Sisteme informatice integrate

Cteva principii legate de sistemele informatice integrate

Datele sunt accesibile tuturor salariailor (i unde este cazul), i publicului.
Datele sunt generate i stocate o singur dat.
Datele sunt actualizate n raport cu situaia curent (sunt inute la zi)
Datele se prezint ntro form care este utilizabil de toate programele fr translatare.
!rogramele sunt uor de folosit i lucreaz mpreun. "#ist cursuri sau manuale de
utilizare
!rogramele folosesc o baz de date comun care este accesibil tuturor programelor i
este inut la zi de toate programele
!rogramele sunt interoperabile (adic pot s fac sc$imburi de date direct ntre ele fr a
fi necesar ca utilizatorul s efectueze conversii de date)
%aza de date accept att intrri de date n serie (batc$) ct i intrri din formularele de pe
ecran destinate utilzatorilor.
&oate programele se ruleaz pe calculatoare de tip !C cuplate n reea
!rogramele pot opera n medii de programare fle#ibile n care numele, lungimea i
locaiile elementelor din compunerea datelor, se pot sc$imba fr a fi necesar
reprogramarea.
'nterfeele utilizatorilor cu componentele sistemului sunt proiectate n aa fel nct s fie
intuitive (s emuleze funciile comune procesului sau activitii ce face obiectul
informatizrii), s se poat naviga cu uurin prin aceste interfee. ( includ funcii de
$elp e#tensibile, iar documentaia necesar utilizatorilor s fie uor accesat.
Dea lungul ntregului sistem sunt folosite mecanisme de integritate a datelor (cum ar fi)
standarde privitoare la date, salvarea datelor ce vor fi utilizate pentru restaurri,
securitatea sistemului i a datelor, verificri ale integritii datelor * prevenirea
introducerii unor date eronate). +ecanismele de integritate a datelor vor fi ct mai sigure
posibil, vor solicita minimum de intervenii sau de activitate din partea utilizatorului i
vor trebui s minimezeze impactul negativ al utilizatorului.
1. Principiul integrrii
!rincipilu integrrii deriv din principiul ordinii i organizrii conform cruia diferitele
elemente au tendina de a se organiza n sisteme, iar sistemele, la rndul lor, au tendina de a
se organiza n alte sisteme, din ce n ce mai comple#e. !rincipiul integrrii care rezult din
cele de mai sus, este c pe lng organizare, fenomenele tind i spre integrare. Ca urmare
lumea devine o iera$ie de integrri i n univers nu e#ist sisteme nc$ise sau sisteme izolate,
orice sistem fiind un subsistem al unuia mai mare. ,i invers) fiecare sistem de pe un anumit
sistem de organizare a materiei este format dintro reuniune de subsisteme de ordin inferior.
Dac organizarea duce la integrare i integrarea duce la creterea comple#itii, aceasta la
rndul ei determin diversificare.
2. Tipuri de integrri
Integrarea genetic. "lementele unui sistem fac parte din acesta pentru c au aprut sau au
luat natere n acel sistem
Integrarea prin constrngere. 'ntegrare prin for, elementele sistemului fiind obligate s
funcioneze ntrun anumit cadru organizatoric. -olul de factor coercitiv poate fi .ucat de
legi, acte normative, regulamente de organizare i funcionare, etc.
Integrarea prin dependen. "lementele unui sistem continu s rmn n cadrul lui pentru
c depind ntrun fel sau altul de alte elemente (e#emplu, sistemul producie este dependent
de cel financiar sau ciclul banimarfbani)
Integrarea la alegere. (e refer la posibilitatea unor sisteme de ai alege sistemul cruia si
aparin. !entru aceasta sistemele trebuie s aib posibilitatea de a alege i capacitatea de a
prelucra informaiile care ar putea genera criterii de alegere.
Integrarea ntmpltoare. /partanena unui sistem la un sistem sau altul este rezultatul unei
ntmplri.
3. Reglarea prin integrare
Reglarea reprezint procesul prin care sistemele tind s-i menin o anumit stare i ea
necesit substan, energie i informaie.
"lementele sistemului reglabil pot fi organizate n serie sau n paralel.
!entru organizarea n serie, un e#emplu l poate constitui n metoda calculului pe faze,
influienarea costului de la o faz de fabricaie la alta.
0n cazul organizriii n paralel elementul 123 poate nlocui sau compensa o eventual
defeciune a elementului 143. De e#emplu n cazul sistemelor de fabricaie, un utila. defect
poate fi suplinit prin ncrcarea suplimentar a altor utila.e.
0n cazul sistemelor cibernetice organizarea este n circuit, adic un element 143 care a fost
influienat de elementul 123, poate la rndul su s influieneze elementul 123 pentru a fi
corectat. Cnd elementele 123 i 143 , sunt contradictorii (la o reacie pozitiv a elementului
123, elementul 143 are o reacie negativ), circuitul are un feedback negativ. "#emplu cretere
c$eltuieli materiale * reducere beneficiu i invers.
Dac elementele 123 i 143 sunt asemntoare, atunci circuitul funcioneaz cu un feedback
pozitiv. (e poate observa din cele de mai sus c n sistemul reglabil e#ist un element reglabil
i unul reglator.
0n sistemele comple#e elementul reglator poate fi un adevrat element de reglare i control,
ceea ce poate constitui un nceput de integrare. Datorit adugrii de noi elemente cuplate n
serie se poate a.unge la un lan, iar datorit adugrii de noi elemente cuplate n paralel se
poate a.unge la o reea. -eglarea n reea este caracteristic sistemelor integrate, n care totul
se leag cu totul. 0n lanuri i reele apar i anumite cicluri, cu rol de reglare a sistemelor
integrate.
Dac numrul elementelor nlnuite devine foarte mare se a.unge la un exces sau redundan,
ceea ce face posibil apariia altor mi.loace de reglare, dar i la posibilitatea nlocuirii,
substituirii sau compensrii unor elemente cu altele. (e poate a.unge c$ir la diferenierea i
specializarea unor elemente. "lementele specializate devin dependente unele de altele 0n
sistemele $iperintegrate, dependena poate constitui un mi.loc de influienare i reglare a
elementelor sistemului i poate c$iar de constrngere, ceea ce duce la sporirea capacitii de
autoorganizare, autogenerare, autoreglare, autontreinere i autoreparare a sistemelor
$iperintegrate.
5oile mi.loace de reglare sunt deci cuplarea i nlnuirea elementelor, reelele, ciclurile,
redundana, substituirea, compensarea, dependena i constrngerea.
4. Niveluri i grade de integrare
6a sisteme foarte comple#e, nu este suficient influienarea reciproc deoarece este necesar
coordonarea activitii tuturor elementelor i ca urmare apare necesitatea constituirii unor
subsisteme specializate care au rolul de realizare, coordonare i integrare a tuturor
elementelor dintrun sistem.
0n funcie de rolul integrrii elementelor sistemului, integrarea se poate realiza prin
subsisteme care realizeaz integrarea structural
subsisteme care realizeaz integrarea funcional.
(ubsistemele care realizeaz integrarea funcional pot realiza trei tipuri de integrri)
substanial7
energetic7
informaional.
Deoarece pe lng relaiile de coordonare, ntre elementele sistemului apar i relaii de
subordonare, se pune i problema integrrii sistemelor integrate.
(e poate vorbi de o integrare pe orizontal i de o integrare pe vertical,
respectiv pe niveluri i paliere.
5ivelul cuprinde o mulime de sisteme autonome ntre care nu e#ist relaii de subordonare
dar dac apar astfel de relaii, atunci el se constituie ntrun subsistem al celui superior.
8 mulime de niveluri de organizare formeaz un palier.
0ntre toate nivelurile i toate palierele pot e#ista relaii de interdependen.
Gradul de integrare este diferit de la un sistem la altul. Datorit accenturii diferenierii i
specializrii elementelor a devenit necesar apariia unor sisteme de integrare cu rol de
sporire a gradului de integrare. 6egturile dintre elementele subsistemelor scad spre vrful
sistemului, adic ntre elementele unor subsisteme aflate pe niveluri inferioare e#ist legturi
mai puternice dect ntre elementele unor subsisteme aflate pe niveluri superioare de
organizare.
!e msura creterii gradului de organizare scade gradul de integrare natural i crete
integrarea prin dependen.
0n cazul sistemelor comple#e unde totul depinde de totul, apare o hiperintegrare prin
dependen a elementelor sistemului, unde nici un element nu mai poate e#ista fr toate
celelalte i atunci, pentru realizarea legturii dintre elemente, apare necesitatea reglrii n
reea. Cu ct reeaua este mai mare, mai dens i mai ramificat, cu att sistemul este mai
integrat. 0n astfel de reele la nivelurile inferioare de organizare fora de integrare este
nlocuit cu legtura prin reea.
0n sistemele $iperintegrate peste reelele care realizeaz legturile substanialenergetice au
aprut i reele specializate pentru realizarea legturilor informaionale, formnd o reea de
reele. Cele mai multe sisteme i pstreaz identitatea tocmai prin intermediul mecanismelor
de reglare care le confer $iperintegrarea.
5. etode specifice moderne utili!ate "n reali!area i implementarea sistemelor
informatice integrate#

