‘pacitate portant a unor sisteme structurale,
te ‘Stirile limita se impart, de reguld, in dou’ categorii
» 1, Stérile limita ultime (SLU) care corespund epuizirii capacitafii
2 portante sau altor pierderi ireversibile ale calitafilor necesare exploatarii
© constructiilor ;
: ‘Starile limite ale
-xploataris
ermale (SLE), care corespund intie-
ruperii capacitifii de asigurare a unei exploatiri normale a construetiilor. fn cadrul starilor limit& ultime (SLU) se pot identifica de asemenes
Jouk categorii si anume: sctobou
oot casey ccxeapunzdtoare soicitirler produse de eofunile obismuste (per
manente AP i variabile AV) cu frecventi mare de eparitie.
ES Prncipalelefencmene café sini ayute fn vedere In poiectaren
ita ultime din aceasta categorie sint: .
nea ide aiferite naturi (rupere plastic, rupere easanth, ruper:
in oboseala materialului etc.); a
Prim obese manor deplasiri remanente sas a unor deschider’ de suri r-
Be sei ar else renee ee ect de
‘Mistace exigentele specifice destinatiei acesteia, enone
= picrderea stabil: forme a une parti a constinciel su scones,
ei in ansaml fe cunoscut, pent chile obisnuite,
fic im ansamblus age Cin “problema, usor fepomene. de instablitte, ei
peerage nor super la nivelusi inferioare ale Incdrcarilor ca ee oF
de apatite Timul doi la structurile din clemente comprimate cu 2
a iii porifies (prin ristirmare, Iunecare etc.).
eee treat Perit (Or suite in exploatarea consti,
dato special moduler APACE gnc in lementle stu
‘titi de mare intensitate local, iclementele struc:
see chiar clcare an secjunle acestor clement, Din eine eth
feriorini structurale pentru toate element pune
a orice fel de Geteret de defommatitremanente) apare astiel condifia ca
pio a za geet nae Ee i ale
ortriGuisl corturior datoritsfisurdri si deformaillor postelastice), ces,
wey ome tm
jtatea portant’ minima a sectiuw ve me ve
‘Shlor minime probable ale ser tena 9 sett cen
ati analitic prin relafia (1-1). = - a
Ca se apservat chin anumite condi scant speciale de, olla,
area na se poate produce decit global pe, ansamblol structuni, Suet
Geteat fel sint cele caracterizate prin deplasiri laterale importante Os
(ucturllor, datorits unor incireari crizontale (din vint, sau electe oie po:
‘Jorilor rulente ) amplificate de efectele de ordinul dei, ca urmare a zvelfrlict
seeete'a stilpiler. Cedarea este dependent& In aceste situafi (of ne refer
Teipilda mat concret, la cazul halelor prefabricate parter) de deformatit
ted stilpilor structurii, fiind on fenomen produs practic simltan fn mu,
Mca4se diemente $1 secon. In consecin(® apare oportun +4 se definesses
rreioeeitate portant global’, nu prin intermediul valorilor minime probable
Sie feristentdlor materialelor, ca in cazurile curente, diseutate antericr.
juin valor mai apropiate de clo medi ale ot, Ym normele din CS. Cora
fhe seama, intr-o maniera indixecti de al
vi, penostor structure Nori eorectate, mai reduse, decit
i acestor structuri, se prescriu val , t cle
crea ace teoria stabilitaqa elastice, pentru stabilirea lungimilor de {lam
ale stilpilor. ; aoa
~ Settee Ja stisle limits ultime dim accast® categorie sxprimi
sal conditii privind rezistenta sectionalé, «ss ieuanta srue
(itd concep etn ment de Par alee ace:
Areste deci si se evite ef 3
fro sin solcitarle produse de acfionile cu freeven}a mar
B, SLU corespunsitoare solicitirilor produse de uncle acfiuni din ca-
tegoria acfiinilor excepfionale (AE), cu frecventi foarte mick de aparitie
Ja intensitaji maxime, acfiuni asociate, de cele mai multe ori, ou un regim
dinamic de aplicare a tnckre&rii (outremure si exploaii de mare intensitate),
Pe ling’ raritatea producerii tn viata constructiilor, este important si
se sublinieze si alte trisituri importante ale actiunilor extraordinare, pre-
cum gi ale modului particular in care se pune problema siguraufei fafa de
aceste actiuni.
a. Intensitafile lor maxime probabile au un grad de incertitudine sen-
sibil mai ridicat decit cel corespunzitor incirctrilor variabile obignuite.
b, Spre deosebire de efectul inc&rearilor obignuite (statice), la care so-,
licitarile depind in principiu numai de schema static a constructiilor, ca-
racteristicile comportirii structurale influenfind numai asupra redistribuirii
solicitirilor (prin fisurare, prin deformafii postelastice), in cazul principa-
lelor actiuni extraordinare, actiunile scismice, solicitérile depind direct de
wecse crack trials (de rghditate, de rezisten{a) st de-varafia lor
in procesul repetirii solicit&tilor, constituind ,rispunsul” constructici la
acfiunea dinamici respectiva. Solicitarile au astfel o dublé dependen}’
toric" si anume: de istoria dezvoltarii actiunii (de exempla representatd
prin accelerograma unui seism) gi de istoria modifickrilor proprietiilor struc
turale in diferite zone critice ale constructie,
©. Capacitatea portant a constructor Ia acfiuni extraordinare de
tip seismic sau explorii putemice are un specific global” (ca ia cazurile
mentionate mai sus pentru actiuni statice traduse prin deplastri orizontale
ale structurilor). In plus, datorita raritafii solicitarilor color mai intense si
incertitudinii mai ridicate asupra nivelului lor de intensitate apare firesc
«a, spre deosebire de solicitarile obisnuite, s& se admit inevitabilitatea unor
deteriorari nestmcturale sna chiar structurale, Problema de baa a siguran}
fafi de aceste actiuni se concentreazi pe supraviefuirea construcfiilor (evi
tarea ,colapsului"), vizindu-se totodat protectia viofi si a sinita}ii oameni-
lor, a valorilor saateriale si culturale, a continuitatit functiilor vitale social
economice ale clidirii, Rezulti astfel principial si necesitatea limitirii, pe
cit posibil controlate, a deteriorarilor nestructurale sau structurale, limitare
ierarhizatd, dup gradul de importanfé pentru societate, a funcfiilor cons-
trucfiflor implicate
4. In ce, privejte mirimile care caracterizeazi capacitatea de‘reristeati
(privita intr-ua sens mai larg, ca o capacitate de evitare a cedirii structurii
in ansamblu), datorit& specificulul dinamic al principalelor acfiuni extra-
srdinare considerate, acestea depind ntr-o misurA decisiva si de capacttatea
‘generalizati de deformare a structuris (de obicei de deplasare Iateral&), asociat’
‘capacitatii de rezistenta.
