !?i (fara negatia nu): Si Plece. sa ramna ... ; Sa Ji
intrat, sa ji etc.
Aceste propozitii pot fi afirmative sau negative:
felul propo- afirmativa: negativa:
zitiei
ASERTIVA: Trenul a plecat
la timp.
INTEROGATIVA: Ati citit pe
IMPERATIVA:
a. propriu-zisa
b. lwrfativa:
OPTATIVA:
Arghezi?
Deschideti u9a!
Spune-ne poves-
tea!
A9 pleca dupa-
amiaza.
EXCLAMATIV .: Cit a mai suferit,
saracul!
Trenul nn a plecat la
timp.
N -ati citit pe
Arghezi?
N u deschideti U9a!
Nu ne spune povesteal
pleca dupa-
amiaz1L
Cit n-a suferit, sara-
cul!*
2.2 FELURILE PROPOZITIILOR DUP STRUC-
TURA LOR
O propozitie poate sa fie exprimata numai prin subiect -
ca in cazul: (- Cine - Ionescu!; numai prin
predicat, de exemplu: (- Unde este loneseu?) -
* Uneori, exclamativa negativa are tnteles cu excla-
mativa afirmativa.
16
sau, numat pttntr-o parte care nu este nid subiect, nid
predicat: (- Cind va intoarceti?) - M arti! Ea poate
fie lnsa exprimaia atlt prn subiect dt prn predicat:
Calul J'ine toamna sau poate sa contina alte parti:
Calul acesta fuge ca sageafa. In curind vine toamna
Subiectul predicatul slnt .numite parti p r i n c i p a 1 e,
iar propozitia alcatuita numai din ele, propozitie s i m pI a.
CSnd este fonnata din subiect predicat, amindoua slnt
exprimate, ea este o propozitie simpH. e o m pIe t a, iar
dnd ii una dintre cele doua parti, ea este simpla, dar
incompleta sau el i p tic a.
Propozitia cu subiectul predicatul exprimate, dar eu
alte parti, care se numesc s e c u n dar e, este o propozitie
de z vol t ata. Daca are numai parti secundare, ea este
socotita - de asemenea - propozitie dezvoltata, nn
are uneori decit un singur cuvint; de exemplu: - M ari.
tn aceste conditii, ea este o propozitie dezvoltata in
timp, elptica.
2.3 FELURILE PROPOZITIILOR DUPA FUNCTIA
LOR
Functia generala a unei propozitii consta din legaturile
ei cu alta propozitie.
Sa luam urmatoarele exemple:
(1) Toamna se numara bobociL
(2) Tara piere baba se piaptana.
(3) Clinele care latra nu
(4) Tinarul hate incet la Se aude,
in sfiqi t, zgomot de
(5) Tinarul bate incet la pina se
aude, in sfir;;it, zgomot de
Propozitia (1) nu este legata de alta propozitie, nu depinde
de alta nid nu face pe alta sa depinda de ea. Ea este in d e-
p t' n den t a, de sine statatoare.
Propozitilc din fraza (2) nu mai pot fi considerate inde-
pendcnte. nu depind una de cealaW., ele sint insa a s o-
c i a t e lntr-o fraza cu ajutorul unei conjunctiL
ln fraza (3), propo,tia care latra nu mU$ca depinde de
substantivul dinele. Ea este o propozitie de p e n den t a.
17
tn [raza (4) avem o i.ruirare de propozitii independente in
orwnea evenimentelor, pe cl1d in fraza (5),
ultimele dou propozitii au fost schimbate in dependente.
Prin urmare, propozitiile se impart dupa funcjia lor gene-
rala aHt in fraza, dt in afara frazei, in:
a) independente, b) dependente, e) asociate.
PropozitiHe se mai pot imparti dupa tipul de fraza.
din care fac parte. Exista doua tipuri de raza: fraza formata
din doua sau mai multe propozitii asociate ca (2), carora li
se spune in aceasta situatie propozitii e o o r don a t e, iar
frazei astfel akatuite, fraza onnata prin coordonare.
Celilalt tip de fraza (3) (5) contine in mod obligatoriu
una sau mai multe propozitii dependente, care se numesc
s u b o r don a t e, iar frazei cu una sau mai multe subor-
donate i se spune raza fonnaU. prin subordonare.
lntr-o asemenea fraza, propozitii1e subordonate depind
de o propozitie oarecare - numWi re gen t l. tn fraza:
Nu ma ce sa faca
propozitia ce sa faca depinde de nu mai care este regenta
ei.
O propozitie regenta poate sa fie ea subordonata
alteia, ca in exemplul urmator:
Nu mai ce sa faca sa-1 mpace.
Nu ma este regenta imediat urmatoare:
ce sa faca. Aceasta, la rindul ei, subordonata, este
regenta ceIei care vine imediat dupa ea:
sa-1 mpace, singura care ranUne numai subordonata in
fraza luata in discutie.
Alta impartire a propozitiilor dupa functiile lor in [raza
se bazeaza pe idee a ca. unele au rolul principal, acestora li
se spune p r in e i p a 1 e, iar altele au rol secundar, acestora
li se spune s e e u n dar e.
In raza:
Nu mai $fa ce sa faca sa-l impace
propozitia nu. mai este princPala regenta);
ce sa faca este secundara regenta), iar
sa-I mpace este tot secundara (dar nu regenta).
18
tmpartirea in principale ~ secundare nu tine seama de
ce1elalte functii ale propozitiilor, ci se adauga la ele. De
aceea, o principaIa poate sa tie ~ regenta, o secundara poate
sa fie regenta, dar ~ subordonata.
O princiPala nu poate sJ fe insa subordonafi $i nici
inverso
Prin urmare, dnd intr-o fraza formata prin subordonare
gasim propozitii care nu sint subordonate in nici un fel
altara, ~ t m ca ele sint principale.
(apitolul 3
PARTILE DE VORBIRE
in vorbire iii In seris se folosese mii de euVnte diferite.
Privindu-le mai de aproape, observam di, sint foarte
diferite, ele au asemanari. Dnele sint nume de
lucruri, de fiinte, de altele de actiuni, unele s1nt
numai cuvinte de legatura, unele stau totdeauna numai
1ntr-o anumiti'i pozitie fata de eelelalte, alte1e schimba
locul. Unele au multe forme, altele numai una. Pornind de la
astfcl de asemanari, ele pot sa fie grupate in clase in loe
de mii de cuvinte, vom avea numai citeva clase eu una sau
mai multe trasaturi comune. Acestor clase Ji s-a dat numele
de par t i d e V o r b i r e. realizat prin gruparea
cuvintelor in part de vorbire consta in faptul di ceea ce se
intimpla eu un membru al unei clase, se intlmpl in princpiu
cu toti membrii ei.
Cuvintele limbii romane se grupeaza in 10 clase sau
part de vorbirc:
1. Clasa suJJstantivelor sau subsfantzvul
2. Clasa ad jectivclor sal! adjec!i'lml
3. Clasa 1t1t1'ltcralclor
4. Clasa pron2tmelor
sal!
sau
5. Clasa arlicolelor sau
6. Clasa verbelor sau
7. Clasa adverbelor sau
8. Clasa prepozi{ior sau
9. Clasa conjunc{ilor sau
10. Clasa interjeclOf sau
!O
num.eralul
pl'onmnele
articolul
verbul
adverbul
prepozz"fia
con jZinc/ta
interjccia.
3.1 Clasa SUBSTANTIVELOR cuprinJe cuvinte care
denumesc lucruri. fiinte. persoane, colectivitati, eve-
nimente etc. Pentru a stabili daca un cuvint este substantiv.
se pnn intrebarile:
- Ce este acesta sau aceasta?
- Cinc este a.cesta sau aceasfa?
Raspunsul obtinut este obligatoriu un substantivo
3.2 Clasa AD ]ECTIVELOR cuprinde cuvinte care
insotesc substantivele adauga ceva la intelcsul accstora.
Adjectivele raspund la trei intrebari:
a. Cum este ... (substantivul)?
Cum este apa? (E?te) rece (sau calda sau limpede sau adincil
etc.).
La intrebarea de mai sus nu dspund nsa toate adjectivele.
Astfe!, in grupul aceasta carte, aceasta este adjectiv, dar nu
raspunde la "Cum este cartea?", ci la intrebarea:
b. Care... (substantivul)?
Care cartel Aceasta, aceea, asta, aicl, cealalta (carte) etc.
Nici la intrebarea b nu raspund toate ee1elalte adjective.
De exemplu, in grupul zahar mult avem un adjectiv, pe 'multo
El nn poate f obtinut ca raspuns la intrebarea b, ci la a treia
intrebare:
C. C!, cta, cJi, tte .. (substantivul)?
Ct zahar? J[ult, puJin. CJi Mulli, pulini, nCllU1narall
etc. (Raspunsul nu trebuie sa fe insa un numar precis !).
3.3 Clasa NUMERALELOR este formata din cuvinte
care exprima un numar precis: U1W, una, o, doi, doua, tret.
(o) sula, o sula douazcci $i cinci, (o) mie, (1m) milion.
(doua) miliarde etc., primul, al doi/ea, a doua, al (o) sutcleal
a (o) suia etc., (o) miime, (o) cincime etc.
Numeralul raspunde la una din intrebarile: ct, ct.
ci, cte puse unui substantiv: Ce dintr-un intreg? Trel
piltrimi. A cincea parte. Cli (substantivul)? Gili Patru I
la intrebarile: Al cUelea (substantivul)? A cUa (substan-
ti\'ul)? De cite ori? Gil, dte?
N ata. Numeralul seamana foarte bine eu adjectivuL
De aceea. in gramatcile unar lmb straine, el este numt
21
ad jcdiv al ca1ltitii{ii sau calltitatL'. tn limba romana,
numeralul nu poate ti inclus printre adjective. pentru di o
parte din el se comporta ca substantive1e unele nume-
rale sint. de fapt. substantive). compara. de ex. un grup
de euvinte ea o gran!adi de cirji douazec de cal'/i.
3.4 Clasa PRONUMELOR este fonnata din euvinte
tare au rolul de atine loeul substantivului: eu, tu, el etc.,
meu, ta1t, sau etc., accasta etc., cine, oricine, ce, cineva,
ceva etc.
Unele pronume nu fac intr-adevar decit sa tina loeul sub-
stantivului, altele indica eeva in plus. Aces/a, de exemplu,
tine 10eu1 unui nUlne de obiect sau de persoana in
timp arata ca obiectul sau persoana se afla a pro a p e de
vorbitor, aceZa tine loeul unei persoane sau al unui luefU
aflate de par t e de vorbitor, cine, ce etc. tin 10eu1 unui
obiect, fiinte, persoane n e e u n o S e u t e sau intentionat
nedefinite de vorbitor etc.
3.5 Clasa ARTICOLELOR. Artico1ul este uneor un
cuvint, alteod, nu. Cind spunem, de exemp1u: Asta;.i este o
zi frumoasa, punem inaintea lui zi cuvintul o, dar nu pentru
ca sa numaram zilele, ci pentru a arata d. una dintre ele,
cea de astazi, este frumoasiL Cuvlntul o este artieol. Tot
astfe1, in A fost odala un mo? baba, 1m o sint articole,
dici eu ele nu ineepem sa numaram nici aratam ca este
"orba despre sau baba eu ur. 1, el despre un mO$
oarecare o baba oarecare.
Sa eomparam aeum cuvintul cret'on dintr-o propozitie
ca N -aJ1'l crean (am nmnai Pix) eu substantiv din
Creionul (Justa este bine ascuit. Creion 11U are articol, crcionul
tusa are. Articolullui este -J, dar -1 uu este un cuvint.
3.6 Clasa VERBELOR cuprnde euvnte care arata
ca dit.rersele obiecte (lucruri, fiiute, persoane etc.) fac ceva:
snt. se gtndesc, manincii, dorm, muncesc, enevesc, se
eearta etc.
Pentru a vedea daca un euvint este verb, punem intre-
barea: Ce lace? la substantiv sau la pronume, iar dnd nu avem
aceasta posiblitatc, punem intrebarea: Ce se intimpla (at'ci,
22
acoto etc.)?, la care putem primi nlspunsuri ca: arde, plouli.,
fulgera, se in/uneea, dar ca se jace (cura/mie),
etc.
3.7 Clasa ADVERBELOR. Adverbul este un insotitor
al verbului, la intelesul druia adauga ceva: 'I'l1ltlt,
(zboara) sus, (merge) agale. in general, el indica impreju-
rarile in care se petrece lucrarea verhului.
Dnele adverbe s-au specializat ca amdliarc ale adjecti-
velor altor adverbe: mai frumos, o arte frumoasa, mai
bine, tare bine etc.
3.8 Clasa PREPOZ1TIILOR. Prepozitiile slnt cuvinte
care !caga substantivele pronumele de verbe, substalltivele
lntre ele, dar nu verbele 1ntre ele; de exemplu: merge (verb)
spre casa (substantiv), atuneca pe (substantiv), vorbe$te
(verb) eu el (pronume), cel despre ['are se ceas de
mzna, ealimara cu cernea la, st"uglwi din ';:ie etc.
Prepozitia sta totdeauna inaintea substantivului sau
cuvintelor pe care le leaga.
3.9 Clasa CON ]UNCTIlLOR. Conjunctiilc sint eu.;
vinte care leaga intre ele propozitii, verbe, adjective, adverbe
substantive: . Nu bea, nici nu maninea. Vaznd jidnd.
BUll sau rliu. O jata un etc.
3.10 Clasa 1NTER]ECTIlLOR. Interjcctii1e sint
strigate, tipete, suspinuri, mormiieli, zgomote reproduse eu
ajutorul sunetelor articulate: ah 1, 011, vai 1, Mis 1, cea J
ptrru/tu 1, hm 1 lztr$t 1, plcose 1, frose 1 etc. Ele sint cuvinte
numai in masura in care slnt formate din sunetc vorbite.
3.1 j pARTI DE VORBIRE FLEX1BILE
$1 P AKfI DE VORB1RE NEFLEXIBILE
Primele 7 parti de vorbire din tablolll nostru au calitatea
de a se modifica in cursul vorbirii dupa anumite reguli.
Aceasta calitate se f 1 e x i u n e, iar cuvintele care
o au s1nt f 1 e x i b i 1 e. Celelalte 3 part de vorbirc (pre:pozitia,
23
conjunctia interjectia) nu au aceasta calitate. Ele sint
n e f 1 e x i b i 1 e.
3.12 NUMELE $1 VERBUL
Primele 5 parti de vorbire din tablou au multe
reguli de flexiune comune, deosebite de cele ale verbului.
Dln aceasta CaliZa, ele mai sint numite de unele gramatici
n u me.
Se ajunge astfel la doua categorii man care se deosebesc
prin flexiunea lor: n u m e 1 e ver bu!.
Dupa alte gramatici, pronumele ar trebui distins de restul
partilor de vorbire flexibile. care s-ar iIl1parti in n u m e.
pro n u m e ver b .
N o t a. tmpartirea cuvintelor in modul aratat are avan-
taJul de a sublinia asemanarile deosebirile de flexiune
dintre nume verb sau dintre nume, pronume verbo
Ea da la unele confUzii. Advcrbut de
exemplu, are reguli de flexiune asemanatoare cu ale
adjectivului, nu poate ti cuprins nici in categoria numelui,
nici in accea a pronumelui cu atit mai putin In a ver-
bului.
Capitolul 4
SUBST ANTIVUL
SubstantivuI este numele a ceva sau al cuiva: alama
Bttcure$ti, c(as, cal, ctlraj. Ion, munca, Maria, repeti!ie, "U"
student, varzii, zel etc.
De (lbicei, el este un singur cuvint. Exista insa substan-
tive compuse din doua, trei sau mai multe cuvinte, ca:
apa tare. Bucure$tii Noi, jloarea soarelui, gura lett14ti, Valea
Larga, sare de lamie, BoUnHnul din Vale, nu-ma-uita etc.
4.1 ECHIV ALENTELE SUBSTANTIVULUI
tn propozitii in fraze, alte cuvinte, grupuri de cuvinte
sau chiar propozitii intregi indeplinesc adesea roIul de sub-
stantiv. Ele sint echivalentele substantivului.
tn aceasta situatie pot sa fic:
1. Pronumele: Ea studiaza medicina. (Ea = o persoana
feminina: Ana, Maria etc.)
Te-a cautat (Cincz'a = o persoana).
Ce ti-am povestit, ramIne intrc noi. (Ce = po-
vestea; 11,oi = persoancle In cauza).
2. Adjectivul: Le1te$lll mai mult alearga. (Lene$1Il = omul
cel
3. Numeralul: A luat doi zece la latina. (Zcce = nota zece).
i. Verbul:
Scriem trei pe chtci. (Trei = cifra trei;
cinci = cifra cinci).
A gre$i este (Faptul de a
Fotograjiatul interzis! (Faptul de a foto-
grafia).
Ie$irea prin a doua! (Ic$irea = locul de

25
5. Adverbul: Agale este inversullui repede. (Agale = ad-
verbul agale; repede = adverbul "repede").
Mai este un cuvint de comparatie. (Mai =
adverbul "mai").
6. Articolul: Al din .,al este articol. (Al = articolul
"al").
7. Prepozitia: Pe este frecvent in (Pe = pre-
pozitia "pe").
DeaS1tpra se ca adverb. (Deasupra
= "deasnpra").f
8. Conjuncjia: eu daca dar, nu faci mare isprava (Daci =
faptuJ de a spune "daca"; lar = faptuf de
a opune "dar").
9. Interjectia: Cinta un lautar mai mult in ofuri dedt in
versuri.
10. O propozitie intreaga: Ce tic 1ttt-ti place, altuia nu face.
Placerea era sa se gseasca o solule COtt-
venabil pentru. toata mntea.
Nu mai incotro nterge.
dadea seama Clt cinc are de-a face.
11. Un citat I rai ,fIllClli" este din Scrisoa-
fea IlI.
"Opera descMsa':. este o formula a poeticii
moderne .
N o t a. eu exceptia pronumelui sare in mod
fnnctii1e substantivului, fiind un fulbcuitor al
acestuia, ceIelalte parti de vorbire au rol de substantiv
fn mod mai mult ori mai putin accidental. Se vede de
altminteri di echivalentele substantivulUi de la 3, 5, 6,
9, 8 11 sint un fel de e ita t e, cace nn se pot dezvolta
dedt eu ajutorul unui substantv propriu-zis (cifra
_fre" i advcrztl sau cuvntul "agale" etc.).
4.2 FEL'CRILE DE SUBSTANTIVE
Dupa continutullor general, substantivele se pot gwpa in
patru categor; 1) ti)mune; 2) prepril; 3) abstracte; 4) co-
ledive.
4.2.1 Substallti'i.'e C01nllne substantive }ropriJ
Sii luam in discutie doua substantive: ora$
Primul orice omeneasca de o anunti
nllrime eu o administratie -corespunzatoare. Al doilea;
Timifioara, o precisa din sud-vestul Roma.;
niei, Gn un specific propriu. Orafi este numele pentru notinnea
corespunzatoare, 'ndiferent de eum arata cutar.e prin
urmare, o denumire gen e r i c a, pe cind Timioara este
denumirea unui par t i e u 1 a r.
Substantivul comun este, numele pe eare-l dam
oric:lrui oheet dintr-o multime sau dintr-o dasa de obieete
fel.
Substantivul (sau tlumele) propriu este numele unui obiect
(lucru, fiinta) particular.
N u m e pr o pr i fa los t e e a su b s tan ti V e
comune invcrs
Sii luam in diseutie substantivele mn urmatoarele pro ..
pozitii:
(1) Odiseea este una din marile opere literare ale antkhi-
Uitii.
, (2) CaHitara a ost o adevarata odisee.
(3) Nu mai fumeaza Carpati, nici Buccgi, nici S1/agOfJ,
nic un fel de tigari.
tn (2) (3) numele proprii Odiseea, Carpa.fi, Bucegl,
Snagov nu mai sint - ea substantvul Odiscca mn (1) - nume
propri in adevarata aceep1iunea cuvintulu, dici li se atri-
buie rolul de substantive comune.
Dimpotdva, in propozitii1e de mai jos, unele mune au fost
transformate din eomune in proprii:
(4) Satul din vale se Izvoarele.
(5) Pe baiat il cheama Miel1!.
Ca Izvoa1'ele Mielu sint multe substantive comune
devenite nume de locud sau de persoane; de ex.: Berbeca1'u,
Curelaru, Dulgheru, ftntinele,Econom1t, MiiHisari
Moran!, Olam, Popa, Piscul, Rotar'u, Temclie.,
Varzam etc.
!7
Prin urmare. intre substantivele comune cele proprii
se fac numeroase treceri. eu deosehire de la cele comune la
cele proprii. Odata cu aeeste treceri, substantivele CDmune
schimba comportarea gramaticala. cad spunem, de f'X.:
haina lui Curelaru, dar haina curflarufui.
4.2.2 Substantive abstracte
Substantivele abstracte s1nt:
a) nume de calitati, defecte: agerime. bunatate,
fatarnicie. frumusefe, lene, marinimie. nerozie, pl'ostie,
rautate. urfenie, vanitate, viclenie etc.;
b) nume de stari, de situatii: amor/eala. bucurie. fericre,
plictiseala. sanatate, ura. boierie. robie. ticalo$ie. Placer e,
ralacire, trai, veglze etc.;
e) nume de actiuni: aparare, comportare, fuga, nrau!afire,
racire, ratacire, mers, plllS, adapat, cusut etc.
Substantivele abstracte se deosebesc de celclalte categorii
de substantive prin faptul ca denumesc obiecte care, de obicei,
uu se numara. Cind de la un substalltiv abstract a\Tln totlliji
plural, acesta capata de multe ori inteles concret. Sil se com-
pare. bunatate Cl1 hunata/i, prostie cn prostii, viclenie cn viclenii
etc.
Formarea snbstantivelor abstracte
Substantivele abstracte se formeaza de la;
a) adjective: ager - agerime. bun - bunatate. trist - tris-
te/e, zlcsel - veseUe. urt - urlenie etc.;
h) verbe: amor/i - amor/eall, birui - hiruinfa. cU./eza -
c'utezanfa, celebra - celebrare, darui - daruire, stringe -
strl11sura, {rai - traire, veghea - veghe etc.
N o t a. Foarte multe substanih'e abstrade nn ,sint deot
anumite forme ale verbnlui: aparare (apara). comportare
(comporta). daruire (darui),f ericire (ferici), mers (merge),
plllS (pUnge) etc.
4.2.3 Substantive colective
Dcnumirilc de totalitati san de grupuri de obiecte (lucrnrl.
fiinte, persoane) sint substantive colective ca: ca. ciurda,
grup, grupa. stol. turma etc.; argltime, argintarie, caliirime,
majoritatc, minorita/e, multnc, m'ltlZcitorimc. omcllire, bradet
r
cu,conet, faget, tneret, etc.
28
Formarea substantivelor colective
Substantivele colective f0rmeaza de la:
a) adjective: mult - mullime. prr-st - pnstime;
b) alte substantive: argint argintil'i" popa - poPime,
alun - alunifj, brad- bradet, pcrumb - etc .
N o t a. Dupa cum se vede, stabilirea felurilor de 5ubstan-
tive dupa continutullor general pnPUSa aici nu a urmarit
realizarea unei simetriL /1 bstractde nu au fost puse in
opezitie cu nici colecli'Uele cu ind'idualele -
pentru bunul motiv ca o asemenea simetrie nu prezinta
interes gramatical. Nu am recurs nici la termenul apela-
tive pentru substantivele comune, el este frecvent
utilizat in studiile de onomastica, un de este pus in opo-
zitie eu numele propriL
Capit()lul 5
6ENUL LA SUBSTANTIVE
Genul este o carAderistidi sau o categorie g r a m a t
e a 1 a a substantivdor. adjectivelor. pronumelor, articolelor
numeralelor.
La substantivo el se inaintea acestuia
una din perechile de cuvinte:
(1) acest - ace*ti sau tm - doi
(2) aceasta - aceste sau o - dOHa
(3) acest - aceste sau U1t - dOlta
Substantivele care primesc percchea (1) se numesc
masculine.
Substantivele care primesc perechca (2) se numesc femi-
nine.
Substantivele eare primesc pcrechea (3) se numesc neutre.
Intre categora gramatical a genului sexul fiintelor
nu este o legatura obligatorie (de la substantiv la substantiv).
O asemenea legatura exista in dar intre totali-
tatea substantivelor nume de fiinte prime le doua gcnuri.
cad oriee nume de fiinta trebuie sa fie de genul masculin sau
feminin. indiferent daca acesta corespunde sau nu cu sexuJ;
gazda. santinela calfa sint femininc, dcnumese san pot
denumi Nirbati; canalie este fcmnin. char daca se refera
la un ba.rbat; ntflea/ poate fi feminin (o) sau masculin
(un) dupa sexul persoanei careia ii este atribut etc.
Inversul nu este insa adevarat. Un nume de Jucru poate
sa fie masculin, feminin sau neutru, dar printre neutre fign-
reaza foarte putine nume de
30
l'rin urmare:

+ FEMJNINUL contin NUME DE

FIlNTE DE OBJECTE (neinsufletite).
I
KECTRUL contine - afara de c!teva substantive
,numai NUME DE OBIECTE (neinsufletite).
I
-1
5.1 RECUNOASTEREA GENULUJ DUPA TERMI-.
NATIILE SUB'STANTIVULUI
Genul se poate dupa unde tenninatii. Astfel
s1nt f e m in in e:
a) substanth'ele terminate in -, -e, -i -1, de ex.:
basma para perdea
ciulama albastrea nua
dambla catea raia
haimana zi
N o t a: In -i exista un singur cuvint, Z1'; cdelalte substan-
tive, putine la numar, terminate in -i s1nt masculine; do
ex.: colib1'1:, san neutre; polp/tri, taxI:,'
b) substantivelc terminate in -a (cu exeeptia lui papa, popa,
tata, vladica, voda a unor nnme proprii termnate in
-ica; de exempln, A urica) "
e) substantivelc termnate in -are, -ere, -ire -ire provenite
din verbe: aparare, cadere, trecerc, iubirc, cobr/re etc.;
el) substantive termnate in -atate, -etate, -itate: bunatate,
z'arietate, celebritate etc.;
e) substantivele tenninate in -iune (en exceptia lu Iciune,
rapciune percune): na/iunc, pensiune, spurdicium.
ul'zciune etc.);
/) substantivele terminate in -ie (eu exeeptia lui badie,
talaie a numelor lunilor anului eare an accasH temu-
natie) :
agie
baie
berarie
bcstie
doctorie
economie
inghie
magazie
31
paHirie
n'igalie
salde
stinghie
stihie
trestie
unghie
vrabie etc
g) substantivele termnate In 0, -, -ou - sint n e u t re:
radio aprop birou ecou ou at
recto domin cadou ferodou panou tab
verso carou mantou tricou
zero depou metrou etc.
Exceptie: flamingo, marab - nume de pa.siiri exotice,
care sint masculine.
Sint ID a s c u li n e:
h) substantivele termnate in -giu:
boiangiu lefegiu tinichigiu
camonagiu parlagiu tutungiu
geamgiu reclamagiu etc.
5.1.1 Tabloul genurilor termina/U:
Feminin Masculill Neutru
Nr. Terminatia neinsu- A fl i-"t nein-
flet
it
lIlsu erl sufletit insuflet
it
ne1n<;nfl
e
tit
1. -
+ +
2. -e
+ +
3. -i
+
-
4. -ii
+ +
(+)
5. -e
+ + + + +

6.
-etate
+
(+)
-itate
-are
-ere
7. {-!re
+ +
-lre
8. -iune
+
9. -ie
+ +
(+) (+)
10. -i
+
+ +
11. - (+)
+
+
12. -o (+)
+
13. -6
+
14. u
+ + +
15. - (+)
+
16. -ou
+
17. -gu
+
18. consoana
+
+ +
Legenda: ( +) arata situatiile exceptionale.
32
N o t a. Dn acest tablou rezulta ca substantivele termnate
in -e pot fi de orice gen, ceea ce este exact; numai d
masculincle neutrele in -e nu fac impreuna mai mult
de 40-50 de suhstantive, in timp ce femininele cu
terminatie siut peste citeva miL
5.2 GENUL DupA rNTELESUL GENERAL
AL
a. Numcle zilelor saptaminii sint feminine, indiferent de
terminate.
b. Numelc luuilor anului sint masculine, indiferent de ter-
minatie, deci cele in -ie, ca ianuarie, f ebruarie etc.
c. Numde litcrelor sint masculine: un a, do a; un be, do be;
un te, do te ctc.
d. Numele cifrclor sint masculine: un trei, doi trei etc.
,'. Cele mai multe nume de arbori, plante, fIori sau legume
termnate in -i, -u sau consoana sint masculine:
ardei ccdru alun cais
Hmii coranJru brad mac
:-cai jugastru bujor ciulin morcov
tei leandru cactus fag porumb etc.
Ramin, in afara: griu, in, mei, orez, ovaz, pelin
iud vreo citeva. Unele, ca grht, ovaz, sint neutre; aftele, ca
ore.?:, pelin.i1Z. greu de controlat, se incadreaza tot
intre neutre.
f. Cele mai multe nume de ocupatii sint mascu-
line. Exceptii fac: aga. cal fa, caauza, capuchehaie, gazda,
salltinela etc., care sint feminine.
5.3 SUBSTANTIVE DIFERITE SAU DIFEREN-
TIATE PENTRU CELE DOUA SEXE
tn multe situatii este necesar ca substantivele sa arate
prin genullor gramatical sexul fiintelor. Acest lucfU se face
cu doua cuvinte diferite sau fonmnd un fellnin de la
masculinul corespunzator.
33
5.3.1 A! asmlinul fcminilllll exprima/e
de dOlla substantive di crit e
masculin feminill masculin feminl\
trintor albina
tap
capra
annasar iapa der scroaf
berbcc oaie baiat fata
bou vaca barbat femcie
cal iapa barbat nevasta
cerb caprioara frate sora
ctine catea
ginerc nora
cotoi pisica

baba
motan pisidi om femeie
pore scroafa tata mama
taur vaca unchi
5.3.2 F cminne formate de la 111aswlnc
Femininele se formeaza de la masculinc eu ajutorul unor
sufixe. Sufixele cel mai des utilizate in acest seop 'nt: -a,
-ca, -oaica, -ita, -easa, -toare.
Sint formatc cu sufixul a:
mascnlin feminin masculin fennin
absoh'ent absolvenHi

bunic bunidi nepot ncpoata
bursier bursiera socru soacra
contabil contahila activist activista
cuscru cuscra chimist chimisti
elev eleva violonist violonisHi
Sufixul -a se adauga petru a forma femininul la unele
nume de locuitori, tenninate la masclllin in -ez:
albanez albaneza olandez olandeza
berlinez berlinezi polonez poloneza etc.
Fac exceptie; chinezoaica, !ran!uzoaha, englezoaicii.
34
s u f i x u 1 -eli se pentru a forma femininc de
.la masculinele termnate in -an care denumese pe locuitorii
unci tiiri, ai unui ai unei provincii, ai unui sat etc.
De ex.:
american americanea ranian iranianca
anncan armcanci italian italiancii
banatean banateanca
clujean clujeandi satean sateallea
C'giptean cgiptcanca taran p.ranea
fcnieian fcnicianca vik-ean dkcanca
s u f i x u 1 -oaica formcazJ fcmininul de la unde numo
de animale masculine:
ecrb cerhoaiti
iepure icpuroaici tigru tigroaica
lcu leoaiea urs ur:-;oaica
lup lupoaica zmeu zllll'oaica ctc.
9i de la nume de locuitori termnate in consoani, care HU au
alt sufix, de ex.:
arab araboaiei sas sasoaiea
bulgar bulgaroaid tatar tiWroaica
eeh eehoaiea sirb sirboaica
grec grecoaid ture turcoaici
rus rusoaiea ungur unguroaiei cte.
Tot eu aeest sufix se formcaza si fcmininde de la maseu.;
linde terminate in -giu: 1IlahalagZ:;t-mahalagioaica, lttflt1tgilt.;
lullmgioaica.
eu sufixul -iti se forrneaza feminine in special de la nume
de pasari 9i de la nume de profesiuni sau ocupatii maseuline
baci
biici1
i paun

canar
canariti
po9
tar
po9
tari
ti
easier easierifi strungar
strungarita
doctor doctorifa sudor sudoriti
hangiu hangiti
9
co1ar
etc.
35
Cu sufixul -easa se formeaza feminine care au, dupa si-
tuatie. fie lntelesul de "sotie a celui indicat de substantivul
masculin", fie lntelesul de "cea care face o lucrare":
ban baneasa croitor croitoreasa
bUnar bIanareasa diacon diaconeasa
bucatar bucatareasa Iaptar Hptareasa
drciumar drciumareasa preot preoteasa
colonel coloneleasa vornic vorniceasa
Cu sufixul-toare, feminin de la -tor, se formeal substan-
tive cU lntelesul general de "cea care face o lucrare":
ascuWitor ascultatoare lucrator lllcratoare
dlator calitoare muncitor muncitoare
ingrijitor ingrijitoare tesator tesatoare
invat
ator im'a tatoare virizator vinzatoare etc.
o caracteristica a accstor ultime substantiye este faptul
d. toate pot ti adjecti',e.
5.3.3 Jlasculi1te formatc de la f,'mil/int
Unele masculine se formeaza de la feminine Cl! ajutorul
sufixelor -an -oi (acesta din urma fiind pcrechea lui -oaie):
ciocrlic-ciocrlan, curca-curcan, gisca-gscan,
broasca-broscoi, cioara-cioroi, vulPe-vulPoi etc.
5.3.4 Sufixele mai sus nu se insa la
orice fel de substantive. Multe substantive nu pot forma
un feminin sau un masculin deosebit. De cxcmplu: albatros,
bizon, bursltc, caras, crocodil, di110Zallr, ercle, furnica, il1orog,
las/un, Pifigoi, prepelifi, privighefoarc, rs, sticlete,
stiuca, uliu, veverita, 'lJ1:ezure etc. Unele gramatici numesc
care, denumese fiinte, nu fac dis-
tilletie lntre sexe prin genul gramatical.
5.4 SUBSTANTIVE CU DOUA GENURI
Exista substant\'e eu doua genuri. lata clteva dintre
cele cu inteles la doua genuri gramaticale: b:?refa-
berele (feminin) fata de beret-berctc (neutru), acumula'or-acu-
m1llatoarc (neutru), acu11tulator-acu11tulafori (masculin)', bob-
bobi (masculin), boabii-boabe (femjnin).
36
5.4.1 Substanti,t'e cu doua genuri
$i fU tntclesuri dfo'ite
Urmatoardc substanth"e mai des utilizate au intelesul
diferentiat pe genuri:
masculin
cap-capt' "eonducator"
(orll-com "nume de
colf-colft' "dinte canin"
col-eoli ,,'leche masura de
lungime"
difuzor-difuzOl' "persoana
eare difuzeaza publicatii
(periodice)".
neutrll
cap-capete "extremitate a unui
corp"
cl1p-capuri "promontoriu"
eOYlI-COilmC "eoncreseenta pe
eapul animale](1[ cornute".
corn-comllri sau
produs de patiserie in for-
ma de scmilmi".
colf-colfuri "unglwlUl unei in-
caperi, virfll] llnui obiect
(cutie, lada, tablou etc,)".
col-colltc "indoitura exterioara
a bratului omenesc".
cot-cotltri ' "indoitura in forma
de unghi a unc tevi, a
unui burlan"; "meandnl a
unui curs de api, sau a
ullui lae, a unC' balti" ,
diJuzor-diluzoar; "parte din-
tr-un aparat de difuzare a
vorbirii prin radio".
elc1Ilent-elcmcnfi "un nI din element-elemente "corp ehimic",
partile prodncatoare de "individ ca parte a unc
electricitate dilltr-o ba- colectivitati".
terie sau dintr-un genera-
tor electrie",
1nu,c-11tltci "seurgere mucoasa
din nas",
ocM-oclzi "organul vederii",
muc-mucuri "virful de sfoara al
1.nlei luminari";
de luminare san de tigara<.
oclzi-ochiuri "ou intreg priijit
in tigaie"; "nod al une 1m-
pletituri"; "portiunea di n-
tre noduri a une piase".
37
masculin nCutru
pas-pa$i "spatiul dlcat cu o pas-pasuri "treditoare in mun-
singura a picio a- te".
relor".
ris-r# "linx". rs-risete "faptul de a fide".
segment-segmcnti "piesa care segment-segmente "fragment ,
fragmenteaza un spatiu parte sau portiune dintr-un
de dintr-un meca- intreg".
nism".
timp-timpi "unitate de Hmp-tnpuri "neme".
masurat ritmul".
lran::istor-tranzl:stori "demen- tranzisfor-tranzistoare "apara-
te electronice cu rol de te de radio-receptie eu tran-
lampi de radio". zistori".
5.5 GENUL NUMELOR PROPRII DE PERSOAN
Numele proprii de persoana, mai ales p r e n u m e 1 e,
sint bineinte1es mai totdeauna de genul maseulin sau femi-
ni n, avind tenninatii ca numele eomune: Claudill-
Claudia, Gabriel-Gabricla. Teodor-Teodora etc.
1n unnatoarele situatii, genul gramatical uu corespuude
usa eu termina tia:
a) la prenume de barbati ca:
Badea Nichita
Hora Oprea
Ieremia Stoica
Luca Toma
Ilie
Macarie
Teodosie
etc.
b) la prenumele de oarbati derivate cu sufixul feminin -idi:
Aurica Florica Marinidi
Costica Jenidi Nid.
Dobrid. Georgica Petrica
Fanica Tenic3. Vasilica etc.
e) la prenumele de barbati derivate en sufixul feminin -ita:
Badita Gheorghila Mitrita Tomita
Dnmitrita Ionita Nita Tndorita etc.
38
d) la prcnume de femei derivate en sufixe masculine: Corillel,
Dorincl, Flort:ccl, Irincl, Mimicel, LC1tu$ etc.
Unele prenume servesc atit pentru Nirbati dt
pcntnr femei. De ex.: Dorillcl, Dosi, Gabi, Gigi, Rene etc.
GentIl lor gramatical (maseulin ori feminin) nu se deseo pera
dedt daci se diror persoane sint atribuite aeeste nume .
N o t a. Prenumele din categoriile b e sen'esc de multe
ori ca baza pentru formare a de noi feminine prin trausf
formarca tcrminatiei -8 in -a:
Aurica Ionica
Dobrica Nica
Fanica Dumitrita
5.6 GENUL PERSONAL
Gheorghita
Ionita
etc.
Datorita faptului ca masculinde femlnde care de-
numese persoane (nume comune san nume proprii) au unele
deosebiri fata de substantvele maseuline feminine care
denumcsc obiecte s-a considerat di ele ar trebui incadrate
lntr-un gen gramatical subordonat atit masculinului dt
femininului, de fapt categorid de substantive care denumesc
fiinte. ACl'stui sub gen care nu exista in mod indepcndent
i s-a dat numele de gen personal.
El s-ar caracteriza prin:
1) gcnitiv-dativ eu articolul lui la numeIe proprii de persoane
masculine: (llli A 11 drci , llti Constanfin, lui Dmnitru etc.;
2) \'oeativul in -ute la uuele nume de anmale foloste pentm
pcrsoanc: bOl/fe! magarulc ! dobitowle! etc.;
3) intrebuintarca prcpozitiei pe la acuzativ atit pcntru
substantive ca cele de sub 1), cH pentru substantive ca
cele de suh 2) - pentru acestea dn urma, numai dnd
sint asimlate cu numde de persoana. De exemplu: A
intlnit pe doboclIl dt' ...
4) intrebuintarea prt'pozi\ie de, precedata de al (alde)
lnaintea numelor proprii de persoana: alde Vasile, alde
IOllCSCll sau, singura, In co.nstructi ca dobitowl de X,
prostllt de Ion, de ispravnic, istejul de copl etc.
Trasaturile ,de mai sus Se explica lnsa suficient de bine
prin declinare, in general. De aceea, genul personal nu consti-
tuic - dupa parerea noastra, - o subeategorie gramaticaIa
a masculinului si femininului substantivelor care denumesc
pcrsoane sau fi111te privite ca persoane.
39
CapitoJuJ 6
NUMRUL LA SUBSTANTIVE
tntre formcle unnatoare ale substanth': arla-
arte, fll!(i-fctc, b/lretc-bure{i, 1n'll1f1"11lc-mul{imi, ciinc-cNni,
dulap-dulapuri, sal-sale etc. deosebirea se datoreazi. faptului
ca prima forma indica un singur obiect sau o singura
totalitate de obiecte, iaf a doua, mai multe obicde sau
ma multe totalitiiti.
Formelc luate de substantiv pentru a m'ata dncl este
vorba despre un singur obect sau o singuri. totalitate
cind este vorba despre ma multe reprezinta categoria grama-
ticala a numarului. Ea este aldtuiti. in limba romna din
singular din plural.
ln calitate de eategorie gramatieali., numarul este condi-
tionat pe de o parte de gen, pe de alta parte de el
pluralul fiind dependent de singular, iar uneori invers,
6.1 DESINENTELE DE NUMAR
Pluralul se formeazi. de la singular cu ajutorul desinen-
telor. Singularul, fiind in relatie eu pluralul, are el desi-
nente, Astid, substanti\'Clc m a s c u 1 in e au la singular
desinentelc :
-e: burde, castravete, frate, gtcre etc.;
-u: btlicfa1tdru, bou. codr/{, ministru etc.
Masculinele care se termina in consoana ca:
boboc, cm'rig, sac, pantof, rotar, s/tcdez, lalar, 'l'1:cl cte.
ca cele care se termina in -i:
ardei. baboi, ocM, PiJigoi nu au o dcsinenta exprimata.
40
Se presupune lns c ea exista. De aceea, ea poarta numele
de desinenti zero.
F e m i n in e 1 e au la singular desinente1e i
-8: albina, bltnica, ceara, dUllga, eleva, vei'eri!i etc.;
-e: carte, directoare, minge. baie, jemet'e etc.;
-: baclava, ciulama, 11tttca'a, saca etc.; dar
-e In forma -i): acadea, canapca, slea, vi{ea, mdal.
raia etc.;
-i: zi.
N e u t re 1 e au la singular desinente ca
culinde: spate,roi, registnt, cadolt, dulap, accidcnt etc .
N o t a. tntre terminatii desinente slnt foarte mad
deosebiri. Cea mai importanta consta in faptul ca
mqia este partea finala a o1'-icimi cuvint, scoasa de noi
in evidenta dupa necesitati" pe cind dcsinenta apare
numai la cuvin!ele jlc.'\ibile. Terminatiilc nu au functii,
pe cind desinentc1e au totdca1t1za.
Astfel, putem spune ca un cuvlnt ca substantivul
neutru bltrglziu are terminatia -itt, dar desinenta lui este
numai -tt,' putcm spuue ca un masculin ca bursltc se
termina In consoana, dar desinenta lui este zera i in
putem spune ca matura se tennina In -ma, dar desinenta
acestui feminin este numai -l.
Terminatiilc cuvintelor se schimN. adesea sub influ
enta desinentelor inverso De aceea este necesar sa
folosim atit termenul desinenla, dt pe cel de
Pentru plural, limba romna are trei desinente principale
trei secundare.
Desinente1e principale s1nt:
-e: albine, jete, sale, cuie etc.
-i: carli, bai, covrigi, studii etc.;
-uri: certuri, dulapuri, roimi etc.
Desinentele secundare care apar numai pentru feminine sint:
-(a)Ie: baclavalc. mucavale, sarmale etc;
-(e)le: caramele, stele, ntticle etc.;
-le: zile .
N o t a. Dupa cum se vede, singularul are 8 desinente
(impreuna cu desiuenja zera), pe cind pluralul are numaS
41
6, dintre care 3 secundare. Acestea din lirma s1nt de
fapt Yariante ale uncia singurl', a lui -le, n formdc -(a)1e
-(e)le.
Pcntru a forma pluralul, treuuie ca cele 8 desinenTe
de singular sa fie inlol'uite de cele 3 desinente prindpale
de cele 3 secundare. Cum accstea dn linna sint cond-
tirmate In 1l1od dar de singular, n1mine ca cele1altc 6
desinente de singular sa fe inlocuitc :'u desinentele prin-
cipak ale pluralului, care slnt numai 3.
6.2 FOIUIAREA PLCRALULUI
6.2.1 Pfll}',{1I1 lIIt1sclllilldor
Toate formeaza pluralul cu dc:-:incnta -f,t
imlifcrent de desinenta de singular; deci:
a) cek terminate la singular in -e, -i sau -u inIncuiesc pe
-e, -i sau -\1 ("u -i:
brustnre Lr\lstllri lmii Himii
burcie bmqi ratoi
rit
oi
ciiue dini scai scai
custode custozi tci tei
frate frati redru cedri
ma ricine maricini leu lei
pmice purici ministru
tutore tutori sonu socri
huhai buhai tigru tigri etc.
b) terminate in -iu fac pluraiul in -11:
boiangiu boiangii lefcgiu ldegii
call1i'llagill ca miunagii muftiu rnuftii
geal1lgiu gealngii vizitiu vizitii etc.
e) cele terminate in consoana fac pluralul pril1 adaugarea
<!(':-,ilwl1\ei -i dupa consoana, pe care o modifica daca
t':-!( ClI1]; de ex. (in ordinea consoanei finale):
('()rb corbi erap crapi
drac draci pas
brad brazi bceps
mag
cal
monah

cal
monalli
sfinx sfinqi
print printi
mlUZ minji
uerv nervi
general
bizon
generali
bizoni
bonz
etc.
bonzi
d) Masculinele terminate in -8: paP, poPa, tata, vladica fac;
de asemenea, pluralul in -1: paPi, paPi, laJi, vliid4
(l.'odanu are pural).
e) An plural neregulat: om-oamc1ti; o forma arhaica a lul
tal - tiltni una analogica a luijrate - jra/ni,
oaspc-oaspeli, sora-surori, nora-11,urori.
6.2.2 PLURALUL FEMININELOR
Femininele formeaza pluralul en doua desinente
cipale: -e -1, mai rar .cu -uri, eu desinentele secundare
-aJe, -ele, -le.
Desinentele secundare se folosesc numai pentru femini-
nele terminate in vocata accentuata, adidi:
a) femininele in - fac pluralul in -ale:
aba abale saca
basma basmale sofa
raia raialc tarla .
sacale
sofalt'
tarlale etc.
Fae exceptie: mtia-nuiele el! pl.
b) ceIc in -e fac pluralul In -ele:
acadea acadele patIagca
cafea cafele turturea
dtea ditele vergea
curea cnrele zorea
patlagele
turturele
vergele
zorele etc.
e) siu:surul feminin terminat in -, zi, face
zilf.
pluralul in -le:
d) Desinenta -uri apare la pluralul unor feminine ca: eeart
l
eeapii, favoare, lipsl1, onoare, stambi, vreme, la o parto
dintre cele care denumesc materi: jainllY1:, sart-tY1.
e) Femininele cn singularul in -e care denumesc obiede
nensuflette notiun abstracte formeaza pluralul cu -h
altitudine -i padure -i
cange cangi pereche
.. i
lume -i rugaciune -i
mare mari
tigara
misiune -i urbe -i
nadejde
e,i
vale vai etc.
43
/) Femininele tenninate in -le precedate de o consoana fac
pluralul in -li:
anemie
baeterie
bestie
constelatie
eeonomie
anemii
baeterii
bestii
constelatii
eeonomii
granulatie
magazie
unghie
palarie
vrabie
granulatii
magazii
unghii
palarii
vrabii etc.
g) Femininele terminate in -le preeedat de voeala fae pluralul
lntr-un singur -1:
baie bai
eheie chei
femeie femei
foaie foi
gaie
odaie
scinteie
tigaie
gai
odai
scintei
tigai etc.
Fae exeeptii de la aeeasta regula numai femininele cu su-
fixul -oaie, indiferent de la ce substantiv sint derivate.
De ex.: cttfitoaie, scaunoaie, ladoaie, talpoaie etc., al dror
plural este tot in -oale.
h) Majoritatea femininelor care denumesc mnte au la
singular terminatia -8 sau -e fae pluralul in -e:
baba babe bulgaroaid. bulgaroaice
fata fete leoaicii leoaice
soacnl soaere canarita dnarite
ehimista chimiste Iaptareasa laptarcse
moldoveanca moldovenee doctorita docto:ije
bobinatoare bobill1.toare
rusoaid rusoaice !nvatatoare invatHoare
suedeza suedeze tesatoare tesatoare etc.
Slnt exeeptii, avind pluralul in -1, feminine ca:
bunica bunid pisica pisici
mimiea mamici vaca vaci
muiere muieri
nurea nurci vulpe vulpi etc.
Sint, de asemenea, exceptii: nora sara, al caror plural
este neregulat: nurori surori " mama, muma au !?i un plural
neregulat, rar, mamini mumni, aIaturi de cel
maml, mume.
44
t) Majoritatea feminine10r care denumesc lucruri au la
singular terminaria -ca sau -ga fac pluraIul in -1:
armonid
fabrica
armonici
fabrid
creanga
fraga
creng
fragi
duminid. duminici punga pungi
hald halci strunga strungi
lunca lunci targa targi
mundi munci varga vergi etc.
Fac exceptie: baltoaca-baltoacc, bt'irdaca-bI'dacc,
rastoace, ora-ore, vf,rtoapii-vrtoape etc.
j) O serie de femininc diminutive termnate in -ica au phI.,
raIul in -ele (uneori au un singular in -ea):
bombonidi. bombonele pietricici. pict -cele
bucatidi. buditdc ramurica ramureIe
ciubotd. ciubotdc scinduridi scinclurele
margica margele scrisorid scrisorele
mturica maturele turtUridl turturcle etc.
Substantivul rndllnica are pluralul nor nal rilldltllcle:
uneori, insa, rllldlll1ici - dar acesta dio llrma trebuie
eyitat.
6.3.2 Pl/tral1l1 11cu!ulor
Neutrdc dispun de trei desinente de plural: -e, -1 -ud,
care se distribuie in linE mari dupa cum urmeaza:
a) Neutrele care se termina la singular in -e fac pluralul tot
in -e: nume-nu1ltc?, pntcce-pintcre etc.
"6) Neutrelc care denumesc instrumente au la singular una
dill terminatiilc -ar, -er, -or, -sor, -tor - indifert:nt daca
substantivele in cauza sil1t fonnate in limba romana
fac pluralul in -e:
dictionar -e batator btWitoare
f('rmoar -e
minutar -e ascensor
sp:Har -e malaxor
malax(,are
VC;\ bular -e moLor motoare
frigider tractor tracto are etc.
45
ej terminate la singular in -ent, -ment au pluralul
in -e; iar cele in -mint fac pluralul in -minte:
acrent -e acompaniament -e
cun:nt -e departamcnt -e
inciJent -e eveniment -e
momcnt -e insirument -e
procent -e asezaminte
talent -e zacamint z1lcaminte ctc.
F aec cxccptic: pCfmll! eu pI. pcimintmi.
d)
}J;IIl'a majorilate a substanti\"clor neutre termnate la
singular in -aj fae pluralul in -e:
allataj -e personaj -e
hagaj -e reportaj -e
<kmaraj -e sondaj -e
griJaj -e tonaj -e
mall'aj -e tricotaj -e
pa\'aj -e voItaj -e
Sint cxeeptii: IIlt'J/<l,i-mcnajllri; l/sclaj eare are plurall
tn -e, dar in -l/ri.
e j Ncnirde e11 singularul in -lit -et fae pluralul, de ascme-
D('a, n -e:
eapat eapete boeet -e
gl'amat gemete eomet -e
ladit -e fosnet -e
strigiU -e -e
tipat tipcte tracnct -e
zbieriH zbierete urlet -e etc.
f) Neutrde terminate la singular in -u precedat de un
de doua eonsoanc, a doua fiind -r, fae pluralul in cu
exceptia substanth'ului lucru - pI. lllcrztri:
barometru -e membru-e
eadavru -e registru-e
eadru -e semestru-e
ccntru -e teatru -e
filtru -e timbru-e
e) Neutrele termnate in -15m fae pluralul in -e:
chimislll-e liberalislll-e
ermetism -e reulllatism-e
fariseism.e truism -e
46
h) l\1ajoritatea neutrelor terminate la singular in -iu faG
pluralul in -Ji:
acvariu acvarii
concediu concedii
consiliu consilii
crematoriu crematorii
criteriu criterii
deceniu
gimnaziu
indiciu
spaiiu
teritoriu
decenil
girimazil
indicii
spaiii
teritorii
Sint exceptii: burghiu - pI. burgMe (burghiuri): c'kipiu
- pI. chipie ( chiPiuri ); sicriu - pI. sicrie; demiu - pI.
demiuri; interviu - pi. interviur(' pariu - pI. pariur
pu,stiu - pI. pustiuri; $asiu - pI. $asiuri a.
i) Neutrele eu terminatiHe -o, -, -ou, - fac pluralul tn -urh
radio radiouri ecou ecouri
zero zerouri metrou metrouri
apropo apropouri
birou birouri saco u sacouri
cargou cargouri tricou tdcouri
atu atuuri etc.
Face exceptie ou, cu pI. .
N o t a. Alu are un plural vechi, astazi neintrebu-
intat: atate.
J) Neutrele terminate la singular in -u precedat de un grup
de doua eonsoane, a doua fiind 1, fae pluraIul in -uri:
ansambIu
eenaclu
ciclu
diblu
ansambluri
cenacluri
cicluri
dibluri
Fac exceptie: exemPlu
maslu masluri
soclu soclud
suflu sufluri
titlu titluri etc.
pI. exemPle J templu - pI.
temple.
k) Neutrele provenite dintr-un supin fac pIuraIul in -uri:
avut -uri miorlait -ud
croncanit -ud pilns -uri
eules -ud pufait -ud
dres -ud nlpait -ud
filfiit -ud ras ,.ud
-ud sehelalait -ud
grohiit -ud etc.
Fac exeeptie neutreIe din aceasta categorie cind se afia
in expresii ca: din auzite, pe alese,pe furate, din pomenite etc.
47
N o t a. Toate neutrele din eategoria k) se recunose la
plural pdn accent, care sta totdeauna pe silaba dinaintea
lui -uri. tn felul drsu1"i, de ex., nu poate fi de('lt
pluralul de la dres. pe ctnd dresri este pluralul fe mini-
nului dresura.
1) Cele mai multe neutre monosilabice fae pluralul in -urf:
are .. uri loe -uri salt -ud
ba}
:-uri mat -ud
. toe
-uri
cer .uri must
,.uri
truc -uri
dar
,uri nas -mi
r
oi -uri
foc :-uri nud

vad -uri
fus .. uri pat -uri zar -uri
git mri port -uri zid -uri
lac
;..uri
rit ,.uri
etc.
N umarul de exceptii este lnsa im portant de ex.: ar-ace;
act-acte, bici-bice, ga,-'-gaze, grad-grade. lenm-lemne, os-oase,
rod-roade, semll-semne etc.
Substanti vul cap are pluralul neregulat: capete, dar
cap "promontoriu". are pluralul caPllri .
N o t a. Modalitatile de formare a pluralului neutrelor
nu sint epuizate prin descrierea de mai sus. Astfel, pluralul
unui substantiv neutru terminat in consoana san in -1
neincadrat in categoriile enumerate nu poate fi
minat prin reguli formale: atlas, de seamana foarte
bine cu popas, dar primul are pluralul atlase, pe dnd al
doilea, popasuri; temei condei seamana ele foarte
mult, dar au pluralul: temeiuri respectiv, condeie.
Cu toate acestea, regulile stabilite mai sus restring
in mod simFtor numarul neutrelor al dror plural trebuie
invatat de la caz la caz.
6.2.4 Pluralul substantivelor
Din punctul de vedere al raportului dintre singular
plural, substantivele compuse alciituiesc 5 categorii:
a) compuse ca a'utocamion, botgros, codobatura care au pluralul
ca CUlU ar fi substantive simple: autoca111ioane.
codobaluri;
b) compuse ca F at Frumos, burete balos, ardei gras etc. eare
fac pluralul la ambii termeni: e!i burei
ardei etc.,.
48
,) compuse ca bou de balta, crin de pMure, $arpe de casa,
viPer C1t corno vagon cisterna etc. care fac pluralul numai
eu ajutorul primului substantiv din compus: boi de baltli,
erlu de piidure, $erPi de casa, viPere cu com, vagoane cis-
terna etc;
d) compuse ca brinca ursului, ceapa ciorii, ciuboJica cucttlui,
floarea soarelui, osul iepurclui care nu au plural;
e) compuse ca papa-lapte, pierde-vara. zgfrie-brinza, duca-se-
pe-pus!ii, du-te-vino etc., care, de asemenea, nu au plural.
Ele sint fragmente de propozitii sau de fraze utilizate ca
substantive compuse.
Pentru a arata ca un eompus din categoria d)
sau e) este intrebuintat cu inteles de plural se folosese deter-
minative; de ex.: aceste ciuboJ ica cuwlui, unii papa-tapte,
unii gura-casca etc.
6.2.5 Substantive cu doua forme de Plural
Unele substantive au doua. forme de plural. iar altele par
sa. aiba. char mai multe. Pentru a hotari cite forme de plural
fin de un substantiv, pornim mai intH de la faptu] di genul
gramatical este mai puternic decit numarul in relatia gen-nu-
mar. Aceasta inseamna ca atunci cind intilnim o forma
oareeare de singular, de exemplu cap, !?i diverse forme de
plural cum sint: capi, capete, capuri, trebuie sa ne intrebam
daca. aeestea din urma apartin gen gramatical. Daca
raspunsul este negativ, concluzia nu poate sa fie decit di
sint mai multe euvinte care, intimpl5.tor, au forma.
la singular, adica, in cazul de mai inainte:
un cuvint masculin:
un cuvint neutru:
cap-caPi
cap-capete
Al treilea cap, cel cu pluralul capuri, se integreaza ca
cap-capete in genul neutru, dar neavind nid o legatura de
inteles cu celelalte doua, ciid el inseamna "promontoriu';
este un cuvint deosebit !?i de cap-caPi de cap-cape/e.
Dupa cum se vede, am aplicat unul dupa altul criteriile
predominarii genului asupra numarului intelesului.
Sa lnam in diseutie inca un exemplu, pe coto Acesta are
formele: cot-eoti / cot-coate I cot-coturi.
Prima pereche de forme constituie substantivul masculin
col-coti (de pinza) ; a dona a treia pereehe constituie substan;;
tivul neutru cot, eu pluralul coate (pentru parte a exterioara a
49
fncheicturii bratului) cu al doilea plural, colUl'l (pentru
indoitura um burlan, a unc tevi sau a un ui tub.) Legatura
de tnteles dintre eoate cotztri fiind foarte limpedc, cele doua
plurale apartin ncutru. Avem dec doua cuvinte
cot: unul masculin altul neutru, ultimul cu doua plurale.
Prccedind in modul aratat mai sus, constatam di in
li1l1ba romna n1J, vom gasi niciodata mai 1'I1ult de dou Plurale
pentTu acela$i substantivo
6.2.6 Fcminine C1I doua Plurale a'vind aeela$i itleles
Dintre cele doua forme de plural de mai jos, una este
curenta, a doua este considerata arhaidi, regionala sau poe-,
tid:
p ri m a a doua
singular
forma de plural
aripa aripi aripe
boaIa boll boale
coada cozi coade
coaIa coli c(jale
datina datini datine
lampa lampi lampe
rana rani rane
roata
rot
i ro ate
stradii strazi strade

talpa taIpi talpe
vioara viori vio are
vreme vremuri vremi
tn schimb, la feminine cum sint eoperta, cravata, limonada,
'nglteata, salata, faranca, figanca, utila, se considera literare
formele de plural: eravate, limonade, ingltelate, salate,laranee,
liganee ulqe, iar cele in neliterare.
este situara unor feminine ca r1tduniea, al
caror plurale este in -ele; dar, uneori, se tolereaza rndunici.
50
6.2.7 Nettl1e cu dona Plurale care au
La neutrp, pluralcIc duble sint mai nllmeroasc, in special
la cele care pot primi tic -e, He desinl'uta -ud
lat numai citeva exemple din cele mai des intilnite:
siugula. pfuraI l'ecomalldabil pluralll\ al doil;ea
bci bice biciuri
blestem bksteme Dkstenlud
ghem ghcme ghemuri
mOflnint monnnte mOJ'mintllri
rod roarle rorluri
vis vse visuri
ohicci obkenlri obiceie
chibrit chibrituri chibrite
simbol smboluri simboale
N O t a. In terminologa tehnica se manifcsH de mal
multa \rreme tendinta de a trece uuele neutre la mas:-
culin, de ex.: ndcator, numitori, robnql,
segmen{i, timpi ctc.
6.2.8 Fcm1te eu dOtt(f forme al' pll/Tal
cu in !clt'slIl'i dcosebite
b,mda-bcn.:i
blan.t-blih
blana-blllllri
data-date
dati-dji
"ccatrt, grup de persoane asociate cu
dversc scopuri, de obicei rele"
panglici"
"scinduri"
"piei de animare C11 prul pstrat'
"zi, luna., an (anumite)"
"ori" in: nai illllte di'!i.
6.2.9 Ncntre cu doua de
$i ll!clesuri deoscb#e,'
ciubuc-ciltbllce
ciub>uc-ciubucuri
corll-coarne
corn-cornlfr
"onlamentc arhitedonice"
capatul narghilelei"
"excrescente cornoase pe capul unor
animale"
"produse de patiserie, fn
forma de semilunar,
51
cot-coate
co! -cotnrl
divan-diz'alle
di'van diZla1lurl
gMveci-glzivece
ghit'e-gMveciuri
11li111d-mi1zufe
11li111d -min./tfuri
mol -11/0{1I1'1
1110{ -moa t e
"partile din afara ale incheieturii dintre
brat si antebrat"
"indoturile unor teY, tuburi, burlane
intoarse in diverse unghiuri" ; .. meandre
ale unui du, lac etc'."
"mobilc de dormit, de
"consfatuiri, consilii, ::faturi yoevodale'
"oala ele pamint pentru
"fel de mincare"
unei ore"
"mincare pregatiti.-. la minut in res-
taurante"
"smccuri de par. \'lrfuri, flori ale
anumit0r plante"
"bigudiuri (pentru par)" etc.
6.2.10 Substantive. llu11lai C1I fcrmii de plural. Clteva sub-
stantive: bale, cUti, icre nn au singular. Alte cIte\ a Hcut
un singnlar, dar forma literara este eea de plural: oclzelari
(singular nou: 'orlzelar) , ptlllfalonz' (singular nou: pantalO1t J,
foarfcei (singular non: foar/cea).
6.2.11 Substantive nu11tai CI/ forma de singular. Mult mal
multe substantive nu au in mod plural. laU't clteva
dintre ele: argint, aHr, brnza, bumbac, cncpa, cositor, fita,
fier, fil1, jonti, gl'i$, ial'bC. in, rnalai, mierc, PiPo', sarc, scor-
sunatoal'c, tutun, voda etc.
Cind de la unele dintre ele se formeaza un plural;
acesta are un tnteles particular, fie de "obiecte sau bucati
de ... ", fie "soiuri, felud de ... "; de ex.:
ape
aUmuri
aldnti
du'keturi
fia;!' .
H'i.i,ul
itrl,cd
mciluri
O\'Cze }
ovazllri
porumburi
"rinri, bilti, lacuri"; "rtnduri, cantititi
de apa folosite la spalat: clatit in doua ape"
"instrumente ml1zicale de alama"
"monede de argint,
"feluri de dulceata"
"bucati, obiecte de fier"
"feluri de fiinI't"
"fel de fd de plante ierboa,e (de leae)"
"soiuri de malai"
"lanuri san soiuri de ovaz"
"lanuri san soiuri de porumb"
saruri "diverse feluri de sare
stamburl "diverse feluri de
tutunuri "soiuri de
verdeturi "di verse feluri de
In categorie intra trei plurale formate tn mod
analogic din necesitatea de a exprima o idee asemanatoare
eu aceea din exemplele de mai sus: brinzeturi (brinza), line-
tltri (lina), pinzeturi (pinza) - probabil, dupa cofeturi,
turi,
Ca regula generala, se poate spune ca orice plural de la
un nume de materie nu arata ca lacelelaltesubstantive "mai
multe sau "mai multe ci "feluri,
soiuri, bucati, din materia indicata prin singular.
Capitolul 7
CAZUL LA SUBSTANTIVE
Daci luam in discutie propozitiile:
(1) Culoarea acestei este alba.
(2) nchideti aceasta
(3) Am inchis-o.
observam ca substantivul usa si pronume1e o se ala in anu-
mite legaturi cu eelelalte din propozitie au formele
adaptate in consecinta.
Raporturilc stabilitc de substantive ntre ele eu celc-
faIte parti de vorbirc, ca raporturile dntre adjective,
numerale, articol, pronume res tul cuvinte10r din propozitie
poarta numele de cazuri constituie impreuna o categorie
gramaticala.
Aceste raporturi, s1nt numeroase diverse. se gru-
peaza dupa trasaturile lor generale cele mai semnificative.
Drept urmare, limba romana are numai cinci cazuri care
exprima orice JegMura posibiJa lntre substantive, lntrc
substantive, adjective, numerale, articole, pronume cele-
lalte euvinte din propozitie.
Aeeste cazuri s1nt: nominativul, acuzativul, genitivul, dati-
vuJ, vocativul. Ele se formeaza cu ajutorul dcsinentclor de caz.
Dintre ele, cele mai slabe legaturi cu propozitia in care
fJgureaza le are vocativul, el nefiind utilizat decit pentru
che mari invodiri.
7.1 CAZUL NOJ\HNATIV
Cazul nominativ la substantive este situatia in care
se afla substantiyul ca n u m e.
54
In aceasta ealitate, el intra in urmatoarele relatii eu rcstul
propozi tiei : .
1. Este s u b i e e tul propozitiei:
Au inflorit
Vremea s-a inealzit.
Este si s u b i e e tal u n u i ver b la o forma eare
llumai in mod exceptional un predicat ca in:
Sosind Oi7spcf1'i. ne-am la masa.
2. Este par t e el in t r - u n p red i c a t alcatuit din
verbul a Ji sau un echh-a1cnt allui in pfedicat
nominal.
3. Fste juxtapus, adid in apoziie, pe linga alt substantiv:
Vasile, gorm:stul, mergea in frunte.
Hangitci A Jlcufa ii pl<lceau
Subscomatul, Tal! 10'11. va rog sa binevoiti.. .
N o t'a. Substantivul in apozitie poate sa stea in alt
caz, de ex.: Fiului tau, tui Dumitru, ii mcrge bine.
7.2 CAZUL ACUZATIV
Acuzatinll este eazul substantivului eu functie de obicct
direct sau eu alte fuoetii exprimate eu ajutorul unei prepo-
zitii, dad accasta uu eere genitivul san elativul.
Prin obiect direct se in1elegc situatia inversa subiectului.
Astfel, pe cind snbiectul arata cine san ce actioneaza in PIO-
pozitie sau suporta actiunea unui verb la pasiv, obiectul
difect arata cine san ce complcteaza ori actinl1ca
nnni verb; de ex.:
Pisiea bea Japte.
!. !.
subiect obiect direct
Laptele este baut de pisidi.
!
subiect
El bomboane.
!.
subiect obiect dired
Bomboanele sint daruitc de el.
!
subiect
N o t a. tn transformarile de felul celor de mai sus, dupa
ce obiectul direct devine subiect, fostul subiect capaHi,
cind este mentinut, functia de complement de agent.
7.2.1 Obiec!ul direct cu pl'epozitia pe
ca obiect direct substantivele nu sint preceaate de
prepozitie, in limba romana, unele au nevoie in aceasta
situatie de prepozitia pe,. de ex .
Am intlfuit pe Ionel.
Pe colegul tau il cunosc de multo
Constructia numW acuzatlvul cu pe se cind
obiectul direct este:
1) llII nume propriu de persoanal
(A intUnit) pe Ion sau pe Ale xandnt, pe Bogdan-,.
pe Csfaclze etc.;
2) un nume propriu de persoana, scrtor, om de om
politic etc. intrebuintat in locul operei lui (scrise):
(Cite$te) pe (studiaza) pe V. Conta, pe
Da1'1i;in, pe Newton etc'7
3) un nume propriu de persoana precedat de denumirea pro-
fesiunii, acti"Witii sau de titlul acelei persoane;
de ex.:
(A chemat) pe doctorul Dllmitru, pe medicul CC}1lstantin,
pe profesorul Ionescu, pe locotencntul Cornel, pe elec-
trieianttl Florea, pe mceanieul Sandlt, pe tovara$ul
Sta mate etc.:
4) un. nume propriu de animal:
(A lovit pe joia11a, pe Bltbico, pe Grivei etc.'
5) un nume de rudenie:
(A intrebat) pe mal/ta, pe tata, pe frate-tau, pe sora-sa,
pe noru-sa, pe o sora a tui, pe o el/mnata a ta, pe un
va, nostru, etc.;
56
6) un pronume eare tine loeul unui nume din eategoria eetor
de mai sus:
Te (cau!l) pe tle, (U call1a) pe el, (ne cauta) pe 11Of,
( callta) pe dmnneat;oastl'a, (o cauta) pe aceas/a,
pe aceca; (del/ut) pe care ri-l prezint, (a 'l'a;m!) pe c1z e-'a,
(n-a 'Cazltt) pe nimcni, (a strig(tt) pe carcva etc. ca
inainie de cel, cea etc. urmate de adjcctiv: (apara)
pe cel me, (raspZate$te) pe cea cumillte etc .
N o t a. Pronumele relativ se construie;;te cu pe char
;;i atunci dnd tine loeul numelui unui obiect:
Ceaslll pe ca re l-ati repara! merge perfecto
Aceas!a este 1'deea pe care 'l'oia sa o com/mice.
7) un numc comun de persoana insotit de un arljecth' pro-
nominal:
Cunase pe acest om.
JI,[ ai conta pe citiva prieteni din copUarie,
8) un nume comun de persoana a;;e.lat inaintea ,'crbului de
rare depinde:
Pe copil l iubea, pe bilrin l respecta,
Pe soldali i incarti1'lt'ise bine,
Pe calld;'da/{f n-o vaZl/se pni a(1I111.
Pe este f a e u 1 t a ti\' dnd obieetul drcet reprezinta:
1) un nume comun de pcrsoana, articulat eu articolul neho
H.rit (sau insotit de w'eun, vreo).'
(A cluma!) (pe) o doctorita, (pe) un electriciall, (pe)
un (pe) 1m meca1lic, (pe) o maniclztrisla,
(pe) o texlilisla, (pe) un 'l'i11ditor etc .
N o t a. tn multe din cazurile de fc1ul eelor de mai
sus este mai bine sa se intrebuinteze prepotia, Sa
se compare, de ex.:
a) A chemat un bolnav la el.
b) A ehemat pe un bolnav la el.
Din a) se poate intelegc sau ca "un boInav a chemat
pe cineva la el" sau ca "cineva a chemat la el pe bol.,.
nav", pe dnd din b) reiese limpede ca bolnavul este
cel chemat, obiectul direet al propozitiei.
57
1) un nume comnn de persoana, nearticulat la plural:
(Vailli'ita) (pt') bL'ncficiari, cougi, colege, doctori;
clodori{c. jarmaciste. eleetriciclli, ofift:ri,
profcslJri pro fesoart'. iarani iral1ce. 'uiticnllori etc
o t a. fntre constructia cu pe cea fara pe exista
usa o mica deosebire. Cind avem o propozitie ca:
Va cJu:ma pe lien,}cia-ri (la diswt ic) , obiectul direct
construit en pe exprima ieleea ele categorie: "pe toti
cei care au calitatea de beneficiari", in timp ce intJ"-o
propozitie fara pe, ea: Va chema b,:ncficiari (la
olJiedul elired inseamna: pcrsoal1c Jin cate-
gora bendiciarilor".
DeoseLirea dintre constructia cu prepozi tia pe
cea Hra apare mai dar c:nd numele COl11un de pcr-
soana este insotit de un adjeetiv, de ex.: Va chenta
h,'Il,,/i<11"l' prict'p/lti (la disclIfic) , pentru caaceasta
pO!'iibilitate nu are pen'che decit 1ntr-o eonstructie cu
pe, 1n care obiectul dired trebuie detuminat; dv ('x,
Va c/CII1/ pe bCiu:ficiarii pricepltfi (la o discu{ic).
3) un nume comun de fiinta care HU este pcrsoana:
Fulpea a paClrlit corb1l1 (sau U11 c01'b, acel corb J, dar
VulPea a pact'/W pe corb (sau pe un cOl'b, pe acel corb),
cIar ;Vu lfrs1l1 cind doarme .
N o t a. Dupa cum se vede, aici se aplica 5i regula de
la 1), in sensnl ca obicctul direct trebuic determinat
(eu arlicol nehotarit, en articol hotarlt sau en alt
determina tiv).
4) un nume de cifra sau de litera:
Scriu 2 {in 3, fata de: Seriu pe 2 fi/l pe 3.
Serie /lit s! Serie pe nu pe s.
7.2.2 Obiect1tl direct cu prcpozitia la
Adesca, in vorbirea populara, i<leca de eantitate mare se
exprima printr-un substantiv precedat de prepozitia la -
constructie care este obiect direct:
A baut la apa. de s-a saturat = ("A baut foarte multa
apa").
Stridi la caiete, eu gramada = ("Strica foarte multe
caete").
5R
7.2.3 Alfe junet1:i ale substantivului in aCIlZ((UV jara prepo-
zi!ie
Un substantiv in cazul acuzativ fara prepozitie mai poate
si fe:
1. Obiectul direct (intern) al unor verbe; de ex.: a visa un vis "
a dormi un samn; (calul) a alergat (toate) alcrgarile (cursele)
de trap ete.
2. Apozitia altui substal1tiv in acuzativ:
A primit eu dragoste pe Gheorghe, prietenul vostro.
3. O completare eu inteles de timp, de spatiu sau de mod a
unui verb; de ex.:
A loeuit doua veri la tara.
Apa are frei metri in adincime.
Umbla zlnic pe jos ctiva kilome!r.
7.2.4 Subs'an!ivul in acuzativ eu prepozitie
Substantivul in acuzativ eu prepozitie po ate sa fe
1) cchivalentul unui adjeetiv:
ambalaj de ltrtie
bereta de marinar
brinza de JI.{ oldava
arma eu repetiie
barca eu motor
2) echivalentul genitivului:
so are etl din!i
earne in suc propriu
eer jara soare
tutun Jara nicotla
sae Jra jund
alegeri de deputa{i
primarie de sector
pierderi de obiecte
semnarea de tratate
tratative de pace etc.
etc.
1n situatiile 1 ~ i 2, el este atributal celuilalt substantivo
3) echivalentul unui adverb indicind:
timpul
loe u 1
modul ~ i
cantitatca
asoeierea
{
AU sosit deo luna.
S-au seulat in zori.
{
AU fost la girlii.
Yor merge in tabara.
{
Umbla eu capul pe sus.
Beau ceaiul Clt puin zahar.
{
S-a dus eu eoPilul la doctor.
Dumitru a i ~ i t etl soaera-s.
59
In aceasta situatie, el este un circumstantia1.
Suhsiantivul in acuzativ cu prepoziie mai poate exprima
4) obiedul inJirect,
5) complementul de agent (care arata cine actioncaza asupra
subicctului) :
A fost ataeat de lupi.
Era o carte citita dl' toata lumea.
7.3 CAZUL GENITIV
Cazul prin earc sulJstantiyul arata posesiunea. aparte-
nenta ,i in general raporiul de atribuire dintre doua substan-
ti\'<' este genitivul.
Tatal Eluirei era bolnav.
Fratclc lui !lie are mult de lueru.
Se anzca trilul privigllctorilar.
S-au aseuns cu totii in fundul grddinii.
7.3.1 Formarea genifivultt
a. Gozitivltl !Iyr art icol. l\Iasculinele neutrdt' nu au
forma proprie de genitiv cina 51nt nearticulate.
Nominativ: Un om trenul. Acellac strilucea in
Armativ:
Gent'tiv:
Nominativ:
Acuzativ:
Genitivo'
Vcdem un 011t
acestui am.
soare.
A masurat aeel lac.
Adincimea acelui lac
o
Genitivul este indicat de acestlti, acelui.
Femininele au nsa forma de genitiv:
O vulPe umbla dupa vinat. Aeeasta strada se
Un vinator umbla dupa
'VulPe.
aeelei vulPi erau
foarte vioaie.
Galati.
O luati pe aceasta
strada.
ControluZ ormelor de genitiv al
Numele acestei
strazi este Galati.
femininelor
N o t a. Forma nearticulata de genitiv a substantivelor
feminine este identici, in genere, eu forma 101' de plural
(exeeptind pe eelin -uri). Aeest fapt are mare importanta
practica, pentru ca pune in lumina forma corecta. a
genitivului feminiD atit la singular eit la plural.
60
Pcntru control, folosinl urmatonil triunghi:
nominath'\7 nomillatv
singular V plural
gellith'
singular
plural
adini. in mod concret:
(aceasta)
casa (accste) case
fata '\J lete
(acestei) case
(acestor) tete
(aceasHi) faceste)
,-ulpe '\J- valpl
(acestei)
(acestor) vulpi
(aceasta) ,-inato..-, (aceste) vinllor.
(acestei) vinatori
( acestor)
(al ('a':-UI) stea (acestc) stele
,,,-a V sacale
(acestei) stele
(a {'estor)
61
b. Genitivul cu articol
La masculine si neutre
Artcolul de gC'niti\' la masculinc neutrc este Jui la
singular -Ior la plural. El se unqtc eu substanthul, dar la
numele proprii masculine, lui se inaintca numelui
nu . se Ul1C9te eu aecsta:
G e 11 ti .,
sillglllal plural singular plural
masculine neutre
barbatului
ealului
arddului
cctlrului
barbatilor
eailor
ardeilor
cedrilof
arcului
bagajului
condeiului
pariului
arcurilor
bagajelor
condeielor
pariurlof
Nume proprii: ltd Andrei, tui Barbu, tui Costic.1, luf
EfliJ/l/>, llf Ue etc .
N o t a. La numele proprii masculine tenninate in -a
ca Luca, Toma, genitivul are atlt forma cu tui
inainte, dt formele Lucii, Tomii.
La f emin1te
Articolul de genitiv al femininelor este -lia singular, .. lor
la plural, unit cu forma de genitivo rczultata din triunghiul
de control, adica:
Genitiv
singular
plural singular plural
casei caselor vnatorii vil1atorilor
fetei fetelar valorii valorilor

stele stelelor
vulpii vulpilor sacalei sacalelot
62
Nmuele pmpr_ femnine terminate in -a fae genitiyul in
-ei: Elt'nei, loand, Marit'i, Pamsclz:ei, Sevas!i{ei, Tudoritel
ete.
Cele termnate in -ca, -ga au gcnith"ul in -oh, -gi:
Anica Aniciii Iulica lulic.ai
Aurica
Domnica
Auridi
Domnidii
Viorica
OIga
Vioociii
OIgai etc.
c. Gcnifi,'ld II/IO!' feminine fara Plural $i al celor ittdccl-
1/abilc
Femininele {ara plural formeaza genith'1l1 prin analogie
sau pe baza principiului identificarii dt mai a substan..,
tiyului aflat in accst caz. Astfd, un nume propriu ca I alomi{a
are genitivul Ialomt:fei; Pranom - PrallOvO:, Slatina - Sla-
tinei ctc. dupa substantivele cu s.ingularul in -a. Dunare,
insa, are genitivul Dunar prin asemanare eu femininele
terminate in -e cu pluralul in -J.
In sehimb, feminine ca ccarfa, fIWOa1'C, lipsa, onoat'e -
care au plural in -1/1'1 - formeaza genitivul singular in
-ei, pentru ca forma lor in acest caz sa nu difere prca mult
de nominativul singular, fadndu-Ie greu de recunoscut, deci:
cerlei, faJoarei, Upsd, o1wal'. La fel se procedeaza cu
[oame, genitiv: foamei; lene, genitiv: lel1ei; en fiere, mt"cre
(la genitiv); ierei, micrei.
Femininele nume comune ca tanti sau nume proprii ca
Fifi, Lili, Mimi, Rene, Tili etc. nu pot face genitivul decit
eu articolul lui inainte, sint feminine.
7.3.2 Func!t'ile genili11ulu
Principala fnuctie a genitivwu este aceea de atribut:
Ajunsese la capatul puierilor.
Limbile ceasului aratau ora trei fix.
Ghearele rsului s1nt puternice.
E ziua mamei.
Atributul iu genitiv poate sa aiba el urmatoarele
intcksuri:
1) 'gcnitiv s u b i e e t i v, dnd arata cine tace lucrarea
(aftiunea) exprimaH. de celalalt substantiv, daca acesta
denumes,te o lucrare; de ex.:
A profitat de teama lwti10r (unde hofilor = hotiil
care/se temeau);
63
ti placea comportarea echiPei (unde echiPei = echipaj
care/are o comportare bun);
2) genitivul a u t o r u 1 u i, cind indica pe autorul une
d.rti, al unei inventii, descoperiri etc.; de ex.:
Poezii1e lu M. Eminesw. Celulele lui lvlalPight".
Gramofonul hti Edison. Versurile lui Arght'zi.
Trompa lui Eustache. Lampa lui Teclu etc.
3) genitivul o b i e e ti v, cind exprima un obiect gramatical
ca tn!
Lupta pentru nationalizarea industriei (adica "pentru
ca (ei) sa nationalizeze industria");
Se pregatea anuntarea unor noi ho!arri; (adidi "se
pregatea (ca cineva) sa anunte noile hotariri");
4) genitivul a p o z i ti v, cind substantivul ro-
lul unei apozitii ca in:
Cetatea Bran1l1ui fata de Cetatea Bran
Cetatea Neamlului
Republiea Franlei
Statul Germaniei
Regatul Olandei
Tara Moldove etc.
" Republica Franla
" Statul Germania
" Regatul Olanda
S) genitivul care indica locul unde se afia sau de unde provine
o fiinta, un lucru etc. pe care l-am putea numi loe a-
ti v; de ex.:
Valca Morii (= unde a fost sau este o moara)
Calea 1'obilor (=_pe unde se crede ca au mers robii)
Vadul oiloy (= pe unde trec oile o apa sau unde
sint adipate de obicei)
cate1ul pamntulul (= din pamint)
camaril (= de la intrarea in camara) etc.
7.4 CAZUL DATIV
DatiVUl este cazUl care arata tn avantajul sau in dezavan-
taJul, tn favoarea sau in dauna cut se petrece ori, pur 7i simplu,
er.tre cine sau catre ce este orientata actit.'mea unui verb:
1 ezilor le arde a de joadi.
Butoiului i-au sarit doua cercuri.
Sa dea V ioricai o bursa.
Substanth'ele pronumele In dativ au 101ul de obiect al
verbului. Cum el ditera de obiectul direct, i s-a spus in d i-
r e e t. Dcci, datiyul este cazul o b i (' e tul u i i nd i-
re e t.
N o t a. Dcnumirilc de obz'cc! dlred obicd ndirecl
se explica prin aceea di in unele propozitii apar doua
obiccte ca in Sii dca rFiorica (un obiect) I o bu:rs (al
doilea obiect). Primulni i s-a spus obiccl illdirccf nu numai
pentru d. celuilalt i s-a spus d'cct, ci pcnlrn di se
(:onstruicfte de multe ori eu prepozitii.
7.4.1 Formarca da!'i:lIlu{
Substantivele formeaza dati\'ul in mod ca genI-
tivu!. Prin unl1.are, triunghiul de control descris la genitiv"
se aplica intru toiul la dativo De ascmenca, s1nt yalabile
cele spusc la fcminine10r (Y. p 63).
7.4.2 el/m se dcoscbc}te datit'ul de gcntiv
Pentru a face aceasti deosebire, pornim de la faptul ca
dativul depinde de un ycrb, nu de alt suvstanth' ca genitivld..
Exista insa. o proba practica foarte utila.
Si lua1l1 pcntru discutarea ei urmatoan:lc exemplc;
Am dat o carte vccinului.
S-a dcschis accst drum
de cuvinte o carte 'lJecimdu euprinde dativul
vecinulni, iar acest dl'll11t bicicl;tilor, daih'ul bici-
Vcci111tlu nu pot fi in genith', pentru
ca oric gcnitiv care se refera la un substantiv detcrminat
prin 1111, o, acest, acel, oricare etc. trclmie sa aiLa inaiuie
unul din tennenii seriei al, a, al, ale.
Deci.
Da t i v
o carte vecinului
un dictionar vecinului
o carte vecinei
orice dictionare vecinei
acest drum
drumul acesta
pantofi copiilor
etc.
Gen i ti"
o carte a yccinult
un dictionar
o carte a VeC1l1Cl
orice dictionare ate vecnel
acest drun al
drumul a{:'csta al
pantofi ai copiilor
65
7.4.3 aativ Clt prepozi{ia la
Ideea de dativ este exprimata in anumite
ptintr-un substantiv precedat de prepozijia la,
De la lume adunate la ll/me date.
Da bine te la trceatori.
deschidea casa numai la prieteni.
sit uatii
de ex.:
Asemenea constructii se lntrebuinieaza mai ales dnd
substantivul nu poate sa primeasca articolul fie pentru di
trebuie sa. ramina nedcterminat, fie pcntru ca se afla lntr-un
grup de cuvinte care nu permite utilizarea articolului la
dativ, de ex.:
Dedica versuri la toata lmnea.
7.4.4 Dativul dupa aJlmnife adjcetive adverbe
Adjective ca folositor, 1tcfolositor, 1teeesar, 2tlil, inutil,
pagubitor, similar, trebuillcios)' adverbe ca aidoma, asemenC(I,
a liit urea, confor'l1l, polrh'it etc. sint adcsea urmate de dativ:
folositor omltlld, util acti,italii, necesar scrviciului, aidoma
gndului (sau), ascmenca fralilor (lui) etc.
Dativu! cerut de adjective ca cele enumcrate poate sa
tie transfonnat lntr-un aeuzativ eu pcntru, ori de cite ori
este ncvoie de o exprimare mai concretizata: folositor pentrn
cm, util PClltl'/t activitate, iar cel cerut de adverbe printr-un
acuzativ precedat de w: aidoma Clt glndlll (sau), asemenca
cu ralii (lui).
7.4.5 Dath'ul nrudl'i
Unele nume de rudcnie au posibilitatea sa exprime ideea
de inrudire prin dativ; de ex.: (era) nepot tui nea Tache;
(vcnca) var sorii-sii, etc.
7.4.0 Dath'ul localiv
In constnictia a se a$terne drlt1nului, dativul dl'umullti -
echiva1ent cu la drum - este un circumstantial de loe numit
dativ locativ. El apare de obicei cu verbul d; cxpresia de mai
sus; de ex.: a se cmpului.
7.5 CAZCI. VOCATIV:
Vocaih'ul esle cazul prin care pcrsoande, uneori fiint<:1e
rareori un lucru, 5111t chematc, invocate sau prill care li
se atrage aten tia:
- Du-te, Mide, la joad.!
66
- Hai, oane, la cosit!
- Fetita, eli/a, ia la portita!
- Lasa-ma, domnulc, in pace!
7.5.1 FOYlIlayca
Vocativul este un caz mult deosebit de ce1elalte; nu
numai pentru di. nu are legaturi sintactice propriu-zise cu
ccle1altc cu\'nte din propozitie, ci pentru d. este iridircat
de afecth-itatea intcrlocutorilor.
El se formeaza cu desincntcle -e la masculin singular -
uneod, dupa forma articulata - cu -o la uncle
feminine singular.
Pe linga aceste desinente se mai folosesc cele de nomi-'
nativ, fie numai ele, fie paralcl cu celclalte .
N o t a. tn descricrea care urmeaza, daca la o categorie
sau alta de vocative nu se fac mentiuni particulare, aceasta
lnseamna di. forma propusa este singura sau
singura literara.
a. Vocatimtl la masculine singular
Cu dcsinenta -e se formeaza vocativul singular de la
1) masculine terminate in CBnSOana:
l10minativ vocativ nominativ vocativ
argat -e A vram -e
barbat -e Anton Antoane
capitan -e Bogdan-e
doctor -c Constantin-c
firtat -e Ion loane
jupin -e Marin -e
nepot nepoatc Paraschiv ""c
taran -e Roman-e
var vere Tudor -e
dar masculinc1e terminate la nominativ in -e au vocativul
tot in -e: 1'ate ! Gltcorghe !
1.) masculine termnate iri -u precedat de un, grup de consoane :
baietandru -c Alexandru-e
cumatru cumetrc Dumitru -e
cuscru -e Petru -e
Fae exceptie SOCrlt - pentru care,vezi -ule.
Cu desinenta -e dupa articol (-ule) se formeaza vocatkul
singular de la
61
J) masculine termnate in -au, -eu, -fu, -ou:
mcu
zmeu -ule
mincau -ule
fin -ule
derbedcu -ule
mahalagiu -ule
lachcu -ule reclamagiu -nle
leu
-uIe Puiu -ule etc;
2)
mascullnc" nume proprii de persoana termnate
in -u:
Barbu -ule Nelu
"u1e
Dinll -ule Sanau -ole
Doru
-ule Ioneseu -ule ete.,
3)
masculinclc, nume de agcnt termina te in -et, -1st, -O"
-sor, -tor:

-ule dresor -ule
-ule sondar -ule
-ule
invatator -ule
dintrct
cu]e
mundtar -ule
drunwt -ule idealist -we
etc.
Ll fd fac !j-i masculine1e diminutIye in balel(J$1.tle.
care au lnsa o forma egaIa eu nominativulj de
asemenca
4) masculinele
amarlt
becisniC
drll
frumos
idiot
provenite
-ule
-ule
"ule
-ule
-ule
din adjective I
mucos
prost

rau
suparacios
-ule
-ule
-ule
-ule
-ule etc.
multe dintre masculillcle care denumese pe loeuitorH une!
tari, ai unui provincii, sat etc.;
-ule neamt
bavarez -ule olandez
canadian -ule polonez
dancz -ule sirb
francez uIe ture