5.1. etoda $R%S$
+etoda +erise este una din cele mai elaborate i mai riguroase metode de abordare a sistemului
informaional i n plus, dispune i de programul &'( )esigner specializat n generarea
automat a ar$itecturii unui sistem informaional financiarbancar.
0n cazul proiectrii prin metoda +erise , ciclul de via cuprinde)
studiul de evaluare, modelarea global, conceptual, organizaional, logic, fizic i n final,
implementarea , e#ploatarea i ntreinerea sistemului .
0n cadrul fiecrei etape, n metoda +erise se au n vedere patru viziuni (puncte de vedere din care
este vzut sistemul) ale sistemului informatic i anume) descrieri i definiii, comunicaie, date i
prelucrri.
"le strbat proiectul sistemului, la fel cum cele patru fire din compunerea unui cablu de curent
trifazic, pot fi gsite oriunde pe lungimea cablului. Cu alte cuvinte, la orice nivel vrem s
analizm sistemul, aceste elemente trebuie luate n calcul.
Dezavanta.ul acestei metode const n aceea c implic o formalizare destul de comple#, care n
cazul aplicaiilor sau sistemelor informatice mai simple, mai ales dac nu dispunem de programul
&'( )esigner* nu este .ustificat. Comple#itatea formalizrii utilizate n metoda +erise este
aproape inevitabil n cazurile n care avem de a face cu posturi de lucru multiple, cnd trebuie s
e#iste sincronizri ale aciunilor unor actori, cnd se urmresc timpi de rspuns, sau aspecte
speciale legate de securitatea datelor, aa cum este cazul sistemelor informatice financiarbancare
i nu numai.
5.1.1. odelarea glo+al ,-.
a. )escrieri i defini/ii
studierea cadrului legislativ n carei desfoar activitatea unitatea studiat7
descrierea funciilor9domeniilor specifice unitii studiate7
definirea activitilor, subactivitilor i operaiilor incluse n fiecare domeniu. 0n concepia
+erise, o unitate este structurat pe funcii, domenii, activiti, subactiviti9procese, operaii
comple#e i operaii simple. De e#emplu. func/ia servicii financiarbancare, domeniul credite
bancare, activitatea acordare credite bancare, procesul analiza solicitrii i rambursrii creditelor
bancare, se poate descompune n operaii comple#e (analiza cererii de credit, analiza deciziei de
creditare pe termen scurt, nregistrarea creditelor acordate, rambursarea creditului i nregistrarea
rambursrii creditului), iar fiecare din aceste operaii comple#e se poate descompune n operaii
elementare, conform mac$etei de mai .os)
:uncia
Domeniul
/ctivitatea
!rocesul
8peraii
Comple#e "lementare
(oluia global pentru realizarea i administrarea unui (' trebuie s in seama de factori
endogeni i e#ogeni n raport cu activitatea unitii economice, de considerente financiare,
umane, organizaionale, con.uncturale, informaionale, manageriale i ca urmare, cel puin
teoretic, ar trebui s e#iste i un model matematic de optimizare a acesteia.
+. 'omunica/iile din S%
descrierea sistemului de organizare) definirea de ansamblu a comunicaiilor la nivelul structurii
de organizare7
definirea soluiilor globale i previzibile de organizare a comunicaiilor de date i de prelucrri
(comunicaii locale sau dup caz comunicaii online cu alte uniti)7
specificarea general a comunicaiilor viitoare (instalare de ;or<stations sau implementarea
unei reele)7
c. 0i!iunea asupra datelor
definirea obiectivelor manageriale i funcionale ale sistemului.
definirea intrrilor i ieirilor n concordan cu obiectivele stabilite.
(e poate ntocmi un tabel cu rubricile)
activitate, obiective manageriale, obiective funcionale, ieiri solicitate i
intrri necesare.
d. 0i!iunea asupra prelucrrilor
definirea subsistemelor informatice i aplicaiilor informatice
descrierea cone#iunilor dintre subsisteme 9aplicaii n scopul asigurrii funcionalitii
sistemului realizat.
5.1.2. odelarea conceptual ,'.
+odelarea conceptual se mai numete studiu de detaliu sau conceptual.
"a prezint specificaii funcionale care s asigure acordul ntre cerinele utilizatorului i soluiile
ce se vor adopta. 5u face referiri la te$nic de calcul, organizarea datelor sau prelucrarea
acestora. +C asigur o soluie stabil creia i vor corespunde una sau mai multe soluii
concrete organizaionale, logice i fizice elaborate n etapele viitoare.
a. )escrieri i defini/ii la nivel conceptual)
stabilirea funciilor9domeniilor sau activitilor informatizabile autonome7 n cadrul acestora se
identific un sistem de conducere, unul informaional i unul operant7
stabilirea intrrilor sistemului pe tipuri) offline (documente de intrare) i online7 se vor
ntocmi tabele cu documente avnd structura) cod document, denumire, frecvena, ce informaii
conine (casete de editare te#te)7 pentru fiecare document se va ntocmi mac$eta, precum i un
tabel ale crui coloane sunt c$iar denumirile cmpurilor avnd specificate pe rndul urmtor
tipul cmpului i dimensiunea7
stabilirea ieirilor (rapoarte, grafice, indicatori sintetici, ieiri ctre alte sisteme). !entru fiecare
raport sau grafic se va prezenta mac$eta i dispozitivul de ieire, iar unde este cazul i algoritmii
de calcul precum i reguli de disciplin informaional concretizate n specificaii legate de
modul practic de utilizare a unui raport (funcia, activitatea, compartimentul beneficiar, numrul
de e#emplare, frecvena, termen, dispozitiv periferic de ieire, etc.)7
sistemul de codificare (tabel cu coduri sau dup caz, formule pentru coduri)7 coduri standard.
+. odelul conceptual de comunica/ii ,''.
:olosete concepte specifice ca) actori, flu#uri, diagrame de flu#, matrice de flu#, diagram
conceptual de flu#.
Diagramele de flux materializeaz actorii, legai ntre ei cu sgei pe care sunt trecute simbolurile
documentelor, iar lng simboluri se trece n parantez numrul curent al operaiei n tabelul ce
nsoete diagrama. /cest tabel conine rubricile) nr. de ordine, actorul, descrierea aciunii
acestuia (flu#ului realizat), documente9situaii folosite. 0n diagrama de flu# numele actorului se
trece n simboluri reprezentate prin cercuri, $e#agoane sau ptrate.
Matricele de flux conin actorii, att pe orizontal ct i pe vertical, iar la intersecie se trec
simbolurile documentelor care i leag ( de e#. %C bilan contabil, sau (( situaia stocurilor i
c$eltuielilor). !e diagonala principal sunt marcate flu#urile interne. Celelalte sunt flu#uri
e#terne.
Diagramele conceptuale de flux seamn cu diagramele de flu#, dar pe sgei nu conin simboluri
de documente, ci numrul pasului din compunerea algoritmului referitor la circuitul informaional
reprezentat de diagram. =n astfel de algoritm este n fapt reflectarea unor prevederi legale sau
te$nice referitoare la modul de desfurare a activitii analizate. !asul descrie n cuvinte cine i
ce trebuie s fac.
c. odelul conceptual de prelucrare ,'P.
(e bazeaz pe conceptele) actori, evenimente9rezultat9mesa.e, operaie, sincronizare, procese,
reguli de verificare, reguli de sinta#, reguli de funcionare. !entru fiecare concept e#ist
simboluri, iar dintrun ansamblu de actori, evenimente9rezultat9mesa.e, operaie, sincronizare
poate rezulta o operaie comple#, care poate fi reprezentat cu un simbol general ca n figura de
mai .os. Deoarece procesele sunt ansambluri structurate de operaii comple#e, ele pot fi
reprezentate prin lanuri formate din astfel de simboluri, pe baza faptului c rezultatele emise de
la o operaie vor fi evenimente de intrare pentru urmtoarea operaie.
">"5'+"5&" D" '5&-/-"
?nume actor@ ? nume tip de ?nume tip de
eveniment@ eveniment@
?e#presie
sincronizare logic@
?nume de operaie comple#@
8peraie * elementar * 2
8!"-/A'/ .
.
8peraie * elementar * 5
?"cuaia de ?"cuaia de
emisie -2@ emisie -n@
?nume actor ?nume tip de ?nume tip de ?nume tip de
rezultat@ rezultat@ rezultat@
-"B=6&/&" "+'("
primari (pe baza algoritmilor de calcul) i ntocmirea bazei de atribute.
0n continuare se ntocmete matricea dependenelor i apoi se poate ntocmi ') ca n e#emplul
de mai .os.
entiti
C6'"5&' tip relaie C85&-/C&
c$eie primar 2,n nc$eie 2,2 c$eie primar
list atribute) valoare credit list atribute)
de e#. adres procent dobnd

2,n tip atribut entitate
tip relaie -/+%=-(C-'
ac$it 2,2 numr 8!D c$eie primar
suma data 8! tip atribut
tip atribut
cardinalitate minim i ma#im
"E"+!6= D" D'/F-/+C ')
5.1.3. odelarea organi!a/ional ,1.
+8 vizeaz repartiia organizaional a sistemului informaional (ar$itectura i localizarea fizic
a reelei de calculatoare, soluia bazei de date) prin prisma departamentelor, serviciilor i
posturilor de lucru. 5u are n vedere particulariti te$nice. &rebuie s ndeplineasc criterii
economice, organizatorice i de ordin social.
+8 rspunde la ntrebrile cineG, undeG, cndG. Din +8 trebuie s rezulte)
organizarea previzibil difereniat pe departamente9servicii9posturi de lucru privite ca centre de
activitate7
d. odelul conceptual de date
,').. =rmrete determinarea
atributelor. (e poate folosi)
metoda deductiv ) se
pleac de la intrri sau ieiri
i se a.unge la entiti,
proprieti, relaii7
metoda inductiv) prin
analiza intrrilor i a unui
formalism se poate construi
direct un +C!.
') se poate determina prin trei
variante) ieiriintrri, intrriieiri i
varianta mi#t.
(ubetapa +CD, ncepe cu analiza
documentelor de intrare i de
ieire, e#tragerea de operanzi
+CD se aseamn cu diagramele
entitaterelaie (vezi figura altu
rat ) i sunt nsoite de regul, de un
tabel de descriere a +CD cu o
rubric numit Descrierea tipurilor
de entiti i alta Descrierea tipurilor
de relaii7 prima este divizat n &ipul
de entitate i &ipul de proprietate,
natur, lungime, iar a doua n &ipul
de relaie, Cardinalitate i Colecia.
>ezi reguli referitoare la +CD,
dependene funcionale i
normalizarea !ractic +C! se va
ntocmi dup +CD.
circulaia informaiilor ntre aceste centre de activitate7
sarcinile i cronologia ce vor fi realizate la nivelul fiecrui post de lucru.
a. odelarea organi!a/ional a prelucrrilor ,1P.
+8! are ca surs evenimentele i rezultatelemesa.e provenite din +C! i asigur transformarea
evenimentelor n subtipuri de evenimente i a rezultatelormesa. n subtipuri de rezultatemesa..
(e utilizeaz conceptele de post de lucru, sarcin, evenimentul i rezultatulmesa., sincronizarea,
resursele, faza, proceduri organizaionale, reprezentare grafic a +8!, concepte adiionale i
construcia +8!. -esursele se pot grupa n)
factorul uman7
resurse organizaionale) departamente, servicii sau g$iee7
resurse informatice i9sau de telecomunicaii) videoterminale, imprimante, colecii de
date, proceduri automate, fa#uri9modemuri7
resurse de timp) termenele, succesiunea fazelor i a sarcinilor.
Sarcina este un ansamblu de activiti elementare avnd acelai scop. Operaiei complexe din
+C! i corespunde n +8! faza. 0n +C! operaiile comple#e se descompun n operaii
elementare, iar acestora le corespunde n +8!, sarcina.
(arcinile sunt caracterizate prin) post de lucru (unde li se asociaz resurse umane i informatice),
grad de automatizare (manual, conversaional9interactiv i automatizat), timp de rspuns i mod
de funcionare (unitar, de tip lot). Sincroni!rile vizeaz operaii de tip logic cu evenimente) e#.
verificare data ordin de plat H tampil H semntur autorizat.
Procedura organi!a/ional (!8) vizeaz un ansamblu logic i legal de evenimente tip, apelul
evenimentelor iniiale ale procedurii, sincronizrile i obinerea tuturor rezultatelor tip. +8! se
materializeaz ntrun tabel coninnd coloanele) frecvena (B, d, l, etc.), actori9posturi de lucru
sau regrupri de actori i tipul serviciului. Cu e#cepia ultimei coloane i a celei dinti, n
celelalte coloane este reprezentat grafic cronologia !8, a fazelor i sarcinilor specifice,
folosinduse n acest scop simboluri de tipul celui de mai .os, care pe un rnd dat se pune o
singur dat, n coloana care deruleaz sarcina ce urmeaz n cadrul procedurii. (imbolurile se
leag ntre ele cu sgei ce marc$eaz continuitatea procedurii.
Dac este cazul, acest tabel poate fi precedat de un alt tabel
unde n loc de reprezentri grafice pe actori, se trateaz
activitatea pe faze, sarcini aferente, actor implicat, frecven
i tipul serviciilor.
+. odelarea organi!a/ional a comunica/iilor ,1'.
trebuie s evidenieze)
locul i rolul fiecrui actor (departament, serviciu, g$ieu,
posturi de lucru) sub aspectul legturilor informaionale7
numrul de apariii ale fiecrui actor (de e#. un g$ieu apare n I e#emplare identice)7
resursele necesare fiecrui actor (umane, informatice, linii de comunicaie, timp, secven i
resurse organizatorice) tip actor, numr ma#im de apariii, resursele utilizate, fazele i sarcinile
realizate de el). 'niial se ntocmete un tabel cu rubricile) numr curent, tip actor, descriere actor
(e#. agent economic, g$ieu, clientel, contabilitate clieni), faze realizate (e#. distribuire e#trase
cont), sarcini (e#. verificare sold curent pe cod client), frecvena (/, 6, B, etc.), tipul fazei. 0n
final 1' rezult prin nlniurea simbolurilor de tipul celui de mai .os (i care seamn cu un
tabel), completat cte unul pentru fiecare actor, evideniinduse legturile dintre actori cu sgei,
eventual de tip frnt ( ).
(imbol folosit pentru reprezentarea resurselor organizatorice)
?condiie
logic@
?nume faz@
sarcini
?descriere@
?condiie de emisie@
(ectorul 5umr
tip apariii
resurse) -=9-'9-C9-&
faza)
frecvena
sarcina 2
sarcina 4
&ipul
c. odelarea organi!a/ional a datelor ,1).. (e pleac de la +CD i se urmrete)
alegerea proprietilor ce vor fi memorate7
specificarea volumului informaiilor memorate7
repartiia organizaional a datelor prin tipuri de uniti organizaionale7 se specific fiecare
proprietate i entitate memorat.
+8D se definete la nivel global derivat din +CD, dar i la nivel local pentru fiecare tip de
unitate organizaional. +erise ofer metode pentru calculul cardinalitii medii (m) i a
volumului datelor, cu care se calculeaz n final coeficientul de participare (!) ca raport al
numrului ma#im de realizri pe fiecare din cele dou entiti aflate n relaie. >alorile
simbolurilor m i ! apar scrise pe liniile de legtur din diagramele de tip D"-., n timp ce
cardinalitile minime i ma#ime apar su+ aceste linii.
Dm mai .os un e#emplu de +8D la nivel global.
+8D local se poate reprezenta grafic pe cel global, delimitnd zonele fiecrui compartiment
beneficiar cu linii ntrerupte (a se vedea cadrele punctate * pentru serv financiar i g$ieu i cele
cu liniue pentru serviciul clientel7 al treilea, nemarcat pe desen, destinat serviciului credite, ia
totul, mai puin relaia Jnc$eieJ). (e poate reprezenta i tabelar, ntrun tabel cu rubricile) +8D
locale, &ipuri de entiti, (care este defalcat pe tipuri de entiti) i &ipuri de relaii (care este
defalcat pe tipuri de relaii). 0n acest tabel, dac o entitate sau o relaie aparine unui +8D local,
la intersecie se pune o stelu.