Din tmprejuriile subliniate anterior decurg> concluzia de principiu
4 in co priveste marimea parametrilor ce definese caracteristicile mecanice
ale structurilor (deci iu ultimd instan{ ale betomului si armaturii) trebuie
folosite fn aceste cazuri, valori mai apropiate de cele medii in locul valorilor
minime probabile utilizate in proiectarea curent’,
In ceea ce priveste stirile limita ale exploatarii normale (SLE) acestea
stot in general rezultat
— unor deplasiri statice sau dinamice excesive;
~ unei fisuriri excesive,
qo:Dupé cum sa menfionat anterior, nivelul asigurdrli prin calcul se sta-
bileste nu numai pe baza criteriilor ingineresti ci si pe baza unor considerente
15 de ansamblu ale interesclor societ&tii, legate de condifiile gi cerinfele globale
ale dezvolttirii in fiecare etapi dat a viefii acesteia, Se poate aprecia ci
nivelal de siguran{4 corespunzator prescriptiilor de proiectare roménesti,
desi in general mai redus decit cel asociat unci p3rti importante din prescrip-
tiile nafionale i internationale (vest europene, americane, japoncze) este
Satisficdtor avind in vedere experienta utilizirii lor ints-un interval de timp
relativ indelungat,
1.3. METODE PROBABILISTE DE CALCUL LA STARI
LIMITA
Metodele de calcul care stau la baza prescriptiilor de proiectare struc
turali in construcfii se caracterizeazd prin:
a. Considerarea sistematic’ a ansamblurilor de stiri limiti pentra dt
feritele categorii de conistrucfii;
b. Considerarea naturii aleatoare a diferititor factori care afecteaz si
goranfa constructiilor.
Natura aleatoare a factorilor de care depinde sigaranta cons tructiitec
este analizati prin concepte probabilistice si analize statistice.
Din punctul de vedere al conceptelor probabilistice utilizate in funda
mentarea prescriptiilor de profectare se disting de obicei trei niveluri de
analize a siguranjei structurilor:
1. Nivelul 1 (NT): proceden semiprobabilistic in cadrul ciruia_se con
sidera independent variabiiitatea aleatoare a diferifilor factori, stabilindu-se
corespunzitor coeficientii parfiali de siguranfa.
2. Nivelul 2 (N2): procedeu probabilistic aproximativ in cadrul cfruia
se considera simultan variabilitatea aleatoare a diferitilor factori, stabilindu-
se in mod aproximativ coeficienti de siguranta pentru diferite stiri limits
3. Nivelul 3 (N3) : procedew probabilistic consecvent in cadral ciruia
se consider simultan variabilitatea alcatoare a diferifilor factori, calculul
bazindu-se pe aproximari controlate.
Metbda de calcul care se utilizeazi in proiectarca curenté si care st¥
Ja baza standardului 10,107/0-80 corespund® nivelului NZ, utilizind caefi-
cienfi de siguranti. partiali.
Procedeele de nivel superior de analizd a sigurantei (N2 si N3) pot f
utilizate in vedcrea calibrarii valoriior cocficienfilor de siguranti partials
din procedeul de nivel NY er, in preictarcacurent, mumal in situa spe
Gale.
Verificarea sigurantei structurale in proiectarea eurent consti in com
pararea convenfionali a unor valori de calcul, care caracterizcana «fecte:
actiunilor aplicate constructiilor, cu valori de calcul omoloage care carac
letizeaad eapacteca constretilor de a rezists, respectiv valont cae, defines:
st&rile limit’, ale constructiitor.
Pentru fiecare din stirile limit specifice unei constructii este necesari
adaptarea cite unui model de calcul, care si reflecte satisficitor compor-
tarea constructici. fn mod evident, nivelul de precizie al modclului adoptat
trebule corelat cu nivelul de preczie si eu gradul de incredere al datelor de
cul.
16
Datele de baz ale calculelor privese:
a. acfiunile specifice constructici;
b. caracteristicile fizico-mecanice ale materialclor (inclusiv ale terenului
de fundare) :
caracteristicile geometrice ale constructici si ale zonci de teren in in
teractiune cu structura;
“d. exigentele de performanje structurale, specifice destinatiei constructici
In csenfé asigusarea rezisten{ei construcfillor exprim’ faptul c& i
galitatea:
' Swaz © Raia (Lt)
pentru {oate scc{iunile structurii se realizeazd cu un inalt grad de probabi.
Bate, cau invers, ch probabilitatea nercaligdlt inegalitafii (1.1) este foarte
de
a (fig. 1.1, a).