-ule
-ule
-ule
-ule eto.
eu cxceptii ca roman-romline, oltean-oltme, moldovean-mol-
dovene cte.
6) c!teva nume de rudenie: blmic-bunicule, na$-na$ule, ttncM-
unclziuk, socm-socrule - al diror vocativ in -ule se explica
prin llecesitatea de a se evita confuziile, dici un vocativ
68
tn -e le-ar fi fcut sa SCffiene prea mult cu feminincle
corespunzatoare la plural: blOZici, soacre.
th'ele lor urmeaza regula: bl!1ziculule,
socmule - la care se adauga taicufule, ca dl1blet
al vocati\'ului taicufa j
1) substantivul om,' amule I
b. Fcminc singular
Marca majoritatc a fcmininc10r au vocath'ul singular ca
nominath'ul: mama! lemcic! matl/fa. Jata!
etc.
lucru se intlmpl la numele proprii. afara de
nume1e proprii in -a care au tendinta de forma un vocativ
in -8: A na-Ana! D01nllica-Donmici! DlI1m'!l'a-Dumitra!
Ilealla-Ilcal1(l! 10al1a-10alli'(! etc.
Numc1e proprii in -ia au tcndinti. dar cum in
-8 care urmeaza dupa -i devine -e, a\'em: Aurcha-Aure-
Ue! Corllclt"a-Comclic! Maria-Mm'ic! etc .
N o t . Procede u! este impicdkat nsa in mare masura.
de existenta numelor proprii masculine terminate in
,.ii s -ita. cad un vocativ format in modul aratat de
la A/;ric sau de la Vasilica s-ar confunda eu masculincle
A ur ca, Vasilica etc.
Citeva feminine primesc la voeath' desincnta o: sara-soro!
la unele nume proprii ca Ilellu{a-Ilcllu!o! Lcallli-LcflU{O!
etc. dar occstea din urma ma aks In \'orl.irea
rcgionaIa.
eu aceeasi dcsinenta se formeaza vocativnl pdorativ de
la popa: pop'o ! '
c. Vocatit'ltl Plural
Ca vocath' plural apare fie forma de nominativ plural tara
artieol, fe o forma eu articolul de dativ -Ior. Aeesta din urma.
este obligatorie numai la substantivele provenite din
tive: amarfil01'! crnilol'! 1tC1lorocior / f cridtilor! etc. j
amaritelor! 'crnclor! 1UllO'Yoct"tclol'! cricilclor! La
substant\'e. vocathrul plural are forma en
natiV'ul plural. Citeva au un vocath' in -Jor; de ex.: Ira--
lilor! surorilor! letel,()r mamc.lo,. dar eu un earader
liar evident.
69
d. Forme dltble de vorativ
Vnele substantive au doua forme de vocativ, ficcare cu
aH inieles, de ex.:
I
(numai pentrn Dumnczeu, in trecut
domn doamne! pcntru domnitorul !arii);
domnulc! (pentru persoane).
sara {SOra! (pentru o sora de caritatc);
soro! (pentru numde de rudenie).
In principiu, cnd de la substantiv avcm doua for ..
me de vocatv, cea ma apropata de nominativul nearticulat
este cea ma apropiata de semnificatia generala a vocati-
vului, iar forma cea mai departata are sen s special, ded
mai indepartat (mingietor sau peiorativ).
Sa se compare din accst punct de vedere vocati\'Cle;
lIomiJ/aliv vocaliv 1 'Cocallv 2
Liiat Miete! biiatule!
copil copile! copilu1e !
cioban ciobane! cioballule!
macdal' mice1are! macelarulc !
! !
taran tirane! 1aranu1e !
fata fatal
fato!
e. Voca!i,.'ul ddL'J'lIliuilt
Gnd suLsiantivul este insotit de unul dintre adjectiveIe
calificative drag, tbit, ol1orabil, sc l/11tp , stimt etc., exista
tre posibilititi de exprimare a vocativului:
1) adjectinll substantinll nu au articol:
Draga
Iubite (-i)
Onorabilc (-)
Scllmpe (-a)
Stimatc (-i)
ctc. ;
amicc, dodore, baiete;
frate, llene, nepoate
vere, birbate, etc.
mama, fiica, sora, nepoaU,
nevasHi sotie.
70
2) adjectivul apare la vocatv fara articol, iar substantivul
masculin la vocativ cu articol:
Draga;
Iubite Hi)
Onorabile (-a)
Scumpe (-i)
Stimate . (-i)
etc.j
}
domnule, fiule, finuIe,
unchiule, socrule.
3) adjectivul apare la vocativ nearticulat iar substantivul,
articulat sau nu
Scumpe ascuWtor(u!e),
Iubite )
Onorabile domn(ule), lllvatator(ule).
Stimate
etc.
N o t a. eu drag, substantivele din aceasta serie trebuie
sa primeasd. articolul.
4) Cind substantivul este nsotit de un adjectiv posesiv,
vocath'ul este la fel ca nominativul:
Dragul meu (nostru)
Iubitul meu
Onorabilul meu
Scumpul meu
Stimatul meu
7.5.2 Folosil'ca vocativului
amic, Miat, nepot, var,
Mrbat, domn,
fiu, unchi, socru,
ascultitor, cititor,
invaFitor etc.
Dupa cmn se vede, vocath'ul are prin natura lui o pozitie
aparte intre cclelalte cazuri. De aceea, (cu cxceptia tcrmenilor
generali ca: tomra$e, tovara#, d01nnule, doamlla cte.), el nuse
intrebuinteaza decit ca mijloc familiar de adres are san ca
mijloc de invocare.
71
Pentru adresarca se una Jin formulele:
tovadsc
domlluie
ceti tcne
invat:ltor

director
doctor
locotcnent
secretar
ctc.
'76. DECLINAREA
tovarasa
doamn'a
cdatcana
invaiatoare
profesoara
directoare
doctorita
loeotcnent
secretar
etc.
Totalitatea formelr pe can: re poate avea un substantiv
se d e e 1 i n are.
7.6.1 Dedil/arca fart artcol
Masculinc1c neutre1e au o singunl forma pentru primele
patru cazuri la singular tot o singura forma pentru
cazuri la plural. Al cincilea caz, vocativul, se formeaza dnd
este posibil, cum s-a aratat mai sus.
FeminincIe au doua. forme de singular: una pentru oomi-
natv acuzativ. a doua pentru genitiv datv, dar numal
una pcntru cele patru cazuri la plural.
N.
A.
G.
D.
V.
Vom avca la maswline $i neutrel
singular plural
actor
cobai
codru
cuscru
domll
oro
cuscre
A \rram bal actori balurl
Badea cap cobai capeto
Dan
Gheorghe
Ion
Florica.
Dnu
Avramc
Badeo
Dane
Gheorghe
Ioane
Florid
Dinulc
bici
ciclu
chipiu
premiu
etc.
72
codri bice
euseri ddurl
domni chipie
oamem premil
oameni
singular
la feminine:
plural
N .A. (asa Ana case
fa.ta Maria fete
sora Gheorghita suroTi
vulpe vnlpi
fcmeie fcmci
stea ste1e
ambitie ambitii
case, fcte, surori case, fcte, surori,
G.D. vulpi, femei, stele vulpi, femei, stdo
ambitii ambitii
V. soro, Ana, Marie. Gheorghito
7.6.2 Declinarea Clt zrticol
M asculine nettt,e
singular plural
N.A. actorul arcnl actorii arcurle
cobaiul biciul cobaii bieele
eodrnl balnl codrii balurile
premiul cuscrul cuscrii premiile
V. cuscrule cuscrilor
G.D. actorului arcului actorilor arcurilor
cobaiului bidului cobailor hiedor
codrului halului codrilor halurilor
cuscrului prcmiului cuscrilor prcmiilor
F tJminine cu articol
singular plural
N.A. casa sora casele surorile
fata femeia fetele femeile

steaua
stele1e
V. la fel ca 1'\Ominativul
G.D. casei surorii caselor surorilor
fetei femeii fetelor femeHor
stelei stelelor
V4 la fel ca nominativul (sau: fetelor
l
femeilor
l
stelelor),
73
7.6.3 DecUllarea masculi1telor Ctl forma femil11a
Substantivele papa, popa, tata, 1,!lld1'C au la
forma nearticulaHi declinare ca masculinele, deci:
singular plural
N.A.G.D. papa, pepa, tata, vH.dici papi. popi, tati, Yladici
V. la fel ca nominativul, dar popo!
La forma articulata, ele urmeaza declinarca femininelor
la singular pe a masculinelor la plural:
singular plural
N.A.V. papa, popa, tata, diidica papii, popii, tatii,
vlidicii
G.D. papei, popii, tatei, vladidi papilor, popilor, tatilor,
vIadicilor
Masculinul tata are forma articulata fatal, care se
declina ca orice masculin, folosindu-se lnsa mai ales cind
este urmaH de un detenninativ sau de un e alificat iv , adica:
N.A. tatal tau, tatil vitreg.
G.D. tatilui tau; tatalu vitreg.
Capitolul 8
PROPOZITII DE SUBSTANTlV
RoIul substantivuIui in propozitie l-am stabilit eu prilejul
diseutarii cazurilor. tn fraza, el poate sa fie echivalat de
o intreaga propozitie, de ex.:
(1) Cinc sapl groapa altuia, eade in ea.
(2) Lumea materiala nu este numai ce vedem no e'u ochil.
Propozitia cine sapa groapa altuia este un echivalent
pentru un substantiv pe care nu-l avem exact eu acest
inteles in limba romana, dar ni-l putem imagina. El ar trebui
sa insemne usapator de groapa", dar sa contina ideea de
timp.
A doua propozitie ce vedem no cu ocltii joaca rol
am putea s-o eehivalam cu v i z i b i 1 u 1, dar aeest substan-
tiv inseamna "eeea ee poate fi vazut", pe cind propozitia
noastra arata aIteeva.
De aici reZUIta ca propozitiile echivalente eu un substan-
tiv au rostul de a dczvolta a prcciza o idee, nuanFnd astfel
ginclirca.
8.1 PROPOZITIA-SUBIECT SAU SUBIECTIV A
Sa luam in discutie urmatoarele patru fraze:
(1) Cine sapl groapa altuia, cade in ea.
(2) E foarte important ce-mi spui.
(3) E bine, e chiar neeesar sa studiezi la orice v'rs!a.
(4) Se zvonea ca v-aJi scltimbat profesiunea.
Propozitiile subliniate sint subieete. Pentru ca o propo-
zitie sa fie subicct, este neeesar sa nu existe subiect in regenta
ei, nici exprimat, nici subinteles. Conditia aceasta se aplica.
75
atunc cind un subicct este posibil din punct de vedere
logic, dar nu apare in fapt, de ex.:
(5) Ti s-a parut d s-a supaYat.
tn propozitia regenta ji s-a pam! exista o persoana
fsata 1'11, dar ti <:are o sugereaza nu este subiect, fiincki nu
persoana a II-a face ceva; daca ar face, ar trebui sa avem o
constructie ca ai pi/yo'ca di sau {';'ifz" de pr;re e/i. Fapt ul d In
ti s-a pi/mi nu este nic un subiect se poate controla punind
in locul lu ti pe mi: 1m: s-a pClrnt ca, pe i: i s-a parut ca
sau pe t'i; 'I:i s-a parui di cte. Se vede cIar ca predicatul s-a
{Janl! nu se sehimba,
La fel se petree lucrurile intr-o regenta ca cea din fraza:
(6) 1 s-a <:erut de doctor sa 11mblc mai lmll! pe jos.
Propozitia sublilliaia este tot o subiecti\'a, in regenta
ei cuyintelc de doctor spun de la cine vine cercrea. Dar, lasil1d
la o parte faptul d. de doctor este un complement de agent
exprimat ptin acuzativ en prepozitie, daca inlocuim pe
dr docfo-r en pluralul, predkatul nu se schimba: 1 s-a Cfl'ut
le doctol'i siL.
8.1.1 Tipuritc de s1fbiecth'e
tn limba romna s1nt tre tipuri de suhiectin':
1. Cele care lncep cn ce, orice, ceea ce, cine, oricine, (aceta)
care, cea (aceea) care; de ex.:
Ce t'"ca el, nu se poate face.
Cine nu Inunceste, nu mamndL
Ceca ce $l, se
Nu totd.eauna are dreptate cel CMC /ipa mal tare..
Acesta este tipul cel ma dar. El poate fi controlat prin
tnlocuirca subi<:'ctivei en unul din pronunidc ccva, cineva.
De fapt, el nu este dedt dezvoltarea w1Ui snbiect ca CC'L'a sau
CCla dupa schcma
{CEVA .} transformat i31 snborrlonata = I
'_.. ClNEVA SUBIECTlVA.
2, Se considera subiective subordonatele legate de expresii
ca: este san e + adevarat, bine, ciar, corect, frumos, for-
midabil, grozav, groaznic, important, limpede, monstruos,
minunat, oribil, posibil, imposibU, cu putinta" eu neputitlta,
taU, remarcabil, splendid, rizibil, utit, nutU, urit,vero-
simll ctc,
76

subiectiva
ca stii acest !ucr/{.
Sil
E (ste) linde ai fost?
/rltmos daca imi spl/I.
nlt crczi.
c!tiar daca te-11dot'e$!i.
ca mi'icar acum sa
ma y!uris(s! i.
etc. '
E (ste)
verosimil
s u b i e e t i va
Sil Ji aflato
ca el sa fi <'<,nit.
ce-mi "pui?
d/lea priaPi Ji!.
c'lld c1''zi.
ct.
Acesta este al doilea tipo El poate ti euprins In schema:
E(ste) BINE, FRtJMOS etc. + CEVA transfonnat in
subordonaUi = SUBIECTIVk
3. De asemenea, se considera subicctivc si subordonatele
legate de exprcsii ca: se afirma, se afIa, 'se aude, se tete,
se crede, se cuvine, se inte1ege, se pretinde, se spune, se
sustine, se vede, se zice ctc., de ex.;
subieetiva
ca doarme.
daca
Se vede (se vedea, s-a vazut, ttnde sint carlile.
se va vedea etc.) find znfloresc sa1ci1llU.
incotro bate vintltl.
cine s-a suparat.
ct ai lltcrat.
Acesta este tipul al treilca. Elpoate ti cupTins inschema:
Se AFIRMA, AUDE etc. + CEV A transformat in I
subordonata = SUBIECTIVA.
8.2 PROPOZITIA-PREDICAT SAU PREDICATIVA
sa luam in discutie urmatoarele dona exemple:
(1) Tatal lui era pi.ctor.
(2) Tatal lui era ceca ce dor/se el
77
Propozi1ia (l) contirie substantivul picfor ca parte a pre-
dicatului nominal. Acest substantiva fost dezvoltat in fraza
(2) in propozitia ceca ce dorise el nsu*i, care este o p red i e a-
ti v a.
Predicath'ele slnt de doua feluri. unele, ca cea de fata,
reprezinti dez\'oltarca posibiH a unui substanti \'; altcle sint
dezvoWiri posibilc ale adjcctivelor din predicatul nominal.
(Pentru acestea, discutia se faee la adjectiv, vezi p. 99.)
Propozitia predicativa cu rol de substantiv se cuprinde
tn schcma:
I
(Subiectul + ESTE) + CEYA san CINEVA
transformat in subordonata = PREDICATIVA.
8.3 PROPOZITIA-OBIECT, OBIECTIV SAU COM-
PLETlV
Sa luam in discutie fraze1e:
(1) Coste! a lIn'atat sa tnoate.
(2) Au aflat ca v-a/i tntors.
(3) Raspundeti cui Z'C{ solicita.
(4) Va ginditi sii ciWtoriti etE avio1Zul?
Cele patru fraze de mai sus contin dte o propozitie obice-
tivii. Fiecare corespunde unui obiect gramatical; primelc doua.
unui obiect direct; eelclalte doua, unui obiect indirecto
Propozitia care dezvolta un obiect direet sau indirect
exprimat printr-un substantiv sau printr-un echivalent al
substantinuui se n u m ~ t o b i e e t i v a sau e o m pIe -
t i V' a - directa san indirecta.
Propozitiile obiective se construisc la fel ea ~ i subiec-
tin.'le eu diverse conjunctii ~ i eu pronume re1ative sau neho-
tarite. Astfcl: Coste1 a invatat ce i-a placut mai tn1tlt sau ...
(a invatat) di i s-a cerut sau ... (a invatat) oTice i s-a P1'OPitS
etc.
Singura conditie pcntru ca o propozitie sa fie obiectiva.
este ca ea sa reprezinte illtr-adevar un obiect al V'crbului, ~ i
nu altceva. De ex.: in Costel a invitat fiindca i s-a ceru,t,
propozitia care incepc cuflldca nn este un obiect al verbului
'"va/a. Ea nu poatc ti dcci obiectivi sau complctiva.
18
8.3.1 CU1lt se deoselJ2$te obiectit!a directa de aa lndirec/
Pentru a face deosebirea, este nccesar sa se vada daca
propozitia obiectiva corcspunde unui obicct direct sau unuia
indirecto Astfel, in:
Raspundeti cui va solicita
completiva este indirecta, pentnt ca obicctul corespun-
zator poate sa fe lt1tlti solicitant, deci un dativ in: Raspundeti
la ce va ntrcabi duntllealui, obiectiva la ce va lntrcabi dum-
nealui este tot indirecta, dici ar fi corespuns unui obiect
indirect cu prepozitie: la ccva (la ntrcbare).
Aceasta. dierentiere este cu atit mai utm, cu dt intr-o
traza pot sa apara ambele propozitii, de ex.:
Raspundcti cui d problema este rezolval.
. . . . . . . . . . .. lndu'ecta .................. directa ...
Schema propozitiei obiective directe este:
(Subicct + prcdicat) + A} transformat
in subordonata =OBIECTIVA DIRECTA.
iar a celei ndirecte:
(Subiect + predicat) + prep. CEVA transformat

CUIVA }
prep.. CINEVA
in subordonata = OBIECTIVA INDIRECTA.
8.4 PROPOZITlA COMPLETIVA DE AGENT
tntr-o propozitie ca:
(1) Primul avion romancsc a fost construit de Aurel
Vlllim avcm complem.entul de agcnt de Amel Vlaicu. El
poate sa fie dezvoHat intr-o propozitie completiva de agent
in fraze ca:
(2) Primul avon romanesc a fost construit de cine $tim
eu totii.
In propozitiile care pot sa aiba functii echi-
va1ente cu substantivul 5111t:
1. subiectivele, 4. obiective1e indirede,
2. unele predicative.
3. obiectivele directc,
5. completivele de agent.
79
Capitoh.tl 9
ADJECTIVUL
9.1 FELURILE DE AD]ECTIVE
Caracterstica de baza a adjectivului este faptul ca el se
Tefera la substantiv, precizindn-l prin adaugarea unei indicatii
suplimcntare de inteles. Aceasta indicatie fie inte-
lesul propriu-zis al substanth'ului ca nume, fie sitnarea fata
de cel care a obiectclor denumite, fie
san cantitatea loro
Sa vedem cUeva exemple;
(1) Pe margine a drumului crese plopi na!tl.
(2) Copacii acc$tia tin umbra.
(3) Odce pIngar grinl de neghinlL
(4) A facnt fata la toate ineerd.rile.
tn excmplul (1), inalfi este un adjcctiv care arata o
cal ita te; in exempIul (2), adjcctivul acc$ta precizeaza
numui faptnl d. vorbitorul considera copadi ca afllndu-sc
a. pro a p e; in exemplul (3) adjectivul orice arata ca
phlgar nn este unu] anume, ar adjectivul toatc din cxemplul
(4) ara ti ca llccrcarilc sint luate in totalitatea loro
Adjecti\Tle care exprima calitatile san defede1e, altfel
spus, san proprictatilc obiecteIor, fiinelor,
nelor etc. sint adjcctive cal i f i c a t iv e.
Adjeetivele care adnc altfel de prccizari sint adjective
de ter m i n a t iv e.
Adjcctivul calificativ descre parta! obieete!e, fiinreIe
etc.; cel dctcrminativ le circmnscric.
Adjcctivc sz'mPle $ adjective compuse
Pe linga adjectiV'ele ca acru, alb, b1m, caid, dulce, MZOfm,
fircsc, grcu, harnc, ieftht, mlldl'u, ncgru etc., exista, atit prin ..
tre ealificative eH printrc dctcrminatiV'e, adjective eompnso
80
ca alfJastru-descMs cuminle, cumsecade, galhen-verzul, franco--
engkz, romno-bulgar, roz-alb, ar/cine; nicl un etc.,
9.1.1 Adjectivete delerminalive
Adjectivele detenninative sint 1
t) posesive l1teU tau, sau, nostru, vosfru, lor. mea, ta, sa,
l1oastra, voastra lor etc.;
2) demonstrath-c! aceasta, asla, aces!, acela, acel, aceca, acetl,
atare. acecay! etc.
3) relativc: care, ce "
4) interogative: care, ce, cine,.
) nehoUirite: fiecare, oricare; orice, uni, etG.
Pentru comportarea lor, vezi cap. Pronume.
9.1.2 Adjective cu o terminalle adjectz'e
cu doua tcrmnali
Unele adjective calificative au, la singular, o terminatfe,
altele doua terminatii pelltru toate gcnurile
N o t a, Potridt eu accastii constatarc, tn gramaticile
11mbii romane s-au grupat adjectivclc calificative dupa ter
minatille nominativului singulari dar tuaeest felsint puse
tn dasa adjective eu structuri 9i comportari dife-
rite. De exemplu; moale este un adjectiv cu o singudi
terminatie, dar la genitiv singular, feminin, el este mol:
(acestei) blal1i mol ca 9i la plural. pe cind precoce, adjectiv
tot eu o singura terminatie la singular, are genitiv-datiV'ul
la fel ca nominativul: (acestei) mame precoce. De aceea,
am recurs la o solutic mai apropiata de rcalitate stahilind
tipurile de mai jos.
9.1.3 Adjective inva1'abile
Sint invariabile adjectivele termnate in vocala accentuata.
ca bordo, gri, grena, maro, toate nume de eulori: citeva
nate in consoana ca be}, bleumarin, crcm, 11WV, roz, vcrniI
9
.a.
tot nume de culori; unul terminat in-ceferice.
9.1.4 Adjective variable de tpul lui mare
Adjectivele variabile de tipul lu mare se earactcrizeaz.
prln tre tnlsiituri:
) la nominath' singular au o sin gura forma >entro toate
genurile;
81
b) la nominativ plural au de asemenea o singura fonna deosel
bita. de cea de singular pentru toate genurile;
e) la fcminin singular, gcnitiv-dativ, au insa o forma identid
eu cea de la plural, comportil1du-se exact ca subst tntivela
fcminine.
lata citeva cxemplc I
maswlilt femillin neutru.
N. sing.: baiat maTe casa mare picior mare
N. pI.: biieti mari case 'mari picioare marl
G. sing.: unc) case mari
Clsei mad
Ca ItIllre se comporta.
dulce pepene dulce piine dulce mar dulce
pcpcni dl/le pUni dulci mere dulci
rece iulie rece apa rece iaurt rece
cartofi reci ape ra iaurturi red
limpede ochi limpcde raza limpcde geam Umpcde
moaIe
ochi li1llpcz
cozonac moa/e
raze li1llpcz
piele moale
geamuri limpezl
ou 11toale
cozonaci moi piei mol oua. mol
tare carbunc tare tigara tare foc tare
carbuni lari tigari tari focuri fari
verde mugurc verde fusta. verde fruet verde
llluguri 'i)erzi fuste verzi fruete verzi
9.1.5 Ad jective variabile de tipul dibace
Adjectivcle variabile de tipullui dibace se caracterizeaza
prin urmatoarele doua. triisaturi:
a) la singular au o singura forma pen tru toa te gen urile ;
b) la plural au forma proprie in -1 numai pentru masculino
Dcci:
singular:
plural:
masculin
barbat dibaci
barbati dibaci
emhzin
mina dibace
miini dibace
Ca <libace se comporta
atroce om atroce priviri aIro ce
oameni alrod priviri atroce
eficace eficace solutie eficace
eJicaci solutii eficace
82
1teutrzt
scmn dibace
semne dibace
ncam alrace
ncamuri atroce
soi eficace
soiuri eficace
feroce tigru feroce fiinta. feroce animal ferocl
tigri feroei fiinte feroce animale feroce
locvace ins locvace persoana locvace doLitoc locvace
in7i locvaci pcrsoane locvacc dobitoacc locvace
precoce copi} prccoce atitudine precoce gest prccoce
copii precoci atitudini precoa gesturi prccoce
propice factor proPia ora proPice studiu proPice
factori propici ore proPice studii proPice
perspicace ele,' per- fata per- pcrsonaj per-
sPicace sPicace sPcace
elevi per- fete per- personaje per-
spicaci sPicace sPicacc
robace om robace femcie robace geniu robace
oameni rebac fe11lei robace gcni robace
sagace savant sagacc minte sagace personaj sagace
savanti sagaci minti sagace personaje sagace
tenace individ tenace colega tenace g1nd tenace
indivizi tenaci colegc tenace ginduri tenace
adjectivele de tipul dibace au flexiune incompleta.
9.1.6 AdjccNve Ctl leximlc c011tpleta
Aceste adjecti\'e s1nt difercntiatc dupa gen numar.
l\Iasculincle neutrelc au ca substantivele corespunzazoare
o forma de singular una de plural pentru toate cazurile
gramaticalc, iar femininele doua fonne de singular una de
plural, de asemenea pentru toate cazurile.
btre masculine neutre, de o parte, feminine, de alta,
exista relatii de flexiune, forma de feminin derivind din cea
de masculino Astfel slnt: alb, alba; rau, rea etc.
9.2 FORMAREA LA ADJECTlVE
Fonna adjectivelor eu flexiune completa deriva.
din cea a masculinelor, astfcl:
M asculincle ($i neutrele)
au termnatiIe:
consoana (fara -sor, -lar)
alb
falnic

livresc
satesc
ros
F eminincle
se fonneaza cu ajutorul lui:
-a
83
alba
falnica
vqteda
livresca
siUeasca
roasa
..u (precedat de un grup de consoane) i
:libastru albastd
<:elebru celebra
dublu dubl
.. u (prccedat de o vocala dar -(i)e
nu de un i)
mollu
lallu
erbaceu
sebaceu
-fu
auru
cafeniu
caramizill
durduliu
liliachiu
saldu
.. 1 (preeedat de o consoana)
vechi
.1 (precedat de o yocala)
galbui
roto fe!
"io
MIO', -tor, -zor
ascultilor
producator
devcrsor
amortizOf
moliie
Jaliie
erbacce
sebaece
-le
aune
cafenie
cadmizie
durdulie
Jiliachie
slde
-e
vede
..fe
gUlne
rotofeie
vioaie
-soare, .. toare, -zoare
ascultilloare
produditoar8
deversoare
amortizOa1'8
UnniHoarele fae excepiel
1<lu eu femininul rea
greu grea
nou "noua

Toate adjectivele diminntive in .. el au dona forme de
femillill, una frceventa in -ica, a doua (mai rar utilizatlh
in -ea:
bUllice1 en feminincle bunicidi, bunieea
c1ildicel
..
maricel
mititel
..
dildicidi; dUdcea

maricidi, maricea
mititica mititca
N o t a. De fapt, dupa cum se wde <liu exemplele de mal
sus, adjectiwle fcminine se formeaza en <:u ---e.
Varanta -ie este' cerutii de un -i precedent. cu
lui U U , -lIU1lu si a celor cn C'Inniuul format 'in mod
neregulat. .
9.3 FOR.\IAREA PLURALCLUr
9.3.1 M llcutrele
1. Masculinele si neutre1c termnate
in -u fae pluralui in -i:
in <:onsoan, in -1
albi darnici \ ineti
apti fudul
copti nOl

verzui

2. Cele termnate tn -tu far pluralul in -ii:
argintii
durdulii
amii

masl1nii
salcii
vioi
alba*td
negri
etc.
,-iorii
liliachii
se comporta ca un adjedh' in -iu . .adnd pluralul

9.3.2 FC11u'n{nc!e
1. Femininele termnate in - (alara de <:ele in -e(a)sci
fac pluralul in -e:
alba-albe arsa-arse dl'asa-dcse inaWi-inalto
aprinsa-aprinse coapta-coapte frumoasa-frumoasC'
apH-apte falnc-falnice fudula-fudule
rara-rare rotundl-rotundc scunda-scunde
stupid-stupide vinam-vil1cte albastra-albasue
Fac excePlic seaca - (alune) sed j larga - (rochii)
!:1rgi; lunga - (sclnduri) l'ungi .. noua - (carti) noi.
2. FeITninele termnate tn -casca, -esd Cae pluralul in

solutii Mbc.c;t{
comdi
fapte grotc!jt
case
cintecc> t'itcjC$!I
lllarfur 'J'omncfl
mincari tiiriinesU
vorbe
8$
3, Adjeetivcle termnate in -fea fae pluralul in -eJe, ca
i substanth:ele eu terminatie:
bunicid.
bunieea
dildicid.
dldieea
} bunicele
} dldice1e
}


maricid. }
mariccle
marice a
mititica} 't't 1
11111ce
mititea
' oe e
oehesid.} h 1
oehqea
} p
u
t
in
(t)e1e
putmea
scurticid} t' 1
seur lec e
seurticea
tinerica } t' 1
mere e
tinerea
usurid. }
,

ete.
1(, Adjcdivcle rea grea fae pluralul: rele grele.
5, AdjcctivcIe ter1l1nate in -ee, -50are -toare au pluralul
la fel ca singularul:
glanda sebacee
fata ascultatoare
gura deJersoare
uzina productoare
perna amorti.zoare
Veche are pluralul vecM.
glande sebacee
fete ascultitoare
guri deversoare
uzine producatoare
peme Cl1Jlortizoare
6. Adjectivele terrninJ.te in -ule fae pluralul in -uf:
pasare galbliie pasari gilbut
apa ape ve'J'zui
7. Adjectivele termnate in -fe fae pluralul in -ii:
stea ar gintie stele arginti
raza aurie raze aurii .
privire grijltlie privri grijulii
biutura st'lcie biuturi salcU
fala rOie fete
9.4 LOCUL ADjECTIVULUI FATA DE SUBSTANTIV
1, Adjcctivul ealificativ sta in mad d u p a 6ub-
stantivul san: arborefruc!ifcr, boala ascunsa, hrana rece,efect
bine adilor etc.
86
Nllluai adjcctivul bZ:et sta totdeauna in a i n t e a sub-
stantivului sau.
2. Unele adjective calificative pot sa fie insa
in a i n t e a substantivului lor, daca li se subliniaza impor-
tanta sau li se da. o semnificatie aparte (expresiva, pectica):
alba ha trinetc, slabil consolare! istea(t fata! teribila ciil-
dura! etc.
1n aceastii p0zitie s-au fixat bztn, bZlJla in formule de salut:
bun ramas! bltiza ziua! buna seara! etc. drag, draga in
mule de adresare ca draga mama, dragi prieteni etc .
N o t a. Din pozitia proclitid. a adjecth'ului decurg
uneori schimhari de intc1es, daca adjectiv poate sa
apara dupa substantiv, de ex.: in s(rmallul copil,
adjecth-ul inseamna "bietul" (copil), pe cinq in (copilul)
Sarmall, el inseamna "sarac, lipsit de mijloace de
Nou inaintea substantivului poate sa insemne adesea
"altul, alta, nd unul, inca una", de ex. o lloua (povestire),
pe cind dupa inseamna "care nu este \'echi, rccent'!
(o povestire) 1wuc'.
9.4.1 Locul a doua sau mal multe adjecHt'e califieati'ue
Doua sau mai multe adjective calificative se de
(eguIa tot dupa'substantiv, ultimul adjectiv fiind legat adesea
de ce1elalte printr-o conjunctie!
un nue verde, bitr'n
o persoana 'voinica impuna!oare
un lemn lung, incot'oiat
un prietcn bun, vesel, t'oi indatoritor
Seria de dona sau mai multe calificative se poate plasa
tnainte de substantivulla care se rdedi., dar nwnai dad\. exist
intentia de a le sublinia intelesul.
Dintr-o serie de doua sau mai multe calificative, unw,
mai rar doua, se pot inainte, iar restul dupa substan.
tiv, de ex. I
un mare cdificiu, tnal(, alb, rumos sfralucifor
un tinar viteaz romdn
8t
N o t a. Alegrrca adjeclvului sau a adjectivelor care
se plaseaza inaintea substantivului HU este reglementata
gramatical. Ma des se intilnesc in aceasUi poztie adjective
ca:
bitrin
fmn
d'rag
frumos
greu
important
origina]
mare
me
mult
nou
profund
put
in
remareabil
tinar

N o t a. Nu se lnainLe decit rareori, mal ales tn
PJce, adjcctivele provenite din participii (Izaine rupte;
fiU illvers), multe nume de eulori numele care araH.
proV'cnienta local (un amic bicattan) etc., intre altele
fiinJdi acestca din urma deVn substantive in pozitia
amintiUi.:
!/.:J.2 LOc'ul acj jc'delor ddennbtatve
Adjecth'ele dctcrminative se impart din pundul de vedere
al locului pe eare il pot avca fata de substantiv in trei eategorii.
a) Dderminative eu loe jix&naintea substantivului, cal
acest }
acel
cal, strugurc, balcon, toe etc.
gheata, institutie, pIacere etc.
aceasti } ,
acea


alt
alta
citva
dt
iva
crteva
fiecare
oricare
orke

unn
uneJe
cal, strugure, balcon, toe etc.
:!l>rictena, gheata, institutie, plaeere
cal, strugure, balcon, toe etc.
prietena, gheata, institutie, pUccre
timp
cai, struguri, tineri etc.
prictene, ghete, volume, ceasuri etc.
1 cal, prietenll, toe etc,
cai, prietene, ghete, volume etc.
cai, prieteni, morcovh pepeni etc.
prietene, ghete, volume, cto.
88
etc.
etc.
b) lh,tenninative eu loe fix dupa substantiv: acesta, aceJa,
8ceasta, aceea, de ex.;
{
accsta
(alul, strug'lrele, balconul, tocul
acela
. t h t . . . t { accasta
pne ena, g ea a, Instut1a e c.
aceea
() Determinative care pot sa apara atit ltainte ctt dupa
substantiv:
intreg, muntele illtregul munte, intreg satul, i1ttregul
sato ntreaga sead etc. j
tot to! muntele, muntele tot, tot satul, satul tot, toata
seara, se ara toa!t? ctc.
N o t a. Adicctivele posesive se plaseaza de preferinta. dupa
substantiv, dar in limbajul poctic sau numai expresiv este
pennisa lar inainte. de ex.: ale noastre dragi
drapele.
9.5 CO:MPARATIA
Pentru a arcHa In ce masura un obiect are calitatea expri-
mata de adjectivul calificativ, acesta se afli sau trece la un
grad de comparatie.
Sil luilm urmatoarclc exemple:
(1) Dunmealui o limonada rece.
(2) Dumnealui o limonada mat rece (dectt aceasta).
(3) Dumnealui limonada cea 11t.l rece (pe care o
avcti)
(4) Dumncalui o limonada foarte tece.
Calitatea de rece a obiectului este in trei grade:
la paz i t iv (1), la c o 111 par a t iv (2) la u pe r 1 a ti v
(3 4).
Comparatia constituie un sistem este totodat o categorfo
gramaticali.
9.5.1 Cradul pozit{f)
Cea mai mare parte a adjectivelor in forma lor simplii sint
la gradul pozitiv: acrlt, amar, bun, cald, dstins elegant, lw.
grt"jult. Itamc, dot, limpede etc.
89
Cite"a sint ca 1nfclcs la comparativ san snperlativ (pcntru
acestea, vczi p.92).
9.5.2 Gradul compara/iv
Gradul comparativ cnprinde o varictate de nuante care
permit stabilirea a tre subdidzinni: un comparativ numit de
.superioritatc, unul numit de egalitate al treilca, de infcriorl-

Astfcl, in:
Biiutura aceasta este ma amara dcdt fierca
un comparativ de s u p e r i o r ita t e.
1n:
Anghil1arca este la d de amara ca {icrea
Anghinarea este tol atU de amara ca fierea
Anghinarea este tol Cl$a de amal't' ca fierea
a\'em un comparativ de e g al ita t c,
iar in:
Coaja de nuca este mai pltfin (san 1Illllt mal Pilln)
aman! dccit fierea
aV'em un eomparativ de i n f e r i o r ita t e.
Comparativnl de toatc categoriile se formeaza eu ajutorul
ad \'crbclor mai... (deel) al grupurilor de cuvinte care f unc-
tionea. ca un adverb: tajel de, tol att de ... (ca), mai
pufill... (deeU), mult 1Ilai pufill... (deeit).
9.5.3 Gradul supel'lativ
tntre umliHoarele dona supcrlativc:
Cel mai frllmos pare din Capitala este

este un pare joarte jrumos din Capitala,
deosebirea eonst In faptul di pareului i se atribuie In
prinml exemplu o calitate la gradul supcrlativ in functie (le
calitate a eclorlaltc pareuri din Capitala, pe cind In al
doilca. lucrul acesta se faee tara referire la alte parcuri.
Cel mal/1'1I11I0s este un supcrlatv prin care se pune in
relatie obiectul astfcl caradcrizat eu alte obiecte pridte din
punct de vedere. El este Ul! superlativ de rela!ie sau
relatir.
Foarfe /1'1I1110S este un supcrlath' eare nu mai rezultii dintr-o
operatie ca cea de ma sus. El este un supcrlativ absoluto
Superlativul absolut-tip se etI ad\'erbul/oarte
urmat de adjcctiv. Exista lUSa. o serie de advcrbe care inde-
pUne'se rol in vorbirea culta curcnta san in limbajul
popular, de ex.: prea, grcu, tare, (bltlt, jl'1WWS, milldm etc.).
extraordinar de (bltlt-, fmnws, mindru etc.), jormidabil de ... ,
90
nemaiaut de ... , nC11laipomenit de ... , 1lfSPUS de ... , teribil dt ..
etc. cIliar un substantiv intrcbuintat ca un adverb: foc de
(Erafoc de minios; era IIlnios foc).
9..5.4 Comparativlll de eg.litate pl'csCltl'fat
Si privim cu atentie urmitoare1c propozitii:
(1) Era ca un fulg.
(2) Cara saci grei ca plumbul.
(3) Era ca un fulg de
(4) Cara saci ca plumbul de grei.
Toatc contin o comparatie de egalitate din care lipSC8C
fnsa advcrbcle adidi (1) (2):
(1) Era ] ] ca un fuIg.
tot (atit) ele
]
la fel de
(2) Cara saci de
tot (atit) de
gre ca p:umbul.
In (3) (4) s-a produs o in ver s a r e a clcmcnte10r
comparatiei; al doilea elemeut trecind pe primulloc primiud
lnaintc pe d,', adidi:
]
Ia fel
(3) Era ca un fulg
tot (atit)
I de UOara.
(4) Cira saci ca plumbul I ] de grd;
tot (atit)
Situatia in care adjedinll, este la comparativul de
cgalitate (indicat prin ca), nu mai pe la feZ, to!
tol al;' i1 putcm uumi comparativ de egalitatc prescurtat.
9.5.5 Superlatl1ml ascllJ/s
Si unni'irim adjecti'.ele din urmatoarcle cxemple
(1) De lzamic, nu-l intrece nimcni.
(2) De lene$ ce era, l1ici budtura la gura nu dueca.
91
Ambele exprima, dar fara adverbele un supet1a-
tlv absoluto El rezult din combinarca unui comparativ <le
egalitate eu un predicat negativ poate fi analizat astid;
(1) (Atit) de lzamic (este ca uimcni altul, deci) nu-l intrc.e,
.mell.
(2) (Atit) delcnc$Cc era (de neinclpuit, dd) nici b/1citura ...
Superlativul ascuns face parte totdeauna dintr-o
tic cu un fapt negativo
9.6 ADJECTIVE CARE NU SE CO:\IPARA
Multe adjective nu au grade de comparatic, de ex.: (plan)
c{l1nal, (industrie) extracli'a, (tenllcn) final, (papilc) gu.sf,a-
Uve, (simt) olfac!iv etc. Dupa cum se vede, este vorba de
adjccthe din domeniul tehnicii al
Afara de ele, sint 9i in limbajul cult general adjectivlt
adnd un tuteles care nu permite comparatia. lata pe cde mal
frec\'Cnte:
absolut
capital
complet
deplln
definitiv }
desivillU
enorm
esential
fundamental
Inferior
maxim
minim
optim
peect
prlm
principal
tarisim
"care nu se poate compara, tara egal"
"de cea mai mare importanta, foarte impor-
tant, eH se poate de important"
"eH se poate de plin, plill pina la ultima
tura, pina la ult ima Lucata, pina la ultimul
loe"
"comp1ct"
"adus S3,U ajuns la capat, la ultima forma. la
ultimul termen, la
"eit se poate de mare"
"care escnta unui lucru"
"de baza, de temelie"
"aflat dedesubt din punct de vcdere ierarhiC"
"eel mai mare, foarte mare, dt se poate de
mare"
"cel mai mic, foarte mic, cit se poate de mk"
"cel mai bun, Coarte bun, dt se poate de bun"
definitiv"
"cel dintii"
"primul dintr-o serie prin importanta'"
"ce! mai rar, foarte rar, deosebit de rar'"
92
secundar
sublim
substantial
superior
suprem
ultim
"al doilea dintr-o serie prin importanta"
"aflat pe treapta cea mai lnalta a frumosulul,
a moralci cte."
"care faee parte din substanta lucrurilor"
"aflat din punct de vedere icrarhic deasupra
mai
"cel mai de sus, foarte sus, dt se poate de suS'
"cel din urma, foarte in urma, dt se poate
de in urma, dupa eare nu mai urmeaza altul"
9.7 COMPARATIA LA UNELE SUBSTANTIVE
Vnele substantive pot avea grade de eomparatie; de ex.:
(1) TInarul acesta este mai artist dedt credcti.
(2) Un prozator bun este ma poet dedt un poet slab.
(3) Ti-a fost 11lai preten dedt mu1t altii.
(4) copil, daca crezi tot ce ti se spune.
Conditia pe care trebuie s-o lndeplineasca un substanUv
ca sa primeasca un grad de comparatie este de a avea In con-
tinutullui ideea unc de ex. artst, Mrbat, cetafean,
ropil, derbcdeu, escroc, entee, lchea, 100$, prieten etc.
1ntr-o situatie asemanatoare sint unele nume de
folosite injurios la adresa oamenilor, ca bfJu, cUne, porc vaca
ete. (X este mai pore decit Y).
9.8 FALSA COMPARATIE
sa. luam in discutie urmatoarele exemple I
(1) Mai toti oamenii viseaza,
(2) Ce afiase era mai nimic.
(3) Vcnisc ma mort de oboseala.
Adjectivele tot, nimie mort fac parte din categoda celor
Lare nu pot avea grade de eomparatie. Cu toate acestea, pro-
pozitii ca cele de mai sus mtilnim in mod eurcnt. Adjectivele
amintite nu slnt lnsa la comparativul de In nd
una dintre cele trci propozitii, cum pare la prima vedere, dci
mai toti (oamenii) din (1) inseamna de fapt aproape tol (oa-
menii), mai nimic din (2) inseamna aproape nimic iar mal mort
din (3), aproape mort. Ceca ce induce in ero are este
93
noastra de a lua pe mal in astfel de situatii ca ad,-erb de
comparatie. Dar adverbulmai are alte 'ntc1esuri. Unul dintre
ele este cel de aproape pe care il intilnim in constructii
ca mai, mai sil ntt te obscrv de atila lmue.
9.9 FORl\IAREA AD ]ECTIVELOR
Exista un nnmar de adjective de baza, numite p r h
m a r e un nnmar foarte mare de adjective fonnate prin
derivare de la substantivc, de la verbe si de la alte adiective
eu ajutorul sufixelor: -al, -ar, -at,'-biJ, -ese, -e1 (-areO,
-ist, -Iu, -os, -tor, -ul. Aici luam in discutic numui pe cele fon
mate de la substantive verbe.
Adjective formate din substantive
substa1ttivlIl ad jectivul
vami
fuga
vamal
fugar (prvri
fugare)
substantivul ad jcctivul
C.F.R. 'ceferist
zcflemea zeflcmist
buc1ue arama aramiu
caramiziu
mijlcciu
apos
fricos
narav canlmid5.
buza buzat mijloc
cer cerese . apa
lume lumese frica
Adjccth'c fonnate din verbe
vcr!J1ll
locui
iubi
certa
sari
vatama
etc.
adjcdivul
locuibil
inbet, iubirct
eertaret
saritor
vatamator
La acestca se adauga multimea de participii folosite ca
adjectiv, de ex.: aMtut, ars, coP!, ermenta!, ermeca!, kotilrit
ini/ia!, ntil'it, lamurit, tJlundt, O1wrat, ncsocotit, pacalit
i
rctras, s(lrcil, terfclit, mblat ctc.
9.10 DECLlNAREA LA ADJECTIYELE
CALlFICATIVE
Adjecth'ele calificativc se declina numai cind insotesc
substantivcle la care se refera, indifercnt daca se ailii linga.
acestea san sint de ele printr-un cuvlnt sau prin
94
mai multe cuvinte, de obicci, printr-un determinativo In functie
de pozitia fata de substantiv, avem urmatoarele posibilitaii;
1. Adjcctivul calificativ sta imediat dupa substantiv, tipul:
om bun sau omul bun, casa mare sau casa mare, bat lung,
batul lung cte.
2. Adjectivul calificativ sta dupa un detcrminativ, el
dupa substantivo tipul: omul acesta bun, omul cel
buo, poetul meu preterat, fa:a aceea pallda, mina aceasta
mica, exercitiul tau zilnic etc.
3. Adjcctivul calificativ sta imediat nainte de subslantiv,
tipul: bun om, bunul om, frumoasa fata, frumoasa fata,
albastru cer, albastrul cer etc.
4. Adjectivul calificativ mmat de un detenninativ sta
una cu acesta inainte de substantiv, tipul: cunoseutul
nostru scriitor, vechea noastra prietenie, frumosul tau vis
ctc.
5. Adjectivul calificativ precedat de un dcterminativ sta
impreuna eu acesta inainte de substantiv, tipul: al vostru
drag parinte, a ta ubita mama, al nostru scump pamint,
acest mare scrlitor, acea frumoasa fata etc.
6. Un adjediv ealificativ sta imediat nainte altnl imediat
dupa substantiv; tipul: tinar savant roman, noua ramura
industriala, important moment marele savant
dujean, noua ramura industriala, importanta convorbire
poJitica.
la toatc tipurile eu adjectivele calificative maseuline
ncutrc pbsate dupa substantiv, acestea nn-?i modifica forma
de caz gramatical in eursul declinarii (dar au singular plural).
la toare tipurile eu adjectivele calificative plasate imediat
nainte de substantiv, acestea se declina en ajutorul articolului.
La tipul 5, .djectivnl calificativ schimba forma numai
daca este precedat de a n u m i t e determinative ca acesta
(vezi.96).
La tipul 6, amuele adjective sehimua forma cind sint
feminine.
La tipurile cu adjedivul articulat llailltca substan-
tivului. eazurile gramaticale sint indicate de articol care nu
apare la substantivo
95
9.10.1 Dcclinarea tlpului 11 om bun, omul bun
Stlgular jara arUed singular; tu arlirol
N.A. (acest) om bun omul bun
G.D. (acestui) om hun omului hun
V. om bun!
N.A. M lung batullung
G.D. (acestui) bat lung batului lung
V.
plural plural
N.A.

oamcni blmf oamenii bunl
G.D. acestor) oameni buni oamenilcr bunl
V.
oameni buni 1
N.A.
singular plural

casa mare casele mar!
G.D. acestei) case mari caselor mad
V.
9.10.2 Declnarea tipuhd 21 poetul meu prefera!
singular plural
N.A. poetul meu preferat poetii mei preferatl
G.D. poetului meu preferat poetilor me prefera"
V.
N.A.
G.D.
V.
N.A.
G.D.
V.
exercitiul tau zilnia
Uu zilnia
lata cea palida
fetei cele palid6
9.10.3 Declbtarea tipullti 3/
N.A.
G.D.
V.
N.A.
G.D.
V.
N.A.
G.D.
V.\
singular f ara arlicol
(ace.st) bun prieten
(acestui) bun prieten
(acest) albastru cer
(acestui) albastru cero
(aceasUi) frumoasa fata.
(acestei) frumoase fcte
exerci1iile tale zilnice
exercitiilor tale zilnice
fctele cele palide
fetelor cele (cclor) palid()
frumoasa fata; frumoasa
fata
singular eu artcol
bunul prieten
bunului prieten
bunule prieten 1
albastrul cer
albastrului cer
frumoasa fata
frumoasei fete
plural Jra arficoZ
N.A. buni prictem
C.D. (aceslor) bun prieteni
V.
(aceste) albastre cerud
G.D. (acestor) albastre ceruri
V.
N.A.. (aceslc) frumoase fete
G.n. (acestor) frumoase fetc
V.
Plmal cu flrlirol
bunii prictni
bunilor prictcni
albastrclc cenni
albastre10r ceruri
frumoasele fete
fet(j
Y.TO.!! DcrUl1arca tipulul 4 i mlnunaful tau vis
singular plural
KA. cunoscutul nostru scriitor cunoscutii scriitori
(;D. cunoscutului nostru scriitor seni,.
ton
V.
N. A. minunatul tau vis
C.D. mimmatului tau vis
v.
N.A. vcchE'a noastra prietenie
G.1). vcchii noastre prietenii
V.
millunatde tale ,isun
minunatdor tale vsuri
vechilc noastrc priett>nif
vechilor noastrc prietenii
9.10.) [)" hllc1r'(/ tij>1Iluf :i al vostru drag parinte
singular
N. A. (acest) al "ostru drag
pfu:inte
G.D. (acestni) al yostru drag
parintc
v.
N.A. (acest) mare scriitor
G.D. (acestu) mare senitor
V.
N.A. acea rndrazneala idea
G.D. acelei indr'i7.nctc idei
V.
97
plural
i dragi pi.
rin1i
(acrstor) ai
parinF
mari scriito
(accstor) mari scriitod
arde inddzllete idei
aedor indrazncte idei
N.A. oricare spumos val
G.D. oricirui spumos val
V.
oricare spumoase valud
oridiror spumoase "alud
9.IO.o Declinarea tipului (j tinarut savant romin
N.A.
G.D.
V.
N.A.
G.D.
V.
singular plural
(acest) tinar savant roman tineri savanti
(acestui) tinar savant
roman
tinere savant roman!
tlnarul savant roman
tlllarului savant roman
man
(accstor) tincri savanti
romani
tineri savanti romani!
tinerii savanti romani
tinerilor savanti romani

N.A. (acest) :emarcabil studiu (aceste) remarcabile studii
economlC economice
G.D. (acestui) remarcabilstudiu (1cestor) remarcabile studii
economic economice
V.
N.A. remarcabilul studiu econo- remarcabilele studii
nomic nomice
G.D. remarcabilului studiu eco., remarcabilelor studii eco-
nomic nomice
V.
N.A. (aceasta) noua ramudi in- (aceste) noi ramuri
dustriala triale
G.D. (acestei) noi ramuri indus- (acestor) noi ramuri indus-
triale triale
V.
N.A. noua ramura industriala
G.D. noii ramuri ndustriale
V.
noile ramuri. industriale
Doilor ramuri illdustriale
9.11 ECHIVALENTELE AD]ECTIVULUI
1. In propozitie
Adjectivul poate fi echivalat lntr-o propozitie de un grup
de cuvillte, de ex.:
(l) Acesta este Ionid. jara frica.
(2) Au alergat pe un drum Clt bolovmtl.
(3) ti vorbea mereu de dragostea 1ui de Jiu.
98
(4) Se ycdc o zare de foe.
Grupurile de cuvintc care, fara a fi propozitii, au inteles
de adjecth' se numesc lo cut i un i (adidi e x p r e s i i)
adjecth-ale.
Locutiunilc adjcctivale s1nt atributelc substantivului la
care se fefera. Ele au rolul de a nuanta exprimarea, mai ates
atunci cind nu exista un adjectiv care sa redea eu
precizie ideea din locutiuni. Astfel, Ioniea fara frica ar putea
sa apara sub forma Ionica cel curajos sau Ionica celtndraz-
ne{ sau Ionica indraznelul dar locutiunea fara frica pune
altfel in. lumina curajul lui IonidL Alteori este preferata
locutiunca, fUndca un adjectiv nu se mai afia in uz: dragostea
lu de fiu, de ex., ar putea sa se exprime prin dragostea lui
fasea, dar adjectivul fiesc insemnind "de fiu" nu se mai
intrebuinteaza ast:'izi aproape deloc. In unele locutiuni
adjectivale nici nu au corespondent un adjectiv, de ex.:
par de wlaal'ca abanosului (un adjectiv de la abanas nu exista).
2. 1 n f r a z a
In fraza adjectivul poate sa fie echivalat printr-o propo.
ztie. Si. luam in discutie frazele:
(1) Ideea voastra este a$a cum mi-am inclzipuit.
(2) Gaina care eMe seara, dimineata n-are ou.
In (1), propozitia subliniata este o predicativa; in (2),
ea este o atributiva. A$a cum mi-am nckipltit din (1) joadi
rol ca un adjectiv, de ex., ca bana, frumoasa, limpede.
e.xeelenta, praasta, rea, eiudataetc. In (2), eare Griie este un
atribut al substantivului gina, care se poate exprima el
la nevoie printr-un adjectiv: ciriif,oare.
9.12 PROPOZITIA PREDICATIVA CU ROL DE
ADJECTIV
Sa luam urmatoare1c exempIe:
(1) Padurca era ellm o visasem ett.
(2) Satul nu mai era (a$a) cum U din copilare.
f
3) Sa fie oare colegii lui chiar ettmi ;'nfalif?a aeest om!
4) Ora este Git doriti dU1nlleavoastra!
n cele patru fraze avem cite o propozitie p red i c
t i va care corespundc unui adjectiv sau idcii de adjectiv,
potrivit eu urmatoarea schema generala:
El (aceasta) este } + sau CIT dezvoltate
Ea (aceasta) era intr-o propozitie.
etc. etc.
99
9.13 PROPOllPA ATH.IBUTIV CU !{OL DE AD.
jECTIV
tntr-o propozitie, adjectivul este de cde Illai multe Off
atJibut al unui substantiv:
$i-a cumpirat un ceas
V{t recomalld pe omul acesta.
Daca adjectivul atribut sau un echivaknt al lui din
udrul propozitiei este transformat lntr-o propozitie, aceasta
din unna este o a tri b ti t i V a, de ex.:
(1) $i-a cumparat un ceas care sa-l
devreme.
(2) Va recomand pe omul despre care v-am vorbit.
(3) Nu mai intilnise o fiiuta care sa-l impresioneze atifa.
Propozitii atributive calificat ive
pro p o z i t i i a tri b u t i v e e x p 1 i e a t i ve
Propozitiile atributive sint dupa intelesul lor de baza de
doua fcluri: c alificative explicative.
Astfel, in fraza: Gaina care cMie sea1'a, dimineata nu are
ou, propozi tia care cZr-lle seara este cal i f i c a t i v' a, pentru
ca ea arata ca nu orice gaiua nu are ou dimineaja, ci numai
oceea care cirlie seara.
PreCzarea adusa de propozitia atributiva calificativa este
strlns legata de intelesul intregii fraze. In exemplele ante-
rioare (1-3), toate atributivele sint calificative.
lata c!teva atdbutive e x pI i c a t i ve:
(4) Omul, care este un animal sodal, procura. cele
necesare vietii prin munca.
(5) Cartea, care uprezi1tta rezultatul unei activitc'itl
colective, a devcnit asUzi un bun al tuturora.
(6) De ceas, care indica timpul, este greu sa te lipse9ti.
Dupa cum se vede, atributivele explicathe aduc ele o
specificare, dar ea nu este strict necesara. Frazele (4-6) nu
schimba intelesul daca n-ar avea atributive, fiindca
acestea HU fac dedt sa atraga atentia asupra unui lucru 111
general cunoscut. De aceea, ele se pun ntre virgule.
Capitohd 10
NUMERAlUL
to.t FELUR[LE DE NUMERALE
Prin numeral exp,rimam numarul, ordinea distribut1a
obiectelor, potrivit cu cantitatea 10r. Numeralul este d.
6 fduri:
L cardinal; 2. ordinal; 3. fracttonar; 4. multiplicativ;
5. distributiv 6. colectiv.
10.1.1 Numcra[ul cardinal este nnmeralul de baza:
un, una, o o suta o mie
doi, dona. doua sute o me unu
trei trci sute o mie uni1
zece
douazcd
douazeci si unu
douazeci una
trcizcci
trdzeci si unn
treizcci una
un milion
doua milioane
un miliard
dona. miliarde
zcce miliardc
treizeci miliarde
trcizcci de miliarde
etc.
de l1umerale dintrc UlI lIouasjri:,c se com
porta ca un adjectiv dctcnninath' dintre cele care stau ObU4
gatoriu inaintca substant\'ului a<Ud:
dui oamcni la {el ca: acrias oanwnl
dmd flori la fd ca: flori
Ir dcgetc la fel ca: !icwrc dcgd
NumEralde de la d01U1Z'i mai departe se comporta ca
substantkek. dici se coustruk'sc in fel, dar se
totdeauna inainte, ca cnm ar fi adjecth'e determinative..
101
Prcpozitia de asigura legatura dintre numeral
tivul care urmcaza:
doui:xci de pruni o mie de nasturi
dou.::cei $i doui de Hzi dou mii de nuc
trd::eci $i Hila de zile o me treizeci de caiete
N o t a. N muele de c a r d j n al dat acestui numeral se
datorcaza faptului ca el este numeralul de baza, dupa cum
pundde mtiualc sint pUllcte1c de baza ale orientarii fn
spatiu .
N o t a. tn vorbire, unde numerale cardinalc se pronunta
prescurtat cu modificiid, de ex;: tlll$pe, trei$doi,
cinze$htnll, $ili#wt1t unu) etc.
10.1.2 Numeralul ordinal sau numeralul a$czrii in ordil/e
Numeralul ordinal arata al dtelca este un obiect dinir-o
serie: printlll, prima, al doiloo, a doua ... al noulea, a noua ...
at (o) sltfelea, a (o) suta, al (o) 11Iiilea, a (o) mia etc.
Numeralul ordinal se poate plasa atit 'nainte dt dupa
substantiv, afara dcu!i, prim, pl'inli' (pentru care ve mai
jos). A vem,
maseuh'n $1 llcutru
al doi/ca cocar cocorul al doilca
al trei::eci # cetateanul al
unulea cetitean treizeei $i U/ullulca
al nOldlea pa- pachetul al nOlla.,
chet lea
fembtin
a doua fata fata a doua
a nousprt'- cartea a
zecca carte nou!ispre-
zeeea
N u m e r a 1 e 1 e o r d i n a 1 e Int, pr'm, prima
t n t i se ca n1lmeral invariabil: calarelulin!ii,
das,l in/ti, regimentul n!1i ca variabil: clasall!/ia, par/ea
intia. Cind se afia inaintea substantivului, el se articuleaza:
intiii oameni, ntUele vorbe. 1,1ltiele sentnente.
P r i m. p r i ro a au flexiune ca orice adjectiv cu forme
diferite pentrumasculine feminine. Ele se intrcbuintcaza
aproape exclusiv n a i n t e a substantivului, de ex.: (Q.{;I'S!)
prim om, primltl om __ (aecas1) prima schiJa, prim(l scltita,'
(aeest) pl'im sens, primul sens etc
N o t a. Cuvintele caJ1flle-prim, tenor-prim fac exccptie
numai in aparenta. findea,in fapt, de sit compuse.
102
10.1.3 Numeral"l fraclionar
Pentru exprimarea fractiilor ordinare zecimale exista
numeralul fractionar, care este derivat din cel cardinal cu
ajutorul sufixului -ime: meme, doime, trcne, ... zccime, ...
sulime, ... 1niime, ... miUonime etc. El este un substantiv se
comporta in propozitie ca atare.
10.1.4 Numera/ul imnultirii sazt multiplicatv
N umeralul multiplicativ este o forma. compusa. din nume"
raIn! cardinal, afara. de primul din serie: prima (oara)
data, ntia (o ara) data, unde apare numeralul ordinal.
Compunerea se face pina la d01ulzcci dupa schema urma-
toare: prepozi tia de + numeralul cardinal + ofi (oara)
sau - mai rar - data: de doua ori, de fre ori, ... dc zCC{S
ori,... de 1f11SpreZece ori,... de 110uasprezece ori.
lncepind de la dozulzcci, schema ia de + nllme-
ralul cardinal + de + ori: de douazcci de orl, de douazcci
tina de ofl, de zece mii de orl, de milioane de ori etc.
Numeralul multiplicativ este in. realitatc o locutiune
ad\'crbiaHi se comporta astfe! propozitie.
10.1.5 Numcralul distributiv
Numeralul distributiv arata in ce numar sint grupate
obicctelc. El este un numeral cardinal precedat de adverbul
cite: dte unul, cUe 1tna, cite o, cite doi, cUe daua, ... citc apt, ...
cte o slt!f, ... dte un miUon etc.
10.1.6 Numcralul colectiv
Numeralul acesta indica. din cite elemente este formata o
colectivitate, de ex.: t2lstrei (baietii), tust"cle (fdcle).Seria
inccpe cu tllstrei se cu Numeralul colectiv
este un campus din foii (in forma tus-) cardinal
care, ca parte dintr-un compus, articolul. Numeralul
colcctiv se deoscbe!ftc dupa gcnuri numai la tllsfrci, tltstrele,
10.2 FORl\rAREA NUlVIERALULUI IN FLEXIUNE
(DECLINAREA)
10.2.1 GeJtul
Dn punctul de vcdere al genuli, numeralcIe se impart in
numerale en forme diferentiatc dupa genuri numerale
fara diferentieri de genuri.
103
1. Sint diferentiate pe genuri!
a) primele doua numerale cardinale: un (copac), o (pe1'aea),
un (lae), do-i (copad), Mua (perdele) , doua (lacuri);
b) toate numeralelc ordinale: printul, prima, al doilea, a
doua, ... al zecelea, a zecea etc.;
,) nurncralcle distributive care contin primele doua numerale
cardinalc: cite ullul, cite una, cite o, cite di, cite doua;
ti) numeralul colectiv tuslrei, tust1'ele.
2. Nu sint diferentiate- pe genuri:
a) numeralele cardinale de la trci la zece compusele lor:
trei (le, suror, eiocalle etc.);
11) toate numeralele care s1nt substantive z sula, me,
milion, miliard, 1tnime, doime. treime etc. Acestea au genul
fcrninin sau neutru, neacordindu-se, bineinteles, eu sub-
stantivul care obiectul numarat, de ex.: o
sula de (lei, llmpi, cuie etc.) .
N o t a. Numeralul cardinal zece este neutru, cum se vede
din un zece, dOUll zcel.
10.2.2 Plltralul
Numeralc1e cardinale zeee, suta, mie, miUon. bilion,
miliard au forme de plural care corespund cu genul lor: zeci,
sute,mi, milioane, bitioane, miliarde. La fel cele fractionare;
unimi, doni, freni, ... zecim, ... sutimi etc.
Numeralele ordinale primo prima, intU au de asemenea
p]uralul dupa gen. Celelalte numerale nu au plural
10.2.3 CazuZ
Gen i t i v u 1 se formcaza:
a) la numeralele cardinale eu ajutorul propoziiei a: (convln-
gerea) a zec de oamen, (pierderea) a doua parak;
b) la numeralele ordinale cu ajutorullui ce) la cazul genitiv
unnat de prepozitia de: (al, a, al, ale) celui de al patrulea,
celel de a palra, celui de al o miilea. celei de a o mia etc.
n a t i v u 1 la numeralele cardinale nu se formeaza prin
flexiune. Ideea de dativ se exprima cu ajutorul prepozitici
la: da la fre elcv, a spus la cinci persoane etc. La numeralele
ordinale, el se formeaza ca genitivul: da celui de al treilea.
A e u z a t i v u 1 este la fel ca forma de baza care
zinta nominativu!.
V o e a t i v u 1 nu apare.
10.3 NUMERALE SIMPLE DERIVATE
Din punctul de vedere al structurii, numeralele s1nt:
a) s i m pie sau primare: un, o, do, fre, pafru, ciuc, $ase,
$apte, opt, noua, zece, suta, mie, milioll, ilion, miliard i
b) de r i va te i unime, doime, treime, patrlle etc.
e) c o m p u s e: '/t1tsprezeee, doisprezee, douasprczece, fre/-
sprzece, patrusprezeee (pronuntat mai des: paisprezeCIJ,
cinsprezece (pronuntat mai des: cinsprezeee),
zeee (prollulltat mai des: $aisprezeee) , $aptesprezece, opt-
sprezece, nouasprezece, douazeci, dOlu'izeci $i unu, douazeei
# doi, douazeei $i d01Ul... treizec... patruzeci ... o sula unu
o sula doi (doua) , o suta ... o sula dOllazeci #
unu, o me doi (dou) ... o mie cincisprczece ... o mie lreizeei
$ doi (doua) etc.
Dintre llumercle simple fac parte cele ordinale, pentru
d. ele slnt de fapt numerale cardillale eu doua articole: al, ,1
(proelitic) -lea, -a (enclitic). Celelalte numerale S111t fonnate
eu prepozitia spre: un-spre-zeee, doi-spre-zeee, doua-spre-zece.
Ca numerale distrbutive, ele se formeaza eu ajutorullui cite:
cite doi, cite dolta, die frei etc. ea numerale multiplieative,
ele se formeaza eu prepozitia de inaillte eu substalltivul
ori sau ([ati dupa forma de numeral cardinal: de dOlla ori, de
trei ori, de zeee orf etc.
N umeralele se compun prin alaturarea lar: dotta-zecl,
trei-zeei, o sltfa, chzci sute, o me, $ape mii eu ajutorul ea n-
junctiei dOli-zeci $i lutU, trei-zeci $i patm, o sula cinci-zed
fi $ase, doa mii trei sute doua-zeci $i doi ete.
Regula compunerii este urmatoarca: de la t1 la 19 ulli
tatile se pe primul loc, prepozitia spre dupa ele la
zeee. De la 20 inainte, unitatile care arata numirul
gecilor se inaintea acestora, dupa care prin intermediul
conjunetiei se face kgatura cu ullitati1e.
10.4 FUNCTIILE NUMERALULUI
Numeralul poate sa fe:
1) adjectiv sa aiba functia de a tri bu t:
Vintul a s1J1,uls doi copacci din pmillt.
Nu te increde in primul venit.
2) substantiv, ca atare sa indeplineasca funqia de s u b t-
e e t:
105
Sllta es!c a zecea parte dintr-o mico
de obicd d i r e c t:
lmPiir!ifi o sutime la dol.
de obiect i n el i r e c t:
s. se/dem dl:ntr-o me pe 59.
l) pronume ~ i sa indeplineasca functia
de s u b i e e t:
Al doilea tacea.
de nume p red i e a ti v: Vasilc a fosl al doilea.
de obiect d i r e e t: Primea cite doi.
de obiect in el ir e e t: Celui de al o miilea i s-a oferil 1111 dar
de complement de agent: $rurle eralt formale de cite trC-
patru.
4) adverh i ca atare, sa. indcplineasca functia de complement:
S-a dat de trei ori peste cap.
Ne-am ncolonat cHe tre.
Dintre toate posihilitati1e numeralului de a fi ~ i alta parte
de vorbirc, cea mai importanta este aceea ele prOlllJme. Astfel,
d e ~ i este adjectiv, el nu are de fapt functie de nume predica-
ti", cad lntr-o propozitie ca Erau doi - doi apare pentru
doi (o(/meni, copii, baie!i, iepuri, cartofi, morco vi ete.), deci
ca pronume, caci tine locul obiectelor numarate.
La fel stau lucrurilc ~ i cu numeralul cardinal. tn schimb,
numcralul fractionar, fiind format numai din substantive,
are regimul substantivului in toate imprejurarile.
10.5 CALITATEA DE PARTE DE VORBIRE A
NUl\1ERALULUI
Daca se compara di"crsele fcluri de numeral ~ i functiile
lor, se observa d aceasti parte de vorbire nu este omogena,
ci este alcatuiH din adjectivc, din substantivc, pronume ~ i
adverbe.
Nu o putem trece lnSa la adjcctive, substantive, pronume
,1 aelvcrbe. fiindd toate elementele care compun clasa nume ..
ralului au intelesul de cantitatc n u m a r ata.
Capitolul 11
ARTICOLUL
Articolul face parte din sistemul de determinare a nume1ui.
El precizeaza in ce masura obiectul denumit este cunoseut ori
este eonsiderat eunoscut de cei care spun ceva despre acel obiect.
Articolul se comporta in unele imprejurari ea o parte de
vorbire propriu-zisa, pe dnd in altele, ca un sufix, unindu-se
cu parte a finala a cuvintului. El apare ea parte de vorbire
dnd se utilizeaza inaintea substantivului, a adiectivului sau
a numeralului, dar nu atunci cind este unit cu
substantivului, adiectivului sau numeralului. Tinind se ama
insa ca functiile hii sint, in mare, ti putem trata In
amindoua situatiile ca parte de vorbire .
N o t a. Cind sta inaintea cuvintului, articolului i se da
numele de articol p r e p u s sau pro e 1 i ti e, iar cind
sta dupa cuvint, unit cu aeesta, articolul este numit
p o s t P u s sau e n el it i c.
11.1 FELURILE DE ARTICOL
11.1.1 Articolztl ho!adt $ cd ne!totarit
Si'. compari'.m intre ele unni'.toarele exemple:
(A) (B)
S-a faeut lumina. Aprinde, te rog, hemina I
Gardul nu avea poarta. S-a deschis poarta.
Afara e vnt. A ineeput vntul.
Au cazut nameti de omat. topit omiitztl.
Veniti la primavarii. Vine prinu'vara.
Te cauta un prieten. Te cauta prietenit.
A sosit o scrisoare. A sosit scrisoarea.
tn exemplele de sub (A) substanthele lllmina, poar!a.
vint, omat, primavara nu au nici un fel de artieol, pe cind in
107
cele de sub (B) ele au articol (-a, -1, -1). Cu ajutorul lui se
arat d oLiectclc denumite sint cunoscute; 11l'mi71L1 inseamna.
,.lumina (clectrid) dintr-o indpere\ poarla inscamna "poarta
a unc z'nful inseamna "fcnomenul naturii
cunoscnt san considerat cunoscut de toata lumea" etc.
tn Te caula /l1l prfcten, preten are articolul un. El arata
ca este vorba de o persoana "prieteu eu tine'!, dar pe care nu o
bine sau vrem sa se creada ca nu o Tot
astfel in A sosif o scrisoare, unde o scrisoare are articolul o.
El arata ca este vorba de o scrisoare despre care nu sau
vrem sa se pari di uu altceva dect ca e scrisoarc d
a sosit.
Artkolul care arata d obiectul denumit este cunoscut sau
trece drept Cllnoscut in masura ludt nu mai trebuie sa-l
ddinim se a r t col h o t a r t sau, mai rar,
de f i II i t. Ce1illalt se nehotrt san, mai rar
i
fU defillit.
11.7. 2 Ar!ic:olul adjec!ival
S luam exemplele: .
frunza verde, prietemtladevaraf, cUnelc negl'u, codml des, hrana
'7
Z,.111ca.
Pentru a face ca deosebirea ntre obiectele care au
exprimaH de adjectiv cele care nu o au sa fie ma puter
nid, lntre substantivul articulat adjectiv sau locutiunea
adjecti yali se introduce cel (cea, cei, cele):
frunza cea verde
prietcnul cel adevarat
cUnde ce) negl'U
codl'ul ce1 des
Iwana cea de toate zilde
Cel (cea, cel, cele) se considera articolul adjedivului
sau a d j e e t i val.
N o t l. Dupi CUIn se poatc vedea, articolul adjectival
este [Darte apropiat ca lnteles ca functie de un demon-
strath. tntre Juana cea dre toate zilele Izrana tJceca de
toate zilcle, mtre priclenii 11O$tri cel de totdeauna !ji prictenU
1w$!l'i acea de totdeauna etc. deosebirea consta aproape
numai In legitura ceya mai strnsi dintre cuvintelc dio
grll purile care au pe el (cea, cei, cele).
108
1 ! . '.3 Artfcolttl satt posesiv
Un substantiv poate fi adesea determinat de alt substantiv
tn cazul genitiv, amimloua cu articol hotarit: soarele dnl-
nelii, vrc'mea treieralulzti, personajul piesei.
Cind din diferite motive, primul substantiv din constructil
ca cele de mai sus nu este detcrminat sau este determinat
altfel dedt prin articolul hotarlt, sau are articol hotihit cerut
de alt cuvint decit de genitiv, al doilea substantiv trebuie sa
fe precedat de unul din termenii seriei al (a, ai, ale) ca sa
exprnhe genitivul:
acest aceasta
acel acea
alt alta
un soare
orice I
etc. I
al dimzeJU v1etite
orice
etc.
aceste
acele
alte
arice personaje
cUeva
etc.
a freeratltlui
ale pesd
Al (a, al, aJe) lipsa articolului hoUrit de
la primul substantiv are gen. numar ca acestal
adici:
un pantof
acel cUne
- al Cenu$a- cel do pantof - ai Cenu$arese4
resei
- al gradilla-
1ul/ti ni$te cini - al gridinarulu'
acea vorbi - a mame! acele vorbe - aJe mamei
o culaare - a cimpului aceste Cltlor - ale cmpulttt
orice picior - al mesei patru picioare - ale mesei
un stilou - al $colarului doua stilour - ale $colarulul
In fel se al atunci dnd primul substan-
tiv este determinat de un adjectiv dupa care urmeaza
Uvul:
acel panto f plerdlll al/del panfo fuI acela al fdel
ac pantoli pierdlli ai fete pantofJi accia ai fdei
Cltloarea verde a cmpulu
cu/orile. vii ale cimpului
un Picior rupt al mesei Piciorul rupt al mescl
doua Picio are rupte ate 11t1'sd picioarele rupte ale
109
Al (a, al, ale) apare dnd substantivul este urmat de
adjectivc sau prOllume posesh-e, de ex.;
c{ll1ft acesta al meu
ralele cel mare al !au
sania cea mica a lloastra
gndlll cel },lInlOs al tui
Datorita fapfului d asigura legatura dintre un substantiv
fara articol hotarit sau eu articol hotant cefut de alt detcnn-
nativ gcnitiv, al (a, ai, aJe) a fost numit articol gen i t i-
\. a 1, iar pclltru ca asigura legatura dintre substantiv
salI pronumele posesiv, el a fost numit p o s
SI V.
Prill nrmare, se considera d. in limba romana sint urma-
toarele patru feluri de articol:
1. hotirit sau definit
2. nchoU"irit sau nedcfinit
3. adjcclival
4. genitival sau posesiv
11.2 FORMELE ARTICOLULUI HOTARIT
(DECLlNAREA)
Articollll hoUidt are urmatoarele forme:
a. La 1Ililsntline u,cutre
singular
Substantivul N.A. G.D. V.
tara articol: -1 ; -le;
codru codrul
bou bonl
(1 silaba) (2 silabe)
vizitiu vizitiul
(3 silabe) {4
ardci ardeiul
(2 silabe) (3 silabe)
copil copilul
lucru lucrul
eco u ecoul
(2 silabe) (3 silabe)
soi soiul
(1 silaba) (2 silabe)
-tui
codrului
boulni
(3 silabe)
vizitiului
(5 silabe)
ardciului
(4 silabe)
copilului
lucrului
ecoului
(4 silabe)
soiului
(3 silabe)
110
-te
codrule
boule
(2 silabe)
copilulo
dop dopul dopului
ciine clinele ciinelui
nume numele numelui
radio radioul radioului
plural
N.A. G.D. V.
mase. -1
neutru -le -lor -Ior
eodd codrii codrilor codrilor
boi boii boilor boilor
(1 silaba) (2 silabe) (3 silabe) (3 silabe)
vizitii vizitiii vizitiilor
= N.A.
(3 silabe) (4 silabe) (5 silabe)
ardei ardeii ardeilor
(2 (3
(4 silabe)
= N.A. copu COplll copiilor
(2 silabe) (3 silabe) (4 silabe)
lucruri lucrurile lucrurilor
ecouri ecourile ecourilor
soiuri soiurile soiurilor
dopuri dopurile dopurilor
ciini ciinii ciinilor = N.A;
lor
nume numele numelor
radiouri radiourilc radiourilor
0.. La f emi1tine
singuiar
N.A. G.D. V.
-3 -1
urma unna unnci
(2 silabe) (2 silabe)
doctorita dodorita doctoritei
(4 silabe) (4 silabe)
cearta <::eatta certci
(2 silabe) (2 silabe)
vulpe vulpea vulpii
(2 silabe) (2 silabe)
bataie bataia bataii
(3 silabe) (3 silabe)
111
soCa
stea
urme
doetorite
certuri
vulpi
sofa1e
sofaua
(3 silabe)
steaua
(2 silabe)
NA.
-le
unucle
(3 silabe)
doctoritelc
(5
eerturile
(4 silabt')
vnlpiJe
(3 silabe)
sofalele
(4 silabe)
stc1ele
(3 silabe)
sofalei
(3 silabe)
-stclci
(2 silabe)
plural
G.D. V.
-lor --lor
unnelor
(3 silabe)
doctoritclor
(5 silabe)
eerturilor
doctori tc1od
(4 silabe)
vulpilor
"ulpilor'f
(3 silabe)
sofaldor
(4 silabe)
stelelor stddod
(3 silabe)
N o t a. -u care apare inainte de -t, de -tui de -le (la
mascnlinc neutre) inainte de -a (la feminincta fost
eonsidcrata vocala de legatura. tn realitate, el nu
totdcauna vocaH. tn stel11la. de ex., formeaza silaba eu
articolnl -a, ceca ce se intlmpla la toate feminincle in
-d, -,ti, -. -u- e!ste s n n e t de legatura, iar faptul d a
intrcbLlintaf el, si nn altul, se datoreaza unor sUiri
din trccutul iimbii iomne.
N o t a. Pronuntarea aTtkolului -1 condiHonata de
sunctul care Inaintea anumitor vocille con-
soan(' s(' pronunia; inaintea altora, nu. De sClis, se serie
totdcuuua.
N o t a. tui este obligatoriu j'naintea numclor proprU
maseulinc sprc a exprima gcnitivul dativul, indiferent
daca a\'('lU de-a face sau nu Ctl idee a tIe detcrrilnarc prin
articol.
t 1.3 FUNCTIILE ARTICOLULUI nOTAR!T
1. Articolul hotirit indica faptul di obicct ul de11umit
CU110SCUt san este considerat cunoscut. (Vczi exelllpkie
la p. 117 n.)
112
2., Rci.a oLk'Ct ul cxprimat de un nome flosit maiinante,
chiar daca tlU a tost ddinit:
Am intrat ll wrle. Curtea se inNl1dea mal 1JI1t in
lzmg[me dec! in laUme.
Poarta cacizrla. Caciula i ine caldo
Al hani? Nu az'ea (bL11/i) , eaci banil 1i ti1lca ncz'asta-sa.
3. Anticipeaza obiectului despre care va fi
vorba, de ex., t11 titluri: RClscoala (titllll romanulu lni
L. Rebrcanu),. Vatra, Contc11lporauttl, Scintcia etc.
4. Leaga sllbstantivul sau echivalcntul unui substantiv
de adjectivul calificativ cind se considera ca substall-
tivul sau eehivalentul lu exprima 1m obicet cunoscut:
ealul balan, Ialeaua galbeni, creionul
5. Leaga substantvul sau eehl'alentul lui de locutiunea
adjectivala cind,substanth-ul sau echivalentullui exprima
un ovicct considcrat cunoseut:
caluI de rasf, garofita de c211lP, creionuI de coredal
6. Leaga supstantvul sau ech\'alentu.1 lu de aceIe
minative care se dupa substantiv:
calul aeesta, floarea aceea, satul meu
7. Leaga adjectinll calificativ' inaintca substanH
vulu san a Ul1U echinlcnt al substantinui de acesta
din 11l1l1U:
millunatul apriUe, alba dimineala, primul tren
8. Leaga snbstantivul sau un echivalent al acestuia consi-
derat cunoscut, de gcnitivul urmator:
calul haiduculni, sarea pimll!ului, congresul pricfeniei
9. Indica dativul genitivul substantivelor, adjectivelor
care uu sint insotite de 'un determinativ sau de articolul
nehotart:
s-au adresat profesorului (profesoareJ), ministerulul (prt..
mariei), prietenilor (prietenelor) etc,
cal'lea elevului (elevei), turnuIui ctc.
10, Indica dativul gel1itivul numclor proprii de persoanl
ma,culinC': (al, ai, a, ale) lui A le xa nd1'H , tui Glicorghe.
tui INe, tui 1011.
11.4 ARTlCOI.UL LA NUlUELE PROPRfI
Numde propdi, atit cele de pcrsoanii, dt cele de locuri,
denumesc prin ele obicctc consideratc cunoscute. De
aeeea af fi de ca ele sa un ntre in sistemul de deier-
113
minare prin articolul hotirit. Doua eauze prindpale le obliga
su faca. parte din aeest sistem:
a) unele provin in'mod dar djn substantive eomune, de ex.
- ca numc de persoana; - ca nume
de localitate;
b) altcle au de substantive articulate, nn
au articol; de ex., Maria, PrallO'L'a in care -a nu este
articol, dar prin asell1anare cu nume comune ca femeia,
sorcova - care au articol - s-au ereat forll1ele !farie.,
Pralzovl, ca dnd -a ar fi articol in aceste euvinte.
Dupa felul In care primesc sau nu articolul hoW.rit, nu-
mcle proprii se despart lntr-un grup format din nUll1e de
persoana masculine neutre ntr-un grup format din
feminine !>i dn toate toponimcle, deci cele masculine
neqtre. N llmele proprii din primul grup nu primcsc articolul
hoUirit dcd:t la genitiv dativ atunci ca articol procli-
tic; cele din al doilea grup primesc .articolul enclitic ea
substantivcle eomune aUt la genitiv, dativ, eH la no mi-
nativ, acuzativ.
Vocativul nuare reguli la fel de precise, dci, de eX.
t
Sandule este ca Oltulc dar nu ca A1ltoane!. Toponimc1e nu
au, in principiu, decit vocativ in -ule, deci eu articol hotarlt,
pe cina numele de persoana fac vocativulin -c
N o t a. Numcle proprii de pcrsoana in si s ...
temul romanesc (de nominatie) primesc numai articolul
masculin lui pentru a exprima genitiv-dativul,
indiferent daca acele nume indica fiinte masculine sau
.femininc, de ex.: lu Allgi, lui Cici, lui Dado, lu
lui Suzi etc.
Numele proprii de persoana eu lnteles masculin, dar
cu feminina. ca lemnia, LHca, Sava, Toma etc.
primcsc articolul de genitiv-dativ dnd dupa f o r m a
10r: leremici, LuciH, Savai, T011lei etc., clnd dupa
e o n t in u tul lor de masculln: lui em'nia, lui Luca, lui
Sava, lui Toma, fiind asocate eu tata poPa din categora
substantivclor comune.
Unele nume proprii de persoana. ca AcM/d, Adasca-
U/ei, Aelenei etc. sint invariabile, tocmai pentru ca s-au
Ionnat dintr-o perifraza care contine un genitivo
114
11.5. ARTICOLUL HOTARIT LA AD JECTIVE
Adjecth-ele calificative primesc articolul hotarit enclitic
a) cind se afla imediat inaintea substantivului la care se
refera, iar acesta un obiect considerat cunoseut:
bogata toanma. i'ltbitul coleg, rO$1I1 drape!o Articolul trece,
dupa cum se vede, de la substantiv la adjecth'ul aflat
inainte;
b) cind intre adjectivul calificativ sUDstantivul la care se
refera el apare un adjcctiv sau un pronume posesiv:
frumoasa Jloastra patrie, simpaticul meu colcg, el'oicul lu
acto
N o t a. Rareod, mai ales IU limbaj ul oratoric in cel
poetie, in locul poscsivului se introduce demonstrativul
dnd substantivul este provenit dintr-un adjectiv califi-
cativ substantivat: indrzneful acesta rumos, galbenul
acela {ipator indeosebi cu nume derivate de la loca-
liUiti, tad, provincii etc.: st''teallul accsta vese! "
e} cind adjectivul se afl dupasubstantv, dar este o porreta
sau un supranume, de ex.: 11,Jillai yiteazul, Petrlt
MilesC1t Cirnul, Laic Chiorul etc., spre deosebire de sub-
stanth'ul din pozitic (v. p. 119). ln atari combi-
natii:, adjedh:ul este echivalent cu "cel + adjcctivul (ne-
articulatt: Mihai cet Viteaz, Pdru cel MilesClt
cel Cirn, Laie cel Chior cte. numai uzul decide care
din cele doua forme se generalizeaza .
N o t a. Articolul hoUirit poate sa transforme un adjectiv
in substantiv, dar acesta nu este o functic s p e e i f i e a
lui, caci dupii cum avem frumosul n-are totdeauna
tare, avem Un frumos llu-i o miml1le, Acel frumos
inri Place mie, Orice frumos trcbuic respectal etc .
N o t a. O pozitie aparte fata de articol ocupa adjectivele
tot intreg. naintea substantiv111ui, tot intreg cer ca
a c e s tasa fe articulat: tot omul, toatr'i su flarca, tot
poporltt, ntreaga blruinta, ntreg ciorcMnele, illtreg poporul.
La fel dnd tot intreg se afIa d u p a substantiv:
strugurele fot, vara toati, poporul tol, respectiv: bt:ruinfa
infreaga, 1Il1mtele Jttreg, poporul ntreg. lntreg are lusa
posibilitatea de a fi adiectiv pdmind el
articolul daca este inainte de substantiv: ntreaga
vara, t'llfregul ciorekinc, intregul popor.
115
11.6 AL DOILEA ARTICOL AL NUM'ERALULUI
ORDINAL
Ca al doilea articol al numeralului ordinal in fonna: -fea
pentru masculine neutre, -a pentru feminine, se schimba dupa
gen numar, nu dupa caz.
11.7 FORMELE $1 FUNCTIILE ARTICOLULUI NE-
HOTARIT
Articolul nehotant are numai singular. Acesta este,
pentru masculine neutre un, iar pentru feminine o se
declina astfel: N.A. un, o; G.D.: unui, unei; V. -
Articolnl nehotarit prezinta obiectul exprimat de substan-
tiv ca nefiind bine cunoscut san ca nedefinit in mod vOlt
de vorbitor (v. exemplele la p.118 - 120).
Cind un nume propriu, el da intelesul de "unul
ca", "un asemenea om ca", introdncind ideea de a1egere;
de ex.: Un Brzncoveanu ntt se putea turd .
N o t a. Deosebirea dintre articolul hotarit numeralul
corespunzator consta In aceea ca articolul hotadt nu
m<:epe o numaratoare prin urmare, el nu lnsea.mna
.,unul singur" ori "numai unul".
Articolul nehoHirit preceda adesea pe altul, alta
numeralul ordinal: un alt rate vitreg, 1m al patrulea
dntlirel, o alti idee, o a doua acliune etc. formulele
ctate nu sint in principiu recomandabile, ele arata
ca artkoIul nehotant capata in astfe! de situatii lnte--
lesul unw deterroinativ sinonim eu "oricil1e, oricare,
fiecare".
11.8 FORMELE $1 FUNCTIILE ARTICOLULUI
AD]ECTIVAL
ArtkoIul adjectival are forroeIe:
singular plural
masculin
, IMUtfU jemJnln neut1u feminin
N.A. cel cea cei cele
G.D. celui celei celor celor
v.
116
N o t a. Ce[d Cd01' sint astazi rareo tu 10cul Jor se tntee-
buintcaza la roasculine !?i ncutrc forma de nominati\'
acuzatk; de ex.: pricteuuhti 11lCU cel bUIl, prietmor
cei blflli.
Artieolul adjectival distinge obiectelc care au
exprimat de adjcctiv de cele care nu au aceasta sau
o au in masura compara gospodina cea pl'iceputa
tata de gospodna priccputi.. Gospodina cea priccp'l/.ta este o
gospodina caracterizata in rood special prin pricepcrea ei,
pe care o scoatem in evidenta eu ajutorul articolului adjec-
tival. Datorita faptului ca cel (cea, c, cele) izoleaza
obiectul care are o anumiUi calitate, nsstilld asupra eL el
formeazif superlativul relati\', care nu este altceva decit
indicatia ca un obiect din cele la care ne gindim are 11lSU-
arataHi de adjectiv deasupra celorlalte obiecte avute
in Ccl1/Ut' b1fl1 SPOl'tiz: al alllllui inseanma sportivul
care a atins cele mai bune performante in deeurs de un an
fata de tot ceHalt, macar in parte, foarte buni.
Pe uceeasi calitate se intemeiaza si utilizarea lui cel
in formele Jata cea lzamic, unde cea ha1'11i-ca
cea ma de seama. a fete
t 1.9 FORMELE $1 FUNCTIILE ARTICOLULUI
GENITIVAL-POSESIV
Articolul gcnitival-posesiy formeaza o serie care nu se
schimba dupa caz, ci numai dupa gen nUl11ar. Ea este:
al pentru masculin neutru singular
al pentru l11usculin plural
a pentru fcroinin singular
ale pentru feminin neutru plural.
N o t i. Genitiv-dativul familiar popular alor mel
(hti, si-i, lui, e, '1UJtr etc.) nu contine a r tic o 1 u l
posesiv, In duda apare.ntdor, ti un pro n u m e care
tine loeul unui substantiv stibinteles l "parintilor", sau
unci locutiuni "celor {oarte apropiati". Pronumcle al
apare in constructii populare faroiliare, la nominativ-
acuzativ de ex. in al 111CU, care poate insemna "acest
lucru al lIcopilul meu", se schil11bi dupa gen:
a mea = (orice obiect de gmul feminin), "fata,llcvasta
etc." mea, al notri, al = "partizanii, coechipia:ii.
117
cci eare au pareri, eare sint din grup,
tabanl, ccata, ncam, popor eu noi, eu voi".
Articolul gcnitival-poscsiv face legatura dintre un sub-
stantiv detenninat prin altceva dect articolul hotarit
genitiv, pe de o parte, posesivele care dupa un
substantiv rletenninat alUel dccit prin articolul hotarit,
pe de aWi parte (vezi exemplele de la p. 119 - 120).
Articolul genitival-posesiv se obligatoriu inain-
inaintea numcralului ordinal, cu exceptia lui primul, prima.
Articolul gcnitival-posesiv se combina cu cel, cea, cel,
pentru a exprima genitivul dativul in fonnule ca deschi-
derea celti de-a treia confcrillfe de ... , deoarece al, a, ai, ale
nu au forma de genitiv-dativ.
N o t 5.. Dupa formulad ea cea de mai sus s-a constituit
si un nominativ-acuzativ cel de al cinci/ea concurs de ... ,
care nu este necesar; exprimarea mai simpla mai
e1cganta pcntru ascmcnea nominativ-acuzative raminind:
al cincilca COllcurs de ...
11.10 OPOZITIA DINTRE ARTICULAT NEARTI-
CULAT
Fiind unul din cele mai importante e1emente ale deter-
minarii numclui, articolul se intrcbuinteaza dupa anumite
reguli. Ele prvesc in principiu stabilirea gradului in
care un obiect este cunoscut sau necunoscut. Articolul
se deosebqte de celelalte detenninative pentru ca este
s pe c i al iza t, adica nu contine alte indicatii decit pe
cele care rezulta din relatia cunoscut-necunoscut cu di-
versele ei trepte.
Articolul nu are insa totdeauna libertatea de a marca
relatia pentru care s-a specializat. Adcsea, el trebuie sa
asigure o legatura gramaticala. Astfe!, la numeralul ordinal
prezenta lu se explica prin aceea ca onlinea in care se
obiectele cere ca locul fiecaruia sa fie prccizat. De aceea
genitivul nu se poate constru decit cu articolul (celui, celei)
wmat de propozitia de: cehti de al doilea, celei de a doua.
Prin urmare, articolul se uneod fara sa se mai ia
in seama gradul de amintit.
111 alte situatii, articolul nu se foloseste, chiar daca obiec-
tul denumit este foarte bine cunoscut; de ex. in formula
mama-mea, tata-!u etc., fata de mama mea, tatal tu etc.,
118
gradul de a fiintelor dcnumitc prin aceste
cuvinte este ace1asi.
Toate aceste deosebiri de intrebuintare a articolului for-
meaza ceca ce numim o p o z i tia dintre articulat near
ticulat.
Principalelc n'guli ale acestci opozitii sint:
11.10.1 SubstanHvul 1l1lmai arlicolul Itofarit
1) dnd este urmat de acesta, aceasta, accla, accea formele
lor sau de numeralul ordinal;
2) cind este urmat sau precedat de tot, toata de compuscle
acestora: tuslrei, tllspatru etc.;
3) dnd subliniaza. o calitate, un titlu al une pcrsoanc,
imediat inaintea numelui ei propriu: prietenul
Nicola!, colegul doctorul 'Mal'!ll, strungarul Lupu.
cercetatoarea Vast!esCtt, profesoara Nlcoleta etc.;
4) cind este o poreela. sau un supranume dupa. numele
propriu-zis: Mircea Ciobanul, Vlad Calugarul, Constantin
Stolnicul, JancH Sasul, Jafeo Prisacarul, Tit
N. etc., Maria Baneasa, Lina Vorniceasa,
Glterghiria Comisoaia etc.;
5) cind, lara a fi preccdat de alt determinativ, este urmat
imediat de gcnitiv; copita calului, struguriiviei,
lui Gheorghe etc.;
6) cind se afla. in genitiv imediat dupa substantiv cu articol
hotadt sau dnd este in dativ fara alt determinare;
7) cind exprima. unul dirt urmatoarele grade de rudenie:
mama, tata, bunicul, bunica;
8) cind exprima un lucru care apartine persoanei indicate de
dativul verbelor eonstruite eu acest caz: $i-a seYnt#
ptclorul, Ti-ai rltpt rochita!, l$ bate capul, Unde m-al
pierdut umbrela?, Unde ne sint visatorii?
9) cind este construit eu locutiunea prcpozitional de-a:
de-a uHi porumbeii, de-a baba oarba cte.
11.10.2 Szmtantivul1t1t articolul lzotarU
1) cind este precedat de: aeest, aceasta, acel, acca forme1e lor;
de numeral cardinal sau de cel ordinal; de: care, aricare,
pecare, orice: de: t'rcun, t'rco, de: cit, cita, cij1:, cite,
diva, citava, citorva
l
orict
l
orieta, oricfi, oric!e; de: nici un,
nici o,
119
2) dnd este precedat imediat de o prepozitie nu ate dupa
el un determinativ: in easa, pe strada, pt'ntru tigiri,
de la tara, carne-de miel etc., eu exceptiile discutate la cap.
Prepozitia (v.p. 285) .
N o t a. Faptul ca substantivul no io aceste
conditii articolul hotarit ou inseamna neaparat d. obiectul
denumit este necunoscut sau prezentat ca atare. tn Se
dit' la gara, de ex., gra este ceva precis, de vorbitori.
3) dnd exprima o stare calitativa a subiedului: A plecat
micau (copil, elev, lucrator etc.) : s-a intors barbat (om
in toata Urea, profesor, maistru, ofiter etc.);
dnd exprima unui subiect prin numele predi-
cativ: Dumitru este student, Fratele lid se lace tradorlst
etc. ;
5) dnd exprima grade de rudenie in formule fixe eu adjec-
tivul poscsiv enditic unit eu substantV'ul: tata-meu -tau,
-sau; mama-mea, -ta, -sa; fi-meu, fi-mea; frate-meu, -tau,
-sau; sora-mea, -ta, -sa; nora-mea, -ta, -sa; soaera-mea,
-ta, -sa; cusera-mea, -ta, -sa; cumnata-mea, -ta, -sa;
-ta, -sa; vara-mea, -ta, -sa;
-ta, -sa; unchi-meu, -tau, -sau etc.;
N o t a. Substantivele la 5 sint, de fapt, e o m"
p u s e, adjectivul posesiv este illcorporat, cum
rezulta din genitiv-dativul celor feminine: mama-mit,
mama-!, mama-sU (mama-mei, mama-te!, mama-se!) etc.
sa se compare eu substantive fara adjective
posesive incorporate: mamei mele, mam tale, mame sale,
surori mele, surorii tale etc.
6) dnd indica un lucru privit din punct de vedere general
apartinind unei persoane indicate de dativul posesiv din
constructii ca: .5i-a lasat (sa-i creasdi) plete (barba,
musta1i, favoriti etc.) j $-a cumparat ceas
etc.;
7) dad exprima subiectul in constructii ca: E (cllduri,
ceata, fum, frig, ger, lumina, piela, rAeoare,
umezeali etc.);
8) dnd exprima. subicd ul in constructii ca: JI-e (/-e, ne
va e, le e), mi se faee (ti se face, i se face etc.) frica, foame,
greati, lene, polta, scirba, sete, somn etc.);
120
9) clnd exprima idee a de partitiv: Bea tapfe, Vrea mamaligl,
Manillca inghetata, (cUtite, sarmale, ridichi etc.). Se
Intreprind cercetari. A lt fcut descoperiri (importan! e) etc.
Substantivelc care nu exprima materia sint intrebuilltate
In aceasta acceptiune mai ales la plural. Astfel, mnllca
mere, dar nu 1nanind mar, ci mannca un miro
N o t a. Regula este incalcata uneori; de ex.; dnd se
spune JIanlnca, ma, mar! Dar atunci, mar
are inielesul de "ceea ce se che ama nu pe acda de
partitivo
10) in proverbe zicatori in care uzul a fixat substantivul
nearticulat acolo unde, astizi, se cerearticulat; de ex.,
Corb la corb lllt scoale ocki.
Capltolul 12
PRONUMELE
Pronumcle este partea de vorbire care tine loenl unui
su!Jstanti\' prin aecsta, al obiedului denumit; oe ex.:
Eu si1l1 Barbu Lilltar-ul Eu = "e-el care vorbese"
Acesta este Barbu Uutarul
Cine este B"rbll Lutarul?
Orkare al' Ji Barbu Lautarul
Unul este Barba Lu!arul
(vorbitorul).
Acesta = ,,(omuI) de aici,
de linga noi sau eel despre
care vorbim".
Cine = "omnl eu numcle de
Barbu Uiutarul, dar ne-
eunosent ea individ de
cel care intreabi".
Oricare = ,,0 pcrsoani (ori
un lucru), indiferent care
anume dintrc mai multe".
Unul = ,,0 singura persoana
dntre mai multe" (ori
un singur lucru).
12,1 FELURILE DE PRONUl\IE
Potrh-it eu 'ntc1esul cu functiilc indeplinite, se disting
7 felnri de pronnme. Dintrc aeestea, 6 nn numai ca tin loeuI
unui nume, ei exprima inca eevaj de ex.: oricare arata in
plus ca obicctul avut in ,'edere nu este determinat; acela
araUi in plus ca obiectul carnia ii tine 10enI se afIi mai departe
de noi dedt un obiect indicat de pronumcle (Jc('sta.
Al pronume tine numai loenl unui obiect, fara
a adiuga eeva. Cum el este in primul rind inloeuitorul
p e r s o a n e i, a fost numit pro n u U1 e p e r s o n a l.
122
Cele 7 feluri de pronume se pot grupa dcci mai 111tH in:
1) pronume personal: apoi in alte feluri de pronumc, care
sInt:
2) pronumeJe posesiv: tine loeul numelui obicctului poscdat
in timp, pe al celui care poscdi. oLiectul;
3) pronumele demonstrativ: tine loeul nnmclui obiectulul
aratind In timp daca oLiectul este sau
departe de vorbitor;
4) pronumele relatlv: tine locnl numelui obiectului faee
totodata legatura eu ceea ce se va spune despre obiect in
propozitie ;
5) pronumele interogativ: tine loeul numelui obieetului,
aratind totodata d intrebarea se refera la acel obiect;
6) pronumele nehotarit: tine loeul nnmelui unui obicct,
aritind totodati d acel oLiect nu este unul anume;
7) pronumele negativ: cxcludc obicctul inlocuit.
Capitolul 13
PRONUMElE PERSONAL
13.1 FORME (DECLINAREA)
F o r m e 1 e pronume1ui personal s1nt organizate pe pet-
soane, indicind:
a) pe cel (cea) care sau pcrsoa1:Ja I: eu;
b) pe cel (cea) cu care se vorbqte san pcrsoana a Il-a:
tu;
e) pe cel (cea) despre care se fara 53. {le persoana
I-a sau a II-a, ci pel'SOal1ll a UI-a,' el, ea, dinsu/, dinsa.
Persoana I singular, eu, are pluralul no. Aces! plural
nu inseamna insa "en + eu + en cte.", d"eu + tu (+ tu +
tu etc.)" sau "en + el (+ el + tu + tu etc.)", sau "eu +ca
( . .... tu + el ctc.)". El asociaza, cel pu\in una din
celelalte persoallc, inclusi\' prin pluralul acestora; de ex.:
"en + san "eu + sau ,,('tI -j de" =--" 1/01:.
FaPllll el pluya/lIl "oi wprindc o daN; pe ej
ca persoana I dlllilli/ pcrsoaJlclc a 1J -a
a III-a.
Persoana a Ir -a singular. tu, are pluralul voi, care in-
Sf'amna: a. "tu + tu (+ tu) etc."; b. "tu + (tu) + el
\+ el) ctc.", "tu + (el) + ea (+ ea)" cte.
FaPllll ca ll plura/ui voi este wprins macar o data
tu dovede$te ca pcrsoana a JI-a domnl persoana alU-a.
124
Persoana a lIl-a, masculin ~ i feminin, el, ea, are pluralul
dupa gen: masc.: ei, fem.: ele.
El reprezinti pe "el + el (+ el + el etc y; pe .,el + ea
i + el + ea etc.)"; pe "el + ele",
Ele reprezinti pe "ea + ea + ea + ca e t c ~ .
Faptul di in plurall ei pot Ji wprinse ~ i ea, ele, "Utu,i
de el, colIstituie dovada ca zn acest Plural domina mascu-
li1'lul .
N o t i. Din cauza d pluralul are inte1esurile aratate,
persoanei 1 pI. i s-a spus in unele gramatici persoana a
IV-a; persoanei a II-a pI. i s-a spus a V-a, iar persoanel
a III-a pI. i s-a spus a VI-a.
Formele pronumelui personal se tmpart ~ i in forme lungi
de obicei ncaccentuate ~ i care de foarte multe ori se
sprijina pe cuvintul dinainte sau dupa ele, fiind unte
(e o n j u n c te) cu el.
Persoana 1 Persoana a I 1 ~
I
Persoana a m ~
masculln - leminin masculin-fcminin masculiu feminln
'3
singular \ ptaral I singular I plural I singular \
plural singular I plural
..
'" lung ! scurt lung l seurt I
lung I lung I senrt lung I senrt lnng \ 8('lIrt lnng \ 8('lIrt i hmg \ senrt