%/5C/ C6'"5A'
2,n lucreaz 2,2 2,n
cif D nr. cont cif D
denumire sold denumire
adres adres K
capital social 2,n
forma propr.
2,2 ramburseaz nc$eie
suma valoare contract
obiect plat L,n 2,2 clauze
p!6CA'
Contract credit
nrMdo D2,2 nrMco D
dataMdp dataMco
. . .
!entru e#emplul de mai sus, tabelul va conine n prima coloan cte un rnd pentru +8D local
serviciul clientel, +8D local serviciul credite i +8D local serviciul financiar i g$ieu.
Coloana a doua va fi defalcat pe rubricile %anca, Clieni, Contracte i !li, iar coloana a treia va
fi defalcat pe lucreaz, ramburseaz i nc!eie. &oate relaiile +8D locale sunt definite n
funcie de tipurile de entiti, proprieti i relaii din +8D global, de structura informaional a
ieirilor sistemului i de compartimentele beneficiare ale acestor ieiri. Dup elaborarea +8D
global, aceste elemente sunt amplasate ntrun tabel cu cmpurile) tip atribut, +8D global divizat
n entiti i relaii implicate n +8D global, ieiri H compartimente. =ltima coloan din acest
tabel este divizat pe ieiri, sub care se specific serviciul care beneficiaz de ieirea respectiv.
Dac un atribut se regsete ntro coloan, atunci intersecia acelui atribut cu coloana respectiv
se marc$eaz cu stelu.
$stimarea securit/ii datelor definete restriciile) nici un fel de acces, creare (C), citire (-),
modificare (+) i tergere (D). "#ist securitate intrauniti, ce definete accesibilitatea unui
anumit tip de utilizator i securitate inter-uniti ce definte datele specifice parta.ate i prote.ate.
=nitile organizaionale pot avea acces la datele parta.abile de urmtoarele tipuri) creare sau
tergere, parta.abile la consultare, actualizare, fr restricii de acces. !ractic se definesc pentru
fiecare (=8) date particulare i date prote.ate ca n figura de mai .os.
=L2 * serv. clientel =L4 * serv. credite
D2 Dpc2 Dpc4 D4
(date (date
particulare) Da2 Da4 particulare)
+odalitile de acces se pot reprezenta i tabular ca n tabelul urmtor)
&ipuri de
entiti i
relaii
=niti organizaionale
Clieni Credite :inanciar
%/5C/
lucreaz
C6'"5A'
nc$eie
C85&-/C&"
!6CA'
ramburseaz
C - + D
C - + D
C - + D
- + D
- + D
-
-
-
-
-
C - D
C - D
-
-
-
-
-
-
-
C - + D
C - + D
d. )escrieri i defini/ii organi!a/ionale
i. erificarea coerenei date ! prelucrri) se folosete o gril de coeren global prin care se
poate confrunta +CD cu +8D i +8!. !ractic se verific dac sarcinile descrise n +8! dispun
de datele corecte i necesare, adic se verific modul n care tipurile de entiti i de relaii din
+CD sunt utilizate n funcionarea sarcinilor +8!.
8 astfel de gril este reprezentat mai .os unde, pentru aciunile elementare utilizabile n
verificarea coerenei +CD9+8D H +8! se folosesc urmtoarele prescurtri#
+/5 * manual, C-" * creare, C'& * citire, +8D * modificare i (& tergere)
+8!
sarcini
+CD H +8D * tipuri de entiti H relaii
tipuri de entiti tipuri de relaii
%anca Clieni Contr !li lucreaz ramburseaz nbc$eie
verificare
cerere
credit
C-" C-" C-"
/dmitere
cerere
credit
C'& C'&
0nc$eiere
contract
credit
C'& C'& C-" C'& C-"
-smbursare
credit
C'& C'& C'& C-" C'& C'& C-"
=rmrirea
rambursrii
creditelor
C'&
+8D
(&
C'&
+8D
(&
C'&
+8D
(&
C'&
+8D
(&
+8D
(&
C'&
(+8D)
((&)
C'&
(+8D)
((&)
ii. "odelarea mesa#elor. +esa.ele sunt ansambluri structurate de date, formate la interfaa cu
evenimentele declanate n +8D. De e#. evenimentul contract client conine odat mesa.ele) cif
client, denumire, adres i data cererii, dar de mai multe ori tip credit, obiect credit, valoare
credit, clauze credit, termen de recuperare.
iii. $egulile de prelucrare (-!) e#prim algoritmii i condiiile utilizate n derularea sarcinilor
din +8!. "le sunt e#presii aritmetice i logice integrate ntro structur de calcul asociat unei
sarcini, ca n tabelul de mai .os)
(tructura -! (tructurile de control
utilizabile n -!
variabile) proprietile9atributele
e#terne
bloc (secvenial)
constante) proprietile9atributele cu
valori fi#e
alternativ
operatori aritmetici)
N,OP,NP,NO, P,O
repetitiv
operastori relaionali) (', (/=, 5=.
5.1.4. odelarea logic ,2.
a. )escrieri si definitii (se fac referiri la urmtoarele aspecte))
'ntocmirea dictionarului atributelor (un tabel de forma urmtoare)
5r.
crt.
Denumire 'dentificator &ip,
lungime
Conditii de
validare
2 5umrul ordinului 5-M8-D'5 5,Q 5-M8-D'5PL
8bservatie) la nr. crt. 2 tabelul de mai sus contine si un e#emplu.
+. odelul logic de comunicatie ,2'.
!recizri referitoare la reteaua de calculatoare (dac este cazul)) topologie, configuratie, soft
utilizat, etc.
c. odelul logic de date ,2).
&ransformarea diagramelor entitaterelatie n relatii (vezi ane#a 4, pag. QI)
8rdinea de prelucrare a bazei de date se poate reprezenta printrun tabel avnd structura de
mai .os)
5r. crt.
Den..rel
8rdinea de actualizare a %D
2 4 R S I T U Q V 2 U 4,R,S,I,T,V I,Q
2. C6'"5&' 2 2
unde cifrele de la intersectia unei relatii din prima coloan cu numrul altei relatii dispus pe
orizontal n linia a doua, indic ponderile entittii din prima coloan n raport cu celelalte
entitti. !onderea ia valoarea 2 dac participarea entittii din linia a doua n dependenta
functional cu entitatea din coloana ntia este obligatorie si ia valoarea L dac participarea
entittii din linia a doua n dependenta functional cu entitatea din coloana ntia este optional.
0n tabelule#emplu de mai sus, la intersectia entittii C6'"5&' cu cea de a patra entitate, gsim 2,
ceea ce nseamn c unei realizri din entitatea 2 trebuie neaprat si corespund o realizare n
entitatea S, dar unei realizri din entitatea S poate s nui corespund nici o relizare n entitatea 2.
Concret, n cazul n care coloana S sar referi la entitatea &-/5B/C&'', fraza precedent
trebuie nteleas c o tranzactie nu trebuie neaprat s aib un client, dar dac n entitatea
C6'"5&' e#ist o realizare, deci e#ist un client, acela neaprat trebuie s se refere la o
tranzactie.
0n continuare, se face suma pe linie si apoi se decide ordinea de prelucrare pentru entittile care
au cea mai mic sum7 astfel suma ponderilor pentru entitatea Clienti este 2. :iind cea mai mic
din aceast coloan, o desemneaz pe prima entitate ca fcnd obiectul actualizrii si pentru
aceasta sa conceput procedura !2.
ulterior entittile care fac obiectul actualizrii cu procedura !2 (ar fi putut fi si altele cu aceeasi
sum ca entitatea Clienti), se e#clud din calculul sumei si se recalculeaz suma, urmnd a se lua
n calcul suma cea mai mic7 se obtin astfel entittile ce vor fi actualizate cu procedura !4 (n
e#emplul de mai sus intr entitatea U).
se repet pasul precedent pn ce se stabileste ordinea de prelucrare pentru toate entittile.
Coloanele rezultate n zona J8rdinea de actualizare a bazei de dateJ, desemneaz procedurile ce
se disting pentru actualizarea bazei de date. /stfel n e#emplul de mai sus, se distinge o
procedur !2 care va actualiza entitatea 2, una !4 care va actualiza entitatea U, !R pentru
entittile 4, R, S, I, T si V si !S pentru entittile I si Q. "#emplul este fictiv si nu trebuie cutat
compatibilitatea solutiei.
'n mod asemntor cu ordinea de actualizare a bazei de date, se mai stabileste si ordinea de
obtinere a rapoartelor, care poate apare n tabelul de mai sus, ca o alt coloan n continuarea
celei de actualizare a bazei de date.
d. odelul logic al prelucrrilor ,2P.
(tructurarea sistemului, subsistemelor i unitilor funcionale (valabil numai la sisteme
informatice).
+odelul logic de prelucrare are rolul de a preciza)
3 frecventa de prelucrare7
3 actorii implicati7
3 fazele si sarcinile asociate acestora, inclusiv evenimentele si sincronizrile aferente7
3 tipul fazelor) / (automate) si + (manuale).
3 !entru aceasta se pleac de la +C!. +ai e#act operatiile comple#e sunt transformate n
faze iar operatiile elementare sunt transformate n sarcini.
+odelul logic al prelucrrilor, un tabel cu structura) activitatea, faze, actiuni (sarcini), actor, frecventa
(B, d, l, etc.) si tipul activittii (/ * automat, sau + * manual). /stfel unei activitti /, pot si
corespund de e#. S faze (/2, /4, /R si /S) . 0n acest tabel fiecare faz va ocupa un rnd, dar
fr a diviza prin linii orizontale si coloana atribuit activittii /. Cu alte cuvinte coloana ntia
continu nedivizat pn ce se trece la activitatea %, s.a.m.d. !entru fiecare faz coloana /ctiuni,
poate cuprinde (una sub alta, cu linioar) mai multe actiuni.
+6!ul se poate reprezenta si grafic. !entru aceasta se pleac de la +8! folosinduse n
continuare simbolul grafic destinat reprezentrii activittilor, dar sarcinile nu mai apar una sub
alta ci sunt deplasate pe orizontal, n dreptul actorului care trebuie s le e#ecute.
0n continuare, n documentatie vor fi incluse mac$etele documentelor de intrare, (dac au fost
reproiectate) organigrama unittilor functionale (dac au fost identificate mai multe unitti
functionale), mac$etele formularelor i rapoartelor, eventual a meniurilor (toate asamblate n aa
fel nct s se constituie n dialoguri i interfete, specifice fiecrui actor din institutia beneficiar)
precum si un tabel cu algoritmii folositi n diferite calcule.
5.1.5. odelarea fi!ic ,4.
a. )escrieri si definitii (se fac referiri la urmtoarele aspecte))
proiectarea strategiilor de prelucrare distribuit) modalittile n care utilizatorul poate s
dispun de date si facilitti de prelucrare distribuite n retea. 0n detaliu aceste modalitti vor fi
prezentate n 4'
proiectarea fisierelor fizice si a bazelor de date) aceasta vizeaz descrierea modului n care
datele vor fi stocate si accesate n9din memoriile secundare si cum se va asigura controlul lor
pentru a se oferi o securitate ma#im. Concret solutia va fi dezvoltat la punctul c (4)..
proiectarea structurii sistemului si a programelor) sunt descrise programele si modulele
acestora urmrinduse ca ele s fie n concordant cu diagramele flu#urilor de date sau cu 2P
(depinde de metoda de abordare a sistemelor informationale folosit) si cu celelalte piese ale
documentatiei realizate n etapele anterioare7
0n legtur cu proiectarea fizic trebuie avut n vedere c dac n fazele precedente sau cutat
rspunsuri la ntrebarea JCe trebuie s facemGJ acum trebuie s rspundem la ntrebarea JCum
vom face ce neam propus n etapele anterioareGJ.
:iind ultima faz nainte de implementare, proiectarea fizic este ultima sans de punere de acord
a solutiilor noastre cu cerintele utilizatorului dar si cu realitatea n care va functiona sistemul.
+. odelul fi!ic de comunicatie ,4'.
Fenerarea concret a unui model fizic de comunicatie (4') presupune realizarea n principiu a
urmtoarelor elemente specifice)
interconectarea topologiilor de tip 6/5 specificate n +6C7
securitatea 6/5)
servicii de securitate)
controlul accesului
autentificarea
confidentialitatea datelor
integritatea datelor
nonrepudierea.
mecanisme de securitate)
criptarea7
semntura digital7
controlul acordului7
integritatea datelor7
integritatea unui cmp sau a unei entitti de date7
integritatea unor cmpuri sau a unor siruri de unitti de date7
sc$imburi de autentificare7
controlul diri.rii) selectia fizic a cilor alternative7
notarea) asigur faptul c propriettile datelor communicate ntre dou sau mai
multe entitti sunt autentice sub aspectul integrittii, originii, timpului si
destinatiei.
c. odelul fi!ic de date ,4). are rolul de a evidentia urmtoarele elemente)
specificatorul asociat relatiei la nivel fizic (denumire tabel9relatie n viziunea
beneficiarului si denumire tabel ca fisier, de e#. C)W('C(>Wvalute dbf)7
structura nregistrrii7
accesul si spatiul fizic specific relatiei7
constrngerile structurale referentiale interrelatii7
&abelul urmtor este un e#emplu de descriere a relatiei 1>/6=&"3)
MFD
2. "5&'&/&"/ -elatia fizic
>alute C)W"#c$angeWvalute.dbf
4. /CC"(=6 (' (!/&'=6 :'B'C
'nde#are (patiul fizic ocupat
c$ei :isier inde# -C( - &otal octeti
C!
C(
C8DM>