‘in relatia (1:1) sa notat: Soy. — valoarea maximA corespunzitoare ni
velulvi de probabilitate (de siguran{4) acceptat al efectului inc&redrii asaprs
acl seefiuni (efortul sectional), funcfie in primul rind de parametrii aleatori
ai acfiunilor; Ryjg — valoarea minim, corespunzitoare nivelului de pro
habilitate (de siguranfa) acceptat, al capacititii de rezisten{a a. seofiunil, in
fonclie de mirimile aleatocre al rezistenfei materialelor, ale dimensiunilor
Giementelor ete,
In procedeul de nivel N7 de analiza a sigurantei, numit in treet 51
procedew semiprobabilist, care sti la baza calculnlui cw’ prescriptiile curente
Ge proiectare a constructiilor de beton annat, se accepta solutia simplifica
toare de a analiza separat cei doi termeni al inegeSitiyii (11)
Snae ~ S(Symass Spas» Sp nae ete.) (12)
in care Snag te, sint valorile maxime probabile ale efectelor {nciicdrilor (cores-
punzitoare de cele mai multe ori valovilor maxim> probabile ale intensititii
Fig. LL Vatiatilo alostoare ale eforturiler secfionale $i capecititii (portante) sectionals (a)
pi variajia sloatoare a telafiel Pip A, Incarcare copabilicdeplesare in raport cu Varia
Mentoare a relajied P — A, inckitare aplicata clomcutulud suw structurl gt deplasarca cores
ponrstoare, (t).
a7 incarekrilor si, numai in situafii speciale si numai pentra incdredri permancate
si valotilor minime probabile ale acestora) si
Rain & R(Ry wins Re min) (1.3)
unde Resi fi Renu Feprezint’ valorile mixime probabile ale resstenji belonsiui
f armalurit corelate cu condifiile de garantare a calitafii,acestora prin. pres-
Triptille specifice de produs si prin intreg sistemul de control al calitafil exe
cufiei Iuerdrilor.
‘Valorile maxime probabile ale intensitatilor incircdrilor si valorile mi-
ime ale rezistenfelor sint denumite traditional ,valori de calcul 3i sint
Mabilite astfel, ca In principiu, s& aibi un grad de asigurare corespunzitor
{apropiat de 99,9%).
Valorile de calcul ale incircArilor si ale rezistenfelor sint corelate cu
valorile earacteristice (denumite obignuit in prescrippiile din tara noastri
Yalori normate) ale inc&refrilor gi ale rezistentelor,-de cele mai multe ori
definite statistic ca valori realizabile cu probabilitate de cel putin 95%.
Valorile reristentelor normate sint corelate direct cu mirimile indicilor de
reristen{A care corespund diferitelor clase de beton sau marci de armaturi
Necesitatea introducerii valorilor caracteristice ale rezistenfelor, alaturi dv
cele de caloul decurge din faptul ck verificarea probabilitafii de realizare
& valorilor de calcul ar reclamaanaliza unui numar inacceptabil de mare
de probe prelevate, ceca ce nu se intimplt fn cazul gradului de asigurare
“tsociat valorilor caracteristice. Pe ling’ faptul c& servesc ca punti de legituri
ce indicli de rezisten{i pentru diferitele calitati de beton si de ofel, rezis
tenjele caracteristice f5i gisesc uneori si o ulllizare directé in calcutal tx
tan limita ale exploatirii normale, in. care nivelul lor mai redus de asi-
farare ecte mai potrivit decit cel specific starilor Iimita ultime
Tn continuare relafia (1.1) va fi utilizatS sub forma
Sax <5.
(ry
unde Sap = Rusia
La structurile static nedoterminate, la care incétearea depinde de un
singar parametra p (do exempl, Incrcarea echivalent& uniform distribaits,
in eazih placilor de plangeu), in locul conditiei de rezisten}& secfionala (1.1')
se poate folos! condifia de rezistenfé a elementului (structurii) static nede-
terminat
Paso < Pray ay
De asemenea, in cazurile in care mecanismul de cedare a structurii are
un caracter globai, implicit prin deplasiri laterale corelate datorita efeetului
txistentel de gaibe orizontale rigide (la solicitiri din vint, ac{iunea podurilor
Salante, implicind eventual efecte de ordinal doi), principial, conditia de
Eiguran{& pentru fatreaga constructie ar trebui si capete forma (fig. 1.1, 8):
Ee Pace < Pay (as)
unde Paes $i Pap sint valoarea extrem a forfei orizontale generalizate
(rezulianta fortelor orizontale) aplicata structurii, $i respectiv valoarea forfeit
pe care o poate prelua structura,
In cazul particular al actiunii seismice, pentru care nivelul eoborit ai
valorilor de calcul ale incarciri (veri cap. 6) implies, in situafile stractarilor
‘ourente, atingerea capacitafii de rezistenf& structurale si incursiuni tn domeniu!
postelastic de deformare 1a actiuni seismice intense, condi
trebuie pusé sub forma:
de siguranta
Deas < Bay (16)
Ca Anas $i Suey $a notat valoarca maximi a deplasisii_ orizontale
asogats fori orttaiale generalzate respect valowes ented 2 acatel
deplasiri pe care o poate suporta structura. -
‘Eeartul dintre cei doi termeni ai inegalitafii (1.6) se fixeazd in functie
de tipul si importanta constructiel, tinind seama de degradarile care se pot
admite pentra structur8 atunci ind aceasta suporta fect unui cutremur
puternic.
Tn casa actiunit seismice valorile Pas, Sup precum si P,
lorile Paps So ae; Aas,
care depind direct de primele, implicind ceiculdl’deplasttilor efecive ‘ale
structuri, trebuie asoclate in’ principia, aga cum s-a mentionat anterior
unor, valor ale rexstenfelot apropiate de cele medi .
In practica celor mai multe prescriptit nationale sau internationale de
roiectare antiscismice, inclusiv a celor din Roménia, pentru a evita
ccmplicafile in calculele implicate de activitatea curenté de proiectare se
cuit insé fotosirea de valori diferite ale rezistenfelor de calcul, adoptindu-se
convenfional pentru toate cazurile valorile folosite pentru tncdrcarile obij-
nuite (jrezistenfele de calcul"). Precizari suplimentare privind verificarca
siructurilor de beton armat la actionea seismic’ se dau in subcapitolul (1.6)
Este important de observat cé in cazul structurilor static nedete
cturilor static nedeterminate.
jguranfa globala a structurii este superioara siguranfei secfionale, exprimat’i
in condifia (1
Intr-adevar, ca urmare a modului concret de realizare
lementelor de heton armat. in special a armérii acestora, a variabilit tii
forturilor Swoe 51 Say plastificaren dfeitelor seefiuni use realizeazi
simultan, Ce” trmare, valoarea incirc&rii corespunzitoare stadiuli ultim al
stmctunl (notata ca ‘P, in fig. 1-2), definite. de formarea unat mecation de
cedare prin atingerea Capacitatii de deformare fatr-una sau mai multe din
- :
a zonele plastificate, vitale pentru stabilitatea structurii, este superioars va-
lorii Paes & inckrc&rii considerata in calcul, cu atit mai mult cu cit struc~
tura are un grad mai mare de nedeterminare.