seurt
N. eu
-
noi
-
tu
-
voi
-
el
-
ei
-
ea
-
ele
-
- --------------
--------
----
--
----
G.
- -
-
- - - - -
(al)
-
(al)
-
~ I )
-
(al)
-
lni lor el lor
I I !
I
I
-
--
--
--------
- - - - - - - - ~
-------J----
mi ne ti voua
va
i le i le
D. mie
tmi
noua
ni
tie
iti (pe)
vi lui
ii
lor
ti
ei
ti
lor
H
v-
- ----
--------
----
--
--
------------
A.
(pe) mi (pe) (pe)
te voi
va (pe) 1 (pe) i (pe) (pe)
le
mine noi
ne
tine v- el l ei
I
ti ea
o
ele
I
m-
\
\
N o t a. Dnsltl !i dtllsa se intrcbuinteaza rar la genitiy-
dativ in exprimarea literara. Formele de genitiv-datiy
sint: dznsullti, dtnsei, din$ilor,.dnsc!or (Y. p. 139)
N o t a. Pentru persoana a lII-a se lntrebuinteaza
insul, tusa - eu pluralul tn:ii, illscle -, dar numai in
combinare eu anumite propozitii: intr-fuslI! (-ins,!) ,
dilltr-nsut (-nsa) , printr-ins1l1 (-n.sa J.
13.1.1 Pronumele personal-re flexiv
Aeest pronume este o subeategorie a ce1ui personal. El
are fonne numai pentru persoana a IlI-a la dativ acuzatiy,
adica:
N.
G.
D.
A.
singular
luug SC/lrl

pe sine se
plural
!ltng
(rar) (pe sine)
scun

(pe sine) se
N o t a. Acuzatiyul sine se ca substantiy fn
fonnule ca in sinea (mea, ta, lui, lor etc.).
13.1.2 F u 1t C J il
Pronume1e' personal cel personal-rcflexiv tndeplinesc
toate functiile sintactice ale substantivului dupa cazurile
gramaticale pentru care au forme. Ele pot fil
1. Subiect: Vii $ tu?
2. Nume predicativ (rar, in constructii ca:) Tu ntl tti eJ.
El a devenit el etc.
3. Atribut: Jata el, mersul tui etc.
4. Obiect dired: AscuZtafi-ne. Vi clzcama.
5. Obiect indirect: lJati-i pace I Cere-mI ce vrei etc.
6. Complement de agent: I1ztrodltccrea va i aCllla de tfne.
7. Circumstantia1e, afara de cel de timp de cel consecutivo
121
13. '.3 lU11'Cbuhzfarct1 formdor hmgl
Pronumcle pcrsonalc in forma lung se fdosesc ca
subiect numai cind vorbitQrul in s i s t a asupra persoanei
care face actiunea vrind sa o puna in evidenta. 1ntre Ascultalt
muzica clasica? Foi asculfafi 1Il1f:dca clasicii? deosebirea
rezida In aceea ca a doua propozitie implica mai totdeauna o
subintdeasa intre subiectul exprmat de pronume
alt subiect neexprimat dintr-o propo,dtie asemanatoare.
Opozitia se indreapta adesea spre e a 1 ita t e a subiectulni
exprimat de pronume. Vol aScltltaji mu:dca clasica? putlnd
insemna "Sinteti capali1i de aceva?", "Putep asculta
muzica clasidi?"
De ceIc mai multe ori, pcntru a se pune ma puternic in
tumina o idee ca cea de ma sus. pronumele-suLiect se
d u p a predicat san, cind este posibil, la propozitiei:
Ascultal voi1J1ltzz:ca clasica? Ascultafi mu::ica clasica vol?
Intonatia propozitiei este in fel condusa, lnd 'oi sa fe
seos in eddenta.
El, ea apar lnsa mai des ca suLicct dccit cddalte dona
persoane, pentru ca S111t difcrentiate pe genuri.
N o t a. Doua aspede ale intrebuintarii pronumc1ui-subiect
merita sa He privitc mai atent: utilizare
In propoztii ca Noi am in'a!at asta:r ... s,i cea in care pro-
numc1e-subiect apare fara vreun motiv de insisten1a;
fu sin! studcnt in a1l1tZ al III-lea (pentru: Sl1t sluden! "
an1/.1 al III-Iea). tn varianta eu pronumele-subiect (eu)
exprimat se cere fe ca persoana 1 sa descmneze pe cineva
care sa sublinieze ca "el este .student" (ial' a1tii
nu sint), fie ca dupa Clf sa urmeze In opozitic numele pro-
prin: Eu, Rica Vcn!zm:ano, slnt st1fdclIt ... ceea ce rcpre-
zil1tl de fapt tot o izolare a subiectului, dcd o subliniere,
o seoaterc in cvidcnFi a lu.
La dativ, formelc lungi se folosese eu prcpozi(iilc care cer
aeest caz, dar ma ales fara prepozitii. Ele sint dublate in
anumite conditii sintactice de fonnele scurte.
La acuzath', formelc lungi apar n u m a i precC'datc de
prepozijiile care cer acest caz gramatical snt uublate
adesea de formele scurte.
Pentru intrcaga problema a dul,larii pronumcluI, vezl.
p.l34.
129
13. J.4 Lo(ltt jormdor pronominale scurte
Reglllile de a formelor seurte ale pronumclul
personal slnt In linii mari urmatoarele:
1. Forma seurta a pronumelui personal se plaseaza tot-
de auna inainte de verbul afIat la indieativ p r e z e n ti
i ro p e r f e e t, mai -m u 1 t - e a - pe r f e e t, la eonjunctiv
p r e z e n t t r e e u t, la infnitiv p r e z e n t.
2. Forma scurta a pronumelui personal se plaseaza
totdeauna dupa verbul aflat la imperativ sau la gerunziu.
3. Forma scurta O a pronuroelui personal se poate plasa
inaiate sau dupa vii t o r u 1 a n ter i o r. Celelalte forme
scurte se asaza totdeauna inaintea viitorului anterior.
4. Forn{a scurta O a pronumelui personal se plaseaza
totdeauna la verbului afIat la p e r f e c tul e o m-
p u s, la eonditionalul p r e z e n t sau t r e e u t. Celelalte
,forme seurte se plaseaza inaintea auxiliarului de la timpurile
mai sus indicate.
5. Clnd se intrebuinteaza doua forme seurte, ordinea
lor, una fata de eealaWi, este: dativ-aeuzativ, en
exeeptia lui o eare, in anumite situatii, poate sa fe plasat
inainte sau dupa verbo
Aeeste reguli iau in particular urmatoarele aspecte:
Da ti v
1 mi, It
l
, ii, ne, vii, le 1
se folosese:
a) inaintea timpurilor simple ale verbelor eare ineep eu o
eonsoana sau eu un (afara de imperativul pozitiv de
gerun.t..iu) :
Imi apare, Iti da, ne aproba,) va spune etc.;
b) inaintea timpurilor simple ale verbelor care incep en o
voeali (afara de imperativul pozitiv de gerunziu)
paralcl eu formele mi, ti, i etc., pentru care vezi mai jos.;
e) inaintea viitorului viitorului anterior: mi 'Va placea,
le va Ji placut etc.

I mi, ti, i, ne, vii, (v-), le
se folosesc:
a) inaintea timpurilor compuse (afara de viitor de viitorul
anterior): mi-am incltipuit, ti-am dat, v-am spus, v-a,
ji ofo'it, Ie-a$ ji cerut etc.;
129
b I dupa sa al conjultctivului: si-ti, sa- i, s,i ne, sti va
etc. ;
e) dupa imperatinu pozith' dupa gerunziu, formind
silaba cu ultima parte a verbului aflat la aceste timpuri:
da-I, da-ne, splt1lc-le etc., pro1Zunndu-11 etc.;
d) inaintea verbului Ji din formula fixc ca: mi-e (sic) sctc,
foame, ne e frica, va e tcama etc.;
e) (in limbajul familiar cel popular) inaintea timpurilor
simple (afara de imperativul pozitiv) a celor compuse
(afara de viitQTul viitorul anterior) de la vorbe1e care
incep cu o vocala (dar nu eu i): 1i-aduci amin/c. i-adue
aminte etc.. v-aduc aminLc, mi-adult, tt-mnple
etc .
N o t a. Daca verbul incepe cu i se intrebuinteaza
formele mi, ti, i, i nu se mai aude, adid.: rni-n!indc,
ti-mplincsc, etc.;
/) (in limbaiul poctie) dupa substantive sau dupa adjec-
tivele aflate inaintea unui substantiv: inima-i, carfile-mi,
vecllea-ti prietenie, fl'ltt1wascle-mi amintiri etc.;
g) dupanu la timpurile simple, indusiv imperativul negativ:
Ilu-mi acorda, 1tU-tl pasa, nu-i ncrcdinase etc., nu-mi
da! tu-ti pierde, nu-i SPIt11C, IZIt va liisa!i etc.
I mi, ti, i, ni, vi, ti r
!'e foloscsc:
a) inainte de pronumele reflexiv se, la verbdc constmite
eu acest pronume: mi se comunica, ti se va comunica, ni
se ce:l'e, vi se cere, Ji se 1Ia fi cerut etc.;
b) imediat dupa imperativul pozitiv sau gerunziu, dad.
acestea au un promune in acuzatiy: spi1tc-mi-o,
aduna-ti-l, da-I-l, schimbafi-vi-o, incearca-ni-le, spunn-
du-vi-se, cerindn-ti-se, acordndzt-i-l etc.;
e) imediat dupa timpul verbului in constructii nversate
care contin pronumele se pare-mi-se, 41'&a!i-5-ar,
ccrufu-vi-s-a, Pll1Slt-Ji-s-a.
130
Aeuzativ
se falosese:
a) inaintca timpurilor simple (eu exccpia gL'rt'nziPltli
imperativului pozitiv): mi ascuUa, ma chcamtl, ma
zwaia, se ascult, se chemase, se i)api etc.;
b) inaintea viitorului a viitorului anterior: roa ,,'tI i; l/ti.
ma va ji invita!, se va invita. se 'II ji invita! etc. ;
e) dupa si; al eonjunctivului: sa ma aswl!e, sa ma ji iJl,<'ai;
sa se asclllte, sa se invite etc.;
d) dupa gerunziu: i1tvitindu-ma. chemndu-se etc.;
e) dupa imperativul pozitiv: aSCltlt?-m'!;
/) dupa me la timpurile simple, indusiv na la imperativul
l1egativ: 1tU ma aproPiu, Jllt se clat1lt!, JIU roa atillge. l/U
m'-mpinge.
se f(llo:-;cste la fel ca si ma sao In plus, el apare inaintea
auxiliaruui avca,' te-a;z intUni!, te-ai lauda!,
etc.
se folosese:
a) inaintea auxiliarului avca,' m-a solicita!, m-ai illJelt'gt',
s-a slricat, s-ay ji dus etc.;
b) (in limbajul popular familiar) inaintca timpurilor simple
la vcrbele eare inccp eu o vocala (dar nu eu ): m-aduce.
m-L/SCIIZ/a, s-adusl', s-ajla etc.
se
a) inantca tmpurlor simple (afara de imperativul pozitiv
9i de gcrunziu): il il iI intimpinase etc.;
b) inaintea viitorului viitorului anterior: il (f.$tepta.
il 1)ei Ji a!j!eptal, iI 1'a cluma, U .la ji e/lema! etc.
131
se
a) inaintea auxiliarului aua: I-am cautat, I-a$ cltema, I-am
Ji cautat etc.;
b) dupa sa al conjunctivului: sa-I cauf, sa-I Ji caltla! etc.'
e) dupa pronumele in dativ la verbele construite cu acest
caz:
mi-I da, !i-I recomanda, vi-I prOpltllem, ni-I ojera etc.;
d) (in limbajul popular familiar) inaintea verbelor care
incep cu o vocala: I-atinse, I-U111flii etc.
se
a) inaintea timpurilor simple, eu execptia imperativului
pozitiv a gerunziului: O accept, O exclltscse, O injclegea
etc. ;
b) dupa JIU la timpurile simple, inclusiv la imperativul
negath': n-o asc1tltasc, 111t o 1t1t o clzcma$i,
n-o asculta 1, n-o clz.ema 1, n-o mPinge I etc.;
e) inaintea viitorului viitorului anterior: O va accepta,
o va ji acreplat, o va exclltde etc.;
d) dupa participiu in timpurile compuse: am eereetat-o,
a$ JI: cautat-o etc.;
e) dupa infinitivul verbului din prezentul conditionalului:
$ aswlta-o, ai CC1'e-O, ar in!elege-o etc.;
f) dupa imperativul pozitiv dupa gerunziu: ascult-o/,
caut-o/, njelege-ol etc.; ascunznd-o, cautnd-o, injelegin-
d-o; etc.;
g) dupa sa al conjunctivului: s-o a$tept, s-o Ji a$teptat, s-o
primcsc, s-o ji pl'imit, sa O a$tept etc.
se
a) inaintca timpurilor simple (afara de imperativul pozitiv
de gcrunziu): De aduni11l, De ucide, De ascunsesem, De
cunoastcm, De mar!urisca etc.;
b) inaintea viitorului viitorului anterior: De va aduna,
De t'a ji admzat, De 'ca De va ji cunoscut etc.;
e) inaintca auxiliarului avea: oe-am Cttnoscut, oe-a!i cUflOseut,
oe-mn ji adunat etc.;
d) dupa sa al conjunctivului: sa De ntlneasca, sa De Ji
in/U1li! etc.;
132
e) dupa imperativul poz1I1V dupa gerunziu:
ucide-rie, dovedindu-ne, marturisindu-ne,
ueigindtt-ne.
I va, v- I
se folosesc:
ca ue, afara de v- care apare inaintea auxiliarului avea:
V-a ammla!, V-a iubit, v-a poiolit, v-a$ invita, v-a$ Ji invtat
etc. inaintea timpurilor simple ale verbelor care incep eu
vocala a: v-aseult, v-a$tept, v-avn!ali.
N o t a. In aceasta situatie, v caraeterizeaza vorbirea
curenta. limbajul popular cel familiar. In limbajul
strict solemn, el nu este recomandabil. In acest limbaj
este preferat va: va ascult, va a$lept etc.
se
a) inain!ea auxiliarului avea: f-am amennlat, '-a lecuit,
i-ati pom:nit, i-a$ amenin{a, i-ai Ji amenin{at, I-ar lecui,
i-ar fi tecui! etc.;
b) sil alconjunctivului: sa-i eere{ (pe ei) sa-iJ cerea
(pe ri):
e) dupa imperativul pozitiv dupa gerunziu: aseulta-I (pe
ei),ndruma-i, (peei), des/areli-i (peei), ascultindu-' (pe ei),
indrumindu-i (pe ei), desftkndu-i (pe ei) etc.
I ii I
se foloseste:
a) inaint'ea timpurilor simple ale verbului, afara de impera-
tivul pozitiv de gerunziu: ii elimilul, ii ttimesc,
ii poJfr$fe etc.;
6) inaintea viitorului a viitorului anterior: ii va a$tepta,
ii va uimi. ii va poJli. 'l'Ll Ji a$teptat, ii va Ji poftit.
se foloseste:
a) inaintca timpurilor simple ale verbelor, afara de impera-
thul pozitiv de gerunziu: le aseuZt (pe ele), le invt,
le asC1tltam (pe ele), le asC1tltasem (pe ele) etc.;
133
b) illailltea ditorului si a viitorului anterior: le '()i as. iCt!/J
(pe ele). le 'iJoi e voi Ji aSCff,ttat, le 'lJoi Ji invitat
etc. ;
e) inaintea auxiliarului avea i Ie-am aS0ultat. Ie-a$ ascultal
Ji ascttltat etc.;
d) dupa imperativul pozitiv dupa gerunziu:
invita-le, ascftltfltdu-Ie, etc.;
e) dupa un pronul1le in dativ/ la verbele construite eu aeest
caz: mi le aduce, ti le aduce, $i le aduna, vi le da etc .
N o t a. Formelc seurte - eu exeeptia lui -o - se leaga.
de genmziu eu ajutorul unui -zt adaugat la verbo
13.1.5 CU11t se pronlmtele personal
de pr01!lfl1tcZe personal reflexiv
La persoana 1 a rr -a formele pronumelui personal slnt
identice eu cele ale pronume1ui personal reflexivo Funetiile
lor difera lnSa. Spre a le distinge, recurgem la urmatoarea
formula:
Ori de dte ori wrbul se afla la persoana eu pro-
numele personal in forma seurta, aeesta este reflexiv; de ex.:
(eu) ma lz"orc, (tu) te intarci, (el, ea) se intoarce, (noi) De
ntaarcI'11l etc.
Ori de cite ori nTl,tll se afU la aWi persoana dedt pro-
numde personal in forma sellrta, acesta este numai pronume
personal: de ex.: (en) te nforc, (tu) ma l1t!orci, (el. f'a) ma
illto{(j'(I', ((i) va intol'c etc.
73.I/j lJublar,'{[ (rdll(fI'('rI !ji 1111!i,'ipar(f pro1Llt1'ltdol')
Forma hmga a pronwnd!li personal este dublata in
mod obligatoriu de una cind forma lunga exprima
obiectul dircd sau pe cel indirect inainlC';1 wrbului:
pe noi ne-a ntrcbat
p,: el 1/1/ i-a mai.'ll1it
tie ti con vine
lor le trimi
l
salutiil'i
N o t a. Intrebnintarea fonnei lung depinde de in t e n-
tia vorbitorului de a insista asupra obiectului grama-
134
ti e al. Cind acest lucru nu se inUmpH, obiectul grama
tical este exprimat chiar lnainka \"el bului llumai de for-
mele scurte: ne-a f,ntrebat, mt i-a nzai n!ill1it, iti convine
etc. In aeeasHi situatie lnsa nu se poate lntrcbumta nici-
odata forma lunga sngurii.
Pentru reluarea anticiparea obicctului !:,'Tamatical -
substalltiv prin pronume, vezi p. 289.
13.7.7 Prollumcle personal de 1tlarire
Pronumele personal de 1ntarire (insumi, insclmi, $nsul,
f,usati etc.) reprezinta ea pronume1e reflexivo suhcategorie
a pronumelui personal. Formele lui sint remItatul eompu-
nerii unui substantiv din uz: $ns1l, nsa eu dativul neae-
centuat al pronumelui personal, adidi: insu+nzi, insa-mi,
insu+ti, nsa+li, nsu+#, nsa+# ete. Ele se schimba dupa
genul numarul pronumelui personal. Astfel, pe cind
un biirhat, il intare;;te insumi (masculin); pe eu,
dnd o femeie, il nsaJ1ti (feminin); pe
cind ne adresam unci femei, il l1sati etc.
Formele aeestor- pronumc slnt:
Persoalla
Singular PIur al
masco + 1ICI-llr/l femillin masc.+ncutru fc:milliJI.
N. eu insumi eu insa.mi noi noi Insene
G.
D. mie insum mie msemi noua noua insene
A. pe mine pe mine pe noi pe noi
nsmni insami
nscne
Persoana a Il -a
N.
tu nsuti tu insati VQi vOl inseva
G.
D. tic insuti tie insat
i voua voua inseva
A. pe tine pe tine pe voi pe vol
insuti insati inscva
135
P e r s o a n a a 1 1 1 -a
N. el ea ei ele
(insele)
G. (al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale) (al, a, ai,
lui ei lor ale) lor
(in-
sele)
D. lui ei lor lor
(insele)
A. pe el pe ea pe ei pe ele
(imele)
N o t i. Femininul plural are dona forme: inse#
1,nsele. 1 nsele s-a naseut dupa modelul existent din 1nse +
dativul le .
N o t a. La dativ, femininul singular este 1nse (mi, ti,
$i). Pronume1e de inUirire seamana din acest punct de
vedere eu un adjectiv. Dupa eum genitiv-dativul de la
(o f1'lmi) galbenlt este (ltltei jrtfllze) galbene, tot
genitiv-dativul de la en nsami, unde eu ocupa pozitia
unui substantiv, iar llsami pe cea a unui adjectiv, trebuie
sa fie la dativ me illsemi. Formele eu a in loe de e care
se aud uneori trebuic evitate.
I - ca ad jectiv I
In construeti ca otnul jemeia t-igrii
ligr#, oa11tenii etc., pronumele de inU.rire este
adjectiv, aparind inainte sau dupa substantivo
13.1.8 Pronu11tele de polite!e sau de reverenfa
O subcategorie a pronumclui personal este pronurncle
de politete. El are trei grade de exprimare a politetei. daca
nu luam in considcratie utilizarea ca mijloc de
adres are a lui tu pentru persoana a U-a singular a lui vol
pentru persoana la plural. Acestei utilizari i s-ar
putea spune gradul zero.
136
Formele pronumelor de politete slnt. pe grade crescinde
de respect fata de persoane1e drora le slnt destina te:

Persoana a lI-a
I
Persoana a 111 -a
GenuJ
singular I
Plural
I
sing,dar I
plltral
masculin
dumnea-
dumnealui
I

dumneata
voastr1'
dumneasa
dumnealor
feminin dumneaei
-
masculin
dumnea- dumnea-
II
voastra voastra
-
-
feminin
masculin
Domnia
Domnia lui
Domniile
m

Domnia ta
voastra
Domnia sa
lor
feminin
Domnia ei
In fel slnt construite Maria Ta. M aria
Voastra, Majestatea Ta, Majestatea Voastra,Majcstatea Sao
Excelenja Ta, Excelenja Voastra, Excelenta Sa,1naltimca Ta.
lna1timea Voastra. lnal!nca Sa (scrise de obicei cu linio ara
cu litera mica la pronume: M aria-ta; Mria-voastr, etc.
pentru a li se pune in lumina caracteristica de pronume).
Ele se plaseaza la gradul al lII-Iea, dar nu se folosesc dcdt
pentru persoanele care impun un anumit protocol social.
Pronumcle de politete slnt cuvlnte compuse dintr-un
substantiv (domnia, mria, majcstatca etc.) un pronume
posesiv In functie de adjectiv poses iv (v. ma jos, p. 140).
Uncle, ca dumncata, dumncalui etc., s-au modificat in
masura, ludt substantivul do11tltia nu se ma
La altele, ma rar lntrebuntate, cum slnt cele de gradul al
III-Iea, se vede clar din ce parti slnt formateo Acest fapt se
reflecta in declinare. rn timp ce unele dintre pronumcle
de politete de gradul 1 au genitiv-dativ deo se bit de nomina-
tiv-acuzativ, pronumcle de gradul al II-Iea (dlfmnca'O'oastr)
are forma pcntru gcnitiv-dativ, iar cele de gradul a.
137
nI lta fnnneaza aceste cazuri ca c-i cll1(! f substantive
unnate de adjective posesive.
::';.A. dumneata dumneallli
dUlllncaei
dumneasa
G.D. dumitale dumnealui
dumneaei
dum(n)isale
N.A. dumneav'Oastra. dumnealor
G.D. dmnneavoastn'i dumnealor
N.A. Domnia ta Domnia voastri
G.D. Domniei tale Domniei voastre
Donmia lui
Domnia ei
Domnia sa
Domniei lui
Domniei ei
Domnici sale
Domniilor 101' *
13.1.9 l1ttrebuinfarea proJtumdor de poli/ete
Pronumele de politete de gradul I se falosesc 'ntrc per-
soane de aproximativ virsta pozitie sociala, ca mod
de adres are a copilor catre parinti, a fratelu sau sorei mai
mici catre fratele sau sora mai mare etc., intre persoane de
virsta diferita ca dovada de consideratie din partea celui mai
in virsta fata de cel mai tinar.
Pronumele de politete de gradul al II-lea este pronumele
de adres are intre persoane care intretin legaturi
doresc sa ramina la nivelul cerut de politete (elevul catre
profesor, studentul catre profesor, pacientul catre medie,
medieul catre pacient, un dUre client, caHtor etc.,
acesta catre etc.).
Pronumelede politete de gradul al III-Iea este protocolar
diferit pentru fiecare situatie in parte.
N o t a. Ca orice sistem puternic ind.rcat de obligara
respectari unor cefinte sociale, sstemul pronumelor de
politete are reguli de utilizare sociala stricte.
In limbajul fanliar popular s-au nascut diminutivc
sau abrevicri de mingiiere: matale, matiUutli, tale, talica etc.
Potrivit cu imprejurarile, cu intonatia etc., ele pot fi ironice.
* Serise, de obicei, en litera mme :;i en linioara de unire In a-
hJiea pronumcllli propriu-zis.
138
13./.10 dinsul $i dinsa
Dnsul dnsa nn slnt pronl1me de politete propriu-zise,
ei pronume personale eH ntelesul de el, ca; dar in vorbirea
eurenta capata cileodata ,'aloare de poli tete, clin eauza di
dllmllt'ltllfi, dmnn.e.aei dU14tneaSa au un genitiv-dativ mai
putin (primele dona sint la fd la acest caz ca la
nominativ-acnzativ, al treilea este dlfmisalc pentru amindoua
gcnurile). Dnsul dinsl1 se intrebuinteaza ca pronume de
politetc mai ales cind persoana la care se face referirea se affi
de fata, mai rar in aIte imprejurari.
GZlllliterar uu a 'ncorporat lnsa cele dona forme ale pro-
numelni personal ca pronnme de politete. De aceea, folosirea
lor in aceasta calitate caracterizeaza o vorbire neacceptata
inca de lim ba literara in consecinta, trebuie cvitate.
73.1.71 F'unc!t"i
PronumE'le pcrsonale illdeplinesc in fraza functia de su-
biect, atribut, nume prcdicativ, obiect direct, obiect indirect,
ca pe aceea a unor circumstantiale.
Am ales spre ilustrare numai citc,'a 5ituatii, eare 51nt
mai putin frecvente:
n u 111 e p r e el i e a t i y l': Ei slnt tot .
Voi sa ramineti ,'01 1 il<;l \'a .
Noi nu voi. .
a tri 1> II l : Prh:irca flf i (sau ci) era plina de sperante.
Am trecut 110i pri11 aceasti })robii.
La trecutu-ji 111are, mare viitor!
N o t a. Pronumele personale sint atrilmtc l1umai in
fonnele llti, ci, lar, in formele scurte mi, ji, dc, in
ealitate de pronume ele lntaxire.
cireumstantial: Te poftesc la l1Iilli'.
Felicitarea asta yine d,' la ti
Capitolul 14
CELELALTE FELURI DE PRONUME
14.1 PRONUMELE POSESIV
1.1.7.7 Forme
Pronumele posesiv are p a t r u serii de forme, potrivit
eu relatia dintre obieetul posedat posesor :;i eu numarul
aeestora. Formele se deosebese in modul urmator;
1) pentrn un singur obiect !ji un sin;ur posesor:
persoana 1 persoana a ll-a persoaJla a lll-a
mase. }
neutru al meu
fem. a mea
al Hiu
a ta
al sau, al lu (ei)
a sa, a lui (ei)
2) pentru 1m singltr obiect.!ji mai mul{i posesori:
mase. } al nostru
neutru
fem. a noastra
al vostru
a voastra
3) pentrzt mai multe obiecte !ji un singur posesor:
al lor
a lor
masco ai mei ai tai ai sai ai lui (ei)
fem. si}
neutr'u ale mele ale tale ale sale ale lui (ei)
4) pentru mai multe obiecfe !ji mai mul{i posesori:
ai nostri ai
fem. Si} ,
ale noastre ale voastre
ai lor
ale lor
Aeeste forme reprezinta nominativul aeuzathul.
Pronumele poses iv nu are genitiv-dativ dedt in mod exeep-
tional numai in limbajul popular familiar, cinc! denu-
una din notiunile "parinti, rude, neamuri, colegi,
eamarazi, eoechipieri, de lupta", de ex.: eere alor tal.
140
Formele paralele de la per:soana a III-a singular, masculin
feminin (al, a, ai, ale) lul, el, ca cel de plural pcntru
amindouii genurile (al, a, , ale) lor nu slnt pronume pose-
sive, ci pronume personale introduse in sistemul celor pose-
sive.
Faptul ca genitiV'ul pronumelui personal intra in sistemul
pronumelui posesiv d pronumcle posesiv insu#
exprima ideea de genitiva pronum;lui personal.
N o t ii. Pronumele personal nu are genitiv la persoana
1 a JI-a. Ideea de genitiv este suplinita la aceste doua
persoane de pronumele posesiv corespunzator.
lucru il face Satt de la persoana a III-a, alaturi de pro-
numelepersonal lni, e,
14.1.2 Pronttmele posesiv ca ad jectiv
Pronumele posesiv are functie de adjectiv. In aceasta
calitate, el nu este precedat niciodatii de al, a, ai, ale, cum se
vede din urmatoarele perechi de cnvinte:
ciorchinele meu ca un ciorclzine greu
ciorchim'i mei doi ciorchini grei
cil1elf! tau (sau) un cUne rau
dini tal (sai) nite cini rai
lada mea o lada grea
lt'i'tile mele daua lizi grele
etc.
Ca adjectiv, el are genitiv-dativ: mele, tale, sale, noastre,
voastre (ndrazneala atitudinii mele).
Pronumele personal (al, a, ai, ale) lui, el, lor nu pot fi
adjective. Sa se compare exemplele urmatoare cu cele de
mai sus.
ciorchinele lul, el, lor fata de
ciorcMnii lui, el, lor
dinele lui, el, lor
c1z:nii lul, el, lor
etc.
1(Jt cim'chine greu
doi ciorchim: grel
un cine rau
niffte cfinirai
Se vede cIar d lui, ei, lor nu se acorda in numar gen
cu substantivul ca adjectivul posesivo In conc1uzie, lul, el,
lor ramin totdeauna pronume.
141
1 J. .3 F ti n e t i i
Functiile sintactice ale pronumelui posesiv sl11t strins
legate de situatia de mai sus. Prin urmare, pronumele posesiv
poate fi:
1) a tri bu t: cal1!l meu, grij(f ta, cartw sa, prictenii tai,
un cal al me u, accl1st/ tltllre grij ata, acc$ti prieteni al
sal etc.;
2) n u m e p red i e a t i \: Pixitl asla este al fau?
3) s u b i e e t (in limbajul popular familiar): Ai
vor ci$figa tneciul; o b i e c t di r e e t sau o b i e e t i u-
d ir e e t: Pe ai i-a vazut la cantina,' A
toful alor HU
e o m pie rn e n t d e a gen t: Gn'dina va Ji aran jata
de al mel
complementul instrumentului: Am aflat
priu ai
N o t a. Pronumele poses iv de la (1) este echivalentul unui
substantivo
14.2 PRONU::\IELE DEMONSTRATIV
Pronumele demonstrativ arata ca abiectu1 al dirui nume
il inlocuiqte se afia fie 1 i n g a vorbitor, fie d i n e o l a de
unul sau mai mu1te obiecte de linga vorbitor.
Se considera ea un obiect se afla imediat linga vorbitor
atunci dnd a fost de curind pomenit: Acesfea eran gindu-
rile lui in copital'ie. (Gindurile s1nt' de mult, dar au fost
aduse in actualitate de vorbitor s1nt aeum aproape de el.)
lueru se lntlmpIa dnd ne referim la doua sau mai
multe persoane, lucruri etc. Ultimul pomenit este socotit
a pro a p e de noi, pe cind celalalt - de par te: Are doi
prieteni buni, pe Ion $2 pe Glteorglze. Acesta din ul'ma este
strungar (Gheorghe), celalalt este marinar (Ion).
14.2.1 F el'/lYile de prolllt1Jte demo1tstrativ
Prollumele del1W1tstrativ de apropiere de departare
Pronumele care numcle unui abicct de linga.
vorbitor se pro1t'lt1Jtc demonstrativ de apropiere, iar
cel care inlocuie!?te numele unui obiect aflat dincolo de alt
obiect de linga vorbitor se prollu11te dmwslra.tiv
de departare.
142
Pro1tlt11tcle dC11lo'/lstrativ de alegere
Dintr-un exemplu ca Nu-mi Place cro1tul acesta, t'1'cau
pe ceHilalt, se vede di celilalt arata ca dintre doua sau mai
multe obiecte se faee o akgere. ProntID1ele care indici aeest
fapt poate fi nllmit demonstrativ de alegere. El este o sub-
catcgorie a pronumdui demonstrativ.
n limba literara de ast'zi se intrebuinteaza aproape
clusiv pronumele demonstrativ de alegere format de la
demonstrativul de departare (celClalt, cca/alta). In limbajul
popular familiar 5lnt lnsa freevente formele astalalt,
astalalf (formate de la pronumele eorcspunzator de apro-
piere).
Pmn ltmele demonst1'llLiv de identifkare
O subeategorie a pronumelui demonstrativ este pro-
numcle de identificare. El arata ca vorbim de un obiect despre
eare s-a mai spus eeva inainte: = "tot aeela,
tot aceea, tot el, tot ea".
14.2.2 F 01' 111 e (dcclinarea)
F arme savante f arme paP1tlare ale pronumclui demonst,.ativ
In uzullimbii romane s-au stabilit doua serii de pronume
demonstrative: una pentru limbajul solemn, oficial, savant;
cealalta pentru limbajul de toate zileIe. Din seria din urma,
C!sta. se 1nsa adesea in uneIe formule ale limba-
J ulUl solemn.
Distingerea celor dona serii se face foarte pentru di
numai fonnele savante contin pe -ce- in interiorul 10r (cela
ceea s1nt regionale).
N.
G.
D.
A.
FOl'mele pronumeluz' del1W1tstrativ (ambele scrii) s1nt;
masculin mulru
singular
apropiere depirtare
acesta asta accla ala
(al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale)
acestuia astuia aceluia iluia
aeestuia astuia aceluia alurc.t
(pe) aeesta (pe) asta (pe) acela (pe) ala
143
N.
G.
D.
A.
N.
G.
D.
A.
N.
G.
D.
A.
N.
G.
D.
A.
N.
G.
D.
A
masCltlin Plural
e e ~ t i ~ t i
aeeia aia
(al, a, ai, ale) (al. a, ai. ale)
aeestora as tora aedora ,:lora
acestora astora aeclora
ajora
(pe) e e ~ t i (pe) ~ t i (pe) aeeia (pe) aia
feminin singular
aeeasta asta aceea aia
(al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale)
aeesteia asteia aceleia aleia
aeesteia asteia acelcia akia
(pe) aeeasta (pe) asta (pe) aeeea (pe) aia
feminin Ji neutru Plural
apropiere departare
aeestea astea acelea alea
(al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale)
aeestora as tora aeelora alora
acestora astora acelora alora
(pe) acestea (pe) aste a (pe) aeelea (pe) alea
Formelc pronumelui demonstrativ de alegere
mascHlin ~ i ne1dru singular
astalalt eelaJalt aIa.lalt
(al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale) (al. a, ai, ale)
astuilalt eeluilalt aluilalt
astuilalt eeluilalt aluilalt
(pe) astalalt (pe) eel5.lalt (pe) aHilalt
masculin Plural
~ t i l l t i eeilalti ailalti
(al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale) (al, a, ai, ale)
astorlalti cclorla1ti alorlalti
astorlalti celorlalti alorIa1ti
(pe) ~ t i l l t i (pe) ceilalti (pe) .\i1alti
144
N.
G.
D.
A.
N.
G.
D.
A .
feminin singular
astalaWi cealalta
(al, a, ai, ale) (al. a, ai,le)
isteilalte celeilaltc
asteilaltc celeilalte
(pe) astalalta (pe) cealalta
aialalta
(al, a, ai, ale)
aleilalte
aleilalte
(pe) ailalta
feminin fi nMdru Plural
astealalte celelalte alel alt e
(al. a, ai, ale) (al. a, ai, ale) (al. a, ai, ale)
astorLtlte celorlalte alorlalte
astorlalte celorlalte alorlalte
(pe)astealalte (pe) celelalte (pe) alealalte
N o t a. In limba mai veche se folosea acesfaJalt, care
avea forme cauzale ca acesta. .
Formele pronumelui demonstrativ de identificare slnt la
fel eu ale pronull1elui demonstrativ simplu, urmate de
de ex.: G.D. (al, a, ai, ale)
N o t a. Multa vreme s-a intrebuintat prcnumele
demonstrativ de identificare El se declina ca
aet'sta, primind pe la sfiqitul fonnei ficcarui caz gra-
matical.
14.23 Pro1lumele denwnstrativ ca adjectiv
Din1 re formelc mirate mai sus, cele fara -a se intrebuin-
tea ca adjecth'c: dar, pe cind aees!a, asla , aeeas/a, asta,
aeda, dl,I,aeNa, aia apar astfel n u m a i dupa substantiv sau
iznlate, demonstrativul de alegere folosit In forma
atlt inainte eH dupa substanthe, iar demonstrativul de
numai inainte de substantiV'o
Demonstratin'le aees/a, aeeas/a aeeta perd pe a de la
cind slnt plasate inaintea unui substantiV' masculin
neutru, iar aecas/a devine aeeas!a inaintea unui substan-
tiv feminin, adidi:
eopaeul aeesta eopaeul asta
eopacul acela copacul ala
eopacul eelalal! eopacul alalalt
acelafi copac
fnmza aceasta frunza asta
frunza aeeea frunza aia
frunza astalalta
145
acest eopae
aecl copae
tildlal! copac
aeeasta frunza
acea frunza
as! alal! a f rtt1l za
ast copac
til eopac
14.2.4 F !I JI CIt'
Pronumele demonsfrativ poate fi in propozitie:
S u b i e e t l Aceasta se pasarea-lira.
Acestia sint meeanici, in sectorul dectric lucreaza

n u m e p red i e a ti\': Palatul Telefoanelor este aceTa din
eolt
Viata nu mai era acccmi.
a tri b u t: Penita asta zgirie hirtia.
In arele \'remuri, pamintul era soeotit centrul
universului.
o b i e e t d ir e e t: AsIa a invatat-o diu auzite.
Dati-mi, va rog, o lamiie, dar nu pe
aceasta, ci pe cealall.
oh i (' e t i 11 di r e e t: Sa nu mai vorbim despre asta.
La acestea se refera spusele lu.
e i r l' u m s tan tia 1: Raul nu vine totdeauna de la
ceilaltl.
De s-a suparat.
Luptam pentru progres, pentru asta
ne straduim .
N o t . Ca alte pronume, demonstrath'ele nu au posi-
bilitatea de a exprima toate felurile de circumstantiale,
de exemplu, ele nu pot exprima pe cel de timp sau pe cel
de modo
14.3 PRONUl\IELE INTEROGATIV
S analizam pronumele din urmatoare1e intrebari in
legatura eH dteva dintre raspunsurile care li se pot da:
(1) C/lI( <f /osl la Irlt'f('I/." - Un prt:eten!
- Mtica!
- Mama!
- profesor IonesC1l!
(2) Cill(' pr,'di gcogl'lIfia? - Dumnealui!
- Ett/
(3) Ce te doare? - Capul/
- Nmic/
(4) p,' ,illt' ai l1ztUnit? - Pe Marieta!
- Pe frale-tau!
- Pe 11imeni.
146
tn raspunsurile de mai sus inid dupa cum se vede ca c('va
de la sine inteles un snbstantiv ori un pronume (daca prcpo-
zitia de raspuns nn este negativa: Nu $tiu! N-am clf1to$fin!,
sau nn se retera la Ce (mm) Jaci (Jaceti)?, la care se raspunde
prin: Bine, binc, Nu prca bine, Lltcrez etc.
La intreba.ri care contin aH pronume, raspunsul poate sa
fe dat prin Da sau NIt. De ex.: Tu nepotul tui? - Da
(Nu) , in timp ce Da (1\'1/) sint excluse cind in inirebare
figureaza cine sau CL'.
Pronumele care tine loeuI unui lueru sau une per-
soane inir-o intrebarc la eare se poate raspunde
eu un substantiv sau eu un pronume_din cele vazute
mai inainte - dar nu eu alti parte de . vorbire -
este pronume INTEROGA TIV.
U.3.7 Formclc pronumeltti inlcrogativ
!ji ntrcbllntarca lor
Pronnmcle interogativ are forme identice pentru singular
plural (masenlin, feminin neutru). Ele sint:
N.
G.
D.
A.
cine?
(aL a, ai, ale) cui?
cui?
pe cine?
cu (de, la etc.) cinc?
ce?
ce?
cu (de, la, pe etc.) ce?
La n o m in a ti v, dne ce sint subiecte. Ele introduc
o intrebare privind un nume de fiinta, de persoana sau de
lucru in funete de intelesul verbului, potrivit eu urmiUoarele
reguli:
a. Daca aetiunea verbului poatc su fe indeplinita n u m a i de
persoane, se intrebuinteaza o b 1 i g a t o r i u cine, de ex.:
- Cine a Jumat aici?
- Cine propmlc sollltic?
- Cine mai dorcte un cca?
-- Cine are o guma? etc.
La asemcnea propozitii intcrogative uuse poate dispuude
decit eu un nume de persoana sau eu unpronume personal
(mai rar, dCJl10nstrativ sau nehotarit).
147
b. Dar;"l i:nea \"('I],lllni poate sa fie ind,'plinil a atit de o
fiin!.:'! (care nu este pnf'cani'i) dt de (l pcr:-.oana. se fclo-
ses\' dupa cine sau ce, raspun:-.ul fiind un nume
de fiinta sau unul de persoana. De ex.:
- Ce tc-a spcriat? - Plo({ia (Vn'ul. Un racnet.
Ionica. etc.)
- Cine tdl speriat? - Un lup (Un ncbull etC'.)
c. Daca actiunea poate sa fie ind e pli n iti n u 111 a i de un
lucru, ce este intrebuintat in mcd o h 1 i g a t o r i u.
De ex.:
- Ce arde acolo? - Ni:;te paif (O casi! etc.)
- Ce vjiic a$a? - Vn!ul (liPa rului, Moara etc.)
N o t a. Regulile de sub a, b, e nu se respecta dnd vorbi-
torul nu vrea sa se refere la o persoana sau, dimpotriva,
cind vrea sa personifice un lueru ori o finta. De ex.:
- Cine ti-a I'Upt - O creanga de ca:ina.
(Se evita raspunsul: "EH am rupt-o" sau "Cutare
a rupt-o".
La gen i t i v la d a t i v ca atribute respectiv,
obiecte indirecte, (al, a, al:, ale) cul, cui se ntrebuin teaza
aHt pentru persoane dt pentru fiinte lucruri. De ex.:
- Ale cui sint accste pareri? - Aje tale!
- Al cui sa fi fost asta? - Al vrcunei jivine.
- Apele cui se varsa in Siret? - Apele mai
multor riuri.
- Cui i-ai povestit intimplarca? - Unor cunoseu1i de-ai
tai.
- Cui ii duci laptele? -
- Cui li ahurii pisto ancle ? - Locornoth'elor .
N o t a. lntrebuintarea formclor (al, a, ai, ale) cui cui
pentru nume de luerur se explica prin lipsa formelor de
genith'-dativ la ce, idee a de geniliv-dativ trebuie
adesca exprimata la ce. Se reeurge atunci la forma de
genitiv-dativ ale lui cine. Curn insa ea poate 8a dea
tere la confuzii, vorbitorii o ocolesc, punind intrebarile in
asa fel, lndt sa nu o foloseasci'i. Astfel, in loe de Cui i
aburii pistoanele?, se spune mai degraba: La ce
(f el de aburii pistoanele ?, Pt'stoanele
carei snt de aburi? sau Carel (caror) 11Ia$il1i
abllrii z: (le) pistoan.de?
148
La a e u z a t i v, cine si ce sint obiede directe, obiecte
indireete sau complemente' circumst antiale. Cine se refcra de
data aceasta numai la persoane, iar ce la lucruri, fiinte sau
persoane; de ex.:
- La cine ai fost? - La frate-meu.
- De ce (anume) te temi? - De ger. (De De oameni
rai.)
- Pe cine ai chemat? - Citiva prieteni.
- Cu ce vinezi? - Cu (eu un dine!)
14.3.2 Folosirea pronumelor interogative ca pronume $i
conjuncfii in jraza
Sii eompadim seriile de propozitii fraze de mai jos:
(1) - Cine a scris Eneida? (2) - Nu cine a scris
Eneida!
(3) - Ce dumneata? (4) - Spune ce
neata!
(5) - tui ii vei eere ajutor? (6) - cui ii vei
cere ajutor!
Propozitiile (1), (3) (5) slnt lntrebari directe formulate
eu pronumele ce cine. Frazele (2), (4) (6) contn
propozitii, dar nu ca 1ntrebari direete, dci ele repeta ideea
din intrebare, fara a mai intreba. Ele sint interogative indi-
recte. Totodata s1nt propozitii s u b o r don ate. Astfe!,
in fraza (4) propozitia ce dore$ti dumneata este subordonata
propozitiei Spune ... iar ce rolul de conjunctie,
propozitia fiind o subordonaH. comptetiva directa.
N o t a. Propozitile subordonate introduse printr-o forma
a pronumclor cine san ce pot avea alte functii sintac-
tire: completive indirecte, subiective, circul1lstantiale .
N o t a. Nu numai pronumele interogativ se afia in aceasta
situatie, ci unele adverbe interogative (c1lld, cum,unde
etc.). Ele in(roduc propozitii interogative directe; de ex.:
Unde a pus carlea? pot intra in diferite fraze ca :;ubor-
donate completive directe (fiind in timp intero-
gative indirecte): Ajlii unde a pus cartea. (Vezi Cum
te snji? cum te sim{i.)
Ce intra in calitate de conjunctie in perechea De ce ...
de aia (aceea):
De ce cinta, de-aia ar mai ji cintat
insemnind "cu cit... eu aHt".
149
HA PRONUMELE RELATIY
tn exemplele de mai jos, cuvintul tine locul unui
nume, pumnd totodati. in legatura sintactica propoziia
introdusa de el cu cea diuaintc:
(1) Spuneti dumneavoastri care este solutia.
(2) Dintre poetii care au scris in secollll trecnt, cel mai de
se ama ramine Eminescu.
(3) Economiei de energie i se acorda atcntia pe care o
merita.
(4) Toti cei carora nc-am adresat au fost binevoitori.
tn fraza (1), care leaga o subordonata completiva de prin-
cipali, in (2) una atributiva de substantivul poe!ii din prin-
cipali, in (3) alta atributiva de substantivul a!clljia, ca in
(4), unde insa cuvintul determinat este cei.
Care este pronume re 1 a t i v (de relatie).
14.4.1 F o r m e
Pronumele relatv <are are 7 forme. Una dintre ele, cea
de nomina.tiv-acuzativ, se folose!?te am pentru singular !?i
plural, dt pentru toate genurile. Celelalte se deosebesc pe
de o parte dupa nnmi'ir, gen !?i caz, pe de alta parte, dupa
cum s1nt inainie sau dupa substantivul pe care-l
inlocuiesc.
nainte de S'ubsfantt'v Dupa suhstantiv
singular singular
N.A. care care (1 )

mase. (al, a, ai, ate) carui (al, a, ai, ale) crui (2)
fcm. (al, a, ai, ale) earei (al, a, ai, ale) carei (3)
D. mase. car/ti caruia (4)
fem. carei carda (5)
plural plural
N.A. care ('are
G. masco (al, a, ai, ale) earor (al, a, m:, ale) d/'or (6)
fem. (al, a, a1', ale) caror (al, a, ai, ale) c(fror
D.
mase. }
caror carora (7)
lem.
150
Formele caru,ia, ireia, carora se plaseaza la dativ numai
dupa substantivul pe care-l inlocuicsc.
Dupa substantiv, care poate sa se illtrcbuinteze chiar daca
substantivul mai are o determinare, de ex.;
Baiatul acesta frumos, a cami Yata v-o povestim.
Omul nostru, ale carui visuri se realizau.
14.4.2 COllstruc#i aparte Clt proltumele relativ
Pronumele rclativ nu sta in mod necesar in caz cu
numele inlocuit, astfel in;
Persoana careia i vorbeai este tatal meu
persoana reprezinta subiectul gramatical allui este tah'il (meu.)
se afia in nominativ, pe cind carcia este obiect direct in
dativo
Cind este dupa substantiv, Care trebuie pus in
genitivo Articolul genitival se refera atunci la un sbstantiv,
iar pronumele relativ la altul ca in !raza de mai jos:
Omul ale carui sfaturi le-ai. ascultat este tata.! meu
unde ale este articolul genitival se refera la sfaturi, iar
cami se refera la omul.
Modelul unor asemenea constructii este unllatorul:
parintele carui
al fiu
parilltde carui
ai fii
parintii cihui
, al fin
parin i ii --? caror ..
al fn
parintcle carui
a fika
parintele carui
ale fiice
parintii caror..
a fuca
parintii caror
ale fiice
151
mama carei
al fiu
mama drei
ai fii
mamele direi
al --?> fiu
mamele diror
ai ----7 fii
mama carci
a --7 fiici.
mama --7 care
ale fiice
mamele caror
a -----';) fi ica
mamele caror
ale --+ fiice
14.J.3 Pronumele relativ COlnpus: ce) care, cea ca re
Pronumele relativ care se compune cu cel, cea are
regim ca cel din constructiile anterioare, de ex.:
Dintre semenii cei a caror dragoste o simtim intiia
oanl 51nt parintiL
14.4.4 Promt11tele interogativ ce ca pronume relativ
Avind inieles asemanator eu pronumele relativ, ce se
intrebuinteaza uneori in locul aeestuia, ca in: pomul ce
n aprilie; parlea ce-i revine; cuvintele ce se scrt
eu litera mare etc. Ce este invariabil, de aeeea a, cm pomii
ce infloresc inaprilie; marimea par{ilor ce-i rcvin; importal1la
c1t'vintelor ce se scriu CH litera mare etc.
14.4.5 Prollztmele relaNv compus: cel ce, cea ce, cee a ce
Ce, ca pronume relativ, se eompul1e eu cel eu cea dil1d
eompuselor intelesul de "cel care, cea eare".
Pronumele relativ eompus ceca ce se de cea
ce pentru ca ceca ce nu tine l1iciodaH loeul unui nume de
persoana sau de lucru, ci l1nmai pe acela al nnei idei, notiuni,
referindu-se deci totdeauna la eeva abstracto
14.4.6 Pro1/ztmcle relativ ca adjcctiv
Cind se afia in caz, numar gen eu un substantiv,
tnainte sau dupa acesta, pronumele relativ devine adjectiv
relativ, de ex.:
Pe omul pe care i1 apreciezi, i1 respecti.
Propozitia pe care l apreciezi tine loeul adjectivului
apreciat. Dar fiindca este totdeauna;>i cuvint de legatura,
carc nu poate sa indcplineasca sin g u r rol ni unni adjectiv, ci
nnmai impreuna en rcstul propozitici introduse de el in !raza.
14.4.7 F n 11 c! i i
Pe linga faptnl ca lcaga anumite subordonate de
regente1e lor, pronumele rclativ poate sa fie ca pronume
s u b i e C t al unei propozitii subordonate .
N o t a. Care este intrebuintat in limbajul familiar
ca subiect al unei propozitii independente, de cele mai
multe ori, interogative: C are a spart geam1l1? in loe de
Cinc a spart geamul? Se presupune ca in Care a spart
gea1l11l1? avem o elipsa, propozitia fiind gindita in forma
152
"Ca re dintre (sau dinfre ei) a spa/'! gC(1mul?" Daca
insa predicatul este la persoana a U-a singular, Cafe ai
spart geamul? elipsa nu mai exista, si propozitia earacte-
rizeaza o exprimare neingrijiUi sau vulgara.
a tri b u t al unui substantiv sau al unui echivalent al
acestuia;
o b i e e t d i r e e t cind este precedat de pe tine loeul
unui nume de persoana;
o b i e e t i n d i r e c t c'nd se afla in dativ sau este preee-
dat de una dintre prepozitiile care
introdue un obiect indirect;
e ir e u m s tan tia 1 (dar nu de timp sau de mod).
14.5 PRONUMELE NEHOTR1T
tn exemplele de mai jos, euvintele subliniate sint pronume
deosebite de toate cele studiate pina acum:
(1) Te-am intrebat ceva.
(2) Sa povesteasca fiecare o intmplare din data sao
(3) Unii alii, nu.
(4) Orice ai ziee, iarna are frumusetile ei.
Ele tin loeul unor nume de lucruri sau de fiinte persoa
ne), fara a arata insa ce fel de lueruri de fiinte, nici daca
acestea 51nt aproape ori departe de cel care nici
daca i apartin, iar unora nu li se indica nici genul gramatical.
Ele arata doar ca lucrurile si fiintele al caror nume le 1nlo-
cuiese nu sint cunoscute sau: daca' sint cunoscute, vorbtorul
considera faptnl acesta neimportant pentru exprimarc.
Pronumcle care tin locul unor nume de obiecte
(lucruri, fiinte, etc.) despre care nu
san nu vrem sa spunem dcdt ca sint lucruri, fiinte,
persoane etc., fara alte amanunte, se numesc pro-
nnme n e h o t a r i t e san, mai rar, n e de fin i te.
14.5.1 Forme
Pronnmele nehotaritc sint s i 111 pIe sau e o m p u s e.
Cele simple, mai putine la nnmar, sint:
a!tul, alta; atare; att( a); dt, cti,' cutare; to!, toata}
unul, 1t1t.?
153
Ctc' le compuse sl11t tic doua fduri:
a) uude eu padea e.are uu se :=chimbii a eompusului la
inceput: fiecare, fiecinc, ficcit;
oricare, orice, oricine, oricit, oridti, oart:Cl/1',','
,'reUl1 ut, 'rcuna;
b) altele, cu partca eare nu se schimbi. a compusului la
sfirsit:
cc,'a, alfa va , cineva, altcineva, citva, citlh'a;
A l!ceva altcineva se ineadreaza tot aid, did, au
o prima parte care nu se schimba, ele 111crg in declinare eu ceva
1i cilleva,
Dintre pronumele nehoti'irite simple, cit, Gta tot, toata
se declina numai la plural, nominatv-acuzativullor la aeest
numar fiind: cft', cite; loti, toate; iar genltiv-dativul: ctor,
tulzt'for ( a ).
Celt'lalte pronnlllc llchoHiritc simple .se declina astfcl;
singular
KA. altul, alta
/Utul, tnt
clItare
G.D. altuia, aUcia
ultuia, zmeia
cufriruia, cutara
plural
alfii, altele
ltizii, 1t1ute
Clttare
altora
lt1tora
cutarora
Promunclc nehotarlte compuse se declina ca relativul care
sau ca interogativul cin.t'. Ele sint la genitiv-dativ;
singular plural
jz:ecaruia, fiecareia
oricaruia, oricareia
vrelt1tuia, 'i.'rell1lt'ia
oricui
fiecui
cuiva
altcniva
oricMora
vrclInora
ctorva
(eva, altceva, orice careva nn se declina.
Formelc eu -a se totdeauna dupa substantivul pe
care il determina, in ealitate de atribut, de ex. : ideile jicciiruia,
(ficcireia, oricantia etc.)
Ele nu inl0cuiese insa substantivul dupa care se afla,
CUIl1 se vede din faptul d deile sint la plural, ial' pronumele
154
la singular. ('azul in care S{' afIa pr.o1'Hnnek nehoHrit este
ca al unui pus in prilZit:ie; sa
compare:
jucrii!c copilltlzn'
grijilc mamri
liUClIriilc eh';:ilor
el! jZlcriil1' jiccarllia
grijile jicdircia
. bllCltriile ftdl/rora
La fel se iutimpli. cu formde fara -a, de ex.: prC1'ile
oricui. Genit\'ul apare mai limpede din constructii ca:
toc1I1 acesta al orical'1lia (oricareia, oriearora, 1I111t1'a, uncia,
11 11 ora etc.), tocltrz:lc-rc.zcn'or ale orictl-ruia (oriearcia, oricarora,
vre1l11ui, Vl'eunor etc.).
Pronumele nehotaritc care au la genith'-dativ tenninatia
-a se intrebninteazi la dath nnmai singurc san naintca unui
rclativ:
Ce
tic nu-t i place, aUllia
,
nu face.
aUeia
alfara
cuft'iruia
currcia

1111 lila pirea(u) mai priceput(a).
uncia priceputi .
ttnora priceput('.
altuia care
aUeia
alfara
tzdl/rora
N o t a. Forme nclcrare. Pe linga Jiecare exista dteva
compuse cu relativul carc, dar cu prima parte difcrita:
jefjtecare, dupa curo, pe linga jiccine, el
rar, exista dteva compuse cu cine, dar de aseroenea dife-
rite in prima lor parte: jiefjteeine, jifc(1:ne. Aceste forme
snt populare san regionale.
14.5.2 Pron"lf11tc nchofarite ca adjecfive
Unele pronuroe nehotinte pot fi adjecth't' nehoti'nte.
Numai pronume nehoti'rite 51nt:
careva, cineva, oricinc;
a!tul, alta, mml, 1'1'C/I1I'/11, vrcuma,'
altceva, altcincva.
155
tn forma mal JOS aditata, urmatoarele sint totdeauna
numai a d j e e t i v e se obligatoriu in a i n.t e a
substantivului (sau a echlvalentului acestuia):
alt, alta: alt cap, alta caciula:
vreun, vreo: vreut1, leu, vreo leoaica.
Urmatoarele sint adjective in forma In sint
pronume, dar ca adjective se numai inaintea substan-
tivului sau echivalentului acestuia:
fiecare muncitor, persoana, sfat etc.,
oricate tinar, tinara, persona jete.,
orice Miat, fatii, gnd etc.,
orlcit timp, Zapte, maZai, vin etc.,
oricita vreme, apa, sare, suparare etc.;
oriciti bm/ i, cai, nori, snopi etc.,
oricite ape, fiice, bilete, necazuri etc.
14.5.3 Mult ca adjectiv pronume neho!arit
La nominativ-aeuzativ, singular plural, mul! este un
adjectiv La genitiv-dativ plural insa, el ia
unui pronume sau adjectiv nehotirlt: mulior, ml/liora.
Prima dintre cele doua forme se inainte de
tiv: multor colegi, tovara$e, aparate, iar a doua, mul!ortl, numai
ca pronume: a spus multora.
14.5.4 Fltncii
Pronumele nehotarlte pot fi in propozitie:
s u b i ec t: S-a defectat ceva la instalatia elcctrid.
tI invitase altcineva la
TotJtl se produce pe banda rulanta.
n u m e p red i e a t i v: Fiul lu va fi cinc<'a.
Nu voia sa devina orice sau sa fie orine.
a tri bu t: (pentru atribut, vezi Proltumele $i adjectivele
neltofartte, p. 153).
o b i e e t d i r e e t: Aflase ceva nou.
pe cineva.
Cinta orice ii cereau spectatorii.
156
obiect indirect: Se da /(I/irut'a dreptulla munca.
Vorbcau orice despre oricine
le trezea curiozitatea.
e ir e u m s tan tia 1: Ct au stat la taifas, s-a luminat de
ziua.
Umbla de la un1l1 la altul .
N o t a. Ca pronumele relativ, nici cel nehotarit nu
poate exprima toate circumstantialele, de exemplu pe
cele de cauza, de mod de scop.
14.5.5 Pronumele negativ
Pronumcle negativ este o varietate a ce1ui nehotant, de
care se numai prin faptul ca are inteles negativ
trebuie sa fie insotit in propozitie de adverbul de negatie,
mI, de ex.:
Aici nu nimeni (sau nimeneaj.
Ni u1t1l1 nu a fost chemat.
Nu nimic (sau l1imica j.
14.5.6 F o r m e
Ni'meni (nimenea) llici 1t1t1l1, mcz una se declina ca
pronumele nehoHirlte, aVlnd genitiv-datiYul:
nimanui(a)
nici unuia nici unora
nici uneia nici unora
N imic (a) nu se declina. El este substantiv de gcnul
neutru (nimic - nimicmi); ca substantiv nu mai trebuie
sa fie 'nsotit de adverbul de negatie.
14.5.7 Pronmnele 1tCgativ ca adjecNv
Nici un m:ci o s1nt in accasta forma adjecth'c apar
totdeauna inaintea substantivului: nici 1(11 han, llici o lctcaie,
comportlndu-se ca zrrcun vreo.
14.5.8 F 1f 1t el ii
Pronumele negativ are functii ca cel nchotant.
15'7
Capitolul 15
VERBUL
15.1 FELUHILE DE VERBE
S5. Piidm atent nnnatoarele cuvinte subliniate:
(1) .l!fteptam eursa de dimineatii.
(2) Expozitia de pictura a fost vizitalii des.
(3) Calauza noastra cunostea fiecare coltisor al 11111ntdlli.
(4) Miroasc, dumncata, 'floricica asta!"
Aeeste cuvinte arata ca In propozitie se petrece, se lntim-
pHi ceva sau ca cneva face o actiune. Ele slnt Ver be.
Cercetlnd verbele din propozitii1e (1) - (4), vedem ca de
au cite un inteles propriu: a = "a fi, a se fla, a sta
(undeva) pina se ori se lntimpIa eeva, pina apare cineva
sau ceya"; a vizita = "a trece, a merge (a se deplasa) sprc a
vcdea sau a lna de eeva, spre a vorbi eu eineva
etc."; a = "a avea sau a obtine o cantitae de
tinte (informatii) despre cneva sau despre ceva"; in
a mirosi = "a lua de eeva prin simtul mirosului".
Dar pe lingi aeest tnteles, fiecare se ineadreaza 1ntr-o
grupa, eu un sen s general: a in grupa verbelor en
sensul de s t a re; a ,'t'za in aceea en sensul de m i e a re;
a cunoaste in aeeea en sensul de a s ti; il mr:rosi in arcea en
sensul de a s i m t i etc. '
Dintr-o ascmenea observatie a rezultat una dintre ede mai
vechi mai cunoscnte a verbelor in:
I.J./.7 Verbe de existen/t de stare:
se afla

avea
dainui
exista
fi
fiinta
poseda
158
raminea
sta

zacca
15.12 Verbe de miFure (dtplasarc ln spaFu):
alerga gakpa pare urge veni
cidea

rnstogoli
vira
dlatori intc:a san zbura
curge mcrge sosi zburda
dansa trece etc.
fugi opri
topai
1.5.1.3 Verbc care nscamni
,,(a) spune. (a) declara" (verb,
dcclil1'c1ndi) :
afirma declara marturisi striga
amuti dialoga mormai

apela discuta nega tacea
bodogani exprima odrl tagadui
eerta intreba sfatui vorbi
chema injura spune zice etc.
15.1.el
17abe care e;v;prinUi sentimente, acfiztni ale simfu,-
rUor, acte de voin.pi saltdeafecfim/e (z'crba scntiendt,
volun!atmrm, afcdull11l):
amagi dezaproba infumura refuza
amar! dori
satisface
aminti dure a lamuri sili
aproba emojiona
mint
i silui
asmuti excita minuna simti
atit
a felicita mira speria
auzi ferici mirclSi

batjocori fermeca mindri teme
Mnui gindi multumi teroriza
cere gusta necinsti tortura
ehinui hoHiri nenoroci uimi
cinsti imagina ofensa uita
comanda interzce oprima vecIca
crcde ironiza. pedepsi voi
cuteza ispiti
pipai zadarnici
decide inchipui ponmci zari
descuraja increde presimti etc.
detesta indurera pretinde
159
Chiar daca nu toate verbele din limba remana mtra in
aceste grupe, al' unele ar putea sa figureze in (kua (de ex.:
a porttttci - in 19.1.3, dar in 19.1.4 - cad porunca se
Hspune", se "declara"); gruparea are importanta e.
lntre altele, ea este legata de c o m pI e t a r i 1 e sintactice.
din 17.1.1 nu au, de obicei, obiect direct; cele din
19.1.2, de asemenea daca mentin sensul general, de
deplasare, pe dnd cele din 19.1.3 19.1.4 au de multe ori
obicct direct, adesea inqirect .
..
11: *
Verbele mai pot fi grupate dupa fdul de
a actiunii: daca aceasta este m o m e n tan a sau de d u-
r a t a, daca s e r e p e t a, daca o face s u b i e c tul
ori pune, determina pe altcine\ a s-o faca, daca s t a r e a
subiectului se modifica etc.
Astfe!, in avem dupa felul de a
actiunii urmatoarele categorii de ver be:
15.1.5 D ttr a t i v e - care arata ca actiunea tine un
timp mai indelungat, fara intreruperi sau
reveniri.
De exemplu:
Apa cttrge numi la vale.
Oamenii dormeau
Soarele trecuse de amiaza.
Verbele durative mai frecvent
aduce elabora judeca
aduna epuiza
alerga evacua lucra
fabrica minca
Mnui face munci
calatori fugi neglija
conduce gindi organiza
curge istovi petrece
desena iubi plimba
dormi
invata dibda
dura. juca raminea
160
utilizate sint:
repeta umbla
schimba unge
studia urca
suge varui

vcghea
trage vif',ui
trai vintura
trece vopsi
turbura icea
tine
zce
uda zidi ete.
15.1.6 m o m e 1t tan e - care arata ca actiunea tine un
timp scurt sau foarte scurt. De exemplu:' ,
adormi holba opri sari
aprinde icni pleca striga
atipi intra plesni trozni
da pocni ucide
deceda lepada poticni vira
decola licari prinde smulge
exploda motai replica etc.
15.1.7 i ter a t i ve - care arata ca actiunea se repeta o
data sau de mai multe ori. De exemplu:
bascula ciripi hurui plesd.i
batatori cotcodaci Upai pritoci

trepida
batuci dadaci latra re apare a
t
iui
undui bchai deda lidiri reface
bijbii film madi renova vijii
zbirnii biri forfeca onld sfirl
bizii ginguri perinda sisii etc.
cheliUi himii petici sporovii
15.1.8 c e n t v e - care arata ca, in cursul actiunii,
subiectul devine ceea ce indica verbul. De exemplu:
Cerul se nscnineaza (= devine senn).
Bietul om nmarmttrise de spaima (= devenise ca mar3
mura).
Parul ii (= devine alb).
VerLe eventive mai des intilnite sint!
albi incolici innobila ramifica
banaliza incremeni insenina carefia
cicatriza indatora intrista sarad
dczumfla infrumuseia inverzi simplifica
fortifica ingilbeni lichefia tonifica
fructifica ingreuna multiplica tumefia
imbogiti inlemni ofili :umf1a
impietri inmulti osifica unifica
inceta innegri pietrifica etc.
161
N o t a. Adesca nu su!Jiectul, ci obiectul dedlle ceea ce
indica event\'; a stfel , in: F emeile albeau pinza
la r'/{, sau bronza Piden la soal'e, se vede ca obiectul
devine ceca ce arata verbul, dar lucrul acesta nu rezulta
decit daca dez\'oltm propozitiile, iar in aeest caz, fostul
obiect se transforma in subiect: (femeile fikeau) ca pinza
sa devina alM; (el facea) ca pie/ca sa devina de cttwarea
bronzul1tl: ...
15.1.9 d i 1t a m i e e - care arata ca subiectul participa
intens la actiune, fiind foarte interesat de ca, de ex.:
Se bucura de succeselc prietenilor sai.
11 ({fina tot timpul.
15.1.10 cauzati1'C san jactitivc-careexprima
ideea ca subiectul este c a u z a actiunii, in sensul ca el o
provoaca, dar aItcineva o executa, de ex.:
Ma duc la frizer sa ma fundo
De fapt, cel care tzmdr este frizerul, uu vorbitorulsu-
11iect. Acesa spune .. ma tund", intelegind d .. pune"
san .. {ace", "determina" etc. (pe frizer) sa-l tunda.
1n exemplul urmator situatia este similata:
- Vnde ,I-ati ct/sut roebia?
(-- La cooperatiya de eroitorie din cartier).
Vcrbul din propozitia interogativa inseamna .. (unde)
d s-a cusut, la comanda el\"., roehia?" nu "in ce loc ati
stat dv. s-o
In nu avem verbe canzative en forma speciala,
dar lllodalitatea de a constru enunturi cu inteles cauzativ
este cmenta .
N o t i. In nnele studii, prin jacNve se inte1eg verbe1e
care au semnificatia .. a face ca o b i e c tul sa se modifice
potrivit cu ceea cd indica verbul; de ex.: Minte de-ngheali
a pele (= face apele sa inghete); A u secat balta (= au
fieut balta sa devina seaca) etc. Vezi nota de la 15.1.8.
lS.2. VERBE NEPREDICATIVE
7:) .2.1 Feroe-copula
(ea mai importanti functie a verbelor este aceea de pre-
dicat. Cind o indeplinesc, ele sint \'erbe predicative. Vnele nu
162
poi s indeplineasd lnSa aecasti funqic decir en ajutorul
unui substantiv, al unui adjectiv, numeral sau pronnme.
Astfel, in propozitii ea cele de mai }o!", ti nu este singnr pre-
dicat, ci impreuna eu substanii\'ul sau adjectinll care ti
urmeaza:
(1) Luna este safl'litul natural al pamintului.
(2) Vremea a fost dldu10lSiT.
Yerbele care - ca Ji de mai sus - nu al! calitatea de a
fi singure predieat, pentru d. 11U fae dedt SR 1 e g e subicctul
eu un substantiy, adjcetiv, numeral sau pronul1w se numesc
ver b e e o p tI 1 a, adica "verbe de legatur",
Verbe copula mai des folosite, afara de ti, del'enf,
jacc, prl'face, p},t'a, l'flmnc, }'cdet,tlt; de f'X,:
(3) Frigul d,'"ili, il/sl/portabil.
(4) Femeia r/l11/scsc "dll'i'.
(5) Catclul se fc1IS,' lIW',.
(6) Rlzvan parca voinic 5i cl/rajos.
Substantivul, adjectivul, nllmeralnl san promm1l'k kgat
de subicct cu ajutornl lmui verb-copuUi este eonsiderat
11 u m e p red i e a t i v .
() t a. Vcrbe ea cele de ma sus pot sa fe lUSa ele
predicate. Aceasta se intimpIa ori de cite ori nu ma kaga
subiectul de altceva, ci s1nt folosite cu inte1esul 10r
propriu-zis, de ex,:
(1) Jn sala de mjteptarc s1nt ctC'iJil pcrsoallc. (Snf = "se
afia").
(2) A fost odat ca l1iciodali. (A fosi = "a existat odatii'!
ceva ... )
(3) Tonel a ramas in UY1n,l colol1nd. (A rmas = "a mers
in fel, lndt se afia acum in urma coloanei"}.
(4) OfduZ facea tumbe. (Facca = "executa").
7,5.2.2 T' crbc al{ xiHare
Verbdc auxiliare sau ajutatoare servesc la formarea tim
purilar compuse. Astfel, am din am m"'lfat arata in combi
nare en ni!at ca lnvatarea a avut loe In trecut; mi din vol
1wi/!a arata ca illvatarca se va intlmpla ln viitor
163
In limoa romana s1nt trei auxiliare: avea, fi vrea.
Dona dintre ele (avea 'l'rea) au ca auxiliare forme dcosebite
de cele pe care le au ca \'Crbe predicative:
AYEA
auxiliar predicativo
(eu) am (eu)

(en) am
(tu) ai (tu) al (tt) al
(el, ea) a (el, ea) ar (el, ea) are
(noi) am (noi) am (no) aVfln
(,-oi)
ali
(voi)
alt
(voi) ant
i
(ei, ele) au (eL ele) ar (d, ele) an
YH.EA
auxiliar prcdicativ
(eu) voi oi (eu) ,'reau
(tu) vei ei, ai, l, -1 (tu) vrei
(el, ca) va o (el, ca) vre2-
(no) vom om (no) \Tem
(voi)
vet
i et
i
, a ti, iti, -ti (voi) vreti
(eL ele) vor or (ei, ele) vreau,
vor
Auxiliarulfi se deoseoestc de si 'Urca in doui pri"lllte:
1) are forme ca predicati\'; ,
2) impune timpul sau timpurilor compuse; de -ex.:
snl, e$ti, este etc. invatat (de cineva) = prezent;
am fost, ai fost, a fost nva!at (de cine\'a) = un timp trccut.
13.2.3 Verbe semiauxiUare
Unelc verbe si forme verbale se combina intre ele cu alte
verbe aflate la sau la conjunctiv pentru a exprima
ideea de n e c e s ita te: trebuie sa Pleci; de p o s i b i 1 i-
t a te: pot sa dorm, pot dormi; o in ten t i e: vrca sa ma-
nince, imi sa rd ' o intlmplare iminenta e v ita t a:
era sa cada.
Aceste verbe forme verbale (putea, trebui, veni, vrea,
era) nu formeaza in felul aratat timpuri compme nid
modur propriu-zise; de aceea, nu pot ti consderate auxiliare,
Ele nu sint lnSa nici verbe predicat\'e (predicat uJ find
intreaga constructie). Din aceste cauze, au fost numile scmi-
auxiliare, ar pentru faptul ca arata o modalitate, li se spun
semiauxiliare de mod sau modale.
164
Ca modale, ele au o singura forma pentru toate persoanele,
de ex.:
eu
tu
el, ea
noi
voi
ei, de
eu
tu
el. ea
noi
voi
ei, ele
im i
iti
ii
ne
va
le
TREBUIE
(sau:
TREBUIA
VA TREBUI
eic.)
ERA
VINE
(sau:
VENEA
A VENIT
VENISE
cte.).
sa cobor
sa cobori
sa coboare
sa coborim
sa coboriti
sa coboare
sa cad
sa caz!
sa cada
sa cadem
sa ciideti
sa cada
sa rid sau a ride
sa rizi
sa rida
sa ridem
sa rideti
sa rida
Ca verbele-copuIa, semiauxiliarele sint predicate cind
se intrebuinteaza in intelesullor strict, de ex.: -ti trebuie timp
(trebuie = "are nevoie"); /taina ti vine bine (ti vine = "ti se
etc .
N o t a. Nu numai verbe ca cele mai sus ctate nu
meaza singure predicatul. Astfel, In dadlt sa intre, n ce puse
sa scnceasca, apuca sa spuna etc., predicatul nu este
'Constitut numa de primul dntre cele doua verbe (a
apucat, didu, ncepuse) ci de amIndoua, pentru ca ele
exprima impreuna o singura unitate de inteles. Ceea ce
le de semiauxiliare este faptul
ea ele sint totdeauna la persoana eu subiectul,
pe cind celelalte pot sa fe la persoana a III-a, indiferent
de subiect.
Pentru alte aspecte ale problemei, vezi Predicatul
verbal comPlex (p. 248).
CapitoluJ 16
TRANZITlVITATEA
16.1 VERBE TRANZITIVii VER13E INTRAN-
ZITIVE
Sa se compare din pundul de vcdcre al prczentei
tului direct vcrbele din COl1structiile:
(A)
(1) Acest poct
(2) ArhitectH rJayore.aza
(3) Ea sclzimfJ.a
(4) Biiatul SPUllC
{B)
Avionul decoicaza.
Caisul
Calul fugc.
Baiatul doal'me.
Verbele din coloana (A) an nevo1e de obiect dired ca sa
arate limpedc ce face suhiectul, de ex.: Acest poet infi4i$eazi
natura etc. Vcrbele diu colo ana (B) nn numai ca nu au
nevcie de obiect, dar nici nu-l pot accepta.
Cind un verb are nevoie de completarea intelesului lui
printr-un obiect direct pentru a preciza ce anume face subiec-
tul, acel \'erb este considerat t r a n z i t iv. Toaie verbele
din -coloana (A) sint
Cind veroulnu are nel'cie de obiec1. direct 9i nu-! accepta,
el est.e considCl."at i 11 t r a n z i t i v. Toate verbele din
col<h1.na (B) sint intrallzithTe.
7fi.l.l Va'be c.are po! sil Fe afit lranzitivc ct fi intranzitive
Uuele verbe pot sa fie intr-o situatie tranzitive, iar in
aWi situatie intranzitive, de ex.:
(5) A petrecut pe invitati pina la po arra. (tranzitiv)
(6) Au petrecut eu lautarii dupa ei. (intranzitiv)
De cele mai multe ori, cind verb are aHt intrebuin-
tare tranzith'a cH intrebuintare intranzitivi, intelesul
lui difera, dupa cum este folosit tranzitiv sau intranzitiv.
166
tn (5), de ex., Pdrece inseamna. "insoti, In (6).
tot el inseamna. "ehefui".
Char atunc dnd deosebirca de intclcs nu apare atit de
limpede, ea exista Astfcl propozitiile:
(7) El dcso/L,,,:ii un pcisaj de iama. (tranzitiv)
(8) El deseneaza frumos. (intranzith')
contin pe desoea; dar intranzitivul are un intcles general de
se pricepe sa desenezc", pe dnd tranzithnl arE' inteles
concretizat de "trage linii, compune 'o imagine din linii
umbre".
Dnele \('rbe au asadar calitatea de a. fi tranzitive sau
intl'anzitive n de lnte1esul 10r, ial' intclesul - la
rindul lui - se sehimba intr-o mibura. mai mare sau mai
mica, dupa cum verb este intrebuintat tranzitiv sau
intranzitiv inverso
16.1.2 False tran:;ifh'c
Cite\'a verbe intranzitive eu infelesul general de
deplasare in spatiu" se construiesc uneori in fd, indt par
ca au devenit tranzitve, de ex.:
(9) .11m alcrgilt cUeva sute de metri.
In (9), alcrga pare tranziti\', pentru d presupunem d.
grupul de euvinte cUeva sute dc mefri este un ohiect directo
1n l'ealitate, el este un cireumstantial care indica masura.
Tot astfel in:
(10) Am mC1'S imprcuna o bueaH. de drum.
merge nu s-a transformat in tranzitiv, cad o bucati de drum
l'5te un circumstantia1, nu un obiect directo
16.1.3 Ver be tranzit-ivitate limitaia
Une le verbe sint tranzitive numai daca se intrebuinteaza
en un obiect direct strins legat de intelesullor de ex.: a dormi
1/n somn adine, afttgit o fuga nemaipomenita, a ierna o iarna,
a vlira o Obiectul unor asemenea verbe poarta numele
de obicct interno
16.1.4 Verbe cu doua obiccte gramaticale
Vnele "erbe tranzitive se construiesc eu doua obiecte.
eare pot sa fe:
a) amindoua obiectc diredc:
(1) }Iaria intrebase pe tata un lucru marunt.
(2) de sport a invatat pe elcci 1ui eNea sportiva.
(3) Il r(;g ('u o data cct'a.
167
b) unul obiect direct, ceHilalt obiect indirect:
(4) Gheorgbe a dat sfa!1tJ'i bune lui Fasilc.
(5) A deprins pe copl cu ordinca.
(6) Comparati o pasare cu 1In avien.
In exemplcIe (1-3), unul dintre cele doua obiccte este
nume de fiinta, al doilea nume de obicct; in exempklc (4-6),
de asemenea: sfatw'i = obiect direct; lui Vasile = obiect
inwrect pe coPii = obiect direct; C1! ordzca obiect
indirect; o pasare = obiect direct; C2t un avion = obicct
indirecto
Obiectul (direct sau indirect) care un lucro
se transforma foartc intr-o propozi1ie (mai rar se intim-
pUi aceasta eu obicctul care o fiint a) , de ex.:
7. Maria a intrebat pe tata zende a pus jurnalul.
2. MaestruI de sport a invatat pe eledi lui se! 1'i:spccte
etica
3. 11 rog eu o data si'i-mi mprumute o cal'fe.
4. A deprins pe copii sa-$i Jina cartile !ii caiddc liz o1'dine.
5. Comparati o pasare cu orice poate zbura.
16.2 DI A TEZ E L E
16.2.1 Dl:ateza ac!'a - dz:atcza pasiva
Su urmarim din punctul de vedere al fdllllli /1/ care
subieclul Par!idPa la acltmc verbele din propozitiilc de mai
jos:
(1) APa iabe la 100 de grade Cdsius.
(2) Irina spala (o bluza).
(3) Fereastra a fost deseMs(l de vint.
(4) De cine va fi examinatii aeeasta cererc?
tn propozitiile (1) (2) subiectul (apa, lriJla) indepli-
nqte el actiunea. El este activo
Formele pe care le ia verbul spre a anlta ca subiectul
actiunea constituiE' diateza activa.
In (3) (4), subiectul (fcl't'astm, aceas/a
cert'rc) nu actiunea. El este pash' o suporta
numai.
Formde pE' care le ia ynbul a arata ca subkctul
suport actiunea indevliniE de altdneva cOl1stituie diateza
pasiva.
168
Chiar verbe care nu au in mod subiect ca 1zillge,
ploua, de ex., apartin diatezei active prin forma lor.
Diateza activa au aHt verbele tranzitive, dt cele in-
tranzitive, dar diatei pasiva au numai verbele tranzitive.
Diateza activa are timpuri moduri simple, iar auxiliarele
ei sint a'ca vrea. Diateza pasiva are toate timpurile
modurile c o m p u s e cu auxiliarul fi, de ex.:
(el, ea) este imbracat(a) (de cineva) = prezent indicativo
(el, ea) eraimbracat(a) (de cineva) = imperfect indicativo
(el, ea) fu imbracat(i) (de cineva) - perfect simplu
indicath,.
(el, ea). afost imbriicat(a) (de cineva) = perfect compus
indicativo
(el, ea) fusese 111bricat(ii) (de cineva) = mai-mult-ca-
perfect indicativo
(el, ('a) vaf imbracal({f) (ele cineva) = Yiitor indicativo
(el. ea) sajie imbracat(a) (de cineva) = prezent conjunc-
tiv.
(el, ca) ar fi 1mbl'acat (a) (ele cineva) = prezent conditio-
nal etc.
16.2.2 Deosebiri deinlelesintre diateza activa $i diateza pasiva
tntre o eonstruetie cu verbul la diateza activa $i una eu
verbul la diateza pash'a nu slnt mari deosebiri de inteles.
Astfe!. propozitiile:
1. Vlntul a descltis fereastra.
2. Fereastra a fost deschisa de vlnt.
comunica fapt. Cu toate acestea, prima propozitie
pune in lumina subiectul care f a e e actiunea, pe dncl a
doua pune in lumina r e z u 1 t a tul, subliniind consecinta
pentru sbiect a actiunii intreprinse de altcineva sau de
altceva. Dintr-o asemenea deosebire decurge utilizare a
diatezei pasive in locul celei active, mai ales in situatiile in
care:
1. Cel ce face lucrare a este necunoscut, nu poate sa fie
precizat sau nu dorim sa-I precizam, de ex.:
Cartea este scrisa frumos.
(Este scrisa de cineva, dar nu nu vrem san nu este
nevoie s-o (mai) spunem.)
Satul este lI$ezat pe o colina manoasa.
(Nn avem de cine a fost acolo).
169
2. Se considera mai important pentru comunicare starea
:'llhiectulu, de ex.:
Drumul el'a acopait de zapada.
Fratde mett a fos! iI"ernat in spilal.
3. Se considera util sa se faca variatie in ferol III care se
comunid ideile, de ex.: '
"\;l. Sadovean1t a scris "Fratii Jdcri".
Este o carIe !rumos scrisa .
(in loe de: El a scris-o frlllllos) etc.
16.2.3 COllsfrlf(t/i O( sP"d de dia!,"::i p(si,'I, dc/r eu
inteles activ '
propozitii ca:
(1) Grigore a fas! plecat la tara.
(2) Mama este dusa dupa eumparaturi.
(3) Sint toti sosi!i gata de lucru,
avcm verbe intranzitiye construite ca cum ar fi la diateza
pasiva. ln realitate, plecat, dllsa sosi!i s1nt partidpii eu
rol de adjectiv in propozitiile (1-3); iar predicatele nu se
afia. la pasiv, fiindea nu exista o persoana deosebita de
subiect eare sa faca actiunea, d o subicctul

16.2.4 Diafc.?:l1 re flcxh)i'i
Raportul dintrc subicct actiune este mai eomplicat in
cazuri ca:
(1) Cine se scoatd de dimineaia, departe ajunge.
(2) M a gindesc la obligajiile lui de viitor
(3) ln/elcge!i-va mtre dumneavoastra.
(4) S-a fiicttt vilva din eauza lui.
(5) Atentie, se serie numai eu eerneala a'bastra!
tn (1) subiectul face actiunea pentru sine o suporta.
tn (2) el face de asemenea actiunea pentru sine, cad reflcc-
teaza la ceva, dar nu se vede di. o suporta. tn (3), mai
multe persoane (unii a1lii) fac actiunea in fel, incit
ea se rasfringe atit asupra unora dt asupra altora, anga-
jindu-Ie in in eonsecintele ei. tn (4) subiectul
este pasiv: vlva a fost facuta de cine\'a, dar verbul nu este
la Jiateza pas\'3. proprin-zi:-:.a. In in (5) I1U a\'em
170
subiect. El poate sa fie imaginat ca orice persoana sau orice
numar de persoane.
Spre a se exprima raporturile aratate mai Sl1S, la toate
verbele din cele cinci propozitii se recurge la forma seurta
de acuzativ a pronumelui personal, la arccm;i pC1'soal1a la
caTe se afia sau s-ar putea sa se afie subiectul.
Sa se compare inre ele din acest pund de \'edere con-
struct
ii1e
:
(Eu) mi seo! de dimiJltafa (Jiu) ma gi11dcsc la ...
(Tu.) te scoli de diminea!a (Tu) te la .. .
(El) se scoall de dimincala (El) se gndc$fe la .. .
(Noi) ne scutam de diminca!a (Noi) ne gndim la ...