>alute.nd#

2Q 2LLL
R. C85(&-X5F"-' (&-=C&=-/6" -":"-"5&'/6" '5&"--"6/&''
identificator relatie C! C"
&-/5B 5rMbsv CodMv
+'(C 5rMdoc CodMv
S. (&-=C&=-/ 05-"F'(&-Y-''
5r. 'dentificator &ip, lungime Conditii de validare
2
4
R
S
C8DM>
C=-(MC=+!
C=-(M>
!-8CMC
C,R
5,R
5,S
5,T,4
C8DM>NZ/&(,/=D,%":,K,=(D, -86[
C=-(MC=+!PNRLLLL /5D C=-(MC=+!NOV(I)
C=-(M>PNRLLLL /5D C=-(M>NOV(I)
!-8CMCPNL.L2 /5D !-8CMCNOL.RL
(e va ntocmi cte un tabel ca cel de mai sus, pentru fiecare entitate.
0ideoformatele de %5$)
se ntocmeste o list cu videoformatele (formularele) dup modelul urmtor)
>ideoformatul Descriere :igura
&ip Denumire 'dentificator
' %uletin de cumprare %C /sigur introducerea datelor
aferente cumprrilor de
valut
2V
se include mac$eta fiecrui formular specificat n tabelul de mai sus.
Meniuri de prelucrare
(e face precizarea c meniul principal de prelucrare pentru aplicatia K este format din
urmtoarele optiuni si suboptiuni descrise n ordinea utilizrii acestora) (urmeaz un tabel cu
structura celui de mai .os, e#emplificat pe nceputul tabelului specific unei case de sc$imb
valutar))
8ptiunea (uboptiunea 5ivel Descriere :igura
!(> 2 Crearea, sc$imbarea si eliminarea !(> 2
!(> sc$imbare 4 (c$imbarea !(> activ 4
!(> creare 4 Crearea unui !(> nou R
!(> eliminare 4 (tergerea unui !(> S
C85:'F=-/-" 2 !arametrizarea sistemului I
Feneral 4 !articularizarea !(>) e#ercitiu financiar,
parametrizarea !(>, procentul de variatie ntre
cursul de vnzare si cel de cumprare, precum si
conturile folosite)
IR22 * casa n lei7
ULQ * comision cumprare7
ULQ * comision vnzare7
ULS * diferente pret cumprare9vnzare
=tilizatori 4 Definirea utilizatorilor si a drepturilor de acces
'mprimanta 4 !arametrizarea nmelui si tipului de imprimant
6ungimea si ltimea $rtiei folosite
Culori 4 !arametrizarea culorilor pentru ecran si date
(emnal sonor (tabilirea frecventei si duratei semnalului sonor
:isiere 2 Descrierea atributelor bazei de date
Devize 4 Declararea devizelor (valutelor)) cod, denumire,
contul Casa n valut IR2S, precum si) data cursu
lui, cursul %5-, curs cumprare, curs vnzare,
etc.
&abelul continu, dar cele prezentate mai sus sunt suficiente pentru a reflecta spiritul n care se
elaboreaz mac$eta meniului. 0n continuare n documentatie vor fi incluse mac$etele
submeniurilor ce apar la alegerea unei optiuni de meniu si dac este cazul se coboar n .os pe
arborele meniului pn la ultimul nivel
d. odelul fi!ic al prelucrrilor ,4P. are rolul de a ilustra identificatorii procedurilor, sc$emele
de sistem, intrrile, iesirile si functiile asociate acestora. !entru aceasta se ntocmeste un tabel ca
cel de mai .os)
'dentificator (c$ema de sistem '9" :unctii
(e trece numele
programului sau
modulului.
De e#emplu)
('C(>.prg