Este de remarcat, de asemenea, cA determinarea efotturilor sectionale,
2, in proiectarea curenti, pe baza unui calcul liniar elastic, se justified
prin relatia practic liniard intre incarcare gi deplasare pind la aparitia primei
articulafiiplastice (moment in care forfa aplicat’ structurii are valoarea
P., fig. 1.2) si prin asigurarea relafici Powe < P., prin intermediul conditi
(111) satisfacute in toate sectiunile,
1.4, ACTIUNI IN CONSTRUCTIL
1.4.1, Caracterizatea si clasificarea actiunilor
Orice cauzi capabil se _genereze stiri de solicitare mecanici inte-o
canstructie constituie 0 acfiune asupra respective’ constructii
In ealcutele ingineresti actiunile sint modelate prin incdrcdri care re-
prozint& sisteme de forte, prin deplasari (de exemplu, tasirile reazemelor
/a constructille static nedeterminate) sau deformafif (de exemplu, efectul
precomprimarii, efectul variatici de tempzraturd, climatice satt telinologice
saa al contracfiei betonului), Actiunile sint caracterizate de parametri care
procizeazi modal de aplicare, punctele de aplicare, modul lor de distribuire
'n sgaiiu,evolutia in timp st intesitatea acestra,
Valoarea de referinfi a intensitajii, de regula definila probabilistic: yi
situati in domeniut valorilor celor mai ridicate ale intensitatilor, se numeste
‘ntensitate normal si se noteaa’ q°. In cazul cind se dispune de date su-
ficiente pentru prelucriri statistice Se utilizeaz’ ca intensitafi normate va-
caracteristice” definite printr-o probabilitate redusi specificata, de
;pasita in sons defavorabil, p2 um anumit interval de timp. Fac ex-
“eptie acfiunile cu caracter permanent, la care valorile notmate ale intensi-
tafilor se determin’ pe baza valorilor medii statistice. In cazurile cind lipsesc
ulatele necesare determinirii acestor valori pe bazi de studii statistice sint
folosite valorile ,nominale” deduse din exporienfa practici a proiectirit $i
«exploatirii constructiilor.
Valorile de calcul ate intensitatii incircirilor se stabilesc prin inmulfirea
yalorilor normate cu cosficienti ai actiunilor (coeficienfi ai incircitilor)
in functie de natura acfiunilor, de natura stirilor limita la care se face veri
ficarea si de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1.4.2), se stabilesc
‘mai multe valori de calcul ale intensititilor (tabelul 1.1).
In legituri cu scmnificatia intensitifilor de calcul si a. coeficiensilor
din tabelul 1.1 sint de féent unele precizari
a. Valorile of reprezint’ o limit’ superioara a intensitifilor, pentru care
exist probabilifate mare de a fi intiInite intr-o perioada de timp scurté:
b. Valorile g° sint apropiate de media in timp a intensitatilor variabile;
. Unii dintre coeficiensii actiunilor pot avea dow’ valori, dintre care
se alege pentru verificiri cea care conduce la situafia de calcul cea mai de-
favorabifi.
Actiunle considerate in calcul constrcfilor s clastic dup mai multe
citerii ca de exemplu provenien{, mod de aplicare, distribute, efectul asupra
afi
Tebetul 1.1, Yotensitapile de caleul ale facdrcatitor utilizate la verificatea elementelor de beter.
eee | ereeteeeted etter coetctnestatfecieaitae) | oP
Intense de cates] Conicent al netunles Verificile a care
‘normate
ert eontiderate ‘se vtiliseass
renaitatea. de calcul
Ja capacitaten por:
thot g
Vertical stile limita ulinie
fle" rezistenfa si de stabilitate,
sub acfiunea grupiriior funda
mentale
7
i
_|
2
‘Veriicast le stile Himith ale
exploatasii normale, sub electul
{nearettilor totale de exploatare
Intensitatea de calcul
de exploatare
3 | Imtensitates de caleut Verifictsi 1a. trile limits al
| srecrent iattnita exploatarit normale sub efecte
e ‘de durats gla strlimit vitime
ft sctonpaunor grep pe
Totentatee dcateu
Soupemapeta
ls
Verificts la etaven limits witimk
ae oboseal,
i
frii_mecanice a constructiei (din acest punct de vedere se disting
statice si acfiuni dinamice). Din punct de vedere al regulilor de veri
‘sitei constructiilor, principalul criteria de clasificare a actiuni-
a cu care actiunile sint intilnite ia diferite intensitati.
. area se(funlor gt definiea Jor din scoot punet de vodere sint
cele cin tabelut 1.2,
Tabelul 1.2 Clasificarea.actiusilor
|
|
v | emianante “4P | Seaplies in mod continua, cv o intensitate
|
practic constant in raport cu. Smpul
Variae4 sonsibil in vaport ew timpsl; pot
lipsl total in anumite intervale de timp
AV | prexints o probabilitate ridicatl. deaf
Intinite Ta ‘intensitagi ridicate, dem
multe ort pe duata viefil nel constreeft
‘AC | Se aplic in intonstasi ridicete pe durate
Tang! sau fa mod frecveut
|
|
|
|
i
| Tetenstten or varia soi tm ape
AT | cutimpul sau/sise poste anula pe interval
Iingi de timp.