Forma scurta de acuzativ a pronumelui personal, numita
reflexiva, este o b 1 i g a t o r i e la aceasta diateza, care s-ar
putea defin chiar ca diateza cu subiectul re1uat in mod
obligatoriu prin pronumele reflexiv, totdeauna la acuzativ.
Subiectul reluat prin a e u z a t i veste lnsa obiect direct!
De aici s-a nascut definitia care spune ca diateza reflexiva
arata ca subiectul este obectnl actiuni verbului. Aceasta
dcfinitie nn corespunde lnsa dedL pentru constructii ca cea
din propozitia (1). In 1na gndesc, te etc., subiectul
nu este propriul san obied, caci el nu se pe sine.
Cu toate acestea, raportul dintre el actiune este redat prn re-
flexiv! La fel de limpede este situatia subiectului din (4), dci
vUva nu s-a facut pe sine, ci a fost facuta d cineva. Subiectul
este pasiv, dar diateza, reflexiva.
Prin diateza reflexiva se eX"prima divcrse rapor-
turi dintre subiect actiunea verbului - chiar pasivul,
desi pentru el exista o diatezi aparte.
'Aceste raporturi sint:
1) re f 1 e x i V-Q b i e e t i v. Subiectul actiunea
este totodata obiectul ei direct; de ex. :
se zbiteau in navod.
Se nallase soarele de trei sulite pe cero
Cine se teme de apa, sa nu se in corabie.
2) re f 1 e xi v-p a s i v. Actiunea o altcineva
decit subiectul gramatical; de ex.:
tn nostru se construirse cartiere intregi de locmnte.
de rezistenta se' fabrica din ote!.
N i s-a ccmt o situafie statistica la z. '
17]
N o t a. Cel care face efectiv actiunea - agentul - apare
uneori in propozitiile cu verLul la diateza reflexiv-pasiva
atunci este introdus prin de sau de calre:
S-a mai spus asta de (catre) unii.
3) re f l e x i v-r e c i pro c. Doua sau mai multe subiecte
indeplinesc actiunea care se rasfringe in egal<l masura
asupra lor; de ex.:
Doua vrabii se ciorovaiau pentru citeva grauule.
La din sala de spectacol, Ilc-am ciocnit pkpt in piept.
Parca ne cuno$team de un veac.
-4) re fl e x i v-i m pe r s o n a 1. Subiedul nu este de
obicei, nic nu poate sa fie exprimat din cauza caracte-
rului lui general, de ex.:
Se cala!ore!jte bine pe aceasUi linie eu c1asa a II-a.
La unele restaurante mic se nznca foarte bine.
Rugim sa nu se serie cu creiouul!
N o t a. Verbele impersonale ca ploua, ninge exprima
raport ca reflexivul impersonal; dar, pe de o
parte, nu cu ajutorul pronume1ui reflexiv, iar pe de alta
parte, ele nu au posiLilitatca de a exprima altfd de
relatii. Diateza reflexivimpcrsonala se utilizeaza lnsa la
verbe care, In aIte 1ll1p1'ejurari, au subicct (la diateza
activa).
N o t a. Un \'e1'b la diateza reflexiva are intelesul deter-
minat nu numai de ceea ce inseamna ella d'iateza activa
sau la cea pasiva, ci !?i de faptul ca exprima un anumit
raport intre subiect actiune. Astfel, a lasa, (a se lasa)
la diateza reflexiva indica participare a intensiva ca
a (se) !jti fata de a !jti; !jtii d nu e!jti vinovat ntt te !jtii
vinovat. In unele cazuri, ea adauga o semnificatie noua,
de ex.: a se bii,rbieri contine ideca de f a e t i t i v, ca
a se tunde - in comparatie en a tunde;" a se eoafa -in
comparatie cu a coafa etc.
16.2.5 Folosirea dialeze reflexive
Diateza reflexiva se foloseste:
l. Cind se subliniaza participa(ea dinamicii, intensa a subiec
tului, chiar daca. el nu este numit in mod spccial:
Nu 11Ul lini!jfese, pina nn-i spun totul in fata.
Daca. nn te crezi capabil, renunta!
172
2. Cind se insista asupra actiuniL De ex.:
Se va aPlica urmatorul tratament medical.
Se impune sa se procedeze cu mare atentie.
3. Cind cel care face lucrare a nu este cuno!;'cut sau nu este
imp8rtanta indicarea lui; de ex.:
Se' pare d nu mai ploua.
Se spunea d. facuse mult sport.
'1. In acte publice. documente oficiale etc. in care este necesar
un limbaj sobru impersonal.
5. Cind - pentru variatie - este util sa se edte repetarea
pcrsoanei gramaticale (1 plural sau a I1-a singular), de ex.:
Alegem clteva rqii bine coapte. Le scoatem miezul
. Se pregifofe din timp o umplutura ... etc.
6. Cinc! verLul are numai diateza reflexiva:
\'erbele cel mal des intrebuintate numai la diateza re-
flexiva slnt: '
a SE' aciua a se ciorodi a se 1mbulzi a .se

l se abtil1e a se codi a se impletid a se ras
a se acomoda a se crud a se indeletnid a se razboi
a se balona a se faJi a se ingimfa a se sfii
a se baza a se fuduli a se intlmpJa a se teme
a se bll'ani a se gudura a se Hicomi a se tolani
a 5'C hiwi a se hhjoni a se opinti a se zbate
a cai a se hlizi a se pociii a se zgribuli
a
"e
cazui a se
i1i
a se posomorl a se zvircoli
a se ciGndaui a se ivi a se poticni
16.2.6 Falsa diafeza reflexiva
In propozitiile de mai jos, verbele exprima raporturi
foarte asemanatoare cu cele diu diateza reflexiva:
O) [m as!11lpar setea cu apa de iz,"or.
(2) El 1$1: sus{ine punctul de vedere,
(3) Va mai amintiti de colegii nostri diu scoaH.?
(4) Nc-am scris vrcme, en' regularhate.
eu toate acestea, ele nu fac parte din diateza reflexiva,
pcntru ca:
a) au un ohiect direet el i f e r i t de subiect:
(Eu) imi a<;timpir
subiect
(No1
subicct
ne-am scris
173
setea ...
o. direct
(scrisori)
o. direct
b. prollumcle in dativ arata d subiectnl ia parte eu inten-
sitate la actiune, dar nU ca obiect, ci pentru d. de cele mai
multe ori obicctul direct ii apartine; de ex.:
$i-a agJfat pillara {subinteles: a lui sau '1 ei) In cu('r
Ji alini sufcrinla (subinteles: a td)
1mi a'l1ulgesc foamta (subinteles: a mea)
astmparam setca (subillteles: a 1wastra)
V ( aparafi parerea (subinteles: a voastra)
z.ndoaie ge1Z1t1tchii (subinteles: ai lor) etc.
Sa se compare din acest punct de vedere:
(Eu) agaf paUiria mea in enier. (di ateza activa)
(E u) imi agaf palaria in euier. (diateza activa)
(Eu) ma agal de un pai. (diateza reflexiva)
(T u) alini durerea mamei.
Durcrea se alina.
(Noi) am/gim pe cincva.
(Noi) na amagn prietenii.
(Noi) ne i1l11igi11l eu vorbe.
ete .
(diateza activa)
(diateza reflexiva)
(diateza activa)
(diateza activa)
(diateza reflexiva)
N o t a. Sint iusa construcjii ea imi O!. propltn;
prctind. cer. spun, mpun etc., me insum (insam) ,
le tnsuf, llti insu$i (ei inse$i) etc. - eu schiinbarea
corespunzatoare a persoanelor a uumarului - eare par
ca sint la diateza reflexiva, pentrn ca acriuuea expri-
mata angajeaza subicetul intr-un mod asemanator eu
cel de la diateza reflexiva.
tu realitate, aceste eoustructii au totdeauna un
obiect direct - altul decit subicctul - el nu este
exprimat:
1mi proPll1l c e v a mie insum.
1mi citesc (o poczie )mie nsul1ti.
De aici rezulta d se insista intr-adevar asupra per-
soanei aratate prin repctarea pronumelui (nu:... mie ...
). dar nu in fel ca in diateza relcxiya.
174
o propozitie ca:
Eu lmi et"tese o poczie me insum
este - din punctul de vedere allegaurilor dintre subiect
9i actiune - la fel cu:
Eu iji ctese o poezie jie insuj,
adka se insista asupra persoanei indicata de pronume,
care poate sa fie 9i alta decit subiectul.
tn Eu zmi ctese me insum,
lntelesul este de "Eu ctese numai pentru mine", iar
acest inteles nu intra in diateza reflexiva..
Capitolul 17
TIMPUL
Actiunea unui vctb oarecare nu se totdeauna
fn fel. S-o urmarim in cxcmplele de mai jos:
(1) Vor organiza echipe de intervcntie.
(2) Se eere sa organcze echipe de interven tic.
(3) Ar organiza echipe de inten'entie, daca li s-ar cereo
(4) Organizaji echipe de intervcntie!
tn (1) actiunea este privita ca efectuindu-sc in mod
si g u r, nu a inceput. Nici in (2) nu a inecput, dar are
posibilitatea sa inceapa; ea este n e s i g u r a, dar p o s i-
b i 1 a. tn (3) nici nu a inceput nici nu va incepe, daca I}U
se o anumit:1 e o n d i t i e. tn sfiqit in (4) se
da o r d inca actiunea sa se
Felul in eare se considera ca se petree sau nn se petree
actiunile din (1-4) nu depinde de timpul in care se int1mpla
(ori s-ar putea intimpla) actiunea, cad in:
(5) Al! organiza! echipe de interventie.
(6) Ar Ji organizat echipe de interventie, daca ...
(7) Se cerea sa jz' organizat echipe de intervenrie
avem moduri ca in (1- 3) cu toate d. timpul
difera.
I
Formele luate de verb pentru a exprima felul de
a actiur;tii numesc m o d u r i. Ele sint
o categone gramahcala .
N o t a. Modurile gramaticale nn trebuie s:1 se confunde
cu grupurile sau daselc de verbe care contin in intelesul
lor fundamental deea de modalitate. De ex., verbele
durative, momcntanc, iterative, evcntive etc., pentru ca
acestea sint cuvillte diferite.
176
Unul verh nu expnma printr-o forma ideea
de durata, prin alta pe cea de a actiunii
1ntr-un timp foarte scurt, prin alta, idee a de repetare a
actiunii etc. Un verb care contine ideea de repetare a
actiunit o pastreaza in toatc formele lui, deci la toate
mouurik. De asemcnea, ,'erbele de indiferent la
ce mod le intrebuil1tam, cele de existenti de stare se
comporta la fel etc.
Nici cOl11oinatiile de doua \rerbe, dintre eare unul
serveste ca semia{lxiliar celuilalt, nu trebuie sa se confun-
de ctl modurile gramaticale. De ex., poate dezaproba, era
s cad. Dnele, ca poat!! d,'Zapl'oba, au moduri: Scl poata
d('zaproba, ar putea dczaproba; altele s1nt expresii cu
scmiauxiliarul ncschimoat, ca era s cad, era sa cazi
etc.
Cu toate acestea, pentru a interpreta cit mai bine
r al ita t e a unci actiuni la un mod oarecare, este
nccesar S<1 se tina seama aHt de sensul lui fundamental,
cH de combinarea lui cu un semiauxiliar.
l\fnduri1c gralllaticak ale vcrbului slnt in numar de opt:
1) actiunilc cOl1siderate sigure se exprima prin in die a t iv
2} ncsigura, posibili a actiunii, se exprima prin
e o n j ti 11 e t iv -- l1umit astfd pentrn ca este aproape
totdeauna preccdat de conjunqia sa care face legaJura
e\1 aIt verbo El mai poarta numele de s u b j o n e t i v,
fiind modul cel mai des utilizat in subordonare;
3) conditionata a actiunii o exprima e o n d i-
t ion al 11 1. El este numit o p t a t iv cind conditia nu
apare, iar in 10eu1 ei se exprima o dorinta;
4) porunca,ordinul ca aetiunea sa se produci sint exprimate
prn m p e r a t v;
5) modul eare arata d. actiunea se desfaso ara nelimitat ca si
cum nu al' avea ineeput este in fin i t i v u 1;
6) moJul eare arata. d. actiunea se parale! cu alta
este g e r u n z i u 1: organiznd;
7) modu1 care arata ca o actiune apare ea ineheiata este
par t i e i p i u 1: organ i::at ;
.\) modul care arata ca actiunea pare ineheiata continua
dupa alta este s u p i n u 1: (avem) de organiza! .
N o t a. Pe linga aC('ste moduri, uncIe gramatici vorbesc
despre un mod r e s t ri c ti v, despre un po t e n-
tia l despre un p r e z u m ti V. eu aceste nume
177
nu se desemneaza totdeauna lucru, ues intentia
este de a cuprinde sub un singur nu'me
care file impresia prin intelesullor d. uu se afIa la celelaIte
moduri.
PrezlLll1tiyul, de ex., ar arata d actiunea yerbulni
este infa de yorbitor ca cum el nu ar
daca inHmplarea exprimata. s-a petrecut ori nu, ca
cum el al' ad,luga "dar en nn ori "se prea poate",
ori "e posibil"; de ex.: z'a ji jacld el ceva (dar. .. ), sa Ji
plouat ("se prea poate"), va ji dorind, o ji dorilld ("e posi-
bil" sa.) etc.
Modul in discutic imprumuta formele de la indica ti",
de la conjuIlctiv !?i de la conditional. Singura forma care
al' justifica prczumtivul este: 'voi ji adunnd, vei ji a.dlt-
nnd, va Ji ad1tnnd etc., dar ea se poate incadra la modul
indicatiy printre posibiliUitile de exprimare perifrastidi,
la fel ca al,'cam sa adun, avcai sa admti etc. (vezi p. 223).
De aceea, nu este necesar sa introducem aHturi de cele
opt moduri lnd unul, numit prezumth', potential sau
restrictiv.
17.1 PERSOANA
Sa luam in consideratk citeva forme verbale:
cint
cinti vezi mcrgi
cinHm vedem mergem multumim
cinta1i vcdeti mergeti multumiti
Din felnl in care se ca ele sint la per-
soana 1 singulr: (e u) Gnt, la a U-a singular: (tu) Gn{i, vezi,
mergi, la persoana I plural: (nol) Gntam, vedem,
mergem, 1nu/tumim la a U-a plural: (vol) dlltati, vedeti,
mergcti. tn insasi forma verbului exista deci un semn eare
arata: persoana. '
Unele forme se potrivesc pentru dona persoane (el)
cinta = persoana a III -a singular; (ei) cinta = persoana a
III -a plural; ( eu) vad = persoana I singular; ( ei) viid =
= persoana a lll-a plural etc. Aceste forme sint o m o ni m e.
Persoana este la verb forma eare indica subiectul, fie d
el este ariHat prin pronume sau aIt fel, fie d nu.
Persoana este o eategorie gramaticam.
178
Forme continlnd pcrsoana au numai patru moJuri:
indicath'ul, conjunctivul, conditionalul imperath uI. Lor
li se 5pune moduri p e r 5 o n ale.
Cele1alte moduri nu indica persoana; ele slnt modurl
n e p e r 5 o n ale .
N o t a. Modurle personale s1nt p red i e a t iv e. Cele
nepersonale nu formeaza de obicei predicatul propozitieif
ele s1nt moduri n e p red i e a t i ve. Cind in
situatii exceptionale, au rol de predicat, ele mqi creeaza
din aeeasta cauza forme pe persoane, iar subiedul lor
reiese din restul propozitiei.
17.1.2 Verbe ct! forme 1l1l1/1,a1: pentl'll persoalla a J ll-a
Citeva verbe cum 5int, pe de o parte, a trehui, a plsa, pe
de alta parte, a fulgera, a ninge, a ploua, a trazni, a z'remni
au forme numai pentru persoana a III-a singular:
trcbuie pasa fulgera ninge ploua
trebuia pas.a fulgera ningea ploua
a trebuit, a pasat a fulgcrat a nins a plouat
trebuise pasase fulgerasc ninsese plouase
Din prima categorie, a trebui poate avea subiect: calul
trebuie sa alerge, coPilul trebm:e sa zburde; a pasa nu are subiect.
El se cu dativul cu un complement de agent:
lie iJi pasa de Ploaie (= "ploaia te face sa-ti pese de ea, s-o
iei in seama, sa te tem de etc.) ceea ce arata ca ideea de
subiect exista.
Toate verbele din a doua categorie, adid a a luir.
ge.ra, a ntge, a ploua, a trazni, a vremui, nu pot avea
subiect in mod
Verbelor eu o singura forma pentru persoana a III-a,
al diror subiect poate fi o fiinia sau un luern. le vom spune
u n i p e r s o n ale.
Verbelor cu o singura forma persoana a IU-a, al caror
subiect nu este in mod nici persoana, nici lucru, le
V0111 spune i m p e r s o n ale .
N o t a. Vnde vcrbe se pot afla In situatia celor de mal
sus numai in cazuri particulare. Astfel, a se cadea
a se cuveni se comporta numa la diateza reflexiva ca
ullipersonale: asta nu, se cade! asta mt se c'ltvine! dar
pe dnd a se cadea are numai persoana a III-a sing.; a se
Cltvel1i are plural: lucmrile acestea nu I se cuvin.
179
17.2 TIMPUL
Prin formele lui, "croul arati nu numai cum dcsf;l-
o actillne nici numai ce persoan (nTbala) o lnde-
perioada sau momentul dndsepetrece
actiunca. Cind ea se desfaso ara in actuaWate. a\'em tirr,pul
prezent; dnd se d u p a pcrioada 3ct uaU, a\'cm
timpul viitor, iar cind se in a in t e de perioada
actuali, a\'cm timpul trecut san perfecto
Timpul este o categorie gramaticaH.
Prezentul este unul singur la fieeare mod personal.
Viitorul are doua suodidziuni: rii1rlll propl'iu-zis
v!o1'lll anteriur, eare apar l1umai la inJicati\.
Trecutnl san perfeetul are 4 suodi\-il.illni: impt'J'j,d1tl
(sau treeutul neterl1linat), perfectul simplu, per!ec!ul compus,
mai-mlllt-ca-perfec!1I1 trecutul cel mai indep;lrtat). Ele
apar numai la indicativo
N o t a. Vii!orul anteriur exprima dilorul. dar IllI fata
ele prezent, ci !ata de alt viitor, de ex.: NI' Ul/It in'lm
dup ce vei fi terminat reptti{iilc. (1ntii \"(j termina repe-
titiik, dupa aceea ne intilnim.)
17.2.! Timpuri absolu1c $i timpltri relalive
Cind spunem, de exemplu:
( l) Vara vine, iama trecl'.
(2) Candidatii se vor prczcnfa la ora fixati'.
intrebuintam un prezent un viitor care BU se bazeaz pe
alt timp pentru a arata in ee imprejurari petrel:e aenl1llea
din propozitiile (1) (2).
Cind spuncm lnsa:
(3) $colarul seria repedc (imperfcctul).
(4) Se f(lcllSera deseoperiri arhcologice importante (mai-
mult-ea-perfeetul)
(5) Cind veti citi aceste rincluri, eu 'oi Ji /i'1'1Itl:a! de
mult eu scrisul lor (viitorul antericr),
intrebuintam timpuri eare sint lcgate de o actiune cxprimaUi
sau sublnte1easa ca la un timp gramatical. dE' ex.:
(3) seria repede cincl se gl'b,ll. (en ill'pcrfed
en un imperfect.)
(4) Se Jccusera descoperiri arheologct' ilnpcrtantl' chiar
inainte de a se Ji termina! sa piturile. (C n mai.-m ult -ca per-
fect eu trecutul eonjuncth-ului.)
180
tn (5) voi F terminat este pus in legatura chiar in lraza
cu un vior propriuzis.
Timpurile care nu au nevoie sa fie puse in legatura cu
altde slnt timpuri absolute.
Timpurile care trebuie puse in relajie cu altele S111t timpurl
de relatie sau relative.
17.3 BAZELE DE FORMARE A TIl\iPURILOR
TRECUTULUI
Timpurile trecutului se formeaza de la perfectul simplu ~ i
de la participiu cu un auxiliar.
Dupa felul In care se prezillta perfectul simplu 9i parti-
cipiul, verbele din limba rOlll<lD<l se lmpart rn trei categoril
bzfinift'v Indicativ prezen.t Indicativ PI- simPlu ParticiPlu
aduna adun (eu) adunai (eu) adunat
1. trece trec (eu) trecui (eu) trecut
sari sar (eu) sarii (e u) sarit
merge merg (eu) mersei (eu) mers
2. pllnge pling (eu) plillsei (eu) plins
pune pun (en) pusei (eu) pus
frige frig (e u) fripsei (eu) fript
3. rupe rup (eu) rupsei (eu) rupt
sparge sparg (e u) sparsei (eu) spart
Verbele din categora 2 au la perfectul simplu ~ i la parti-
cipiu -s-; cele din categora 3 au la perfectul simplu un -s,
pe care nu-l mai regasim la participiu.
Acest -s- se pastreaza la mai-mult-ca-perfect, de ex.:
mersesem, plinsesem, pusesem, Jripsesem, rupsesem, spar-
sesem, fata de adunasem, trecusem, sarz:sem.
Verbelor care au un -s- la perfectul simplu le vom spune
sigmalice (dupa numele grecesc al literei s), celor care nu
au pe -s- la c e l ~ i timp le vom spune asigma/ice.
Verbele sigmatice 51nt mai putine decit cele asigmatice.
181
lata pe cele mai des folosite:
17.3.1 Vabr C1t -5- la perfeclttl snpltt $i la parfildp,u
In!ziv
aduce
alege
aprinde
apune
arde
ascunde
atinge
atrage
crcumscrie
compune
conchide
conduce
constringe
contrage
contrazicc
culege
convinge
cuprinde
curge
decide
deduce
deprinde
depune
deschide
descinde
descinge
descre
desprinde
destinde
dezice
dispune
drege
duce
exclude
expune
impune
inelude
Indical' pra:o!-t bld. p. simplu Pm'iicipilt
ca duce
ca prindc
ca pune
ca trage
ca serie
ca pune
ca duce
ca siringe
ca trage
ca zice
ca alcge
ca im'i1z{}.c
ca prinde
ca duce
ca prinde
ca pune
ca incinge
ca scrie
ca prinde
ca ntinde
ca zice
ea pune
ca pune
ca pune
ca exclue
ard
ascund
aiing
condlid
curg
decid
deschid
desdnd
dreg
due
exc1ud
182
alesci
arsei
ascunsei
atimei
CO!1chisei
cursf'(i)
dcch'i
d e ~ h i s e i
descinsei
dresei
dusei
exdusei
ales
ars
ascuns
atins
conchis
curs
decs
deschis
descins
dres
dus
exclus
Infiniliv Indicati1J
prezent
lnd.pJ. slmplu Participiu
induce ca duce
interzice ca ::ice
impinge imping impinsei lmpins
impunge impung
impunsei 'mpuns
incbide ca de se hide
indnge incing incinsei incins
i n ~ r i e ca serie
inUnde ca tinde
intinge inting intinsei intins
Intoarce ca toarcc
nielege inteleg ntelesei inieles
invinge inving invinsei lnvins
linge
ling linsei lins
merge
merg mersei mers
mulge
mulg mulsei muls
ninge ninge ninse nins
(III sg.) (III sg.)
parcurge ca eurge
patrunde patrund patrunsei patruns
prclinge ca tinge
prescrie ca serie
presupune ca pune
pretinde ca tinde
prczice ca zice
prinde prind prinsei prins
produce ca duce
pune pun pusei pus
purcede purced purcesei purees
rade rade disei ras
ramine(a)
ramln ramasei ramas
rapune
raspunde
ca pune
raspund raspunsel raspuns
recurge ca curge
reduce ca duce
rescric c'a serie
respinge ca 1,mPinge
restringe ca stringe
rctrage ca trage
ride rid risei ds
roade rod rosei ros
183
Inf:llitiv lndicaliv [nd.pJ. snPlu parl1'ciPil
prezent
seoate seot scosei seos
serie scru scrisei sers
se urge ea eurge
spune ea pune
stringe string strinsei shim:

subscrie ea serie
suprapune
surprinde
ea ptme
ea prinde
toaree tore torsei tor5
tinde tind tins
trage trag tras
transcrie ca serie
tunde tund tunsei tuns
ueide ucid ueisei ueis
unge
u!lg
unsei uns
2ice zlc zisei zis
17.3.2 Ferbe cu -s la per J ectul # (// -t la parliciPiu
Verbele din categoria a 3-a sint in aceasta situatie, deci:
coace cOc eopsei copt
eorupe
frige
infige
rascoace
suge
fierbe
fringe
infringe
intrerupe
ca tupe
ca eoace
ca ringe
ca mpe
frig
infig
sug
fcrb
fring
fripsei fript
infipsei infipt
supsei supt
fiersei fiert
frinsei ffint
rupe rup rupsei rupt
sparge sparg sparsei spal't
Se poate obsen'a ca toate verbele sigmatice au infinitivul
in -e .
N o t a. Verbul rage face exceptie. El are forme1e de baz:
rage-rag-rigii-rigit care se explica prin aceea ca fiind
rar intrebuintat la toate persoanele timpnrile, formele
cu -s- la care ne-am fi l-al' fi faClll sa confund:!
cu 'adc, intrebuintat mult mai des.
184
CapitoIul 18
INDlCATIVUL
Omul inte1ept ~ lace iama car ~ ,ara sanie.
Pentru inginerii constructori se 'i'a lljh:1/!a un curs special
de seismologie.
(7) A 111 aj1t1/s oare la destinatic?
(8) Daca mnca strugurii ncspalati, o patea.
ln situatiile de la (7) ~ (8), tn propozitie apare de obicei
o parte de vorbire care introduce deea de nesiguranta etc.,
ca oare ~ daca.
Timpurile indicativului
Indicativul are 7 timpuri: preze1ttul, impcrfectul,perfectul
simpt, perfec!ztl campus, ma-mult-ca-perfecflll, 'ciitorul,
'/Jii/oml anterior.
18.1 PREZENTUL
Prezcntul arata ca:
1. Actiunea se petrece in momentul vorbirii
(1) Ctese aceasta carteo
(2) Ea are multe excmple.
185
2. A.ctiunea se dcsfi..!'ioara in motl ulJi:;nuit i
(3) Seara se c/lld devrcmc.
(4) Pleaca la slujb'i dimincata la 7.
3. Actiunea este eonsiderata un adedr general c"ident:
(5) . Doi eu tre fac dud.
(6) MJlcam ca sa 1raim, nu lrim ca sa minciim.
4. Aetiunca este adusa in adualitatc pe baza a cee a ce
dcspre ceva:
(7) Aud d. ati la o5.. (de fapt: illll (/11,:11 mai dCll1ult).
(8) Vad d. n-ati ma trecut pe la n01. (de fapt: am viizut ... )
5. Actiunca a iucepnt dndva continua in momentul actual:
(9) P!OtlCt de trci .dIe intruna. (a inccput sa ploua acum
tre zile).
(10) Lucrca::a 111 illtrcprindere de 10 ani. (a incepnt sa
lucreze acum JO ani)
6. Actiunea s-a petrecut c'nd\' a, dar este in prcZl'llt
(de!"'crierea unc bitali istorice, a faptclor unor personaje
diu trecutulmai mult o1'i mai putin indepartat
numitul prcr::clIt Isloric. prezent dl'Ltmatic sau al naralizmi1:!
(t 1) La e alugareni. Millai utilizt!aza magistral teatrul
ballici.
(12) Caragiale sal,' atunc ,,1907. Dil1 primavara pina 1n
loamna".
7. :Se citcaza euvintele cuya:
(J3) Aristotcl SPIfltL' d.. .. (urmeazi un citat).
8. Actiunea se va petrcce negrqit in viitorul apropiat:
( 14) Peste citeva zile incepe nonl an
(15) l\Iai fepeuc, ca Picrdeji t1'cnul!
78.7. J Formar-'a prezentuiui
Prezentul se formcaza din radcalul yerbului eu ajutorul
sufixului gramatical de prezent al desinentelor de persoana
numar. Opcratia are doua 111omente:
a. stabilirea radicalului, a sufixelor si desinentelor;
b. eombinarea sufixelor eu
a. StabiUrca radicalulm:
Radicalul se deseopera eliminind sufixul caracteristic
infinith'ului, auica:
Verb1l1 la i 11 f initiv
aduna
striga
purta
Flimi zarca. slIfi.rl/! 11 i
adun(-a)
strig(-a)
purt(-a)
186
RadicalHl
adlm-
strig-
purt-
Verbulla infiniliv
lncheia
apropia
veghea
ddea
dure a
placea
aduce
depune
merge
acoperi
asfinti
dobori
zvirli
EHminarea sufinrl11
nchei(-a)
apropi(-a)
veghe(-a)
dld(-ea)
dur(-ea)
plac(-ea)
aduc(-e)
depun(-c)
merg(-e)
aeoper(-i)
asfint(-i)
dobor(-i)
zdrl(-i)
Radicalul
inehei-
apropi-
veghe-
d.d-
dur-
pUle-
aduc-
depun-
merg-
acoper-
asfint-
dohm:-
zvirl-
N o t a. La o serie de wrbe, descoperirea radicalului pune
probleme mai grele din cauza variatiilor din cursul
flexiuniL De exemplu, vedea are radicalul ledo, dar per-
soana 1 a prezentului este vad; lIsca are radicalul usc-,
dar prima persoana a prezentului (in exprIDlarca literara)
esteusu,c; bea are radicalul b-, dar prima persoana a
prezentului este beau: la fel da, en radiealul do, da1" cu
prima persoana a prezentului dau: sfa, cu raclicalul sto,
prima persoarul a prezentului: stau; pi1'ea, raclicalul pi,r-,
persoanainti par; putea, radicalul puto, prima persoana
pot etc. Vnele sint neregulate: ca 9i l11a, radical lu-
prezent, persoana 1 - iau.
Radicalul din eare se formeaza prezentul indicativului
apare la persoana 1 9i a II -a plural:
radical radal
adaugam - adaugatj adaug- batem - batet
i bat-
avem - aveti av- coasem - coaseti coas-
bem - beti
b- scriem - scrieti seri-
useam - uscati usc- toarcem - toarc-
placem - place ti pH.c- scoatem - scoat.eti scoat-
b. Stabilirea sufixelor prczenfului
SuJixttl princiPal. Toate wrbele au la inclicativ prezent
un sufix caracteristic. El este evident la persoana 1 a II-a
plural, exista la celelalte persoanc. Acolo fiind iusa
ascun,:, il vom considera sufix {} (zero).
187
La verbele cu infinitivul in consoana + a, sufixul de
prezent apare ca:
a la persoana I plural: adunam, strigam, pur/am,-
a la persoana a JI-a plural: adunat1:, strigafi, purtafl.
La verbele cu infinitivul in a, dar eu terminatia -chea,
fglzca, sufixul de prezent apare ca:
e la persoana I plural: imperechem, ingellullchcm, vcghcm,'
a la persoana a JI-a pI.: impereeheafi, inge1l1111elzeali,
veglzcaf
La fel, la verbele cu infinitivul in -ia: ineheiem, aproPicm,
'llchciafi, aproPiafi.
La verbele cu infinitivul terminat in eonsoana + ca in
consoana + e, sufixul de prezent apare ca:
e atit la persoana I plural, dt la a JI -a plural:
eadem, vedem, ducem, Plaeem; cadeti, vedefi, ducc{i, place/i.
La verbele cu infinitivul terminat in -i sau -, sufixul
apare la cele doua persoane ca:
, respectiv i:
acoperim, zvirlim, doborim
acoperifi, zvirlifi, doborili
Sufixele secundare (-ez, -ese)
Vnele verbe au la prezent inca un sufix pe cate il vom
numi sufix secundar care apare numai la persoanele I sing.,
JI sing., JII sing. IJI pI.
La verbele terminate in consoana, in ti + a, in -clzea,-ghea
in -ia, (dnd apare) el este:
(eu) incetez imperechez
(tu) incetezi imperechezi
invicz
invicz
(el) inceteaza imperecheaza inviaza
(ei) inceteaza imperecheaza inviaza
veghez
vegbezi
vegheu:i
vegheaza
La verbele cu infinitivul in -i sau -, (dnd apare), el estE-.
(eu) potrivesc muncesc doresc amarase
(tu) potriVC$t doresti amarast
(el) amaraite
(ei) potrivesc muncesc dorese amarase
Cele doua. sufixe secundare, -ez -ese nu se intlnesc la
verbele terminate la infinitiv in e sau in consoana (altele
decit eh ori gh) urmata de ea.
188
Ved),:; care primcsc la prc::ent sufixul secundar -ez
Din cauza d. nu exista o reguIa pe baza carcia sa putem
ce verbe primesc sufixul secundar -ez, dam mai
jos lista celor mai frecyente dintre ele:
aciua l11bujora injgheba
arenda mbuna inl11agazina
intr-adpa lmpana inmorminta
anna mperechea innopta
binecuvinta mpestrita inradacina
brazda impov{u-a insaila
bura mprospata insarcna
cana imputina insenina
dipa inainta insera
casuna inapoa instraina
inarma instiinta
cina indpatina
cocosa ineeta intemeia
crest'a intortoehea
ineorda intrebuinta
cuvnta ineorona intrema '
dauna intrista
departa ineovoia intrupa
desfiinta ineresta im'ccina
desperchea
dezarma ineuiba in va
dezradi:icina inviora
dormita incuviinta inzestra
dura infia merima
examina infiera linia
fonna infiinta lucra
infHcara lumina
grebla infrumuseta miqora
holba infrina' minuna
iema infumura mura
mbarbaia ingenunchca ofta
imbratisa ingloba ospata
inbufna' ingusta pagina
pastra
perpetua
pipera
pisa
priwghea
proba
regula
rcg1ementa
ruina
rusina
sageta
sara
scinteia
scurta
semna
singera
subtia
stri;nba


Himiia
hada
trimbita
trunchea
turba
ura
urla
urma

vara
veghea
vibra
visa
vina etc.
Din 133 verbe mai sus, 59 sint compuse eu pre-
fixuI ill- (im-). Acestea par a rcprezenta o catcgorie, dar
multe de tip nu primese sufixul -ez, de ex.: lncheia,
lucMna, illcuia, nglzcta, impresura de.
189
s u f i x u 1 s e e u n dar -ese
Sufixul secundar -(se se intrebuinteaza la mai bine de 90%
din yerbele termnate la infinitiv in -i 7i in -l. De aceea, este
mai bine sa 7tim ce \Terbe nu primesc acest sufix. Cele mai
freC\Tente 51nt:
a<!orlll i drii hurui oferi revcni trebui
cobor! omor! sa1'i turui
auzi cOl1veni impar ti pieri scirtii
t
iui
aZ\'1rli cuveni pipai scobori tirU
bC'bai devcni inghiti pirii sfirii topai
bijbii dezminti lapiii plcsdi simt
i \'eni
b11bii dobor! madi pogod sisii djli
b1rH dormi
minti presimt i sorbi zbirnii
bizli mfli mmi preveni suferi zgudui
buhui fugi monnai
put
i sui zumzai
chiui hirii muri repC'zi

zvircoli etc.
c. S!abilir,{/ d,'sil1t'Jl!dor de prt',:c'lzt
1. DC5inentcle prezentului indicativ se stabilesc potrivit
principiului di ele se totdeauna d u p a sufix (principal
sau secundar). Ele pri\"C'f'C indica pe r s o a n a 11 U 111 a-
r II 1, fiind:
1
Sing. TI
III
(en)
(tu)
(el, ea)
(Hadical + sufix)- 0. sau -u
-
-a, (-e dupa un -i), -e
1 (no) .. f1t
PI. JI (voi) -ti
III (ei, ele) -a, (-e dupa un -), -fJ
2. Desinenta -u se numai la persoana 1 sing. a
verbelor cn radicalul terminat in-bl, .jt, -p1, -11, -tI' care nu
au sufixul secundar -ez:
(e u) 1Imblu, afltl, umjl'/l, umPlti, intru, ltlustl'lI, z'lrlu,
urlu etc.; la verbele bea, da, sta, vrea, 1ua:
(en) bca'll, dau, stau, iau;
la verbele cu radicalul in -i precedat de o consoana ca:
(en) scritt (plus derivatele fui) din ce in ce mai rar
astazi, la \"(:,rbe ca:
(eu) aproPiu, mnitt, s $ilf, zgiriu.
Afara de serie, celelalte verbe cu radicalul in -i precedat
de o consoana au -la persoana 1 sing. o desinenta repre-
zentat. de un -i plenison (scrisa -ii):
(e u) aproPii, minii, zgrii.
190
K o t a. Explicapa aparitiei acestci desinente este mma
toarea: dnd -u se afla dupa consoana + i, el se pronunta
impreuna cu -i 1ntr-o singura silaba nu mai este pIe-
nison, de ex.: a!pro/pt (3 silabe), m/niu (2 silabe),
(2 silabe), zg/riu (2 silabe) constitnind un diftong,
-i domina in pronuntare pe -11 care este neglijat in fa\'oa-
rea lui -i, .de unde: -ii.
d. C01llbinarca SI! f i xelor dcsillcnJclor
Radicalul se combina eu sufixele desinentele pentru a
constitui forma de prezent. tn cursul acestei operatii, in
radicalul verbelor in sufixul -ez se produc unele modificar.
Sufixele principale (/je, a; e, iji) sufixele secundare
(-ez, -ese) nn modifica radicalul lntr-un chip care sa merite o
atentie deosebita.
Desinentele aduc I11Sa schimbiiri importante in radical.
1. Desinenta persoanei a U-a sing. transforma consoa-
nele e,g, S, t, d, 1t de la radicalului in: o(i), gU), ti
z, i,. de ex.:
pica (tu) pici alerga (tu) alcrgi
replica replici baga bag
sacrifica
"
sacrifici striga strigi
mirosi cauta cauti
varsa versi purta
por t
lasa
putea
pot
i
cidea cazi spune spui
pierde

ramine(a) ramii
uda UZI
tine
t
ii
Regula functioneaza mvers, in sensul d. verbele care
la infinitiv au pe o(e). c(i), g(e), g(), (i), z(i) le transfonna
in e, g, t, d la persoana 1, de ex.
duce (tu) dud (eu) duc
trece
"
treci tree
merge
"
mergi
"
merg
trage tragi trag
fugi fugi
"
fug
ascut a:ocuti ascut
imparti
"
impart
"
impart
simt simti
"
simt
auzi aUZI aud
HH
2. Desinenta - schimba adesea vocala a din radical in e:
apasa (tu) (eu) apas
varsa vars
Ea schimba grupul consonantic -sc- din sufixul -ese
in
amorti (tu) (eu) amortesc
darui daruiese
.3. Desinenta ji de la persoana a III-a a verbclor en radi-
calul in consoana + a se transforma ea in -e la verbele
cu infinitivul in -ia!
apropia (el) apropie intirzia (el) intlrzie
incheia incheie minia minie
incuia incuie taia taie
Tot ea, dar la plural, face sa se schimbe un e sau un o
aflat in radical, in silaba dinaintea ei, in diftongul ea si, res-
pectiv oa; de ex.; ,
alerga (el,ea alearga cobod (el,ea coboara
el, ele) ei, ele)
dobod doboara
cuteza euteaza omod omoara
pleca pleaca seobod scoboara
La fel se intimpla eu e din sufixul secundar -ez;
descuraja deseurajeaza
imagina imagineaza
studia studiaza
trlmbita trimbiteaza
De la aceasta regula sint lnSa exceptate
mai frecvente) :
verbe ca (cele
cu e zn radical
accepta
aluneca
amesteca
atesta
conserva
contesta
engeta
deda
(el, ea
el, ele)
accepH.
aluned.
amesteca
atesta
conserva
contesta
cngeta
de<la
cu o in radical
adopta
aproba
comporta
dezaproba
dezvolta
evapora
evoca
invoca
192
(el, ea;
ei, ele)
adopta
aproba
comporta
dezaproM
dezvolta
evapora
evoca
invoca
degera
dcgera
ordona ordonl
dcscakea
poseda posL'tlii
detesta detest
preceda preceda
incakca
incakca
sufoca sufoea
mestera ll1csteca seccra sceera
obscn"a
transfera transh'r;1.
transporta transportii
J. J)c:;illcn\a lic la persoana a lIT-a sing. a verbdor en
illfiniLivul in -1',1 sal! in -L' produce numai schimbarca lui o
in o.r, lisin<l neatins pe c. La fel se intlmpla dllll aceasta
desincuta apare la n'rbc eu infinitivul in i, de ex.:
infillii. [1/ -ea
$ In -e
vcdea
(Tede
crede
dregc
(d, ca) drcge
(
,"ede
merge
trece
mcrge
treee
fi/litiJ in -1
pieri

{
pi.'re
(d, t'a) . "

In srhimb, e modifica sufixul secundar c's,' in -c'$te
amorti (el, ea) ferici (el, ea)
diirui di:.ruiqte 1m
18.1.2 Paradiglllc'le pre::entullli
Potrivit eu cele spuse mai inainte, in limba mnna se
disting 6 serii de prezent indicativo Ele slnt rcprezcntate la
fiecare vcrb in parte prin toate fonuele, pe numere per-
soane. Aeestor serii de forlllc li se spune par a d i g Il1 '-',
(tI) Paradigme jara sufix secundar
Par a d i g III a 1 se caractcrizcaza prin faptul ca nid radi-
raIuI, nici desiI1l'nta nu se modifica. De ex.:
tIdl/ll a picri cere geme
(eu) adun

cel' gem astern
(tu) aduni

ecri gemi
(el, ea) aduna

ccrc geme
(r.oi) adunam plcnm ccrem gcmem asternclll

adunat i pieriti cereti geme}i

ti, aduna pier cer gem
193
Paradigll1a2 se caracterizcai numai prin modifidiri
'i'ocalt"cc in radical. De ex.:
muY?' omor cobor cu'cza
(cu) mor omOr cobor cutez
(tu) mori ol11or cobod cutezi
(el, ea) moare ol11oadi coboara cuteaza
tOi) muriro
ol11orim cocorim cuteL:am
v?i) muriti
omoriti coborti cutezati
el, ele) mor omoara coboara cuteaza
Par a d i g iD a 3 se caracterizeaza numai prin modifidiri
conSOllantt'cc in radical (la lntlnrea con-
soanei sau a consoanelor finale din ra-
dical cu desinenta). De ex.:
transporta ez'oca atesta tle spune ..
(eu) transport e,'oc atest 'tin
spu!l
tiu) spm)
tu) transportJ eyeei
tU
spuJ
el, ea) transporta evoca atesta
tine spune
noi) transporHim eyocam atestam tincl11 spunem
tinet
i voi) transportati
ei, ele) transporta
evocati atestati
t
in
spuneti
evoca atesta spun
Par a di g iD a 4 se caracterizea atit prin modifidiri
vocalice, eH crnsonantice in radical.
De ex.: .
lduda apisa pro'i'oca placea
(eu) laud apas proyoc p1ac
(tu) lauzi

proyoci
placi
lel, ea)
lauda apasa pro\ oaca place
noi) Iaudam apasam provocam pmcem
(voi) lliudati apasati proyocati pUceti
(e, ele) lauda apasa provoaca pIac
vedea casca
(eu) vid case
(tu) \ezi
(el ea) vede casca
(noi)
,Tedem
cascam

,'edeti dscati
ei, ele) vid casca
194
Par a d i g l1l a 5 se caracterizeaza prin modificare a dcsi-
neltfei la intilnirea cu sunctul final al
rarucalului:
inclteia
zgiria sllfla
(eu) inchei
zgirii
suflu
(tu) lnchei sfi-?ii
zgirii sufli
(el, ea) incheie sfi!iie zgirie suflii
(noi) incheiem sfi!iiem zgiriem sufHm
(voi) incheiati zgiriati
snflati
(ei, ele) incheie zgirie sufla
Paradigma 6 se caracterizeaza prin modificari aHt
radical, dt la desincnte. De ex.:
In
dt'spuia muia taia incovola bea
(eu) despoi moi tai incovoi beau
(tu) despoi moi tai incovoi bel
(el, ea) despoaie moaie taie incovoaie bea
(noi) despuiem muiem taiem incovoiem bem
(voi) despuiati muiati 'iat i incovoiati
bet
i
(ei, ele) despoaie moaie taie incovoaie beau
(b) Paradl:gme cu sujixc secundare -ez sau -ese-
Sufixele secundare -ez -esc- nu modifica nici radicalul,
nici desinentele. De ex.:
(eu) cercetez formez binuiesc
(tu)
cercetezi formezi

(el, ea) cereeteaza formeaza
(noi) ccrcetam [ormam binuim

(voi) cercetati formati banuiti
(ei, ele) cerceteaza formeaza binuiese
18.2 IMPERFECTUL
1. Imperfectul arata d aetiunea se in cursul
unei perioade de timp trecute, par a 1 e 1 eu alta aetiune.
Toate intelesurile exemplificate in continuare cuprind
sub o forma sau alta pe eel de mai sus. Astfel, in propozitii
fraze ca:
(1) Un vapor plutea pe mareo
(2) Se zarca in departare o luminita.
195
(3) Era o caruta indipatoarl' cn codltk
(4) Cind !'C' POco,'ca puriccle en 99 ocale de fiel' tot
sarca pina-n ce1'.
(5) Avca \Teo 18 ani dnd a iqit calfa.
SE' prcsupunc ca ceca ce se intimpla tine de o imprejurare
nt"pusi' dar ginditi, pe care putem 5-0 imaginim:
Un Papor pluteapc 11111re (dndva, cind, fara indoial:!, s-an
petrecut aIte fapte).
in (3) trebuie sa mai existe un eveniment exprimat
prilltr-un yerb legat de "ciruta" despre care se
In in (4) (5) intimplarea paralela eu cea exprimat
imperfect este dar aratata.
Datorit acestei ealitati, imperfectnl este timpnl
al nal'aliUldi .
N o t a. Ca timp al povestirii, el este indieele trceerii
de la n:alitate la imaginar in jocurile de copii: TlI cmi
doctorul. *i eu te c!z.cmam sa vindeci
Pe lingi acest inte1C's -- odaU eu el -- imperfcctul
mai arata di:
2. Actiul1ea s-a repetat in tre.cut (mai a1cs dnd v'TI.uI
face parte din calegoria verbclor 1l10melltane):
(6) Luminile sclipcau ademcnitor in zare.
(7) lama pU1Iea firimit ud la pasarcIe pl'l'(({ cum
ciu{;lIlcan.
3. Actiufi('a inecputa intr-un momcnt din trcclIt este
intrerupt de ceva:
(8) Tocmai n mgam sa ne dea o mina de ajutor.
(9) Zicrai di nu prea lume pe aici?
4. Acpunea este prezentata ca o dorinla politil'oas.
mOGSUl, chiar nmila:
(10) roiam sa ce mai face fiul dnnmcavoastra.
(11) D01'cam - daca nu va supar - sa Ya cer un dato
N o t . Imperfcctnl are aid intdesul unui optath- sHbit
si se intrebuintcaza indcoscbi cu verbe care imeamna
:.a dori, a voi".(Vezi conditionalul optath-ul.)
i'i. In fraze fOffi1ate dintr-o conditionaU o princpal.
imperfedul este eehivalcntul unu condtional trceut (v.
(.(.ndtponalrtl. p. 211); de ex.:
(12) Daca telceal:, filozof rr/mlncai.
(1. 3) Ne-am fi pregitit no1. dadt m (1Iul11!ai dll1 \Teme.
196
18.2.1 For11l .. impa jectutui
Imperfectul se fonncaza de la radical ca prezen-
tul, eu ajutorul unui sufix al unor desinente specifice.
Sufixul caraderistic este:
-a- pentru verbde eu infinitivul tenllinat in-a, -ll. -c1uIJ
-gh!'t? pentru cele cu infinith-ul in -;
(e)a- pentru toatc celclalte.
sint:
(eu) -m

(el, ea) Radical+sfix -a
(no) -m
(voi) -ti
(d, ele) -u
In cursul combinuri sufixului desinentelor eu raJkalul,
acesta din urma 1tU sufer modzjic,;'iri vocalice: sufcra lnsa
modifd'ri consonantice in punctul de lntlnirc tut rt' el
sufixul -ea-, bincintclcs dnd este cazul.
Paradigmcle imperfcetului
Imperfcctul are nUDlai 3 paradgmc. potridt en suf:-. nl
intrcbuintat:
Par a d i g III a 1 (pelltru ,-erbcle eu illfil1it\ uI 1D
(.;u)
(tu)
(el, ea)
(noi)
(voi)
(d, de)
(e u)
(tu)
(el, ea)
(noi)
(vo)
(ei, ele)
-cca, -ghc,r 7i -,t):
adunam purtam inchciam
adunai purtai inchciai
aduna purta incheia
purtam incheiam adunarn
adullati
adunau
purta1i ineheiati
purtau inchciau
intlrziam
intlrziai
intirzia
intlrziam
intrziati
intlrziau
eoboram
coborai
cobora
coboram
eoborati
coborau
197
apropiam
apropiai
apropia
apropiam
apropiat i
apropian
Paradigma 2
eu) beam ddeam pUiceam aduceam doream auzeam
(tu) beai d.deai placeai aduceai doreai allzeai
(el, ea) bea cidea placea aducea dorea auzea
(noi) beam cideam placeam aduceam dorcam auzeam
(voi) beati cideati placeati aduceati doreati allzcati
(ei, ele) beau cideau pHiccau aduccau dorean anzeau
Par a d i g ID a 3 (numai pentru verbele da sta, care au
o serie completi de fonnc eu reduplicare
in radical, una, incompleta, fara redupli-
care, care are earacter familiar):
(eu) dideam dam stateam stam
(t \1) dadeai statcai
(d, ea) dadea da sta tea sta
(nci) c!;ldeam dam stateam stam
(\o) dadC'aii stateaii
(d. ele) dadeau stateau
1803. PERFECTVL SlMPLlJ
1. n limba literOara, ndeosehi in seris, perfectul simplu
se pcntru a arata ci actiunea s-a inchC'iat inaintea
prezcntului a dmat un timp foarte scurt:
(1) Un sitar tI/ zborul dintr-un
lZ) i\:Hi gndi1' (un moment) sa ma ridic sa pIec.
(3) Motrul se npri brusco
AceasH calitate pennite perfl'ctului simpIu sa intre in
fragmentele din naratiune in care actiunile !>i per-
sonajelor sint ca cum s-ar pctrece de la sine,
nu ca fiind pnwstite: de ex. :
(4) nu era chirurg, medicul de garda cltema o sora,
o ruga sa pregateasdi bolna\"ul, aPlld un bisturiu
se hotar opereze.
2. Perfeetul simplu se intrebuinteaza frecvent pcntru a
introdt!ce in nara1iune o replid a unui personaj sau a dcsehide
dialcgul: de ex.:
(5) -- pofti o 5alata din Grdina Vrsului - -zisc
imparatul.
(6) J;\-am prea priceput, ,'iSPI/I1SCl'i ei, dar \'om facc cum
t' mai bine.
198
Nota. tn vorbirea perfectul dmplu intre-
buintea numai in unde regiuni, nnde are caractcr
popular.
18.3.1 Formarca pt'rfccfIl1l/i simplu
Perfectul simplu se fonneaza de la radicalul verbului. eu
unnatoarele sufixe specifice:
l. -a- pentru verbele eare au infinitivul terminat in -a, -ia,
-CJzCil, -glzea;
2. -u- pentru toate verbele care au infinitivul terminat in -ea
pentru toate verbele asigmatice eu infinitivul in -e;
3. -t- pentru verbele eare au infinitivul tenninat in -i. Acest
-1- devine -l la "crbdc eare au infinitinIl terminat in -i;
4. -se- pentru toate verbelc sigmatice.
Desinentele perfectului simplu f'int:
(eu) 1 Radical 1-
1
(tu) +
(el, ea) sufix -a pentru verbele eu infinitivul in -a.
(-a) devine -e la \'erbcle eu infinitivul in -ia, -clzea. -ghea
-u pentru verbele eu infinitivul in -ea
pentru verbe1e asigmatice eu illfinith'ul
in -e.
-e pentru verbe1e sigmatice
-i pentru \'erbele eu infinitinll in -;
(-i) devine -ila verbele cu infinitivul in -.
(no) Radical -ram
(voi) + -rati
(ei,ele) sufix -ra
N o t a. Grupurile de sunete. -ram, -rti, -r, pe eare
le-am numit desinente au, dupa cum se vede, o situate
deosebita de a celorlalte desinente, fiindca ele sint com-
puse dintr-o partcula -ra- desinenta propriu-zisa. Dar
mai simplu, mai aproape de funetia acestor grupuri ni se
pare sa le luam ca desinente.
ln punctul de intilnire a sufixului eu desincnta, se produc
unele modificari. Cea mai evidenta este transformarea desi-
nentei -11 in -e la \'crbcle eu infinith'ul tcrminat in -ia. -chea,
-glza.
199
De:.inenta '"11 ocsincnta -e de la persoana a III-a sin-
gular se eontopcse in 1110d normal eu sufixele eorespunza
toare.
Par a d i g m e 1 e p e r f e e tul u i S i 111 P lu
Par ti el i g tu a 1 caracterizeazr\ verbcle eu infinitiyul in-a.
-ia, -e!tea, -ghra este:
tu)

eUI aduni intlrzii veghci

el, ea) adun intirzi vegh
nO,i) adunrum intlrzidim ,-eghadm
v?i) vegharati
el. de) adunara lllhrZlara veghara
impcrechei

imperech
imperechedtrn
imperecherati
impcrcchcra
:P a r a d i g m a 2 caractclizcaza ,erocle en infinitvul ter
tIlinat in -ca verbcle a:;igmatice en infinitkul in -e.
eu) ba i trcci faci
tu)
el: ca) ba trcc fac
1101. baram trcen'm ficram
'Vol\ bilrrlti treerilti facrati
ei, 'ele) bir trccra faed.
Paradigma 3
l
eu\ mcrsi
tu) \
el. ea) merse
lloi) mrscram
voi) mrserati
(d. de) mrsera
caractcrizcaztl
nitivul in -(: .
fripsi

frpsc
frpseram
frpserati
frpscra
sigmatice ell illfi..;
spusi

spse
spseram
spserat
i
spsera
l' a r a el i g m a 4 earactcrizcaza un grup de verbe asigma-
tiee care au infinitivul in -e, dteva verbe
eu infinitivul in -ea, dar atit primele dt
eelclaltc eu tadicalul temnat in con-
soana d: 'iedea, cadea, seadca,
acdca eompusele lor). Aceste \'ube
modifidt pe d in z;

eu)
ea)
vazui

vazu
cazui

caz'
200
ereziti

crezll



.-oi) vazurati

nOi) vzurall1
ei, ele) ,'azura
dizturlll1
cazurat i
dzura
crezuram
crczurati
crezura

sezurati

P a T a d i g m a 5 caracterizeaza verbek en infinH.h-u\
lllinat in -i in -i:
(en) acoperii donnii fericii auzii cloooi
(tu) dormisi fericisi
(el, ea) acopen dormi' ferici' auzi dobori
(noi) acoperiram donniram fericidm anziralll dobodm
(voi) acoperidW donnirati fcricirati anzidti doboriti
(d, ele) acoperira dormira ericira doborira'
Par a d i g m a 6 caracterizeaza numai ycrbcle da sta,
care apar in limba literara dupa cum
mmeaza:
(en)
(tu)
(el. ca)
(no)
(voi)
(ei, ele)
didi
dadsi
dicl'
didlm1m
drtelrati
eladra'
18.4 MAI-MULT-CA-PERFECTUL
sUiti

sta t
sUtram
sUtrati
sHtfa
Mai-ll1ult-ca-pcrfectul arata d. actiunea s-a
in trccut si s-a incheiat inaintea altcia tot din trccut: de ex.;
(1) Glita intelegea d. plcrduse dragos tea Anei.'
(2) Felicitau acum pe partizanii acestui proicct, nti
!usescrc la inccput ele acord eu eL
Achmca care s-a petrccut inaintea mai-mult-ca-pcrfectu-
lui este adcsea ncexprimata, dar existi, Clnd aVClll, de ex,:
(3) Ramasesedm dupa program eu citiva colegi,
nc glndim d ccya trcbuic su se fi pro<1us dupa intlmplarea
indicatrt ele mai-ll1ult-ca-perfcct: 1'amascscrim". (dud n$
pomeniram ca Sl1na sirena de alarma).
Actiunea trccuti poate sa fie sugerata de un nfinitiv
t
de un gcrunzin san chiar de un supin, aceste modmi nta
au inteles de trecut:
(4) ter m i n a r e a scolii i se mt::arist' sa se faca rOmall,.
ciel'. '
(5) V o r b i 1) d de una. de alta, timpul trecuse repede.
(6) Se !(kusc [oc 1 a a u 7. u 1 acesto! yorb{' nesahntte.
201
18.4.1 Formarca mai-mult-ca-per jfcfului
Mai-mult-ca-perfectul formeaza de la perfectul simplu,
la care se adanga sufixul caraderistic desinentcle de ma-
mult-ca-perfect.
Sufixul caraderistic pentru toate tipurile de wrbc este
-se-.
Desinentcle acestui timp 51nt:
(eu) \ Radical I-m (noi)
(tu) + (yoi)
(el, ea) sufix -0 (ei, ele)
I
Radical
+
sufixe
-mm
-rati
-ra
Par a d i g m e 1 e 111ai- 111 u 1 t-c a -p e r f e c tul n i
Paradigmele care rezuWi din combinarea sufixului
desinentele cu radicalul slnt paralele cu cele de la perfectul
simplu, adid:
Paradigma1:
(eu) adunasem, (tu)
(el) adunase,
(noi) adunaseram, (voi) adunascrati,
(ei) adunasera;
(eu) intirziasem, (tu)
(el, ea) intirziase,
(noi) intirziaseram, (voi) intirziasera ti,
(ei) in tlrziasera;
(eu) vegheasem (tu)
(el, ea) veghease,
(noi) vegheaseram, (voi) vegheaserati,
(ei, ele) vegheasera.
Paradigma2:
(eu) bausem, (tu)
(el) bause, (noi) bauseram,
(voi) ba usera ti, (ei, ele) bausedi;
(eu) trecusem, (tu)
(el) trecuse, (no) trecuseram,
(wi) trecuserati , (d,ele) trecusera;
(eu) facusem, (tu)
(el, ea) facuse, (noi) facuseram,
(ei, ele) facusera.
202
Par a d i g m a 3:
(eu) mersesern, (tu)
(noi) mersesedm. (voi) merseserati,
(eu) fripsesem, (tu)
(noi) fripseseram, (voi) fripsesernti,
Tot aici intra mai-mult-ca-perfectul
paradigmei 4 - de la perfectul simplu j
(eu) vazuscm,
(no) vazuseram
ParadigmaS:
(eu)
(noi)
(eu)
(noi)
acoperisem,
acopcriseram,
tirisem,
tiriseram,
(tu)
(voi) vazuserati,
(tu)
(voi)
(tu)
("oi)

acoperiscra ti,

tirlsera1i ,
(el) mersese,
(ei) mersesera,
(el) fripsese,
(ei) fripsesera.
care corespunde
(el) vazuse;
(ei) vazusera.
(el) acoperise,
(ei) acoperisera,
(el) tirise,
(ei) tirisera.
mai mult-ea-perfectul corespunzator cu Par a d i g m a
6 de la perfectul simplu al verbelor da, sta trebuie incorporat
aici. El este:
(e u)
(noi)
(eu)
(noi)
daduscm,
daduscram,
stitusem,
statuseram.
(tu)
(voi)
(tu)
(voi)

diduscrati,

stituseriti,
(el) diduse,
(ei) didusera.,
(el) statuse,
(ei) stitusera..
Formele CIl -r-la persoanele 1 a II-a plural sint eurente.
Se intrebuinteaza insa cele fari -ra-:
(noi) dorisem. spusesem, rimasesem, suflasem. scuturasem
etc.
(voi) dorisqi. spuse:,;eti. ramaseseti. suflaseti, scuturaseti etc.
N o t 9.. De aid se vede de ce exista ezitiri in legatura cu
-ra- de ce este greu sa fe socotit sufix sau desinenta.
Noi l-am lnsa desinenta, pentru motivele ara-
tate la 23.3.\ (nota).
18.5 PERFECTUL CO.MPUS
Perfect nI ('omplb arata ca actiunea este terminata in
momentul rdatrii d:
(1) Am cift o carte de nuvele.
(2) Asrara s-a (u/m! de\Teme.
203
Actiunea a putut sa se incheie oridnd in tr('cut:
(3) In 1821 a izbucnit rasco ala lui Tudor.
(4) A mmat apoi Rcvolutia diu 1848.
In vorbire, perfcctul compus apare uncori eu intdcs de
prezent-viitor; de ex.:
(5) N -<1111 timp de stat la masa: imbue numai ecva
Qltt plccat.
18.5.1 Formarca per fcctultti compus
Pcrfcctu! compus se fonneaza din auxilianll .lve,. la
prezcnt urmat de un partidpiu. Exista prin unuare o singUloa
pararugma an urne:
(eu) a111 adunat, scuturat, vcghcat, intirziat,1mpe-
recheat,
(tu)
(el)
(noi)
(voi)
ai
a
am
at
i
(d, ele) au
baut, cazut dat; vazut, zaeut, trecut.
facut,
mers, fript, spus, pUns, rlS, rupt, strins, zis
auzit, Mnuit, fugit, murit, dobodt, vnt
etc.
18.6 YIITORUL
Viitorul este un timp compuso El araHi d. aqiunca se pe-
trece dupa momentul vorbirii:
(1) Spcctacolul va zllcepe la a treia bU,taie a gongului.
(2) Omenirea va g/si probabil no surse de encrgie.
(3) Ati fagaduit ca a'C'ei s,' ne scrieli regulat.
(4) Alta data n-o sa te ma cred pe cuvnt.
Viitorul in anumitc imprcjunlri un rol ase ...
manator cu imperativul propriu-zis:
(5) Veti depulIe in tennen de trci zile srulla datorata;
sau eu un imperativ sHibit (de politete):
(6) Am s te rog sa deschizi putin fercastra.
18.6.1 Formarca 'iitorului
Viitorul este in limba romfma de patru feluri:
a. viitorul literar general;
b. viitorul popular paralel cu cel literar general;
204
c. vitorul popl11ar construit cu verbul la conjnnctiv en o
fOl11'. unid a auxiliarului t'1'ta pentru toate persoanc1c;
d. ditorul popular consiruit cu conjunctivul cu y('r1,ul
m'ca, dar nu ca auxiliar, ci ca predicati\'.
a. Viito'ltl WC1'll1' gnlCJ'tll
Viitorul literal' general se f0l111('nzi di n prezcnt uI auxi-
liamlui rrca nrmat de un infinitiv:
(en) voi
(tu) vd
(t;l). ya
(n01) \'0111
(voi) veti
(ei, vor
ele)
aduna, veghca, imperechea, intir-
zia
bca, ddea, da, yeoea, Zrlcca, trece, fac{",
merge, frige, spune, plInge, ride, rupe.
stringe, zice, auzi, Mnui, fugi, toci, mm,
dobon, vid etc.
b. Vii/amI popular pa,alcl C1t ccllitcrar general
Viitorul acesta prezinta modificarea prolluntarii auxilia
nllni (prin dderea 1ni 1'-) prin unele schimbari vocalice,
adica:
(eu)
(tu)
(el)
(no)
(voi)
(ei, ele)
01
ei, (ti) ii, -1
a sau; o
om
oti, t \ i, ti, -ti
or
aduna, scntnra. veghea, in
tlrzia, bea, didea, da, \'edea.
trece etc.
N o t a. Formc1e -1 sj -ti ale 'i'tea se foloscsc 'in
unire eu alte parti' d vorbire, de ex.: daca tc-i duce,
unde-fJ ve.(lea etc.
Si cde1alte forme a1c auxiliarului asUd modificat
pot un cu alte cudnte, de ex.: dac-ii vedea ... , cnd
nC-(Jlll face mari, s-or coace tncrde ... ctc.
Auxiliarulo de la persoana a IIl-a singular pare analogic
dupa cclelaltc perS031le .
N o t a. Acest "iitor poate dLprlta, mai ales in textrIe
litera re , un inteles suplimentar de' incertitudine.
205
c. Fiitorul popular cu t'erbul la conj1t1lctiv !ji attxiliantl
vrea in forma unica
Auxiliarul vrca apare la acest viitor in forma lillca, o,
urmata de conjunctiv prezent: (eu) osa af/u, (tu) o sa aIlt,
(el) o Stl afIe, (noi) o sa afltlm, (voi) o sa afZa/i; (ei) osa afle.
N o t a. Ca forma anterioara. viitorul fn discutie poate
dipata Intelesul suplimentar de incertitudine.
d. V iitorul pop'utar constTu'l C1J, con junGtwul p verbul rea/.-
cativavea
Se considera paradigma de "iitor combinatia dintre
,erbul predicativ avea la prezent urmat de un conjunctiv,
adica:
(eu)
(tu)
(el, ea)
am sa veghez
ai sa veghezi
are sa vegheze
(noi)
(voi)
(ei, ele)
avem sa veghem
aveti sa vegheati
au Sa vegheze
Ea nu este tnsa la fel de bine compusa ca cele anteroare,
dupa cum se vede din faptul d. intre avca conjunctiv se
pot introduce diverse cuvinte. Timpurile compuse nu permit
includerea intre au.. .... iliar infinitiv, conjunctiv sau participiu
decit a cHorva adverbe (voi mai veni, va pleca, ne vom
tol gindi). Constructia de viitor cu avea se comporta asUel:
ea se desface cu de ex. : are intentia sa reia discutia;
am posibilitatea sa va duc miine la gara cu etc. Faptul
ca avea este predicativ explica constructjile de mai sus,
unde el este predieat eu oLiect directo
18.7 VIITORUL ANTERIOR
Viitorul anterior arata d actiunea s-a incheiat tntr-un
moment aflat dupa prezent inaintea altei actiuni din
viitor:
(1) Cind va veli Ji decs. ne veti comunica.
(2) Se va trece la asalt dupa ce
misiunea.
20&
18.7.1 Formarea viilor'Leltti anterior
Viitcrul anterior este un timp compus din viitorul
auxiliarului Ji urmat de un participiul
(eu) yo fi
tu) yei fi
el, ea) ya fi
noi) yom t
voi) ,cti fi
ei, ele) vor fi
adunat, baut, dat, vazut, trecut,
spus, fdpt, rupt, spart, auzit,
mOfll1ait etc.
Auxiliarul are forme Hira V-, exact ca cele la viitorul
simplu: oiJi Mut, eiJi bhtf, oJi haut etc.} cu variatii:
Sub aceasti. ultima infitisare, el este simetric viitorulu
l
popular paralel cu cel general confine ca acesta
in intelesul lui o nota de incertitudine vizibila, ceea ce a
facut sa fie considerat un timp al prezumtivului (v. p. Z05).
Capitolul 19
(ONJUNCTlVUl
Conjunctivul exprima urmatoarele llloualitati fundalllt'u-
tak uc lllucplinire a actiunii:
J. e s i g u r a n t a (In care incluuem czitarea. indoiala,
tcama, uoril1ta, concesia, posibilitatea); de ex.:
(1) Ce sJ ((utte cllll vagauna asta parasWi? (ezitarea, in4oiala)
(2) ",'(t rdwlm discutia alta uata. (concesia)
(3) Era bine s,1-t fi trimis acasa. (posibilitatca)
(4) Si d/m o mita prin tirg. (dorinta)
2. Con t j n u a r e a posibili, dorita, sau chia!'
sigma a actiullii allterioarc dnd urmcaza dupa alt vcrb:
(5) Au hoH'lrlt sa trcl1c/i la productia in serie.
(6) Urmeaza si se emita un set de trei marci cOlllcmorative.
(7) \Tcniti sa ve! bltC'ltrati de briza marii!
In asemenea frazc, conjuncthul are inicles asemanitor
eu illfinitivul, carc-l uneori, ca in:
si, cllte 5tie etnta
Unneaza sa lut1'1t1leasca Unneaza a intrmzi
E in starc s,1-1 convillgi E in stare a-l cOIl'i:inge
Inccard sc'i te mil/ta Inccarca a te 11Iillti
etc.
3. Exprima un oruil1, un indemu, o nlgaminte. un blesiem:
(8) Si nu f!tri!
(9) Sa-fi fie de bine!
(10) ma pule pofta-u cui!
11) Afuri5it s,1 fe cine tc-a padllit 1
tn aceasta situalie el apare adescori inversat:
(\2) Ducl-se pe apa Simbeteil
(13) Odilmfasc'-se in pace!
208
iar alteori, fara eonjunctie:
(14) Nu va pari gluma ce vii spun!
(SIl HU va para ... )
(15) Arz'-l foeul de neeaz
(S'I-1 arzii ... )
(16) Fie cum dunlllcata.
(Sil fic ... )
N o t a: Dintr-o (onnulii ca lie (astfd ... ) a rezultat e01)-
junctia fie, frec\'Cnt utilizatii in matematici:
Fie, x egal Cll y.
19.1 TL\IPURILE CONJlJNCTlVCUJI
Conjunctivul are tloua'timpuri: prezent 7i trccut.
19.1.1 Pre:;'!?'Ilt-ltl
Prezcntul exprima cele trci intclesuri fund.amentalc
tate mai inainte (nesiguranta, continuarea aCiunii, ordinw,
indemnul etc.).
19.1.2 FOl'marea prc::entlllm:. Prezcntul conjullctivului se
formcaza de la radical ca prezentul indicativului,
eu ajutorul conjunctiei sa, al unor sufL"c identice eu cele de
la indicati" eu desinclltcle spccifice conjunctivului.
Sufixul principal cel secundar sint acdea,?i la indica-
tivul prezeut.
Dcsinentelc sint:
(en) I Radical: 0, -u (no) I RaJical -m
(tu) + i -i (voi) + -ti
(el, ca) sufix I -e, -4, -a (d, ele) sufix -e, -a, -a
de la pcrsoana 1 (0 -11).
sltuaiu ca desll1cntcle corespunzatoare de la llldll'atlV
prezent. La fel se intimpla cu desinentl'lc pcrsoant'i a JI-a
singular, 1 a U-a plural.
persoanci a III-a sing. ,i pI. se trans(onna in:
-e pentru \"Crbdo terminate la illfinitiv in -(/, -ia, -(ltea,
-g/lea, -$ !?i In -i prccedat de vocala. afara de :oi
l
si hzdoi
z
care se cnstruiesc eu sufixul secundar -ese, adicii: '
(el, ea. ei, ele) sii ((,lri:, sli ntr::ie, SIl aproPie, Sl lllcheie,
sa ngel11/llc1IC, sc' t'rc. si filie. Stl sper, sil htai:.'ze. sJ
209
inceieze, sa vreze, sa vegllcze, si duduie, sa 11doaie, si
mirie, sa oracae;
-8 pentru celelalte verbe, afara de bca, da, sta, ltta, vrca,
adica:
(el, ea, el, ele) sa vada, sa zaci, sa rida, sa moari, sa minta,
sa amuteasca, sa i1fbeasca, sa luccasca, sa rasl1ccasca etc.;
-a pentru verbele bea, da, sta, lua, adici:
(el, ea, el, ele)
sa bea
sa dea
sa stea
sa ia
sa vrea
19.7.3 Trecutul
Trecutul conjunctivului arata intr-o aetiune ineheiata:
1. Coneesia sau indoiala:
(1) Ce sa ji cautat el aici?
(2) Sa ji arut stea in frunte, nu-ti pasa tic de asta.
(3) N-ar fi seos o vorM, sa-l ji picat eu ceara!
Propozitii1e subordonate care euprind aeest timp sint,
bineinteles, con c e s iv e.
2. Continuarea aetiunii in raport eu alta, tot trecuta, chiar
atunci dnd aceasta din urma nu este indieata; de ex.:
(4) Sa va ji pur/at cudincios eu totii.(Presupuncm gin-
direa: s-ar ji cuvenit san ar ji (rebut sa va fi purtat ... )
(5) Sa nu va ji apuca! la eearUi! (La fel ca mai sus.)
3. Conditia in trecut:
(6) S jijost eu atunci in putere, era nlu de el!
19.7.4 Formarea trecutului eonjunctinllui se faee eu Sil
Ji" pentru toate persoanele, urmat de un partidpiu:
(eu)
(tu)
(el,
ea)
(noi)
(vo)
(ei,
ele)
sa fi
adunat, carat, intirziat, ineheiat,
Mut, cazut, zacu, ars, dres,
frip, batut, tiuit, auzit, ehiuit,
fugit, murit, eobort, urlt, ,'hit
N o t a. St'i ji este conjunctivul prezent al luij, redus la
o singura forma pentru toate pcrsoane1e.
210
Capitolul 20
CONDlTIONALUL OPTATIVUL
1. Conditionalul face sa dcpinda realizarea actiunii verbuluJ
de o conditie oarecare:
(1) Daca tu ai Ji o floare, eu m-a$ face gradinar.
(2) Cind ay $ti omul ce-ar pati, dinainte s-ar pazi.
2. Clnd conditia nu mai este lUsa exprimata, acest mod se
o p t a ti v bineinteles, nu mai este dependent.
De ex.:
(3) De-ar inceta ploaia asta macar un ceas!
(4) n-am cui, J codrului!
tntelesul de conditional cel de optativ se pot adesea
combina:
(5) Ce bine am proceda, daca ne-am recunoa$te
(Ce bine am proceda = dorinta; daca ne-am recunoa$fe
= conditia lndeplinirii dorintei diu Ce bine
am proceda ... ).
tn blcsteme, injurii (cu forma verbului inversata - de
cele mai multe ori), avem de-a face cu optativul. (tn aceste
expresii se sublnte1ege o dorint a):
(6) Millca-i-ai coada!
(7) Sari-le-ar ochii din cap!
3. tn constructii comparative, conditionalul introduce ideea
de prezumptie:
(8) Seara cacle frint, parc-ar cara peste zi pietre de
Prczumptia apare dnd acest mod este intrebuintat
in vorbirea indirecta:
(9) Ziceau unii ca ar fi vazut cu ochii lor"farfurii zbura;
toare".
211
20.1 TDIP17HILE CONDrpoXAtPLl71 ($1 OPTA-
TIYelTI)
Conditionalul (optath'ul) are dona timpllrl: prczentnl
trccutul - amlndoua compuse.
20.1.1 Prc::cntul
1. Prezcntul exprima ideca d. aetiunca verbullli este rcali-
zabila:
(1,1 Daca l-ai ruga sa povesteasci ce a vazut, m' Jace-o
eu pUcere. (Este posibil sa-l rog sa povcsteasdi, deci
actiunea de a mga este realizabila.)
Z. Posibilitatea de realizare este insotita adesea de o presu
1>uncre:
(2.) Oricine te-ay critica, oridt de Se\Tr ar Ji, asculH.-1
;;i reflectcaza la ce spunc.
3. Prezentul se intrcbuintcaza si cind vorbitorul \Tea sa
fic sau sa para politicos ori de ex.:
(3) 1Jlcnfiol1a in fuga numai principalele noastrc reali-
zari. (Aeeasta propozi!ic ar putea sa ia aspcctul unc
fraze ea: 1IIen{iona, dad;' mi permiteN san daca
mi-ati permite ... )
-1. Cind conditionalul prczcnt se ca sa rcprodud in
,'orbirca indirecta ce a spus cineva, el are inicles prczum-
. ptiv:
(4) Nc spune ba ca s-al' du(c la aYiatie, ba la marina .
N o t a. In blestcmc, injurii dc. apare optatinll
aproape numai la prczcnt.
20.1.2 F O1'lJlarca p,'czentului
Prczmtul este compus din an:dliarul m'ca 'in
ciridi.. urmat de un infinith:
(eu)
forma spe-
(tu) ai
(el) af
(noi, am
(voi) ati
aconla, ameninla, a\ ca, diuca, n'uea,
alegc, cuprinde, mergc, prctinde, stringe,
atipi, chiui. dori. stlri, coborl, yiD etc.
(di ar
20.1.3 Forme im'crsatc de
Prczentul conditionalului-optath' apare adesea ill\'crsat,
in spedal in vo(birea populara. Ond inversarea se face
imprcnna eu promnnck-obicct. acesta se lntre infini-
212
tiv auxiliar. Cind invcrsarca se face fara pronume,
thul ia forma lunga.lnversarea se in constructll
afcctive. De aceea, ea nu se aplica la toate verbele nici la
toate pcrsoanek. lata citeva exemplc:
lnversiunea eu Inversiullca fara
pronume-o biect pronullle-obicct
(e u)
(tu) minca-l-ai minca-ti-ai mincare-ai
(el) da--ar mlllca-l-ar mlncarc-ar (mincar-ar)
(no)
(voi)
(ci)
minca-l-ati
mlnca-l-ar minca-ti-ar mincare-ar (mincar-ar)

N o t a. enele forme inversate s-an fixat la o singura. per-
soana, de ex.:
20.1.4 Trccutul
1. Trecutnl arata. Crl actiunca vcrbului, trccutul,
nu este nd nu putea sa fe) realizata in spatiul de timp
numit trecut.
(1) Daca l-ai Ji rllgat Sr\ poycstcasd. cc a vazut, a1' ji
jawt-o cu pU.cerc.
(Nu l-ai rugat, lnsa, d nu a po\'cstit...)
N o t a. Cind are acest llltelcs, trecntul conditionalului
se inloeuiqte 'uneori en imperfeetul indicath'ului, fe
numai lntr-una din propozitii, fie in amindoua:
Dac/-l ntgai s,1 povesteasca ce a 1'azut, ar jiFw!-o C'/t plllare.
Daca l-ai fi rugat sa povestcasdi ce a vaz'ltt, o jacea w Placere.
Daca-l rugai sJ povesteasca ce a vazut, o lacea w Placere.
2. Cind in treeutul accstui mod se adauga. ideea de pre-
zumptie, aetiunca devine p o s i b i 1 a, de ex.:
(2) Oricinc ti-ar Ji atras atentia, ar ji trcbltit raspl5.tit.
(Se prcsupunc ca ar fi putut sa-ti atraga atentia.)
20.1.5 Formarca trccutltlui
Trecutul este compus din conditionalul prezent al auxilia-
ruIui fi urmat de un participiu:
(e u) fi
(tu) ai fi
(el, ea) ar fi
(noi) am fi
(voi) ati fi
(ei, ele) ar fi
aflat, ascultat, dat, execntat, baut,
sdizut, culcs, dres, facut, plins, supt,
dorit, dormit, suit, voit, doborit, tilit,
unt etc.
213
Capitolul 21
IMPERATIVUL
Imperativul este modul prin care se dau ordine .. se porun-
se fac rugaminti, modul prin care vorbitorul incearca
impuna vointa celui caruia i se adreseaza
(1) - Ospatar, adu o sticla de borviz!
(2) - Vino peste o saptamina!
(3) - Terminafi cu gluma zbenguiala!
(4) - N u te lasa, mai baiete!
Ordinul este intarit sau slabit prin dh-erse intercalad
tntre vocativ (cind acesta este exprimat) imperativ, sau
tntre imperativ alta parte a propozitiei
Slabit:
(5) - Ospatar, adu, te rog, o sticla de bordz!
(6) - Ospatar, adu, daca e$11' bun, o stiela de borviz!
(7) - Vino dumneata peste o sapHimina!
Intarit:
(8) - Terminali imediat eu gluma zbnguiala!
(9) - Nu te lasa, in m'ci un caz, mai baiete!
Imperativul are doua variante: una poziti\'a una nega-
tiva. Cea negativa indica interdiqia de a tace ceva: Nu bea
apa rece! fntre ele este o mare deosebire formala, Sa se
compare, de ex.:
(10) Apropie-te! lndraznc$ie! l'nceteazi!
(11) Nu te apropia! Nu indrazlIi! ';U I/ccl.!
(12) Nu va jucali in mijlocul drumului!
(13) Ntt va speriafi I
21,*
21.1 IMPERATIVULVI
. Impera.tivul are numai prezent nnmai persuana a Il-a
sIngular plural. El se formeaza diferit, dupa cum este
pozitiv sau negativo
a. 1 m p e r a ti\' U 1 P o z i t i v se forrneaza din aeela';ii
radical ca pre;:entul indicath-ului, cu sufixe (atit
cu .cel principal dt eu eel secundar) eu urmatoarele
desInente:
(tu)
(voi) I
Radical
+
sufix
{
pentru verbele eu infinitivul
-8 terminat in -a, in - (fadi.
sufix secundar) pentru cele
eu sufixul secundar -cz;
-e
pentru vcrbele eu infinitivul
in -ia, cllea, -gltea, pentru cele
cu sufixul secundar -e'Se, pen-
tru cele cu infinitivul terminat
in -i, precedat de o vocala
care nu prirnesc sufix secun-
dar (eu exeeptia lui confer,
deferi, oferi, sufel'i) , pentru
verbele eu infinitivul termi-
nat in -ea in -e (afara de cele
diseutate mai jos);
{
pentru celelalte verbe termi-
-1 nate la infinitiv in -i eare
nu primese sufix secundar;
-ti pentru toate vcrbele
Aeeste desinente au efecte asupra sufixelor ra.,
diealului ca la indicativ prezent. Se obtin astfel3 paradigme
de imperativ:
Paradigma1:
(tu) dal umbli. vegheaza! coboara! vira!
(voi) aseultati! dati! umblati! vegheaF! coboriti! viriti!
Paradigma 2:
(tu) apropie! ineuie!
m ! serie!
(voi) apropiati! ineuiati!
munciti! serieti !
aseunde!
ehiuie!
ascundeti !
ehiuiti!
215
decide!
arde!
decideti!
ardetil
sparge!
stringe!