%+"('
%+"/"
%+"6
%+"&!(>
%+"&% C85)
%+'/'
%+'&!(>
%+'&% C)W('C(>
%C, %> ('C(>
C)W('C(>


C
6 ' " 5 & ' . d b f

+
' ( C . n t #

+
' ( C . d b f

&
- / 5 B ' & . n t #

&
- / 5 B ' & . d b f

>
/
6 = & " . n t #

>
/ 6 = & " . d b f

C
6 ' " 5 & ' . n t #
%C.lb#
%>.lb#
%+'&%.lb#
%+'&!(>.lb#
%+'/'.lb#
%+"&%.lb#
%+"&!(>.lb#
%+"/".lb#
%+"('.lb#
C85)vdfi, vdfe
C)W('C(>.prg
C)W('C(>WC6'"5&'.dbf
C)W('C(>W C6'"5&'.nt#
C)W('C(>W>/6=&".dbf
C)W('C(>W>/6=&".nt#
C)W('C(>W&-/5B dbf
C)W('C(>W&-/5B.nt#
C)W('C(>W+'(C.dbf
C)W('C(>W+'(C.nt#
'ntroducere si
validare
tranzactii
valutare.
6istarea
'esirilor
('C(>
Configurare
%D
0n continuare se mai specific)
ordinea de apelare a optiunilor meniului principal ca n e#emplul urmtor.
S !(>
I C85:'F=-/-"
2 :'('"-"9%D
4 %=6"&'5"
R 6'(&/-'
Q -">"5'-" D8(
configuratia minim a calculatorului pe care urmeaz a se instala aplicatia7
comenzi prin care se face instalarea si comenzi de lansare a aplicatiei n
e#ploatare. Dac sunt necesare anumite comenzi ce trebuie s fie prevzute n
fisiere C85:'F.(\(, se vor specifica si acelea.
6!&2#
]C>, ]>>,
-(, %C,
%>, -%5-,
&+
]C>.fr#
]>>.fr#
-(.fr#
%C.fr#
%>.fr#
-%5-.fr#
-+.fr#
=&'6'&/-"
U
'5&-"&'5"-"
5.2. etodologia orientat o+iect
1. %ntroducere
(istemele informatice, ca i subsistemele i aplicaiile care le compun, se concretizeaz n final,
atunci cnd sunt distribuite utilizatorilor, n nite produse program. /cestea au un pronunat
caracter abstract i n ciuda faptului c atunci cnd sunt puse n funciune i permit utilizatorului
s recunoasc multe aspecte din practica derulrii manuale a aplicaiei sau sistemului, n
calculator ele e#ist sub forme total diferite de ceea ce i nc$ipuie utilizatorul. /vem n vedere
tabelele, interogrile, rapoartele, formularele, modulele program, macrourile, meniurile, etc. care
sunt de fapt nite fiiere7 dac nu ele sunt fisiere, mcar baza de date n care sunt constituite este
reprezentat printrun fiier (acest lucru depinde de (F%Dul folosit).
-ezult foarte clar de aici c analistul programator trebuie s vad activitatea de informatizat prin
dou prisme total diferite) cea a utilizatorului, care tie cum funcioneaz aplicaia n practic i
cea a programatorului, care tie cu ce noiuni poate opera n programare. (e tie c activitile
desfurate de analistul programator de la analiza domeniului de activitate ce trebuie
informatizat i pn la darea n funciune a produsului program se pot constitui ntrun proces, aa
numitul proces soft%are. /cest proces are o etapizare (mai modern * un ciclu de via) care
depinde de metoda de abordare aleas de analist.
+ai cunoscut este abordarea funcional, abordarea orientat spre proces, abordarea orientat
spre date, apoi cea spre evenimente i orientarea pe obiecte.
/tunci cnd pentru realizarea produsului program folosim un mediu de programare bazat pe
obiecte, cum este cazul /ccess sau >isual :o#!ro, orientarea pe obiecte (88), are un mare
avanta. i anume acela c obiectele pot fi folosite att n modelarea activitilor umane ct i n
realizarea produsului program. Cu alte cuvinte n modelarea pe obiecte nu mai e#ist acea
conversie, adeseori foarte dificil, de la modelul e#tern la modelul conceptual, de la modelul
conceptual la cel logic i n final de la modelul logic la cel fizic. 0ntrebarea care se pune n
continuare este cum am putea aborda orientat pe obiecte un sistem sau o aplicaie informaticG
-spunsul ar putea ncepe de la faptul c trebuie s dispunem de un (F%D bazat pe obiecte i
ulterior s cutm s aplicm filozofia care a stat la baza programrii acelui (F%D i n analiza
domeniului de activitate pe care vrem sl trecem pe calculator.
Cum aceste (F%D au fost realizate prin programare orientat pe obiecte M !88, aceasta
presupune s tim cum se abordeaz realitatea n cadrul !88. 'at deci motivul care a inspirat
tema acestui curs.
0n !88 lumea real este de la nceput perceput prin prisma obiectelor dei nu este deloc lipsit de
importan s precizm c pe timpul modelrii i apoi a proiectrii e#ist i aici o oarecare
nuanare a obiectelor, deci o oarecare evoluie a lor, dar aceasta este mai uor de suportat de
analistul programator dect n cazul celorlalte metode de abordare. !88 mai are un mare avanta.)
acesta se manifest n programare i const n faptul c multe entiti din lumea real, n ciuda
faptului c sunt foarte diferite ca neles i substan, n calculator pot fi modelate cu acelai tip
de obiect (sau clas de obiecte). /ceast constatare face posibil o mare economie de timp i de
efort pentru realizarea produsului soft lucru ce poate fi neles dac vom analiza ndeaproape
modul concret de programare n !88.
Deocamdat ne mulumim s precizm c n !88 un obiect modeleaz o entitate din lumea real
sau imaginar. 'dentificarea obiectelor i a comportamentului lor constituie obiectivele principale
ale analizei i proiectrii orientate spre obiecte. 0n prima etap obiectele sunt lucruri reale avnd o
delimitare clar. :iecare obiect este unic. :iecare obiect posed propriul lui set de caracteristici
unice. -espectnd aceste aspecte, este uor n etapa doua, si asociem fiecrui obiect real, un
obiect abstract, adic un obiect soft%are i s trecem n lumea proiectului fizic.
&rebuie spus c dei studiul obiectelor se pierde n negura timpului spre !laton i /ristotel, odat
cu apariia orientrii spre obiecte n programare, ideea sa dovedit foarte atractiv i pentru alte
domenii de activitate astfel c a aprut o paradigm a orientrii spre obiecte. Conform acestei
paradigme obiectul (obiectul soft;are) este o entitate abstract care e#ecut anumite aciuni la
cerere. "l este caracterizat de o stare, de un comportament bine definit si de identitate.
"#emple de obiecte)
n cazul interfeelor de programare a aplicaiilor) o resurs a sistemului de operare, materializat
printro structur intern a acestuia cum ar fi) fir, fiier, pictogram, cursor, sau orice unitate de
informaie la care un subiect dorete acces7
n cazul reelelor) o resurs care nu conine alte resurse, de e#. conectarea la obiect7
n cazul mecanismelor de tip 86") orice poate fi ataat sau mnuit de o aplicaie) te#t, tabel,
imagine grafic, sunet, videoclip, etc.
&oftul n concepia OO este o colecie de obiecte care au structuri de date i comportri.
!entru a proiecta i implementa soft orientat spre obiecte trebuie cunoscut metoda de abordare
specific acestei paradigme i bineneles un limba. de programare adecvat. Cele mai populare
limba.e orientate spre obiecte sunt (malltal< i CHH, la care se pot aduga limba.ele specifice
bazelor de date relaionale. Cu aceste limba.e se creaz clase (de obiecte), iar obiectele reprezint
concretizarea unei clase. 8 clas se poate concretiza (instania) n mai multe obiecte.
0n afar de JorientareobiectJ mai e#ist sintagma 1bazat pe obiecte3. !rogramarea care se face n
cadrul (F%D /ccess sau >isual :o#!ro, de ctre analistul programator care nu a abordat sistemul
prin orientare pe obiecte este bazat pe obiecte. /dic analiza i modelarea se face prin metode
clasice iar generarea produsului program se face cu a.utorul unor medii de programare n care
e#ist definite clase i programatorul doar le instaneaz, adic le 1d fiin3. /stfel de clase
e#ist n mediile de programare bazate pe obiect sub forma tabelelor, interogrilor, formularelor,
rapoartelor, D/8 s.a.m.d. !rin analogie, putem spune c la o fabric de automobile clasa este
marca i modelul automobilului, materializat prin proiectul automobilului, te$nologia de
fabricaie i linia te$nologic de producie a acelui automobil. Dac n acel moment se
construiete automobilul cu seria E, acela este o instan a (clasei) automobilului pe carel
produce acea fabric. !rogramatorul care creaz obiecte n cadrul mediului de programare /ccess
nu creaz clase ci instaneaz nite clase, adic pe baza claselor disponibile n biblioteca acestui
mediu de programare, creaz nite obiecte. (pre deosebire de /ccess, n visual :o#!ro
programatorul poate s i creeze clase. i n /ccess se poate face ceva n materie de obiecte i
anume se pot crea proprieti ale unor obiecte e#istente, dar nu se pot crea clase noi.
2. 4undamentele orientrii spre o+iecte
Identitatea este unicul cod care permite distingerea unui obiect fa de altul. /ceasta este
implementat soft;are ca un identificator ('D) de tip readMonl^.
&tarea reprezint setul de date care conin informaii cu privire la obiect. (tarea se materializeaz
n memorie prin structura esenial a obiectului i valorile sale curente. =n e#emplu simplu de
clas de obiecte ar fi punctul n "D, a crei structur se materializeaz prin locul rezervat pentru
valoarea ordonatei i abscisei. Dac n cadrul acestei clase am declarat punctul / acesta devine o
instan a clasei punct n '(. Dac am mai declarat un punct %, acesta este o alt instan a clasei
punct n 4D. Cnd datele privitoare la un punct, n cazul de fa coordonatele lui, sunt completate
cu valori, de e#emplu completm pentru punctul / abscisa egal cu 4 i ordonata egal cu R,
atunci obiectul / a cptat o stare. 5u este nici o problem dac la un moment dat punctul / se
suprapune cu %, adic dac i % ar avea aceeai stare cu /. Cu alte cuvinte cnd dou obiecte au
aceei stare, ele nu se dezintegreaza ci i pstreaz identitatea, (contiun s e#iste ca obiecte
separate) i oricnd i pot sc$imba starea n direcii diferite.
)omportamentul unui obiect corespunde serviciilor pe care acesta le ofer clienilor si.
Comportamentul este concretizat prin modul n care obiectul reacioneaz la evenimentele
cauzate de sursele e#terne i prin modul n care interacioneaz cu alte obiecte. Determinarea
comportamentului unui obiect depinde n mod $otrtor de conte#tul n care se desfoar
scenariul. /stfel dac ntrun mediu de grafic vectorial vom nzestra punctul numai cu
proprietatea de a urma mouseul pentru a modifica forma unei curbe i cu proprietatea de a ine
aproape de punctul care este tras cu mouseul (n cazul n care nu el este cel tras cu mouseul),
ntrun mediu destinat proiectrii la scar cum este C/D, punctul va oferi mai multe servicii cum
ar fi) aflarea distanei dintre dou puncte, returnarea coordonatelor sale, furnizarea reprezentrii
polare a poziiei sale, etc.
Comportamentul este corespunztor mesa.elor pe care clientul i le transmite obiectului. &ermenul
client este legat de clas.
8 clas este o implementare, adic o definire de obiecte, care poate fi instaniat n vederea
crerii de multiple obiecte avnd acelai comportament. =n obiect este o instan a unei clase.
"#ist clase server, care ofer serviciile sale altor clase i clase client, care utilizeaz serviciile
altor clase.
/stfel un obiect din clasa punct i poate oferi serviciile sale unui obiect din clasa segment. De
e#emplu punctul particip la calculul lungimii segmentului n care el este implicat. Clasa punct
este n acest fel clas server fa de clasa segment, care este o clas client.
( remarcm c o clas poate .uca rolul de client pentru o clas, dar n acelasi timp, poate
constitui clas server pentru o alt clas. De e#emplu clasa segment ar putea fi clas server pentru
un poligon cruia dorim si calculm perimetrul.
Definim interfaa unei clase ca fiind implementarea ntregului su comportament. 'nterfaa
corespunde metodelor care pot fi utilizate de un client al clasei. +esa.ele clientului const de
fapt n apelarea de metode ale clasei server. 'nterfaa unei clase poate conine elemente publice
i9sau elemente private.
6ncapsularea i ascunderea informa/iei
(tarea obiectului este o caracteristic static, n timp ce comportamentul este o caracteristic
dinamic. Ca s foloseasc un obiect, clientul trebuie s tie cum s apeleze metodele acestuia,
dar nu are nevoie s tie i starea obiectului. De aceea strile obiectelor nu sunt accesibile
utilizatorilor, adic sunt ncapsulate.
Incapsularea este important pentru c permite productorilor de soft si
pstreze secretul structurii programelor pe care le produc.
0ncapsularea se poate e#tinde i asupra modulelor, sistemelor, interfeelor.
0n acest caz avem de aface cu ascunderea informaiei.
esa7e i metode
Comportamentul unui obiect corespunde cu setul de mesa.e carei pot fi transmise. 8biectele
comunic prin intermediul acestor mesa.e. +etodele sunt segmente de cod (scris ntrun limba.
de programare orientat spre obiecte) care implementeaz mesa.ele. Cu alte cuvinte fiecrui mesa.
trebuie si corespund o metod. +etodele au acces la starea obiectului, att ct este strict
necesar ca si duc misiunea la bun sfrit. Dup influiena lor asupra strii obiectului,
metodele se mpart n)
Constructori (metode care genereaz o nou instan a unei clase date)7
Destructori (metode care elimin din memorie un obiect aparinnd clasei la care se refer
distructorul)7
(electori (metode care invoc obiecte, dar nu modific starea lor)7
+odificatori (acestea modific starea obiectului)
%nstan/a clasei i propriet/ile clasei
Din cele prezentate mai sus n legtur cu starea obiectelor i a claselor putem deduce c starea
unui obiect este ec$ivalent cu atributele sale i cu valorile acestora. 0n cazul clasei aceste
atribute pot fi de dou tipuri) de instaniere i atribute de clas.
"ste clar c atributele de instaniere trebuie s defineasc identitatea unui obiect din clasa
respectiv i aceste atribute trebuie s aib valori specifice unui obiect.
De e#emplu clasa (portivi va trebui pentru a genera un sportiv, s ne permit si precizm
numele sau codulMpersonal, n timp ce atributele de clas trebuie s reliefeze ceea ce este
caracteristic clasei. De e#emplu disciplina sportiv practicat. 8 metod de instaniere este
aplicat unui singur obiect. 8rice clas trebuie s dispun de o metod de instaniere ( cum ar fi
constructorul) i trebuie s accepte un mesa. prin care i se cere s aplice metoda ei de instaniere.
'ategorii de o+iecte
!e timpul perioadei de analiz este bine s putem identifica categoria de obiecte ce se preteaz a
fi folosit pentru a modela diferite tipuri de entiti i concepte. 0n acest scop se folosesc
urmtoarele categorii de obiecte#
tangibile (apar sub forma substantivelor din lumea real) pomp, main, carte)7
incidente (sau evenimente) accidente, pli, zboruri, clic, apariii, etc)7
interaciuni (seamn cu relaiile din diagramele entitateMrelaie) rezervarea biletelor,
nscrieri, operaii medicale, etc).7
specificaii (metadate sau date ce descriu date) model de main, catalog, etc.)7
intangibile (se refer la entiti conceptuale) intersecii, conturi, poziii, etc.)7
roluri (modeleaz organizrile de personal) client, cititor, anga.at, pacient, etc.)7
!entru a uura generarea claselor se folosesc aa numitele
tipuri abstracte de date sau *+(
/cestea conin o ncapsulare de date i operaiile asupra acestora. =nele limba.e ca +odula4 i
/da implemnteaz &/Duri n timp ce (imula, "iffel i CHH se bazeaz pe implementarea de
&/DMuri.
=n &/D const din dou pri) specificarea sintactic i setul de axiome.
(pecificarea sintactic conine informaii despre nume, domenii i spaii ale valorilor ataate
tipului , n timp ce a#iomele definesc sensul operaiilor prin enunarea relaiilor dintre ele.
Speciali!area* generali!area i motenirea
/cestea sunt concepte intercorelate des utilizate n dezvoltrile de soft orientate spre obiecte .
Speciali!area i generali!area
(pecializarea ne permite s derivm clase care preiau toate proprietile unei clase date (clas de
baz) , dar care mai conin i stri i operaii specifice. 0ntre clasa de origine i specializarea ei
(subclasa sau clasa derivat) apare o relaie de motenire. !entru a specifica aceast motenire
(faptul c specializarea conine toate proprietile clasei din care deriv) se folosete cuvntul
"(&". /stfel pentru a specifica faptul c un cititor este un fel de persoan, vom spune c 1un
cititor "(&" o persoan3. /nalog putem spune c)
=n delfin "(&" un mamifer7
=n proiect intern "(&" un proiect7
=n triung$i "(&" un poligon, s.a.m.d.
Feneralizarea este opus specializrii) adic dac 8 este o specializare a lui &, atunci & este o
generalizare a lui 8.
0n ce privete motenirea, e#ist dou forme de motenire) motenirea simpl * cnd o clas are
o singur clas de baz i motenirea multipl cnd o clas poate avea dou sau mai multe
clase de baz. 0n VI_ dintre cazuri motenirea multipl, dei e#ist, nu este necesar i trebuie
evitat pentru c ne complic programele.
+gregarea apare atunci cnd un obiect conine n structura sa mai multe obiecte componente. De
e#emplu un poligon presupune o list de puncte, data calendaristic presupune specificarea zi,
lun, an, s.a.m.d. /a cum relaia de motenire se poate reprezenta prin cuvntul "(&", relaia de
agregare se poate reprezenta prin e#presia !/-&" /.
"#ist agregate fixe (cu structur fi# cum este data), agregate variabile (de e#. stiv, liste, cozi,
etc.) i agregate recursive (cnd starea unui agregat poate conine componente de acelai tip) de
e#emplu clasa articoleleor publicate ntro revist cu articolele din alte reviste la care se face
referire n articolele primei reviste.
"#presia !/-&" / poate nsemna dup caz) componentMntreg, materialMobiect,
poriuneMobiect, locMarie, membruMmulime, membruMparteneriat.
Polimorfism
!olimorfismul n general nseamn mai multe forme sub care se poate prezenta ceva plecnd dela
aceei structur (cazul cristalelor polimorfe), dar n informatic nseamn c obiecte diferite pot
nelege n felul lor aceeai informaie. De e#emplu Design mode va duce la lansarea ferestrei de
declarare a cmpurilor unui tabel, dar n cazul interogarii va duce la desc$iderea grilei, n cazul
formularelor la desc$iderea ferestrei cu benzi, .a.m.d.
0n programare, polimorfismul trebuie nuanat cu i mai mult gri.. /stfel e#ist polimorfism
parametric (de e#emplu o funcie * n sensul de subprogram poate fi aplicat uniform unui
spectru de tipuri7 astfel funcia 6"5 poate calcula dimensiunea pentru o list de elemente de un
tip arbitrar), polimorfism de incluziune, polimorfism ad$oc, polimorfism universal.