AB | Apar foarte sar, eventoal nictodats fa viata
act constructil la intensteyi semi Intensitale
feomplesiri
Timp
Uhlae es.
eapesanee] fe
Srevtahe
Mehideler
a concte
Aglomersri wy
2 ‘oben + mobiine
‘oplimenter
incéccare
eu mabiter
Incieéri
mniecvinre
Incdreure.
ws sépend ~
Incoreere
eve
PE
Yalorile normate ale intensitafilor actiunilor permanente (AP) se de-
finesc, de regula, pe baza valorilor medii statistice. Valorile normate date
in standard, pentru acfiunile cvasipermanente (AC) corespund unor intensi-
‘afi frecvent intilnite, in timp ce valorile normate ale acfiunilor tranaitori-
(AT) corespund unor intensitiji rar intilnite.
Considerarea variabilitatii actiunilor in raport cu timapul prezint& im.
portam{i in ceea ce priveste:
— probabilitatea suprapunerii mai multor acfiuni, cu diferite intensi
(i{i, asupra unor elemente sau construcfii, la analiza comportirii la diferite
stiri limita (diferentiati intxe cazul incircirilor obignuite folosite in. gru-
pinile fundamentale si cel al incdtcarilor extraordinare, foarte rare la inten-
siti ridicate, folosite la grupirile speciale ale acfiuniler) ;
— posibilitatea aparifiel unor efecte de curgere lent sau de oboseala,
datorit& unor acfiuni de lung durati sau repetate de un numar mare de ori
in fig. 1.3 sint repreaentate schematic variatiile in timp ale intensit
filor fucétcarii pentra uncle actiuni variabile. Se pot identifica acfiunile
cvasipermancnte, care se aplic& cu intensitate ridicatd pe durate Jungi sau
in med frecvent, de excmplu greutatea utilajelor cu amplasament fix, in-
caredtile din depozite, prestunea gazclcr. « lichidelor sau a mediilor pulveru
lente in recipienti i conducte ete,
Celelalte actiuni prezints variafii sensibile ale inteusitifii inc&rc&rii in
report cu timpul; acestea sint acfinné transitors
In cezul unora dintre acestea (de exemplu incirearea cu mobilier din
Icevinje) 0 anumit’ fraciune a incircdrii maxime, cu o valoare moderati,
aie o aiensitate practic constant, fn alte caauri (incdrearea cu zipada in
icgitni in cere zccasta se conserva un interval de timp relativ important,
intensitsica tneincarii mu scade pericade Immgi de timp. Aceste fracfiani
cate se menfin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp re-
prezint& frac{‘uni de longa durat& ale incdretrii tranzitorii si sint deoumite
idenstbait frecvend (nl‘lntte ale Snedrcdé $i se obtin prin ‘nmulfirea intensitifi-
ler tormete cn cceficientii dy
Pentru incircitile repetate care provoaci fenomenul de oboseald (de
excmiplu, incdreerea din poduri ralante), este important si se pund in evi-
denfi vélsarea intensitdj:i care intervine de un mumar foarte mare de ori
si ce cae depinde direct aparifia fenomenului de oboseald. Aceasta se de-
humeste intensitate cussipermanentd si se objine prin inmulfirea intensité-
tilor normate cu coeficientul 4, fiind utilizati in verificirile la starea limita
de oboseali,
1.4.2, GRUPAREA ACTIUNILOR
Calculul elementelor si structurilor de construcfii 1a diferite stiri limits,
se face Juind in considerere ccmbinatiile defavorabile, practic posibile, ale
zctinnilor reprezentate prin.schemele de incircare.
Grupitile utilizate in calcul se impart in doud categorii principale
8. grupari fundamentale (GF) in care intervin AP, AC si AT
b. grupars speciale (GS), in‘care intervin AP, AC, AT’3i AE.
AP se iau in consideratie in toate cazurile, in timp ce AC si AT se
au in considerare cind efectele lor sint defavorabile pentru verificarea la
stares limitd consideratd, 4 se iau fn considerare numai fm gruptrie spe-
ciale. Grupitile alcituite in Vederea calculului structurilor diferd de regulé
in funefie de starea limita considerata.
‘La formarea rilor de acfiuni se introduc valorile de calcul ale in-
tensititilor inearcarilor (tabelul 1.1) corespunzitoare_verificarii la diferitele
stari limits, Astfel se afecteaz’ dupa caz, valorile normate cu coeficienfii
vein cazul st&rlor limita ultime in grup’i fundamentale, cu coeficientii 4 .
1 caoul ctivilor limita ale exploaticii normale gi in cazul stirilor limita ultime
in grupiti speciale, sau cu coeficienfii Yj, in cazul st&rii limita ultime de
oboseala,
De asemenca, in cazul acfiunii mai multor acfiuni variabile se introduc
cveficientit de grupate $y (q < 1) prin care se fine seama de probabilitatea
de aparific simultand @ acestora 1a parametrii cei mat defavorabili,
objininds-se astfel 0 asigurare mai rafionala in raport cu diferite stiri limits.
'STAS 10,101/0A ,Actiuni in construcfii si gruparea actiunilor pentru
constructii eivile si industriale" prevede doud proceduri pentru stabilirea
valorilor coeficienfilor din grupare si anume:
’a. se adopti 0 valoare unic’, pentra toate acfiunile tranzitorii
1,0 in cazul unei singure AT,
0,9 in cazul a doua sau trei AT,
0,8 in cazul a patra sau mai multe AT.
b. Se adopt valori 4g, diferentiate pentru diferitele acfiuni tranzitorii
1,0 pentru AT cu efecte mai importante,
018 pentru urmatoarcle dowd AT,
0,6 pentru celelalte AT.
La stinle limita ale exploatirii normale, pentru verificari sub efectal
incitettilor totale de exploatare, se cousiderd cel mult dowd AT.