strngcti !
Paradigma3:
(tu) dorm! fugi! siril
(voi) dormiti! fugiti! sariti!
Urmatoarele verbe an fonue neregulate la persoana a JI-a
singular:
lua (tu) ia! face (tn) fa! confer (tu) confera!
sta stai! merge " mergi! deferi ,. dderal
bea "bea! trece trcci! oferi
diminc(a) " ramii! zice
! vcm
zi!
vino!
refer
sufcri
ofcri:'l!
refera!
sufera!
b. 1 m p e r a t i v u 1 11 e g a t i vare drcpt caracteristid
faptul ca forma pC11tru pcrsoana a JI-a singular este la fel
ca forma de infinith', in timp ce la plural ca estr la fel ca
cea de la imperativ pozitiv, dcci:
Paradigma 1:
(tu) 11U m'culta!
(voi) 11U ascultati!
(tu) nu yeghea!
(voi) nu vegheati!
(tu) nu vid!
(mi) 11U virlti!
11U da!
nu dati!
nu cobod!
m1 coboriti!
uu apropia!
nu apropiatt!
nu umbla!
1111 umblati!
HU :lllClli!
nu incutati!
Paradigma2:
(tu) uu ascunde!
voi) uu asnmdcti!
(tu) nu serie!
(voi) BU scrieti!
nu decide! nu nu str111gC!
nu decidcti! nu spargcti II \l stringeti!
nu ehiui! nu arde!
nu chiuiti! nu arckti:
Paradigma3:
(tu) 11U dorm! nu fugi! nu sari! nu HU fi!
(voi) 11U dormiti! nu fugiti! nu sirit-i! nu nu fiti!
No t a. Este de la sine inicles ca verbele care, la impera-
tivul pozitiv fae persoana a II -a singular in mod ncrc-
gulat,. nu mai siu.t in aeeusta situatte la imprratiyul
negatIvo
216
Capitolul 22
INFtNITlVUL
Infinitivul arata d actiunea pe care o fara
indicatii de persa ana de: numrlr se ca preces.
caruia nu se arata ineeputul
El arE'. dQua timpuri: pn:zentul trecutu1.
22, 1 PREZENTUL
1. Prezentul este forma-tip ainfiniti\'ului, exprimind pro-
ccsul de desf,?urare a actiunii eare poate avea loe
momentul vorbirii; de e1\:.: ajllns,sc a filie (de el
tnd1'aznesc a su,stinf. ..
tn functie timpul \'('rbnlui careo! precede, infinitivul
prezent capata. l1tcles de trecut san de viitor; de ex.: li s-a
recomandat a cmlua atcnt capacita/ca de prodltc{ie a fabridi
lnseamna: ti s-a rccomandfl! a c'i'a!ua (atunci, la o datrl din
trecnt) ; ndra.'misc a susJinc inseamna ca stts!inusc (atunci
deci, in trecut), spre deosebire de: lldrc':.:ncsc a sltslinc(acum,
dcci in prezent) de: slltcm datorz' a clarifica llf.crun:le (intr-llll
timp care se plaseaza dupa prezC'llt, dcci in ditorul mai mult
od mai putin apropiat).
Din cele de mai sus se vede d infinith'ul prezent are (1
foarte mare asemanare cu conjunctivul prezent. De accea, el
poate sa fie 5ubstituit de conjunctiv in cele mai multe din
constructiile In care don,i'i vcrbe Icgatc prin intc1esul 10r se
succcd. Aceasta se intimpla in eombinatiilc de mai jos,
unde infinbvul apare adesra la toatc timpurilc unor wrll('
ca:
(1) (a) zncepc -r a ahr!;.? a bale, a Cl't'dt'. a discuta, aJllra, a
gemc, a pUnge etc.
(l) (a) inscmna + a admite. a biJllli, 11 controla, ({ cOI1t'inge,
a darui. a iubi, a 1'irt etc.
(\) (a) zndrazni + a afirma. a bl'ufali-:a, a cmlc. (J dcsckidc.
a a Upsi.a mui etc.
217
(4) (a) se indltra + 11 ad1l1lil, a cere, a o/1'ri, a }amite,
a rcvcni, a trimite, ti v(rbi
(5) (a) a j unge + a blestotta, a da; a ridc, a socoti, a trcce, a
Itria, a l/mili, a vicari etc.
(6) (a) da + a inteli'{;c, a pricepe.
(7) (ti) se + a as1'uta, a bea, a explica, a merge,
a p01Jcs!i, el raparta, a virsa, a smli etc.
(8) (a) se Jace (sau) preJace + a as,unde, a ataca, a bodogani,
a lc'i1llItri, a 11t/tri, il ridica, a spltne etc.
(9) (a) se l't'cat1ldnda + a (/I'a!a, il mIL'naja, a cntari, a de-
mallstra, a evac1ta, a Jor/a, a holari, a indica etc.
(lO) (a) a amcllin!a, a brm'(/, a cerccta, a siringe,
a scadea, a tra"ersa, a /tri etc.
V crbul a putea (la toate timpurile) se fara
a inaintea infinith'llllli care urmeaza: al' /i pu/ut prefinde.
Verbul (a) se poatc construi eu a: a cinta,
dar si fara: s'ie cinta.
La verLeie de mai sus se adauga un numar de locutiuni,
:1: a g(lsi {'U ('(lle a, el aut'a pliterea a, a Ji dator a .
N o t a. lnfiniti\'ul atribut se lcaga de substalltiv cu de a:
aiitudinea d!' a lacea, dorin/a de a 111.' juca, eroarea de a
afirma, Ja'i.'oarea de a narca, gndul de a construi, Planul
de a orga1liza etc.
Tot astfel se combina infnitivullui Jace eu avea, de ex.:
am dc-a Jace (eu), ai de-a Jace (eu) etc. - se intrebuin-
teaza formula am a are (eu), ai a Jace (eu) etc.
2. Potrivit cu pJsihilitatea de a plasa actiunea in viitor,
infinitivul intra ca parte constitutiva a viitorului, ca parte
constitutiva a eonditicnalului-optativ prezent, in forma
in forma inversata (cu pronumcle-obieet expri-
mat),
3. In fonna lunga (pcntru care, Y. 22.1.1, Formarea
prt'zenlulzti) el se intrebuinteaz ca parte constitutiva a
conditinnalului-cptath' prezcnt lwcrsat pronume-
obiect.
4. In forma seurta, infinitivul apare ca un fel de itnpe-
rativ en diateza reflexh'a, in constructii ca:
A Si' pastra (la rece) !
A se veriJica (atent)!
A nu se pierde (din wdcre) 1
A se solfllra (inainte de intrf:'buintare)! etc.
218
Aeeste constructii rezulti de fapt din cele de la '. prin
elipsa generalizati a primului yerb sau a lceutiunii: (se
rccomemd) a se pas/nl (la rece); (se imjl/I/e, se C(J',' etc.)
a se t-erific(l (atcnt) etc.
5. Atit In forma dt in forma lunga, infiniti\'ul
este substantivo El rcprezinta numele ac1iunU.
Ca substantiv - in forma scurta - PI este totdeauna
precedat de a.
22.7.1 For11lal'ea prezcntullli
Prezentul are doua forl!lc: una una luuga.
F o r m a s c u l' t a. In f0n11a scurta, prezentul are
sufixele:
-a care se aclauga la radicalul terminat in eonsoana al
unui foarte mare numar de \"erbe, la radicalul terminat
in -i, la raclkallll tenninat in consoana pronuntata
palatal (ingcl/ ll11clzea, imperechca, il1fortoclzca, ,-e g/lea
etc., unde aV'em tot un -a; dar. pcntru a se putea aulla
in scris ca inaintea lui -a este un e sau un g prcnun-
tat palatal, se serie h--ea), la radicalul terminat in -u
al eltorva yerbe.
Ye1'be eu radicalul int1'-o eonsoana el fe r i t i oe
ch(e), ch(i), gh(e), gh(i):
strimba spala intra
pleca arma masa
aeo1'da caina \'5rsa
bfa stopa inota
ruga surpa
"alta
incuraja sara agata
Verbe eu radiealul in -1, In ch(e), ch(i), gh(e), gh(i)
in -u, en infinith-ul in -ia, -el/ca, -g1r.ca, -/l(!:
muia deo che a continua
incheia imperechea tIa
intemeiaingenunehca O1:a
inco\'oia intortochea ploua
ineuia inmanunchea pollla
zgiria veghea pcrpd tia
intirzia prin.'ghea ,tal ua
inda tatua
219
2) -ea pentru aproximativ 20-25 de verbe (U raJicalul tcr-
minat in eonsoana:
ave intrcvcdea raminea
tinta
bea parea revedea umpIea
dJea placea sdidea vedea
durea prevedea ~ t ~ d e a acea
incapea putea tacea
Dilltre acestca, r/mi'llCCf, tillt'(t, itmplca au ~ i o forma
adaptata la conjugarea urmatoarc, eu -e in loe de -ca, iar
altcle cum slnt apare, dispare. abtiut'. dt/ine, rt'f'ne, susl'ine
au ~ i trccut la categora eu -e:
~ .. e pcntru aproximativ 200 de verbe termnate in consoana,
cu cxceptia lui serie ~ i a compuselor lui (descre;
i'!lscrie. prcscric. reserie. trallsO'ie, s.;bsaie);
4a) -1 pcntru un foarte marc HUmar de verbe eu raJical111
termillat in consoana, ca ~ i pcntru acdea care au
inaintc de -i o voeali. In ordinca alfabctica a con-
soanci ~ i vocalci finale:
aIbi adOrIlli asfinti invol
biUaci
ademeni auzi rol
amagl dupl pipaJ lngadui
priiji acoperl cal llngui
sili sosi sdq:i
-lb) -i pcntru unele verbe eare au radicalul terminat intr-un
r cu pronuntarc dud (-i nefiinJ dcct o transformare
a lni -i):
amari
cobon
dobori
ociiri
tid
vid
zadarl
F o r III a 1 u 11 g a se earacterizeaza prin sufixele:
-are pentru vcrbele eu radicalul terminat in consoana ~ i
in .. u;
220
.ett pcntru yerbde el! infinilh-ul n Tia, -c!zea, -.:,lit'(f -
pentru verbek care au la forma :-curti. de infinitiv
-ca sau -e, dar cu deosebire de accent.
Cele cu forma scurta de infinith' in -ca slnt accentuate
-re, cele cu forma senrti. de infinitiv in -e au aceentul
pe radical ca cele el! infinith'ul seurt in -Ja, -el/ca,
-ghra ;
-Ire respectiv, -ire pentrn verbcle eare an la forma
scurti. a infinitinllui -i rcspectiv, Ti.
Ca verb, forma lunga se intrebuinteazi. nnmai in eondi-
tionalul-optativ prezent (Hira pronume-obied).
22.2 TRECFITL
Tn'Cutul este far intrebuintat. El indica nedeterminarea
uc.!iunii ycrbului nainte de 'momentul vorbirii, de ex.:
(1) Aeeasta inseamna a Ji lucrat dnd era necesar.
(2) Nid n-a apucat a Ji rostit un emint.
22.2.1 Formarea t'cclttului
Tn'Cutul este compus din infin'itinll prezent al lui ti
urmat de un parl kipin,
Capitolul 23
GERUNZIUL
Gerunziul arata ca actiunea se paralel cu alta
sau cu altele. El nu are numar, persoana nd timpuri.
1. Cind actiunea verEului aflat la un mod personal este la
prezent, geTunziul are el inteles de prezent:
(1) Lucl'nd de mult impreuna, se cunase bine.
(Pentru ca lucreaza de 11lult impreuna, se cunose bine.)
(2) Vazndu-l asa de amarit, HU stiu ce credo
(Fiindd. il ... etc.). '
(3) Ca sa nu se sufoce in balta, iama se sparge
din loe in loe gheata, f dudt/-se rasuflatori.
(fadndu-se = se fac).
2. Cind actiunea \'erbului aflat la un mod personal este la
trecut, gerunziul are el inteles de trecut:
(4) Revaznd bancile, catedra din clasa. in eare
invatase, a fas! cuprills de
(Pentru di a revazut... a fost cuprins ... ; sau: in timp
ce revedea ... )
(5) Dorise viziteze prietenul glndiudll-se ca-l va
face schimbe parerea.
(gndindu-se = (fiindd) se ginclea ... ; sau: se gindise ... )
3. Cind actiunea verbului aflat la un mod personal este la
viitor, gerunziul are el inteles de viitor:
(6) Va pleca, poate, bomMnind.
(bombanind = (in acest timp) ... \'a bombani);
4. Cind se refera la. un substantiv, gerunziul poate sa fe
echivalentul une propozitii atributive calificative:
(7) Se vedea luna s!ralucind pe cerul fara nori
(stralttcind = care stralucca).
222
(8) Se auzea un piriu sltsurind in apropiere.
(s1tsurtnd = care susura).
5. Gerunziul se comporta in general ca un adverb. De aceea
el nu se acorda cu substantivul la care se refera. dnd
are inte1esul unei propozitii neatributive, el este - in
fapt - adverb. Astfel, cind spunem: Reva%nd clasa ...
etc., gerunziul se retera la predicatul a Jost cuprins (de
ca cum ar fi un adwrb care exprima ideea
"in timp ce revedea" sau "fiindca revedea".
tn propozitiile atributive nu este totdeauna sa sta-
bilim cu exactitate la ce se refera gerunziul: la substantiv
sau la ,-erb? De ex., in:
(9) Ciinde, sim!ind primejdia,latra eu disperare. (simlnd
poate sa fe echivalentul unc atributive "care sim-
tea", san al une cauzalc: liJlra "fiindca simteatt).
23.1 FORl\IAREA GERUNZIULUJ
Gerunziul se formeaza de la radicalul wrbullli cu ajutorul
sufixului:
-Ind pentru verbele termnate la infinitiv in -i, -ia, -chea.
-gltca;
-iud pentru toate celelalte ,"crbe. Verbele cu radicalul
-d pe -,d in -z: caz!nd.
}!i1zmd; ,apnn:rllld, arz11ld, ascunzl11d, crez111d.
cupnnztnd. de.
23.2 PEHJFHA;E TEMPORARE FORMATE CU
GERUNZIUL
Uneori. gcrunziul apare dupa auxiliarul ti formind cu
acesta perifraze eu tnteles de impniect. de perfeet compus.
mai-mult-ea-perfect de ditor. astfd:
(eu)
(tu)
impetfeet:
eram adunind =

era adunind
pcrfectul compus:
am fost adunind = "am
adunat", "adunasem"
ai fost adunind

223
viitor:
!,eu) "oi fi adu11111d - .. \'oi adUlla"
(tu) vei fi adurund i,a,ll1,d,
Accste perifrazc - foarte rar intrcbuilltate, tlcaltmin-
tcri (cu exceptia viitdrului. care este popular ~ are intelcs
de prczumptiv) - nu slnt COllstituite in paradigmc pro-
priu-zise. Faptul reese dar din posibilitatca de a introduce
ntre auxiliar ~ gerunziu dh'erse advcrbe sau grupud de
cuvinte, de ex.: am fost multa "reIlle dupa ce ne-am illtilllit
MwLlld cillpcrci in padure.
Capitolul 24
PARTICIPIUL
Partipiul exprima faptul di verbului este
chciata. Ca atare, el constituie:
1) parte a tuturor timpurilor compuse trecute;
2) un adjectiv variabil av'nd lntelcsul vcrbului de la care
pr?vine: lap!e Mtll!,. fasole sleiti: pomi 'infl{)ri!i, suflet
clns, strugufl stropt/t, m,ere wlese etc. Ca adjectiv cu inieles
verbal, el are compliniri: frunza b,!tuta de vnt (= "pe eare o
bate sau "a batut-o" vintul
H
), struguri stropiti C'lt mina lui
CIl z(/I/(lr, haine p'ul'tatc C1t grif(j, data petrecu
In 11l111/Cil cte.
24.1 PARTIClPII CU lNTELES ACTl V
PARTICIPIl CU NTELES PASIV
l. Multe verbe a e t i ve capata p a s i v la parti-
cipiu, de ex.:
material ad'unat
copil a/lat
sunca aJumata
ncurcat
declaralie ser isa
= "care este sau a fost adunat de (cineva)"
= "care este sau a fost aflat (gast) de ... "
= "care este sau a fost afumata de ... "
= "care este sau a fost incurcat de .. ."
= "care este saa a fost scrisa de ... "
La un numar de v('rbe, inlelesul pasiv al participiului
apare paralel eu cel activ, de ex.:
vinnl blut = "care este sau care a fost haut de. ,"
om Mllt = "care a Mut aleool este
ciinc crt'seut = "care a crescut sau a fost crescut de ... "
aluat creseut = "care a crescut el
suma scJzui "care este sau a fost scazuta de ... "
nllllCare sezuti = "care a scazut prin fierberc".
225
24.2 FORMAl{EA PARTIClPIULUI
Participiul se formeaza cu ajutorul sufixelor -t -s.
Primul se dupa sufixul trecutului la verbele' asigmatice
la cUeva dintre cele sigmatice. CeH.lalt sufix, -s, se
zeaza la verbele sigmatice.
-at
-ut
-(I)t
-(i)t
-t
Avem, urmatoarele terminatii de participiu:
pentru verbele cu infinitivul in -a, -ia, -chea -ghea:
aparat, taiat, intirziat, dcspcreclteat, vcghcat;
pentru verbele asigmatice eu infinitivul in -e:
avut, biiut, ptacut, cazut, cerut, cusut, acut, genwt,
priceput etc.;
pentru verbele cu infinitivul in acopcrit, biinuil,
calatoril, dorit, hirtu, incltipuit etc.;
pentru verbele cu infinitivul in -: amarit, cobort,
doborit, omorit, tirl, urt etc.;
verbele sigmatice: copt, fript, infipt, supt,
fiert,frint, nfrint, rupt, spar!;
pentru celelalte verbe sigmatice (a caror lista se afia
lapo 182 u.).
Capitolul 25
SUPINUL
1. Supinul arata fara a indica numarul persoana ca
actiunea exprimata de el reprezinta scopul, mai far cauza
unc actiuni expuse anterior, de ex.:
(1) Mai aveti mult de mers (= sa mergeti).
(2) S-au pus pe mncat pe baut (= sa manince sa bea).
(3) Sa va spuna ellimpede ce este de facut (= ce sa faceti).
(4) tI dureau HHcile de ris (= din cauza rl'sului; din
cama ca rlsese).
2. El ca atribut care indica de asemenea ideea
generala de scop, indeplinind o functie asemanatoare cu a
unui substanth" precedat de prepozitie, de ex.:
apa de baut pasta de lipit
carte de cift praf de stranutal
guma de *ters ulei de gatit
lame de barbierit vaca de muls
etc.
tn astfeLde constructii, supinul poate avea completarl,
de ex.: forme de copl (prajituri, cozonaci), ulei de uns (ceasor-
nice, motoare), sita de cemll! (faina), de tocat (carne) etc.
J. Supinul este complement de scop al unor adjective
ca bun, frumos, pacttl; de ex.: ogoare bune de semanat, flod
frumoase de pr1:it (de PllS in vaze) , stofa placuta la PiPaif etc .
N o t a. tn expresii ca sarcin de executat, lucrurl
greu de spus, situatii dificil de explts etc., nu avem
de-a face cu un supin atribut, ci ad\'erbele greu,
dificil sint completari ale supinului, adica: sarcini de
execulat 1I$or (care se cxecuta lttcruri de spus greu
(can' spun grcu) etc.
227
4. In formule ca: dt' aSCII/lal ... asC/;/:'i,' dc pous!il ... am
pwcslit. de il/cpitina! ... es!c (era elc. Jincipffll(/! etc ,;upinul
are intc1csul "in ceca ce ... "dt prh,t'"tc" ...
tarca. poycstirca, faptul de a PO\'csti. incpCl(lnarea elc),
fEnd Ull compkmcnt indi[cct de rc1a(k.
2.5.1. FOR1IAREA SePI\ll.l:I
Snpinul se [ofl1waz el! sufi:);{' ca participiul
si in acdcasi eonditi.i ca aecsta. Cll c el f'>ite
b 1i g a t o' r i ti (k Pi! pCl.l\k.
Capltolul 26

Totalitatea modurilor, timpurilor, pcrsoanclor, nUll1crelor
diatczelor vcrbului fonneazi'. un sistem numit e o n j u-
g are. Fonllele verbale construite pe tipar san model
constituie impreuna o de conjugare sau, mai pe seurt, O
conjugare.
Numarul clasclor de conjugare (al conjugarilor) dcpinde de
sufixcle (principale secundare) de dcsinentde utilizate.
i\Iodificarile datorate combinarii raclicalului, sufixclor
dcsinentelor au mare importanta pentru concreta
a formclor verbale, dar cind sint conclitionate numai de diverse
intilniri de sunete vorbite. nn duc - dupa parcrca noastra
- la schimbarea clasci de conjugare. Astfel. verbele cu inli-
nitivul scurt in oa. -c!tea, -ghea se la infinitivullung
in -iere, -cltere, -ghere: tnclteiere, mil1giere, spoliere, impere-
cltae, snpra,veglzcre, ca avere, cadere, scadere, vcdere care au
rnsa infinitivul scurt in -ea, purtind - unele altelc -
acccntul pe primul -e din -ere. Cu toate acestca. ele nu intra
in conjugare, pentru di -ere de la prima categorie
rczulta dintr-un -are, transfonnat in -ere din cauza lu -i (a),
a lu -clt(ea) sau a lui -glz(ca). Dovada d ele tin de
dasa de conjugare ca verbele terminate la infinitivul scurt
in consoalla sau in 1t + a o avem la persoana a U-a plural,
nnde -a nu s-a mai modificat in -e. Sa se compare:
(vo) aruncati mingUat i avet
i
(voi) blcstemati
el'
impcrecheati
Ja/a de
dideti
(yo)
w-ghcati vedeti
229
Si1ua\ia este ceya mai complicata la imperfect, unde
a"l"tTl :
(eu) arUllcam mltwiiam
'"
impf:l ccheam a,'eam
(tu) alllllcai 11l i Ilg ia i imperccheai a\'cai
etc. etc. etc. etc.
La pi imde trei n:rbe, sufixul impcrfectlllui este -a-o
Daca imj)('rcchcam, impcrcchcai etc. seamana atit de
bine cu 11't',O/t, a,caiete .. aceasta se c1atoreaza numai faptului
ca In ortografia noastra -ch(e) bindnteles, -glz (e) nu se
pot :::crie alUd - dc l'xcmpll1, ca int1'-o transcriere strict
f()netid.: K. g. La aua. consoal1a dinaintea lui -en este de
alt tip dedt -ch(e) -r.;h(c J. De aC('ca, sufixul sede -ca.
La perfectul simplu, in sehimb. n'rbele en infinitivul
scurt in -el. -z'tl. -clzca -glu:a sint dzibil diferite de cele
eu infinit,'ul scurt in -ca. adnd alt sufx. Sa se compare,
de ex.: (eu) ming, (eu) arzl11cai, (eu) impcrechcai cu (eu)
avui. (eu) u'izui, (eu) rimi etc.
Inca un exemplu pl'ntrn ilustrarea acestei idei. Din:re ver-
bele cu mfinitinll seurt in -1 in -1, unele au pe -1' pe -i
dupa tUl r: muri, cobart. La persoana a III -a singular a indi-
ca: i vului prezent, cele in -1 au forma coboart'i care sea mana
perfect cu apar - acesta are infinitivul scmi in -a
(apara). La imperfect, la fel: (eu) wbora11l, (tu) coborai e1<;.,
ca (eu) apara m , (tu) aprai etc.
Muri cobor trebuit puse insa in clasa, fiinddi
-i este. derivat dintr-un -i care ui-meaza dupa un r eu o anu-
mita pronuntare (mai dura), pe dnd -i urmeaza dupa un r
cu alta pronuntare (mai slaba). Aceasta rezu1til foarte bine
de la perfectul simplu. caci (eu) coborN, (tu) cobor!ji ctc. nu
mai seamanil cu (eu) aparai, (tu) apira!ji etc. La fel de semni-
ficativa apare imprejurarea ca sufixul care se intrebuin-
teaza la unele verbe cu infinith-ul scurt in -i este ca
cel de la verbele cu infinith'ul scurt in -ri, Sil se compare
in acest sens (eu) hotarasc, (tu) hotir!jti. (el) etc.
eu (eu) doresc, (tu) dore!jti, (el) dore$tc etc., in timp ce de la un
verb terminat la infinitivul scurt in -(r )a. sufixul secundar,
cind apare, este numai -ez: (eu) sarcz, (tu) sarezi, (el) sarcazi etc.
Pentru impilrtirea verbului in conjugari, luam sufixele
desinentele in forma lor de baza.
230
26.1 CONJUGAREA 1
Sint de conjugarea J doua mari .;rupe de vl'rbe:
1) verbele termnate la infinitivul semt in -a, -ia, -chea,
-ghea, caTe au numai sufix principal;
2) verbele CU terminati can: au sufix principal
sufixul secundar -cz.
26.1.1 Formelc de conjllgar/! a din grupa J) lega,
incuia, deochea, continua
Indicativ
- prezent -
(Cll) (tu) (el, ea)
leg legi leaga
incui incui incuie
dcochi deochi deoache
continuu

continui continua
cotinui
(noi) (voi) (d, ele)
legam lcgati lcaga
incuiem incuiati incuie
dcoachem deoacheati deoache
continnam continuati continua
- 'impcrJect
{eu) (tu) (el, l'.l)
lega m legai lega
incuiam incuiai incub
deochcam deochcai decchea
continuam continuai continu-l
(noi) (voi) (ei, ele)
legam legati legau
incuiam incuiati ineuiau
dcocheam deochean
continuam continuati continuau
- pcrJect simplu -
(eu) (tu) (el, ea)
legai lega
incuiai il1cuie
deocheai deoche'asi deoche
continuai continua
231
(noi)
legara m
incuiaritlll
dccchcadll1
continuarul1l
( \"(\i)
legadqi
incuiar{ti
dcoc}ea{'a ti

- maz"-mlllt-ea-pC1'fec[
(tu) (eu)
lcgascm
ncuiasc!I1

(noi)
legascram
lncliasedm
cOlltinuascrm

incuiascsi

(yoi)
legascra!i
incuiascr(t t i
continuascrati
- par'eL e01l/jms
(ei, de)
legara
incuiara
decchcar
continuara
(el, ca)
legase
incuiase
continumc'
(ei, ele)
legasera
ncuiascra
continuas('ra
am
legat
deochf'at
(tI a
ncuiat
continuHt
0111 ali
legat
dcocheat
a1l
ncuiat
continuat
i'oi
lega
tucnia
'l'{Ji (1
legat
lncuiat
',', 'i'({
deochca
continua

kga
incuia
l'o" Ji Ji ,'(1m ji
deochcat legat
continuat nclat
(l'\I J
su kg
sa incrd
sa deochi
sa continuu
continui)
(noi)
su 1cgam
sa incuiem
sa deod]('m
sa c0ntinl!;llll
e o n j u n c t i \'
- p,.e:mll
(tu)
Su lcgi
sa incui
su dcoch
Su continui
(yoi)
sa lcgai
su incuiati
su dcocheati
su
232
<'di H;1"
'dcochea
continua
.'(ti Ji
dcochcat
con ti t111at
(d, ca)
sa lcge
sa intu('
sa deoachl'
su contimll
(ei, ele)
sa !ese
sa inne
sa dcoach("
continw
_. trcClIt -
-' (la toatc pcrsoandc)
kgat lncuiat dcochcat
Conditionalul
- -
/1
al ar
lega
incuia
deochea
continua
ai fi el1' fl
legat .
ncuiat
dcocheat
continuat
a1l1 ati
ar
- t1'CC-If.f
lega
nenia
dcochea
continua
a1l1 Ji ati Jl ar JI
leg1t
lncuiat
deoehcat
continuat
Impcrativ
- p1'rzt'nt -
leaga
iucue
deoache
continua
lcgat
i
incuia1i
deocheati
continuatl
- uegl1/iv -
nn kga
nu neuia
nu deochca
nu continua
lega.
inctua
dcochea
ccntinna
etc.
nu lcgatl
nu ineuiati
nu deochcati
nu continu;t1i
Infinitiv
legare
incuierc
deochcre
continuare
de.
233
- trecnl -
a fi lcgat
a ti incuiat
a ti deocheat
a fi continuat
('k.
Gerunziu
legind incuind dccchind continuinu
Participiu
lcgat incuiat dcochcat continuat
S u p in
(cu, de, in, la, pe etc.) legat, incuiat, dcocheat, continuat
26.1.2 Formcle de coI/jugare a t'rbdol' diu ~ Y 1 I p / 1
2
lucra impuia imperechea veghta tatua
Verbele din aceasta grupa se deosebesc de preccdentele
(gl upa JI) numai 4t indicath--prezent, la conjuncth'-prczent
(puztiv) i
(eu)
lucrez
impniez
imperechez
veghez
tatuez
(no)
lucram
impuiem
. impt'l'echem
veghem
tatuam
(eu)
sil lucrez
sa impuiez
sa imperechez
sa veghez
sa taiuez
(no)
sii imperechem
sa lmpuiem
sa veghem
sa tatuam
Indicativ
- prez,'1I1 -
(tu)
IUCfezi
impuiezi
imperechezi
vcghczi
tatuezi
(\'oi)
lucrati
impuiati
impcrecheati
vegheati
tatuati
Conjunctiv
- prczcllt-
(tu)
sa lucrezi
sil impuiezi
sa impercchczi
sil \"Cghezi
sa tatuezi
(voi)
sa il11perecheati
sa impuiati
sa vcghcati;
sa tatuati
23'4
(el, ea)
lucrcaza
impuiaza
im}X'rccheaza
vcgheaza
tatucaza
(ei; ele)
lucrcaza
hnpuiaza
imperecheaza
veghcaza
tatueaza
(el, ea)
sa lucrcze
sa impuieze
sa 1m perecheze
sil vegheze
sa tatueze
(ei, ele)
sa impereche:re
sa impuieze
sa vegheze
sa tatueze
Imperativ
- prCZc1lt-
lucreaza
mpniaza
mperecheaza
vegheaza
tatucaza
26.2 CONJUGAREA A JI-A
De conjugarea a U-a toate verbele termnate la infi-
nitivul scurt in -ca.
Ca model luam pe parea, vedea.
(eu)
dor
par
vad
durcam
parcam
vedeam
durui
ptlrui
vazui
durusem
parusem
vazusem
am
Indicati ...
- prezl'1tt -
(tu) (el, ea) (noi) (voi) (ei, ele)
dori doare
durpm
dureti
dor
pari pare parem pareti par
vezi vede vedem vede ti vad
- i1nper f cel -
dureai durea duream dureati c1ureau
parcai parea paream pareati pareau
vedeai vedea \'edeam vedeati vedcau
- perfect simplu -

c1uru dururam dururati c1urura
paru paruram parura parura
vazu vazul'am vazurati vazura
- mai-multca-perfect



al
dllrut
parut
vazut
dllruse duruseram dllruserati c1urusera
paruse paruseram paruserati
vazuse vazllseram vazuserati vazusera
- per f ect compus-
ti am
235
durut
pirut
vazut
au
.. ,
-VltLJr -
'tol vd va 'i!Om t,cJi .'OY
dure a
parca
vede a
,'o ji vei ji
durut
parut
vazut
durca
parea
vedea
- vUto-, {f,1terior -
'ca ji vom ji
durut
parut
vazut
Condqionalul
- pre::cnt-
~ ai aY
durea
parea
am afl
durca
parea
vcdea ve dea
- !rtCitt -
xli Ji 'liar JI
ai ji
dbrut
parut
vazut
ar ji am ji aJi ji ay JI
durut
durea
a fi durut
purtind
durut
parut
vazut
lnfinitiv
- prezcnt-
parea
- tyccut -
a fi parut
Geru;1ziu
parind
Participiu
parut
S ti pi n
(eu, de, in, la, pe etc.) d u r u ~ parut
236
vedea
a fi v ~ u t
v3.zind
vazt
\azut
26.3 CONJFGAREA A III-A
tn conjugan'a 3. 111-3. slnt doua grupc de ,,('rhe 1
1) asigmatice; 2) sigmaticc (inc1nsi" cele eu partidpiul ln -
prccedat de o consoalla).
26.3,-1 F(Jrmc1c de cOll}ugarc a 'Iabe/o/' asig/lla/ieo bate
trece
(tu) (tu)
bat bati
trec trcc1
bfltL:<llll bateai
t1'eccam treCE'ai
batui
trccu
('u) batusem
trecusem
(noi) btusedlm
trectl,,-errUli

15.lut
trecut

bate
trecE'
Ji
btut
trc'cut
Indicativ
- prc::xlIt -
(el. ea) (noi)
(yoi) (d, ele)
bate batem loateti bat
trece trccem tn:ceti t1'ec
-- lI perire! -
batea batcam batcat i batcau
trccca trcccam trecetlt i trcceau
- pCJ'fcct simplu -
hit u baturam biitud'ti N1tura
trecu trecnram trecura'ti trecura
- 1lIai-1lI11It-ca-Pofcd -
(tu) (el. ca)

(\'oi) biltuscdlti
trccuserati
trecuse
(ci, de) batusedi

- PCl'fcc! compus
11m ((ti an
bi:tut
trC'cut
-
,iilol'
-
h'l 1
'
0m

1'M'
bate
tren'
--
"iitll}'
a IIIi'ri,)"
t'a /1
'om fi
t'cf1' fi
llatni
tl'C'cut
207
Conjunctiv
-pre::c'llt-
(e u) (tu) (el, ea) (noi) (vo) (ei, ele)
sa bat sa bat sa bata ,;a batem sa bateti sa Lata
sa trec sa treci sa tread ~ a trecem sa treceti sa tl'eaca
- t r t ~ C ~ t -
sil ti (la toate persoande) batut, trccut
Condi1;ional
- prt'Zc'Jl! -
(eu)
a ~
(tu)
(el, ea) (noj)
ai
bate
trece
bate
treci
ar
nu Late
nu trece
bate
a fi batut
battnd
batut
am
Impcrariv
- prcz,-Il! -
- negativ -
Infinitiv
- prt'zl'n!-
- trecut -
a fi trccut
GeruJ1ziu
Participiu
s up i n
(voi)
ati
bate
trece
batcti
treceti
nu bateti
nu treceti
trece
trednd
trecut
(eu, de, tn, la, pe etc.) batut trecut
(ci, eJe)
ar
26.3.2 Formclt: de conjugare a" t'crbelor sigmatice
spune tunde frige
lndicativ
- prCZfJlt-
(eu)
spun
tund
frig
(tu)
spui
tunzi
frigi
(el, ea)
spune
tunde
frige
(noi)
spunem
tundem
frigem
(voi)
spuneti
tundeti
frigeti'
(ei, ele)
spun
tund
frig
(eu) spuneam
tundeam
fdgeam
(noi) spuneam
tundeam
frigeam
(eu) spusei
tunsei
fripsei
(no) spuseram
tunseram
fripseram
(eu) spusesem
tunsesem
fripsesein
(noi) spusesedim
tunseseram
fripseseram
am al
:;pus
tuns
fril't
- impcrfoct -
(tu) spuneai
tundeai
irigeai
(,"oi) spuncati
tundeati
frigeati
- perfect simplu -
(tu)
tunse;;i

(voi) spuserati
tunserati
fripserati
(e, ea) spunea
tundea
fdgea
(ei,ele) spuneau
tundeau
frigeau
(el, ea) spuse
tunse
fripse
(ei, ele) spuserl
tunser
fripsera.
- mai-mull-ca-perfect -
(tu) (el, ea) spusese
tunsese
fripsese
(yoi)spuseserati (ei, ele) spusesera
tunseserat tunsesera
fripseserati fripsesed.
- per f ce! co-mpus -
a am
all
au
spus
tuos
fript
239
11m ,;y-i va t'01ll '<-'t'f"i
spune
tunde
frige
- vitor anterior -
spune
tunde
frige
f(,)j. Ji Ni Ii"a Ji vvm Ji vefi Ji
spus
tuns
fript
ji
(eu)
sa spun
sa tund
sa frig
spus
tuns
fript
ltu)
su spui
5a tunzi
su frigi
Conjunctiv
- -
(d. ea) (no) (vo) (c, ele)
Su SpUlla. sa. spuncm sa SpUllG-ti sa spulla
su. tunda. sa tundcm sa tundeti su
su. friga su. frigem su frigeti su. friga
- trcwt-
sa fi (la toale persoillldc) spus tuns.fript
,;ti ay
spune
tunde
{rige
ji ,ti Ji
spus
tuns
fript
spune
tunde

Conditional
- prezcnt -
am al' al'
-- trallt --
spune
tunde
frige
<lY Ji am Ji tt{i Ji ,1r Ji
Imperativ
- prt'zt"Izt-
spus
tuns
fript
spun\'t i
tunucti
frigeti
spulle
a fi spus
spnnind
spus
nu spune
nn tunde
nn frige
- lIega
1
iv -
Infinitiv
- prezent -
nn Spullcti
nu tunueti
11 n frigt'li
tunde frige
- trecut -
a fi tuns a fi fript
Gerunzill
tunzind frigltlf"t
Participiu
tuns fript
(en, de, in, la, pe de.)
s u P i n
spus tuns fript
26.4 a l\'-a
Sint de eonjugarea a patra doua mari grupe de vcrbe:
1) vcrbele terminate la infinitivul seurt in -i -i care au
numai sufix principal; ,
2) verbele eu terminatii care au suf", principal
sufixul secundar -{'se.
26.Jl Formele dc conj1fgare a 'i.'crbt'lor .fin :;ntptl IV
t
fugi murl viri
Indicativ
- prezcnt-
(en) (tu) (el. t:a) (noi) (voi) (ei. ele)
fug fugi fuge fugim
fugit i fug
nlor mor moare murim muriti mor
vir vid vira Vlnm
virit
i vira
- imper f ce! -
(eu) (tu) (el. ea) (no) (voi) (ei, ele)
fugeam fugeai fugea fugeam fugeati fugeau
mllream mureai murea muream nlureati murcau
drall1 \-Lli \"Jla dram drati vIrau
241
(eu)
fugi
murii
vrii
(tu)
fugi);i


- per f ect simplu -
(el, ea) (no) (voi)
fug fugiram fugirati
muri murin'im murirati
vid viriram virira ti'
- ma-mult-ca-perfccl -
(e, ele)
fugira
muridi
Yirira
fugisem fugise
murisem murise
virisem virise
fugiseram fugiscra1i ft:ghera
mudscram muriserati muri:;era
viliseram ,iri,cra ti VlrlSHa.
am
vo
fIOl ji
(eu)
51 fug
51 mor
51v1r
- per j ect compus
ai a
fugit
murit
vhit
vci va
fugi
mur
virl
am
- viitor -
Vo1n
- viito! anleriur
vei ji va ji
fugit
vom ji
murit
virit
Conjunctiv
- prezent -
(tu) (el, ea) (noi)
sa fug sa fuga sa fugim
sa mor sa moara sa murim
sa viri sa vive sa "irlm
- trecut -
51 fi (la toate persoanele) fugit
242
aj all
fugt
murit
drlt
'(,ti
fugi
muri
"ir!
vf!i ji
fugit
murit
,'idt
(\'oi)
vor
sa fugiti
sa muriti
sa drit{
murit
,o/' ji
(ci, ele)
sa fuga
sa moara
sa vire
"hit
~ ji
a fugi
a fi fugit
fllgind
fugit
t ay
fugi
muri
dd
lIi Ji
\Jgit
murit
\'hIt
bgi
mcri
\'ira
nn fugi
nu muri
nu Yiri
Conditional
- prt'zc'n!-
am
- trt'Cut -
ar /i am Ji
lmperativ
- pr<'z,'1If -
- lll'gativ -
Infinitiv
- prt'zt'lzt -
a mu[i
- Irl'cut -
a fi murit
Gerunziu
murind
Participiu
murit
s up in
al
fugi
muri
vid
a!i Ji
fugit
murit
vMt
fugit i
muriti
virit
i
ar
nu fugiti
nu muriti
nu viriti
a viri
a fi "Mt
virtnd
,,rit
(en, de, in, la, pe etc.) fugit murit
243
ay Ji
20.1.1 FU/'/JIdi dc cOl/j1lgare dil/ f!.I'1tPil 11
2
: clti, dori, pirt.
Yerbe]c din aCC'asUi grup[ se dcosebesc de prcccdentele
numai la indkativ prezeut, la conjnnctiv prezC'I1t la im-
p{'rativ prczent pozitiy .. De aceea, dm numai ;lceste forme,.
(t.:U}
sa clatesc
sa don'sr
sa pirase
(n01)
sa cUttim
sa dorim
stl Plrlffi
lndicativ
(cu:
cliitci'c
doresc
pirase
(no)
c1{ttim
(lorm
pit'lm
- --
(tu)



(yoi)
clrit i
dori
piriti
(el. ca)



(ei, de)
clt'ttc::c
doresc
pitisc
Conjullctiv
--- pl'c:::ent -
(tu)
sa datcsti
sa dore;ti
su
(voi)
sa cHait
su dori
sa prlti
(d, ca)
sa clatca::dt
su dorcasdi
sa
(d, ele)
Su clteasca
sa c1orca::d
sa plra"d
1 m p (' r a t i \.
(tu)



nu dlti
nu dod
nn phi
/11'(:(/1/ --
(\'o)
cliti ti
doriti
pirit'
l1U d(ltiti
un dorit'i
nu piriti
26.5 YERBELOR NEHEGCL\TE
Urma.toarelc wrbe se conjuga neregulat la o serie de tim-
pnri: bca, da, Ji, 11Ia, sta, 1IS((/, ,orca. Trel clillll'C' de :..lnt
uxiliar(': m'(a, fi,
244
In continuare dam numai formdc ncrcgulate, illcepind cu
auxiliarele.
In ji1titiv
Per fect simPlu:
P.zrticipiu.:
AVEA
avea
avui
avut
Indicativ
Prezcnt Imperfcct Pcrfcct simPlu
predicativ auxiliar
(eu) am am
(tu) ai ai
(el,
ea) are a
(noi) avem am
(voi) aveti ati
(ei,
ele) au au
avcam
avcai
avea
aveam
aveati
avcau
avui

avu
avuram
avurati
avura
avusei

avuscram
avuscrati
N o t a. Cclclalte timpuri ale indicath'ului <1U forme
rC'gulatc.
Conjunctiv
P r e z e 11 t: sa am, sa ai (si aibi), sa aiba, sa avcm, sa a\'eti,
sa aiN.
T r c e u tul este format in mod regulat.
Conditional
P r e z e n t (ea a u xiI i a r): ai, ar, am, ati, aro
P r e z e 11 t (ca p red i e a t i v) : avea, ai avea, ar avea etc.
Imperativ
CclclaIte forme sint regulate.
Fi
1 nftiliv pl'c::cnt: fi
Per t'et simPlu; fui
Pdrticipi/t: fost
1 n d ic a t iv
Prezent
Impcrfcct Perfect simplu
(eu) slnt, -s, is
(t u)
(el, ea) este, e, -i, ti
erarn
erai
era
fui

fu'
fusesi

(nd) sintem eram {\!fm fnsedim
(v( i) erati furati fuscriHi
(eL ele) -s, 15 eral! fm8 fmera'
M"1
1
.C.p .. !'e fOl'meaci I<'gulat de ha doua paradigma a pcr-
fect ulUl "tmp1u: !ilscsnll, !:siS(5i, !uses,' etc.
Cunjllllctiy
P r (' z e ni: sa fill. :-;;i fii, fie, ::<1 fim, sa fili, fe,
Celdalte forme sint regulate.
BEA
IIl!iJlt'Ij, prrzent: bea
Pofa! s1'mplu.' baui
P.lrlicipiu.' baut
La aeest verb sint fe>J'mate in mod neregulat numai:
.inJicativului eunjunet\ului la persoana a III-a
sIngular plural: (el, ea) bca, (e, ele) iJ((l/f,
DA
La acest verb formate n moe! neregulat numai
imperfectul cu reduplicare: didcam, dtldcai, diidea etc. -
fata de imperfcctul fara reduplicare: da, dai, da cte.; pcrfectul
simplu eu reduplicare: diidlli, d(rdll de.
LUA
InJini!ir preZlJlt: lua
Per J cel simPlu luai
Participiit ;' luat
La acest verb slnt formate numai:
Prezelltul indical'i}Ului. iau, iei, ia, luam, luati, iau.
Prezentul con junctit'ului: sa iau, sa iei, sa ia, sa luam, sa
luati, sa ia.
Prezentul irnperativului pozifiv: ia, luati.
USCA
Infillitz"v prczwt,' usca
Per f ect sitnPlll: uscai
Par!iciPiu: uscat
Sint forme neregulate numai:
Prezmtul i'12dicativ1tlui: usue, usuci, usuea, uscam, useati,
usud..
Pr,'zl'ntul eonjullet:ull/i: sa usue, sa usuci, sa usuce, sa uscam,
sa uscati. sa usuce.
Prczen!ul imperativului pozitiv,' usud., uscati.
ToMe eelelalte forme au la ba.za radicalul use-.
VREA
Injinifiv prczcnt: vrea
Perj cet simplu: vrui
Participiu: vrut
La acest verb slnt formatc neregulat numai:
Prezentul indicativului ~ conjunctivului la pcrsoana a III-a
singular ~ plural: (el, ea) vrea, (ei, ele) vrcau sau vor. Ca
auxiliar, el este la prczcntul indicativulni:
voi oi
vei ei, ii, li, i
va a, o
vom om
vet
i
eti, ati , ti
,'or or
Capltolul 27
VERBUL CA PREDICAT
27. t PREDICATUL YEl{BAL COMPLEX
Sa luam, pcntru a ,'edeace cste prcdicatnl ,'crhal complexo
urmatoarc1e dOUrL scrii de cxcmp1e:
11.
(1,l Rapidul trcC1tsc de cabina dc control.
(2) Un pietl'oi dt o casa se m din clip in c1ipa.
(3) Om111 ('sIc gola de plccarc, dar aduce aminte de
ccva.
(-1) N u are poft sa dansczc.
(:'i} Kici nu (.' bine, d ; :;-i :--lInat dc:;;tcjl\{((Ji"lIL
n.
(L) Hapidul aplicase si lread de cabina de control.
(2) Pn pictroi dt (l casa stl!C(/ j>1'ilblt;;('asci' din c1ipa
in dipa,
(3) Omul di sii pIca, dar aduc(, amilltc dc ('('q.
(4) Nu sa dansczc.
(5) Nici nu n apllcat S{t ado(/rm binc, d. a sunat dqtep-
ttorul.
Fa1 d(' cxemplele de subA, cele de sub B contindtc dona
verbe asociatc intr-un singllr Intc1cs (apucase Sil trcac, sta
S(t scprabu$easca, da sa ptece, 'l'reo sa dallscze, a apllcat sa
MNmllii). Prirnul verb este folosit numai pentru a ajuta
pe al doilea sa exprime un inteles intarit ori slrtbit in compa-
ratie eu ce al' fi aratat dacrL ar fi fost singur.
Astfcl de eombinatii le numim predicate verbale complexe.
lntr-un asernenca predicat, pe locul de ajuttor pot sa
figureze numai anumite verbe. Pe loeul al doilea p:->t sa
apar orice verbe, daca scnsullor se cu ce dorim
&1 spunetn. Yf'rhe!c- de pe loeul al doilea sint la conjund i \-
248
ma rar. la f-all la infinith'. lnteksnl g t' n (' r al
al comLinatid il dil prilllul n'rb eare lx,ale Srl arate:
1) Jneeplltlll unc (/eJimi:
ncep, incep. 1ncepe etc ..
ncepeam, nccpeai, 1n-
cepea etc.
ncepui. llCCpll
cte.
am 111Cepllt. a i ncC"put,
a incepnt.
apuc. apuci. apudi etc.
prind, prinzi. prinde etc.
Srl dnt. su cn ti. su cn('
Srl scriu, sa f-crii, f-tl scrie.
sa deretic, f-U dcrf'tici. sa
dereticc;
srl,visez, srl "isf'zi. ::-:rl
sa cnt, s, dn(i. Srl dnte
etc.
2) fa}!ul ca ac!im!(f eslc (C1'a) pe cale s' se prudilci!
era
(mi, P, i) dnc (n:nea)
(ne, le) a yenit (vc"
nisc)
dan, dai, d, dm cte.
dideam. dadeai, dadea
am dat. ai dat. a dat cte.
sta
stt('t
sa cint, sil seriu, sa
tic, sa visez cte.
su dnt, su scrn, sa deretic.
sa dallscz, sa rid, sa pling
de.
sa cInt, sa intru, sa \'or1le5c,
sa pIee, si 111a n'red ctc.
Srl cada. Srl se
Srl se ric1ke, s dcco!ezc ck.
3) ajlul cI (fe/i1l1Ita {reh1lir scl se prod/tc!
trebuic. trebuia. a trd,uit, I sa cint, su rd. su pUng,
va trchti dc:. su dn1i, sa rzi, sa pUng,
am, ai, are, <Lvcm, aveti.
au; avea111, a\'eai, arn
<L\'ut, ai a\'ut, a a\'ut etc.
este, era. a fOS, ya f
de. (ceva)
sa cinte, s rida, su plnga
etc. etc.
de citit, de scris, de mcrs,
de vorbit, de zis etc. ctc.
de scris, de lucrat, de
facut, de terminat, de
etc.
4} durin!a de lldtpllirc a {/ctill1/H.:
"fcau; n'i, "rea; am vn.lt, I
ai \Tllt, a vmt. vd Vfea
dc.: \')"('<1. ai \n'a ('te.
249
sa Cnt, Srl cnti, Srl cinte,
Srl srrin, \'1 n , sa mor
etc.
5) posibili!alea de 1mdt'plinlr,' a ucjiullii,'
pot, poti. poate, putem sa cint, sa cln, sa. cinte,
puteai, putea, am putut sa scriu" sa dorm, sa visez,
ai putut, a putut, sa ma c('rt, sa ma chinui
putea, etc.
ai putea, ar putea, \'oi
putea, ve putea etc.
Predicatul verbal complex, find o unitate de iuteles, se
poate lua in propozitie in traza ca un predicat unie. Se
intelege de la sine d, atunc dnd dorim sa vedem cum este
alcatuit ce kgatura este ntre verbele care-l compnn, 11
putem analiza in partile lu.
Din punctul de veucre al tclului in care s1nt formate,
predicatele in cauza se grupeaza in 3 categorii:
1) predicate ve:rbale complexc in care amlndoua verbele se
modifica dupa numar persoana;
2) predicate verLale complexc in care primul verb are numai
persoana a III-a singular (era sa cazi, era sa cadem etc.,
trtbuie sa dnt, tl'cbuiL' sa cintim cte.) ;
3) predicate verbale complcxe in care primul verb are
numai pel'soana a III-a singular numai una sau doua
forme eu totul (era 53...., sta, sta/ea 53....).
Datorita, pe de o parte, intelesului general pe care-l dau
combinatiile din aceste predicate, datorita, pe de alta parte,
faptului ca unele nu se utilizeaza cu toate formele, verbe ca
era, poi, !rt'buie, (1mi) vine au fost consideratc s e m i a u x i-
1 i a r e de modo in categorie a fost introdus
(\'tzi p. 1M).
27.2 PREDICATUL LA MODURILE NEPERSONALE
Orice verb caloe nu este copula sau auxiliar nu intra
intr-un predicat verbal complcx este la modurile personale
predicatuI unei propozitii.
tn anumite conditii lusa, verbul este predicat atunci
dnd se afla la un m-od nepersonal.
27.2.1 InJillifivul scurt ca predicat-
Infinitivul scurt este predicat:
1} cind urmeaza dupa o fonna a wrbului avca intr-o propo-
zitie care incepe en: ce, cine, Cl! ce, Clt cinc, (de), ht cine,
250
(de) la ce, dt'sprc cinc, do,prt' ce, j,'I/!m cine, pcntru ce,
c1ld, 1mdc, de /tl/dt', pe 1I11de, neo/ro, cui; de ex.:
(1) N-ai ce ::icc. N-are cine ci1lta. N-are cu cine vorbi.
Avem ce discuta. AH,ti cu SPllllt'. Al! ayut de la cine
aIla etc.
(2) N-ai cind indicia raportul. Am unde merge. N-am unde
tragc noaptea asta. Are de unde b:'a 4n111ca. N-are
incotro (sau pe unde) lugi cte.;
2) dnd urmeaza dupa nm'ntc de a, pm! a, cu conditia ohIi-
gatorie de expriman- a unu subiect; de ex. :
(.3) Inainte de a spune el ceva, tu sa nu spui nimic.
(4) Pina a termiuiI t1l treaba, el se intoarce.
27.2.2 GerulIzilll ca prcdicaf. Gerunziul este predicat
numai cind un subect prezent in propozitie este legat de el;
de ex.:
(5) Dezbaterile s-a trccut la voto
(6) Sa ca, r&indu-se vremea, va trebuie 1mbrad.-
minte dlcluroasa.
27.2.3 Participiul ca predical. Participiul poate sa fie
considerat preclicat numai in constructii eliptice, ca:
(1) Pi'rasit de toti, ditelul lncepu sa schiaune.
(2) Premiat la numero ase concursuri viticole, Cotnarul
a ajuns
In (1) presupunem: "fiindea a fost parasit", in (2) -
"fiindea a fost premiat".
Capitolul 28
ADVERBUL
530 analim rolul cuvintclor subliniate din urmatoarelc
.:xcmple:
(1) mergel1l la tcatru.
(2) Poftiti inauntl'lt !
(3) e/lm \'a il5a va dorm.
(4) Toti eram otlrte veseli.
(5) Ya rugam sa mai treccti pe la noi.
(6) Jfai u!jor estc sa spui adcyarul, l1t1tlt ntt gYr!/t e sa
o minciuna.
Primul cU\'lnt subliniat, diseara, arata e i n d se intlmpla
(cya, ai do ile a , '/launtm, arata un d e "poftiti", CUIlt asa
din traza (3) nc spun in e c f e 1 se petrec cele doua actiuni.
Foarte clin propozitia (4) ca mai din mai u!jor
IItlllt mai din traza (6), la c o m par a tic. tn maJ
din fraza (5) indica rcpctarea actiunii verbului.
Toate cuvintele subliniatc adauga un amanunt sau altul
la intclesul verbelor, al adjectivelor sau formeaza grade de
comparatie.
Partca de vorbirc care adauga o prccizare la ln-
telesul unui verb sau al unui adjectiv care
la formarca gradclor de comparatie se
a d ver b.
28.1 FELURILE DE ADVERBE
Adverbclc exprima:
t j m pul: af'/t11t, apoi, azi, dlUl, dise,m'.,z"c:ri, II,,"Te/{, mil ;e,
poim1ine, totdeazma ctc.
252
1 (J (" t: 1: Clca,i1, ({colu, ((/ar, {/ iei, JIiI i 7I/t, fut/joi, jos, n:.
ci'icri, ril/I/de, S1IS, 1Jl di' , de.
III (. d ti I (fdul. eautitatea. gradul, comparatia): oin'ca.
as el. bille, ((/11/, doar, foarte, gala. 1i/{li,
OI1lClU:S/C, l'Ol1lillcste, tOC11Ia1', r::adarnic cte.
,1 t i ( !tl a ti a: da. '(''idl'n!, bill'clllcles,
desif!.lIl'. l1capl'a!. lIcgrc!jit cte.
II l' g a l 1 a: 1111, bil. nici. di7ll}ofl'ii'i, nict'dal/11l ctc .
-r\ (' l . Ad\'crl)('k de afirmatic cele de !1egatie se
foark bine eu cele (k mod, dar an si illtrebuin-
Fld care justifica 10r lutr-o categorle (koschiti
de <lch'erbdc de mod proprill-.i<o('.
mpartirea de mai sus se faee pe haza 1 n t e 1 e s u 1 u i
ad[wgat de ad\'erbl' la eu\'ntclc pe eare le Uimurcsc. Adver-
lll'le ::e Colosese }xutrn a pune lntrebari, pentru a lega
nl1c1c prop07.itii de a1tek eh iar pcntru a tinc locu1 Ullor
prcpozitii ntrcgi sal! al unor part j de propozitie. Djn <!(:{'st
punct de \federe, ele se impart in:
i n t t' r {' g a t i \' (': c1'1ld? dI? e 1/111 ? ltllde? ncotru?
r l' 1 a t i \' (, (sau d(' legatur[l): dl/d, cil, C//m, mide, (/1;1 .. dt.
en
1
)1 ('(e
l' ! \. 1I (1 mi n al l' _ II ,JI" ,,/, at/, cil, l'lid,'a, lI111/(,'a e1c.
a(h',Tt. mate ";1 fe:
ti t: 1 m p i n t (' r o g a l i \': Ciud ma;t'l1l la 1'(I/nl?
d l" I!II l' r (, 1 a ( i \': il/ s,'ara cind 1I1C1'gC1Il la tc((lnl.
11\ carl').
d - 1 t. ( :;1 1\ t {, r (1 t: ; t i \': ln(](' {i-ui /lilal ,<arca!
d ( 1(1(' "i I (, 1 a t i \': /lilal !japea pe tcrc11111 de folbal
unde s-a juca! (e", pe eare).
i n 1 ( r (. .: ;t t i \', pro n o 111 i n a 1 !;'i el e c a u t ita t e
(m o el): Cit lliprodus?
11'lali\-, pronominal de .antitate (mod):
A fcut o Pine cit roala carnl1fi ( care era marc ca ... ).
Foarte des, ad\'erb cafe exprima o circumstallti
poat( sa exprime alta; de cxempll1, un adnTh de timp
sa iudjce eantitatea: l!neori se sim{ca obosil (= din dnd
n dnd. ckci 1111 to! timpul); un ad\'erb de cantitatc sf
C'\'prllllf' timpul: eh ai l11cI'al asl-r:i? (-- dt i11lP san ('(
candtate'. el!_
253
28.2 ADVERBE CU DouA SAU TH.EI FORME
Vnele adverbe au daua sau chiar trd forme eu acelasi
tnteles. In aceasta categorie intra In primul rinu adycrbee
terminate in -ri in -ni care au forme in -tal, -/lea:
adineauri-adineaurea, alaturi-alaturea, altminteri-al.'min-
terea-altmintrelea. nicaieri-l1icaierca. pllrllri-pllrztrca. asc-
meni-asemenea. pretutindeni-prctutilldent'l.
Adverbele urmataare au de asemenea daua sau trei
forme. una sau doua litere. celelalte regionale sau pcpu-
lare: acoto acotea (popular regional). acmn acuma
(ambele literare). (ambele familiare), aici;
aicea " ici (literar: in ici-colo), colo-colea. doar-doar (lite-
rar in: ntr-o doara), iaca; iaca (regional). iacata (popular).
tar; iara; rareori; arareori etc.
N o t a. Adverbul adesea are forma compusa adi'st'ori,
iar des, forma compusa deseori.
28.3 ECHIVALENTELE ADVERBVLVI
A die c t i v u 1 se intrebuinteaza in mod ca
adverb. de ex.:
Marian cinta la un Pian frumos. (adjectiv)
'M arian cinta frumos la p1:an. (adverb)
Doua categorii de adverbe se deosebesc prin forma lor
de adjectiveIe corespunzatoare:
1) adverbul bine fata de adjectivul bUl1. bltJla;
2) adverbele terminate in fata de adjectivele cores-
punzatoare care se termina totdeauna in -esc:
fata de adj. barbatesc
fata de adj. femeiesc
omene$te fata de adj. omenese
fata de adj. prostese etc.
S u b s tan t i v u 1. C!teva substantive anume cele
care desemneaza momente ale zilei, substantivul zi
zilele saptaminii, anotimpurile substantivul cMp
se intrebuinteaza ca adverbe. Ele slnt din punctul
de vedere al formei de doua feluri:
1) unele indeplinesc functia de adverb numai dnd sint
articulate. de ex.: ziua, dimincala. seara. noaptca. ,tll'l1,
iarna etc.
254
2) altele se tntrebuinteai ca ad,'erbe attt articulate, dt
fara articol: lmlz' - hUlca, mar!i -- mar/cil etc. Cind au
artico1, sul>stantivele rare denumesc zilele sapHiminii
inseamna "in fieeare zi de ... "
Subdantivul cMp adverb atit in aeeasta forma. dt
in aceea de plural articubt (clzt'jmrile) , dar nu in alta.
Pro n u m e 1 e. Pronumele relativ ce ia funera de
adverb daca este urmat sau legat prin inieles de un
adjectiV' in propozitii exclamative unde inseamna "eh
de": Ce mare ai creswt!
Ver b u l. Dintre formele verbului, mai des lntrebuintat
ca advelb este gerunziul; de ex.:
Umbla scotocind prn toate
Gerunziul cltrind (de la vechiul verb a cura) a devenit
adverb propriu-zis prn disparitia din limba literara
a celorlalte forme ale verbului.
Par tic i p i u 1 apare el ca adwrb, de ex.:
Omul vorbea linistit si apasat.
N u m e r a 1 u 1 se ca adverb numai cind
este a d V' e r b i al: 1: 1 s-a spus de zeci ce ori.
N o t a. Cind este o r d i n a 1. numeralul ramiEe adjec-
tiv; de ex.:
Ai al treilea la alergari.
A a treia la alergari.
Tot astfe1, dnd este d i s tri b u t i v:
Elet'ii s-au incolonat dte doi.
Eln'ele s-au incolonat dte doua.
28.4 COMPARATlA LA ADVERBE
Daca intelesul permite, adverbele se compara ca
adjectivele: bine - mai bine - foarte bine - prea bine -
nespus de bine; repede - mai repede - cel mai repede -
oarle repede - grozav de repede - nemaipomenit de repede
etc.
28.5 EXPRESII (LOCUTIUNl) ECHIVALENTE
CU ADVERBUL
Adverbele nu sint aHt de numero ase ca tmprejurarile
variate lid complexe in care se poate o actiune.
De aceea. diferite expresii devin echivalente cu un adverb.
255
Uncori ele se fixeaza. n forma de aJverb, 0(' t'x. cumse-
cadc!, care nu este decit propozitia cmn se cade sau "i-ndn-
eles Jin bine llteles (d). negrc!jit
Cele mai intilnitc advcrbialc slnt:
asa-s-asa inainte de pdnz
:l ca 1wnain/e de soroe
ba char c,l inainte de vreJlte
bJ d.l in chiPlt! aeesta
b'l 1m En dtipul urmitlYl
cU ai scip'ira din a11Jllar
dt ai ziee eonsccilla
eU maicurilld (mai curind
repede) in fe/u! aces/a
ct pe-aei in f elul Ul'mator
elt chitt eu 'ca 2'11tr-o bzuta zi
en ekiuita intr-o bztlta dil1liineali
W otltzbirul ,ntr-o dom'a
eu lIemilltita in zadar
w (de-a) st'la 1nai la zilla
cu totlll1t tot nici in ear, niei in clruf
de Clt sfaya ori de dt.: orf
de dimineafa pe ascuns
de silir. de miZa pe atU/le
de totc. de 1te'lJoe pe aeolo
de-a drcptu! pe dneolo (l$tl pe dincolQ)
de-a latul pe furi!j
de-a lUllgul pe lun (milrti cte.)
de-a-nlxudea pe mine
dca-lIdMatcle.a pe ncpl/stt 11lilsi'i
din Glld in dlld pe nesimIile
din non pina aid
clfn timp pEna-n pinzcle albe
dupa-amiaza prin ur11lare
dllpa prinz yay apasat
la anul spre seara
la noapte spre zilta
la Pa!jtc:le cailor spre lisata sec/tlzti
la. sanitoasa toate ca toate
zlua in amiaza mar!!
ctc.
256
28.6 FUNCTIILE ADYERBULUI IN PROPOZITIE
Adverbul poate sa fie in propozitie in primul rind c1'Cllt1t-
stan{ial de timp, de loc, de mod ma rar, (lfribltt sau mime
predicativo
El este nume predicativ numai in constructii impersonale
ca e(ste), era, ajost etc. anevoie, bine, gata, lesne, musai,
zadarnc. Locutiunile adverbului s1nt ele echivalente ale
unui, predicativ, de ex.: ((sIc) 111 zadar sa ... ; era cte
pe-ac"" sa ...
In fel trebnie interpretate adjeeth'ele en rol
de adverb intrebuiniate ca nume predicative In cxpresi
impersonale, de ex.: e(stc) jrumos sa ... , e(stc) du., Sig111
111't (sa ... ).
Fae cxeeptie advcrbele termnate in -eJle. Dintre aeestea
j
multe intra in expresiile amintite in forma lor de adverb, de
ex.: e (sIc) (siL), dar se spune este firese (siL),
folosincl numai adjectivul, ceea ce ar putea sa insemne ca.
ultima constructie trebuie interpretaHi ca c(sle) firese lucra
sa (ori ca) ...

Aclverbclc de loe de timp nu pot sa fie nume
predicative, pcntru ca, n relatie eu ele. verbc1e-copum
devin predieate.
Adverbul singur nu este de obicei atribut, dar locutiunile
sale pot sa fie, de ex.: mncal'ca de diminea1a, pUmbarea :.le
dupa-amiai, programul 'dinail1te de pr'n7. etc.
28.7 AFIRMXflA NEGA'{'L'\.
Adverbdc de afirmatie cele de negatie au de multe od
1ntelesul unc propozitii intregi, de ex.:
A 't'eji bilet de intrare!
Da! (sau: sigur, bze1t!c/{s etc.)
Da (sau: siguy, binenteles etc.) inseamna "J\\'cm
bilet de intrare", ca cum aeeasU propozitic ar fi euprinsa
in intregime in adverbul de afinl1atie.
Adverbele de negatie, mai ales 11/1, pot eIt.: sa cuprind
intelesul unc propozitii intrcgi, de ex.:
A veti Mlet de intrare?
Nu (sau: nicidcclt1n)
ar cnd verbul este exprimat apar foouulele: 1'111, JTU al/cm I
sau Nu, aveam!
251
Negatia 1I11 se intreLuintcaza pe linga un substantiV',
pe linga un pronumc, un adjcctiv sau un adverb; de ex.:
A m eerut un loc, nu 1m creion.
Sa mi-o spuna el nu tu.
CJlarese pe un cal, nu prea frumos, dar voinic.
Se }ttore joi, nu villeri.
Din asemenea eonstruetii trebuie sa presupunem insa
clipsa verbului dupa 1/lt inainte de substantiv, adjeetiV',
pronume sau adverb, adiea: lllt 1m crcion = nu (am eerut)
un creion; nu ttt = mt (sa mi-o spui) tu; mt prea frumos
(care nu era prea frumos); 1llt villt"ri = Itlt (se intorc) vlneri
etc.
28.8 DUBLA NEGA pE
Adverbul nu fiind in propozitia negativa in mod
obligatoriu i n a in t e a verbului, dnd trebuie sa se insiste
asupra negatiei, se intrebuinteaza lnd. un adverb de negatie
astfd apare negatia dubJa, ca in:
Nepojtit'/tl scazm n-are.
Nici uu bca, nici nU 111allillca.
N u se poatc nicideeum.
(Cind f1'l:gi, sa nu iasa fum.)
Daca In propozitia negativa se intrehuinteaza flira sau
afar de, negatia se transforma intr-o afirmatie eonditionata;
Nu ie$i fara umbrcla (= numai eu umbreIa")
Afati de el nu mai nimeni (= ,,;;tia numai el")
N o t a. ln limba veche uneori in poezia c1asid se
Intilnese negatii simple, eu valoare de negatie dubIa;
de ex.:
"Nici ncUne a el Umbi
Recea cumpan-a gilldirii
lnspre cUPa ce se schimbi
Pentru masca fericirii ... "
(Emineseu, Glosa)
pentru: ,; id (sa 1tu) incline a ei timba etc.
28.9 FORl\IAREA ADVERBELOR
Adverbele se formeaza prin derivare prin compunere.
derivare se folosese sufixele "!ji, rar, -mente.
258
Adverbe formate cu provin de la ad jcctivclc terminate
in -cse:
eat'alerc$te.
etc.
Adverbe formate cu -is, -1S pro\'n din vcrbc:
"
sau din substantive.' Jifi$ (ja!i1 J, jl/ri!j (JlIr =--=
= "hon, (PicptJ.
(La unde nu se mai punctul de p1ccare, de ex.:
pic$, pond$ J .
Adverbe formate cu -11'/ClIte. rcal11lcutc, socia/m C'JI fe
Prin compunere, a\'em:
1. Ad\'erbe in care al doilea sau al treilea termen este da!lI.'
alfada/a, astada/a, ctcodati, 1/data, niciodafa, odata
(= "odzioaYll" J, ,'rcodata etc.
2. Adverbe in care al doilea' sau al trcilea termcn este Dar
sau ori:
bunaoara, odittt'oara, adcscort', dcscori, altcori, ararcori,

3. Adverbe in care al doilca sau al treilea termen este -va:
altcutlWa, dlld,'a, CU1nm, ctm, Iruetm, 1f11dcL'a.
4. Adverbe in care al doilea sau al treilea termen este cum.'
altcum, 1/CCU1n, oricunt, prCCltnt.
5. Adverbe in care primul termen este alt( t J, ast( (1 J.'
altadata, altcum, altjel, al/cori, astadafd, as/jd, ashlzi etc.
6. Adverbe compuse in care primul termen este n-:
napoi, incolo, i1ldemin, mpl'cfur, in/ocmai etc.
7. Adverbe in care primul termen este din- care constituie
perechi cu cele de sub 6:
dinadins
dinainte
dinapoi
dinauntru
- inadins
- inainte
- inapoi
- inauntru
etc,
dincoace
dincolo
dindarat
dinafara
- incoace
- incolo
- indarat
- nafara
8. Adverbc compuse cu 1IC-:
neaparat, nceum, necon/enit, ncgrc$it, ncillcetat, ndllt1r::ial
etc.
9. Adverbc a diror compunere rezult din folosirea unor
expresii ca atare:
binein!eles, cmnsecade, parca (Pare ca).
259
18.10 ADVERBUL, COMPLEMENTELE SI l)ROPO-
ZITIILE CIRCUMSTANTIALE .
Propozitiile circumstantia1e indeplinesc in fraza un rol
ascmanator cu acda pe care-l are adverbul in propozitie.
Din acest punct de vedere, ele se grupeaza in doua mari
categorii:
a) propoziFile circumstantia1e de timp, de loe, de mod
(propriu-zise), de m'asura, unele comparative ~ i unele
eonditionale construite cu modul conditional;
b) propozitiile consccutive (ca specie a celor de mod), pro ..
pozitiile de scop, cauzalele, concesive1e ~ i cc1elalte condi-
1ionale.
a) Subordonatele circumstantiale din prima categoric
se caradcrizeaza prin aceea di adesea pot fi introduse in
raza ehiar prin adverbe; de ex., dreumstantiale.
d e t i m p: Venimjcnd ne veJi clzema.
de 1 o c: De unde llU gnde$ti,j de acolo sare epurele,
Lua!i-o j ncot1'o v-a11t spus.
c:l e m o d (propriu-zise): Proceda! c'llm credea el ca este
mai bine.
de masura: Se jucau / di era zhtlica de mare.
comparativa: Umblaj parca ar calca pe ace.
e o n d i 1 ion a 1 a (eu eonditionalul):
Cnd ai afIa pcriPeNile mcle, I te-ai milluna.
In aeest grup de cireumstantiale, adverbe1c au un rol
dublu, cad s1nt ~ i eonjunetii, faclnd legatura subordonatei
eu regenta.
Pentru a vede a in ce fel se ajunge la aceasta situatie, sa
ne inchipllim dteva din fraze1e de mai sus lntr-un dialog,
astfel:
lntrebare: Ond venn?
Raspuns; Clld va voi chema.
Cele doua propozitii (cea dn lntrebare ~ i cea dn raSJlUnS)
eonin amindoua adverbul cnd, o data ca interogatIv, a
doua oara ca temporal simplu. Punindu-le impreuna ca
intr-un fel de concluzie, obtinem:
Venim cind ne veti c!tetna
eu schimbarile neeesare transformariL
Propozitiile din fraza De unde me ginde$ti, de acolo sare
iepurele s1nt in c e e ~ i situatie ~ i putem sa ni le inchipuim ca
rezultatul combinarii din urmatorul dialog:
ntrebare; De lende sare iepurele P
260
Raspuns, De acolo de l/l/de 11 u
Deel: De unde 1W gindc!?ti, de acoto Sa1'C lepu1'ele.
b) Circumstantialele di
n
a doua categorie, eu rol
asemanator eu a dverbul , nu mai snt introduse prin aceasta.
parte de vorbire, de ex.:
e o n s e e u t i va: Alt de mindr/{ eral di nu-i ajllngeal
cu prajina la nas. (ca = conjunctie).
c: o n d i t ion a 1 a: Daca te tatra cinelc, /nu te speria I
(daca este conjunctie)
e a u z a 1 a: Fata tnamii $chioptcaza mit:ita I
Ca a ciilcat-o pist:ca. (ca este eonjunctie)
fin a 1 a: Spune-mi cu cine te nso!e$ti I ea. sa-tt
SPU1l cine eftt: (ca si este conjunctie)
e o n e e s i va: tlti-e$ti priete1/. / adevirul nll-1 pot
ascuJlde. (de$i este conjunctie).
N o t a. Alte propozitit cum slnt cele de agent cea de
instrument nu intra n discuta de aici, cad de nu au
de-a tace eu adverbul.
(apitolul 29
PREPOZITIA
Sa luam ul"lnatoarele exemple:
(1) Se uita la el ca la un copt.
(2) Cit o floare nu se face primavara.
(3) A diHitorit prin toata tara.
(4) Se teme de umbra lui.
(5) Coboara pe o scadi n spiraHi.
Cuvintele la, [1/, prin, de, pe, in lcaga un substantiv sau
un pronume en celelalte euvinte din propozitiile de mai sus.
La c1in (1) lcaga prima data pronnmelc el de verb, a doua
oara substantivul (un) de vcrb; C1l din (2) lcaga substan-
tivulJloarc de UlI sefacc etc., iar n din (5) lcaga substantivul
seaN! de substantivul sPiralC.
Acestc cuvinte sint prcpozitii.
I
P r e po z i tia este, prin urmarc, partea de
vorbire care lc?,ga un substantiv sau un echivalent
en cuvinte din propozitie. . ____ ......;
29.1 PREPOZITTA SI ADVERBUL
Unde cn\'inte foiosite atit ca adwrbe, eH ca pn'-
pozitii, de ex. :
prcpozitii:
El a fost contra aprobarii.
S-a declarat lmpotriva 11-
te1cgerii noastre.
Lua1-o inalu/ca coloanci.
Iese' de'lsupra apci ca Ul1t-
ddemnul.
adycrbe:
El a fost contra.
S-a dcclarat impo!riua.
Luati-o inainlc.
Iese dcasupra ca untde1emnul.
262
DcoseLirea dinlrc prcpozitie adverb fa('c U70r daca
tincm seama ue faptul d prep'lZitia se folosqte totJeauna
lmprenna Ctl sub:::tantivul, etl pronumelc san cu alt echkaknt
al pl'ntru a-1 lega de un substantiv sau de aH
cnvlnt din propozi\ ie, pe cind adverbul nu se nido-
data in acest fd.
29. 2 PREPOZITIA CONJUNCTIA
Pentru asemanarile deoschirile dintn' prepozitie con-
junctie, vezi p. 271. Ai reamintim numai deoseLirea de
baza: conjunqia leagi intre ele dh'crse euvinte, printre eare
dona sau mai multe verbe, pe cind prepoziia nu 1eaga
niciodata doua verbe. (Vezi p. 264.)
29.3 CAZUL GRAMATICAL AL CUVINTELOR PRE-
CEDATE DE PREPOZITIE
Substantivcle echivaleniclc lar precedate de prepozitic
sint in eazul aCllzativ sau genit\'.
1. 5int in aeuzath' toatc substantivcle, pronumdc etc.
construitc en una dintrc prepozitiiIe- eare uu are percehe
1.111 adverb, de ex.: (se lauda) CJt lillc, (par) de tup, (creion)
l' virJ, (a vcnit) la el, (parca e cizut) din l1l 1111 , (sta)
ll (patului) ctc.
Prepozitiilc s i m pIe cel mai des ulilzatc eu acuzatinIl
sint:
a, catre, w. de, F,a, la, lltgt', tU, 1ltr-, int1'e, pe, pen/m,
peste, pin, spr!', sub.
Pfcpozi\iilc c o m p u s e eel mai des utilizatc cu acuza-
th'ul sint:
de-a, de catre, de la, de pe, dillsprc, despyr, dh!, dill/r-,
dl:lItre, fari a, fra de, nsprc, pe duPi., pe la, pt11t/. a,
pill de, pill la, pni in, Pin fntr-, pn lnlre, Pn pe,
piw' pe la, P"i" prin, pw! pri'1ttre, printrc cte.
2. Ccr cazul genitiv toate prcpozitiile care au percehe un
adverb ;;i apar ca cum ar fi substantive articulate:
dinaintea caset", dinapoia carului, dcdcsubtul cir!, dinaun-
tr111 sticl,'i. impotriva tcolului, inaintea lui Ion, inapoia
plugultti, imprejurul ograzii, indrtullt11lti zid etc.
263
Con.! ya Jeasllpra ce con;: t ruiesc de en geni-
tivul, nu au pereche cle un advel b nearticulat, ci in
fOfma eu ele.
N o t a. Prepozitiile din aceasH. serie cer genitivul din
cauza d. au articol. Se pune 1nsa intrebarca daca mai
snt lntr-adevar prepozitii, nu, au devenit substantive,
dci ded(sublul - rare nu poate fi contestat ca substan-
tiv, - are plural: dedesubturi.
De remarcat faptul ca prepozitiile in se
combina eu pronumele ca dnd ar fi substantive; de ex.
di11aintea mea ca ndoiala mea, impotri1'11 ,oas/ra ca i
tmporNva :oas!r de.
29.3 1 P/'t'po:tia la in dativ eu la
Prepozitia la urmata de un substantiv, rar de un echiva-
lent al substanlivului, da acestuia intcles de dativ, de ex.:
Corb la corb /LU seo ate oeM,' La calu(narav1:t, pinten ascult
(trcbuie); Spmzc-ma la cine vTei.
Se vede lUsa d. substantivul nu are si forma de dativo
Prepozitia la indid numai directia catre' eare se indreapta.
actiunea yeroului, adica o valoare specifidi dativului. De
aceea, asemenea constructii indeplinesc rol de dativ, fiind
fnsa ca forma la aeuzativ. Ele 5int posibile l1urnai eu nume
de fiinte, inclusiv eu nume de fiinte
29.3.2 Prepozi!-ia inaintea altor parli de 'vorbiye
tn afara de substantiv pronume, prepozitia se intrebuin
1eaza !?i inainte de adjectiy, de adverb, de unele forme ale
verbului. de ex.:
lnaintca adjectivului:
Este scris aic negru pe tllb.
tnaintea adverbului:
Pe in jos,
Pe un mal frumos,
N cgru-Voda trece
Erau nedespartiti la bine la rau.
N u trecca nimanui pd dt'nainte.
infinitivului scurt (nllmai a sau de a):
tncepe a se deda la scris.
fu oridne ai avea de-a tace;
264
lllaintea supinului:
de citit, la alaga!, prill scris, p, lls,ra!, pcn1r'lt
c01/sUH/at etc.
Ea s u b s tan t i vea z a n5 cudntlll prccedat, eare
ramine substantiv atita timp cit este folosit eu prepozitie.
lata doua excniple instructive in acest sens:
l. Infinith'ul seurt en prepozitie este substantiv; iar
tara prepozttie este verb intra ca parte in timpuriJe
compuse, de ex.: va elnta.
2. Rtllt C'/t r!fu, dar mm: rt'lt ft'ra r,'lt contine cllvint
o data ad"crh, a doua oara substanti\', adici:
(E) rall (rau = adverb)
C'/t du (r(llt = substanti\')
dar (e) (ran = adverb)
mai rau (r{fu substantiv)
Jara rau
Proba ealWi\ii de substantiv allui ralt preeedat de prepo-
zitie se face Inloeuindu-l el! pronumele (echivalentnl
al substantivului) din propozitia accasta: Ri'iu eu tine,
dar mai rrlll {[Ira tine. Primul rlt nu suporta o ascmenea
inloeuire.
29.4 PREPOZITIA SI ARTlCOLUL
Prepozitiilc cer' ca s{lbstantivul pe ear,(.'-1 prceed sa nu
primeasd. articolul: un cu mere, laPle de vaca, mergeli
fidl grija, om ntre oameni etc. Daca 111sa el are articol din
alte motive, prepozitia nu-l elimina: U1l en merde cele
mai frmnoase din grcrdina, cas cu etajul intii 10,1rte i1lalt,
mnbla{i fara grija noastra cte.
29 . .J.7 Rcgimul special al UIl!)}' pl'cpo!ii fa/ de arUcol
1. O prcpozitie compusa, de-a, se intotdeauna
eu artieolul cnclitic: de-a b'lba oarba, de-a bel'beleaeul, de-a
ulii $ poY1tmbei, de-a hmgul, de-a lal1t1, dc-a-nfregul, de-a
yostogolul etc.
2. Prepozitia cu impune articularea:
1) cind substantivul eare o urmeaza indidl instrumentuJ,
de ex.: bat en M! ni (cu un bat), swati en cle$lelc (ell< un
ct'liitor"$!c'. cu traml'aittl (cu un traJ11'1Mi) , s r ',. Clt creionlt!
260
(eu un creion, en un eu pixnl, (eu uu pix) plon/; eu
galeata, en buzduganul (eu sabia, eu seeurea, en spada
etc.), laie eu eutitul (en lama, eu foarfeedc, eu barda, en topo-
ruI etc.), amellin'i eu btaia (en forta, eu mina, eu pun1llul
etc .. )
2) dnd substanth-ul este un eomplement eare indica o canti-
tate sau masura: -'i1lde en kilogramul (cti mett ul, cn cotn], en
banita. cu gramada, eu toptanul), llu-lvcde en ]unile (en anii,
en sapUmnile etc.), z,tcrcaZt,l en zina (en ora, en minutuJ),
bea eu paharul (eu vadra eu sticla, cu damigcana, eu oa1a
etc.), lrece eu timpnl (eu vremea) etc .
N o t a. Dificultatea de a stahili cnd eere prepozitia Ctt
artieolul clnd uu consta in faptul ca nuele construetii
searnana eu cele mai sus, dqi substantivul nu
are fnnetie, de ex., In ploua en gleata a\Tcm
instrurnentul, pe cincl in ploui c..u eu
en grinclina, en cirnati cte.; substanti\'ele c.ellll$a,
grindina, c1rnati etc. nn indic5. instrumentul, ci "materia"
eu care se produce actiunea cxprimata de verbo
Snbstantivele eare au scnsul de "materic" sau eare pot
indica materia nn primesc articolul cind sInt construite
eu prepoziFa elt de ex.:
ftmcficl1cazll eu benzina (eu petrol, eu drbuni, eu aburi,
eu electricitate, eu gaz etc.)
este acopcrit en (eu eu nisip, eu piatra,
eu asfalt, eu ciment cte.)
se spala eu apa (eu dctergent, eu u1ci, eu soda, eu spirt,
eu sapun etc.)
unge eu untura (en oua, en sirop, en miere, eu unt, eu
seu, eu vopsea etc.)
Deosebirca dintre instrument materie sau specie se vede
limpecle diu propozitii ca:
Obicctul aces/a se spalli eu pcria (iustrument) en apa
Jierbinte (materia, speda)
Mobila se reaca eu ecara. (materia) se eu
crpa (instrument).
tnte1esul de specie al unui substanti\' poate sa. fe euprins
in el ca in scrie eu eerncaIa san sa. fie sngerat, ca in:
serie ClI. ercion unde creion rO!}lt indica o specie de
creion (un creion nu odce fel de erdon), uu instrumcntul
ca atare.
266
Substantivul eonstruit Ctl CIt nu fe articukaza.
ca atribu, de ex.: ((/Sll cu grc'diwl, jati Gil ::cs(rc, jClIlcie
C/t b/rbat, Otll en nUlre vz etc.
3) cind se indica asocierea (se il1tclcgr, se cri1rit'f, se lupta, se
bate etc.) etl oamcnii, en boala, en moartea, eu jivinele,
eu cu mare, en intunericul, en vntul etc.
N o t a. In aceasta situatie, substantivul poate sa nn
primeasdi articolul hotarit, dar trebuie sil primcasca fe
articol nehotart, fe alta determinai'e asemanatoare;
de ex.: (a pleca!, s-a dus, s-a ntors, a pe!recut, s-a certat
etc.) w colegi (w ctiva prie!eni, CIt un cunoscut,
cu o jahl etc.).
Numai in expresia en + substantiv + 'cn fot, articolul
este exclus: a smllls mt copac en rad/ci! CIt tot, s-a ris'u1'IIat
elt sanie en tot, a Iugit ete bani Cit tot cte.
29.5 lNTREBVlNTAREA C1TORYA PREPOZrpI
29.5.1 Cu :ji de
Folosindu-se adcsca en un nume de matcrie, prcpozitia
de spre a arata e a n t ita t e a, vol n m tI 1.
n n ita t e a d e m a s u r a exprimata de substantivul
anterior, de ex.: o sUela de eerncaH, un 'cago1l de grlu etc.
Din cauza asemanarii de inteles dintre construdiilc etl
prepozitia de cele en prepozitia Clt, se produce ccodata
nlocuirea ln de prin CII, de ex.: stieli cu cC'rneaH,
cn poru11lb. Aecasta lnloeuire nu este recomandabiU.
eu nu poate sa fe intrebuintat in leeul lu de:
1) cilld de mpreuna eu substantivul arata c in e sau e e
f o r m e a z a, e o n s t tui e o cantitate, CUIn se
vede, dea1tfc1, dio comparan'a singularulni d pluralului
conshuctii1or de ma jos: '
(o)
()
(un)
(o)
(un)
(o)
(un)
(un)
singular
ceata de eopii
clasa de devi
pluton de soldati
tabara de ponier
drd de
turma de o
hectQlitru de lapte
fascicul de raze
plural
(multe) cete de eopii
(multe) de clcvi
(multe) plutoane de soldati
(multe) tabere de pionied
(multe) drduri de
(multe) turmc de ori
(multi) hectolitri de lapte
(multe) de raze
267
(un)
(o)
(o)
snop de griu
1l1ultime de cirti
tona de
(mu1ti) snopi de gru
(mulk) multimi dc earti
(multe) tone de
2) dnd, imprcuna eu substanth"ul, de se refera la un recipient
(vas, lada etc.) considcrat ca o unitate de m asura ,
chiar daca nu se masoara eu el in mod de ex.:
(un) bidon de untura (o) dubla de orz
(un) cos de lUcre (o) gakaHi dc lapte
(o) 1uid (o) pm:ga de bomboane
(o) sticlii de vin cte.
lntrcbuintarca lui de sau CIt dcpindc de intcntia \'orbi-
torului. Daca, de ex., prin o glcati C1/ nisp se intclege ,,0
galeata in care este (mai mult ori mai putin) nisip", atnnci
intrebuilltarea lu Clt este corecta. Daca llrem lnSa sa spunem
"atlta dt intra lntr-o galeaH", atund trebulc sa n:cur-
gem ]a () glc{!!i de nist"p.
N () t . Din cauza di ande constructii ca (U1l) pahar
ele 'I/, (o) punga de bomboanc, (un) ghi'Ucci de flori,
(o) ,'i1z/i ele flori etc., s1nt pridtc c.a cind al' insemna
"un pallar p e n t r u vin, (o) punga pe n t r u bomboane"
dc., ca sa se arate di. in pahar este vin, in punga sint
homboane s.a.m.d., se foloseste prepozitia CU. In felul
,cesta, se pierde lnsa iueea de fapt: (un) pahar dr.
'Ji, ({]) j>'/!1l!.,' dc bC111boanc etc. aratii cantitatea.
29 .. ).2 De ,'1' din
Pn p( zijia de se intrcouinteaza, intre altde, in grupuri
de cuyinte formatc din subst. + de + sllbst spre a arata
felul. soilll. specia obiedului indicat de primul substantiv,
de ex.: ap{! de ploaie = o specie de apa, in comparatie eu
apa de ier,'ol' sau de tut'll/a sau de de trandaj1'1'i sau
de plumb.
Cum clul, soiul, speda pot sa fe exprimate prin sub-
stantive nume de materie, (amasa de nailon, uneori de este
lnlocuit eu din, eu toate d. este vorba tot despre un soi, un
fcl etc. Prin urmare, dnd in asemenea constructii sensul
este eel de "soi, fel, categorie" se va folosi prepozi tia de,
ca In urmatoarc1e cazmi ilustrativc:
ciorapi de bumbac (speda) ca ciorapi de Una, de 11Iitase
t
de dama etc.
268
contract deincltiriere
dulap de stc jar
marfa de import
ulei de in
contract de vinzart,
de cump/rare, de cercC-
tare, de tllunc etc.
dulap de brad, de fag,
de fier, de lIate, de seule
etc.
marfa de e:\'port
ulei de floai'ea-soaului, de
dO'i.'hae, de de soia
etc.
N o t a. lnlocuirea lui de prin din se face uneod spre a
se evita repetarea lni. de. De ex., in: caci1l1a de blana de
miel, !taina de Pide de (apr " gard de ll'uiclc de raclliti
etc., primul de cedeaza locul, de obicei, lui din.
Cind este absoluta nevoie sa specifice din ce este con-
fectionat un obiect, se recomanda iutroducerea in construc-
tii cele de mai sus a unui ve lb care sa arate acest lucru,
de ex.: caeiula j antia din bla1ll1 de it'Purc; scurti con j ee-
{ionata dirt blana de (aprioara,' 11tCrat din 7lIli,lt' de
1'aehilli etc.
29.5.3 De pentru
Prepozitia de arata impreuna eu substanti\'ul care o
urmeaza uu numai speda, fdul cte., ci destinatia, utiliza-
rea obiectului exprimat de primul substantiv din formula
subst. + de + subst. De ex.: armi de joc, carte de '(,izita,
jata de perna, lml'lptt de miner, lillgura de supa, sjecll de zalulr
etc., precum in toate constructiile in care de este urmat
de un supin: gil 111 a de pellsultl de 'i'opsit de.
DatoriU. intclesului de "destinatie", "utilizare", de este
lnlocuit de multe ori in constructii ca cple de mai sus priu
pentnt, filra ca luerul acesta sa fe totdeauna ncccsar. Astfcl,
putem spune bluza de vint, Cllma$a de 'i.'ari' sau de sport,
tingura de supl, pl'1i,i de jicrslra11 pentru ca de
are functia corespunzatoare, iar nlocuirca lui poatc :-:5. dca
la alte neintelegeri; daca am face-o, de ex., in blllz,/
de vnt.
Pentru apare n mod nejustificat inaintca unui obiect
indirect cerut de verbe ca a se preowpa care trcbuic folosit
numai cu de ca infinitiv lung, de ex.: pl'coCltparc(/ de a
cerceta, preocuparea de 1mb/tIla/alire a si!ttaliei de.
269
29.5.4 Pe
Prepczitia pe se utilizcaza inaintca obicdului direct in
conditii1e artatc la p ... ~ u
29.5.5 Pe 111 alfe sUlIafii
Pe se intrebuinteaz ~ i ea prcpozitic de ke, de timp. de
sccp etc., insotind un eireulllstantial. Ea nu are o situatie
dcoscbita de a eelorlalte prepozitii. Trebuie sa i se stabilcasca
imi'! limpede fUlleta; de ex.:
A pus piciorlll pe minge. (cireumstantial de loe)
A anmeat o patura pe cal. (circlllllstantial de loe)
Pne mina pe el! (cireulllstantial de loe)
Uisam pe data viitoare. (cireulllstantial de tmp)
29.5.6 Dupa 51: de pe
Prcpozitia dllp are intelcsul.,in urma, napoia, in spatcle"
de ex.:
Nu te mai tille scai dupa el!
D1tptt razboi, multi viteji s-arata.
In a e e l a ~ i timp, duP mai inseamna ~ i ,.potridt eu un
model, eu un exemplu", ca in:
A faeut (sau a eopiat) t('za dUplt (teza lui) Ghcorghita.
A feut dllp eapullui (= dupa modclul pe eare l awa in
cap).
Prepozita de pe araHi un raport im'crs dedt pe:
la piciorul de pe minge!
la mina de pe mine!
Yrabia a zburat de pe o erengllta etc.
Dupe este o fonlla regionala nerecomandabila a lui dupa.
CapHo)ul 30
CONJUNCTJA
Sa mai la ce servesc nwintelc subli-
ni ate in propozitiile frazele urmatoare:
(1) Frigul $i d.ldura se masoara eu termometrul, iar
lungimilc eu metrul.
(2) Zdirul este glasul dukii frumoasei primaveri.
(3) Bate sa priceapa iapa.
(4) Ori tu, ori el, unul va fi ales.
(5) Se pmta eu noi aspru, dar drept .
. 5i, iar, sa, ori, dar leaga lntre ele substantive, adjective.
verbe, pronume, adverbe propozitii;
Ele sint e o n j 11 n e t i i.
CON JUNCfIA este partea de vorbire eare leaga
diverse cnvinte din iutcrcrlll prcpozitiei, prceum
;;i dona sau mai multe propozitii.
30.1 CONJUXCT1A $1
1. Conjunctia p::>ate sa lege doua san mai multe pro}nlii
priu predicatcle lor; prepozitia uu nciodata
aeest rol.
2. Prepozitia cere ca substauth'ul (sau un eehivalent al
substantivului) carc urmeaza dupa ea sa fie in acuzativ
(sau in gcnitiv); conjunctia nu are de-a facc eH nic un caz
giamatical.
3. Conjunctia poate sa eeara un anumit mod al "crbului,
astfel sa se cu modul conjuncth'; prtpozitia
l1U are dc-a faee eH modurile verbului. Chiar prcpoziia a
27l
care precede infiniti,'ul scurt HU cere acest modo Ea nu
face d('dt sa arate ca infinitivul scurt este' substantivo
PrepozitiUc dinaintea supinului slnt in situatie.
3U.2 P HTl nE YORBIRE Cl! FUNCTIE IJE CON-
JUNCTIE' ,
AUituri de conjunctii, alte parti de vorbirc pot sa lege
diverse cuvinte si propozitii, si amnne:
1) pronume relahve: .,
CUnde care lald, 1111 muscrl.
2) adverbde rclatiyc: .
[oC1ll uncle nu s-a 1'ltmplat nimic.
111 timpul dnu ,"ycme{f, era frumo(lS(I. c1'nltl.
3) alte adverbe ca:
A lllat-o 1ncotro a jos! lldrcptat.
4) conjunctivul (de la ji):
Dorea fie 1/11 'mar, fe o para.
Fie se intrebuinteaza obligatoriu primul cUvlut dintr-o
se repeta inaintea fiecarui membru al
fie alb, fie llCagrcl; lImbla fie dl/tind. fie fhticrlld etc.
5) o prepozilie, pina:
Norul pina n1t se '/tu aduce j'/lr/una.
Partilc de vorbire de la (1-3) pierd nici calitatea,
nici intdl'slll de pronume san adverbe dnd servcsc drept
wnjunctii, ci Slllt in timp pronume sau adverbe. dt
conjunc1ii.
tn schiml, paqilc de yorlire de la 4la.J nu mai slnt- una
verb, cealalta prepozitk ci numai conjunctii, ori de cite oT
se afIa intr-o pozitie ca cea din construqiile 4 5.
Faptul ca in aUe situatli ele sint yerb (fic) prepozitie
(pn/i) HU are nici o insctnnatate, de 'Tel1H:' ce in :-;it l1atiile
amintitc picrd calitatea de baza.
30.3. CONJUKCTlI PERECHI
Vnele conj unctii formcaza pcrechi. Dad o propozitie
sau o parte de propozitie inccpc CH o asemenea conjunctie,
alta propozitic sau parte de propozitic t r e b u i e sa ras-
punda eu ccalabta conjunctie din pcrechc; de ex.:
Nu numai (d) ... , d ...
K tI nnmai el trcbm'e sil j ie {!,ata, ci NI.
N u l1Hmai el, ci 111 trcbuic s/i ji1' gata.
272
Nu numai eli a cazul. ci s-a si !(I/'!,
Cum (modal)", '
Cum vei ho!ar, vei faee.
Cum i-c cillclu a lingl' sare, U erll 1111 ti se apuca de
nvaatura,
Cum (modal) '" ;;i
Cum e saeul, pe/ieul,
Cit, cu cH, pe cit (de masura)oO' el! aHt, pe aHt
Cit (1:-( pitul'a, atit fe-JI/iude.
Pe dt era u1tul de vredcnie, pe atH (fa ecliilalt de lasiU01'.
Conjunctiile perechi poarta numele de conjunctii corelative.
Ele sin! constituite dio repetarea la distanta a
conjunctii; d.e ex.: aci ". aei, aC1f11t ". acmn, ba ". !la, dlld ".
dnd, fie ". fie, niei ." 1/iei, ori ". ori, sau ", sau,
De multe ori, al doilea termen a] perechii nu apare in mod
obligator; de ex.: de$i". di' rt(' (wioO' (d a/llm nriJ
pentrll ca... (de aecea).
30.4 CONJUNCTII COOI<VONATOAlU:
Conjunctiik care !caga dona propozitii de
(o principala de o principaH., o secundara de o secundara:)
se numesc conjunctii e o o r do 11 a t o a I e, Dintre ele, n1e
ma intrebuintatc sint:
a) conjunctiile eopulat'c (sau de lcg{ltura pnr "i
nici, precum
b) conjunctiile adl1ersat'c (sau de 0po;>;\k);
dar, insa, iar. d
(advcrsativ)
e) conjullctiik di,\jllJldh'c (sau de dcspirtite):
SU'U, ori, fe
d) ((I1l(ll1":fv (sau de incheie}<,):
dc( i, pril1 urmare
30.5 CONJUNCTII SUBORDONATOAHE
Conjunctiile suborclonatoare leaga doua sau mai Ulultt
propozitii de rang diferit (o principaltt el" o secundara. o
regenta de o subordonata).
Cele mai des utilizate sint:
d, cad, daca, de, deoarece, fiindd, intrucit,
indt, precum, di
273
La acestea se adauga adverbcle dnd, cum, unde, pronu-
tllclc rdative, prepozitia pinrl.
30.6 LOCUpUNI CONjUNCpONALE
Locutiunilc conjunctionale sint ~ i ele coordonatoare ~ i
suboruonatoare. lata pe cele mai frecventc:
pentru e o o r don a re:
prccum ~ i ~ i cu;
pentru s u b o r don a r e (in Ol'dinea alfabctica a conjunc-
tiilor, advcrbclor ~ i pronumelor de baza din locutiune):
Ctt toa!e d, dat jiilld d, ditt eallza d, din pricina ca,
in afar d, in ea., ca, macar d, ntt lIumai di ... ci ... ~ i pe
Ullgi d;
de vreme ce, dupa ce, inda/a ce, in timp ce, odati ce, pilli ce;
ca ~ i dnd, de dnd, pi dnd;
aHt(a) cit, dt i 1'11 cit, dz.p,l cit, n!rzt cit, pe e't;
a ~ a eum, ca ~ i cum, de cum, dllPa eum;
ciliar daca, in caz daca, macar dad;
clliay de, de parca, macar de;
ori de cUe ori;
ca ... sa, f<'iri sa, In loe sa, j-;illa sa, Ir ca sa, i1laillte ca sa,
PCll
'
rzt ca Srl;
aeolo uude, de unde, pilla unuc.
30.7 PROPOZITIILE INTRODUSE P!UN
CONJUNCTII .
Conjunctiile introdue orice fel de propozitii (atit prln-
cipaJe eit ~ i secundare, aHt regente dt ~ i subordonate).
Unele eOlljunctii ~ i locutiulli introduc lnSa numai a Il u-
111 i t e subordollate, astfe!:
cici
dcoart'ce
f iindea
ntl'ltc!
de Glld
numal subordollate e a u z a 1 e
274
de dte ori
O1'i de dte OY?:
pina
pina ce
plla si
e1/ toa!e ca
ciliar de
chiclr daca
dl'!i
nUlcar di
inei!
pilla 1I1ldc
prcc1I1It
ca si C1I11I
ca ~ clld
mllnal subordonate t e m por al e
numai subordonate e o n e e si\' e
numai suhordonatc e o n s e e tl ti\' e
numai subordonatc de loe
numai subordonatc d e m o d pro-
priu-zis
numai subrdonate e o 111 par a t i v e
Subordonatdc inirodnse en ecldaltc eonjunctii san loeu-
tiuni trebuic intcrpretatc in ansamLlul ficcarci fraze.
Capitolul 31
INTERJECTIA
Sa luam in Jiscutic cuvintele sublinatt' din
(J) eu/u, Ctt/u! Na, Grivei,
Mamaliga, daca vrei!
(2) Hetit! Am uitat cheile!
(3) Au, roa doare!
(4) iepurele, ntr-un
(j) Phi! da. frumos mai cinta pasarelelc astea:
Aceste cuvinte, numite interjectii, reproduc prin sunete
articulate un strigit, un zgomot, o chemare, o il11presie plil-
wta, o scnzatie de satisfactie, de pU.cere, de durere etc.
Interjectiile se deosebesc de celclalte part de vorbire
prin aceea d ne fae sa ne gndill1 la imprejurarile la eau-
zele intrebuintarii lor, ele nu exprima nici aeeste il11preju-
rari, nici cauzele. Ctt/u-tlt!u! (J), de exemplu, nu este numele
unui catcl, ci un fel de a chel11a un dtel. Prin hait! (2) nu
se cauza pentru eare se intrebuinteaza aceasta inter-
jectic. dar se intelcge ca cinc o spune, o face pcntru d. a
constatat d s-a petr<:,cut ceva cu urmari neplacute. A lt !
(3) este un strigat de dure re , care poate fi provocat de nenu-
marate cauze; ! (4) imiti zgomotul produs de un animal
ca kpurcle dnd se arunca in etc.
1 nterjcctii1e se pot grupa in tre categori i:
a) cde prin care se evoca senzatii, impresii or strigate
aje omului adresate altor oameni sau animalelor, de exemplu:
ah! au! brrr! el! hai llaMe! lhlit! na! o! Pfll! PN1:! ptht-'
ptru'lt! sancM! !a-fii ! ti 1# ! ura!
ba 1 d!! fU/U /cutll! dii ! f ji! hiis! JUlis cea.' hi (i)! hopa J
tna! 1tite! pis-Pis! /1:bi! (11)/lo! mic!
276
b) cele prin care se imita strigatele sau chematile anima-
lelor: beee! bchchc! clone! ciriP-ciriP! cotrodac! CUC1t ! C1ICl!1'igu !
ga-ga I ltam-/am! hu-hu-1m I nlicw I mirr! mor-mor! mU1Iu!
c) cele prin care se imita diferite zgomote: bldiMe!
bEz:: ! buf ! ! fs ! fol-fol ! ltapriu /
1l1l$ti I lIPa-liPa / Pie-Pie ! ! plcosc ! pHci ! poe ! he-tae !
tic-tic! tra'/te! trOJ/e! frose! scr!! sflrrr! ss! ! '[id!
tic / !u;'if1" ! ZlIl'l'1'.' -;;'lrr1'!
:;1.1 FUl\CTllLE INTER JECTIEI
iN PH.OPOZI'fl E $1 IN
Interjectia ca atare nu are ni o funqie sintactici. in
fraza san in propozitie. Numai daca este echivalentul unui
substantiv sau al uuui verb, ea poatc sa fie subiect respcc-
tiv, predicat. Pcntrn calitatea de subiect, yczi p 281.
Interjectia este predicat dnd tine loe de verb in mod
accidental, ca in: Na, Grivei / sau ca in excmplul (5) .
N o t a. Interjectia lza1'de a fost privita ca un verbo De
aeeea i s-au desinente pentru persoan<t 1 a JI-a
plural: lzat'dc11t, Izaidefi.
Nu trebuie sa se confunde aceasta situatie eu aceea a
verbelor formate eu ajutorul sufixclor de la intcrjeetii
(be/U, lulmlii. gig, mirti cte.).
Capitohtl 32
PROPOZITIA SIMPLA
PROPOZITIA DEZVOLTATA
32.1 PROPOZITIA SIMPLA
Propozitia simpla este grupul de cuvinte format numai
din subiect predicat:
Rc'sarc soarele.
Spcctacolul a fos! minunat.
Subiectul este un membru al propozitici, predicatul este
al doilea. De aceea, propozitia care are subiect predicat
se b i m e m b r a.
Clnd subicctul nu se folosqte In mod propozitia
simpU'i apare numai cu un membru - eu predicatul: Va
ninge; A ploua
f
Atunci ea este m o n o m e m b r a.
Tot simpla - dar b i m e m b r a - se considera
pozitia cu subiectul sau cu predicatul subinteles:
A Jos! mili/mal (subin!elcs un subiect: spectacolul, totul
etc.) ;
(subintdes un predicat: l'inc, sosc$te, pleacl cte.).
Se considera propozitie simpl3. bimembra aceea in care
subicctul, HU este exprimat printr-o parte de vorbirc,
este cuprins in forma verbului:
Pleca!i? (oi sau d1l1nnear:oas!raj.
Snfcm cettf!tm. (noi j
Propozitiilc simple cu subiectul predicatul exprimate
sint bimembre e o m pIe t e. Cele cu una din aceste doua
parti necxprimate pot fi bimembre sau monomembre i
e o m pIe t e. Astfel, propoztia - Luecaf aful, - ca raspuns la
intrebarea: Ce a rt's/rit? - este o propezitie simpla incompleta.
- CctitC1ii! - ca raspuns la intrebarea - Ce sinteji
dU1lt1lt'm'oast1'I'? - este, de incompleta. - Ati
plcca
l
? nu mai este lnsa incompleta, pentru ca se
afla cuprins in verb.
Propc)zitiilc simple incomplcte sint dcc eliptice - fie de
subicct, fie de predicat.
278
N o t a. Din cele spuse mai inainte rezulta d propozitiiJe
care nu au in mod suhied, nu pot fi sccotite
eliptice. De asemenea, nic propozitiile care contin !'iubiec-
tul in forma verbului nu sint eliptiee. La acestea dill urma.
problema elipsci se pune numai daca predicatul este la
persa ana a III-a, singular sau plural.
Subiectul predicatul fiind part principal e, propozitia
simpla apare ca propozilie care are numai part principale.
32.2 PROPOZITIA DEZVOLTAT
Este propozif1'e dezvoltafa orice grup de cuvinte care con-
tine cel putin un e1ement in plus fata de subiect de predicat.
Astfel, (fu) te spert:i este o propozitie dczvoltati, fiinddi, pe
linga subiect predicat, are un obiect dircct, pe te. Este dez-
voltata Propozilia fonnati dintr-un sjngur cuvint, daca el
nu reprczinta subiectul san predicatul, de cxemplu: Nu 1,
Da 1, lmediat 1 etc .. , ca raspunsuri la diverse ntrebari. s1nt
prop.Dzitii dezvoltate (dar in timp incomplete).
tn propozitia dezvoltata completa, pe linga subiect
predicat, apar alte parti. fie in prezenta subiectului
predicatului, fie in absenta UIlUia sau a amindurora. Aceste
parti sin t: atributele, obiectcle direcfc, obicctclcindirccfc
plemente/e drcm/tsfanfiale. Ele sint partl secundare.
lata citeva cxemplc:
1. Minciuna sparge c{se de piatra.
M inci21na,'
sparge;
case,.
de piatra;
subiect al lui spargc - parte principala.
predicat al subiectului minciuna - parte
princi pala;
circumstanial al lu sparge = de aseme-
nm) - parte secundara;
obicct direct al prcdicatului sparge - parte
secundara;
atribut al obiectului direct case - parte
secundara.
2. Ulciorul mI. mcrge de multe ori la ap.
Ulct'orul,.
(me) merge,'
subiect allui (1/.1/) tlZcl'ge - parte principala;
predicat in forma negath-i. al subiectului ul-
ciaml - parte principala;
279
nu: negatie cu rol de circumstantial de mod allul
merge - parte secundara;
a,., multe ori: circumstantiaJ al lu (1Iu) lIlc'rge - parte
secundara;
la il p.t: circul11stantial de loe al lu (111/) merge -
parte secllnoadi.
3. Aj1tngnd /ttrt: stln, dmmlt! se l1l:.1ts{cara.
Ajun:;nd: circu11lstantial allui (se) nglls
'
eaza - parte
secundara. ;
,tre .c;tnc/:: drcumstantial allui ajullgnd -- parte secun-
dara;
dYltlllul: subiecl al Ini (se) ingustCflZti - par(' prin-
cipala;
(se) ingltsleazi: predkat al subiectuJui drulIIlIl -- parte
prindpalii :
se: obiect dhect din predkat ni la di ateza
reflexiva '- parte secundara..
Paqile secundare Se po referi la subicct san la predicat,
la amindolla - pe rind - sau la o parte secundara a propo-
zitici. dI' ex.:
Giina:
btr,ul:
face:
zeal1ta:
buni:
4. Gi na b,ii rn jace, ze.Hlhl buna.
subiect al prcclicatuluijace -- parte principalii;
atribut al subiectului gtlillCl - parte secun-
dara;
predicat al subiedului giiil/o - pa.rte prin-
t:ipaIa.
obiect dir.ect al predicatulu /,/:", parte secun-
dara.
atribut al obiednllli dircct J,'l/tlla -- parte
secundara.
Capitolul 33
PRTILE PRINCIPALE
PARTILE SCUNDARE ALE PROPOZITIEI
;)3.1 SUBlECTUL
Subicdul se expdma prin substanti\', prin prouume, care
este loetiitorul olli,nllit al substantivului, priu odee alt
echivalcnt al accst nia din urma:
-----------------
Pt'ntru a fi subiect, orice parte de vo1'bire trebuie
sa deY1na substantiv or1 pronume sau sa lndepli-
nea!'ca roln} de substantiv sau de prouume in pro-
PDzitic.
33.7.7 Une/e slhwf: aparte ale subiedll/ui
Subicctul sta in cazul nominativo Sint iusa uncle construc-
tii, ;-aze ori propozitii care fae impresia di au subiectul In
dativ sau in aeuzativ eu prcpozitic, de ex.:
(1) Cilatorului ii bine eu drnmul.
(2) S-an dus eu mic, eu mare la sd1ldat.
(3) Au fieut front eomun eu totH.
tn rcalitate, subicctul din aeeste. propozitii este san
diptic, sau euprins in verbo Astfel, in (1) trebuic sa presu-
pnnem, inainte de euvntele C1I drumul din propozitie. un
subieet neexprimat en intelesul "sa aiba de-a faee". Propo-
/.itia ia unnatoarea dnd este eompletata:
Gilatorului ii hine sa (liM de-a lace en drumul.
Partea snbliniati este un In construetii
similare, de ex. in:
tti sta bine eu freza,
subiectul poate sa fie un substantiv, dar urmat obligatoriu
de o atributiva, adicii:
lti sta bine faptul di te porti en freza.
281
Exista alte posibilitati, de ex.:
l1i sta bine a te purla freza,
sau:
1 ti sta bine sii te porti eu freza.
unde a (te) pmla sau sa te porti este subiect.
In (2) (3), subiectul (ci) este subintcles; cu me, cu
mare sau cu tol neconstituind dedt specificari ale faptulni
di subiectul (ei) se asociaza cu cine\'a pentru a indcplini
aetiunea. La fel stau lucrurile en propozitii ca:
(4) Am faeut front comun eu totii.
(5) Ati faent front eomun eu totii,
en deosebirea ca, de data aeeasta, se vede ca subiectul este
cuprins in forma verbului (noz:, voi); dee ell tojii nu se poatc
considera snbiect.
ntr-o propozitie ca:
(6) mi pare bine de
nn exista subiect gramatical; locutiunea verbaJa mi (ifi,
ti etc.) pare bine (;au) fiind completata de un obieet indircet.
33.1.2 Subiectul multiplu
Dona san mai multe snbiedc en predicat fonncaza
mprenna un subiect multiplu:
Vara, toamna, iarna pr'itni:ara sint anotimpztr1:.
Un Miat *i o fetifa se j-ucau in mijlocul drumultd.
Predica tul se afla in asemenea situatii la plural.
33.1.3 Grupttl subieduttti
Toate cuvintcle care se grupeaza in jurul unui subiect
determina intr-un fel oarecare constituie grupul subicc-
tului, de ex.
Grupul subiectului:
Predicatul:
o lm1tpa de gaz
lumineaza (+ obiect direct: odala).
Grupul subiectuluh Dorinfele gra{ioasci lU1: prietene, do'm-
ni*oara Mari PopesC1t
Predicatul: eraH porunci (+ obiect indirect:
pentru el).
Grupul subiectului este mai dezvoltat ori ma putin
dezvoltat. El poate sa cuprinda in sine atribute, obiecte
directe sau indirecte chiar circumstantia1e. Un cuvint din
acest grup, un substantiv, un promune sau alt echivalent al
substantivului reprezinta e e n t r u 1 grupului.
tn primul cxemplu dat mai sus, centrul grupului este
substantivul lampa; in al doilea, substantivul d01'incle.
282
(\k1altc cm inte prccizcaza calitatea subiedului: di: gaz Jin
prmul exemplu ~ t e un atribut, iar articolul, o tot un atributo
Grupul ar mai fi putut sa contina ~ i altc precizari, de ex.:
O lamPi' de gaz aga!ati intr-1l1t clli de ft'cr (lllmillcaza ... )
El al' ti avut atunci inca un atribut, aga!af<', un circum-
stantia1 (intr-un cui) datorita faptului ca atributul agalata
este un participiu, ~ i inca un atribut: de fier pe linga cIli.
33.2 PRED1CATUL
Prcdicatul este verbal sau nominal. Despre predicatul Ver-
bal am vorbit la p.12, 248- 251, iar despre cel nominal, la 162.
33.2.1 Grup1l1 predcatuZui
Toate cuvintele care se grupeaza in jurul prcdicatului ~ i
depind de el, ca ~ i toate cuvintele care, e ~ i nu se afia linga
predicat, dcpind de el in mod direct sau indirect, formcaza.
g r u pul preclicatului; de ex.:
Subiectul Pomna
Grupul predica-
tului: ?lU cade departe de tulpina c.
Subiectul: (Tu)
Grupul predica-
tull.li: N u l(lsa lucrltl de azi pe mine.
Ca ~ i grupul subiectului, grupul predicatului este mai dez-
voltat sau mai putin dezvoltat, incluzind unul sau mai
multe obiecte (dirccte sau indirccte) ul1ul sau mai multe
circull1stantiale, unul sau mai multe atribute.
tu acest grup, verbulla unul din modurilc care pot forma
preclicatul sau constructia care reprezinta predicatul nominal
consttuie e e n t r u] grupului. Cddalte cu\'nte ii preci-
zeaza calitatea.
33.3 GRUPUL St:B1ECTULUI
$1 GH.UPUL PREDICATULUI
Grl1pul subiectului ~ i grup111 prcdicatului apar impreuna
fie in ordinea grup1tl subieciullli-grupul predica/ului, fie in
alta ordine, de ex.:
{
Grupul subiectului:
Grupul predicatului:
CaZuZ de dar
mI se cauta la dillli.
283
{
Grupul subiectului:
Grupnl predicatului:
Mama btidif Vase, i1l'i'ifitorul
l'/ti Crtallg.1, lHat C1I arcanul la
oaste,
!ji pct1'ccca Mial'lll la Pa/ra Ncam!
C1I laer'ui !ji jale, ca pe 1111 morl.
{
Grupul predicat ului:
Grupul subicctului:
"Pe C1i11llNI cea mai 'lnalli a Mun-
filor Carpaf'i se inizde
{
O !ari ,nnd1'a $i biueCltdntata
ntre toate {iirac de Do11tll1tl pe
pt!lIlnt". (R
1
Grupul predkatului:
Grupul suLiectului:
"In z'isltl ficcar sCmitl{c palpita
Un de Gmp # amiezi de
grdzii, un vcac pidurc{,
Poroare de jr1t1zze U11 1n'lfJ"l?Xur
de 1/cam cintare!". (L. Blaga)
1
Subiedul:
Ion
(" . . . hz zari, {11 drum sprc (si;, fu,
rrupd prcdlcatulUl: cupriJis de jrig de team
Ccntrlll p,-edicatdor din cxcmplelc de mai sus sint:
se cauta, peti'ecea, se intin de, palpita, fu .cuprins
33.4 ELEMENT PREDlCATIV