!olimorfismul ad$oc se poate ntlni sub forma redefinirii i sub forma coerciiei (de e#emplu o
funcie ateapt un argument de tip Double i primete unul de tip 'nteger. Dac funcia stie s
converteasc automat argumentul de tip 'nteger n Double, ea d dovad de polimorfism ad$oc).
3. Procesul soft9are orientat spre o+iecte. "#ist mai multe metodologii de dezvoltare soft
orientate spre obiect. +ai rspndit este 8+& (8b.ect +odeling &ec$ni`ue) i -=! (-ational
=nified !rocess) bazat pe =+6 (=nified +odeling 6anguage).
3.1. 'iclul de de!voltare orientat spre o+iecte +a!at pe metodologia 1T cuprinde etapele)
)eterminarea cerin/elor. !entru determinarea cerinelor se folosesc te$nicile)
identificarea (transpunerea) conceptelor7
lista evenimentrspuns i rezumatele7
modelarea cazurilor de utilizare7
&nali!a. (e folosesc trei modele diferite)
modelul obiectelor presupune)
identificarea claselor de obiecte7
identificarea relaiilor (asocieri) dintre clase7
descoperirea relaiilor de generalizare7
crearea unui dicionar de date.
modelul dinamic presupune)
interaciuni temporare dintre obiecte7
stimularea obiectelor i rspunsurile acestora7
traducerea evenimentelor n operaiile obiect.
modelul funcional presupune)
dependene funcionale ale valorilor7
calculul obiectelor7
fiecare proces este implementat de ctre o metod a unui singur obiect.
Proiectarea avnd ca obiective
proiectarea sistemului care presupune)
determinarea subsistemelor i a seciunilor7
alegerea unitilor funcionale pentru implementarea subsistemelor7
alegerea i manevrarea depozitelor de date7
determinarea ar$itecturii sistemului7
probleme de concuren i control7
decizia de negociere.
proiectarea obiectelor care presupune)
e#pandarea modelului obiectelor7
proiectarea algoritmilor de implementare a operaiilor7
clase interne7
proiectarea asocierilor7
descoperirea rolurilor7
proiectarea orientat de date i responsabiliti7
rafinarea ierar$iilor de clas7
stabilirea atributelor7
proiectarea obiectelor pentru probleme de management.
%mplementarea. !entru implementare e#ist patru alternative)
'mplementare $ard;are7
'mplementare ntrun limba. neorientat spre obiecte7
'mplementare ntrun limba. orientat spre obiecte (CHH, (malltal<, "iffel, /da)7
'mplementare utiliznd un sistem relaional de baze de date.
0n cazul implementrii are loc)
construirea sistemului (scrierea programelor, testarea programelor, ntocmirea
documentaiei aferente) 7
punerea n funciune a noului sistem (asigurarea condiiilor de implementare,
e#ecutarea procedurilor de conversie, punerea n funciune a sistemului,
verificarea performanelor sistemului informatic proiectat, definitivarea
documentaiei acestuia i omologarea sau recepia lui).
3.2. 'iclul de de!voltare orientat spre o+iecte +a!at pe metodologia R:P conine
etapele)
3 modelarea activitii7
3 cerine7
3 analiz i proiectare7
3 implementare7
3 testare7
3 dezvoltare7
3 managementul sc$imbrii7
3 managementul proiectului7
3 mediul.
(e pleac de la premiza c parcurgerea acestui flo; se va face iterativ de mai multe ori i din
puncte diferite. De asemeni se mai presupune c n cadrul fiecrei etape se pot parcurge patru
faze) iniiere, elaborare, construcie i tranziie.
Ca urmare fazele i procesele de parcurs atunci cnd folosim un process de tip -=! se reprezint
mai uor sub forma unei matrici coninnd pe vertical procesele iar pe orizontal cele patru faze
pe care le poate parcurge oricare din cele V procese. !rimele T procese sunt grupate sub numele
de nucleu sau procese de lucru, iar ultimele T constituie suportul sau procese suport. 6a
intersecia unui proces cu fiecare din fazele prin care ar putea trece se marc$eaz cu linie curb
situat mai sus sau mai .os fa de a#a rndului respectiv, ponderea fazei n cadrul procesului
respectiv ca n rndul $naliz i proiectare din tabelul de mai .os (dac n cadrul unei
intersecii9casete sunt mai multe iteraii linia se va diviza corespunztor))
4&;$
Procese de
lucru
%ni/iere $la+orare 'onstruc/ie Tran!i/ie
+odelare
afacere
Cerine
/naliz i
proiectare
'mplementare
&estare
Dezvoltare
Procese
suport
+anagementul
sc$imbrii
+anagementul
proiectului
+ediul
'niial "labD2 "labD4 Con2 ConR ConR &ranD2 &ranD4
%tera/ii
'n metodologia -=! coninutul etapelor este materializat prin alti pai dect n metodologia
8+&. Coninutul etapelor n metodologia -=! este urmtoarea)
)efinirea cerin/elor)
'dentificarea actorilor7
3 Cine este interesat de sistemG
3 Cine furnizeaz date sistemuluiG
3 Cine beneficiaz de funcionarea sistemuluiG
3 Cine va administra i ntreine sistemulG
3 "#ist persoane care ndeplinesc mai multe roluri diferite sau grupuri de
persoane care ndeplinesc acelai rolG
3 0n ce compartimente sau structuri ale organizaiei este utilizat sistemulG
3 (istemul utilizeaz resurse e#terneG
3 "ste necesar interaciunea cu alte sisteme informatice n funciuneG
'dentificarea cazurilor de utilizare7
3 Care este sarcina principal a fiecrui actorG
3 Care sunt cazurile de utilizare care asigur actualizarea datelor din sistemG
3 Care sunt actorii care pot introduce, modifica sau terge date din sistemG
3 /ctorul9actorii trebuie s informeze sistemul despre modificrile produse n
e#teriorul acestuiaG
3 "#ist actori care trebuie informai despre evoluiile aprute n sistemG
3 Care este cazul de utilizare prin care se administreaz i se ntreine sistemulG
3 Cazurile de utilizare identificate rspund tuturor cerinelor funcionaleG
Descrierea cazurilor de utilizare se bazeaz pe modelarea cazurilor de utilizare. !entru
fiecare caz de utilizare identificat se va face uz de diagramele puse la dispoziie de =+6
(care este un limba. de modelare obiectual i nu o metod de proiectare orientat obiect)7
3 Diagrama cazurilor de utilizare i se va ine cont de)
3 -elaiile dintre cazurile de utilizare7
3 -elaiile dintre actori pentru a nc$eia cu)
3 Descrierea cazurilor de utilizare7
3 -ealizarea cazurilor de utilizare.
Descrierea trebuie s prezinte toate variantele posibile de nlnuire a
evenimentelor ce pot avea loc n cadrul fiecrui caz de utilizare. !rin eveniment
facem referire la ceea ce face sistemul ca rspuns la o aciune a actorului. Din
descriere trebuie s rezulte scenariile de derulare a cazului de utilizare.
Definitivarea modelului cazurilor de utilizare
/cest pas include revenirile i coreciile necesare referitoare la actorii i cazurile
de utilizare definite iniial, ca urmare a completrii i aprofundrii informaiilor
obinute dup parcurgerea celor trei pai anteriori. Deoarece actorii sunt e#teriori
sistemului iar cazurile de utilizare fac parte din sistem n acest moment se poate
trasa grania care delimiteaz sistemul.
0n completarea celor de mai sus, este foarte util n acest moment descrierea interfeei cu
utilizatorii, specificnd n acelai timp, datele ce vor fi comunicate i logica de
funcionare. (e mai pot ntocmi glosare de termeni care vor fi actualizate pe tot parcursul
celorlalte etape.
&nali!a se desfoar prin intermediul pailor urmtori)
'dentificarea obiectelor i claselor7
'dentificarea claselor entitate7
'dentificarea claselor de prezentare i control.
Fenerarea de realizri ale cazurilor de utilizare. 8 realizare a unui caz de utilizare
desemneaz funcionarea acestuia conform unuia dintre flu#urile de evenimente (scenarii)
identificate anterior. 'nteraciunea se reprezint prin diagrame de secven i diagrame de
colaborare puse la dispoziie de =+6. Cu aceast ocazie sunt puse n eviden clasele de
obiecte participante, relaiile (asocieri sau agregri) i operaiile pe care trebuie s le ofere
fiecare clas corespunztor mesa.elor figurate n diagramele de secven i de colaborare7
'dentificarea asocierilor i agregrilor. 5u e#ist reete pentru gsirea asocierilor i
agregrilor dar urmtoarele reguli ne pot fi de folos)
&oate clasele trebuie s participe la cel puin o asociere sau agregare7 nu pot
e#ista clase total izolate n modelul de analiz7
"#ist ntotdeauna cel puin o legtur ntre clasa de prezentare i clasa de
control a cazului de utilizare7
Clasele care interacioneaz trebuie s poat fi puse n legtur prin asocieri
sau agregri directe sau indirecte7
/socierile derivabile (deci i cele tranzitive) trebuie identificate i eliminate7
"ste recomandabil nlocuirea asocierilor ternare cu mai multe asocieri binare.
Definirea atributelor claselor (identificarea atributelor i operaiilor) cu accent pe
atributele prin care se face legtura ntre obiecte. /tributele specifice implementrii
trebuie evitate n aceast faz.
Definitivarea se bazeaz pe enunul problemei, descrierea cerinelor, flu#urile
de evenimente ale cazurilor de utilizare i pe e#pertiza n domeniu.
'dentificarea relaiilor de motenire. (e va folosi numai dac sau folosit relaii de
specializare ntre clase. 8dat cu creterea numrului de clase identificate este
recomandabil regruparea lor n uniti mai mari * adic n pachete. 0n =+6 pac$etele
sunt definite ca un decupa. structural. =tilizarea pac$etelor necesit stabilirea relaiilor
ntre pachete.
Definitivarea modelului analizei. /cest pas presupune revederea, i dac este cazul,
modificarea soluiilor iniiale (n special clasele propuse n sistem)
Proiectarea urmrete completarea elementelor definite n cursul analizei cu toate detaliile
necesare trecerii la implementare ceea ce presupune urmtoarele)
/dugarea de noi clase, necesare pentru asigurarea persistenei, pentru realiza
rea efectiv a interfeelor, pentru asigurarea comunicaiei cu alte sisteme7
-evederea i definitivarea, pn la nivelul necesar de detaliere, a claselor,
atributelor, operaiilor, relaiilor definite n cursul analizei7 sensul de urmat
este acela de amplificare deoarece noile clase i structuri menionate anterior,
vor cere completri i adaptri i pe acest nivel7
"#tinderea i completarea laturii logice a ar$itecturii, impreun cu crearea
i9sau definitivarea celorlalte laturi) de implementare, de distribuire i de
e#ploatare.
!rincipalii factori de influen sunt limba.ul de programare, mediul de dezvoltare
stilul de ar$itectur, te$nologiile informaionale avute n vedere (inclusiv cele prin
care se asigur persistena), configuraia i caracteristicile ec$ipamentelor i
mi.loacelor de comunicaie.
!roiectarea se realizeaz prin paii urmtori)
,roiectarea claselor. 0n afar de diagramele de clase, de cazuri de utilizare, de
secvene, de colaborri, va apare apare structurarea n subsisteme i modelul de
amplasare. Clasele de obiecte de pe nivelul proiectare se vor numi clase de proiectare
spre deosebire de cele din etapa anterioar numite clase de analiz.
'dentificarea claselor. Clasele de proiectare reprezint soluia de implementare
a claselor de analiz . 0n identificarea lor se va ine seam de urmtoarele
orientri generale)
Claselor de prezentare din analiz le vor corespunde clasele de interfa cu
utilizatorii necesare realizrii lor7
Claselor entitate le vor corespunde clase de gestiune, clase de persisten i
n unele cazuri, clase de reprezentare a asocierilor7
Clasele de control nu vor avea, ca regul general, un ec$ivalent n clasele
de proiectare, responsabilitile acestora fiind distribuite celorlate clase de
proiectare, n conformitate cu comportamentul descris de diagramele de
secvene i de colaborare. (c$imbrile intervenite n clasele de proiectare
n raport cu clasele de analiz impun reevaluarea tuturor celorlalte
elemente) relaii, atribute, operaii. 0n plus, definirea lor trebuie fcut
acum pe nivelul de detaliere cerut de programare.
/socierile i agregrile. 'ndiferent de noua configurare a legturilor,
conservarea funcionalitilor definite n cursul analizei este obligatorie.
!entru identificarea sau re(verificarea) asocierilor se vor avea n vedere)
Clasele de proiectare corespunztoare claselor entitate din analiz,
legturile dintre acestea din urm, care sunt determinate de logica
problemei sau a domeniului analizat, trebuie s fie pstrate fr omisiuni
sau deformri, i n urma proiectrii7
(c$imbul de mesa.e ntre dou obiecte menionat ntro diagram de
interaciune, trebuie s fie susinut de prezena unei asocieri, directe sau
indirecte , ntre clasele corespunztoare7 dac aceasta nu e#ist se vor face
completrile necesare7
Dac o clas folosete o interfa definit de o alt clas, atunci ntre
acestea trebuie s e#iste o asociere.
/tributele urmeaz a fi definite acum cu toate caracteristicile) vizibilitate,
nume, tip, lungime, n termenii limba.ului de programare folosit. +emorarea
obiectelor ntre dou e#ecuii diferite poate solicita clase persisten cu
atribute proprii, distincte de cele ale obiectelor de gestiune.
8peraiile suport acelai proces de reidentificare i redefinire. (e vor
introduce noi operaii cum ar fi)
operaii ce rspund funcionalitilor stabilite n cadrul analizei7
operaii ce preiau responsabilitile asumate de clasele de control7
operaii implicate de persisten7
operaii de rspuns la evenimentele sau aciunile survenite n derularea
interaciunii cu utilizatorii (prin intermediul interfeelor grafice) 7
operaii evideniate de diagramele de colaborare, de secvene, de stri i de
activiti7
operaii introduse de interfeele implementate prin clase.
!roiectarea realizrilor de cazuri de utilizare. 0n condiiile n care setul de clase, asocieri,
atribute i operaii au suferit modificri, este necesar revederea maierei de derulare a
fiecrui flu# de evenimente, respectiv scenariu i operarea adaptrilor necesare. &ot n
acest pas se vor revedea interfeele cu utilizatorii aferente fiecrei realizri a cazurilor de
utilizare.
!roiectarea subsistemelor (a structurii de e#ploatare). (e va face utiliznd termeni c$eie
ca subsistem, component, post de lucru.
%ubsistemul este o unitate de comportament n cadrul sistemului, bazat pe o grupare
corespunztoare a elementelor de modelare.
&omponenta este o unitate fizic de implementare compus din cod de program, ce
corespunde unui proiect n >isual %asic. Componentele pot fi de mai multe tipuri)
e#ecutabile, biblioteci dinamice (D66), controale /ctiveE, etc. i formatul surs
0n proiectarea subsistemelor se pleac de la modul de organizare a lucrului n reeaua n
care se va e#ploata sistemul, adic de la diagrama de distribuire.
0n continuare se vor defini componentele i se vor stabili maniera de reapartizare a acestora
pe nodurile reelei. (e recomand ca fiecare pac$et de clase de analiz s fie transformat ntro
component de e#ploatare (ceea ce facilitez reutilizarea), dar avnd gri. ca s nu se a.ung la
componente instalabile parial pe mai multe posturi de lucru diferite. (tructurarea pe componente
i dependenele dintre ele se reprezint printro diagram de componente, iar repartizarea pe
nodurile reelei printro diagram de distribuire.
=rmeaz definirea aplicaiilor. +plicaia constituie grupul de funcii e#ecutate de un actor,
pe un anumit post de lucru, deci corespunde unui caz de utilizare. &otui se poate referi doar la o
parte dintrun caz de utilizare * dac acesta se e#ecut pe mai multe posturi de lucru, sau la mai
multe cazuri de utilizare, dac acestea se e#ecut pe acelai post de lucru de acelai actor.
(e traseaz un model de e#ploatare sub forma unei diagrame a dependenelor dintre
componente, pentru fiecare dintre aplicaii.
(e grupeaz clasele de proiectare n pachete, definind astfel latura logic a ar!itecturii
sistemului. Fruparea pe pac$ete se face innd cont de componentele de e#ploatare, structurile
cadru te$nice i de te$nologiile folosite cum ar fi /D8 (/ctiveE data ob.ects), -D( (-emote
Data (ervice), D5/ ()istributed iNternet &pplication), +&( (+icrosoft &ransaction (erver)
precum i de pac$etele de clase de analiz. !ac$etele de clase de proiectare astfel constituite pot
forma uniti de producere independent a programelor subsisteme, dup ce n prealabil sau
identificat i e#tras structuri distincte, prile cu utilizare multipl.
Definirea tuturor acestor elemente nu se poate face dintro singur abordare. "a se bazeaz
pe ar$itectur, fr de care nu este posibil concertarea i coordonarea eforturilor, avnd n
vedere gradul foarte mare de interdependene.
'dentificarea i definitivarea interfeelor. /cest pas se refer la interfeele interne ale
sistemului i nu la interfeele cu utilizatorii. /ceste interfee sunt constituite din setul de
operaii e#puse de o clas sau un grup de clase, restului sistemului, ceea ce formeaz
parte public, vizibil. "le se constituie n bariere ntre latura public i cea privat cu
rolul ca sc$imbrile interne s nu afecteze celelalte componente. "#ist posibilitatea de a
defini mai multe interfee diferite pe aceeai structur, adresate fiecare unei anumite
utilizri . 'nterfeele pot aprea la punctele de comunicaie dintre componente, pac$ete
de clase de proiectare, sau pentru asigurarea dependenelor dintre clase, subsisteme sau
nivele de ar$itectur.
%mplementarea are ca scop obinerea programelor necesare materializrii proiectului.
=+6 admite pentru pentru acelai tip de diagram grade de detaliere diferite, mergnd pn
la nivelul cerut de programare. 'mplementarea mai are sarcina de a da o variant definitiv
pentru)
+odelul de implementare, care descrie organizarea final n componente, unele
dintre acestea reutilizabile i structurarea componentelor n subsisteme
implementabile7
+odelul de distribuire care indic amplasarea subsistemelor pe uniti fizice de
calcul 7
!rocedura de integrare a elementelor sistemului , dezvoltate potenial n momente
i de ctre ec$ipe sau persoane diferite, ntrun sistem unitar.
'mplementarea implic deci, transpunerea coninutului diagramelor i specificaiilor de
proiectare n forma specific limba.ului de programare folosit, urmat de compilri i depanri
ale codului, pn cnd se va obine varianta final, e#ecutabil.
Testarea. (copul acestei activiti este acela de a identifica i corecta erorile de programare.
&estarea se face cu seturi de date de test. &estele se pot desfura la nivel unitar (component
sau grup de componente), de integrare (nivel subsistem) i la nivel sistem.
5.3. etodologia SS&).