Regulile de formare a grupirilor, pentru diferite stiri limita sint date
jn tabelul 1.3, in care -a notat: P® — intensitatea normati a incircirilor
corespunzitoare AP; C™ — idem, corespanzitoare AC; T*) — idem cores-
punzitoare AT; B® — idem, corespunzitoare AE; Tig} — intensitatea nor-
fnata a inc&redrilor tranzitorii care produc oboscall; T1ax gi TsSlie TePre-
Tinta caracteristicile extreme ale ciclului de solicitare la care se face calculi y
Tis) “intensitatea normati a incircirilor tranzitorii care intervin in gra
plrile de actiuni corespunzitoare stirii limiti de oboseali, dar care nu
produc oboseal3.
De regula, elementele de beton armat se verificd la starile limit’ ale
exploatitit normale la efectul componentei de lung’ durat’ a incircirii
In unele cazuri este mecesar si se find seama de probabilitatea mai
redusi de a se realiza valorile normate ale incircirilor variabile, distribuite
pesuprafefe relativ mari sau pe un numar mare de niveluri.. In aceste situafit
ee introdue coeficientii suplimentari (de simultaneitate) conform STAS 10.101f
‘AL, pentra grinzile principale si pentru elementele portante verticale,
Gceficienti similari se introduc si pentru inc&rcarile datorate podurilor
rulante (STAS 10.101/2 A-2).
‘Acesti coeficienti nu se suprapun cu coeficientii si de In consecini
coeficienfii de simultaneitate sint introdusi numai pentru verific&ri la stiri a 4
fmt de reaistenfa side stabilitate, sub efectul gruptrilor fundamentale de : : g 4
actiuni.
In cazul actiunilor cu caracter dinamic, intensitafile normate ale {n-
chrciilor se afecteazd cu coeficientii dinamici, conform prescripfiilor spe-
ifice (STAS 10.101/2 A-2, STAS 10.101/20).
"Sneciate (
| Dre Gos
|
|
tno 4 fac asemencs vesitciri
i
i
i
i
a
(ot etd
Gropatl de neureaet
g
i
Fendementate
= pentru efortul maxirn:
etl sub efectul frac
ngs
fonilor de lu
urate
Tabelud 1.3. Grujarea tneksedsitor pon
De esistena gt
de satiate
De oboseats
Veriticasi sub efectal
Incarcdsilor” totale de
de explostare
Veit
"2 face verificarea
‘Stirile limit la care 1,5, CARACTERIZAREA MATERIALELOR, A ELEMENTELOR
DE CONSTRUCT. A STRUCTURILOR
$I A TERENURILOR DE FUNDARE
In verificarea siguranei constructiilor intervin caracteristicile de re
risten{a, de rigiditate, de inertie si de absorbfie de energie ale materialelor
de construcfii, ale elementelor de construcfii, ale structurii in ansamble
precum gi ale ‘terenului de fundate.
in caleulele ingineresti, aceste caracteristici sint introduse prin model
matematice, care definese modul lor de considerare tn caleule, Pornind de
ja caracteristicile materialelor, pe baa ipotezclor si procedeelor Mecanicii
constructillor se pot stabili caracteristicile corespunzitoare ale elementelor
Sale stuctuit ih ansamblu (de exempla, rigiditatea relativa de nivel, ca
pacitatea de rezistenfa sau capacitatea de absorbtie de energie a unui element
sau a structuri).
Medelele adoptate trebuie si fie de age natura, incit si permit eviden
tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezint& datele de baza ale calcalului
fespectiv a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, a caractetistict
lor geometrice ale sectiunilor. In cazurile curente se admite ci variabilitatea
aleatoare a caracteristicilor de material este omogen’ pe intreaga intindere
‘2 unei secfiuni, a unui element sau a unei strueturi,
Valocke normate pentru caractcristicile materialelor se stabilesc astfet
a. Valorile normate ale rezistentelor materialelor se definesc ca valort
caracteristice, respectiv valoti minime cu asigurare de minimuin 95%, in
Condifille usei ealitixi a materialelor care corespende calitifii garantate prin
jrescripfiile referitoare Ja aceste materiale. Practic, insa, pentru ojelal folosit
ee armiturh, gradul de asigurare adoptat pentr valoarea normati este mat
idicata (97,79), avind in vedere efectul suplimentar semnificativ al variabi
itk{ii dimensionale in cadrul taleranfelor admise care pot deveni mai im-
portante la diametre mai mici.
Noile prescriptii asociazi pentru prima cari Ia noi in far indicele de
calitate a betenulus, clasa, cu rezistenfa caracteristict, inlocuindu-se_vechiul ,
‘ndice, marca, asociata teoretic valorii medii a rezistenfelor, dar care, de fapt,
avea 0 valoafe strict conventionalé, necorespunzind practic valorilor medit
Concrete dintr-o construcfie dati. In afera avantajului consecventei de prin
ipiu cu conceptul de siguranta de la baza metodei de calcul utilizati a noi
jn fara si in marea majoritate a prescriptiilor strine, noul mod de definire
al recistenjei mecanice a betonului creaziconditii mai bune pentru asigu:
area omogenitajii valorilor de calcul ale rezistenfelor, indiferent de gradul
Ue omogenitate al productiei diferitilor furnizori de beton.
Db. Valorile norviate ale modulilor de elasticitate ale caracteristicilor
paminturilor (unghi de frecare intern, caracteristict de coeziune, moduli
Ge deformare) se stabilesc, de reguli, ca valori medii statistice.
Valorilo de calcul ale caracteristicilor de material rezulti din modificarea
in sens defavorabil a valorilor normate, de regula prin aplicarea unui coeficient
partial de siguranfi. pentra material.