tu unde prop::>zitii 'ntilnim cuyinte eare fac imprcsia ca
intra in timp aHt in grupnl suhicdnlui, dt in acda al
predicatului. lata citeva exemple:
(1) Copiii se jucau
(2) Spcriate de bubuituri, pasfrile au zLurat.
(3) Omatul 11 vazusem pe aloeuri dt casa.
(4) lonescu a fost eOl1sultat ca specialist.
(5) Vecuii il auzeau exersind ore intrcgi la clarinct.
tn (1). VOiO$1', se refera prn f o r m a lui la
subiect ca orice atribut, este dupa predicat,
lutr-un loe iu care se mai rar, pirind ca determina
predicatul, ca cum ar fi complemcl1t cireumstantial
de modo
Peutru a vedea ce este c1111 realitate, e neccsar sa decidem
daca aeordul gramatical are importanta mai mare decit loenl
unde este un membru al propozitiei daca o parte
284
secundara de propozitie poate sa aiba in timp doua
functii sintactice profund deosebite (atribut, deci determi-
nnd un substantiv sau un cehivalent al substantivului,
wmplement circumstantial, deci determinind un predicat
san un V'erb din propozitie).
Acordul gramatical este factorul cel mai important, pentru
d. arata prin fOfma cuvintelor in ce relatie sint uneIe eu altele.
S:1 comparam - din aeest punct de vedere - propozitiilc
dinseriile (1) (2) de maijosl
(Eu)
(Tu)
(El,
ea)
(Noi)
(Voi)
(Ei,
ele)
dorm 1
dorm
do arme
dOnniffi]
dormiti
dorm
(1) (2)
(Eu)
(Tu)
(Ea)
dorm
dorm
doarme



(Noi) dormim
(Noi) dormim
(Voi) dormiti
(Voi) dormiti
(Ei) dorm '
(Ele) dorm
Propozitiile din seria (7) contin adverbul Uni$tit ca cir-
cumstantial de ruod; cele din seria (2) contin adjectivul
lint:$tit, acordat in numar gen cu subiectul. El indeplinerte
rolul de a tri b u t, chiar daca se afia dupa prcdicat 1id chIar
daca pare a avea inteles circumstantial, dci atributul
contine uneori acest inteles (vezi. p. 288).
In propozitie. un cuvint nu poate fi atribut
drcumstantial.
S-a consielerat insa ca in situatii ca cele de mai sus adjec-
tivelc nu sint nic atribute, nici circumstantiale, ci e 1 e m e 11-
t e p r e el i e a t i ves u p 1 i m e n t a r e i adidi un fel
de nume predicative adl1gate la predicatul existent, dar nu
ca o completare a lui. Ar trebui de aceea ca o propozitie,
cum este CoPii se joac t
1
oio#, sa fe analizata ca dnd ar
fi o combinare intre CoPiii se joaca + (ci snt) adica,
de fapt ca o combinare intre doua propozitii, iar o propo-
zitie ca (Noi) dormim Ullitite ar fi o combinare intre (Noi)
dormim + (noi sintcm) lt;tiie.
Acest fel de analiza se aplica tnsa intocmai la atributele
cdelalte, de ex.: Mi/a blndii zgirie rfu s-ar putea desparti in
Mi/a este blindi + (ea) zgzrie rau, ceea ce ca ni
l'Oif'r!ji nu are cu totul altasituatie. ci este un atribut.
285
tn propozitia (2), speriate este atribut pe linga pasarile,
se afla la distanta de accst cuvint. (Ca adjectiv-participiu,
spc1'iatc, poate fi expresia unc propozitii de cauza).
ln propozitia (3) avem o comparatie prescurtata. ln
forma completa, propozitia ar arata astfel: Omalul il ,Jazusem
nalt di casa. Prin urmare, ct casa este un complement al
adjectivului nalt neexprimat In propozitie. Ca In orice com-
paratie, se presupune posibilitatea de a introduce o copula:
(era) 1m/U dI casa.
ln propozitia (4), ca specialist este un circul11stantial de
modo insemnlnd: na fost consultat in calitatea lui de specia-
list". Si se compare cu (a venit) caspeciaUst = ,,(a venit)
in calitatc de specialist".
ln in propozitia (5), gcrunziul exersnd este con-
c('ntfarca unci propozitii completive, cum sugereaza obicc-
tul direct n, adidi., in forma dezvoltata:
Vecinii (U) auzeau ca exerSll ... (c1lm ('xersa .. .)
Elementul predicativ suplimentar nu se impune.
ea o eategorie sintactica necesara in gramatica lim.bii romane.
iar cuvintele care par d. tin in timp aHt de grupul
subiectului dt de cel al predicatului, intra in rcalitate
numai intr-un grup sau in celiilalt .
N o t a. Este de la sine inteles d., de vreme ce elementul
predicativ suplimelltar nu apare ca o necesitate, nici
propozitia corespu11zatoare 11U se mai justifica.
33.5 ATRIBUTUL
Atribut uI precizcaza intelesul unui substantiv san al unu
echivalent al lui - fie ca substantivul este subiect, obiect
(direet san indirect), circumstantial sau chiar atributo
Atribut1l1 se exprima prin adjectiv, prin substantiv, prin
pronume in principiu. prin orice aWi parte de vorbire
echivalent cu una din cele de mai sus. Prill urmare, el este
dupa cea mai simpli impartire:
a) a d j e c t i val: bec eledric, hirtie albastra, mere padu-
rete, opera/le chirurgicali ete.;
b) s u b s t a 11 t i val (cu prepozitie): b,tnza de oi, pUm
fad sare, eu clopotei, la
mare, 11nt de la disarit etc.;
11 in genitiv: al'tnata poporului, ocMul stapinului,
uliJele satului, corpului ctc.;
286
"apoziiic: ($!efan) (volumul),
o carte importanta; (Caraghtle) , au..,
tor dramatic cunoseut cte.;
c) pro n o m in al: parerca lui, pasul d, glasul cuiva,
ideile aeestuia, vorba aluia etc.;
Celelalte eategorii de atribute slnt s p e e i i ale atributului
substantival sau ale eelui adjectival:
d) ver b al (exprimat printr-un mod nepersonal al verbu-
lui, cchivalent eu un substantiv sau eu
un adjectiv):
(faptul) de a cit, (dorin!a) de a
nv('la, (placcrea) de a Gnta etc.;
prin supin: (apa) de spalat, (baHi) de cheltuit,
(lcomne) de ars, (teme) de executat etc.;
prin gerunziu: (se auzea vntul) urlind, (se vedea
fum), (persoanc) suferillde,
(mi12i) tremurllde cte.
N o t a. Gerunziul acordat ca in ultimul exemplu estc de
fapt un adjectiv dezvoltat din forma eorespunzatoare a
verbului.
e) adverbial (exprimat printr-un adverb sau printr-o
locutiune adverbiala, cchvalcnte eu
un adjcctiv):
(o c(llatoric) llllpreuna, (Tara) de Sus,
(carte) de dedcsubt, (l1tmea) de odini-
oara, astfd de (sfaturi) , (ziua) de
miine etc.
Dqi ca atribute, vcrbul adverbul slnt {'chivalentele
unu substantiv sau ale unui adjectiv, atit llnul dt
cclalalt se combina ca "crb sau advcrb eu altc cuvinte, de
ex., in propoziiia:
Faptul de a citi o carie buna este o pUicerc,
a cifi este urmat de un obkct direct (carte) - care, la rindul
sau, este urmat de alt atribut (buna),' iar in propozitia:
o Dorinta de a Gula la deschidereatbere de pl:ona"nsufle-
tea pe micul muzicant,
atributul verbal (a duta) este urmat de un circumstantial
de loe, urmat el de doua atribute.
1n in propozitia:
CiIatoria fmpreunii. C1t 1l0i ii va fa ce pHiccTC,
adverbul lmPrL'll1la este unnat de un complcmcnt indircct.
sociativ.
287
33.5.1 ln/eles1fl atribllleluy n propozi.ie
sau intelesurile unui atribut sau ale altuia in
propozitie slnt foarte variate: de la simpla indicare a unei
a substantivului, pronumelui etc., pina la specificarea
locului, timpului, destinatiei etc. Atributele care arata locul,
timpul, destinatia etc.: (vin) de (pian) de con-
cert, (cimPiilc) Romlniei, (zi) de vara, (vrc1Jl.c) de iarna.
(gustarca) de dimineal etc. nu trebuie sa fe confundate cu
circull1stantialde numai fiindca arata 1mde, Gud, de ce sau
pentru ce. Aceste atributc nu spun lusa 1tllde, Gud, de ce sau
pcntru ce se actiunea verbului (predicat sau uu)
din propozitic; de ex., In:
CaliUitile vinului de au fost recunoscute de

atributul d,' nu se afla in dependenta de preclicatul
prop:)zitiei, ci specifica fe1ul vinului. De asemcnea, in:
A C'umparat cloua pachete de !?ervete1e dc masa
atributde de $cyvetcle de mas/i nu depind de a CUlltparaJ,.
Pentru alte aspccte ale acestei probleme, vezi p. 293.
33.5.2 Apozilia
Apozitia este un atribut substantival care se identifica.
din pundul de vedere al intelesului cu substantivul sau pro-
numele la care se refera. Ea exprima idee cu
substalltivul (sau pronumele), dar cu alte cuvinte, de ex.:
$leja11 cel l}Iare, dotnnul MoldO'Jci. Bogdall, Jiullui _5tejan
cel Marc. Prictcmtl 1I0s1rl/, olal'ul. M. Emincscu, atlfoml
nL1!ceafrului" etc.
33.5.3 Atl'ibul-ul simplu ${ airibuful dezvoltal
Atributul simplu este format dintr-un cuvnt (adjectiv,
substantiv, pronume. gcrunziu cte.) precedat cnd este ne\'oie
de prepozitie.
Atributul dezvoltat contine un atribut simplu pe ling
el, dupa imprcjurari, inca unul san mai multe atribute, unm
sau mai multe obiecte (directe sau indirecte), Ullul sau mai
multe circumstantiale lcgate de un cuvint din atributuI dez-
vohat. Astid, in propezitia:
Ochiul deprins treptat cu intunericul obicctele
din incaperea neluminata.
Atributul dcpri1ts este dezvoltat priutr-un circumstantial
de mod (treptat) un obiect indirect (ClI intuneriwl).
VatoriH insa faptului ca atributul, simplu sau dczvetltat,
(',te dependent de un substantiv, dteodata de un pronurne
de alt cchivalent al substantivului, in propozitie el face
parte in mod necesar dintr-un predicat nominal, dintr-un
obiect (dircct sau indirect) ori dintr-un circumstantial. Prin
urmare, el nu constituie un grl1p aparte, ci se afia in inte.,
riomI celorlalte part de propozitie.
Astfcl, in:
O mare parte dn suprafala glcbului pam11tcsc
o acopera marile oceanele,
atributul dezvoltat (din suprafafa globului pamintesc) intra
in obiectul direct o tnare parte etc., in care avem un ahibut
simplu, pe mare (parte).
33.6 OBIECTUL DIRECT
Substantivul, pronumcle orice echi \'alcnt al substan-
t\,ului in cazul acuzativ {ara prepozitie (eu exeeptia lui pe
a lui a dinaintea infinitivului seurt) s1nt obiecte direde
(numite complemente directe) ori de cite ori compteteaza
intelesul unor verbe tranzitiw; de ex.:
Au semanat orz ot,az.
Pe dumnea1Joastra va lauda.
Nu aseultati pe prrx;ti ori pe lIebll1d.
El are in eatalog numai 9 10.
Binevoiti a apraba cercrca noas!ya.
33'(].1 Obiccful dira! repelat
tn diverse situatii, obiect direct este exprimat
dc doua ori in propozitie: prima data printr-un substantiv
sau printr-un pronume, a doua oara printr-un pt'onume per-
sonal in forma scurta, de ex.;
CarJilc comandatc le vcti primi la t imp.
Pe tine 11U te-am mai vazul pe aici.
Pe aceta l primesc oridnd.
Pe toj ne accasta hoUnre
Repetarea se produce in urmatoarclc cOllditii:
a) Cind forma lunga a pronumelor personaJe sau forma
nuita a celorlalte pronume exprima unobiect direct, acesta
este repetat in mad obligator tot prin pronume ori do'
289
cite ori se afla inaintea predicatului sau a vcrbului de
care depinde acel obiect direct, adica;
Pe mine 11la cheama $tdan (sau: Ana, Maria)
Pe dU1Ilcata te cauta.
Pe ea o convoaca miinc.
pe t,oi va asculta. cte.
b) Daca forma lungrl repctarea nu se produce in
mod obligator, ci numai atunci cind vrcm sa insistam
asupra pronumclui-obiect drcct cind el reapare In
propozitic 111 forma lunga: de ex.:
Mc'i cheama Maria, fata de .Mi cheama Dumitru P6
V lauda,
O miinc,
cte.
mine.
V t' lauda pe dumneavoastri'i.
O miine pe ca.
e) Cind obiect1l1 direct exprimat printr-un substantiv sau
printr-un echivalcnt al acestuia se afIa 1wintea verbului
de care depinde (predicat sau nu), se rca in mod obli-
gator prin pronumcle personal, forma scurta; de ex.:
Pe Dinu nu-l (-l reia ob. dir. pe Dinu)
Pe fata o crescuse bunica. (o reia ob. dir. pe jata)
Pe loti colegi voa sa-i (-i rea ob.dir. pe toli colegii)
invite;
d) Cind obicctul direct exprimat printr-un substantiv sau
un echivalent al acestuia se dupa verb (predicat
sau nu), el poate ti repetat prin anticipare, astfe1:
F a r a a n tic i pa r e
Nu pe Dimi.
El asculta pe tata.
Ion a invins pe Come! la
trinta.
eu anticipare
Nu-l pe Diml.
El l aseulta pe tata.
Ion l-a nvins pe Contel
la trinta.
N o t a. Obiectul direct construit prin anticipare este
din ce in ce mai des utilizat ast1izi.
Cind obiectul direet in situatia de la d) este un nume de
lueru, anticipare a nu se mai produce; de ex.:
Veli primi cartea la timp.
Nzt n;ci tabla tnmufiril.
290
33.6.2 Obicctlll dil'cct stt'biccful
Obiectul direct dintr-o propozitie In eare "erbul tranzitiv
se aila. la diateza activa. se transforma in subiect cind wrbul
trece la diateza pasiva. de ex.:
Obiect dired: (Ei) au scmanat orz O'NIZ.
Subicct: S-au scmal1at ol'wl oi'azul.
AceasU regula (pentru care vezi p. 169, 330) este deosebit
de utila. ca mijloc de control al calitatii de obiect direet al
unui mcmbru din propozitic. Astfcl, n
(El) a picrdut cUeva ore
grupul de cuvintc cUeva oye este obicct direct. chiar daca inte-
lcsul sau este de timp. fiindea propozitia supusa probei
transfonnarii in pasiv devine:
Ctc1'il ore au fost pierdute (de el) iar citct'a
ore se constituie acum in subiect.
Inschimb, ll1propozitia Ne-am Plimbat dteva ore
final/-te. grup de cuvinte (citeva ore) este circumstan-
tial de timp.
33.7 OBIECTUL INDlRECT
Obit''Ctul indirect, l1umit complemcnt indirect, intre-
intdcsul unor verbe tranzitiw. intranzitive, reflexh-e
al uilor adjective. El se exprima prin pa:rti de
vorlJire ca obiectul direct sta in cazul dativ sau in aCH-
zativ eu prepozitie; de ex.;
prictcmdui Hiu pentru ajutor.
Opinia dumitale contravine reaW/itit'.
La doi vi/ti le vense vremea intarcatului.
Se va atribu wiva un premiu de consolare?
Mi-e sete. Ti-e frig? Ne place aici.
Sandu seamana C'/t tinc.
33.7.1 Obicclul ind:rcc! re'peta!
Obectul indrect se repetii in conditii ca cel
directo adidi atunci dnd este exprimat:
a) prin pronume inaintea ycrbului:
Mic mi zice Yeta.
Ei sai se ceara parerea! .
Lu ti datorez aceasta in\'itatie.
Tufurora 'vi se va comunica atul mine.
291
b) prin pronnmc personal, forma senrta, inaintea verbnlui:
Va povestesc totul. Vel povestesc (v()1t{f) totul vouii.
Le da\i drumul acasa. Le dati drumul acasa 101'.
L) prin subslantiv sau echivaknt al substantyului inaintea
verbului:
Pridenului Hiu i-ai multumit?
Acelei viii i se spune
d) prin substantiv sau cehh'alent al sUDstantivului dupa
verh:
F a r a a n tic i par (' e u a n tic i par e
A m1hturisit totul 1I1amci. I-a marturisit totul mamel.
Gheorghe serie Mari. Vasile ti serie Atanei.
tn situatia de mai sus, ohicctul indirect nume de lucru
1111 mai impune, de obicei, anticiparea; de ex.:
Cctateanul s-a adresat ntrcprinderii.
33.i.2 11llelesurile obicclltlui illdircd
Obiectul indircct poate sa arate in propozitie:
1) in avantajul, in dezavantajul (in favoarea, in defavoarea)
cu se petrecc actiunea verbului:
A pro pus colegilor sai o excursie in Delta..
N emullumitului i se ia darul.
2) orientarea actinnii (dar nn locnl ei):
N u te uita la lzaine, ci la cine le poarta.
3) in ce privinta sau referitor la ce are loe aetiunea:
Vom reflecta la sfaturt"le tale.
Era scump la vorbii, dar iute la mi1lle.
N o t a. Acest intelGS al obiectului indirect este considerat
de ullclcgramatici suficiellt de putemic sprc a duce la
scoate.rea constructiilor In discutie din categora obiec-
telor inclirecte illtroducerea lor printre circumstantalp
sub numele de circumstantiale de re1atie.
-4) asocierea sau reciprocitatea lntr-o actiune:
Mitld joaca table C1t veC1t1Jl.
Lupta ctt morile de vint.
Oile cu mieii dupa ele.
5) instrumentul actiunii:
Pe copacul cazut toti se pun eJl, topoarele.
Nu vede bine jara ochelar.
Va trimit itin prin pretenul mw.
292
6) adaugarea la o actiune sau exceptia de la o aetiune:
Pe U1/ga lcmmtl lIscat, arde ! cel "erde.
Ajara de el, ccilalt se bucurau.
tn uneIe situatii, grupul de euvinte eare in pro--
pozitie rolul de obieet indired reprezinta ic1eea une subof'"
donate cu inte1es conditional sau concesi\', de exempltL
7) eu eonditional:
1'11 wwl tfu, el ar f procedat la fd.
lnloc1l1 tau = "daca (el) ar fi fost in loenl Hiu".
8) eu intcles eoncesiv:
C1t toata boa/a, a veuit la sluiba,
eH toat boala = "eu toatc d avea o'boaH",
Fara a Ji ncpl''ccput, este ndndernnatic,
Fal'a a /1' llcpricep'ltt = nu este neprieeput",
N o t a. Vnele gramatici considera ca ohiectcle indinx:te
enumerate 'mai sus intre 3) 8) sint circumstantia1e.
Astfel. 4) ar fi cireumstan1ial s o e i a t iv, 5) circumstan-
tial in s t r u m e n t a 1, 6) drcumstantial e u m u 1 a ti VI
si de exceptie, 7) circumstantial e o n d i t i o 11 a 1, iar
8) con c e s i '
Faptul d, dupa parerea noastra, oLiectul indirect
poate sa aiba intelesuri atit de variatc l1U trebuie sa sur-
prinda, caci lueru se intimpla eu alte paqi de
de exeinplu eu atributul chiar eu obiectul
direct, eu acesta din unna in mult mai mica masura.
Vneori este grcu sa se faca distillctie intrc un obicct
ndirect si un cireumstantial. Astfel, in propozitia Nu
vinde fu 'cas 'ravli la gridi nar, la grcldillar este' ohiect
indirecC pe cind in NIt duce fu cflslrrweji la gradinar, la
gl'adinar ar putea sa fe ohiect indircct, dar circum-
stantial de loe, de exemplu, daca priu cu\'intde la gridi-
nar se intckge ,.la gradinar acasa sau intr-ull loe in caTe
se afI eL"
33.7.3 Obieclu/ du',:cI\I' U{itl/ul il/dle! d/:;'u/!,ft
Obiectul direct cel illdirect pot !'a fie lrg'itc prill atri-
lJute, prih alte obiecte directe sau incJirede, prin cirnullstan-
tia1e. El ia uneori o mare cxtinc1el'l', <1\- l'\.\Il!plu:
Situatia 1'nlc1'1la!ionali ae!ualli, C1/ toa/e l1p!ictltiile tllpld
pcnfru .aesfillderc, pC1//rll Hchidarc;1 fowrrlor de in corda re
$i de COIlflid in [time a\l \ atcnt toti participant
la consta tuire,
293
Obiedul dired de mai sus, a!iezat inaintca prcdicatului,
contine atribute circumstantia1e de scop.
tn propozitia:
"Lauda (aduc) seminlelor, celar de fala in 'ved tuturor"
(L. Blaga, Mirabila samin/a)
obiedul indirect seminlelor este urmat de apozitia celar de
jafa $iin veci tuturor in care intra un circumstantial de timp
(in veci).
tn propozitia:
Se teme de orice zgomot pl'odus pe obiedul
ndirect contine doua atributc un cireumstan,ial de modo
33.8 COMPLEl\1ENTUL DE AGENT
Partea de propozitie care arata cine efediv
actiunca unui predieat sau altei fonne verbale eu injelcs
pasiv este eomplementul de agent. de exemplu:
(1) Unii pomi slnt ataeati de omizi.
(2) Piesa va fi jucatii de cei mui bu'ni actori ai teatrului
nostru.
(3) Se confirma de primirie incheierea luerarlor agricole
din accst ano
(4) O salde a fost smulsii de vint luata de aPil.
(5) ncurajat de primele rezultate obtinute sprijinit in con-
tinuare de colegio prietenul nostru a
Aeest complement are Inteles de subied, este con-
struit ea un obiect indirecto Prin transformare. el devine char
subieet: Omizile ataca 'Unii pomi. (1) Cei mai bun actori ai
teatr1tlui ?lostru. vor j1tca picsa. (2) Primria confirma llcheie-
l'ea lttcrarilor agricole acest an. (3) \'!11tul a smuls o salde
a luat-o apa. (4). tn propoztia (5). transformarea este mai
complicata fiindea participiilc llcuu.1at sprijdt tH buie
sa devina predicate: Aceste prime 1(:mltate aH iltC/lfajat ...
cum) col.:gii au sprijinit ...
Prin unnare, eomplementul de agent se poat('
defini ea partea de propozitie cu ntcles de
eonstruW ca un obkct indirect care devine subiect
prin transfonnare.
Complementtll de agent se eu pcpozitiilc
de de ca.re.
294
33.9 COl\1PLEMENTELE CIRCUMSTANTIALE
Actiunea unui verb se poate in imprejurari
variate in divcrse feluri, exprimate prin complemente
care arata loeul, timpul, modul, cauza sau scopul
rarii actiunii. Acestea sint complementele c ir c u ID S tan
tia 1 e, de ex.:
loe u 1: I-a venit apa la moarl.
t i m pul: Ziua buna se de dninea!a.
ID o d u 1: tI iubea ca ghcafa in sin.
c a u z a:. mai indipea in pide de bucuric.
s e o pul: A umblat mult pcntru aeest cntcc biUrincsc.
33.9.1 Circumsttllt!ialul de loc
Leeul san directia in care se actiunea verbului
se exprima prill adycrb{}, locutiuni adverbiale, prin substan-
th'c, pronume san alte echivalente ale substantivului. Ele
('onstituie circumstantia1de de loe, de ex,:
Vcniti ncoacc!
Privirea Ji era atintita drept lnainte.
pe unde scoti
La potnul ruda! su nu te dnci cn sacu!.
Zgircitul ia dilltr-ult buzunar pune 1n allul.
Apele se rcpezeau pe sub arcadele podului.
Spre Cimpulung duce o asfaltata.
Circumstantialul de loe se cxpima uneori in poezia popu-
lara prin dativul locativ:
(HL murgule, hi!)
drutnului ca iarba G11Ipulm',
In schimb, alteori, ceca ce pare un circmnstantial de loc
este in realitate obiect indired, de ex.:
Corbul numai la oamcnii morfi (le) scoate ochii, d.r lingu-
la cci :ii.
Cind o completare a ycrbului poate sa 111scmne doua
lticruri, este necesar sa se ccrceteze eu atentie legatura intre
ea verb, de exemplu propozitia:
La intrarea in atelier mu !ostintmpina!i (1{ aplauze contine
un circumstantial de timp, la intrarea, d intelesul
acestor cuvinte este "dnd am intrat sau cind sa intral11 in
atelier ... ", pe dnd in propozitia:
La intrarea in atelierul nostru se adunasera toti colegii.
cuvintele la hz/rarea, insemnind "la locul pe unde se intra
4
',
reprezinta. un circumstantial de loe.
295
De asemenea, trl'hue :-;a se vada atent ce inseamna in pro'
pozitic grupul de cU\:inte care lace impresia di este un circum-
stantial de loe, de ex.:
Asta seo ate 0l1lUl din t{ni cu cid'ileala lui.
Grupul de cnvinte din (i{/ni are inte1esul "Jin rabdari",
"di n fc1ul de a fi al cuiva", "din calm ul sau
a oJiva". La lnceput a fost vorba de o comparatie
fntre un cm o dupa cum o se Ecoate tot impin-
gind-o in f,tinga, in drcapta, n sus di1/ tfl1i, tot s-a spus
desprc omul pe care sidiala cuiva il scoate din tire.
Ded. in PlOpozitia de mai sus, dl:n ti!11i nu poate ti cir-
cllmstan1ia1 de lec, CUlll ar fi dad s-ar f-plme lucru
,), 'pre o
Tot a:;,tfel prt'zinti :,ituatia in propozitii ca:
rIl/dt' s-a mai pomenit una ca asta!
}e ullde pill ulule Imi comanda el mi.,!
Undt"lJu are el u(JTOenl asta!
tn aceste propozitii; /11/11,' pare un circumstantia1 de loe.
In realitate. dad. prima propozitie a fost spusa. in fel
indt in kcul lui /tilde sa putem pune numele unui loe: La
Gala( s-a (lIIai) potnl'llt Hita ca asta /, atnnci lmde este cir-
cumstantial de k1\; dar daca utlde vrca sa spuna
11lcru ca "oare", atunci el este circumstantial de mod (ca
illtercgativ san exdamativ).
in propozitia a dona, de/II/d,' pllli lI1u{e poate arata
"din ce lne pilla in ce loc, di11 ce punct pina In ce punct",
dar); "de cc", "din ce cau;;;a, din ce motiv" etc. Cind are acest
ultim inicles, eel mai raspindit, dcaltminteri, dtJ unde pina
'ullde rolul unui circumstantial de cauza.
Unde din propozitia a trcia, cu in1eles local, lnseamna
"cum de", find ma aproape de circumstantialul de modo
33.9.2 Circumstalltialul de timp
Timpul in care se actiunea verhului (momentul.
el apa. pcrioada etc.) se cx:irima prin adverbe, locutiuni advr-
biale, prin gcrunziu san infiuitiv prin substantiv sau echiva-
knte ale substantivului care au sau pot sa capete inteles de
timp. Ele sint circumstall1ia1e de timp, de ex.:
Apoi se Hicu intuneric.
Azi mHidita de tufan, miine mada de cio,:an.
A fost odata ca niciodata.
Pe JtY1Jl/ va poftesc la eeaL
De copil (san: de mic) i-a plikut mecanka.
Ce s-a intimplat cu doua IUlli llainte?
Pint'i la aJlul multe eaciuti ramn fanl stapin.
Toatc lncrurilc. aeestea le 1m-atase inca fin tillt'l'.:fe.
Apoi, pomi'1ld tractoru!, se apuca tcmeinc de arat.
Duminica se dueea la tara n plimbare.
PI1t a ajwzgc la spital i s-au dat primele ingrijiri.
Circumstantialul de timp este nneori foarte apropiat ca
tnteles de cireumstantlalul de loe; de ex.:
, l-a povestit totul pe drum. .
PI' drum pare un circul1lstantial de loe poate sa fe, daca
din restnl convorbirii san al scrierii rezulta d se pune aceeniul
asupra faptului di actiunea s-a petreeut in loeul aratat. Daca
insa pe drlll1t inseamna "in timp ce mergea, pe dnd cineva
l11sotea pe cl1eva", atund el este de timp. De
cele mai multe ori, pe drll1/t are acest inicles, cum au unna-
toarcle circumstantiale:
A pe cea!ii (pe un frg ma?i', p" (J plrl<!lt' !ljr,J//iah',
pe un gcr cumPlil) cte.
Ond vorbitorulJine sa suLliniezc ca se la loe u 1
in care s-a actiunea, el trebuie sa faca preciziri,
zidnd, de ex.:
I-a povestit tuht! pe IJltlrgillca dl'ltlllz:lui
(chemindu-l (afara) pe drll11t,' etc.).
Tot circumstantal de timp este o data sau odal
Se culea odata eu gainile (= n timp, deodata, la
ora, in momcnt cu ele).
Circumstantialul de timp exprmat prin gcrunziu este
adesea foarte apropiat ca intdcs de circmnstantia1ul de cauza
sau de cel de modo Yezi in accasti pridna ('('k spllse la
p. 298,300.
33.9.3 Circ1Ims!aJtJialul de callzi
Cauza, motivul sau pretcxtul datorita carora se produce
ceea ce spune verbul san care explica unui a d j e c-
t i v, intelesul nnui a d ver b se exprima prin suhstantive
echivalcntele lor, prin adjective, prin verbe la gcnmziu, ori
de cite od acestea Ciu inteles de canza, moth- sau pretext.
Ele constituic de cauza; d(' 1'>;.:
redul cel Ipifitel tremura de frica.
De ciuda se invinetise la Cata.
Te-ai snpaJ':lt din (miza IIJllli iejJlI}'t' ,;dpat din oem

2.97
Din prldna lu s-a iscat ccarta.
De aecea (sau: de aia, de asta, din aecastii eauzil, din
aceasti priezl) n-are ursul coada.
Dalorz:ti soardui puternic a capatat insolatie.
Dintr-o shnpltt negli jcna, se provocase un mare incendiu.
1 se lumina privirea pentr'u orice 'i;orba buna.
SocoHndtt-sc prea dvreme bun juditor, neglija antre-
namentcle.
Circnmstantialul de cauza exprimat prin gerunziu se
apropie uneori ca intelcs de circumstantialul de timp sau de
cel conditional, de ex.:
VO'bul prca mult, nu mare lucru.
Vorbilld prca lnult poate insemna "fiindca, din cauza ca vor-
prea mult", dar "daca V'orbe$ti prea mult" sau "dnd,
ori de dte ori, de ficcare data dnd prea mult".
Vezi cele spuse la p. 263 u.
33.9.4 Cirwlns!anlialul de scop
Scopul sau intentia care fac sa se adiunea unui
verb se exprima prn substantive, adjective prin pronume
precedate de care pot arata scopul sau
Ele constituie circumstantialele de scop; de ex.:
Gheorghe se intens pentru examen.
Venise In Capitala spre a se perfecfiona in meserie.
Am luptat pentrtt q face din Romania o tara libera
independenta.
Avea pe fata un zimbet sortit a- ascundc supararea.
Catclandrul sarea -n ntmpinarea sUlpinului.
L-a trimis frate-sau. in balta duPa
Pleaca la vnat de caprioare.
N o t a. Foarte des circumstantialul de scop contine un
infinitiv scurt sau lung precedat de prepozitia pentru
sau spre, ori este constituit dintr-ull supino
Circumstantia1ul de scop construit eu dupa este de
cele mai multe ori o exprimare prescurtata. Astfel,. in
propozitia: L-a trimis frate-sau, la balta dupa dupii
pe!jte inseamna "dupa prins; gasit, procurat sau cumparat

Circumstantialul de scop construit cu prcpozitia pentru
se apropie de multe ori ca tnteles de un obiect indirect; de
ex.: in T oll a1n vorbit pentrtt tine, pentm tine inseamna
298
in favoarca, In intcresul, in avantajul Hiu", adid la fel
orice obiect indrecL Pentrlt tine este cOlllplclllent
circulllstantial de sccp in propozitia de mai sus, fiindc
verbul vorbi are in cazul de iala inlelesul de "a interveni,
a pleda, a sustine prin cuvinte", dcosebindu-se cIar de o
ccnstructic ca a vorbi cuiva, undc c1tiva este obiect indirecto
Daca pentru tine = ,Sn locul tau", C<JU1plementul este in.,..
directo
33.9.5 Circmns!anlial'lll de moa
Modul. ielul in care se desfa;;oara actiunea verbului se
exprima prin adverbe. locutiuni adverbiale, prin substantive
sau prcnume precedate de prepozitii prin gerunziu. Ele
constituie circumstantialele de modo
Circumstantialul de ruod se subimparte in dona. mad
categorii:
2
1) circumstantialul de "toa proprt-zis,'
) circumstantialul de mod comparativ sau, mai scurt
J
dril
cumstantialul comparatiei.
Astfel, in:
El maninca repede (repede este drcumstanjial de mod
prcpriu-zis)
El merge mai repede decit tine (mai repede dect tine este
drcumstantial al comparaliei).
El inoata. ca 1m (ca 1m este circumstantial
de mod comparativ).
Pentru a avea un circumstan1ial de mod comparativ,
este m'cesar ca termenii comparatiei sa. fie sugerati in propo ..
zitie; de ex.:
picrdnt cumpattll ca gfitla U1nble!ul.
tu aceasta propozitie se compara Ctlmpatul cu
binein,elcs, 1nlll (pentru c/lmpiit) cu gaina (pentru mnblet j.
Comparatia uneori cantitatea sau masura; de ex.:
Duliiul crescuse (mare) dt 1t1t viJd. {m asura)
in Hllele exprcsii, comparatia este prin rezul-
tatul ei, ea efect al gradului in care se petrece aciuncaj
de ex.: in: a m:i pe cineva de moarte (atit de mult, lndt i se
moartca): a minca de speriat (aHt de mult, ludt
spcrie); a pli'kea (ceva) la mblt11ie,' a proceda de minzme etc.
Acestaeste circumstantalulde ruod co n sec u ti v. El apare in
general rar, fie ca supin, fie ca substantiv eu inieles aptopiat
de yerb.
299
33,9.6 Complemente/e clrcutllstanlialc s1'mPlc fl
complcmcntele circmnsta1t!ialc dCZ'i.!ollate
Circnmstantialele pot sa fe simPle sau dCZ'I'Oltate. Ca
drcllmstantiale simple, ele 51nt exprimatc prn cuv1ntul de
baza (un adwrb, un 5ubstaiiv cu prepozitie, un echivalent
al substantinllui, un verb la gerunziu sau la infinitiv etc.),
Ele S111t dcz"oltate dnd cuvintul de baza are, la rindul lu,
un atribut, Un obicct direct sau indirect chiar alt circum-
stantial. Se formeaza astfcl un grup ele cuvinte in care ele ..
mentul central este circumstantialul propriu-zis.
lata dte\'a excmplc:
Dn fl'll11zifjlll des al catint' C1I fi'1lctdc
eoapte se auzea fluicratul mierlelor,
Circumstantialul de loc dinailltea vcrbului este o unitate
cdnpusa element central (din urmat de
<:inci atributr.
1,/ C/I"SIIZ Revolu}iei de la 1848 dill Mm/tenia, multimea
s-a alaturat guvernului provizoriu,
Circumstantialul de ti1l1p este format de data aceasta
dintr-un demcnt central (iJl C1Il'sul) din trei atribute care-l
urmeaza.
Ieelul cel mititel tremura de jrit'l1 de a WII ji grlsi! de !lIp
sub Zavili'i
Circurnstantialul de cauza (de frica) formeaza o unitate
el! ceca ce urmeaza (un atribut, un complement de agent
f
un circumstantial de loe).
Se intcns PC1ttl'lt <1 tllU f.\<tJ1/CllIII de int1'a1'e
1'11 faculta/ea de maicmatica
Circumstantialul de scop (pentru a 11l{/) este urmat de
un obiect dhect (exJmcnul) , de un atribut (de intra1'e),
de a1t atribut (in jaeZ/l/atea), de al treilea (de matematica).
Socotindtt-se prea devremc din motive ncscrioase bun
j1lcaJor de jolbal, neglija antrenamentele.
Circumstantialul de cauza exprimat prin gerunziul soco-
tindu,-se este urmat de un circulUstantial de timp, de un
obiect indircf't, de un atribut, de un obied dir('ct de un
<:l.trihut.
300
.33.9.7 Cum se deosebesc drcumsla1tlialele de cele/al/e />ar/i
sec1t1tdare ale propo:.i{iei
Spre a deosebi circumstantialele de celdalte parti secun-
dare ale propozitiei, tinem seama de urmatoarde reguli
generale:
1. Circumstantialele de t i m p, cele de loe si cele de m o d
uneori circumstantia1ul de n{od comparativ,
se pot lnlocui printr-uh adverb corespunzator.
2. Afara de dativul lccativ, orice alt circumstantial este
exprimat prin adverbe, locutiuni adverbiale, substantive
echivalente ale substantivelor precedate de prepozitie.
$. O parte de propozitie subordonata unui verb este circum-
stantialcind arata intr-adeyar c 1 n d, un d e, c u m,
d e e e, pe n t r u e e se petrece actiunea.
(Prin aceasti regula se scot din discutie orice atribute,
indiferent de intelesul lor).
4. O parte de propozitie subordonata unui verb trapzitiv
la diateza activa este circumstantial daca numai daca
prin trecerea verbului la diateza pasiva acea parte de
propozitie nu devine subiect.
(Aceasta regula scoate dintre circumstantiale toate
obiectele directe, indiferent ce inteles ar avoca ele precum
complemcntul de agf'nt.).
Capitolul 34
STRUCTURA GENERALA A FRAZEI
Dourt san mai. multe propozitii reunite prin intelesul lor
aldituiesc un intreg sintactic nou care se f r a z a.
Accst 'intrcg poate sa fie construit:
a) numai din pmpozitii principalc;
b) dinlr-una sau mai multe principale dintr-una
sau mai multe propozitii secundare.
Frazcle de mai jos, de ex., 51nt fonnatc din cite doua
propoziii principalc:
(1) Apa trece, pietrele ramIn.
(2) A scmanat "int '7i acules furtuna.
Frazdc unnatoare s1nt formate din cite f) propozilie
principaIa una secundara:
(3) Unde e lae. s-adnna
(4) Piatra care se din loe in loe nu prinde

propozitiilc principale fiind!
s-ad'llJ/a (la 3),
Pill1ra ... mi prindt' (la <1),
ar cde secundare:
U1ule e lae (la 3).
carc se diu loe n loe (la 4).
O fraza ca re are numai propozilii princpalc este sau o
rcunire de propozitii una dupa alta,fara conjuncii,
adid j ti X t a p u s e, de ex.
Apa trece, pictre1c ramin.
sau o reunire de propozitii 1 e g a t e prin conjunctii, de ex.:
A semanat v1nt acules furturU.
302
Fraza care are numai propozitii prindpale 1cgatc prin
conjunctii este formata prin coordonare. Fraza cu una sau
mai multe propozitii principale una sau -mai multe se-
cundare este frmata prin subordonare, pentru d propozi-
tiile secundare se subordoneaza obligatoriu macar uneia din-
tre principale. tntr-o asemenea fraza poate sa tnsa
coordonarc, cad daca avem doua propozitii principale, ele
sint in mod nccesar' numai coordonate, dupa cum pot sa
fe coordonate doua secundare, de ex. in:
Piatra care se se
din loe in loe nu prinde
propozitiile care se mi$caj # se rostogolc$te sint secun-
dare coordonate una cu cealalta, amindoua subordonate
propozitiei principale.
Prcpozitia care are puterea de a sUDordona alta propoztie
este regenta. Ea poate sa fie atit o principala, dt o
secundara.
34.1 FRAZA FORMATA PRIN COORDONARE
Fraza formata prin coordonare poate sa exprime:
1. Simpla asocierc a doua sau mai multe propozitii prind ..
pale eu ajutorul conjunetiilor e o pul a t i ve:
Rndunelele s-au intors
s-au in ve chile lor euiburi.
2. Opozitia de intcles dintre propozitii, eu ajutorul conjunc-
tiilor a d ver s a t i ve:
M-ai cautat ieri acasa, dar eu eram plecat.
N-ati stat, ci ati lucrat voi.
3. Posibilitatea de a alcge unul dintre doua sau ma multe
intelesuri exprimate de propozitiile din fraza eu ajutorul
conjunctiilor di s j u n e t i ve:
Sinteti frati, ori numai semanati?
Sau vii cu mine, sau ramii acasa.
4. Concluzia unc gindiri, a unei actiuni etc., prin
tii1c e o n e 1 u s i v_ e:
aro hotaxlt. deci vom faee.
Aeum ai fcbdi, prin urmare stai in pat.
303
N o t a. Aceka;;i rategorii de t"Oujunctii tU
tnteles scrvesc si la coordonarea propozitiik)r secundare;
de' ex.: Nu Jti;{ daefl se roa aproba prp1l11CrCa 1'oastrit
:'1111 (dadi) se m respi1tge.
!'4.2 FORMATA PRIN SUBORIJONARE
haza fonnata prin subordonare continc cel putin o
propozitie principaU una sau ma multe secundare sut.-
ordonatc.
Propozitiile subordonate se 'impart In trei mari categorii:
1) cele care indeplillesc un rol asemanator eu substantivul
in propozitie;
2) cele care inclcplinese un rol asemallator en adjectivul in
propozitic;
.\) cele cae indeplinesc un rol asemanitor Cll adverbul In
propnzipc.
:H.3 PROl'OTflILE CIRCUl\1STANTIALE
Pfopozitii1c circumstantia1e indeplincsc in haza Tolul
pe care i1 indeplinesc adverbelc in propozi1ie. Faptul di.
un exista in timba romana adverbe de eauza de scop. dar
subordonate de eauza de seop exista. nu sehimba prea
mult lnerurile. pentru ca avem in vedere fu n e tia adver-
Lului care poate fi preluata de o loeutiune. Important este
ded ca subordonafa circumstantiala sa se comporte ea !ji
cum. al' ti echivalenta unui ad\"crb. Din pundul de vedere
al gindirii, subordonatclc circumstantialc atf toemai cali-
tatca de a nuanta de a pune astfel in valoarc situatiile
pentru care adverbele nu sInt suficiente. Ca subordonatele
care au rol de substantiv sau de adjectiv. ele Slllt delvoltrtri
ale idcii de baza a partii de vorbire rcspcdi\'C, llU simple
lulocuitoare ale acestDra,
31.3./ P ropozifi,t eil'w11lstallfialt'i de loe
Accast subordonat arata loeul in care se peccc ac-
tiunea din regenta. Ea este lcgata de reg('nti prin advcrbe
sau locutiuni care indeplinesc in timp rc1ul de con-
junctii sau prin constructii care exprima ideca de loe. de ex.
inccpe de lf1zde esle marca/ti potcea.
Orhmde te vei afla, trimite-ne
Turma merge incot1o o mini ciobtnlltl.
304
Circumstantia1a inlrodusa. prin mIde, de ex.!
Baba lIndc-l mizca,
Baba nu ma
Chiar atuncea se dueca
Drumul lui voda-l tinca ...
(Po('zia populara - ('orina)
poate sa fe inteleasa ca!
a) circumstantiaIa de loc: "ehiar de acolo de unde-1 allZea" ...
b) circumstm1taIa de timp: "indata ce-1 auzea".
Daca tinem seama de precizarca din versu! al treilca.
ar trebui sa vedcm in propozitia in diseutie o circumstan-
tiaIa de timp: "Baba cind (indata ce) il auzea ... chiar atuneea
se dueca", iar prezenta corelativului atunera este {) dovada
d a?a stau luerurile.
34.3.2 Propozifia crClllllstallf1'ala de tinip (lcmporala)
Temporala arata timpul in care se petrece aetiunea din
regenta, Ea se leaga de regenta prin adverbe prin locutiuni
eare indepliuesc rolul de coujunctii au iuteles de timp:
Cind psica llu-i aeasa, joad pe masa.
Lipitoarea pina mt cade uu zce: ajungc!
Vine ori de dIe ori este ehemat.
Ct e lUUlea $i pamtntul, pe cuptOl' nu bate vintul.
Sarbatoarea re\roltei are loe putn tmp dupa ce se
termina culesul.
Cu.m l-a vazut, l-a recunoscut.
Ciud conjunctii1e slnt corelative, in regenta apare atunc(
de atunci, pe atunc, ar in subordonata de timp: cfnd, de cnd.
pe cind etc,; de ex.:
Cind lti va fi ma greu, alullci sa te
vorbele mele.
De cnd (sau: de cmn) l-am iutilllit,
de alu1ic mi-a facut o buna impresie.
34.3.3 Propozilt"a de cauza (cauzala)
Subordonata cauzala arata cauza sau pretextul ludepli-
nirii actiunii din regenta. Ea se lcaga de regenta prin COlli
305
junctii. locutiuni sau constructii care pot exprima aceasta
idee. de ex.:
Un bun lnoUtor nu resPira coreet.
destul de bine locurile. pentru et/ era dn regune.
Lumea i1 respecta. deoarece era vesel saritor la nevoile
altora.
De vy.:me ce s-au tnteles. su. le uram succes!
Cum nf/oyesc ce dnti. ghioceii trec drept vestitorii
prima verii.
Bun ciecan te-a ciocanit. ca frumos te-a potrivit.
Ne-am luat ramas bun de eu seara. caci el pltJca a doua
zi in zor.
IntrltGi numarlll membr'ilor prt:zentiesle statutar. adunarea
se declara l(gil constituita.
Uneori lui deoarece. fiindca. pe1ttrzt ca. intruett. ca le
corespunde in rEgenta de aceea.
34.3.4 Propozit-ia circttmstanliala de scop (fina/a)
Subordonata finala arata scopul sau intentia actiunii din
regenta de ca re este legata prn conjunctii. locutiuni sau
constructii care pot exprima scopul ori intentia. de ex.;
Agronomii s-au dus sa cercete:::: ttmidita!ea solului.
Scoala-te de dimineata ca sa-li mai lungc$ti din va/a.
Ca sa r..:zis!tJ la frig. 1mbracase o de oaie.
Se straduise mult pentm ca nimeni sa nu rmina In ajara
acliunii de nf'J'tt1nuselare a satulzti.
34.3..5 Propozit-ia cirCltmstanliala condilionala
Conditia in care are loe actiunea verbului din regenta
este exprimata de circumstantia1a conditionala. Ea se 1eaga
de regenta prin conjuncjii. prn locutiuni sau construqii
care pot exprima aceasta idee, de ex.:
Daca () luam pe poteca asta. scurtam drumul.
In (,lZ ca llu-i va SCadt'd febra. chemati medieu!.
A fost odati ca nicioda.ta ca. dc t/.-ar fi. nu s-ay povesti.
Ciinde nu fuge. de-lpfiit1t la mas,,!
Cind (' afIa ce s-a 'ntlmplat. te-ai speria.
S-i ji cemt cinet.a amanunte. nu ar fi putut da.
Adesca. conjunctiilc locutunilp- eu ruteles conditional
din subordonata au in regenta cord:dvul (ltmlci. De notat
d. de la aceasta regula esteexct'ptat clld eu luteles conditional.
306
31.3.6 Propofia drcumsfanfiala de mod (mol/ala)
Circumstantiala de mod sau modala arata in ce chip.
cum se actiunea din regenta ce rezuIL;}.te saU
consecinte are. Ea este, ca complemcntul corespunzator:
a) circumstantiala de mod propriu-zi5a;
b) circumstantiala de mod comparativa;
e) circumstantiaU. de mod consccuth-a.
Circumstantiala de moti. comparativa exprima o compa-
ratie; consccuti\'a - rczultatul san consecilltele unc com-
prat
iL
.
Toate circumstantialelc de mod se leag{l de regenta. prin
adverbe, priu locutiuni sau prin constructii care contin
intr-un fel sau altul idcca de m o d suh aspectelc de mai
sus.
Modala comparativa este de multe o1'i pUS{l In rclatk eu
regenta prin conjunctii core1ath'e:
in comparativa:
cum
cum
dupa cum
prccum
ca cum
ca cind
(pe) dt
in rcgcnU:

tot
astfel
tot astfd
la fel hi)
(yi)
(pe) atit
Modala consecutiva este ca pusa in rclatie Ctl regenta
prin conjunctiile core1ati\'c urmatoare:
i n r e gen t a: in m o d a 1 a e o n s e e 11 ti\' a
(de)
atit (de)

ca
sa
indt
de
a) Ch'citmstalljiala de moti proprilt-;Jisa arata modul sau
masura in care se petrece actiunea din regenta. de ex.:
Se poarta OHm (sau: d1iPi Cl/m, a$a (11m, preeum,
prccum) a invatat.
A racnit o data dt l-a1l titwt raru1ZcMi.
Ridica geamnl numai ct sil strecoare rcrerea.
Se plimban fctri sa scoata o vor/i.
307
b) Ciri:umslanfiala de mod comparativa este subordonata de
mod care corespunde eu termcnul al doilea al unc com-
p:ua(ii, de ex.:
('11m ,'st.' "!('Id, ;I:a este peticul. (Peticul este la Jel
ca sacul).
Vn'111";' rnai buna d,; (1!llt a jost ieri.
;:{ ,ti pur{t' pe om cu tIOroa, mai bine spune-i: nu 1
Prdcnul adeva.rat e ca vinul care pe dt se nveche1e,
pe atit mai eu gust se bea,
Al Joka tcrmen al comparatiei este adesea ca
p o si b i 1:
A d :::p: rnt ptlrcii l-a tltgltitit plimlltul.
(ca cum l-ar fi inghitit pamintul).
(;l'j\I,j uita in ochii stapinului ca CU11t l-ar ji inleles.
(t'rul ;-,V la orizont ca ctlld s-ay ji apr-ins acoJo
11 Jl f oc uria.
() CiI'CI/I/lS/'lllfi((ld de mod consecutiva arati rezultatul
sednta) unci comparatii, de ex.:
Era de dus pe ginduri, c.nici me tic-a (u/zit.
Minie de tllglzea!ii apele (= lndt face apele sa inghete).
Tinicheaua uu se incinsese intr-atlta ca S(t friga la degete.
S-a pornit o vijdie grozava, ca tte-am adapostit Intr-o
vagauna.
,'U.J.7 Prupufia circul1tstantiala conceszva
Subordonata eoncesva exprima o opozite. Actunea el se
opune in fel cc1ei din regenta incit ar putea sa. impiedice
desfasurarea acesteia. Circumstantiala concesiva este o
subordol1atcl, de ex.: '
De$i era jtimind, nu mnea nmic.
Aceasta fraza se poate compara eu urmatoarea formata
din doua propozitii prncipale prn e o o r don a r e adver-
saliva:
Era flrllnind, dar nu minea nimie.
Din compara ti e se vede bine ca propozitia eoncesiva se
opune eu tarie regentei sale, pe cind eoordonata adversativa
se opune mai slab celeilalte principa1e.
308
Circumstantia1a concesiva intra adesea in fraze In ;,.:are
apar conjunctii1e corclative:
tn s'UbordonaUi: in regenta:
de:;i (tot. totu:;i)
macar ca (tot, totusi)
chiar de (tot.
chiar daca (tot.
tn p.ropozitia regenta. conjunetia corc1ativa pereche este
facultativa. de ex.;
era /laml1d. (tol sau nu minea nimic.
C /tiar de te vei st-lpara, (tot sau nu-ti fae hatirul asta 1
Macar ca nt-l-l cunose. (tol sau vreau sa-i vorbese.
Conjunctia eorelativa din regenta se sau inaintea
aeestei propozitii. sau in interiorul ei, dupa un grup unitar de
cuvinte, de ex.;
Char daca me se simte prea bil/c. nn se t o t u i
sil. se duca la un medie.
Char daca me se siJnte prca bil/c, nu se grabeste sa se duca
t o t u i la un medie. '
Loeul ei depinde de dorinta vorbitorului (sau a cc1ui care
serie) de a insista asupra une parti sau asupra alteia din pro-
pozitia regenta in raport eu subordonata.
Clnd subordonata eoncesiva incepe eu loeutiunea con-
junctionala cu toate ca, in regenta nu se mai poatc folosi o
conjunctie eorelativa:
Cu toate ca l-ai sllparat rall. el te-a iertat .
N o t a. Din eauza di conecsva are ntdes
adversativ, uncori totu$i din regenta este
intarita fari sa fie uevoie de eonjunctia adyersati\-i dar.
Combina tia (lar trebuie evitati chiar atunci dnd
cele doua conjunctii nu se gasesc una lingi alta.
34.3.8 Propozijlilc C'CllJIlS!llIIJJ; ;i gt'J'lIw:iltl
Gerunziul este. eum am vizut. modul eel mai apropiat
ca tuteles de adveru. Diu aceasta cauza. el poate sa tina locul
unor propoziti din seria circumstautialclor, avind citeodata
iutelesul unei anumite eircumstantiale, iar alteori a dona
san char a hei tipuri de circumstantiale .
N o t a. Gerunziul are adesea ealitatea de a d j e e t i v.
El poate su tina 9i loe de propozitie a tri b u t iv a.
309
S:l luam urmaloarele C'xemplc:
(') V:;-ndtt-I, l-a recunoscut imediat.
(2) Uc::>pMnd corect, un inot:ltor bun nu repede.
(3) Prietcnnl adevarat e ca "inul care, nvechind-se,
bea ma eu gusto
(3) Ft'illd legal cct1lstitui!l, adunarea se declara deschisa.
(5) ScurUim dnulllll 1nergtnd pe poleca.
(ti) CMar n,,/iilld sigur de rezultllt, tot trebuie sa ineerd.
Gcrunzilll din cxemplul (1) se poate interpreta ca:
circumstantial de CallZa: "Dn canza ca l-a vMut ... " sau ca
circumstan{ial de timp: "De nda1a ce l-a"izut...".
Gcrunziul in (2) se poate interpreta ca:
circumstantiala de cauzfl: .. Fiindd respira corect ... " sau ca
cirnnl1stantiali conditionala.: .. Daca respira corect ... "
Gcrunziul <Jin (3) se poate interpreta ca:
dn:umstan!iala dc cau: ..... din cauza ca se sau
ca:
cirCUl11stantiaHi (le> timp: " ... dupa ce se
Gcrunziul din (4) se poate interpreta ca circumstantiala
de cauza: "lkoarece este legal constituW...."
Gcrunziul din (5) se poate interpreta ca circumstantiala
conditionalrt: ..... daca mergem pe poteca".
Gcrunzul diu (6) se poatc interpreta ca crcumstantiaIa
COlh't'si\'a: nu este sigur <k rezultat..."
Dupa cum se vede, gerunziul nu poate sa tina locnl
circurnstantialei de loe, al celei de mod comparative nid
al CI'lli finale.
31..J PHOPOZlTll
Sil urmarim n cxempkle de mai jos situatia fragmentelor
de text
(1) Accsta este omul ('are - crt'dt'1!t 1lOi - ne va ajuta.
(2) el - t't:.:i bine - ce-l
(3) Era un mare naiv, ca sa SPUtl
(4) Intreba - daca tlYcfi 1l11maidedt sa -, unde se
afla Codrul "lisiei.
(5) El are - C1Im li-am nIL1i scris, daca mt mil.
o mare indrazneala in gindire.
(6) Din cite am aflat, o vreme a fost rau boIna".
(7) {1 nde va duceti ?intrcM el.
310
Fragmentde suLliniate sint unele propozitii. alte1e frazc
Ele uu slut lcgate de fraza care le cuprinde, cad apar in e i-
d e n tal, intrerupind chiar ordinea a explillerii
ideilor pentru a introduce parale1 eu ea un gind nou sp'u o
explicatie. tn fraza (1), de ex., propozitia crcdcm 1lOi o
principala de sine staHHoare intercalata in alta principaHi.
Datorita faptului ca fragmentele incidentale se rcfera
- cind au mai multe propozitii prin cel putin una din ele la,ceea
ce se exprima in fraza in care apar - ele sint uneori intclcse
ca subordonate. Astfel propozitia ca sa spun
- din (3) - seamana cu o circumstantiala de scop, nu este
ceva, cad scopul din regenta Era un mare naiv nu poate
sa fie exprimat de ca sa spun Ca sa spl/n in
realitate folosirea cuvintului naiv, a cirui intrebUlntare
o explica, lasind a se ntelegc d. ar fi putut
acolo alt cuvint.
Prin urmare, fragmentele incidentale sint propozitii san
fraze. Ele figureaza in interiorul altor propozitii, nu au
cu acestea decit o legatura de idei , nu de subordonare sau de
coordonare strictiL
tntr-o pozitie sintactid asemanatoarc sint cit.atele
ca cel din prima parte a frazei:
"Cum masori ti se masoara - este unproverb
(Gr. Alexandrescu, Epistoli D01n1l111ui Alexandm

34.5 TIPARELE FRAZELOR
Frazele pe care le facem in mod snt In numar
nelimitat. dar ele respecta anumite t i par e sau schemc,
iar acestea slnt in numar limitat.
Cind spuncm, de ex.:
(1) Pomul se dupa roade, omul (se
dupa fapte.
(2) Boii ara, caii maninca.
(3) Tara piere de Htari, el bea cu Hintari,
folosim tipar, cad frazele (1-3) au (Hecare)
idee de baza: opozitia dintre prima propozitie s a dona, cite
doua principale, coordonate de un advcrsativ (insemnind
,.ar"), o organizare foarte asemanatoare a propozitiilqr
subiect + predicat (+ o completare).
311
Pe un singur tipar slnt construite :?i frazde de mai jos.
en toate ca seamana mai putin i11tre ele dedt (l) cu (2)
cu (3):
(4) Soarele, d e SO"Yt', tot nu poate indlzi toata lumea
deodata.
(5) "Eu babei mcle - d merge pe dOIlZt:ci $ pa/rft de
aili de (ud m-mlltua! ClI dills{/ - tot uu i-am spus."
(1. Crranga, Pove1ti)
Amindoua contin o opozitie conccsi"a In loe.
Deosebirea consta in aCE'ea di in (4) idcea care ar fi putut
impiedica realizare a actiunii din regenta o aetiune
a subiectului, pe cind in (5) privC'9te obiectul indirecto
Spre a gasi tiparnl unci fraze, este neccsar s. daca
aV'em de-a face eu o fraza formata prin juxtapunere, prin
coordonarc san prin subon.1onare, fiinuea aecste modalitati
de eonstrurc reprezinHi cele trei tipare sintaetice funda-
mentale.
]uxtapllnereZ[ prc;nta cele mai simple, de ex.:
(6) Unul face, altul trage.
(7) Din "lnt a venit, In v1nt s-a dus.
(8) Copii mici, griji mici; eopii mari, griji mari.
(9) "Cauta ehibritnrile pe bijbiite: caut en lneolo, cauta
cocoana'ncoace - ne-am intilnit piept in piept in
il1tuncric."
(I.L. Caragiale, La HI111t11lui Mtnjoala)
lntelesul nu este lusa tot aHt de simplu. Pentru a
ajungc la el, trebuie sa presupunein diverse completari, de
exemplu in fraza (6):
Un/ll face (o prostie, o nerozie, o gafa, o ctc.),
altuJ trage (ponoasele, l1ccazul, consecintcle etc.) sau:
(tn timp ce) (pe cnd) 11lIUZ face (o prostie ... etc.), altul
trage (ponoasele ... etc.) san:
(Fiinddi) 1111111 lace (o prostie ... etc.) ,,/tul trage (ponoa-
sele ... etc.) sau:
ul/ul lace (o prostie ... cte.), altullrage (ponoasele ...
etc.).
Completari cacde de mai sus slnt posibile, dar nu obli-
gatorii. Singurul lucru obligatoriu este respectarea caracte-
mIni de opo-.tie rJintrt> partile constituth-e ale frazd discu-
tate.
Daca luam fraza (8) procedim ca mai tnaillte, obtincm
alte compleH"ri; de ex.: '
"Unde sint copii miel, sint griji mlci, iar un de sint copii
mari, griji 111ari", "Cind ai coPi-i miel, ai griji mici,
(iar) dnd ai coP'ii mari, ai griji mari".
Daca ai copiimici, ::ti gri ji mid, (iar) daca ai copU mari,
ai griJi mari".
Fiindca ai coPii mici, ai griji mid, dar daca ai L:npii
mari, ai griji mari".
"Cum ai copl mici. ai griji llzit'i, rUin ai cnPii mari, Ol
gri ji mari" Pe.
Frazele formate prin juxtapuncrc nu pcrmit iusa orice fd
de copmlctari. Fraza'(6), de ex., nu poate fi gindita ca
cind ar eontine o cireumstantiala comparativa san una
consecutiva; fraza (8) nu poate fi gIndita ca cum ar eontine
o eoncesi va etc. '
Aceasta inseamna d intdesul 10r se ana tntre anumite
limite.
34.5.1 TiParele frazdor forma!c prin coordonare
A. Coordonarea copulativa
Frazele fonnate prin coordonare copulativa se impart in
doua mari categorii:
1) fraze eu un sil1gur subied mai multe predicate;
lttcrcaza, cnla $i ride
2) fraze eu mai multe snbiccte mai mu1te predieate:
Ani$oara luc1'caza, Iomza etnta Cornel ride.
l. Fraze en un singur subieet eu
mai multe predieate
Tiparnllor ti avem intr-nn exemplu ca lucreaza,
cinla :i ,tde.
El ia urmatoarele aspccte =
a) cind se in s i s t a asupra faptu1ui ea subicct uI inde-
in timp actiunile predicatelor san ca are
posibilitatea sa le indeplineasca pe toate, indiferent daca
fu timp, fiecare predicat este precedat de
Anioara lucreaza, cinta, ride.
313
b) dnd se i n s i s t a asupra faptului d subicctul faee 111
egala masura actiunile indicate de predicate care sint
preccdate, unele de me tl1ltltai, altcle, de ei $i
Alli$oara me 1I1t1ltai c1lltii si rde, el dallseaza.
1/1t 1tllmai cinta, ci $i rdc $i dansca::;a,
2. F r a z e e u m a i m u 1 t e s u b i e e t e i
mai multe predicate
S u b i e c t e 1 e i p red i e a t e 1 e sin t d i f e-
r i te:
Corul cil1ti $i ei asclIlfa.
Pcntru a un astfe! doua sau mai multe propozitii, trebuie
ca intelesul predicatclor sa com'ina intregului. Ciud prcclica-
teIe au intelcsuri prea indepartatc unulde ceH.la1t, eoordona-
fea se sehimba in eoordonare adversativa, de
ex.:
Corul c1.lIf, (= "iar", "dar") ei liPa.
R Coordonarea adversativa
Fraza formata prin coordonare adversativa cere doua sau
mai multe predicate suficient de deosebite ea sa produca
opozitii; de ex.:
El se teme. dar ride.
Fata clllttijr1f11ws. dar sCl11lpicdica la JicC([u flota.
El pUnge, iar ca se b/tCura.
Cind opozitia este indieata de ci la al doilea san la u1timul
predicat. intclcsul predicatclor este sau opus, sau indica
o intensificare a actiunii, de ex.:
El mi se teme, ci se illgrozc$te.
In frazele de acest fel, putem avea situatii in care ci
fiind suplinit de intonatie. de ex.:
E/JIU se teme, se
situatii in care se scoate In evidenta un circumstantiaI,
eliminindu-sc predicatul dinaintea lui:
Fata ntE cinta jrllmos, ci excePlional!
c. Coordonarea disjunctiva
Fraza formata prin coordonare disjuncti\'a contine o
alternativa (sau ... sall; jie ... jie; ori ... ori) presnpunc
macar doua predicatc din eare unul sa poata fi ales. Deoscbirca
314
de tnteles dintrc ele trcbuie deci sa corcspunda acestei cerinte.
Alegerea subiectcle cind sint cel putin (lt ua difc-
rite, combnate eu doua sau mai multe predicate idcntice.
Un subicct doua predicatc diferite:
Vasile serie Salt (?)
Propozita a doua are de multe ori caractcr interogati\'.
Pcntru a-I elimina, este necesar sa. se arate lutr-un fel < arecare
ca subiectul poate sa indeplineasd cele doua ac\iuni, de
exemplu, 1ntr-o anumita perioada de timp:
Dimineala; Vasile serie SilU d!e:;!e.
ori sa se repete conjunctia disjunctiva inaintea fiecarui
predicat, adica sa se insiste asupra posibiliti:qii de alegC'fc:
Vasile sau serie sau
ba ba
dnd dnd
aici
acum
aici
acum
Subiecte diferite predicatc identicc:
Costel pUnge sau Petru pUnge (?)
Pe linga posibilitatile aratatc mai inaintc, alCI punen'a
in evidenla a caracterului disjunctiv se face prin a7czarea
conjunctiei corespunzatoare in fata subicctelor, dat fiind
ca acestea se deosebesc, deci:
Sau Costel pUnge I sau
Ha ba
Cind cind
Pdru pUnge
Acum acum
(Aci) (aci)
Aici aici
Conjunctia disjunctiva-tip (sau ... sau .. orl ... or)
in cazuri de felul acesta in mod special subiectele frazei care
se po ate transforma lntr-o singura propozitie cu urmatoarea
:
Costel Sil1/, Pe/m pUnge?
D.Coordonarea conclusiva
Prima conditie pentru a uni doua sau mai multe propozitii
intr-o fraza prin coordonare conclusiva este ea ultimul pre-
315
dicat sa aiba un tnteles care sa in e h ei e deca din fraza,
tragind o concluzie; de ex.:
Am citit cartea mi-a pIacul, ti" ti-o
rcco"//I/7Ild diu toat!, ininra.
S-au aclunat cn totii 5a-l felicite dlduros,
prin urmare aflasC1'c{ de sl/cccsul lui.
$i fraza fonnata prin coordonare conclusiva poate sa.
aiba un singur subiect mai multe predicatc diferite. dintre
care unul este cel conclusiv (de obicei ultimul). saU mai
multe subicctc cn predicate difcrite.
1J11 sillgur subiect cn doua sau mai
multe predicate difcritc:
$i-a luat ramas bun. dcci 'L'O pleca 171 (!Irnd.
$i-a luat ramas l\m, /1 p!,'( ti d,' 1I (1f,.IJld.
D o u a 5 l U m l m u 1 t e s u 1) i (' c t (' c u tI o tl a
san ma multe prcdicatc identice
Marin fare sport. dai IOl/ic /11(( sport.
Pcutru l scoatc in lumina faptul d primul subiect este
angajat in activit:;tte ca subiectul din cealalta
propozitie, se introduce in conc111siva adwruul !ji. Ufmat
uneori de subiectnl repetat prin pronumc: el (ea) etc. sau
locutiunca ad\'crbiaL'. d( a5mCnCa!
Marin face sport. deO: $i [Oll'C{ face ,<;POl't.
dc Iouica face $ el sporl.
dcci Iom:ca face sport $i d.
dcci IOllica lace de aSClIlOl('! sport.
D o ti s a n 111 a i tU U 1 t (' S II L i (' e l l' e II d () Ll a
sal1 mai multe predi!';!" dif('ritl'
Marin face sport. dco' 11111/110 l/tl <,s!, 1I111!!IlIJ1it,i.
Ca atunci cind a\'cm doua subiecte diferitc, dar pre.
dicate idcntice, in fraza de ma sus se poate introduce. in
conclnsiya, ad"erbul si, lli"mat san BU de suhiectul rcluat
pril1 pronnme, ceca 'ce arat participarca suuiectului la
ideea diu propozi tia antel'oara:
face sport, deci $i mama llti esle tlwl!:mitif.
dcci mama lui este !ji ea multuma.
dc mama lui este mlll(lfIllitii $i ea.
316
3,1.5.2 TiParele frazdor !ormate prin subrdonare
Frazele fonnate prin subordonare au, in general, tipare
mai complicate, pcntru ca in ele de multe ori apare coor-
donarea. AstfeI, in El stlsline ca tu ai n-ai spus, din
trei propozitii, ultime1e doua 51nt ceordenate .tntre ele
in timp subordonate primci.
O fraza fermata prin subordonare are una sau mai multe
t>ropozitii r e gen t e (R). Dintre acestea, una sau mai multe
pot sa fie p r in c i p a 1 e (P) una sau mai multe s e e u n-
el a r e (S). Propozitiilc secundare 51nt. in mad
s u b o r don a t (', chiar daca intrc ele se afl5. in raport de
cOOldonare.
,. F r a z e (' tt o r (' gen t a i o sin g u r a s u b o r.
donata
tn asemenea frazc, prncipala este in mad obligatoriu
regenta. Tiparele frazelor de acest fel sint determinate de
calitatea subordonatei care, la rindul ei, depinde de regenta.
Prin urmare, putcm awa o regenta urmata sau precedata.
de o subordonata en rol de substantiv, de adjectiv san de
echivaIent al Ior; dcci o subiectiva, o predicativa, o comple-
tiva sau o atributiva; o regenta o subordonata. circumstan ..
fiala. - de loc, de timp, de cauza, conditionala. etc.
Aceste fraze se pot prezenta sub urmatoare1e doua aspecte
grafiee:
P (R) - S S - P (R)
1. F r a. z e e \1 o sin g u r a. r e gen t a (p r 1 n-
e i p a 1 a) ido \1 a s a u m i ro u 1 t e s u b o r
donate
Sil luam Eraza:
Doclorlll i-a rccomaJldal sil slta 1i1tW. sa JW se merVlU,
sa faca in zi o Plimbare pe jos de o Oril.
De prima propozitie, care este principala regentl,
dcpind cele trci secundare; adid, in reprezentare grafiea:
s!ca N
P (R)' S. Sa me cneyve,.r?
S: sa Jaca JI Jiaare :d o plimbare
lntr-o fraza. ca aceasta, coordonarea se introduce foarle
llor prin legarea cu un l sau cu alta conjuuctie potrivita a
317
ultimei secundare de cea dinaintea ei, iar reprezcntarea
grafiea devine:
~ sa stea linistit
P(R):::::::':=--T: sa 1/tt se. cnerveze
----S: ,1 sa faca in fieca1'e zi o plimare ...
3. F r a z e c u o sin g u r a r e gen t a (p r i n e i ..
p a 1 a) ~ i c u d o u a s a u ID a i ID U 1 t e s u b o r.
donate, dintrc care una regenta
S luam {raza:
A a lat ca $i tte te pregatc$fi sa particiPi la concurso
Prima propozitie, principala ~ i regenta, este urmat de
subordonata ca $i tu te pregiitc$ti, regenta pentru ultima,
care este numai subordonaH: si part-iciPi la C01/curs.
Grafic, aceasta subordonare ia forma;
P (R) -S (R) -S
tntr-o fraza oarecare, tiparul acesta se poate combina eu
,-el dinainte, de ex.:
Doctorul i-a recomandat Sa stea l i n i ~ t i t ca sa nu ai
prile j de enervare ~ i sa faca in fiecare zi o plimbafe de o
ora pe jos.
Propozitia subordonati. sa stea li1ti$tit a devenit regenta.
pentru propozitia ca si nu. aiba prilej de enervare, al" raza
se reprezinta. grafie astfel:
.____
S(R:)
.r (R) ____
---S:
deci:
Sa slea lini$tit S: ca sa nu aib
prite) de enervare
$i sa ac in iecare zi,,,
___ S(R)-S
P{S)____.S
Daca introducem inca o subordonaUi - de exemplu, una
de timp - obtinem:
Doctorul, duPa ce l-a examinat indelimg, i-a recomandat
sa stea l i n i ~ t i t ca sa nu aiba prilej de enervare ~ i sa faca.
in fiecare zi o plimbare d!! o ora pe jos.
318
Schema grafid. devine acum!
_______ S: ilzepi ce l-a exafttttaf ...
P(R) S(R)-S
----S
Precizarea adsa prin circumstantiala de timp se poate
ea dezvolta, adaugindu-se. de cxemplu, Inca o propoziJie de
fel, coordonata. cu cealalta, adid.:
Doctoru!, dupa ce l-a examinat iildelung dil! sea"".
de gravita/ea bolU, i-a recomandat stea ca sa. nu.
aiba .prilej de enervare si sa faca in fiecare zi o plimbare-
de o ora pe jos. ..
Reprezentarea grafica a frazei ultime este:
./5: d.uP:' ce l-a
St Sl-a i"t seam.il.
P (R) S(R) S'

Dezvoltarea unci frazc ca cea pe care o av'em in vcdere
este posibila in continuare, introduclnd in ultima parte inca.
o propozitie subordonata, de ex., ca sa se l1saniitOclsci. In
aeest caz, reprezentarea grafiea devine:

P (R) S(R) _ S
- S: ca sa se
5,-ar putea rn ca in fraza sa apara o subordonata.
de tip adjeetiv'al (o atributiva). adica:
Doctorul, ca re era un bun speciaUst tn cardiologie. dupa.
<:e examinat ndclung dat seama de gravitatca.
bolii, reeomandat sa stca ca sa nu aiba prilcj
de enervare sa faca in fiecare zi o plimuare de o ora
pe jos, ca sa se iar schcma arata astfel:
care era 1m bUIl spedalist ...