SS&) < %ntroduction
((/D+ ((tructured (^stems /nal^sis and Design +et$odolog^) is used in t$e anal^sis
and design stages of s^stems development. ((/D+ does not cover t$e construction,
testing and implementation of soft;are.
((/D+ is an open standard, i.e. it is freel^ available for use in industr^ and man^
companies offer training and Case tools for it.
((/D+ is mandated ;it$in government departments and man^ e#ternal contractors
producing soft;are for t$e government also $ave to use it. 't is also ;idel^ used outside
of government '& because it is nonproprietor^.
SS&) 3 T=e T9o >e? Tec=ni@ues)
Data modeling identifies and documents t$e data re`uirements of a business information
s^stem. / 6ogical Data +odel consists of an "ntit^-elations$ip +odel and t$e associated
documentation.
Data :lo; Diagrams identif^ and document $o; data flo;s around a business information
s^stem. / Data :lo; +odel consists of a set of Data :lo; Diagrams supported b^
appropriate documentation. D:Ds represent processes, data stores, e#ternal entities and
data flo;s.

SS&) 3 )4) %ntroduction

Data flo; diagrams can be used to provide a clear representation of an^ business function.
&$e tec$ni`ue starts ;it$ an overall picture of t$e business and continues b^ anal^zing eac$
of t$e functional areas of interest. &$is anal^sis can be carried out to precisel^ t$e level of
detail re`uired. &$e tec$ni`ue e#ploits a met$od called topdo;n e#pansion to conduct t$e
anal^sis in a targeted ;a^.
&$e result is a series of diagrams t$at represent t$e business activities in a ;a^ t$at is clear
and eas^ to communicate. / business model comprises one or more data flo; diagrams (also
<no;n as business process diagrams). 'nitiall^ a conte#t diagram is dra;n, ;$ic$ is a simple
representation of t$e entire s^stem under investigation.
&$is is follo;ed b^ a level 2 diagram7 ;$ic$ provides an overvie; of t$e ma.or functional
areas of t$e business. Donat ;orr^ about t$e s^mbols at t$is stage, t$ese are e#plained s$ortl^.
=sing t$e conte#t diagram toget$er ;it$ additional information from t$e area of interest, t$e
level 2 diagram can t$en be dra;n.
&$e level 2 diagram identifies t$e ma.or business processes at a $ig$ level and an^ of t$ese
processes can t$en be anal^zed furt$er giving rise to a corresponding level 4 business process
diagram. &$is process of more detailed anal^sis can t$en continue * t$roug$ level R, S and
so on. bo;ever, most investigations ;ill stop at level 4 and it is ver^ unusual to go be^ond
a level R diagram.
'dentif^ing t$e e#isting business processes, using a tec$ni`ue li<e data flo; diagrams, is an
essential precursor to business process reengineering, migration to ne; tec$nolog^, or refine
ment of an e#isting business process. bo;ever, t$e level of detail re`uired ;ill depend on t$e
t^pe of c$ange being considered.
SS&) < )4) Notation
&$ere are onl^ five s^mbols t$at are used in t$e dra;ing of business process diagrams (data
flo; diagrams). &$ese are no; e#plained, toget$er ;it$ t$e rules t$at appl^ to t$em.

&$is diagram represents a ban<ing process, ;$ic$ maintains customer accounts. 'n t$is
e#ample, customers can ;it$dra; or deposit cas$, re`uest information about t$eir account (for
e#ample t$e balance) or update t$eir account details (for e#ample ;it$ c$ange of address
information).
&$e five different s^mbols used in t$is e#ample represent t$e full set of s^mbols re`uired to
dra; an^ business process diagram.
-xternal -ntit.

/n e#ternal entit^ is a source or destination of a data flo; ;$ic$ is outside t$e area of stud^.
8nl^ t$ose entities ;$ic$ originate or receive data are represented on a business process
diagram. &$e s^mbol used is an oval containing a meaningful and uni`ue identifier. 'n t$is
e#ample t$e customer e#ists outside of t$e ban<ing business s^stem.
,rocess

/ process s$o;s a transformation or manipulation of data flo;s ;it$in t$e s^stem. &$e s^mbol
used is a rectangular bo# ;$ic$ contains R descriptive elements)
:irstl^ an identification number appears in t$e upper left $and corner. &$is is allocated arbitra
ril^ at t$e top level and serves as a uni`ue reference.
(econdl^, a location appears to t$e rig$t of t$e identifier and describes ;$ere in t$e s^stem t$e
process ta<es place. &$is ma^, for e#ample, be a department or a piece of $ard;are.
:inall^, a descriptive title is placed in t$e centre of t$e bo#. &$is s$ould be a simple imperative
sentence ;it$ a specific verb, for e#ample amaintain customer recordsa or afind drivera.
(ata /lo%

/ data flo; s$o;s t$e flo; of information from its source to its destination. / data flo; is
represented b^ a line, ;it$ arro;$eads s$o;ing t$e direction of flo;. 'nformation al;a^s flo;s
to or from a process and ma^ be ;ritten, verbal or electronic. "ac$ data flo; ma^ be
referenced b^ t$e processes or data stores at its $ead and tail, or b^ a description of its contents.
(ata &tore

/ data store is a $olding place for information ;it$in t$e s^stem)
't is represented b^ an open ended narro; rectangle.
Data stores ma^ be longterm files suc$ as sales ledgers, or ma^ be s$ortterm accumulations)
for e#ample batc$es of documents t$at are ;aiting to be processed. "ac$ data store s$ould be
given a reference follo;ed b^ an arbitrar^ number.
$esource /lo%

/ resource flo; s$o;s t$e flo; of an^ p$^sical material from its source to its destination. :or
t$is reason t$e^ are sometimes referred to as p$^sical flo;s.
&$e p$^sical material in `uestion s$ould be given a meaningful name. -esource flo;s are
usuall^ restricted to earl^, $ig$level diagrams and are used ;$en a description of t$e p$^sical
flo; of materials is considered to be important to $elp t$e anal^sis.

-xternal -ntities
't is normal for all t$e information represented ;it$in a s^stem to $ave been obtained from,
and9or to be passed onto, an e#ternal source or recipient. &$ese e#ternal entities ma^ be dupli
cated on a diagram, to avoid crossing data flo; lines. c$ere t$e^ are duplicated a stripe is
dra;n across t$e left $and corner, li<e t$is.
&$e addition of a lo;ercase letter to eac$ entit^ on t$e diagram is a good ;a^ to uni`uel^
identif^ t$em.
,rocesses
c$en naming processes, avoid glossing over t$em, ;it$out reall^ understanding t$eir role.
'ndications t$at t$is $as been done are t$e use of vague terms in t$e descriptive title area * li<e
aprocessa or aupdatea.
&$e most important t$ing to remember is t$at t$e description must be meaningful to ;$oever
;ill be using t$e diagram.
(ata /lo%s
Double $eaded arro;s can be used (to s$o; t;o;a^ flo;s) on all but bottom level diagrams.
:urt$ermore, in common ;it$ most of t$e ot$er s^mbols used, a data flo; at a particular level
of a diagram ma^ be decomposed to multiple data flo;s at lo;er levels.
(ata &tores
"ac$ store s$ould be given a reference letter, follo;ed b^ an arbitrar^ number. &$ese reference
letters are allocated as follo;s)
aDa indicates a permanent computer file
a+a indicates a manual file
a&a indicates a transient store, one t$at is deleted after
processing.
'n order to avoid comple# flo;s, t$e same data store ma^ be dra;n several times on a diagram.
+ultiple instances of t$e same data store are indicated b^ a double vertical bar on t$eir left
$and edge.
&&+(" 0 (/( $elationship 1rid
&$ere are rules governing various aspects of t$e diagram components and $o; t$e^ can relate
to one anot$er.
(ata /lo%s
:or data flo;s t$e rules are as follo;s)
Data flo;s and resource flo;s are allo;ed bet;een e#ternal entities and processes. Data flo;s
are also allo;ed bet;een different e#ternal entities. bo;ever, data flo;s and resource flo;s
are not allo;ed bet;een e#ternal entities and data stores.
,rocesses
:or processes t$e data flo; rules are as follo;s)
Data flo;s and resource flo;s are allo;ed bet;een processes and e#ternal entities and
bet;een processes and data stores. &$e^ are also allo;ed bet;een different processes.
'n ot$er ;ords processes can communicate ;it$ all ot$er areas of t$e business process diagram.
Data (tores
:or data stores t$e data flo; rules are as follo;s)
Data flo;s and resource flo;s are allo;ed bet;een data stores and processes. bo;ever, t$ese
flo;s are not allo;ed bet;een data stores and e#ternal entities or bet;een one data store and
anot$er. 'n practice t$is means t$at data stores cannot initiate a communication of infor
mation, t$e^ re`uire a process to do t$is.

SS&) < 'onteAt )iagrams

&$e conte#t diagram represents t$e entire s^stem under investigation. &$is diagram s$ould be
dra;n first, and used to clarif^ and agree t$e scope of t$e investigation.
&$e components of a conte#t diagram are clearl^ s$o;n on t$is screen. &$e s^stem under
investi
gation is represented as a single process, connected to e#ternal entities b^ data flo;s and
resource flo;s.
&$e conte#t diagram clearl^ s$o;s t$e interfaces bet;een t$e s^stem under investigation and
t$e e#ternal entities ;it$ ;$ic$ it communicates. &$erefore, ;$ilst it is often conceptuall^
trivial, a conte#t diagram serves to focus attention on t$e s^stem boundar^ and can $elp in
clarif^ing t$e precise scope of t$e anal^sis.
&$e conte#t diagram s$o;n on t$is screen represents a boo< lending librar^. &$e librar^
receives details of boo<s, and orders boo<s from one or more boo< suppliers.
%oo<s ma^ be reserved and borro;ed b^ members of t$e public, ;$o are re`uired to give a
borro;er number. &$e librar^ ;ill notif^ borro;ers ;$en a reserved boo< becomes available
or ;$en a borro;ed boo< becomes overdue.
'n addition to suppl^ing boo<s, a boo< supplier ;ill furnis$ details of specific boo<s in
response
to librar^ en`uiries.
5ote, t$at communications involving e#ternal entities are onl^ included ;$ere t$e^ involve
t$e as^stema process. c$ilst a boo< supplier ;ould communicate ;it$ various agencies, for
e#ample, publis$ers and ot$er suppliers t$ese data flo; are remote from t$e as^stema process
and so t$is is not included on t$e conte#t diagram.
&&+(" 0 )ontext (iagram 1uidelines
:irstl^, dra; and name a single process bo# t$at represents t$e entire s^stem.
5e#t, identif^ and add t$e e#ternal entities t$at communicate directl^ ;it$ t$e process bo#.
Do t$is b^ considering origin and destination of t$e resource flo;s and data flo;s.
:inall^, add t$e resource flo;s and data flo;s to t$e diagram.
'n dra;ing t$e conte#t diagram ^ou s$ould onl^ be concerned ;it$ t$e most important
information
flo;s. &$ese ;ill be concerned ;it$ issues suc$ as) $o; orders are received and c$ec<ed, ;it$
providing good customer service and ;it$ t$e pa^ing of invoices. -emember t$at no business
process diagram is t$e definitive solution t$ere is no absolute rig$t or ;rong.