‘Asttel, rerislenfele de caleuk de baad ale materialelor se determin’ afec
tind valorile normate printr-un coeficient de siguranfa pentra material, prin
Care se fine seama de posibilitatile de a nu se atinge valorile normate, de va
Hlabilitatea statisticd a calit3fii materialelor gi/sau a caracteristicilor geometric
ale clementelor de constracfi
*,
ee er:
Valorile de calcul de bazi ale rezistenfelor se
cesar, de coefciaf al conafilor de fuer entra mater, pea care se fav
in considerare abaterile sistematice datorit’ diversilor factori si/sau se corec-
teazi aproximafiile introduse in modelul de ealeul (de exemplu coeficienfii
condifiilor de Iucru pentru betonal nearmat, peatru betonul din elementele
‘empsimate sau pentra ofelal din armaturle sudate tn calelul la cboseat)
sentaerle de ealal ale parameter de resend ai section, elesenelor,
i structurii in ansamblu, se stabiles i
opiate peru dite slit a
,__, Imeaz de necesitate aceste valori se afecteaza de coeficienti ai condifil
luce, dilerenii in fonefie Go natura slictari de modul de colores,
yin cate se corecteaz& simplifickrile admise in caleal sau/si prin care se
Consider abaterle sstematice ale diferifilr factor, Asemenea corectit pot
} introduse, dupi caz, pentru evaluarea capacitifii portante a elementelor
ce secfuni relat reduse, pentru evaluarea capactéi de rexistenf a unor 2one
1.6. VERIFICAREA LA STARILE LIMITA
Verificarea sectiunilor, a clementelor de construcfic i
soso tficarea socfianlor, a clementelor nstructic, 2 structurilor in
swremble se electucazd in practct po baza unui procedeu de nivelal V7
‘tsinit Ix paragrefal 1.3.1, Pentru veificarea la diertele stiri limit consi
uate se efivse stati de caleul earacterizate printrun stadia de com.
rorfage a eleraentufu de beton armat, un ansambl fant gi un ansa
Ge cendifii ds cxploatare, eae aed
Situaile de cass! pot fi clasiieate duph esm urmeas:
ituapit de duratd, avind o durati de timp compatibils cu durata
se exploatare previsuthpentra constroci: ae ms
scat MRS tramtori, care a0 daraté sunt, dar o probable i-
©. Situapit je, care au o durati set iit a
cae alta eceptonale, cave ao duraté seurt go probabilitate redust
Verificarea se efectueaz’ prin comy
cae etiticaea se efectueazA prin compararea unor paramote. ai grupsrilor
dks sctiuni date, cu valori omoloage corespunzitoare parifici difeitelor
Tn funcfie de uatura stivii limita considerate verifiearea poate consta in
» = compararea eforturilor sectionale eu eforturile ca pabil i
a rn cata rte te
‘istribuiea plastci a tensiunilor pe sectiune); pentra elemente static ne-
clerminate se admite redstribuirea,eforturilor datorittfisur&rii si defor.
misii postelastice, astfel incit calculul poate Iva forma compararii incdrc&rii
‘maxime pe element eu mirimea incireéri capable stabilta luind in con
deraze mecanismul real de eedare (de obiesi, eu formarea de articulaii plas
ice):
~ compararca deformatitlor clementelor de constructi is
patile chron deptgine implica perce lementlen) mate
mice ea empararea deplasinlor statice sau a amplitudinii deplasiilor dina
eu valoril iid omoloage (In cazul verificdrii unor condi de exploatare)
compararca deschiders cu deschiderile linstd ete, ‘ Pentru cazurile elementelor calculate cu metodele tcorici clasticitati
(de exempla clemente masive cu dimensiuni apropiate pe cele trei direcfi),
nelufnd in considerare comportarea reali a betonului armat (efectele fisuririt,
ale deformatiilor postelastice) prescriptiile anterioare admiteau si o verificare
bazald pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistenfele de calcul”.
Astizi, odati cu dezvoltarea metodelor mai avansate de modelare dis
cretizata a clementelor de constructie bi gi tridimensionale si de folosire
motodelor de calcul automat exist’ posibilitatea lufiri' mai corecte in consi-
derare a fenomenelor de cedare real a acestor elemente, tinind seama si
de efectul fisurarii betonului si de comportarea postelatics a armiturii 51
hetonului, de conlucrare dintre beton si armaturd.
Chiar in situafia in care starea de eforturi in elementele bi si tridimen.
sionale se stabilegte prin metode de calcul in domeniul elastic este recoman-
@abil, pentru consecvenfi si pentru evidentierea comportarii betonului Ia
Stadiul de rupere, si se compare eforturile secfionale de calcul (obfinute
prin insumarea eforturilor unitare in secfiune) cu cforturile capabile ate
seefiunilor de beton armat.
Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile, res-
pectiv materialdle, clementele de constructie sau structurile se determin:
fonform precizirilor de la paragrefele 1.4 si 1.5 (respectiv conform preve
Gerilor capitolelor 4 si 5 din STAS 10.100/0). Grupitile de acfiuni se sta
bilese conform precizarilor de la paragraful 1.4.2.) respectiv a prevederilor
capitolului 7 din STAS 10. 100/0).
Preciziri suplimentare apar necesare in legitur’ cu verificirile struc
‘de beton. armat la stirile limit’ ultime corespunziitoare_acfiunilor
jonale (SLU din categoria B, in clasificarea de Ia paragraful 1.2), in
special a celor seismice.
Este cunoscut faptul cd dimensionarea structurilor de beton armat 1a
aceste stiri limiti are un caracter conventional. Valorile de calcul ale inten-
sitafii incircirii sint, de regul’, sensibil mai reduse decit cele corespunzi-
toare unui rispuns scismic elastic al structurii, vaiorile de calcul ale rezisten-
felor materialelor (beton si arméturd) fiind considerate aceleasi ca in cazul
MGorlaite stari limit’ vltime. In aceste conditii, capacitatea unci structuri
de a depasi firi pribusire un cutremur de intensitate mare depinde in mod
Gecisiv de capacitatea sa de a se deforma in domeniul postelastic gi de a ab
sorbi gia disipa energia indusd de cutremur.