-""""'S(R)-5
319
Cnd traza eu o singura principala regent se construi<'-5te
pe baza unci perechi de conjunct corelative, se creeaz
adcsea s i 111 e tri e lntre cele dona parti introdusc prin
cite ullul din termenii perechii de conjunctii corelative, ca lnl
(1) "Precum este gren sa se mai intilneasca dona pidturi
de apa o data ce au apucat sa intre fieeare dupa soarta
ei in largul ma.rii, (Il) ar fi pentru doua pcrsoane
sa se mai gaseasca in daca n-ar ti
cuminti hotarasd mai dillainte locul momcntul
de intilnire.[.!
(I.L. Caragialc, Nu:c!c POt'cstil'l)
Accasti Craza se poate impart In dona;
parten 1 contine:
o cil'cumstantial comparativa I
o sul,iecth-a:
o temporaIa:
parten a II -a contine;
o principali rf'genU;
o suhiccti"a:
o conditionali a subiectivci r
o finam' a
Schcmatic, lucrurile arata asUel:
prec1ftll este gl'Clt
sa se nzai intlneasca
o data ce au apucat".
5 in/re
al' JI...
si se mai gaseasca .. ,
daca n-ar Ji cuminH
sa-$I lIotatasca ...
S (comparativa) (R)-S (subiectiva) S (temporala)

T'm)
(subiccti\'{) (HJ- S (condtionaIa) (R) S ({inaJa)
adkai
1 { r(R) -- S .-- S
P(R)
JI S
Tot simetric In doua part en o singu prncipal regenta
se prezinta {raza de mai jos; dar {ara conjullctii core1ati"c;
(l) cind ma gindesc bine, clnd judcc cn mintea dea cmn,
clnd caut sa adun unele fapte pe care> atunct, copil, le
treceam eu vederea, (11) gasesc eu mirare d. Domnu'
era un om foarte nedijit. haxtuit de administratie d,cu
greu ducea gospodaria lui, di venea de multe ori
amarit, ca sa ne dea cudragoste Jnva!atura de toate
.zilele."
(M. Sadoveanu, DOl1tttll Traltdafir)
Constructia frazei se bizuie pe o serie de repetari de pro-
p;)zitii de fel; in partea 1: trei temporale
prn cnd o atributiva); in partea a U-a: tre completive
directe (o finaH. care incheie). afara de regerita principala .
N O t a. Am considerat pe catet Wt adltn un predicat
complex, potrivit cu sensul eare este "lncerc sa adun(.
De asemenca, pe substantivul copil dintre virgule l-am
considerat complement comparativ, nu propozitie cir-
cumstantia1a de timp diptica nici nnme predicativ
suplimentar.
Aspeetul grafie al frazei este:
dnd ma gindesc bine
dnd judec cu mintea
dc-acum
drid caut sa adun
'mele fapte
))c care le tre('cam eu
vederea
s\ S
S-P(R)'S

S (R) eu S(R)
I mirare I
S S
d Domnu' era un
0111 ...
d eu greu du-
cea ...
di venea ... amarit
(a sa ne dea eu
dragoste.
Din aceste exemple se observa fan! greutate ca frazele
eu o singura principala regenta mai multe subordonate au
o si me trie care se dezvolta din tiparul celor formate dintr.o
regenta mai multe subordonate (vezi P.317).
321
Citeodata fraze cu o singura principala regenta se desfi-
pe un tipar mai complicat. Acesta este cazul in:
"Unul din ei apuca spre paduri, sa vada de n-ar putea
trebalui ceva pe-acolo, doar a face pe vreun om sa
birfeasdi impotriva lui Dumnezeu, pe altu! chinu-
iasea boii. altuia sa-i rupa vreun capat sau altceva de
la car, altuia sa.-i schilodeasca. vrun bou, pe a1tii sa-i
faca. sa se bata pina s-or ucide, cite alte bazaconii
nazbitii de care dracul."
(I. Creanga. povestea lui Stan Piijit'ul)
Calitatea propozitiilor acestei fraze se vede in enqmera-
rea de mai jos facuta in ordinea din text:
1: Unul apudi spre paduri PR(l)
2: sa. vada SR(2) --- PR( 1)
3: de n-ar putea trebalui ceva
pe-acolo
t.l: <loar a face pe vreun om ...
pe altul
SR(3) ----
SR(4) --
SR(2)
SR(2)
5; s birfeasd lmpotriva lui Dum- S(5) ---SR(4)
nfzeu
6: chinuiasca boH S (6) SR (4)
7: a1tia sa-l rup[ vrun capat sau
altceva de la car S(7) SR(3)
8: pe 1tii sa-i faca SR(8) SR (3)
9: sa se bata SR(9) SR(8)
10: pina s-or ucide S(10) SR (9)
11: cite alte bazaconii nazbitii
(sa fadi) SR(11) --SR(4)
12: de care S(12) __ SR(11)
13: i draeul S\13) SR(11)
Schema grafiea a frazei este:

''''SR(8)-SR(9)-S(10}
S (5)
R(4)/ S(6) p{l2)

"S(ll)
323
4. F r a z a fa r 111 a t el di n 111 a i m u l t e p r i n-
e i p a 1 e ( r e gen t e) i m a i m u 1 t e s e c u n-
dar e (r e gen t e s a u s u b o t don a t e)
Sa luam frazele l
(1) "Pe vremea aceea, tot tn acest loe, ne aflam tn preajma
facurilar a canilor eu must, cu a1ti aameni care acuma-s
oale ulcele; jurul nastru tunbla Ancuta ccalalta,
mama care ea s-a dus lntr-o lume mai pupn
veseHi."
(M. Sadovcanu, Hanu Anculei)
Fraza (1) este constituita din doua parti:
1: Pe vremea aceea... aCllma-s !)a/( ztlccle;
JI: 1Zostru mnbla .1 /tll/a ... mai plljill c'cseld.
Prima parte este formata din a regenta principala o
subordonata; a doua, tot dintr-o regenta o subordon?-ta;
iar cele doua regente &int in coonlonare copulativa, deci
schema se prezinU. asUel:
P(I{) ------
P (R)
I
/
Pe vremea aceea, ... ne aflam ... si-u j llfUl no:>tru mllLla
eu alt
i
oaT"l1i
.,. mama
I
S
care acuma-s oale ulcele
care ea s-a dus intr-o
lun1\' Illai pul in vesela
adica:
P(H--P(H
I I
S S
(2) "Orice (aHtorie, afara tle tl'a Pl JOs, l' dUp:1 11i!le o
calatoric pe picioarc str5.ine: l awa la l:ndemnf't Cllpcaua
unui tren, roatele ullci trasuri sau picioarek llnui cal
111seamna a mergc :,az1nd si an'(lt'a I1nmai Cf'ca ce ti se
da, nu insa tot ai .
Boga> In Mun!ii Neam!ului )
Fraza (2) are ea doua parti:
1 Orice calatorie... pe picioare straine'
n a avea la indemna ... ce ai voi.
tn prima parte este o singura propozitie rin i 1".
a doua
t
are o (nsanma)
na e lJ.l rapor de coordonare copulativa, deci:.
PI (ceea ce ti se da)
Orice dUitorie (a avea ...
e... o dHatorie inseamna I
a vede a
numai) S (nu insa tot ce ai vol)
lar schema este:

S
(3) "Cine bine pe d. Anghelache, explica
tonul manierele acestea violente prin numarul paha-
relor de bere eonsumate; lnsa eamarazi il eunosc destul
ca sa eaute o alta explieatie; pe cind o cauta in zadar,
d. Anghelache inghite pe nerasuflate inca un pahar
urmeaza din ce in ce mai eu caldura."
(I.L. Caragiale, lnspecfhrne)
In fraza (3) sint In mod cIar trei parti:
partea 1: Cine n-ar cunoa$te- bine ... conSllmate I
partea-a II-a: insa camarazii il cunose ... sa alta exPli-
ealie;
partea a IlI-a: pe Gnd o cauta ... din ce in ce mai cu caldura.
Partea 1 contine o subieetiva regenta principala a ei:
partea a lI-a, o regenta principala o subordonata conse-
cutiva (ca sa caute alta explicafie); partea a IlI-a, o tempo-
rala doua principale, prima fiind regenta temporalei.
Cek trei parti sint; fiecare eu regentele subordonatele
lor, in raporturi de eoordonare de juxtapunere. Prima a
dona parte in eoordonare adversativa, a doua parte eu a
treia in juxtapunere, caci propozitia d. Anghelaehe nghite
pe nerasuflatc inca un pahar nu este legata de o conjunetie
eu prindpala din pmiea dinainte (a Il-a). Legatura se sta-
324
prin i n t e 1 e s u 1 repetarea predicatului cauti
a obiectului direct altil, explica/ie, reluat in partea a treia
prin o din propozit-ia temporaliL
Schema frazei arata astfel:
I II 111
I I I I I
Sl---P(Rh--P(R)2--S2 S3--PI--P2
SI = Cine n-ar bine pe d. Anghelache
P(R) = explica tonul manierele acestea violente prin
numarul paharelor de bere consumate
P( R)2 =; insa camarazii il cunose destul
S2 = ca sa caute o alta cxplicatie
S3 = pe dnd o cauta in zadar
PI = d. Anghelache inghite pe nera.suflate inca un pahar
P
2
= urmeaza din ce in ce mai cu dldura.
Este evident ca fieeare din cele trei parti poate constitui
ea singura o fraza distincta. Dar aceasta modificare ar
schimba, nu orgal1izarea sintactica, ci starea de spirit, atmo-
sfera expunerii, cad de propozitii existenta cere
o parcurgere cu pauze mai mid decit cele care ar aparea in
trd fraze deosebite.
Frazcle luate in discuJie au, dupa CU111 se vede, tipare
rdativ simple care reproduc pe cele ale frazelor formate
riintr-o regenta mai multe subordonate, nefiind decit
combinad ale diverselor 10r p0sibilitati.
fu categora luata acum ih considerare apar situatli
mai complicate ca in:
(4) "Chiar basme d-ar fi dte vinatorul cite
artistul, tot pare ca te scuturi la ideea
di omul se joaca lesne cu viata sa pentru un simplu
gust de vinator; dar cind sau mult nu
trece afli sau cel putin ca fiara cea primej-
dioasa este mai in pericol decit omul, ca ea are sa fe
invinsa de al ei prigonitor atunci increderea, bucuria
se in inima-ti acum
(Al. Odobescu, PseudoldnegeUkos)
In ciuda lungimii, fraza (4) nu are decit doua parti:
1: Chiar basme d-ar Ji ... gust de v$nafor
11 : dar cind ... $i mlng1:ata.
325
Prima parte conjine 1
o subordonaHi eoncesiva!
doua prcdicativc coordonate I
9 principala regenta I
o subiectiva:
o atributiva l
partea a JI -a, conjine
doua temporalc coordonate
disjunctive:
trei principale coordonate i
una ad\'ersativa
una copulativa
a treia disjunctiva
doua eomplctive directe:
o principala eoordonata ccpu-
eu ultima dintre cele
trei principale anterioare,
cMar basnu: d-ar JI
1. cite poveste!jle ...
cite zugravefjle .
tol pare
ca te sctduri la Ueea
ca 011luZ se joaca afja ...
l-. dnd citesli
2. Salt
1. dar m1tlt 1W trece
2. fji afl
3. satt glt
1. ci fiara este mal in
pericol dedt omul
12. ca ea are safiem'insa.
!ji ahmci ncrederea se
...
Schema generala a frazei arata astfel:
1 SI - S2 - Ss - P(Sl) - S(R
2
) - S"
/S7
II S6 - S6 - PI - Pa - P(R)2"'-
I Ss
Pa
dintre regenta din partea 1 cea din partea a
JI -a este asigurata prin coordonare adversativa: to! pare ...
dar 'YIlult nu, trece ...
Sehema ambe10r parti impreuna fiind:
SI - S2 - 53 - P(R} - 5(R)1 - 5,
I /S
56 - 52 - PI - P2 - P(R)a,,-
I Ss
Pa
= Chiar basme d-ar fi
= cite vinatorul
= cite artistul
= tot pare
= ca te scuturi la deea
= di omul se joaca lesnc eu viata sa pentru un
simplu gust de vinator
326
= cind citqti
= sau
= dar. .. mult nu trece
= afli
= sau
= ca fiara este mai in pericol decit omul
= d ea are sa fie
atunci lncrederea... se dqteapta In inillla-t ...
Tiparul unei fraze se complica prin intercalari, p, ill
momente de suspensie, interjcctii, schimbiri de persoana a
verbului ca in exemplul de mai jos:
(5) "Eu sint sarac, bei-mn (adica printul men), n-am sa-\i
daruiesc nimica de pret; dar numai Dumnezeu suflctul
meu dt iti sint de recunoscator 1 d daca se pra-
padea fetica, en - uite, \'ezi hangerul asta? ... pina
in praselc mi-l bagam in pkpt l .. di, rara copila asta.
ce s-ar fi Hcut Manoli, sannanul, sarmanul Manoli".
(1. 1.. Caragiak. Kir laJ/1I1ea)
N o t a. Fraza (5) este compusa ca dnd al' ti rostitl
de insusi Manoli, care, in ultima parte, vorbeste iusa
despre ;ine la pcrsoana a lII-a. '
Fraza (5), construti' eu intr'c'rupcri allacolut uri, are
doua part:
partea 1: Eu sint srac ... rCC111LOsctur !
partea a U-a: ca, daca se prap (Idea , sc'rmamd Ma1lOli.
Partea 1 contine:
trei principale, dona juxtapuse a treia adver,;,1'va:
1. EZf sint sarac
2. n-am
3. dar numai Dumnczcu si sufldul mcu .shu,
doua completive directe: ' ,
1. sa-/i diruiesc
2. di Ji sint de recuno scafor !
Partca a JI-a, in mod yoit dezorganizaU sintactic (pentru
a exprima starca suflctcasca a persona j 010i), continC':
o cauzala: ca ... eu ... p'llla-n Pf(/sdc 1IIi-1 bigamln pitplo<.
o conditionali intercalata: daca se pr[lpr7dca dha,
o principa1a: uite, hangerul asta.;
327
o di, ja1'a copt"la asta, ce s-af mai ji jacut ManoU
sarmanul, s1'11'lanul M anoli?
Schema grafiea reproducind bineinjeles aceasta situatie
este:
1 II
L ti I
P
1
/P
2
- SL- P(R)l - 52 - 5s - / P
s
/ - 5.
= Eu slnt sarac, bei mu (adidi printul meu)
= n-am
= sa-ti daruiesc nimica de pret
= dar numai Dumnezeu sufletul meu
= cH iti slnt de reeunoseator!
= ca ... 'eu ... pina-n pdisele mi-l bagam in piept
= uite, vezi hangerul asta.
= d, fara copila asta, ce s-ar fi faeut Manoli, sar-
manul Manoli?
Respectind organizarea sintadid deosebita a partii a
doua, aeeasta parte poate fi reprezentaHi grafic astfel:
P
3
1
- S3 - ( ... ) -+ s,
Din traseului grafie al unor fraze cum sInt
cele analizate aici rezulta d.:
a) euvintelor nu se poate faee decit in linie
dreapta in orice fel de fraza, legaturile dintre diversele pro-
pozWi arata ca gindirea exprimata prin ele nu se
totdeauna in linie dreapta;
b) in eonsecinta, lntr-o fraza se poate ca legaturile amin-
tite mai sus sa provoace in mintea cititorului intrerupcri
apoi asocieri sau reveniri care, uneori, se suprapun chiar
se intretaie cu altele dinaintea loro De aeest fapt trebuie sa se
tina seama nu numai cind se analizeaza sintaetic o fraza, ci si
se interpreteaza intelesul ei, fiindca legiUura eu ce a fost
inainte sau cu ce urmeaza este de obicei determinata de
asocieri sau reveniri.
328
Capitolul 35
TRANSFORMAREA,
CONTRAGEREA EXPANSIUNEA
Propozitiile frazele noastre exprima fel de fel de idel,
ficearc eu partieulariUitile ei proprii. O idee poate sa fie lnSa
in doua sau trei forme diferite. Cind spunem,
de ex., Cerul nu este Cerul este senin, spunem in
fond lucru, cu deosebiri de inteles eare pot sa fie trecute
eu vederea. Tot astfel, doua propozitii, una eu predicatulla
diateza activa, cealalta eu predicatul la diateza pasiva:
Am deschis U$a I U$a a fost deschisa de 1m
o
ne au acelafi sens
general.
De aic rezulta ca o propozitie poate sa fie transformata
in alt fe! de propozitie, in mare masura inte!esul.
Daca am vorbit sau am scris intr-un anumit chip, la un
moment dat' ne vine in minte o propozitie care nu se potri-
sau nu se leaga bine eu cele spuse pina atunc, ea s-o
inlantuim mai eu partea dinainte a expunerii, trebuie
s-o transformam. Pentru a ajunge dee sa exprimam dt mai
nuantat mai limpede ideile noastre, este foarte important
sa posibilitatile t r a n s f o r m a r i i.
lata dteva dintre transformarile mai des intilnite.
35.1 TRANSFORMARI PRIVIND PARTILE DE
PROPOZITIE
tn interiorul propozitiei se pot face transformari inIocuind
o parte de vorbire prin alta, de ex.:
lo Un verb printr-un adjectiv insotit de copula (ca parte a
predicatului nominal):
Se .zncrezuse in promisiunile unora $" altora -+ Fusese
ncrezator in parerile unora $1 alfora.
329
'flr! bucltr peJttru Sint bcuros pentfu el.
P,'rsoana se t!nidcaz:1 joarle Persoana devine
timz'da j <-arte
N o t a. Cele mai multe vebe eventive, ca intimida de
mai sus, se transforma la nevoie In "devine, se
(+ adjectivul sau lontiunea corespunzatoare)
Se ca racul -tSe jt'cuse ca racul.
Sp,ir!ura St? marise ieribil -t Spartltl'a s,e jacuse itribil de
mareo
Lumina se vizind eH ocMi -t Lumia SL' ftlcca
(din ce in ce) mai rmria 'L'iznd C1t ochii etc.
2. Un vcrb ellO lacutiunecQrespun:zato.are:
El ironiza asemeneap-areri Ellratair(ffl,1c
aseme1ua pareri
Pe netreJmici # P> v
l
wjiii -De
$i de bate joco
Autoritatile al{ incuviintat tiicrca copacuhti -t A.:wmitciJ
t
7
f(lt tncum'i1ttare penl-ru taiera.a .vo,paatiud .
.N.j t J, Dupa curo se vede, datorita reginrnhidlfeiit al
mm locutiuni tata de verbul echivalent, in ',prqp.ozitic
se pToduc alte transfonnari:
1m ob-iec(di-recl :;J>e mf#1IIJ1f:'i, de fU:tr'b-
nici;
un obiect direcl cZ1-cumstanjil/l .<i6'(Jp ,tai'f,-yifa
ti-ir'rtl !'te.
" Tran"formarea predicatului din activ in pasiv:
Bunicii prmeau pe copil cu toatii dra.gostea CoPilul
era prt'mif ,de vunici cu, toala dragpstea.
Ministrul a aprobat cererea dumneavoastra Ceraea
neavoastl'a a j oi! RjWoOaAi.de: 11'#nistr;,f. ,san: Vererea '1l'U"mea-
de'.m!nistru. S-a a'imJbat cererea dttmnea:
''l,H' '" ,J-) (caby)
;, ') l ,;., Amauunte pdvind situatiik in, care se uijlizl;'aza
activul san pa:sivnJ !iC gasesc la '.p .. Ui9, HO.
33Q
nl'bcairea uae; locutiuni adjectivale printr-un adjectlv.
Transformarea se produce in specialdnd Iocutiunea adjec.,
tivala este atribut sau nume predicativ, de ex.:
A i vazut un om mai Jara ca asta? -7 A i 1'azut un
0111 mai neru$wpat ca. asta?
5. lnlocuirea unui ad\'erb cu o locu{iune adverbial:
Vntul bate 1winc.efnt de cUeva :dl. --;. F'ntul bate Jara
zncctare de. cUeva zile.
Non: albi se nccanienit pe cer ,-+ Nri alh1: se goneau
jara contenire pe c.e1/
6. lnlocuirea unrumum:e predkativ. ::tdjecth', eu un substan-
tiv de allca:
MC$terul era ndemnatic '--;. M avea ndemnure.
'fut
este dibaci --;.

dibacic
ihdti'iznet' -+ indvazneah
curajos -+ curaj
eonvins de
--;.
convingerez
d
colorat in -+ culoarea
de
etc.
7. TrruIs!rrnarea unui superlativ' comparativ:
Superlativ: Dlfmitrzl lwaf(( ce! mm: bine dinfrc ei.
Comparati,-: Nimeni (Unlre ei nu invala ma bine dect

Ni uwul dintre ci lIU in,'afa de bine ca
DumitJ'll.
Superlativ: Ora$ul este cel mai mar( din
Romlil1ia.
Comparativ; este mai 11larc d(ci! toate
arascle din. Romnia.
Nid, Wi din Romnia 1111 eslc la fel de
maYc en'
110 t.3i;, ideea.. de superlativ pe care o contine
<lU negalie eomparativ, vczi p. 91.
331
35.2 TRANSFORMAREA UNEI PROJ>OZITIl IN ALTA
PROPOZITIE
1. O afirmativa -dnterogativa:
Afirmativa Interogativa
M erU au rodit.
Au rodit merii.
consta:
M erii au roilit?
Oare merii rodit?
M erii au rodit oare?
;J erii oare au rodit?
A tt rodit lIleri?
Oare a1t rodit mcrii?
A 'u rod! oare mer?
A Zt rodit me rii oar e?
a) sau din schimbarea intonatiei afinnative in interogativa,
ceea ce se arata prin semnul ?.-
b) sau din schimbarea intonatici introducerea advcrbulu
oare in locul cel mai potrivit pentru a indica asupra ci'rui
cnvint se insista in intrebare, totul urmat de semnul ?
2-. O a f i r 111 a t i v a -4 n e g a t i v a
De obicci o>afinnativa se transforma lntr-o negativa fara
sasi schimbe intelesnl general numai dnd afirmativa contine
un comparativ sau 1111 npmc prcdicativ pr:xc-
dai ,j"llrif sau l1h,il d,': ,k ex.:
,] 1 j r 111 a t i v ,{: 1l .' g a t i va:
V"Il,' ;'sl" 1'l'/,ai n,l! /'>,il TI}Il . .....,. hn /tu este la fel de tnalt ,,'a
Vase.
O (arie lOS!t II/.di IJlII/! decll lIn -> Un crfioll nu costa Gil o
CYi'/on. carie.
-> Un crean n'u costa tot
cil o carteo
-+ Un creion mt cos!/. la fd
de 1nult ca o carteo
DrYrinia lui de el i1tv{a ;;5fe -> Dorinta lui de a inva!a 1'I'tt
FYli marigini. are margini.
In cazul cind lntr-o propozitie afirmativa, fart'i nn se
rcfera la (alt) predicat, transformarea se poate face numai
332
daca exista o expresie care echivaleaza acea parte de
zitic; de ex.:
El noata jara mMtd
3. O e x e 1 a m a ti\' l ,
El1noata numai cu picioarele
in afirmativa (aser-
ti va)
E x e 1 a m a t i va: A f i r m a t i va:
Ce frumos afi Gnta!! A{i cintat (foarte) frumos.
Minunata privcli$te! Priveli$tea este minunata.
Ce priveU$te minunata!
Transformarea exclamativei in afirmativa este insotita -
ca transformarea afirmativei in negativa - de o modificare
de intonatie. In propozitia exclamativa, intonatia constii din
pronuntarea mai sustinuta a partii de inceput a propozitiei,
cam in felul urmator:
Ce
frumos
ap cIntat!
Mi n u n a-
H.
p r i v e 1 i t el
Rostirea mai insistenta uneori termenul pe care
dorim sa-l pum'm in v..aloare, de ex.:

Ce ati cntat!
Aceasta intonatie se pierde in propozitia afirmativa (asen
tiva) .
35.3 EXPANSIUNEA CONTRAGEREA
Expansiunea contragerea sint aspectele cel mai des
intllnite in transformarile gramaticale.
E x pan s iu n e a reprezinta largirea: dezvoltarea, extin-
derea unei parti de propozitie lntr-o parte de propozitie sau
ntr-o propozitie a unei propozitii intr-o fraza. Astfel,
ca un batid din propozitia (A trecut pe Unga noi) ca un boNd
devine prin expansiune: (A trecut pe linga noi) cu viteza de
balid sau (A trecut pe lnga noi) cum trece bolid.
e o n t r a g e r e a este o restrlngere, o concentrare a
unei propozitii intr-o parte de propozitie (eventual dezvol-
tata!); astfel: Despre domnul Tral1dajir, care i-a fost nva/a-
tor, M. Sadoveal1U a scris o schila de mare deUcatetesu'leteasca,
333
devine prin contragerc: Despre nomltul Trandafir, foslul 5aftt
lZ't'/tor, M. Sadoveamf a scris o schila de mare delicatefe
sufleteasci.
De cele mai multe ori, propozitiile pe care le transformam
prin contragerc in parti de propozitie schimba predicatul
trednd verbul la gerunziu, infinitiv, participiu sau supino
Dat fiind ca participiul indeosebi gerunziul au doua sau
citeodata chiar mai mult de doua inte1esuri, transformarea
cu ajutorul lor cere sa se analizczc mai intii cu atentie
in t r e a g a fraza ca sa nu fonnam propozitii cu alt
inieles dedt avcau inainte de aceasta operatie.
Astfel propozitiilc .;;e pot tr:lJ1"f0n11a in modul aratat in
continuare:
l. O s u b i e e ti\" a i n t r un "' ti b j ce t :
Ce i 1 Jost ,}(rdc s-a !t seat -. V cgelalia s-a uscat.
-) V crdeala s-a uscat.
fi-a adus scrisoarel -+ Adttealorul serisorii n-u ma
/lit mtl
S se ('U Ice (in..: t' 50Jlt- -+ Sd se culee cel somnor08
lloros.
Pricftllului lit ti ti pla(e S,l -+ Pretenului tau ii Place JI',! I
5/1'a maimltlt acasa. l1w1t statul acasa.
2_ O P red i e a ti ya in t r - u nn u m e p red i e a ti v:
era cit se -+ era loarte
poafe de 11uarc. mareo
3. O a tri b u ti\' a i n t r - u n a tri b u t:
F,' ;'illttt' /lit om pe care -+ Te cauta un (om) necu-
1'1( IlIt-1 cunase. noscut (mie).
TreCltsera prin lacur pe -+ Trec'Use prin locuri %seate
,are seata le Clt eH totul de seceta.
fotut.
La{5 ltceava se ficuse d.Q11UZ -+
A!exandm druia
i 8-(1; dat apoi ; mide;
dI' (el Bttn.
Se adunaseri cilit'U i ait
la rlld:
El a fost ultiml wr,' a -t
plecat din clasa.
E,i)te aid un ana, care -t
art o mll1/ mpfa.
33'4
_bl Suceav-ase facuse domn

(.} Bun.
.)c M! Mzasera t!.I" Jijir-p-
ana larznd.
El a fost ltimul plecat din
clasa.
Este ah un Unar cu (; mina
rllpNt
4. O e o m pIe ti\' a di r e e ta i n t r - u n o b i e e t
direet:
Vazusc bine ce se- intm- -+
pItase A vI' v '"
B te-a znva a, sa SCKll -+
sa citcsti.
Ar f dorit sa bea rutina -+
apa rece.
Cerea ca mama sa-l rte. -+
Prelindea ca toata lumea -+
sa-l respecte.
E 1 cttm se rezol1H{ pro- -+
ble1r'A.
Vaztfse bine cele intmplate.
El te-a nw'lat scrisul
cifi/uZ.
Ar Ji dorit PU!i11" apa rece
de baut.
Cerea iCl'tare de la mama.
Pretindea respect de la toattl
IU1nca.
El rezol'llarca problclnei.
5. O e o m pIe t i v a d i r e ( t i n t r - u n o b i e c t
in d i r e e
Mi-a spus ca te-ai ntors din
catatarie.
A fZase ca ai repurtat mari
succese.
A m auzit ca se schimba
ararul.
-+ M-a spus despre llloarccrea
fa diw caMborie.
-+ AfIase de marUc succcse re-
prttlte de linc.
-+ A f;'i- de scJtimbarca
orartllui.
6. O e om pIe t i va in d i r (' t a -+ o l) i (. e t
indirect:
Se teme sa n/f-l dar
capul
Te sa rei,'i (,pr- -+
rien/a?
$i-a amintit ca picrdllse .....
ckeile.
Se teme de durerea de cap ..
Te gnde:;1i la rcl/larea cxpe-
rif4'rlci?
amil/N/ de pie1'der6a
cheilor.
Se mire! ca am accasta
p'arere
-+ Se mira de parcrea accasta
a mea
1i bama ca nu este corcct l' b{nlda de iJlccrrcdifudine.
N o t a. Transformarile de la 1 la 6 prvese partile de
prop>zitie propozitii1e eu rol de substantiv, de adjectiv
sau de echivalent al acestora. Din diferite came -- printre
care cea mai importanta este aeeea ca un echivalent al
substantivului sau al adjectiyului nu are ii1tru totul
inieles eu un substantiv san adjecth' anumit, iar
uneod nici nu exisHiun asemenea eorespondent -' trans--
fonnarea nu se rcalizeaza totdallna in practidl.
335
o propozi1ie predicativa ca cea din traza: (Viala la !ard)
rtl cU'/'ft 5i-o iJlcMpuise tine loe unui adjeetiv, dar nu putem
'?ti care (frumoasa, urWi, veseli, plicticoasa, u$oara, grea,
lini$tita, agUata? etc.).
In situatie asemanatoare 51nt subordonate eu rol
de adjectiv sau de substantiv; de ex.: subiectiva care
d',pinde de expresE ca e bine, e ra1t, e frumos, e mai bine,
e oarle frumos siL. (ca ... sa) ete.
Cind propozitia predicativa contine un adjectiv sau o
lneutiune adjeetivala - ea propozitia predicativa de sub
!. --, atunci transformare a devine posibil1L Trebuie sa
;]I)Uim lnsa ea, de fapt, nu transformam dcdt acea parte
din predicativa care indici gradul adjectivului: (era)
ct se poate de (mare), (era) foarte (mare).
7. O pro p o z i t i e c ir e u m s tan 1 i a 1 a i 11 t r -
u 1J e o m pIe m en t e i r e u 111 s t a 11 i i a 1
Veniti aici unde sint ett -t
Cioban pa$tean viteleun-
de eratt locnrilemai bune.
Fusese cuprins de pasiu- -t
nea cititttlui inca de cind
era elevo
Pina va veni prnavara
va sta lim:$tit.
Pina sa se a$eze la masa,
a'u schimbat cieva pareri
despre una $i alta.
Ond ie$i pe U$a, se auzi
slrigat de cineva.
Fildca era mai mutt
ubosit decZt fllmind, se
ntinse pe pat adorm.
Nu-i spusese totul ca Sil -+
nu-l supere.
A. trecut pe Unga noi
cum trece un bolid.
Se joac cu el cum se
p'oClca pisica cu !joarecele.
Veni{i aici la mine.
Ciobanii p$ieau vitele in
IOC/trile cele mai bune.
Fusese cltprins de pasiunea
dtituluiinca de elevo
Pina la primavara va sta
linistit.
Pt'1;Cl la mascI, ,w sckimbat
,leva Pireri despre Ulla
alta.
pe U$t'i, se auzi strigat
de cincva.
Fiind mai mult ubosit decit
flimind, se lltinse pe pai
adormi.
Nu-i spusese to[u1 penLm a
ftu-l supira.
A trecut pe t1nga noi ca un
bolid.
Se joaccl c'u el ca 'u
$oarecele.
La aflarea ve$tii, sari de
juJ .scaun ca $ c$nd l-al
ti ars dneva cu un fier
-+ La (.flarea t'e$tii, sar de pe
sta un ca ays de 1m fier riJ!j'U.
f'OU.
336
35.4 COMBINAREA PROPOZITIILOR IN FRAZE
Sa luam urmatoarele propozitii:
(1) A tost odata un vlnitor.
(2) Acest vinator avea un obicei.
(3) Ellua regulat cu dinsulla vinatoare pe slujitorul sau.
(4) La lntoarcere, povestea oricui (oricarui ascultator)
o multime de ntimplari minunate.
(5) Intimplarile povestite nu trecusera de dnd lumea
nimanui vreodati prin vis.
Cu cele 5 propozitii se pot construi fraze in inai multe
feluri, de ex.:
1
A fost odata un vinitor care avea obiceiul sa ia cu dinsul
la vinatoare pe slujitorul sau.
Cind se intorcea, povestea cui vrea 5a-l asculte o multime
de intimpUri minunate.
lntimplarile acestea nu trecusera llimanui prin vis de
clnd e lumea.
II
A fost odaU un vinator care avea ooiceiul sa ia en dillsul
dnd mergea la vinatoare pe slujitorul sau.
La intoarcere, el povestea cui vrea sa-l asculte o multime
de intimpHri minunatc care de cind IUlllca nu trecuscra
nimanni prin vis.
(tn forma in care Al. Oclobescu a alcatuit fraza de la care
am p:mt):
"A fost odati un vinator, care de cite ori mergea la
vinatoare avea obiceiul sa ia cn dinsul pe slujitorul sau,
iar dad se intol'cea inapoi, povestea cui vrea sa-l asculte
() ll1u1timc de intimpliri minunatc carc dc cind lumea nu
trecnsc nimanni prin vis."
( Pseudol?inegeti1ws)
Se vede ca trecerea de la 5 propozitii la trei fl'aze
(1), apoi la dona (II) este insotita de o 'ntarire a legaturii
dintrc prpazitii idei, ial' In forma data de Odobescu (JII)
legitura este
Prin urmare, dona sau mai multe propozitii se pot combina
in mai multe fcluri, daca ele se supun nnui fir conducator,
unei anumite intentiL Combinare a depinde de aceasta intentie.
Din fraza lui Odobescu, rezulH ca prozatorul a v r u t' sa
ordoneze amanul1tcle in a!?a fel lndt noi sa retinelll obicriul
337
v7natorulul de a lua eu el pe slujitorul lu cind mergea la
vinatoare, preeum faptul d. avea o inclinatie deosebita: de
a povesti intimpUiri extraordinare, pentru d. - dupa eum
se din povestire - slujitorul inceardi de la o vreme sa
leeuiasca pe vlnator, eu buna a aeestuia, de naravul
exageririlor
tn combinarea.unor propozitii in ftaze pot sa apara. pro-
pezitii ineidentale greu de prevazut, pentru ca sint sugerate
de restul frazei sau constituie o interventie a povestitorului,
ca in Gazul de ma jos:
(1) Atunci Drmila leaga strins ochii urechile dracului,
ca la "baba oarba".
(2) Apoi ia odrughineata grpasa de stejar in mina pie!
la timpla dracului cea dreapta, una!
fntre aecste doua propoziFi, 1. Creanga introduce inca
doua cauzale, care reprczinta reflectia lui despre gestul hu
'DaniH, frazD intreaga fiind:
"Atunci Dnilrt !caga strins eil un oehii ure-
chile drael.l1ui, ca la "baba oarba", clci ct era de pus(t)nic,
[)anilif tot mat 1'Jtult se biz2tia in dt'Hghinea/il decU Ji
S!fllla C1'IIC(, pie! la timpla draeului cea dreapta, una!"
Se intmpia iusa invers: Propozi1 pe eare ne-am
ta le inilnim legate su apara dcsparpte ca in fragmentul
urmtor di nR:':'t Delavraneca din Odillioara:
"iu departare se auzeau pocnete de bici. Erau grinarii.
Sa.rbtoarea i.,.apucase pe drummi.
Se c:a. totii de la umbra castanilor o pomir5
in c1rduri spr-t' casa. Barbatii tacuti, gindindu-se p-a
dona zi. Femf.'ile vorbeau de l{'acuri."
E'ragmentl1l ar putea sa fic construit eu utilizarea lega-
tmikr adki:
tu tllc:pilrttrre se: auzcau poenete de bici de la gn"narii p(
care sarbatoarea i-apucase pe drumuri
,\tunci 5cnlara en totii de la umbra eastanilor o
po.rnir :=;PT{' easa, birbatii H.cnp, gindindn-se p-a doua
, fcllli'ile vmbind de leaClui.
'Pnmsfurrnar.ea propusa aici nn este sillgura posibila:
dar orinrre ar fi: ea trchuie pusa in aeord eu intentia automlu
('ll resthl eXplltleriJ 5a le este de la sine nteles ca o dt de
338
mica modificare ne interzice sa spunem d. fraze1e transfor-
mate mai snt ale autorului de la exprimarea druia am pomit.
tn concluzie, transfonnarea prin combinarea de propozitii
ca ~ i cea prin extcnsiune sau contragere nu se aplica in prac-
tica scrisului dedt la fiecare dintre noi ~ i nu au valoare
dedt cind noi i n ~ i n faccm schimbi.ri ca cele amintite
asupra felulpi nostru de cxprimare, sau cind accepHm pe
cele fi.cute de altii din convingerea ca sint mai aproape de
intentiile noastre sau de tema pe care o tratam.
l'apitoJul 36
TOPICA
Felul in care se cuvintele in propozitie propozi ..
tiile in fraza se t o pe a.
tn propozitie, dupa cum am vazut, cuvintele apar g r u-
p a t e in jurul unui substantiv sau al unui echivalent al
substantivului, in jurul unu predicat sau al unui verb care
nn este predicat. Cnd substantivul sau echivalentul lu,
ca centru al grupului, are rol de subiect, grupul intreg este
grupul subiectului, iar c1nd verbul ca centru al grupului este
predicat, grupul intreg este al predicatului.
Am constatat lnSa di aHt in grupul subiectului dt in
cel al predicatului apar obiecte directe sau indirecte dr-
cnmstantiale care formeaza ele grupuri. De aceea, in con-
tinuare, unui grup in care substantivul detine rol de subiect,
de obiect direct, de obiect indirect sau de drcumstantial li
spunem grup nominal (pentru ca substantivul este n u m e
prin excelenta), iar grupului care are in centrul lni un
verb (predicat san nu) ti vom -spune grup verbal.
36.1 GRUPUL NOMINAL
36.1.1 TiPurle de grupur 1w:'ninale n lt'11lba 1'011lana
Limba romana are trei tipnri fundamentale de grupuri
de acest fel anume:
tipul t (substantiv-adjectiv):
par aspru, rochie lunga, crelon ascutit
Adjectivul este atribut. El se de obicei dupa sub-
stantiv. tn exprimarile poetice sau cind uzul a fixat ordinea
adjectiv-substantiv, se poate produce inversarea (aspru
par, asprul par, lunga rochie, lunga roclzie etc.);
tipul 2 (substantiv-genitiv):
datele ecuatie-i, sen in u) cerului, dintele timputad
340
Substantivul sau echivalentul lu in genitiv este atribut
genitiva! sta aproape totdeauna dupa substantivul deter-
minat de el. lnversarea apare uneod in lirnbajul podic.
tipul 3 (substantiv-prepozi1ie-substantiv):
om de nadejde,
lampa cu mercur,
capot fara mineci
Substantivul sau echh alentul lui precedat de prepoz111e
este atribut prepozitional. El sta dupa substantivuldetcr-
minat. lnversarea, extrcm de rara, apare mllai 111 lill1-
bajul poetie.
36.1.2 Grupuri nominale comPlexe
Din acestc trci tipuri se nase prin diverse combinad gru-
puri eomplexe. lata citeva clintre cele l1lai frccvcnt intlnite.
a. Tipul 1 + tipul 2
TiPul 1 (mnbra racoroas) se combina in llIod cu
tipul 2 (1t1llbr'a) castanilor, dud:
umbra racoroasa a castanilor
La fe] s1nt:
apa limpede a izvoarelor 11ttl111a )?Jrcg a lui Grigurila
verde al pidtw (un) ,>ecret sllbtil al natmii
tnalul stlllg al Dmr !ragedlf a copilc'riei
valorifal'ea superioarl a lcml/1I1ui
etc.
fn fiecare din aeeste grupuri trclJui,' sa prcsupUllem ca
substantivul detcnninat este gindit a doua oara inaintea
genitivlIlui, flri. a Illai fi C'xprimat. E1 ('sIC' indicaj de
al, n, ai, ale.
b. Tipul 1 + tipul 2 . f- Upul 1
In principiu, oricare' din grupuril" de suba pu,j e fi
tinuat cu un grup de tipul L oe ex.:
umbra racoroasa a castanilor infloriti
Adjectivul njlori!i se adaptcaza bindntdcs la cazul
gramatical al substantivului determinat (castam:tor).
Chiar dac 3m considera di inflorili se adauga. pur
simplu la grupul anterior (umbra r.cor.oas8 a cas/anilar),
tipul 1 (cas!aniin jlorlii) tot s-ar constitui in mintea noastra.
exprim1ndu-se' lnsa numai prin adjectiV'ul in flori!/, dcoalece
substantivul detenninat se afIa i11 grupo
lata aIte clteva exemple:
(o) rezolvare grabn-ica a problt1'lte!or cUYt'nle
1amura agricola a t'aY/lMlli na{malt'
341
c011ceplia lIwderna a dezvoltarii industriale
lorla exceptionala a contemporanc
gospoda1'irea atenta a cl1ergiei electrice
valoriJicarea super1fJal'a a masci lemnoase
etc.
e. Tipul 1 + tipul 3
Un grup de tipul 1 (zi noroasa) se combina eu unul de
tipul 3 (zi de pr1'mh
r
ara) , dind:
zj noroasa de primavara
La fel snt, de ex.:
(o) brna groasa de ste jar (Ul1) strig(tt teribil de spaima
(un) (/c01')e1'i$ 1/011 de tinic/ca sunetc moi de talangi
(un) motor bun cu ardere
l:ntcrna pa{aniile me/e eu pcscuitul
coopo'at}{{ agricoli de prod1lcfic etc.
d. TiPul 1 + tipul 3 + tipul 1
Dupa oricare din grupurile complexc anterioare se poate
adallga tipul 1, de ex,:
(o) b1'n a groasa de stc jar bcltrn
(un) acopcrif? non de tiniclzea galvadzala
(un) $a1'pe t'eninos din ti11uturile calde
(1111) barbat isc1!sif din t(/gma vinatorcasca
e. Tipul 1 + tipul 2 + tipul 3
Combinare a celor trei tipuri in aceasta ordine este freo-
venta; de ex.:
l'ezultatttl final al c01tC1frsului de aami/ere
marginea alb a hr!iei de scris
b(7tiile regulate ale ccas'/tlui C1I pcnd1fl
hotarul imagina1' al 11l1Ci 1JlpaYC7/# de basm
etc.
i. Tpul 2 + tipul 1
Un grup de t.ipul 2: 11ttllul'Dunari se combina eu un
grup de tipul 1: (Dtmarea) nspumaUi, dind
malul Dunarii inspumate
La fel mai sint, de ex.:
"Balada griibil"
lorla 'Unor idei juste
folosirea modelarii matematice
perfecfz'01zarea telmologiilor
e:dstente etc.
ris'ltnctul cntirilor populare
utilizarea e1lergiei solare
prerilc oamellor Pl'iceP'Ufi
g. Tipul 2 + tipul 1 + tipul 1
Ca in altc cazud din cele mai nainte enumerate,
grupurile de sub f pot fi continuate eu inca un grup de tpul 1 :
rllSltlletul cil1/'tri!or populare
dezvo!ta,ea ccrce/arilor "wderne
de.
h. Tipul 2 + tipul 2
Tipul 2 se combina GU sine in!imi:
Cupei RC11llniei
illleresele c(luzei revoluliei
culoarca petalclor
prcllt11girea dura/ci viejt'i
etc.
i. Tipul 2 + tipul 3
Grupurik de tipul 2 .se comLina eu cele de tipuJ 3
J
de ex.:
ina{1imea caselor dio sat
La fel sint si:
candi!iile prv(t'sului d'
fabricarea phcilor de befon
mode1'1zarea mijloacelor de ,yal/sport
nmnarul elez'iZor de servict
seria boliZor deinimt'i
cte.
j. Tipul 2 -..- tipul 3 + tipul 1
Multe din grupurilc anterioare de .suLi Se Jezvoltli prln
adaugarea la lar a lUlUi grup de tipul 1:
condi!iile procesului de dczarmarc atfJmlca
fabricarea Placilor de befon armat
modernarea mzjloaulor de transportpublio
redncerca consu1n1l1ui de emrgie electrica
sfadiul ll/miritor de intretinere curmta
('tI::.
k. Tipul 3 + tipul 1
Combinarea tipului 3 en tipul 1 o avcm mai sus fn:
plt'ici de befan arma!
ea :;i in:
mi j loace de transport public
lucrl'i de intretinere curmta
bahee cu caarnc tutvtlne
Di de sala/a ve1'de
OtJt jiirli griji importante
de
l. Tfpul 3 + tipul 2
Cele doua tipuri se combina in mod frecvent ca in:
lucirlc de aur + (lucirile) asjinjtului
dind:
luclrile de aur ale asfintitulul
La fel slnt:
patura de aer a globului masurile de grabire a lucrarilol'
de plopi ai drumului dovada de efectuare a operalici
rascoala de la 1907 a (aranilor om jara taria convingerilor
etc.
m. Tpul 3 + tipul 2 + tiput 1
Cele mai multe din gtupurile de sub 1 se pot continua eu
tipul 1; de ex.:
pafura de aer a globu.lui pamintesc
rascoala de la 1907 a faranilor moldoveni
masurile de grabire a lUIJI'.iirilor agricole
dovada de efectuare a operaliei cerute
om Jara taria convingerilor sale
etc.
n. Tipul 3 + tipul 3
Combinarea grupului de tipul :3 eu un grup de tip
este ea des intllnita, de ex.:
numarul de elevi de serviciu miez de cazonac cu stafide
serz:a de bali de inima cafea lapte cu
(o) sUela de vin de e otnari varza cu carne de pore
(o) f elie de salam de Sz:biu etc.
Posibilitatile de combinare enumerate de la a la n repre-
zinta numai o parte dintre combinarile celor trei grupuri .de
baza, anume, numai pina la combinarea de trei asemenea
grnpuri.
Grupurile complexe pot fi lnsg, mai dezvoltate ;de ex.,
eu 4 grupuri-tip:
cosfului ar;ftnor de combinare a daunatorilor
(2 + 2 + :3 + 2)
... hofar nalt cu doztii lumi pe poale" (Arghezi, T estamen!)
cu 5 grupuri-tip:
(1 + 3 + 1 + 3)
decerna.l'ca prcmlo-r concu1'suhti iJiternafional de muzica

(2 + 2 + 1 + 3 + 1)
"indreptafirea ramurci obscure la lumina din Pidure"
(Arghezi, Testament)
(2 + 1 + 1 + 3 + 3)
344
1trcioare cu 'l/in ngrosat in fundullo1' de 111.t"
JJ '(Arghczi, Niciodati toamna)
(3 + 1 + 3 + 1 + 3)
cu 6 grupuri-tip:
masurile necesaf pentru intensificarea ritmului
lucrarilor de intrefinere a culturilor
(1 + 3 + 2 + 2 + 3 + 2)
cu 7 mai mult de 7 grupuri-tip:
masurile neceSa1'C pentru intensi 11'ca1'ea 1'itmulm
lucrarilor de ntreft.ere a culturilor agn'cole
(1 + 3 + 2 + 2 + 3 + 2 + 1) v
NPurile de ambalaje optime pen!r1/' fiecm'e specie de planta
11tata in. studiu
(3 + 1 + (; + 1 + 3 + 1 + 3)
o suita de spectacole cu caracter folelorc selecjionate dl'n
stravechea crea!ie artstica a poporului indian
(3 + 3 + 1 + 1 + 3 + 1 + 1 + 2 + 1)
so!cmnitatea dcpuncrii unor coroane de f lori in mMnoria
romani cazu,fi 1.11, tuptele pentru eliberare

36.1.3 Coeziu1'tea grupurilor nominale
Elementele eonstitutive ale grupurilor nominale sint
kgate intre ele mai mult ori rnai putin strins. Ele au deci
grade de coeziune. Pentru a le determina, pornim de la prin-
cipiul d. un grup este eu atlt mai omogen, eu clt este mai
greu sa introducem un cuvint sau mai multe intre termenii
lui de baza.
Astfel. un g-rup de tipul 1: par aspru, vreme ploioasa.
prelung prezinta gradul cel mai mare de coerenta.
Cind in grupul 1, intre substantiv adjectiv, este introdus
lm grup de tipul 2 sau 3, unitatea grupului 1 se sparge; de
LX.: par de lup, aspru sau parul de lup, aspru " vreme de toamna,
P10l:0aSa, vremea de tOa'm1UI, ploioasa; sunete de ecou, prelungi
etc. In asemenea constructii, daca nu se produce un echivoc
(hIP aspru, in loc de par aspru; toamna ploioasa, in loe de
zlfeme ploioasa) se produce oricum o modificare, dici in sunete
de ecou prelungi, de ex., ntre eco u prelungi se o pauza.
Ea este mai evidenta cind, din diferite motive, intilnim
Par de lup - aspru, cd par de ZHP este mai putin untar
decit par aspru.
lntre termenii unui grup de tipul 1 apar frecvent adjective
demonstrative posesive, de ex.: piirut acesta aspru, paru],
345
tau aspm, dar fonneaza eu sub5tanth ul grupuri separatc de
tipul 1; par'ltl acesta, plirut tu, cu toato di intre adjectivele
demonstrative cele p::>sesive introduse in grup exista o
deosebirc importanta. Adjcctivdc posesi\"c pot sa fie unnate
de un demonstrativ, dcmonstratiyele nu pot fi insa urmate
de un poscsiv, adidi; Plirul tau cel ClSPru (numai in aceasta
forma), care nu se poate decit dupa grupul de tipnl 1,
adica pantl cel aspru al telU, ceea ce duce la un grup complex
(tipul 1 + tipul 2).
Introducerea unui grup de tipul 2 in interiorul grupului
de tipul 1 da la constructii ca; p,'rullupului, aspru;
vrefflea toamnei, ploioascl; sundcle ewului .. prelungi. Se observa
ca de data aceasta unitatea grupului de tipul 1 este sparta,
d se nasc echh-ocuri, d estc nevoie de pauza in unele cazuri
(vrcmea toamnt" - plaioasa, sunetele ecoul1ti - prelul1gi) ,
deci cgrupul de tipul 1 are termenii strlns uniti intre ei,
de vreme ce orice deplasan- a lor provoaca modificari ca cde
aratate.
Grupurile d.e tipul 2 (largul l1urii, jnmzele c9Pacilor) au
termcniimai putin legati, fiinJd ci pot fi deplasati de un
grnp de tipnl 1 sau de tipul 1 3, de ex.; largul imbietor al
m<Frii, larglll luminat luna al marii, largttt imbie!or
luminat de luna al marii etc. ;frunzele nglilbenite ale capacilor,
frunzcle 1llgerlbC1l#e de ar:;;i(a ale copacilor etc. Perturbiid apar
numai cind In interiorul grupurilor de tipul 2 apare inca un
grup de tipul Z, de ex.; jrunzclc ingalbnl' de ve1'ii ale
copacilor. Grnplll rezultat este mai greu de cuprins. decit
cclclalte.
Grupurile de tipul 3 (p<r dr: cmilit, dovezi de imaginaNe,
motor cu t'xplozie) slnt mai putin coerente decit tipul 1, cad
ele dev in par moale de camiza, dovezi clare de imaginafie
(mai rar motor ne i'1plo.7:it', care este o unitate stabilita prin
uz).
In conduzie, in ordinea descresdnda a coerentci aVf.'tn:
tipul 1, tipul 3 tipul 2.
:>6.2 GRtTPCL VERBAL
36.2.7 Tipurilt' de gyupuri t'c'YOtlle
Tipul 1 (verb-adverb):
intelege repede, ajungind undeva, veniti mUne
Advcrbul un \'erb numai dnd este sa se
arate in ce sau f11Jll se petrece actiunea. El are
346
dedo funct ie de determinare care se poate compara cu aceea
a adjectivului fata de substantivul pe care-l Dato-
rHii eL adverbul este de obicei un circumstantial, iar ad-
jectivul, un a.tribut. Dar, spre deosebire de atributul adjec-
tival care cere adesca ca substantivul la care se refera sa fie
articulat, adverbul in calitatea lui de circumstantial nu
modifica in nici un fel forma ,'crblui, ci numai
Adverbul nu sta neaparat 1 i n g a nrb. Astfel, n{elege
re pede devine tara gl'eutate: nfelege totul repcde sau nfelege
!/lcmrile mai importante repede etc.
Advcrbul sta mai des d u p a vcrb, dar nu rarcori apare
in a i n te; in orice caz, mult mai frccvcnt ucdt apare
adjectiv ul inaintea substantivului.
Tipul 2 (verb-obiect direct sau indirect):
a invatat carte, lauda pe poet, despre sport
Obiectul direct cel indirect stau in general u u p a
vcrb, dar nu dnd s1nt exprimate prin pronume personale.
Atunci apar regulile spccale stabilte la p. 290. Unor reguli
spcciale li se supun cele doua obiecte atunci cnd, din
diferite motive, slnt i n a i n t e a \'Crbului, potrivit
ru cele adtate la p. 134, 290.
Ond un grup verbal le con}inc pe amindouiL ordinea
a ;teptata este:
verb-obiect direct - obiect indirect, de ex.:
daci dai nas fui han (el se suie pe di van)
spullca cite o V01'ba buna rctlrllia
d pinteni calului
Aproape la fel de des apare 1nsa ordinea:
verb-obiect indirect - obiect direct, de ex.:
va darui domllullfi Coe o berc/el
spunea coPiilor basme cu fefi-frumO$1'
da CU'IJ1ttelor infrdmin{ate Inlcles dar
acordam prietenilor tot ajuiorul
Adoptarea uneia dintre aceste ordini de depinde:
(() de intentia de a sublinia unul din cele doua obiecle,
b) de dQrinta de a evita confziile care s-ar putea in
unele exprimari, Astfel, in constructia nap01'aza carfca
prielenului dumitale, intelesul poate sa fie "inapoiaza
cuiva cartea care apartine prictenului dumitale", dar
"inapoiaza prietenului dumitale cartea despre care a fost
vorba (pe care el ti-a imprumutat-o)". Pentru a arata
ca prietcllul1fi (dulIlita1e) este obiect indirect in dativl
347
il imediat dupa verb (sau imediat inainte de verh).
Tipul 3 (verb-circumstanjial, dar nu adverb):
o luntre luneca pe balta,
soshtd ntr-o clipa,
amina in fiecare zi
Circumstantialul carc nu este adverb sta de obicei dupa
verb, dar, ca adverbul din grupurile de tipull, el apare des
t n a in te, fiind de multe ori un grup-t{omnal, cum se
vede chiar din exemplele de mai sus. Prin urmare, tipu13
seamana in acea;;ta privinta eu tipul 2 .
.16.2.2 Gmpuri vel'bale comPlexe
Grupurile verbale care rezulta din eombinarea a cel
doua din cele trei tipuri simple le consideram grupuri verbale
eomplexe.
Tipul 1 - tipul 2
Prin aceasta combinare se obtine un grup eu 12 posibi-
Uta ti mai des utilizate:
l. 0biedul dircct sau cel in-
direct este dupa
grllpul verbal de tipul 1:
2. 0biect ul direct sau cel in-
dircct este ntre vcrb
adverb:
3. bieci ul direet sau cel in-
direct este inaintea
Verbllllli:
348
- a) analizaji imediat re:ml-
tatele
b) se gndesc acum la joac a
a) itnediat analiza(i re-
zullatele
b) aeum se gndesL' la
joaca
- a) analiza(i rezu,ltatde
imediat
b) se gtndesclajoacti acum
a) t:mediat a-naliza{i re-
zultatele
b) aeltm la joaca se :},in-
dese
- a) rezultatele analizati-le
imediat
b) la joaca acum gin-
dese
a) rezultatele imediat ana-
li.zati-le
b) la joadi se g,ndese
acum
1.
2.
Tipul 1 + tipul 3
Tipul 1 se combina foarte des eu tipul 3, de ex. I
o luntre aJuneca pe balta
Posibilitat
ile
care rezultii din aceasta combinare sint:
Grupul
circumstantial
[ a) pro",p'
se
Ol'zce ora

dupa tipul 1 :
b) prompt rasplllld
orice ora
[ a) raspmut la
01'ice
Grupul cireumstantial se
prompt
verb aclverb:
b) prompt la oricc
rt'Sp1t1ld
ora
la
la
ora
ora
[ a) la orice
tlispund
3. Grupul circumstantia1 se
prompt
inaintea tipului 1 :
b) la orice ora prompt
raspul1d
Din aceste posibilita ti, cele mai freevent intilnite
<;lnt 1 3. Celelalte au un rol asemanator eu cel stabilJt ]a
analiza combinarilor dintre tipul 1 tipul 2.
Tipul 2 + tipul 3
$i aceste doua tipuri se combina de ex.:
cmnpara legume de la Piafa
deschideti car!e la pagina 67
se acordC. burse in f iecare scmcstru
Loeul elementelor din asemenea grupuri complexe depincle
de obieetului lnainte sau dupa verbo Cind obicctul
s't dupa verb, grupul circumstantial este pus in continuare
dupa obiect ca in exemplele de mai sus, sau inaintea intrc-
gului grup 2, adica:
de la piatel rumpar lcgume
la pagta 67 desehideji cal'file
in ft'eeare senzestr1t se acordli burse
9rcumstantialul paate sa apara in interiorul grupnlui
de tlpul 2:
cumpira de la piata legume
descltidefi la pagina 67 rtile
se acorda 1n fiecare semestru bursc
n aceasta pozitie este subliniat obiectul, datorit fap-
tului ca. locullui este imediat dupa verb, iar despar-
349
tirea lu de \"crb da la o surpriza. tn timp.
aceasU. face impresia di grupul ar trebui continuat,
de ex.:
cump(lra de la piafa legume (proaspet e )
deschideli la pagi1ta 67 drlile (de astrollomie)
se acorda n fiecare semesfy,lt burse studelljilor
acest fapt face ca atentia sa se indrepte catre
p;.utea finala a grupului.
36.2.3 CoezittJ/ea grup/trilor z'erbale
Grupurilc verbale au o coeziune mai mica decit grupurile
nominalc. Faptul acesta se datoreaza calititi10r verbului cu
deosebirc mentinerii formei lu neschimbate in grupul in
care este incIus, indiferent de ce se intitnpla en ceilalti consti-
tucnti ai grupului. afara bineinte1es de sitnatiile in care
ad\'crbul ar eontrazice timpul, modul sau alte caracteristici
al.' vcrbulll. se explica mai mare de
a l'iementelor din diferitcIe tipuri de grupuri verbale.
36.3 LOClJL GRUPDRILOR iN }JROPOZITIE
A tit grupurile verb ale , dt cele nominale pot sa. fe
plasate in diverse locuT din propozitie, eu conditia ca prin
aCt'asta sa se obtina o idee mai precisa. Sl. luam pentru exem-
plificare o propozitie in e are grupul verbal este ald.tuit din
prcdicat doua circumstantia1e, amindoua reprezcntlnd
dt e un grup nominal. Propozitia este:
Tr,'/wl .'xprcs 303 pl,'ac?i peste cinci minute de la lil/ ia
a
eu CUVillll' fal a transfonnari, ide{!a se poate
exprima astfcl:
peste cinci tJ1/utc, de la lini,l a frriel, plcad trcllul expres 303.
De la l"na a frea plcaca peste einei minute trc1I1t1 expres 303.
De la linia a trea, peste einci minute, pleaci trmul expres 303.
Peste cine minute, trcnut expres 303 pleaca de la lina a treia.
p.'aca peste cinci minute de la linia a treia trcnul expres 303.
PIc'LIea de la linia a treia tt'enul expres 303 peste cinci minute.
etc.
in propozitie a grupurilor depinde de gradul
]or de cocrent. Astfel in propozitia:
.,DumlFrI/l'<1 /'IImas,' 1rW fik1tttr in funwl ei de lumh/a catll{/,-J!1t
,is"
\1 Dumarat' nzin/mata)
350
uvem un subiect (dumbrava) un grup verbal (al predlca-
tulu) constitut din restul propozitiei. In grupul predicat ului
se disting foarte dar trei nniHiti: un grup verbal pr0priu-zis:
ramase iar lamta doua grupuri nominale: in fumul ei de
lumina ca in/r-un vis. (Vezi p. 284.)
Dintre ele, grupul verbal propriu-zis poate lua infati-
ramase tacuta iar, iar ramase tacuta, tacuta ramase iaY.
tacztfa iar ramase, dupa cum poate primi in interiorul sau
-unul din cele doua grupuri nominale, de ex.:
DZl1fzbrava ramase iar, in fumul ei de lumina, tacula ca un vis.
Dumbrava ramase ca 1m vis, tacuta iar, in fumul ei de lmmna.
Se tnte1ege de la sine ca ordinea poate fi schimbata prin
inversare simpla:
Ca ntr-un vis, in fumul ei de lumina, dumbrm1a ramase iar
tacuta.
In aceste grupurile pastreaza unitatea, ceea
ce ca topica, cum am spus, nu numai
locul cuvintelor in propozitie, ci acela al grupurilor in pro-
pozitie. Am putea spune chiar ca pe acestea le in
primul nnd.
36.4 LOCUL PARTILOR DE PROPOZITIE
Locul partilor principale al celor secundare in propo-
zitie depinde de felul propozitiei (asertiva, exclamativa, inte-
rogativa etc.), de legaturile care trebuie sa se faca intre parti
de dorinta noastra de a seo ate in evidenta pe una sau pe
alta, potrivit cu ce am spus sau cu ce vrem sa spunem in
continuare.
In propozitii1e asertive (afirmative sau negative) exista o
ordine de baza, numita adesea ordine 1 og i e a, o ordine
derivata, numita adesea ordine a f e e t i y a sau exprcs\a.
Suhiect-predicat (SP):
Elevul studiaza.
Subiect-atribut-predicat (SAP):
Elevul studiaza.
Subiect-atribut-predicat-obiect direct (SAPO):
Elevul studiaza lilcrat1fri.
Subiect-atribut-predicat-obiect dired-atribut (SAPOA):
Elevul C01t$ti'lJcios sfudiaza titeratura romna.
Subicct -atril)ut -predicat -obicct dirert -atribut-crcllUlstan-
'ial (SAPOAC):
351
Ele7.:ul studiaza literatura romna cu Plicere
N o t a. Se inte1ege de la sine d in loeul obiectrlui dircct
se Ioate intilni un obie, t inclircct, dupa curo in nnele
propozitii pot figura ambde obiectc.
Ordinea de roai sus se sehimN. in propozit ile exclama-
tive, in cele interogative in care avem un pn nume intero-
gativ in cele dubitative, unde se utilizeaza ordinea dcrivata!
de ex.:
elJ ce sa te rispli.tesc pentru osleneal?
fata ordinea de baza dintr-o asertiva eu aprosimativ
inte1es:
(Eu) te raspli.tesc cu ceva pentru osteneali.
Ea se sehimN. 9i atunci dnd o anumita parte a propozi-
tiei ne intereseaza in mod deosebit 9i o punem in alt loe declt
in acela de baza, subliniind-o in acest fel, de ex.:
,,$i a5a a trilit [van cel Jara de rnoarte veac'Uri nenumc/1"ate."
Se subliniaza predicatul a trilito
(l. Creanga, /van Tttrbi1lc)
"lntr-o republica, poporul mt asCtilta dedt de
ale$i ciliar de
(N. Bilcescu, Desprc repttblici., despre popor $i sti.plllire)
Se subliniaza circumstantialul intr-o republica.
"De V11'l:mre fi-e gaimt$a ceca, m/ii Mide?"
(I. Creanga, Amintiri)
:-;e subliniaza numcle predicativ de vnzal'e.
"Pe margine.1 praielor gMe-ite in vai, arini,n $iruri l'Uttgi
led.fl;Cr. coani de
(G. Galaction, Bsericuja din Rizoare)
Se subliniaza cireumstantialele puse inailltea predicatului.
infZarina vieti m/irunte se streco(lril prin marginea aceasta
de plidure, ca-n orice diminea!a de oara."
(M. Sadoveanu, 1n pldu-rea
Se subliniaza circumstantialul de mod prin lu
dupa ce! de loe.
36.5 LOCUL PROPOZITIlLOR iN FRAZA
In orice fraza, propozitiilc se intr-o ordine care
trebuie sa le faca sa exprime 'mpreuna o idee unit ara , in
352
timp sa asigure legatura eu ceea ce urmeaza. Expu-
nerea scrisa sau vorbita a unor lueruri are mi fir conducator
clnd este bine alcatuita. Pentru a-l respecta, propozitiile
din frazele pe eare le folosim trebuie asezate in asa fel, indt
treeerea de la o fraza la alta sa se printr- inlantuire
de lnteles. In aeest scop, o propozitie se poate ptme la
inceput, la mijloe sau la dupa nevoile expunerii. De
aici decurge prima regula de topica a fra7e:
Locul propozitii1or intr-o fraza depinde de for-
mularea ideHor dinaintea acelei fraze de cee a
ce dorim sa spunem in continuare.
Potrivit eu aceasta regula, o expunere nu inccpe orieum,
eu orice fel de fraza, oridt ar fi ea de bine gindita inehegata.
De exemplu, o povestire n-ar putea sa se deschida eu o fraza
ca:
"Mai poftcasea de aeum alti in satul aecla, daca
le da mIna tine eureaua."
(1. Creanga, Povestea umti om lene*)
Regula de orientare de mai Sus se eompleteaza eu reguli
speciale eare privese unde eoordonate subordonate eu loe
o b 1 i g a t o r i u In fraza. Aee.stea sInt:
Dintre eoordonate:
1} a d ver s a ti va aflata dupa d, ei .',{ etc. nu se poate
pe primul loe; ,
2) e o n c 1 u s i va anata dupa decl, a$adar, pri?z 'lwmare etc.
eare, de asemenea, nu se poate pe pnmul loe.
Di n t r e s u b o r don a te:
.3) a tri b u t i v a, al direi loe este dupa euvintul la eare
se refera, de ex.:
"Acestea fura; dupa socotinta noastra, pricinile care stin-
sera egalitatea strahU1za de dreptttri de star,,' tlz tirile
noastre formara acea monstruozitate sociala ca o !ara
intteaga sa robeasea la eiva particulari. u
(N. Balcescu, Romdni S'ttpt Mihai-Voievod T/eazul)
4) e o n s e cut i v a. Loeul eonseeutivei este totdeauna
dupa prima parte a une comparatii, de ex.:
"Era o sloata nemaipomenita, ploaie, zapada, mazarici'i
vlnt de nu mai vita cum sa se lntoarca sa
poata rasllfla."
(I.L. Caragiale, In vreme de raiboi)
353
5) e o m par a ti va. Propozitia de mod comparativa
construita cu decit sta d u p Ji prima parte a comparatiei.
Cea construW eu' ajutorul lui ctmt poate sta inaintea
regentei sale mai ales cind aceasta contme pe perechea
core1ativa a lui cum. lata un exemplu pentru prima
situatie:
" ... am nevoie de o proteqie pe care numai un de
trib marei indil.arat, cum era mi-o poate acorda."
(M. Sadoveanu, Nada Florilor)
Celelalte subordonate se sau in ordinea in care
se petrec diverscle intlm{>lari In fraza, sau 1ntr-o
ordine destinatii sa puna in lumina o idee particulara, de
ex., in ordinea desf14unlrii evenimentelor:
"Baba atunci a ametit de bucurie; lnsa, gindind
ca-i udga-l crueea, s-a spariet uimit, se uita prin bordei
sa vadl de unde a acel glas; dar nevazind pe nime,
mai veni t in sine. tr
(1. Creanga Povcstea porcului)
tn general, propozitiilor care nu se supun reguli-
lor speciale este lilera. Astfe1, subiectiva eare neepe eu
cine sau eu ce se mai ales inaintea regentei sale,
exista ordinea inversa, tot cum subieetiva care depinde
de o expresie impersonala (e bi11e, e rau, e/rumos. e l1Hl etc.),
sta mai frecvent dupa regenta, nu rareori se plaseaza
inainte de aeeasta etc.
tn frazele eu intercalari este necesar sa se tina seama de
punctul in care s-a iutrodus intercalarea, pentru'd. ea produce
uneori schimbari imIXJrtante in ordinea propozitiilor ehiar
a unor fragmente de propozitie, de ex.:
"tn paradisul Evei. prin pidure,
Ca in vecE de mai tirziu
Gura ta sfinU., to{i parintii
Nu s-a deschis decit ca sa ne injure."
(T. Arghezi. Psalm)
tn alta ordine am fi avut: Toti parintii (ca) gura ta
sfinta nU sa dcschis in paradisul Evei, prn padure, ca in
vccii de mai tlrziu, dedt ca sa ne injure.
354
"Si mal ales, ajuugt1td ali 0'1 duP iscusln!a pe
cre o ai, dupa cEt am ajlat, su nu fii asupritor al sanna-
nilor cum sint atitia care au iesit dintre noi si ne-au uitat
dupa ce s-au eu pine ,
(1\1. Sadoveanu, Nada flvrilor)
"Si nu-mi pare rau d am fost amagit de prietcni, fiindca
dca nu se-1Zt1mpla ce s-a-ntmplat, poate nu-mi scotea
norocul in cale un strain de pretios ca dumneata."
(I.L. Caragiale, Abu Hassan)
(pentru efectele schimbarilor de topidi, vezi Im'ersllllea
hiperbatul, p. 394).
Capitolul 37
VORBIREA DIRECTA - VORBIREA INDIRECTA
Pentru exprimarea gindurilor, sentimentelor, parerilor -
ale noastre sau ale altor a - avem doua modalitati generale:
a) sa le ca ginduri, sentimente, pareri ale noastre,
eu propriile noastre euvinte, propozitii fraze i
b) sa le ea ginduri, sentimente, pareri ale altora,
fe cu propriile lor cuvinte, propozitii fraze, fie eu ale
noastre.
Cind procedam ca in a, folosim vorblrea dlrectll, care mai
este numita stit direct sau dlscurs directo Astfel in propo-
zitia de mai jos:
"Pe-o nicovala Pitpalacul t# bate dntecul fierbinte"
(L. Blaga, Prer)
poetul se exprima in vorbire directa. lucru se petrece
in versurile urmatoare extrase din monologul lui Mircea
din Scrisoarea IlI;
"Eu? mi apar saracia # nevoile neamul
$ de aceea tot ce lara asta I rul, ramm
Mi-e prieten numal mie, lara Ile este ...
tt
De asemenea, in vorbire directa este o propozitie ea:
Direcla Vtnaloril a pornit ac{iunea de refacere a piraieloT,
mal ales a acelora din aproPierea pastravariilor.
In eursul vorbirii directe se pot introduce spusele euiva,
dUndu-Ie. Ca sa se arate acest lucru. se un verb ca
spune, :ice, susline ete., de ex.;
"Daca vol nu ma vrejl. eu va vreau" - zise
sau:
zisel "Daca vol nu ma vrell. eu va vreau".
356
La !7i propozitia se, fraza dintre n ... " este
in vorbire directa, dar in vorbire directa e ita t a.
Tot in vorbire directa citata slnt propozitiile G1.re
unnea. dupa doua puncte in fragmentul Ul'mator:
"Atunci zna spcfimintati' zise ltti F,'it-Fl'limol;: I-t
te-ai face, eli te zml.'l/,l."
(I. Creanga, F at-Frumos, liul icpei)
Cind exprimam numai ideea sau ideile dintr-o
o fraza, mai multe fraze etc. 11111'-0 formulare care ne apartine
noua san celui care le prezinUi, partea construiU asUe! este o
vorbire indirecta, un stil sau un discurs indirect, de' ex.:
zise ca, daca ei mt-l voiall J el iIoil1.
At-unci ztna spaim1ltata zise lu Fat-FrU111os sa sr faca
ce se va face ca l zmcul.
37.1 TRECEREA DE LA VORBIREA DIH.ECTA LA
CEA INDIRECTA
tn trecerea de la vorbirea directa la cea indirecta se
respecta unele reguli care privese diversele feluri de propozitii.
Propoziliile afirmative $i cele negative se trec din vorbirca
directa in cea indirecta cu ajutorul conjunctici ca, pusa dupa
un verb care inseamna "a spnnc" J de ex.:
Vo r b ir e d ir e e t a: Vo r b ir e i n d ir" t' t a:
M i duc pina la un prieten Spttne} ca' (el) se duce
A spus pina la un prieten.
Te-a' mai ingra$at A remarcat ca (el) sa mal

Nu 11l'-e sete. Sp'lllte ca nu-j e sete.
Prop.ozitme interogative se trec din vorbirea directa in cea
eu ajutorul unui verb care are inieles de Jntrcba", de ex.:
Cine dmmleatai L-a intrebat cine este el.
Cind la propozitia interogativa se pot da cloua raspunsul'i,
pe linga verbul eu intelesul de "intreba", se intrebuinteaza
conjunctia daca, (de):
SfllteJi pregatiii de dr-u'm!
Sti-i lec tia JI
Vine cfneva'
A ntrebat daca sint pregatitl
de drum.
lntreabi daca fe(:tia.
lntreaIJa daca vine cineva.
357
Adverbe1c de tlmp, de loe san de mod inte-
rogative dintr-o propozitie interogath'a se pastreaza in
treeerea de la vorbirca directa la cca indirecta, devenind
conjuneti tn aceasta din urma:
Unde ai pus cartea mea?
Ctnd a vcnt't?
Cum ati dlitorit !
Cft e ccasul?
lnlrcaba nde ai pus cartea llti.
L-a intubat cind a venil.
Il ttltreabii cum a calitorit.
11 ntrcaba dt e ceasul.
Propozitiile intcrogath'e trecnte in vorbirea indirecta
stnt numite t'ntcrogati'i!e indirecte.
Propozijiilc imperatit!e se tree in vorbirea indirecta eu aju-
toru1 unui verb care are inteles de "porunci, ordona, pretinde,
cere etc.", urmat de modul eonjunctiv, de ex.:
Da-{i d'::l1sia numaidedt I
Slai pe loe!
linpru11tuta-mi stiloul tu.
I-a p01'1t1lcit dea demisia
numaidecit.
1 -a cerllt sa stea pe loco
L-a ruga! sa-i tmprumute sti-
loul lul.
l'rupoz/tiltc c.Hla111at1!C se tree din vorbirea directa in eea
indirecta eu ajutorul unor verbe care inseamna "ura, spune"
urmate de eonjuncth', daca acesta a fost in vorbirea directa,
sau de conjunctia ca unul din celelalte modnri personale,
afara de imperati\-; de ex.
Vai de mine!
Su ri!- 11ml!1' (/ni!
Sp'une ca este val de el.
I-a U1'a! sa traiasca mutti anl.
37.2 YERBUL IN VORBIREA INDIRECTA
Verbele care se intrebuinteaza pentru a arata ca se face
trecerea de la vorbirea directa la cea indirecta, fiind verbe
declarandi tranzitive, transforma propazitiile indepen-
dente din vorbirea directa in prapozitii de p e n den t e in
vorbirea indirecta.
Timpul modul acestar verbe nu conditioneaza decit in
anumite imprejurari timpul modul propozitiilar din VOf-
birea indirecta (nu se intrebuinteaza niciodata imperativul,
de ex.), inclt putem avea constructii in care timpul modul
verbelof sint conditionate de intelesul pe care-l dm fiedirei
situatii.
35&
Cina este necesar sa se arate d ceea ce se relateaza se
intimpIa in trecut, in prezent sau in viitor, se folosesc timpu-
rile corespunitoare, de ex.:
"Spune cci pe afunci se ducea la U1/ prieten care-l
l aprecia joarle multo Prietenul era de mesert:a lui etc.
,,!j-apoi linde s-ar fl gisind acel imparat rO$ $i jata lui.
eare cua [se ziceJ este o jarmn,,;o/1l1i cumpliti, ll1/mai cel
de pe comoara o Ji $Nind."
(1. Creanga, Harap Alb)
37.3 PR01\UI\IELE PERSONAL E CELE POSESIVE
IN VORBIREA INDIRECTA
Pronumele personale cele (ca adjectivele
posesive) de persoana I a II-a, singular plural, trec de
obicei in vorbirea directa la persoana a III-a:
V.D. (Eu) Imi cttnOSC bine obliga/iile mete.
V.l. Pretillde ca (el) ii bine oblz'ga{iilt' lui.
V.D. (Noi) vom merge pe jos.
V.1. A SPZts ca (ei) vor merge pe jos.
V.D. Cuno$ti pe omul aeesla? (tu).
V.1. A ntrebat daea (el) eunoa$te pe omul atesta (sau acela).
V.D. Vorbiji mai neel. (voi)
V.1. I-a rugat sa '/Jorbeasea mai ncet (pe ei).
Situatia de mai sus se totdeauna cind relatam
spusele persoanei a treia. De multe ori tnsa reproducem ce
am spus rioi sau o persoana a U-a, de ex.:
V.D. lmi wnose bine obUgatii1e mele.
V.I. (E'u) am spus ca imi cunose bine obliga!iile mele.
V.1. (Tu) ai spus ca-ti C1tl1O$ti bine obliga/iile tale.
Se pot situatii in care vorbitorul relateaza unei
persoane a II-a ce a spus despre ea:
V.I. (Eu) am spus ca (tu) iti c1tnO!;ti bine obligaliile (tale).
sau despre persoana a III-a:
V.I. (Eu) am spus ca el (sau: ea) clInoa$le bine obliga/ile
(sale).
sau persoana a II-a despre persoana a III-a:
V.I. (Tu) ai spus ca el (sau: ea) wnoa$te bille obliga/iile
(sale).
359
sau persoana a III-a despre persoana 1 ori a II-a:
V.l. (El sau: ea) a spus di (eu) Imi cunosc bine obligalile
(mele).
V.l. (El sau: ea) a spus ca (tu) Itl bine obligaliile
(tale) etc .
N o t a. Persoana a III-a generala din expresii, locutiuni,
proverbe etc. nu se trece la persoana a III -a, de ex.:
V.1. Bine a zis cine a zis ca daca dal nas lui Ivan, el se suie
pe divan.
37.4 CONFUZIl DATORATE SCHIMBARII DE
PRONUME
Din cauza ca in vorbirea indirecta pronumele personal
cel posesiv de persoana a lI-a tin locul persoanei 1 a II-a,
pot sa apara unele confuzii ca in propozitia:
A remarca! ca (el sau: ea) s-a mai
unde persoana a II-a poate fi sau vorbitorul san cel
ori cea despre care se
In fragmentul din vorhirea indirecta de mai jos:
I-a spus sa nu primeasca bani, ci numai atta griu cu pae
cu tot cit va puha duce el in spate # cu un Miat allui
el se poate refer atit la cel care nu bani, dt la cel
care da griul (deci la doua persoane cu totul diferite);
lui, aHt la un biiat al celui care urmeaza sa ia griul, eH la
un baiat al celui care urmeaza sa dea griul.
Pentru a limpezi intelesul ullor comtructii ca aceasta se
introduce in vorbirea indirecta numele uneia din persoane
(cind este cunoscut), de ex.:
I-a spus sa nu primeasca bani, ci nllmai atifa griu cu paie
cu tot dt va putea duce in spate el, Stan, un biiiat al lu
Stan.
san:
I-a spus lui Stan sa nu primeasca ban!, ci numai atifa
gru cu paie cu tot dt va putea duce in spate el cu un Miat
al lui.
37.5 MODIFICARI DATORATE TRECERII LA
VORBIREA INDIRECTA
Adjecti'vele, adverbcle pronmncle care exprima aprcpie-
rea in spa1iu sau in timp se schimba adesea in vorbirea
360
indirecta prin parti de vorbire sau prin locutiunl
care arata departarea, astfel:
trec in
aceasta 1 aceta }
aecata aceea {
ctt o zi inainte
ieri trae in ziua dinainte
. zit,(a precedenta
etc. etc.
a ct t i mzme
acum trec in
{
a doua
trec in duPa o zi
peste o :