Reflectind stadiul de comportare a structurii din vecinatatea pribus
situafie in care sint mobilizate toate rezervele de rezisten{X si de deforma-
Bilitate ale secfiunilor structurii, verificirile privind capacitatea portant’
si capacitatea de deformare a sccfiunilor si a structurii in ansambla (sau a
Gapacititii energetice care le inglobeaz pe amindow) ar trebui, in principiu,
sk'se bazeze dupd cum sa ardtat in pragrafcle 1.2 si 1.3. pe valorile medit
ale rezistenfelot betonului si armiturii, pe considerentul c& aceste valori
au o probabilitate mult mai mare de aparitie simultant in toate sectiunile
structurii decit valorile de calcul (valor! minime probabile)
Este evident ci trebuie si se faci distinctie, din acest punct de vedere,
intre structurile cu numeroase zone plastice potentiale si numeroase ,rezerve
de rezistenti" (cu grad mare de nedeterminare statict) si structurile eu pufine
zone plastice potentiale si pufine ,rezerve de rezistensa”.
Pe de alta parte este cunoscut faptul ci deformabilitatea (capacitatea
de deformare) unei sectiuni, a unui clement sau unei structuri sau capaci-
tatea acestora de absorbfie a energici prin deformare, mirimi ce intervin
28
fn verificirile directe ale structurilor la o actiune scismicd precizata mu se
pot cuantifica realist, ca si in cazul oricirui alt fenomen fizic decit pe baza va-
lorilor efective (deci apropiate de-cele medii din punct de vedere statistic)
ale rezisten{elor materialelor.
De asemenea, deoarece in veri
Ja incovoiere i fort tai
rile la diferite solicitari (de exeamplu
are) intervin cu ponderi diferite, corespunzAtor
mecanismelor de rezistenfa la solicitirile respective, rezistenfele betonabsi
Ja compresiune, la intindere si rczistenfa ofelului, caracteristici ca yariabiti-
tii diferite, corelarea capacitifilor de rezistenfa la aceste solicitiri asociat
mecanismului de plastificare al structurii, specifica proiectirii antiscismic=
moderne, se poate face principial cel mai’ corect considerind valorile medii
ale rezistenfelor, Aceast’ apreciere apare si'mai just atunci cind se pune
problema corelarii capacitatii portante a structurii sia terenului de fendare.
‘In asemenca proceduri ar urma si se foloseasca cocficienfi de sigarangi uni
afectind global capacitatea portant.
Numai rafiuni de a nu complica excesiv proiectafea curenti a structuri:
lor (inclusiv a color de beton armat) an facut ca in cele mai multe dintre
prescripfitle de proiectare nationale, inclusiy in cele din fara noastri, si se
pistreze o proceduri unici bazata pe valori de calcul identice pentru cazul
acfiunilor exceptionale si a celor obisnuite, in care se verifica explicit de
reguli numai capacitatéa de rezistenti, in raport cu inedrcirile seismice
eunventionale de calcul, in timp ce verificarea capacitatit de deformare arc
un caracter implicit si aproximativ, efectuindu-se in mare parte gi prin in-
tcrmediul unor criterii constructive de aleatuire a sectiunilor. Este de sub-
Tiniat faptul e4 in acest fel nu se poate controla, decit Intr-o manifera foarte
aproximativa, asigurarea structurii in raport ca acfianile exceptionale. Edijit
viitoare ale prescripfiilor de proiectare antiseismice Vor trebui probabil 1300 mm
tip, diatrages gr
Potitia de tusnare
Pati Sarre a prt pte 07s
‘fein cu cola} po Unte wae oss
iOriconate clemente Tiniare soicitate
“Hau verticals cuinat- | Ia compresiune excentss
g Hime de turnare < | e& (etl prefeiricati
‘$1500 mim ete)
| clemente Liniare solicita
te Ia tncovoiere (geinsi, |
rigle de cuplare ste 3200
AGiatragmelor ete)
pact La starea limita de oboseala pentru stabilirea rezistenfei Rig, p2 ling
cocficienfii condifillor de lucra de la starea limit de rezistenfi, se ia in
considerare si coeficientul
we hye = 0,6 + 0,585 < 1,0 2.9)
in care coeficientul de asimetrie g este dat de relatia
pia Bet 0 (2.10)
adic& de raportul intre eforturile unitare minim si maxim la fibra de beton
ait rao te ote wna mining na rine
cee ei ind se ponte considera ca-dupi 210% cicae de in
‘watilr obras enfa"batonulal rete ea tinimam 25% fat do re
zistenta la 28 zile.
2.3; DEFORMAREA BETONULUI SUB~INCARCARE
mnului care apare concomitent
rt
du-
Aces paragrat se refer Ta deformatia
ca acfiineh apicatt constructs, reprezentind astfel deformatia de
Gurath, Crepterea in timp & deformatie! betonotui (deformatia de Iu
fag) este dacutata in. pasagrafal 24
2.3.1, Coeficiental de dilatare termick
de beton armat supase la variatii_de temporaturt
30°C si-+ 100°C, coeficientul de
mafic unitare longitudinale
Pentru elementele
4, cuprinse in intervalul de temperaturi
Gilatare termicé liniard a, pentra ealcalul de
impuse, ¢, cu relatia
ema A Qt)
se consider egal cu:
10, pentru betonal obignuit
0,8 x i0"/C pentra betonat cu agregate uyoare
2.3.2, Caracteristici elastice
Modulal de elasticitate longitadinal al betonului ta compresiune, sau
intindote, By, determinat p> prism> din boton obijauit, se determint folo-
sind 0 metodologie bazata pe i si dassircarea repotatt pin’ 1a efor~
furi ce nu depigese cca. 30% din rezisteata la compresiane (pentra evitarea
mmicrofisuctriip, Valorile modulilor d> elasticitate ai betomului fanzfie de
clasa sa sint date in tabelu! 3 din Anoxi.
Modulul de clasticitate longitudinal pontru un beton cu agregate uyoare,
Ey. se determin’ cu relatia
nfs
(2.12)
4
i
Sg2°— mabilitigii si rezistenfei betonului functie de regimul de
o
/
J inesccaree eptceté “nstoatoneu*
Incércovea epticaté cv vteso vy
Inedreorso opiveté cu vilesa vpYou might also like