1 acolo lA,
t
. tn ztua aeeea
as azt . A'
in acea zi potmJ'/,ne
{
duPa doua zile
peste doua zile
etc. etc.
Schimbarea se face tinindu-se seama de situatie. Astfel,
se poate spune A intrebat daca a citit cartea aceasta, dnd obiec-
tulla care se refera este apropiat de vorbitor.
Imperativul nu se utilizeaza in vorbirea indirecta. El se
transforma in conjunctiv, precedat de un verb cu intelesul de
"ordona, porunci, ruga etc.".
Vocativul devine acuzativ sau dativ, dupa verbul intre-
buintat pentru a introduce vorbirea indirecta.
V.D. "De vinzare ti-e gainu$a ceea, mal balete?" (1. Creangl)
V.l. lnfreabi pe balat daca i e de vinzare gainu$a aceea.
V.1. Porunce$te baiatului sa spuna daca gainu$a lui este
de vnzare.
Propoziti1'le interogativ-exclamative exclamatiile simple,
uneIe interjectii se elimina ori de cite ori exprima o stare de
spirit la care nu este necesar sa ne oprim in vorbirea indirecta,
de ex.:
V.D. la uita!i-va I Cel ce vine dupa ture este ciobanul de
aseara!
"Iordaehe, Iordaehe, in ce foe ne-al bagaU"
(Gala GaIaction, Linga apa Vodislavei)
Propozitia Iordache, Iordache ... etc. nu este necesara in
vorbirea indirecta:
V.l. Le spuse sa se uite ca sii vada ca cel care venea dupa
turc era ciobanul de aseara.
361
De asemenea, nid o propozitie interogativ-exclamativa
ca cea de la inccputul fragmentului urmator nu este nccesara:
V.D. "Ce voiti? Devcniscm la drum mai mt,ncaco# decU
evangllclistul Ion ... "
(C. Hoga1' In M'unli N eam!ttlu)
V.L Autorul spmze' d devcldscra la drum mai
dedt cl'angheUstul Ion ...
37.6 VORBIREA INDIRECTA LIBERA
In vorbirea indirecta se reproduc ideile cuiva prin pro-
pozitii facute.sa depinda de un verb cu intc1esul de
"spune, Zlce, poruncl, ruga, intreba etc.") urmat de con-
junctia corespunzatoare (ci, sa, de, dacil) sau de adverbe
pronume relative.
Exista lnsa un fel de vorbire indirecta fara legatura
e:.xprimaU. cu un verb cu intelesul mai sus aratat. Astfel, in
fragmentul urmator, parte a de la cuvlntul Dumneaei la
cuvintul BlICl/re$ti nu este introdusa prin spune, zice etc.:
"D. Gcorgeseu pasul ... intra in pare; cauta pesll'
tot... Madam Georgeseu - fatalitate - nicaieri. Obosit,
omul pe o banca, pentru prima oara, dupa o aler-
gatura de cinci ceasuri, injura in gind... Pe cine? Pe
coana Anca ... Dumneaei a icut toata tncurcitura. Dum-
neaei lace toate tncurcaturile... Dar ntt strici dumneaei;
el strica; ntt trebuia s-o la; trebuia s-o lase la
(I.L. Caragiale, Tren de Plicere)
Aceasta parte este o vorbire indirecta libera. Ea este
libera pentru ca nu se leaga de restul e:.xpunerii prin spline,
zice etc. billeinteles, nic prin conjunctiile cerute de un
asemenea verbo
Vorbirea indirecta libera este in ter i o ara. Ea se
produce de obcei in gilld, de cele mai multe ori. rcprezentind
un m 11 o 1 o g interior. Putem char sa-i recol1stituim partile
care banuim d lipsesc. De exemplu, tn monologul interior
de mai sus:
Dar nlt sfricc' dumncaei; (dar cine strica?) el "trica,'
(de ce? fndd) 111/ trcbuia s-o ia; (dar ce sa fi facut?)
tl'ebuia s-o tase la
Upsa verbului prin care Se introduce de obicei ,'orbirea
indirecta este suplinita in "orbirca indirecta libera fe de alt
verb, fie de un element ranabil sa sugereze faptul di o parte
362
din vorbire are caracteristica de a fi indirecta libera. Astfcl,
in fragmentul din Y.L. Caragiale, acest rol i1 are Jnjura in
gind", ar in cel de ma jos, eonstruetia faeu sa murmure"
(dupa care urmeaza vorbrca indirecta libera):
IIrntr-adevar afIa multe lucruri: pina unde sa mearga eu
un tren, pina unde eu o clasa, la ee hotel sa traga la Viena,
eit sa dea la hamal, dt la birjari dt la ehelneri. Multi-
mea ti inspaiminta !li-l flku sa murmure eu
indignare. Toate le pillea ierta nemtilor, dar pomana asta
C'l{ de-a sila nu-i ttra dumneahti in cap."
(I.A. Bassarabescu, Strainul)
37.6.1 Vorb1'rea indirecta propriu-zisa. Jara vcrbul cu
nteles de "spune, zice etc." partial, Jara conjunctie.
A<:est caz, relativ rar, apare dnd avem elipsa unui verb
caracteristic vorbirii indirecte dnd, dupa ce se sugereaza
acest verb, se spusele cuiva introduse cel putin o data
prin eonjunetia neeesara. Un exemplu ilustrativ este urma-
toarea traza (am in fel, indt sa putem sublinia
elementele specice):
Jntr-o zi, stlnd ei la masa impreuna eu o suma de musa-
fir, pina s-aduca dorba, a-neeput din chiar senn Ianu-
loaa sa vorbeasca despre o prietena maritata care nu
se afia de fata, (se sugereaza prin ultimul predicat ca
1 anuloaia va sjntne ceva) I
(1) di s-a {inut cu beizadea cut are, un copil! Voda supa-
rat foc, era sa puie sa-i taie coadele s-o trimita surghiun
la un schit, tocmai in fundul muntilor;
(2) di a prins-o o data barbatu-sau, ziua-namiaza mare, la
Turloaia, la ehiolhan, la iarba verde, cu consulul muscaIesc
eu alti drangalaij
(3) - tiganii ti trageau de unul singur "l\fiii cazace, cazacele!
ea ehiuia juca numa-n papud, cu palmele-n ceafa,
apilpisita, ca un malade1 zaporojean;
(4) ca-ntr-un nnd a plecat la s-o spovedcasdi
sfintia sa parintele loaniehie, a stat acolo de miercuri
in sapUmina patimilor pina-n saputmina luminatii dupa
Izvorul Tamaduirii;
(5) - se plimba toati noaptea eu duhovnicu-n luntre pe
luna cinta de rasuna lacul: lobada! OH
363
tato. gura lumii-i :;loboua!", iar pirintele lucra din
loppti tinca isonul pe glas al aptulea."
(LL. Caragiale, [(ir Ia1tulea)
Din cele cinci part aBate In vorbire indirecta, doua
(3) (5) uu slut precedate de conjunctia ca.
37.6.2 Vorb directa exprimatii prllltr-1f.1'l l"UV-z,tt satt mal
multe tn Cltrsul altd vorbiri directe
Cazul acesta consta din rcproducerea unui cuvint sau a
unei exprcsii a celui despre eare se ceva, un fel
de citare neexplicata, ca in fraza de mai jos, unde expresia
lac- aa uu apartil1e autorului. ci persoal1ei despre care el
relateaza:
"Dar indata ce s-a luhfunat la munca din eare vede a d
toatl "iata n-arp sa mai scape, a tnteles d pentru o femde
necajiH ea ea, toate aeeste de mai bine slnt,
prostii, care-ti fae traiul mai greu."
(1. Agarbiceauu), Fefeleaga)
Pcntru partea finaUi. a frazei nu putem avea deplina cer-
titudine decit in legitura cn tenllenul subliniat. Ultima pro-
pozitic cu verbul la persoana a U-a ar parea d. reproduce
gindirca personajului, ceca ce ne-ar da dreptul s-o consideram,
mai ales dupa citarea lui aca-a.,'la, in vorbirea indirecta libera,
dar cum persoana a U-a este aici, generala, o asemenea inter-
pretare nu se sprijina pe argumente suficient de putemice.
37.7 O REPREZENTARE GRAFIC A VORBIRlI
DI RECTE, A CELEI INDIRECTE A CELE! INDI.
RECTE LIBERE
Oricine spune ceva este un vorbitor. Spre a se exprima,
e 1 e m i t e propozitii fraze. De aceea i se spune uneori
emititor.
Ceea ce el exprima plln propozitii fraze se
uneori mesaJ.
Cel care mesajele emitatoruluf se nume9te uneod
receptor.
De fiecare data cind o persoana spune ceva, ea este emita-
tor, iar cind asculta ce spnne alta persoana, ea este receptor,
Legatura dintre ele se face prin mesaje.
364
Aceasta este schema vorbirii indirecte.
In vorbirea directa, emitatorul (E) comunica un mesaj
(M) unui receptor (R), deci:
E--M--R
Aceasta este reprezentarea grafica a vorbirii directe.
Cind mesajul ajtinge la receptor prin intermediul altui
emitator, fara a fi mesaj citat, avem doi emitatori: El (care
a compus mesajul) E
2
(care retransmite mesajul compus de
El ). Cind E
2
a primit mesajul lui El' el a fost atunci
receptor. CInd E
2
retransmite mesajul, M. allui El' el spe-
cHica acest lucru prin verbe ca spune, zice, ordond, aJirm:'i
etc., ceea ce modifica intr-o oarecare masura mesajullui El'
Vom avea deci doua mesaje foarte asemanatoare (M Mi)'
Acest mod de transmitere a mesajelor formeaza vorbirea
indirecta care arata grafic astfel:
R
l t
(R) E
2
--M
I
Cind avem de-a face cu vorbirea indirecta libera, Reste
persoana ca E
2
, cad el un mesaj facut de
el insu;>i, dar ca cum ar fi fost construit de un E diferit.
Deci:
El'"M R=E2
t
(R) E
2
--M
1
( a p lt o 1 u t 38
PRINCIPALELE FIGURI DE S111
figurile de stil se nase din doua cauze fundamentale:
1) din deprinderea de a ne lnchipui ca lucrurile fiinteIe
pot sa aiba dorite de noi sa se comporte ca
eum le-ar avea intr-adevar;
2) din nccesitatea de a pune in evidenta acele parti din
c1i\'ersele noastre expuneri scrise sau orale carora dodm sa li
se acorde o atentie deosebiHL Ceea ce rezulta in vorbire sau
in scris dintr-o schimbare ceruta de camele mai sus aratate
este o figura de stil. Astfe! dnd din povestirea bine-
cunoscuta a lui Ion Creanga striga intiia oara: Cucurgu.
boier m(lr, da!i pUl/guIa C1t doi ba71i I el capiW, printr-o
figura de stil, omeneasd dea vorbi. Invers, dnd
noi ne adresam obiecte1or neinsufletite, ca in versurile:
"Plllgule cn' te-a uascocit
Ca sa framint a coaje? ... "
(T. Arghezi, Plugul)
sau dnd raspundem la o intrebare pe care parca ne-ar fi
adresat-o noua lucruri1e, ca in versurile lui Eminescu:
"Am raspuns: <Padure draga,
Ea nu vine, nu mai vine!
Singuri vol, dimineti
De vIsar! la ochH vIneti
Ce pentru mine
Vara-ntreaga.rt
(Preamit de codru )
366
se produce de asemcnea o figura de stil, de fel ca cea
din versurile popularc de mai jos in care !'c ponmcc:;;te dorului:
"Du-te, dor, IX' cel izyor
Si despica molidul,
Nu-mi despica sufktul,
despica cetina,
N u-mi despica inima!"
Vn poct poate char su spuna despre sine:
"Tare sintsingur, Doanmc,
Copac pribeag uitat in dmpie."
(1'. Arghezi, Psalm)
ca dnd el ar fi copac ar fi in starc sil arate ce ar simti
daca ar fi copac.
Datorita obiceiului amintit nennmarate10r posiLilitati
de a da lucrurilor fiintelor uoi prin
atribuite, datorita in timp o b 1 i g at i e i ca,
de lndata ce un lucru orj o fijnta au fost imaginatt'
intr-un anume fel, ele sa 1?i faca ce se cu
acordate, prin figurile de stil se crecaza lumi no, mai mlllt
ori mai putiu asemaniHoare cu lumea de toate zilele.
In basme, caii mauinca jaratec (printr-o exagerare care
vrea sa arate dt sint de deosebiti de caii de rind), oamenii se
transforma in animale sau in lucruri, apoi in oameni;
unii sint inzestrati cu puteri nemaipomenite: apuca hma cu
miinile, maninca zeci de cuptoare de piine beau zeci de
buti de vin tot nu se satura etc. Obiectele capata
exceptionale: o oglinda arata ce fac cei .apropiati
de personajul care privqte in ea este departe de ai sai, pe
O naframa se vid pete de singe cind celor iubiti li se intimpli
moarte, morFi sint in\"ati cu IIapi o perie aruncata
indarat un timp pe urmaritorii cei rai fidndu se
paqure dintr-un bob de piper care nu sta locului se
un Yiteazul
In literatura culta de imaginatie, in care se intilnesc mal
rar situatii ca cele din basme, apar unele similare,
cum este cea din poezia Fntna de Alexandru Macedonski.
"Cunosc o fintina. pe "alea umbritil
Un grangur de aur cintind m-a-ndemnat
S-adorm intre frunze de plop 1?i rachiti,
Sa. uit in care-am oftat,
36'1
Pe valea umbrita cunose o tintina:
O mierla en de varbi am stat,
At1illd ca durerea o sufar sUpina.
A rlS dt se poate, iar eu am oftat."
"Conversatia" dintre paet, grangur mierla este binein-
teles inchipuita, dar nu pentru ca poctul ar vrea ca noi sa ne
milllmam ca el "discuta" cu cele doua pasari, ci pcntru d
doreste sa aflam ca, pe c'nd la oras sufera, in linistea natllru
ntclegere prietcnie. ' ,
Mijloacelc prin care se atrage aten tia aSllpra 111lei idei,
scotind-o in rclief, slnt ele figuri de stil, de cele mai multe
ori combinate cu cele din categoria anterioara, ca in versurile
din lnger demon, in care Eminescu sco;tte puternic in lu-
Ilina deosebirile de caracter tcmperament dintre perso-
najele poemului: .
"Ea un inger ce se roaga - Ellln demon ce viseaza;
Ea ,o inima de aur - El un suflet apostat;
El in umbra lui fataH sta-ndiiratnic rezemat -
La picioarele Madonei, tri sta , sfinta, Ea vegheaza".
Punerea in evidenta a unui fapt se face, intre altclc,
prin asezarea cuvintelor in asa fel, indt cele care au sau
sa aibli o semnificatie' deosebWi sa nu poata sa fie
trecute eu vederea, ca in versurile urmatoare din Lacul
lu Eminescu:
.,Lacul codrilor albastru
Nuferi galeni il lncardi;
Tresarind in cercuri albe
El cutremura o barca."
Fiind despartit de cuvintul lacul la sfinjtul
versului, adjectivul albastru se afla intr-o pozitie avantaj.ata
de aceea ne oprim intli la el, apoi la celelalte culori din
5trofa .
. . Unui scop s.imilar de a atentiei ii repe
tlt1a, nu numal aceea de cuvlllte sau de grupurl de cuvinte,
el l7i aceea a unor sunete destinate sa imite diferite ritmuri
sau zgomote, de exemplu ritmul unui joc iaranesc:
"lar Ipate, de cuvtntl se prinde in joc linga o fata care
ca i-ar cam veni la socoteaIa ( ... ).
$i tropai, tropai, ropai, ropa-i! i se aprind caldile lui
Ipate ale nostrul"
(1. Creanga, Povestea tui Stan Pa(ilul)
368
sau ca tn pasajul din Hagi Tudose al lui Barbu $tefanescu
Ddavrancea, unde se sugercaza molfaitul unci masline de un
bitr'n fara dinti, zglrcitul personaj Hagi Tudose:
"Dar nu l-ati vazut CUl11 prin drciumi si bad-
nii? ( ... ). Intra iotr-una, ia o maslina, o la
gura strecoara printre gingii. Fol, fol, fol, o mes-
teca ( .. y.
Exemplele de mai inainte sint destinate numai 51'1 ilus-
trcze ideca de figura de stil. Numarul, varictatea impor-
tanta lor nu se pot cuprinde in sute de pagini, dar cele
trebuie neaparat cunoscute pot fi rezumate intr-un
spatiu mai rcstr'ns.
Multe dintre ele, in pril11ul rind cele prin care se
rcliefarea unei idd, uu se inteleg lnsa cum se cuvine
fara gramaticii. mai important este faptul ca
ele se conditioneaza unele pe altele acolo unde apar, In
fel lndt formeaza o retea. Ca sa patrundemadcvarata
semuificatie a unui pOCll1, a unei buciti in proza sau a une!
piese de teatru trcbuie sa dcscoperim aceasta retea. Ea
seamana cu accea formata de elementele gramaticale: pro-
priu-zise, se supune unor reguli de tip ca regulile
din rejeaua gramaticala duce lmpreuna cu accasta la
construirea de expuncri organizate. Ambele nu sint de fapt
dcc't ceea ce numim s t r u e t u r a.
De aceea, numai cine cerceteaza legaturile dintre figurile
de 5til odata cu cele dintre elementele gramaticale, dar
a uita ca ultimele sint 5ubordonate servesc pe cele dintU,
numai acela ajunge sa aprofundeze ce sau asculta
eventual, sa compuna el texte bine formulate atra-
gatoare.
38.1 COMPARATIA
Ciud doua sau mai multe oblecte (lucruri,
soane) seamaua sau ni se pare d seamana pentru di avem
impresia d. au o proprietate comuna, spunem ca unul este
1 a fe 1, t o t a a ca celalalt, e u m este !?i ceIalalt.
p r e e u m este celaIalt sau par e a este ceU.1alt. sau f a
ceva ca celalalt, e u m face celilalt etc.
O proprietate comuna poate sa fie: forma, marimea,
culoarea, gustuI. mirosul, sunetul, un sentiment. un anume

fel dea se de a ,gindi etc. Daca, de exemplu, unc clnta-
rete i se aduce omagiol {jin cf'1da ca o privighctoGrc, se con-
sided. d. ea moduleaza vocea ca privighetoarea trilu-
rile, socotite o colme a fru:nusetii muzicale, fapt care
elementol comun.
Comparatia este cea mai in timp cea mai
gIea figura de stil. Este cea mai fiindca sta la indemina
tuturor, dar tocmai de aceea foarte grea, cad cele mai
comparatii fiind Hcute, a devenit din ce in ce mai
dificil sa se gaseasca altele originale.
lata numai cUeva exemple:
"O ::i senina a fost comparata cu o frunte de lecioara:
Era o zi senina ca fruntea de fecioara
Ce e neturburata de-ai patimilor nori."
(Al. Macedonski, 5tuful de liliac)
runte ner'untata eu o noapte strabatuti de jurtum':
"El ades suit pe o phtcli, eu turbare
In stindardol fruntea aspra-adinca, incretit,
Parca ea o noapte neagra de frunte-acoperita."
(M. Eminescu, 1 nger $i dC11um)
A !(I'ora, (' u un ochi eare apare de sub o geana luminoasa:
"Aurora se radioasa
Ca un ochi ce se desehide sub o geana luminoasa."
(V. Alecsandri, Puntea)
Tr,ccrea anitor a fost eomparata eu lunecarea lIorilor:
... Trecut-au anii ca nouri lungi pe
(l\!. Emineseu, Trecut-a1t al1ii)
.oril negrl, CIt palate sumbre
"Cind norii ee negri par sumbre palate
De luna regina pe rind vizitate ... "
(M. Eminescu, Morfua est)
lar Jormele lor eu 0- dantela I
IISubtiri ea o dantela urca meren din apa
CIadiri de nori fantastici ... "
(Al. Macedonski, 5lufuJ de tiliac)
370
lubita moaria a iost comparata eu o umbra de arginl:
"Te vad ca o umbd. de-argint straJucita
t
eu aripi ridieate, la ceruri pornita,.
Suind, palid suflet, a norilor schele .. ,"
(M. Eminescu, Mortua (st)
tndepartarea a fre haidud in noapte eu pluHN( a trd ,:t;:fiI:
"Se due uitati
Cei trei fartati,
SaJ.tind in
Plutind
Ca trei stafii ... 'J
{Se O. Josif,
suJletul al poetului cu o cucuvea I
"Tu traiesti fara castel,
Para pat,' fara
De la inceput;
Fara cuiar, fara catti;
Zburind mereu pari.
nidieri,
Fara drepturi, fara puteri.
O l eucu\'aia lu Dumnezeu,
Gindesc, e-ai fi sufletul meu l"
(f. Arghezi, Graiul noptU)
puJul de paPi1die eu o IllSoarc:
" .. ,priveam. in lumi,rli rasaritului, cum pe O
margine de cimp albea de multa papadie. lndt se
parea d deasupra ierbii a dizut o u!?bara ninsoare ...
lI
(M. Sadoveanu, Plopul)
lar frtmzele de porumb eu sabiile:
la dreapta. la stinga s-au adunat Se
i suna ca sabii."
{M. Sadoveanu. Dumbrava mlnunatl}
Tr,msil'lanla. capodopera a naturii, a {{s
comparata eu un palat:
"Pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati se intinde O
tara mndra binecuvfntata intre toate larile scmanate
371
de Domnul pe pamint. Ea seamana a li un maret intins
palat, cap d-opera de arhitectura, unde sint adunate
cu maiestrie toate frumusetile naturale ce impo-
dobcsc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu pla-
cere ni le aduce aminte."
(N. Balcescu, Romnii supt M iha Voievod- ViteazuZ)
lndirjirea unui erou revolutionar se arata ca seva pam11l-
tului care patrunde in el la fel ca in trunchiul unui copac:
"Horia, iobag batrin de cincizeci de ani, taran incruntat,
cu palmele aspre, cu privirea grea intunecata. In el
seva pamintului urca de-a dreptul in creier, lara sa treaca
prin nid un filtru, cum ar urca in trunchiul unui copac,
cu radacinile inlipte in toate crapaturile stlncii."
(G. Bogza, Viata in Tara motilor)
Un avion care se sa arunce bombe e comparat
cu un pumnal:
"Ca un pumnal ce o piele
Un avion aluneca pe cer."
(E. ]ebeleanu, Noaptea soarelui)
Scriitori romn au fost poftiti la inaugurare a Teatrului
National sa triumfe in acest de cultura cum triurnfau
odinioara Eschil Sofocle in Grecia antica:
"Veniti, va-ntreceti, triumfati
Cum triumfara odati'.
Eschil, Sofocle-aplaudati
In Grecia indntaUi."
(Gr. Alexandrescu, Imn destinat a sa cinta la
inaugurara Teatrului)
Pentru a intari comparatia, se pun adesea la contributie
formule populare ca in:
"Pe urma se mai invirte dt se mai invirte prin casa doar
a mai gasi ceva, dar nu nimic, caci iedul cel
cuminte tacea molcom in hom, cum tace n oor-:;
la foc."
(1. Crcanga, Capra cu tre iezi)
372
sau ca in:
"O! dar \OJ. (;JI': prin ce pe buu 9 ra auapa,
Treceti far:;} Jasa urme, Cl! cinelc prin ap."
(Al. Maee_donski, ,Voaptea de i.u/!tarie)
Uneori eomparata poatc sa fe' indirecta ca in llJ'malorul
pasaj din nuvela Pacaf a lui 1. L. Caragiale:
"Copilul s-a lasat hueuros sa faca eu ec-an vrut. Mal
greu de tamaduit uccit hubele erau apucii,urile nara-
vurile. Pina la unna :; acestea au fost invinse; povetde,
blindctea, o vorha aspra la soroaee, devotamentul oame-
nilor bun eare-l luasera la sinuI 101- eald ( ... ) au gonit,
daca nn eu desavir7irc, cel putin ln cea mai 111are parte,
pornirile dt;prindcrile rek:" Su este cu neputinl4
grddinarului priccput :Ji rabdator sa }tU "d)',,!)t,'",' /In
copacel fraged pornit sa crcasca strllllb".
Fraza subliniata compara, fara ca autorul s-o spuna.
dired, reeducare a eopilului de piirintii sa adoptivi eu munca
unui gddinar eapabil sa indrcptc un "copaecl pornit sa.
creasca strimb\ deci indircct se faee comparatia Intre
un copil un copaccl.
Tot eomparatie, desi nu este indicata, avcl11 In i'xprt'sil
ca cea din Soacra cu /rei mtrori:
"Una pe alta se indemnau la treabcl luerul iql>a grrJa.
.<lin miinile lor".
A gMI inseamna "a ie?i eum curge o girla".
Folosind tipar, G. Cosbue a eomparat tJfJgalitl
/>arului unei fete eu u.n rtu eare
.. Pe umeri pletele-i cu.rg riu.."
(Nttmaiuna)
38.2 METAFORA
Metafora este punerea semnulu identiHitii intre dona
obiecte diferite (lueruri, fiinte, persoane) prin numele lart
pe baza unei analogii.
Pentru ca o fata, de exemplu, sa fie numita floare, curo
se face in versurile de mal jos,
"Ftn-vineai, bade, la nol,
Eram floarea florilor,
Draguta feciorilor ( ... )"
373
trebuie ca intre Jata Jloare sa ne nchipuim ea este ceva
comun, bunaoara frumusetea sau
$i in comparatie este nevoie de o comuna, dar
obiectele comparate nu se identifica. De exemplu, cind se
spune ca frunzele de se suna ca sabii,
di ele nu 51nt, ci numai par sabii, pe cind in vcrsullui
Eminescu:
"Luna, tu, stapna marii, peste-a lumii bolta
luna este char stapina mari; alta stapina a madi nn exista
in imaginatia care a dus pe poet la tabloul din Ser iso arca l.
Daca ar fi tost eomparata, spunindu-se ca stapna marii ori
ca o stapna a marii ea ar fi putut sa fe alteeva sau numai
una din stapinele marii.
La fel in versurile lui Arghezi:
"ParrUntul e una eu eerul,
bulgari gheme ( ... )
$i aerul - reee ca fierul."
(CenU$a visarilor)
pentru poet s1nt tntr-adevar bulgari g}eme in aeest
text al sau, nu bulgari gheme eare seamana cu
Doua obiecte diferite sint asadar identificate unul cu
altul, prn metafora, nu se a;ata ce comuna an,
obicctele nu seamana de la prima vedere. tn inchipuirea
celui care face metafora asemanarea exista lnsa.
Identificarea se realizeaza adesea cu ajutorul verbului
aJi sau a unui verb asemanator, de ex. a Jace ca in:
"Faee-m-ao!] privighetoare
cinta noaptea-n raeoare
Doina cea desmierdatoare 1"
(V. Aleesandri, Do1/a)
Metafora este mai puternid atunci cind unul din ter-
menii ei nu se exprima trebuie descoperit, de ex. in versu-
rile:
"Dulce-a noptilor facIie
Argintie
In Alhaml)ra
Mii de umbre nevazute
$i tacute ( ... )"
(V. Alecsandri, O noapte la AI}amlJra)
374
unde llU se spune ce este "dulcea fiiclie argintie a noptilor",
dar din calitatile ei se deduce ca este luna. Tot luna,
insa ca un crai tacut al noptii, "se ina1ta" tn versurile <lin
Doilla lui St. O. Iosif: '
.,Sus peste plai,
n.cutul crai
Al red,
Umbrind poteci,
Sc-nalF-n zari.'
Dupa cum 51nt exprimati amindoi tenl1enii ei sau nmnal
unul, metaforele se impart in dou mari categorii:
1. Cele in care apar amindoua numele obiectelor identiB ..
cdte (metafore explicite).
2. Cele in care numele unuia din obiedele identificate este
trecut sub tacere (metafore implicite). Acestea seamana cu
ghicitorile. E ca cum am intreba, de ex.; sus peste plaf.
un cra tacut al noptii red poteci, ghici, ce e?
Descoperirea obiectului neexprimat se face uneori cu
destula Din fraza de mai jos rezulti foarte repede
ca Tudor Vladimirescu a fost identificat en un astru pentru
ca despre el se spune d a rasarit a apus:
"Tudor v1adimirescu rasarise din noaptea codrilor 01-
teniei [ ... ] apusesc 1ntre in in zarea
lnsingerata a tridarii.
(G.Galacton, ringa apa }'odislavei)
Chiar in versurile lui L. Blaga;
"Pe-o nicvala pitpalacuI
bate cinteeul fierbinte."
(Prie, )
:';lnt indid 5uficienTi ca pitpalacul este un fierar, dupa.
cum in Carabu.$ul de arama de poet se vede ca tUfn,a-
toria veri inchipuie atelierul in care vara "toarna", coace
lutr-un euptor de arama (de fapt, carabw;j care au,
cum. culoarea aramie):
"Din de verdea!a
de arama
vine Jin turnatoria
vcrii, sa-l Juam in seama."
3'75
Citeodata este lnsa nevoie de un oarecare efort spre a des-
coperi termenul absent. Astfel, numai spre fragmen-
tului urmator numai daca ne intoarcem la sagcata albt'i
de la inceput, ne daro seama ca ea este o fi;ie de raze a soa-
relui de abia rasarit reflectata in apa:
"Brusc, apa schimba fata, strapunsa de o sageata
alba; Nunuta, fara sa vrea, intoarse capul spre rasarit.
Acolo, pe deal, in zarea departata, ca doua coarne
fantastice, manunchiuri de raze fine, chiar pe zare
lame subtiri de nouri ardeau, patrunse ca de un foc
subteran. Curind, toate se inecara intr-o lumina mare,
la linia orizontului aparu fruntea soarelui, fulgerind
lumea." .
(M. Sadoveanu, Dimineli de iulie)
Ce sa fie lnsa vapaia din noroi pe care armasarii din poezia
lui T. Arghezi, Potco'/Jarii, vor cauta s-o scapere cu coltii
patrati ai potcoavelor lor de curind puse?
"De-acum armasarii-n povara, cite doi,
Vor cauta cu sete vapaia din noroi,
S-o scapere pe cremene cu coW patrati noi".
Ea nu poate ti dedt frumusetea ascunsa intr-o materie
neatragatoare, in noroiul din care cu indirjire (cu sete)
armasarii vor s-o seo aH, fadnd-o sa iasa ca o stralucre diu
lovirea qemenei cu noile lor potcoave, care, prin analogie,
au devenit instrumente ale cautarii acelei frumuseti ascume.
Se inte1ege ca in felul acesta armasarii inchipuie altfcl
de fiinte, ei inchipuie pe cei pasionati de cautarea frumusetii.
38.3 tNLANTUIREA DEMETAFORE;:il COMPARATII
Adesea, in proza artistidi mai ales in poezie, metafora
compara1ia nu stau izolate, ci una da alteia sau
altora in lant, serdnd impreuna imaginea voita de scriitor.
lata un exemplu din Piidurea spillzuratilor de L. Rebreanu:
"tn inima lui Bolega dc,perarea rodea ca pecinginca.
Pretul vic1ii e "iitorul viitorullui i se parea ca o poarUi
de fier in care zdrobit pumni batind zadarnic. Nepu-
tinta de a face fata viqii acuma ma i UJult l ngrozea
dedt il revolta. ca toate nazuintele ;;i strada-
niile lu slnt tot atlt de neputincioasl" zdrcoJirj]('
une rime ii napadea din ce in ce sufletul, impreuna cu
376
constatarea amara. cl viata omului este insuportabila
daca n-are un reazim solid, care sa tie dreapta
cumpana intre lumea dinlauntru cea din afara ... "
Pentru a caracteri;a disperarea lui Bologa, romancierul
a recurs la:
o comparatie: rodea ca o pecngine;
o metafora: pretu1 vie{i e viitorul;
o noua comparatie legata de unul din elementele meta-
forei anterioare: .. zavortt) ca o poarta de fier,'
o metafora izvorlta din compara tia precedenta: (in
poarta de fier ... ) zdrobit pumni biitind zadarnic "
o noua comparatie: (toate nazuinte1e ... ) sint tot a*a de
neputincioase ca zvircolirile unei rime .
. tn De-a v-a!i ascuns, T. Arghezi de un joc
cludat, un de-a v-ati ascuns aparte:
"Dragii mei, o sa ma joe odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu efnd o sa tie asta, tata;
Dar, hotarit, o sa ne jucam odata;
Odata, poate, dupa scapatat.
E un joc vic1ean de batrlni
Cu copii, ca voi, cu fetite ca tine.
Joe de slugi de stapini,
J oc de pasari, de fIori de dni,
$i fiecare il joaca bine."
De metafora o sa ne jucam odata, odala. poate, dupi scapa-
tat (adica dupa trecerea zilei!) se leaga ca cum ar vrea sa
explice ceva un joc viclean de biitrin (scapatatul de mai inainte
era deci o metafora pentru batrlnete). Urmeaza metaforele
din joc de slugi $ de stapini, joc de pasati. de flor $ de dini,
eveniment universal, cad "fiecare ti joad. bine" cu intelesul
ca nimeni nu-l
Acest joc este moartea.
Ca alte metafore din restu! poemului, cele enumerate
sint dezvoltari ale ideii ca, pentru a pregati pe "copii ca voi"
eu tri sta, dar inevitabila disparitie pentru totdeauna a
tatalui, e bine ca el sa-i faca sa creada ca moartea e un fel
de-a v-aj ascuns, in care lnsa gasirea celar "judn-
du-se" nu mai e posibila.
Asemanind pe creatorul de poezie cu luna, L. Blaga
introduce pe schema unei eomparafii doua metafore sime-
377
trice: luna taind noptii, poetul arta
eu fiori de snnt mis ter:
eum eu razele ei aIbe luna
N u mksoreaza, ci tremuratoare
marcste si mai tare taina noptii,
eu zare
eu largi fiori de sfint mister."
ttU str1'vesc corola de minuni a lumi)
Deci luna 9i poetul schimba, fiecare in feIul sau, fata
noptii zarea lnt unecata , dar arn1ndoi prin marirea tainei
a misterului, puse intentionat in simetrie, prima ca dome-
nin al "luerari" lunii, cealalta ca domeniu al creatiei poetului.
O metafora poate sa apara intre mai multe eomparatii,
apropiindu-se in a!p masura de acestea din urma, indt nu
mai iese bine in evidenta. 1n fragmentul de mai jos din Pe
drumuri de munte de Calistrat identificarea prin
metafora a eapului de caIa,torie C11 o Himlie se
pierde in ansamblul comparatilor, datorita desigur speci-
fidirilor numeroase din text:
din bedurile minastirii ca din adevarate
eatacombe, unde raceaIa ne supsese tot singe1e din fata
ramasesem palizi ca morti; cel putin pe Grigorita
nu-l mai cunoscui dnd scapatanlm la lumina; in loe de
eap avea intre umer o enorma aUimiie cu par eu oehi,
nnmai virful nasnlui asentit vinat mai inehipuia o
mka pata mohorita pe o indndere galbie."
metaforei dintr-o eomparatie invers depinde
de semnificatia intrcgului. Construirea suceesiunii de meta-
fore comparatii se face dtcodata en o vizibiIa insistenta.
tn Noaptca de noicm)Yie, Al. Macedonski subordoncaza toate
versurilc urmatoare ideii ca, la nemea dnd serie el,
1moral ilegal este siapill peste o lurne fermceata de atraqia
aurulni, care i se inehina umilita, supunllldu-i-se, distrn-
elanul inaltcle aspiratii ale sufletului:
ce-n pidoare dildnd virtute, lege,
Trufa!7 inainteaza spre tronul san de rege,
;;;i-n templuJ Bogatei intrind" triumfator,
tn hohotul monedei sub bolte se asaza,
lar galben ca metaluI din care se
Apas-asupra lumii tine sub picior.
378
M ultimea , fermecata de malcstatt.
Sc-nchina umilita l-aceasta zeitate,
lar sufletul in care patrunde - aTS - trisL
Din ceTurile nalte, traznit e prJa noroaic,
Cad aripa-i semeata deodata se-ncovoaie".
Metafora principala se afia in fonnularea din versul al
doilea, dd inaintind !ipre tronul sau de rege, e
rege! Din ea decurg apoi toate celelalte.
Metafora nu este destinata numai sa infrumuseteze (cind
exprimarea este intr-adevar artstidi), ci sa transmita
idei, adesea foarte profunde, la care trebuie sa se ajunga
printr-o lectura atenta prin desdfrarea scmnificatiilor
ascunse. tn Zapada, de exemplu, T. Arghczi pare a insista
mai ales asupra efortului naturii de a face ;,iernii salba"
prin ,,fUnta alba" a zapezi, dar poeziei rididi totul
la alt nivel:
"Azurul se
Sa faca iemii salMo
E o truda-n bolta-ntreaga
Si'.-ti faca fiinta alba.
Dar ajungind la noi,
eu steaua cu luna,
Tu treci intotdeauna
$i in lut noroi."
Zapada, pentru care "azurul se incheaga" vine la noi
de sus "cu steaua culuna", nu semnifid doar ,,fiinta alba",
el ceva pur care nu rezisHi la conditiile din lumea de jos
unde ajunge.
l8,4 PERSONIFICAREA
Cind obiectelor neinsufletite fiinielor necuvintatoare U
se atribuie de a vorbi, de a gindi, de a avea senti-
mente, de a actiona etc. ca oamenii, ele devin, intr-o masurl
mai mare sau mai mica, persoane. Altfel spus, sint personJ ...
ficate.
379
Cd doi stejari bitrini din Dan, capitan de Plai de Vasle
Aleesandri, vestea nivalirii titarilor joaca
roluJ 1I110r personaje secundare:
.,BaLdnu} Dan asculti gnlind doi vechi stejari
(lO! frate, zice nnul, un vnt de miez de noapte
Adusu-mi-a din vale lung vaiet, triste
E sabie in tara! au l1l1valit tatarii!
$-acum in ba1ti de singc joaca armasarii."
tn Balada unui greier mic de' G. Topirceanu, "un
Negru, mic, muiat in / $i pe-aripi pudrat eu bruma"
se vaiH ,'a 1111 om pe care 1-a prins iarna fiira provizii:
"Cri-cri-cri
Toamna gri
Nn eredeam e-o sa mai vii
nainte de Cradnn,
Ca puteam en s-adun
O gralmta dt de mica".
tn Toamna escUoare de V. Alcesandri, toamlla ?i iama
se poarta ca doua fete de la tara:
"Toamna grabnic le
Lc-mpleteste nevedeste
Si cu un loe' '
lucreaza-o-nvelitoare
Ca sa mearga-n
sa ia parte la joco
rat-o in came9a alba.
Cu lefti mari lucind in salMo
Mari dt'-ochii sii dipriL
Trista iama-o pizmuie9te
prin neguri o
Desdntind vrajitorii."
G. Topirceanu faee in gluma dn toamna o
care intimideaza o tufa de liliae:
"lntirziata fara vreme
Se plimba Toamna prill grdint
eu faldurile blamidei plini
De crizanteme.
380
Un liliac nedumerit
De-alura ei de
S-a-ngalbenit, s-a zapacit
$i de emotie-a-nflorit
A doua
(Octombl'ie)
Personificarea are la baza o metafora implicita. Astfel,
toamna = domni!joal'a, fiindca are "alura de
iar lliacul = un tina1', fiindca "de emotie" umana
prin excelenta) "a inflort a doua oara".
Animalele care se poarta in fabule sau in basme ca oa-
menii sint ele personifica te.
Personificare a duce uneori la alegorie.
38.5 ALEGORIA
Alegora este continuarea unei metafore, dar numai daca
se respecta identitatea din acea metafora. Astfel cind capra
din povestirea lui I. Creanga, Capra cu tre ezi, spune ca ea
este o femeie vaduva necajita, ne dam seama ca autorul
a avut in minte metafora: capra cu trei iezi = o taranca
vaduva greu cei trei copiL El a dezvoltat prin
alegorie ideea a facut din copiii acestei vaduve trei iezi,
iar in continuare dintr-o fiinta rea apucatoare care umbla
sa ia putinul avut al caprei, un lup.
Tot o metafora, tradatorul = coada de topor, sta la
baza fabulei Toporul !ji padurea de Gr. Alexandrescu. Meta-
fora este continuata prin gindirea paduri ca o colectivitate
de oameni. O creanga din ea, deci un om, se face coada topo-
ruIui, dindu-i puteri impotriva copacilor din padure, adicl
impotriva celorlalti oameni (fara coada, toporul ar fi stat
neputincios in minile taranului!) .
Prin alegorie se concretizeaza de multe ori o idee abstracta.
Personajele din Harap Alb de I. Creanga: Setila, Flaminzila,
Ochila Pasari-Iati-lungila sint forte care au fost concre"
tizate de autor in oameni. Transformarea lor in personaje
avind insa calitatile de a seo ate pe Harap Alb
din incurcaturi reprezinta personifidiri ale foamei, setei,
puterH de a vedea peste ale puterii de a se intinde in
vazdub pina la luna pentru a prinde pasarea in care se pres-
chimbase fata imparatului
381
Reprezenlarea alegord este foartc variata. Cind Al. Ma
cnlonski desprc bogitie ca despre un rege, el face
o ,ilcgoric intemciata pe o metafora simpH.. Tot ce
urmeaza (vezi versurile de la p. 378) este o consednta a dezvol-
tarii metaforci de la inceput.Concretizarea prn desen, pie-
tura sau sculptura a unor personaje sau aunar situatii alego-
rice se bazeaza tot pe principiul continuirii une metafore in
conditiile aratate. Pentru a inte1ege aceste reprezenUri
grafice din alte epod ale culturii umane, trebuie sa se cunoasca
metafora initiala.
N o t a. Termenul de a 1 e g o r i e mai este intrebuintat
,;,i in alta acceptic. Se intdege prn el descoperirea lucru-
rilor sau evenimente10r la care o opera literara face aluzie
sau - cu alte cuvinte - situatiile avute in vedere de
scriitor transformate potrivit cu ciplaginatia lui.
In aceasta acceptie, alegoria nu mai este o figura de
stil propriu-zisa, ci un parale1ism intre ce este sau {;e a
tost in rcalitate ll10dul in care scriitorul a inte1es a
redat aceasta realitate, trecind-o prin imaginatia lui.
O asemenea intrebuintare a cuvintului poate sa dca
la multe incurcaturi, cad este o largire nu pe
dt'plin justificata.
38.6 }IETONnHA SlNECDOCA
Metonimia sinecdoca sint doua figuri de stil aHt de aSe-
manatoare, lndt de multe on se Amindoua
constau din treccrca numelui unui obiect supra altuia, daca
ntre ele exista o legatura dar, pe cnd in cazul
mdonimici, aceasta legatura se face prin cal ita t e a
obiectelor, in cazul sinecdocii, ea se face in functie de c a n-
t ita t e. .
Se considera drept de caUtate care poate da na9tere
mefonim,fel :
1. Orlce legatura explicabila dintre un lucru o pcrsoana.
Ctnd o persoana este inventatorul. posesorul sau utilizatorul
al unm lucru numele accstuia poate fi folosit in
10cul numeluJ persoanel invers). de exemplu pana din
tableta 1ui T. Arghezf intituJata Pentru Caragale
382
de fapt orice scriitor, fiindea odinioara pana de gisea se tntre-
buinta la serisul eu eerneam:
,De la moartea lui incoace ... n-a fost pana care sa nu
arunee citeva lacrimi de eerneam pe marmura treptelor
umbrite ( ... t.
laerimile de cernealii fiind nndurile scnse in memoria eelui
disparut, iar marmltra treplelor umbrite fiind piatra funerara
a mormintului. Prn metonimie de acest fel au aparut
substantive comune de la nume proprii ca amper, c11lomb
li'at etc.
2. Orice legatura explicabila dintre continutul lucrul,
vasul, zona, persoana etc. in care se afIa acel continut sau
care il cuprind, ceca ce permite intrebuintarea numelui
continutului pentru locul, vasul etc. care-l contin sau il
cuprind (;;i invers) ca in versurile populare:
"Eu la joe,
Mindra la joc,
$i oala curge in foc."
unde se intelege d. in foc nu curge vasul (oala), ci ceca ce se
fierbe in el, de;;i se intrebuinteaza numele vasului.
In versurile
"Tu te lauzi ca Apusul inainte ti s-a pus?
Ce-i mina pe ei in lupta, ee-au voit acel Apus?"
(M. Emineseu, Scrisoarca 1 JI)
Ap'ttsul reprezinU. zona din Europa in care traiese unele
popo are, dar, la Eminescu, el inseamna chiar lumea (oamenii)
din Europa occidentala, ale carei s-au ciocnit cu turcii
lu Baiazid.
Cnd 1. Creanga spune in Soacra cu trei nttrori:
,,1ntr-o buna. dimineata, feciorul mamei ii aduce o nora
pe cuptior, "
prin pe cuptior el intelege de fapt in casa, in locuinta, in gos-
podarie, euptorul fiind locul cel mai important din casele
de odinioara, dupa cum vatra se considera locuinta
dnd se spune, de ex.; a fos! lasat la vatra (un soldat).
3. Orice legatura explicabila intre o cauza una din
.;-onsecintele sau efectele, urmarile ei, cee a ce permite intre-
383
buintarea numelui cauzei eu tnteles de consecinta, invers).
de ex., tn:
"Uitarea ji vindedi rana care-i slngerase lui sufle-
tul".
(E. Girleanu, Nucut tui Odobac)
Ra'ha este cauza a une suferinte, dar la Girleanu inseam-
na c1liar suferinta. '
r n versurile lui T opirceanu:
"Spre apusul de jaratic,
eu livezi sdldate-n am,
Trece un nour singuratic,
Alb mare dt un taur."
( A eroPlanul)
apusul este de jaraNe pentru ca cerul devine cind apune
soarelc, dcci cam de culoare ca jaraticul, iar livezile
slnt scaldate in aur ca unnare a faptului di, fiind galbene,
5ugercaza culoarea aurului.
4. Orice legatura explicabilii intre un lucru abstract
-..llUl concret, ceca ce permite intrebuintarea numelui unua
en intelesul celuilalt, ca in:
"Catre acel an, aproape toti boierii erau in Moldova,
pledndu-se la mila lui $tcfan Voievod."
(M. Sad<:>veanu, ViaJa lui $tefn cel Mare)
Boierii se plecau tn realitate 'lui $tefan cel Mare, sperlnd
ca-l vor face sa fie milos fata de ei, dar, prin metonimic, se
poate spune ca se plecau la mila lui, adicaunui sentiment,
care este abstract, pe clnd persoana domnitorului este ceva
concreto
In de Octavian Goga se de o
lunga lnaintind g$rbovita, dar poetul nu se aHt la
m$iruire, termen abstract, dt la oamenii care in
erau girboviti, cad o En$ir-uire nn poate fi girbovita declt
daca ne referim la fiintele care o formeaza.
lo Povestea lei-ul-ui de M. Eminesen, ochi inseamoa "pr-
viri" , deci un termen concret pentnJ uil 'nteles abstract:
"Nu au grija nimanuia
de dragi unu1 altuia,
Ei fin ochi se pnlpadesc. (l
384
Un termen concret, mi1la, apare eu ntcles abstract, de
"interventie, activitate", in poczia lui N. Rapsodia
padu'rii :
"Daca atitca glasuri di de munca
Din munti in munti
Daca-a fugit din satul nostru foamea,
In toate este mina lor
5. Orice legaiura explicabiH. produsa 1ntre un semn eu
valoare de simbol ceea ce simbolizeaza el. ca in:
.. scutura lanjul cu-a lui yoce
(1\1. Eminescu, EPigonii)
unde lan/tel simbolizeaza robia, serdtutea, lipsa de libertate
sau ca in Scrisoarca 111:
"Tot ce sta in umln'a crncii, impara1i regi s-aduna
Sa dea piept en uraganul ridicat de semiluna,"
unde crueea simbolizcaza iar semiluna, imperiul
turcesc.
Se considera relatie de caotitate eare poate da la
sinecdoca:
6. Orice legatura explicabili io care sint implieate parte a
intregul, ale earor nume se pot intrebuinta unul in locul
altnia, de ex.:
"Mai trai-voi primaveri
Sa-mi vad turmele cinii?"
(G. Dragaste
pacurareasca)
unde primaver inseamna Ilni; san in versurile lui Minulescu:
..In port nid un vapor
$i-n larg,
Nid fum, nid pinza, nid eatarg."
(Mari1la estivala)
unde pnza, ca!arg, fum desemneaza corabii (printr-o parte a
lor: pnze sau eatarge) yase de mate eu aburi (prin fum).
385
7. Orice legatura explicabili ntre singular plural, ceea
ce permite intrebuintarea unui cuvint la singular pt'ntru
plural invers, de ex. in:
"Rafa salbatica era pe-atunci idealul meu cinegetic
aveam despre ea pareri foarte ciudate. Mai lnili eF4lm
incredintat ca ma pot prezenta in marginea luncii
cu intinsa ratele ma vor privi fara oo.nu-
lala( ... )
(M. Sadoveanu, Cocostrcul albaslru)
E vorba bineinteles de rale salbatice, nu de una singura, cum
rezulH. din eontinuarea ideii.
8. Orice legatura explicabiH. intre gen specie, ceea ce
permite intrebuintarea numelui genului pentru specie sau
invers, ca in:
"lcoana stelei ee-a murit
heet pe cer se suie."
(l\!. Eminescu, La steaua)
unde icoana sta nu pentru iQeea de tablou pe care sint zugra-
vite figuri de sfinti, ci pentru imagine, reprezentare. S-a trecut
de la specie (tablou eu figuri de sfinti zugraviti) la gen
(orice fel de imagine, de reprezentare).
De in:
"A Bujor in teara!
Bate, prada, nu orooara,
Pe docai li baga-n fiara."
(Bujor la V. Aleesandri, i11 Poezii populart)
Ilude liara (fiare) este gentu pentru o specie de obiecte de
fier, de ex. pentru sau
38.7 lNLNTUIREA DE METONIMII,
METAFORE COMPARATII
Dupa eum metaforele nu stau izolate in text, nici metoni-
miile nu stau izolate, d se asociai eu celelalte figuri intre
ele. Astfel, in versurile de mai jos ale lu Topirceanu, din
poezia Singuri, metafora din ochi de jaratic este intarita de
compara tia eu o patra de rubn:
"lar acuma numai ochiul de jaratic din camin
urobra dulce ca o piatra de rubin".
386
In Post mor/cm, poetul M. Beniuc tncepe cu o metonimie
urmata de doua comparatii care, fiind izvorite din prima
figura, com pleteaza adincesc ideea:
"Cind nndul mi-o veni sa-nnopt,
Poate-oi cadea ca maruI copt
Ori poate m-oi inaIta ca luna
Pe ceruri pentru totdeauna."
lnnopta constituie o metonimie pentru "muri", In reIatie
de cauza - cfect cu semnificatia sao Ea pune in valoare
comparatiile care o urmeaza indicind alternativa ca poetul
sa aiba soarta relui care 1ndeplinit misiunea cade ca un
fruct ajuns la maturitate sau sa aiba soarta marilor
pentru totdeauna in amintirea semenilor lor ca astrul
noptii pe bolta cereasci.
Mdafora, metonimia compara tia s1nt foarte strins
asociate ?1 in versurile unmltoare:
"Suna dealul, valea suna,
Sta vazduhuI sa se sparg
De H.Htngi nenumarate
Ce izbesc in bolta larga,
Cad coboara de la munte
Oile - curg puhoi,
Cu 1m grite potop de ceala
tnainte
(St. O. Iosif, coane dt'n Carpa/i)
VazduhuI care sta sa se spargi este o metafora pentru
aerul incarcat de sunetele de talanga; balta larga in care izbesc
H.langile, o metonimie pentru cer, dici forma de cupoUi
(bolta) a ceruIui se ia drept ceruI iar oile care curg
pulwi o comparatie din care specificarea: curg ca
un puhoi. tn potopul de ceata dinaintea din mma
turmeIor care coboara de la munte este o hiperbola (vezi
aceasta figura).
lnlantuirea dintre met afore , metonimii comparatii are
in uneIe cazuri o concentrare mai mare atund cere ca
dezlegarea semnificatiei intreguIui sa se faca atent pas cu
paso
387
Aceasta este, de ex., situatia In fragmentul urmator din
poemul lui L. Blaga, nima:
,,0, inima:
nebuna, dnd se zbate-n joc siHbatic,
atunci,
atunci Imi spune ca din lutul ei
a fost Hicut pe vremmi vasul
in care Prometeu a coborit din cer
aprinsul jar, ce l-a furat din vatra zeilor,
in timp ce zorile se ridicau peste Olimp
ascundeau in poaH stclelc
ca un zgircit comoara sa de aur."
Incepind de la tinli: metonimia pentru "simtire", con-
tinulnd cu se zbate-n joc silbatic, metafora pentru intensitatea
acestei simtiri apoi cu imi spune (ea cum inima ar vorbi),
seria se completeaza cu metonimia din Int1ft (pentru materia)
inimii, inchcindu-se cu metafora zorilor asCltnd in
poalCi stelcle eu eomparatia ca un zgrcit.
Cele cinci figuri trebuic judeeate impreuna. Ele pun
atunci in e\'denta profunda semnficatie a textului, faptul
d poetul este patruns de idcea ca inima lui este facuti din
material ca vasul In can; Prometeu a adus focnl pe
pamlnt, furindu-l pentru oameni de la zeii Olimpului care-l
pastrau cu numai pentru ei (de aici imaginea din
comparatia finala). Poctul este deci o particica din tot ce se
creeaza in lume, dici oarncnii nu au dilL salbaticie
dedt dupa ce au invatat sa faca foc, daruit lor dupa mitologia
greaci de Promcteu adus pe pamint lutr-uu vas facut -
cum zice Blaga - din "lutul" inimii de poet.
38.8 HIPERBOLA
Hiperbola este o exagerare in drectia maririi sau
rarii dimensiunii obiectelor, a intensifidrii sau slabiri Insu-
ori actiunii loro Ea se foarte des in poezia
proza populara, mai eu seama in basme balade. De exemplu:
"Cu cealmaua capului (un fel de diciuli.
de alta data)
Clt rotila plugului,
Cu gura dt baldia,
Cu trupul eH hutia,
ca resteie,
MUni ea putineie."
388
sau in poezia populara lirica:
"Fata mare,
Cu cosita pe spinare
Straludnd
Ca sfintul soare."
"Dorul meu ...
E mai repede ca. vintul,
Ca fulgerul ca gindul."
M. Eminescu bunaoara pune pe Baiazid in Scrisoarea
In sa numeasca turcilor impotriva Europei "ura-
ganul ridicat de iar G. descriind festinul
din Nunta Zam Frei de un r'll de vin.'
,lar la ospat! Un ru de vin!
Mai un hotar tot a fost plin
De mese, tot oaspeti rari"
adaugind la hiperbola un ru de m:n pe aceea a hotarului plin
de mese.
In in afirmatia lu Galaction din nuvela in piidurea
di:
"Turbarea lui Iordache, insa, fu napraznidi rabufni pina
in cer, ca un butoi de spirt care a luat foc"
manifestarea furiei personajului este exagerati. in mod evi-
dent, cad ea nu avea cum sa rabufneasca pni la cero
$i in fraza urmatoare compararea vorbirii repezi
infuriate cu o vltoare de sGntei din fragmentul de mai jos
din Riscoala de L. Rebreanu contine o hiperbola:
"Cuvintele se revarsau ca o viltoare de scintei gata sa
aprinda tot ce in cale."
Hiperbola se poate exprima prin comparatie, metafora,
metonimie sau sineedoca, dar si fara a fi insotita de o ase-
menea figura, cum se intlmpla 'cu cea din fraz lui Al. Odo-
beseu de mai inainte.
38.9 IRONIA
Ironia este un mod de a critica sau de a lua in ris pe
cineva prefacindu-ne ca-l laudam fiindca are defecte, fiindca
nu sa realizeze ceva cum se cuvine etc. sau invers,
un mod de a admira pe dneva prefacindu-ne d-l eritid.m
sau l mus.tram pentru calitatile ori lui.
389
Cea mai simpU. forma de ironie consta din a adresa cuiva
un cuvint de lauda imediat contrariul lui, ca in expresia
populara e de$tept ... ca oaia (pe zlidu f) sau ca in formulele
din strigaturi: (ea) inalt ... ct un dop, (el) mititel ... ct un
plop. Efectul ironiei este transformare a laudei in luarea in
ns, iar a mustrarii sau a criticii in lauda sau in admiratie.
In Povestea luia de A. Pann, doi prieteni prapaditi
lihniti de foame se intilnesc in piata. Unul se apuea sa feli-
cite pe celaIalt, pentru ca:
"Ba te vaz cu fata vie
de deochi sa nu-ti fie
la piele ca cureanul,
Galben de gras ca
Dar ce maninci de t-e bine
numai os ;;i vine?"
Nu de felicitare era insa vorba, ci de o luare in Ts, prie-
teneasca insa, fiindca cei doi sint la fel de amanti ;;i fac haz
de necaz, cum se zice popular.
I. Creanga in Povestea porcului este ironic
bucuria purtarea de grija a babei pentru un
rapanos pe care i-l adusese ei sa le fie copil:
"Apoi, sprintena ca o copila, face degraba prega.;.
de scaldatoare, ;;i fiindci ;;tia bine treaba
lapurcelul ( il spala pe cap), il scalda, 11 trage
cu untura de opait pe la toate incheieturile, il stringe de
nas sumuta, ca sa nu se deoache
Care "odor" este numai un biet puree! jigarit!
Ironie, rezultind dintr-o mustrare, face G. Topirceanu in
Balada unei sfele mici, in strofele in care reproduce vorbirea
stclei:
"Zicea: - Ma mir d. te-ai gindit
Sa-mi dnti o oda.
De cnd poetii s-au prostit
Amorul nu mai e la moda.
$i nu exista-n univers
Mai mare crima
Decit la coada unui vers
Sa pui o rima ... "
390
Cu o ironie aspra, care nu reiese Insa de la Inceput, pre ...
zinta Gr. Alecsandrescu fagaduielile unui candidat la depu ....
tarie:
"Dup-aceste dar cuvinte, frati romfmi ce ma-ntelegeti"
Puteti fara de sfiala la Divan sa ma. alegeti,
Cad sa nu fiti la-ndoiaIa, va voi face treaba. buna,
$i-mi veti mu1tumi odata, daca-mi veti cadea pe
(O profesiune de credin/a)
Expresia daca-mi vefi cadea pe mina dezvaluie adevaratele
intentii ale candidatului necnstit: a folosi puterea nu pentru.
ci impotriva alegatorilor sai.
mare dezamagire se ascunde adesea In ironie. Acesta
e cazul replidi lui Tipatescu privitoare la Agamita Danda-
nache:
"Un de Catavencule, sa te vezi razbunat! Dnde
sa-ti cer iertare ca ti-am preferit pe onestul d. Agamila.
pe admirabilul, pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul
Dandanache .. :'
(I.L. Caragiale, O scrisoare pierd1.1tli)
Laudele aduse lui Dandanache sint la fel de critice ca
imitarea ticurilor li verbale (neicusor, puicusor) , dar din
intreaga replica se degaja dezamagirea.
I.L. Caragiale a imitat in Higlt Life in bataie de joc felul
de a serie al unor gazetari cu pretentii, dupa al dlror stil
bombastic umblau ziarele de aWidata pentru cronicile lor
roondene (Sa se observe curo este scris numele
"Onorurile balului le-a facut comitetul damelor, sub
dentia tinerei doamne Athenais Grgoraschko, sotia sub-
prefectului. S-a petrecut pina la dimineata, dnd
aurora cu degetele ei de roza a venit si.. bata la ori-
zontului sa stinga cu privirile ei lumina petroleului.
amintind infatigabililor dantuitori ca trebuie cu regret
sa se
Atit numele "tinerei doamnei", dt "aurora cu degetele
ei d.e roza" care "a batut la orizontului"(!) a verut ,,5a
stinga cu privirile ei(!) lumina(!) petroleului". slnt luate in
ris, fiind facute pur simplu ridicole.
391
Uneori ironia se combina cu jocul de cuvinte ca in Oda
calra Bahltti de V. Alecsandri:
"O! dar atunci in pieptu-mi simt inima ca salta,
Ca la un glas de frate iubit
Cad sint dulci poeti de balta,
Precum multi poeti 51nt de U5cat."
Prefcindu-se indntat de concertul decla-
rind in ironie ca glasul lor este "de frate iubit
in ultimul vers el rstoarna lucrurile ironia
faclnd pe unii poeti de uscat.
38.10 IRONIA $1 UMORUL
Ironia nu este tot una eu umorul. Umorul exprima o stare
de spirit care cauta in realitatea inconj uratoare a spect ele
plcute sau transforma in aspecte placute lucruri
;;i numai in cazuri mai rare, ca umor negru, cauta lucrurile
sau neplacute. Dar in nici unul din cele doua
feluri de umor nu se simuleaza o lauda sau o critica la adres a
cuiva spre a se sugera ideea opusa. Un exemplu simplu este
rcflectia lui Ivan din van Turbil1ca de I. Creanga:
"Rai mi-a trebuit mie la vremea asta? la daca
te stri cu dracul; ai la saradiciosul ist de rai, vorba
ceea: fala goala, traista cu banii in punga
duci dorulla toate."
De asemenea, in versurile din Balullui I\.oclt de George
Topirceanu:
.. Savantii-l stuJiaza fadnd din el cultur,
Un fel de gelatina... un soi de racituri
Pe care stau microbii ca-n sinul lu Avram
Si se-nmultesc acolo in voia lor. ..
itam! '
El dragoste nu face. Cu omul in contrast,
Bacilul lui Koch este surprinzator de casto
Dar cum se atunci? Prin ce minune?
Prin sciziparilate sau prin divizune:
Se rupe-ntii in doua ... apo se face-n patru ...
$i-n noua Iun e-n stare sa-ti umpIe acest teatru
eu fii, nepoti, nepoate, socri mari, frati,
$i veri, cuscri, cumnati,
Ca nid un fel de baba (de-a lor) n-ar fi in stare
Sa-ti spuna a cui este cite neamuri are!"
392
De obicei umorul se combina cu ironia, ca in flagmclltuI
din Pscudokineghclikos in care Al. Odobescu deelad! 1I11
sa ajunga vreodata mare vinator:
"Trebuie sa renunt C)1 totulla falnice nazuiri, chiar
daca deasa citire a cartii tale ar aprinde in mine un ase-
menea dor maret, nevoia cere sa-l potolesc indata sa
ma hotarasc a raminea in viitor din ceata acelora cari,
cind vad pasdnd boboci de rata pe malul baltii,
se mira,"
Ignoranta autorului in domeniul yinatulu
i
cu pene este, poate, simulata, dar nu ca sa se creada ccntra-
riul, cum s-ar fi intimplat daca ar fi spus-o in ironie.
pretinzind ca se mira dnd vede pasdnd bobccii de rata,
el se autoironizeaza, fiindea toata lumea ca rata domes-
tica nu ouale ei fiind puse de gospodine sub gainile
eazute care scot bobocii um bla cu ei ca cum arfi
puii loro
Descriind in Canula, om S1tCit imprejurarile lui
Canuta, I.L. Caragiale pe seama nerabdirii copilului
::le a veni"pe lume, ceea ce da umor descrerii intlmplarii, dar
cnd spune ea fatul pierdut rabdarea "s-a repezit
fara socoteala, in lume", el pune ironic pe seama copilului
o intentie imposibila, ead nimeni nu se fiindca
pfrde rabdarea, nici nu in ce clipa sa se "repeada"
in lume. Caragiale insa ce caracter "sucit" are Canuta
inca dinaintede a se fi nascut:
"Tata-sau a alergat cu la satului tocmai in
margine. dormea: d-abia sosise de la
unde fusese chef. A trebuit timp pina s-o
pina sa se imbrace femeia, pina sa se urce in Copilul
a dt a pina piarza rabdarea
ma-sa, care se vaita cumplit, pierdut-o el pe a lui
s-a repezit fara socoteala, in lume, tocmai cind se
auzeau elopoteii de la lui tata-sau la scara,"
Un exemplu de umor negru avem in fragmentul urmator
din Viala tui cel !lIare de M. Sadoveanu, in opera
druia nu slnt lnsa prea multe cazuri de felul acesta, dar cind
scrie:
"lar casele localnicilor erau de lemn cea mai frumoasa
a lor era cind ardeau, ceea ce se lntlmpla destul
de des."
393
se yede d ceea ce n determina sa spuna d. cea mai
tnfatisare a unor case de lemn sar5.dicioase era cind ardeau
este'
38.11 INVERSIUNEA HIPERBATUL
Ordinea in care se ideile lntr-o expunere depindc
de intentia autorului de a sublinia sau nu diferitele parti ale
textului san. Daca intentia lui se cu
nuita. a cuvintelor, el o respecta. De aceea, pentru, mai buna
intelegere a inversiunilor, este util sa. avem in fata clteva
exemple de ordine nemodificata.,simpla., nonnala. a cuvinte-
10r, ca in:
"Imparatul a dat de prin crainicii sa.i in toata lumea
ca oricine s-ar afIa sa-i faca, de la casa aceluia pina
la cnrtile un pod de aur pardosit cn pietrc
scumpe, fel de fel de copad, pe de o parte pe de alta,
in copad sa cinte tot feInl de pasari, care nn se mai
afia pe lumea asta, aceluia ii da fata ... ",
(I. Creanga, POt'esfca pormlw')
sau ca in srofa din LuceaJrullui M. Eminescu:
"Dar un luceafar, dsarit
Din uitarii,
Da orizon nemarginit
Singuratatii
sau ca in fragmentnl unnator din nm"da lui I.L. Caragialc,
In vreme de razboi,'
"Hangiul deschise gura mare sa spuna ceva, dar gura,
fara sa scoata un sunet, nu se mai putu inchidc; cchii
clipira de cUeva ori foarte iute apoi d.mascra mari,
privind tinta peste aceea, in departari nein-
chipuite; miinile voira sa se ridice, dar cazura tepene de-a
lunguI trupuIui, care se-ntinse in sus, gitul
afara din umeri, ca cum o putere nevazuta l-ar fi tras
de par vrind sa-l desprinda de la pamint, unde parca era
"
tn RsPttnsul Cometei, la Gr. Alexandrescu in ultimele
doua \'ersuri din cele dtate in continuare ordinea la
394
care ne-am ti ar fi fost: Mi-era in c'lrgdare / De: Ump
nepomenit:
"Numai nu inteleg cine v-a putut spune
Ca aveam pentru glob intcntii bune.
E netagaduit
C-a lui desfiintare
De timp nepomenit
Mi-era in eugetare ... "
tn strofa din 1907 de T. Arghezi pe care o dam mai jos,
vapaia, subiectul propozitiei, ar fi putut sa apara imediat
dupa predieatul sau (s-a ridicaf). El este insa la
:
"tn anii noua sute
Ca din senin, in marte, intr-o noapte,
S-a ridicat spre eer din Hodivoaia
din Flaminzi, vapaia."
Aeest loe a fost anume ales de poet spre a ne tace sa
eu interes finalul pentru ca greutatea intregii
strofe sa cada pe ,,pafa, metafora care sem:nifiea rascoala
de la 1907.
In poezia [;11I1;ra lui Jlircca (La Coda), Gr. Alexandrescu
face mai multe inversiuni, dar in versurile pe care le citam
se vede d numai atribute1e subicctdor s1nt dcplasate, pe
dnd atributele celorlalte parti de propozitie au ramas la
loeul 10r (tirmul dl:mpotriv = tarmul din fata; zidul vechi):
"Ale tttrnzt1'ilor umbre peste unde stau culcate
Catre tarmul dimpotriva se intincl, se prclunge!'c,
'$-alc almilor mindre generatii spumegate
Zidul veehi al manastirii in eadenta n izbesc."
In fraza urmatoare din Bltlbo!l1ta lni de Sado-
veanu, pe primulloe a complementelor (11
cu dreapta in propozitiile din care fac parte sugereaza gestul
larg teatral al personajului.
"Cu stinga ii intindea paharul lntr-un gcst teatral, en
dreapta smnlgea din cap palada lata-n horuri zdr-
lea citeva note de bariton intr-o limba pocita.
de se stricau de ris ceilalti trei
Inyersiunile se P9t complica prin m ti multe rasturnari
ale ordinei normale. In versurile lui G. Co :buc, o fraza care,
daca ar fi fost exprimata in mod ar fi avut
395
rea: Calea ratacita printre halde pare o nesf1r#ta dintr-o
pinza, apare ea:
,,0
Dintr-o pinza pare calea;
Printre holde ratacita,
(Toata eulmea-i adormita;
Toata valea.)"
(1n miezul verii)
La fel stau luerurile in strofa din Prinlttl de Tudor
Arghezi:
"Pe loeul unde rapus
$i slava lor tarina a cazut,
SoCa aratat, in urma, -n singe,
Curtenilor ce l-au vindut."
(PrinJul)
Se poate observa ca care nu reprezinta numai subiec
tul, ci cheia inte1egerii intregii strofe a fost in fel
indt sa dmeze eu Loeullui intr-o ordine banaIa a
ar fi fost in
A
eapul curtenilar #rcJi ce
l-au v'tndttt s-aH aratat tn urma, 'tn smge, pe lawl1tnde ...
Inversiunile se petrec la doua trepte sintadice: in inte-
riorul unui grup de euvinte (nominal sau verbal) intre
grupurile de cuvintc Cea dintre grupuri fiind relativ
frecventa, are efecte mai slabe; cea din interiorul grupurilor
av.ind reguli mai riguroase, se efedueaza mai greu,. cere mai
multa luare aminte, dar are efede mai puternice. (Pentrn
aman unte, vezi eapitolele unnatoare.)
Un caz special de inversiune este hiperbat.
El consta din introducerea unui cuvint sau a mai multora
tntre partile eonstitutive ale unui grup nominal sau verbal,
parti care, in mod apar unele dupa altele, de ex.
coaja de smoala a bulc'l'ard1flui. T. Arghezi serie lnSa:
"Pe coaja buley'ardului de smoal"
(E'iJOlJtJii)
despartind elementele constitutive ale grupului nominal.
396
tnaintea lui, M. Eminescu scrisese trandafir" drmwi
in loe de arunca trandajiri tranda/iri arunca 1i1uri in
loe de arunca !randafiri fineri,
trestia-ntr-o parte,
Sta copila lin plecata,
Trandafiri arunca ro#i
Peste unda fermecata.
Ca sa iasa chipu-n fata,
Trandafiri arunca tineri,
Caci vrajiti sint trandafirii
De-un cuvint al sfintei Vineri."
(CrMasa din poveti)
Hiperbatul, care ar putea fi numit dislocare sau, mai
bine, dislocarea constituentilor din grupurile nominale
verbale, nu apare totdeauna ca o figura de stil. Uneori el
este simpla rezolvare a unei probleme de ritm de rima ca in
versul ultim din:
"Le-am dat mei pe farfurie
Ca sa nu se risipeasca
H rana-n viscol paslreasca."
(T: Arghez, M eiul)
sau ca in N episare a poet:
"Le strig tare ca la
Portia e cite trei
Zeci de boabe-n cioc de mei."
La fel in fraza din A mintiri din coPilirie de 1. Creanga:
el glasurile pe dinafara de biserici, dar clampanea
de batrln ce era ... "
El devine interesant pentru semnificatia artistid a unu
text dnd la reliefarea ideii, ca in:
"Potrivind, ascuns de luna
Vorba-n fluier, ca re suna."
(T. Arghezi, Dar dur)
pentru ca se cerea trecerea in primul plan a imaginii din
potrivind... vorba-n luier.
Cu intentie a M. Beniuc atributul de
poeme in versurile din Intrare.:
"Voi intra masiv greu in vreme,
Cu un car, dt dealul, de poeme."
397
tn un exemplu, al drui inieres rezidil in aspcctul
foarte rar al dislodirii, combinat en (\ (lip,a, {',;te cel dill
Salan de T. Arghezi:
"Privea la luntrea-m albi pe undi cum se duce
Tirita de virteje, - picio! peste piciar."
versului al doilea, p'icior peste picior, ii
verbul: stnd Picior peSte Picior. Sub aceasta forma, nu am
mai avea impresia ca partea finala nu este la loeul ei,
ordinea a cuvintelor ar fi: Priveastnd piol' pcste
Picior la etc. Surpriza provocata de deplasarea combinata
eu clipsa concentreaza lnsa atentia cititorului asupra ulti-
melor trC' cm'nte din vers,
38.12 REPETITIA
A relua de dteva ori cuvint, grup de CI1-
vinte, propozitie sau chiar fraza. in cursul
unei scurte expuneri este ceva foarte Altcc\'a este
tnsa a folosi accst procede u atit de simplu intr-o compozitie
litcrara artistk':':, in care trebuie sa se obtina cn ajutorul
lu nu numai concentrare a atentiei asupra lucrurilor dcnn-
mite de ma multe od, ci alte efecte. De aceea, prima
intrcbare pe care trcbuie sa ne-o pnnem in fata oridrci repe-
titii este: "la ce serveste, ce vrea sa scoati in e\,identa?" *
. Pe Hnga faptnl ca pot reIua in poezie intr-o
masura, in pmzii, cuvintele se in fel incit sa
asigure repetarea accentului la anumite distante, iar la sflr-
versurilor sa apara una san maL multe silabe identice
en cele clin versul unnator, dar din euvinte diferite.
\'ersnl trcbuie sa. aibfi r i t m, ar ritmul nu este decit
rcpetarC'a la inten"ale regulate a accentelor din cuvintele
folosite, Yersul are adesea r i m a, care un este dedt tot o
repetare a silabelor identice de la unuia la
altnia.
Fiind o figura de 5111 iuartc frecventa., diversele ci aspccte au
cite un nume: epizeuxis, anafora, epifora, poliptoton, antanaclnza,
dar ele nu fac decit sa specifice cazurilc particulare, nefiinu intcre-
liante dnd ne referim la valoarea importanta repetitiei in genere
398
38.12.1 Repcti{ia de cuv-ittle!ji de COtlstrucfii mm: mart
decit U11 cu)int
Prin re1uarea unor cuvinte sau a unot constructii mai
mari decit un cuvint se obtine in primul rind indreptarea
atentiei catre ele catreintelesullor, ceea ce se intimpli
in viata de toate zilele. Daca un scriitor prezinta o situatie
de acest fel din realitate, el este nevoit sa reprodudi ll10dul
in care s-au petrecut lucrurile, cum a facut 1.L. Caragiale
in Kir Ianulca, in fragll1entul in care a reaetia vio-
lenta a Aerivitei intr-o cearta cu sotul ei:
"S-a pornit coeoana pe racnete sa. ridice mahalaua-n
picioare:
- Sriit:i! siriiili, oall1eni buni! ca 111a omoara paginul,
arvanitul !"
Repetitia are alta valoare cind nu reproduce simplu
un fapt petreeut ca atare, ci este inclusa in expunerea
scriitorului. Astfel, Al. Maeedonski, in N oapte de decemvrie,
sub pretcxtul reprodueerii raspunsului pelei-inului care se
indrepta catre Meca, reia de mai multe ori numele
facind din el semnul une idei fixe:
"De nume-l intreaba emirul (,) deodata
$-acesta-i raspunde cu vocea eiudata:
- La lYleca plecat-am a merge eu.
- La Meca? .. La Meca? ... vocea ciudata:
- La .'1('('a! La J.lleca! rasuna mereu."
Pentru a insista asupra cfuzimii lui Grui-Singer, Vasile
Alecsandri serie:
"E cruti lupu-n turbare! crud tigrul e{?
O turma de gazele pe-a Nilului cimpie.
Crud uliul care trece tinta se abate
Pe-un stol de pasare1e In erburi tupilate!
E crud destinul, cruda ll1oartea! dar in Cflt.8i1ne
Pe Singer nu intrecc llime!"
(Grui-Snget' )
Crud cruzime fac parte din aprecierile lui Alecsandri

Adjective repetate, dar cu semnificatii suplimentare deo-
sebite, avem in Ur'11atoarele doua exemple:
prost-pros!, dar sa nu-l atinga cincva, cu dt
e negrul sub unghie, azvirle tarna dupa cap ca
buhaiul..."
(1. Creanga, A minfiri din coPilarie)
"Singele tau astazi in rascoaHi,
Va fi rece, rece."
(M. Beniuc, Nu mi uita)
La 1. Creanga, pros/-prost cchivaleaza cu o propozitie
care ar putea sa arate in felul urmator: "de prost era fara
indoiaU. prost" sau "chiar daca era el prost era intr-ade-
var)" sau "macar ca era prost", pe cind la M. Beniuc, rece,
rece sugereaza superlativul "foarte rece".
Fe ca un adjectiv la gradul pozitiv sau la alt
grad de comparate, fie ca alta parte de vorbire,
repetitia trebuie pusa in legatura cu restul expunerii inter-
pretata in functie de aceasta din urma. In Scrisoarea IV,
Mihail Eminescu reia la inceputul unui vcrs substantivul
luna:
"Luna ... luna iese-ntreaga, se balaie
din tarm in tarm dureaza o carare de vapaie ... "
eu intentia limpede de a transmite in felul acesta placuta
surpriza a celui ce se bueura cind vede luna rasarind.
Alta stare de spirit produce repctitia lui noapte in frag-
mentul din Dcsculf de Zaharia Staneu:
"Noapte. Noapte lunga de iarna. Lampa atlrnata de euiuI
din perete lumineaza cu flacara slaba odaia. Ma schimba
vorbe parinti."
Noapte. Noapte lunga de iarna face pe cititor sa se gin-
deasca la intunericul llncezeala din cascle rau
luminate altadata in noptile de iarna.
400
Cind se repeta o forma verbala. efed uI este de obice pre-
lungirea in timp a actiunii. cu condita ca forma in dscutie
sa se reia imediat, fara intrerupere. ca in:
"Mireea mina-n lupta vijelia-ngrozitoare
Care vine. vine, vine, calca totul in picioare."
(M. Eminescu, Scrisoarea III)
Reluarea de doua ori a lu vine creeaza impresa ca oastea
lu Mircea e un torent pornit spre cu o forta de nesta-
vilit.
O idee de continuitate contin versurile:
s-a'u dus, s-au dus, s-au dus
Pin'ce soare1e au apus."
(V. Alecsandri, Poczii populare)
acum se repeta perfectul compuso
Ca regula generala, se poate spune ca orice forma verbala
repetata de dteva ori fara intrerupere (eu exeeptia partid-
piului) da la idee a de continuitate, de durata sau de
prelungire a aetiunii, in timp ce repetarea la oareeare distanta
da la ideea de revenire, de producere de mai multe
ori a unei actiuni.
In principiu, toate partile de vorbire se pot repeta, dar
uneIe cum sint conjunctiile numai impreuna cu termenul
legat de ele sau eu propozitia pe care o introdue. Prin urmare,
conjunctia se repeta numai la distanta. Daca este
reluata imediat, atunci indica incurditura, datorata emo-
tiei, sau un simplu tic de vorbire. Altminteri, eonjunctia
exprima insistenta dupa sensul ei, aglomerare a, adauga-
rea, opozitia, restrictia etc. In versurile urmatoare, ideea
este de adaugare:
incalecat pe-o
spus povestea
$-am incalecat pe-o roata
$-am spus-o toata
$-am incaleeat pe-o
$i v-am spus, oameni buni, o mincuna!"
(1. Creanga, Poveste)
401
Illsistcnia rezultii din lt:pctarea unui advcrb sau a une!
Iccutiuni adverbiale, eu supraptmerea unm sens dezvoltat ne
intelesul adverbului sau locutiunii, de exemplu a cclui de
opozi tie, ca in:
"n zldar striga-mparatul ca leUI in turbare,
Umbra morFi se intinde tot 11Iai mal'c ma 11larf;
11/ zadar flamura verde o ridid inspre oaste ( .. .)"
(1\1. Emineseu, Scrisoarea JII)
eu loeutillne eU intentie (n :-(fdal') se
incepe replid. din B'radul de V. Alecsandri:
"in ;;)dLfr, tu, vrajitoare,
Aduci dforul p-aiee ...
111 z,idar inghet pamintul
........................
in zadar a ta sufla;e
Apa-n riuri o
de.
formula reluati de mai multe ori permite yaria-
tii. In Hlttllla de care ne-am oeupat (vezi pago 367-368)
Al. Macedonski incadreaza versurile citate aeolo pl"illtr-O
n:petitie in care grupurile silltactice s1nt inyersate in a doua
partE' a formuki:
"Cltnase a fl1l
1
11/i pe "alea um 1> rita
Pe \'aka 1I1llbrit c/ll!ose a fiJl!1lla"
iar T. Arghezi un Cre/oll pe urmatoarea schcma:
"Obrajii tai mi-s drogi
Surisul lu mi-i drag,
402
capnl tan mi-i drag,
Fiptura ta o o o o o o o o 00 O O o o o o
De ce sa-mi fe drag?"
Semnificativa din acest punct de vedere este schema poe-
ziei Pllt1nb de Go Bacovao Starea de desnadejde din acest
text exprima nu numai prin simpla repetare a cuvintului
plllmb, ci prin lui in pozitiile forte (la de
vers in interior, inainte ele cezura):
"Dormeau adine "iedile de Plumb
$i flori de Plmnb funeral' vestmnt
Stam singur in cayon... era Ylnt ...
)i sdrtiiau coroanele de pl1lmb.
Dormea ini.ors amorul meu de plllmb
Pe flori de plmnb, incepl1t sa-l strig -
Stam singur linga mort ... era frig ...
atlrnau aripile de Plumb."
(Se observa constructia geometrici a poemului in
care j'Jll!lIlb pare o carcasa).
}{epetarea unor versmi este o b 1 i g a t o r i e in poeziile
eu forma fixa eum s1nt glosa rondclulo In glosa, fiecarc
vers din prima strof.: trebuie reluat la inceputul strofei unna-
toare. In rondel, primele doua versmi trebuie repetate la
mijlcclll la poemului. Nici lntr-un caz, nici
in cellalt, legatura de Sens en intregul nu po atE hindnteles
sa lipseasd.o
38.12.2 Refrcnlll
Refrenul este un grup de cuYinte, uneori un cuvint, de
obicei un vers sau un grup de "ersuri (chiar o stroHi) care se
repeta dupa una ori mai multe parti din poezie. El reia sau
o idee la care p.oetul tine sa ne oprimo
Astfel procedeaza Eminescu in Dintl'c sute de catarge dnd
dupa prima a trea strofa versul Vflltllrile, zoalul'ile,
403
lar dupa a doua a patra, Valurile , mnlttrilc. Elt' numesc
forte1e care actioneaza asupra corabiilor pomite n larg.
asupra pasarilor dliHoare influenteaza dcstinul g"inJului
cintecelor podului (devenind in aceasta ultima situatie
expresia unei metafore):
l. "Dintre sute de catarge
Care lasa malurile,
Cite oare le vor sparge
Vhz{uyile, valurile?
2. Dintre pasari cilatoare
Ce stribat paminturile,
Cite-o sa lc-nece oare
V al/trile,
3. De-i goni fie norocul.
Fie idealurile,
Te urmeaza in tot loeul
Vnlurile, talurite.
4.. Nenteles ramine gindul
Ce-ti strabate clnturilE'.
Zboara vecinic, ingiulnJu-l
Valurile, vnturile."
In Met/a, prin refrenul meli/a, meli/a, M. Beniue suge-
rcaza asemanarea dintre ritmul batailor melitei, instrUl11ent
de toca:t cinepa, ritmul armelor perfeetionate se pre-
gatesc sa toace tinerele fzre de verdea/a, aluzie la vietile sacri
ficate in fostul razboi mondal:
"Toata vara, toata toamna latri.
Meti/a, meti/a.
Cad puzderii clnepile verii,
Cinepile toamnei cad puzderii
CUl11 le indlrjit latra
Melita, meli/a.
Vrafuri albe - oase - impreso ara
"rfelita, meli/a.
lara ea fHiminda mnca, mnca ...
- Melito, mai vrei? - Mai ada inca!
Vrafuri albe - oase - impreso ara
Meli/a, meti/a.
lama doar mai tace dt mai tace
Meti/a, mdi/a.
404
Dar acum iat-o iar la snare
Melita de cincpi toci"itoare.
Inca tace, oare cit mai tace?
Mel/a, melita.
Un fior prin cimpuri se strecoara:
Meli/a, meliJa!
Tinerele fire de verdeata
Cresc superbe, pline de viata.
Dar prin cimp fiorul se strecoara:
MeliJa, meli/a."
poet utilizeaza in Cintcc de primavar?i refrenul
Sa lcga/i C1t lan/mi primizoara in cupluri de versuri din care
se vede ca este imposibil sa fie pusa-n lanturi primavara
simbo! al lumii noi, socialiste (rcproducem numai aceste
cupluri) :
"N u puteti, degeaba-i orice truda
Si lcga{i CH lanJ1lri pl'irlzavara.
voi vreti, cind noi intram in Mai,
Sa lega/i C2t tan/mi prz'1navara?
Voua nu ce sticleti va cinta
Si lega/ C1l lanJuri primavara.
Nu puteti, degeaba-i orice trudii,
S?i lega/i C1-t lan/m'i prim'i'ara."
tn versificarea legendei l1t$iri-tc margar#e de V. Alec-
sandri, refrenul, care deschide de fieeare data cite un episod
nou, are variatii in ultimele doua vers uri. la inceput el este:
,,1n$ira-le margaritc,
Pe lungi fire aurite,
Ca o hora luminoasa,
Ca povestea mea duioasa."
405
apo de 3 mi:
.. [Il>ir-/t', mi'irgilrile,
Pe lung fire aurite,
Precum din povcste,
Ca-nainte mult mai este."
tn inchcierea lcgende, rdrcn este rc1nat tot de
trei ori dupa modelul ultim, adidi In de cite 4 versnri,
cu primde doua respectate, dar celelaltC' doua schimbate
pcntru a introduce idci noi.
38.12.3 Repetarea 't/1tor fragmente mai miei dect un I'lf'i:>1nt.
Pe lnga rilm rlt.J, in poezie mai exista posibilitatea
oe aalege de a fel cuvintcle, ludt sa contina
consoaue sau grupuri de cousoane, chiar
silaba.
Acestui proceden se da numele de aliterafie. Emincscll
Imita in Sl'risoarca nI sagetilor lovirea 10r in
lnamic prin repetarea lu v, a lu j, $ s a grupului pI,'
"Orizontu-ntunecindu-l, vin sageti de pretutindeni,
Vijind ca vijelia ca pJesnetul de pJoaie ( ... )."
V. Alecsandri imita in Dan, eapilan de plai zgomotul de
copite al invadatorilor prin repetarea de silabe care contin
5unetele fr, p, 1, Oi
"Deodata se aude un tropot pe pamint,
Un tropot de copite, potop ropotitorl"
lar G. Topirccanu, in Fn dlfe!, c10nciinitul unni curean care
eearta doi tineri dupa ce se luptasera lnt1'e ei
fn ograda:
"De ce va puneti ghiara-n git?
Sa lase unul di de di,
dea celialt ceva, -
En, di de dt socot e-o da 1"
Suh diversele ei forme, repetitia este poate cel mai ras-
pindit procedeu in literatura, cad intreaga tehnidi de ela-
borare a versurilor este dominata de el. Doua. discipline
prozodia verszficaia, studiaza structura versului,
strofelor a poemelor explicind-o prin variatiiIe de cele mai
diverse felnri produse de repetarea complexa. a unor unita.ti
mai mici decit un cnvint.
Exista. aici ca in cazul relua.r anumitor vers-uri in
poezia en forma fixa situatii de repetare a rimei de respec-
tare a masnrii ln sonet, in tertine in gazel (poezii cn forma.
fixa.) , ritmul rima sint date. Sonetul trebuie sa. aiba. 14
versuri Impartite in 4 strofe (dona. de cite 4 dona de cite
trei versuri), iar fiecare vers trebuie sa. aiba. 10-12 silabe cu
rima. dar in strofa. invers decit in prece-
denta.
Tertina are totdeauna strofe de treiversnri, primul rimind
cu al treilea, al doilea cn primul din stmfa urma.toare, in
ritm iambic.
Gazelul are totdeauna strote de cite doua versuri, iar
rima trebuie sa. fie la versurile cu nr. 2, 4, 6, 8 etc.
38.13 EPITETUL
Epitetul nu este o figura. de stil in sine, d numai un purta-
tOl' de figuri de s-til Orice atribut, nume predicativ san cr-
cumstantial de mod este numit epitet cind contine in
timp o metafora., o metonimie, o sinecdod, o hiperbola. etc.
san cind face. el sa. apara. o asemenea figura. Daca nu
cnprinde ceva, atunc el nu este epitet. Astfel, cind unui
car stricat i se spune hodorogit, acest atribut nn este epteto
El devine lnSa in fraza:
"Noroc d. nu ne pune sa le cinta.m (e vorba despre regn-
lite gramaticale), c-ar fi mai dn de capul nostru cel hodo-
rogit."
(r. Creanga, Aminliri din coPiliirie)
407
fiindd. ltodorogit pe nnga substantivul cap creeaza o Illctafora.
De vreme ce este capul trebuie sa fie car, druta
stricata sau orice obiect diruia i se poate spune I/Odorog.
La o metafora duce epitetul dulce pe nnga glas Jin:
Jn fiecare scara eei trei tinci, doi baieti o fetita, dupa
ce se ntore de la masa, se cuibarese in paturi ineep sa
se roage cu glasuri dulci subtirele:
Bunica, spune povestea Y'
(M. Sadoveanu, Fai-frumos AIazarean)
pentru ca da substantivului glasuri o calitate pe care nu o
au decit mierea, zaharul, bomboanele etc.
In versurile lui T. Arghezi:
"Ca sufletul trebuie sa stea
De veghe, inarmat in
Ca sufletul e-o sabie sticloasa.
Care trebuie trasa:
Sa-i scinteie stelele-n luciu."
(Graiul nopti)
epitetul inarmat face din sufletul (inannat) o metonimie
pentru intreaga fiinta (de aceea poate sta in pe cind
sticloasa din sabie sticloasa contine comparatia "ca de sticla".
Ideea se organizeaza insa in jurul metaforei din versul Ca
suJletul e-o sabie sticloasa. diruia i se subordoneaza epite-
telc-metonimii epitetele-comparatiL
Datorita faptului ca poarta cu sine diverse figuri de stil,
epitetulleaga strins elementele constructiei poetice. Un bun
exemplu in acest sens este:
/lO lampa-ntinde limb-avara subtire,
Sfiriind in aer bolnav."
(M. Eminescu, lnger # demon)
Limbt'i avara sub{ire a lampii pune in valoare metafora,
dici. datorita epitetului, lampa ne apare ca o fiinta a carei
"ata /lsfirlie" in aer ca "iata unui bolnav. Avara indica lnsa
408
o mctonomie. caci atrihuie "zgircenia", deci ceva abstract,
ul1ui obi('ct Pe de ahit parte, ca un nume al fladirii
Ul1l'i lampi, IilJlbi este o metafor, la fel ca cea din
"limbi de foc". Prin epitctul amintit, o metonimie se supra-
pUl1l" peste o metafora. Cum limba avara a lampii
sfirie bollltlv, la suprapunerea precedenta se adauga acum o
comparaiie produsa de circumstan1ialul de mod bolnav
carie' arata ca flacara cea subtire trage sa moara ca un bol-
nav. Nu este greu acum sa vedem ca viata
aflat pe patul mortii este asemanata cu limba avara sub-
tire aUmpii care sfMie in odaia lui saracacioasa.
Epitetul poate sa aiba tntelesuri mai apropiate sau mai
departate de tennenul pe linga care este pus 51lU la care se
rdera. In fragmentul urmator din Pseudokincgltetikos de
Al. Oc1ohescu, epitetele veselul # priceputul; largile sale
(Pinlcce) ; iscusitul, (cu ochi) de vulPe; delicat; bielul; nemer-
nicul sint apropiate ca tnteles de termenii la care se refera:
"Eu n-am uitat nici pe raposatul Caraiman, veselul
priceputul staroste al vtnatorilor tamadaieni, carele
putea sa inghita in largile sale pintece atltea vedre dt o
butie de Dealul Mare, nici pe iscusitul Vlad, in caruta
diruia ai adormit tu adesea, pe dnd el, cu ochi de vulpe,
zarca ul delicat al dropiei printre fulgii
colilid, nici pe bietul Gheorghe GianUi, cel care, cu o
rugina de pe caTe orice vinator ar fi azvirlit-o in
gunoi, nemerea mai bine dedt altul cu o carabina ghin-
tuita care pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori,
cu \'lnat, la conacul de amiazi."
La fel sint cele din versurile lui A. Pann:
,,0 yaduva-n vlrsta, batrina, zbircita)
Cu doi dinti' in gura. barba ascutiti,
Nas dt pitHgeaua, la vorbi-ntepata,
Cu ochii ceadra, gura Iabartata,
Fruntea-i cucuiata, fata mohorita,
Peste tot negoasa posomorita,
Umbla-ntunecata tot inorata,
409
N ti o vetea nimeni sa riza neodatil,
N-o puteai cind e multumita,
C ('a-n toata vremea era nedijita."
(Despl'e amor ttra iarc'$i)
Mai lndepartatt' de sfera de inteles a tennenilor la care
se retera 51nt epitctele de felul celar din Vnt de foamna de
Tudor Arghezi:
"Rece, fragila, noua, virginala,
Lumina duce omenirca-n poala,
pipaitu-i neted, de atlaz
Pune gateli la suflet grumaz."
Dar un epitet poate sa fe atlt de indepartat ca
les de tennenul determinat de el, indt pare in totaH contra-
dictie eu el. de exemplu:
"Venere, marmUl'a calda, ochi de piatra ce scinteie./I
(M. Eminescu, Venere madona)
Calda contrazice insusirea obisnuita a marmurei, iar ce
scntfe, pe cea a pietrei: trezesc iusa imaginca
une mnte feminine, ca.ci marmura a devenit calda ca sil
feminitatea, iar ocltiul de patra scnteiaza ca
simbo! al poftei de viata.
La fel de putin prin asocicrea in care apare este
epitfAul lSera/{l pe linga dim/tCll!a din versurile:
"Astazi, ::>oarele prin ceata,
S-a nascut din haos mort,
Pe-nsel"ata dimineata,
ca un cort."
(T. Arghezi, Grm'1Ira)
El are lnsa rostul de a sugera ideea d. dimineata intune-
cata este un ineeput al de lume eu un soare ivit
mort din haos.
tn raport eu numarul calitatea epitetelor se disting
doua maniere de a o imagine, o notiune sau o idee
410
poetidi. Una se caracterizeazi prin aglomerare de epitetc;
cealaW prin folosirca lor eu multa ehiar zbrlrccnic
uneori, dupa o selectie atenta precauHi. Aglomerarea epi-
tetelor se in general la inceputul activititii literare
a poetilor prozatorilor, fara ca aeeasta sa fic iusa o regula.
Unii seriitori recurg la multe epitete in tot cursul erettiei lor,
dar, de obicei, pe ma5Ura ce cxpresia 10r artstica ev,'ueai,
scade numarul de epitf'te. ('azul invers fiind mai raro