&&+(" 0 2evel 3 (iagrams

&$e level 2 diagram s$o;s t$e main functional areas of t$e s^stem under investigation. /s ;it$
t$e conte#t diagram, an^ s^stem under investigation s$ould be represented b^ onl^ one level
2 diagram.
&$ere is no formula t$at can be applied in deciding ;$at is, and ;$at is not, a level 2 process.
6evel 2 processes s$ould describe onl^ t$e main functional areas of t$e s^stem, and ^ou
s$ould avoid t$e temptation of including lo;er level processes on t$is diagram. /s a general
rule no business process diagram s$ould contain more t$an 24 process bo#es.
&$e level 2 diagram is surrounded b^ t$e outline of a process bo# t$at represents t$e
boundaries
of t$e s^stem. %ecause t$e level 2 diagram depicts t$e ;$ole of t$e s^stem under investigation,
it can be difficult to <no; ;$ere to start.
&$ere are t$ree different met$ods, ;$ic$ provide a practical ;a^ to start t$e anal^sis. &$ese
are e#plained in t$e follo;ing section and an^ one of t$em, or a combination, ma^ prove to
be t$e most $elpful in an^ given investigation.
&$ere are t$ree different met$ods, ;$ic$ provide a practical ;a^ to start t$e anal^sis. &$ese
are introduced belo; and an^ one of t$em, or a combination, ma^ prove to be t$e most
$elpful in an^ given investigation)
&&+(" 0 $esource /lo% +nal.sis
-esource flo; anal^sis ma^ be a useful met$od for starting t$e anal^sis if t$e current s^stem
consists largel^ of t$e flo; of goods, as t$is approac$ concentrates on follo;ing t$e flo;
of p$^sical ob.ects.
-esource flo; anal^sis ma^ be a useful met$od for developing diagrams if t$e current s^stem
consists largel^ of t$e flo; of goods. !$^sical resources are traced from ;$en t$e^ arrive
;it$in t$e boundaries of t$e s^stem, t$roug$ t$e points at ;$ic$ some action occurs, to t$eir
e#it from t$e s^stem. &$e rationale be$ind t$is met$od is t$at information ;ill normall^
flo; around t$e same pat$s as t$e p$^sical ob.ects.
&&+(" 0 Organizational &tructure +nal.sis
&$e organizational structure approac$ starts from an anal^sis of t$e main roles t$at e#ist ;it$in
t$e organization, rat$er t$an t$e goods or information t$at is flo;ing around t$e s^stem.
'dentification of t$e <e^ processes results from loo<ing at t$e organizational structure and
deciding ;$ic$ functional areas are relevant to t$e current investigation. %^ loo<ing at t$ese
areas in more detail, and anal^zing ;$at staff actuall^ do, discrete processes can be identified.
(tarting ;it$ t$ese processes, t$e information flo;s bet;een t$em and bet;een t$ese processes
and e#ternal entities are t$en identified and added to t$e diagram.
&&+(" 0 (ocument /lo% +nal.sis
&$e document flo; anal^sis approac$ is appropriate if t$e part of t$e business under investiga
tion consists principall^ of flo;s of information in t$e form of documents or computer input
and output.
Document flo; anal^sis is particularl^ useful ;$ere information flo;s are of special interest.
&$e first step is to list t$e ma.or documents and t$eir sources and recipients. &$is is follo;ed
b^ t$e identification of ot$er ma.or information flo;s suc$ as telep$one and computer transac
tions. 8nce t$e document flo; diagram $as been dra;n t$e s^stem boundar^ s$ould be added.

&&+(" 0 *op (o%n -xpansion

&$e section e#plains t$e process of top do;n e#pansion, or leveling. :urt$ermore, it illustrates
t$at ;$ilst t$ere can onl^ be one conte#t and one level 2 diagram for a given s^stem, t$ese
normall^ give rise to numerous lo;er level diagrams.
"ac$ process ;it$in a given business process diagram ma^ be t$e sub.ect of furt$er anal^sis.
&$is involves identif^ing t$e lo;er level processes t$at toget$er constitute t$e process as it
;as originall^ identified. &$is procedure is <no;n as topdo;n e#pansion or leveling.
/s a business process diagram is decomposed, eac$ process bo# becomes a boundar^ for
t$e ne#t, lo;er level, diagram.
((/D+ * &op Do;n "#pansion 'llustrated

'n order to illustrate t$e process of topdo;n e#pansion, consider t$e t$ree processes s$o;n
;it$in t$is business process diagram. 5o detail is s$o;n, onl^ t$e outline of t$e process bo#es,
;$ic$ $ave been identified during t$e dra;ing of a level 2 diagram.
/n^ area of a level 2 diagram is li<el^ to re`uire furt$er anal^sis, as t$e level 2 diagram itself
onl^ provides a functional overvie; of t$e business s^stem.
&$erefore, belo; t$e level 2 diagram t$ere ;ill be a series of lo;er level diagrams. &$ese are
referred to as level 4, level R, etcetera. 'n practice, level 4 is usuall^ sufficient and it is unusual
to carr^ out an anal^sis be^ond level R.
'n t$is e#ample t$e process numbered R, at level 2, ;ill be investigated furt$er t$ereb^ giving
rise to a level 4 diagram.
'n t$e level 4 diagram four processes of interest $ave been identified and t$e numbering of
t$ese processes must reflect t$e parent process. &$erefore t$e level 4 processes are numbered
R.2, R.4, R.R and R.S
(uppose t$at of t$ese four level 4 processes, one ;as of sufficient interest and comple#it^ to
.ustif^ furt$er anal^sis. &$is process, letas sa^ R.R, could t$en be furt$er anal^zed resulting in
a corresponding level R diagram. 8nce again t$e numbering of t$ese processes must reflect
t$e parent process. &$erefore t$ese t$ree level R processes are numbered R.R.2, R.R.4 and R.R.R.
&&+(" 0 (/( 4umbering $ules

&$e process bo#es on t$e level 2 diagram s$ould be numbered arbitraril^, so t$at no priorit^
is implied. "ven ;$ere data from one process flo;s directl^ into anot$er process, t$is does
not necessaril^ mean t$at t$e first one $as to finis$ before t$e second one can begin.
&$erefore t$e processes on a level 2 diagram could be renumbered ;it$out affecting t$e
meaning of t$e diagram. &$is is true ;it$in an^ business process diagram as t$ese diagrams
do not impl^ time, se`uence or repetition.
bo;ever, as t$e anal^sis continues be^ond level 2 it is important t$at a strict numbering
convention is follo;ed. &$e processes on level 4 diagrams must indicate t$eir parent process
;it$in t$e level 2 diagram. &$is convention s$ould continue t$roug$ level R diagrams, and
be^ond, s$ould t$at level of anal^sis ever be re`uired.
&$e diagram on t$is screen clearl^ illustrates $o; processes on lo;er level diagrams identif^
t$eir ancestral pat$.
&&+(" ! 5hen to &top *op (o%n -xpansion
't is important to <no; ;$en to stop t$e process of topdo;n e#pansion. =suall^ t$is ;ill be
at level 4 or level R.
&$ere are R useful guidelines to $elp ^ou to decide ;$en to stop t$e anal^sis)
:irstl^, if a process $as a single input data flo; or a single output data flo; t$en it s$ould be
apparent t$at t$ere is little point in anal^zing it an^ furt$er.
(econdl^, ;$en a process can be accuratel^ described b^ a single active verb ;it$ a singular
ob.ect, t$is also indicates t$at t$e anal^sis $as been carried out to a sufficientl^ lo; level.
:or e#ample, t$e process named validate en`uir^ contains a single discrete tas<.
:inall^, as< ^ourself if an^t$ing useful ;ill be gained b^ furt$er anal^sis of a process. could
an^ more detail influence ^our decisionsG
'f t$e ans;er is no, t$en t$ere is little point in ta<ing t$e anal^sis furt$er.

&&+(" 0 6eeping (/(s )lear
'n t$is section a variet^ of simple tec$ni`ues are introduced to s$o; $o; a business process
diagram can be clarified. &$e e#amples used do not relate to an^ specific scenario but are
$^pot$etical abstracts used for t$e purpose of illustration.
)ombining ,rocesses
:irstl^, ;$ere a diagram is considered to contain too man^ processes, t$ose t$at are related
can often be combined. /s a general rule no business process diagram s$ould contain more
t$an 24 process bo#es.
'n some e#amples multiple process bo#es can be identified as being related and can be com
bined into a single process bo# ;it$ a collective description.
-xclude "inor (ata /lo%s
c$ere information is being retrieved from a data store, it is not necessar^ to s$o; t$e selection
criteria, or <e^, t$at is being used to retrieve it.
'n t$e ban<ing e#ample, t$e customer details are s$o;n being retrieved from t$e data store but
t$e <e^ used to retrieve t$is information is not s$o;n.
c$ere a data store is being updated, onl^ t$e data flo; representing t$e update needs to be
s$o;n. &$e fact t$at t$e information must first be retrieved does not need to be s$o;n.
8nl^ t$e most important reports, en`uiries, etcetera s$ould be s$o;n on t$e diagram. Commu
nications t$at are of less significance can, if necessar^, be detailed in support documentation.
)ombining -xternal -ntities
/not$er ;a^ to reduce t$e comple#it^ of a business process diagram is to combine an^ related
e#ternal entities.
:or e#ample, a business s^stem ;ill often be dealing ;it$ different units from ;it$in t$e same
e#ternal organization, and t$ese can be combined into a single e#ternal entit^. c$ere t$ese
units are uni`uel^ identified a number s$ould follo; t$e entit^ identification letter. bo;ever,
;$en t$e^ are combined t$e numbers placed after t$e identif^ing alp$abetic c$aracter are
not s$o;n.
)ombining (ata &tores
'n a similar ;a^, data stores t$at are $olding related information s$ould be suffi#ed ;it$ a
lo;er case letter.
-elated data stores can also be combined, and ;$ere t$is is t$e case t$e numbers placed after
t$e identif^ing alp$abetic c$aracter are not s$o;n.

&&+(" ! (ata "odeling

Data modeling is a tec$ni`ue t$at is ;idel^ used in t$e ;orld of business and information
tec$nolog^ to s$o; $o; information is, or s$ould be, stored and used ;it$in a business s^stem.
&$e success of an^ organization relies on t$e efficient flo; and processing of information.
'n t$is e#ample information flo;s around t$e various departments ;it$in t$e organization.
&$is information can ta<e man^ forms, for e#ample it could be ;ritten, oral or electronic.
bere is an e#ample of t$e sort of information flo;s t$at ^ou mig$t be anal^zing)
&$e general manager regularl^ communicates ;it$ staff in t$e sales and mar<eting and
accounts
departments b^ using email. 8rders received b^ sales and mar<eting are for;arded to t$e
production and accounts departments, for fulfillment and invoicing. &$e accounts department
for;ard regular ;ritten reports to t$e general manager, t$e^ also raise invoices and send t$ese
to t$e customers.
Data modeling is a tec$ni`ue aimed at optimizing t$e ;a^ t$at information is stored and used
;it$in an organization. 't begins ;it$ t$e identification of t$e main data groups, for e#ample
t$e invoice, and continues b^ defining t$e detailed content of eac$ of t$ese groups. &$is results
in structured definitions for all of t$e information t$at is stored and used ;it$in a given
s^stem.
&$e tec$ni`ue provides a solid foundation for s^stems design and a universal standard for
s^stem documentation. Data modeling is an essential precursor to anal^sis d design,
maintenance
d documentation and improving t$e performance of an e#isting s^stem.
&&+(" ! (ata "odeling (iagram 4otation
Data modeling uses a standard set of s^mbols to represent eac$ of t$ese defined data groups
and
t$en proceeds b^ establis$ing t$e relations$ips bet;een t$em. &$e first of t$ese s^mbols is t$e
softbo# entit^ s^mbol.
/n entit^ is somet$ing about ;$ic$ data ;ill be stored ;it$in t$e s^stem under consideration.
'n t$is e#ample t$e data group invoice can be identified as a s^stem entit^.
&$e ot$er main component on a data model is t$e relations$ip line. / -elations$ip is an
association bet;een t;o entities to ;$ic$ all of t$e occurrences of t$ose entities must conform.


&$e relations$ip is represented b^ a line t$at .oins t$e t;o entities, to ;$ic$ it refers. &$is line
represents t;o reciprocal relations$ips)&$at of t$e first entit^ ;it$ respect to t$e second, and
t$at of t$e second entit^ ;it$ respect to t$e first.
Data modeling is all about identif^ing entities and t$eir relations$ips and t$en dra;ing a
diagram t$at accuratel^ depicts t$e s^stem. &$is applies e`uall^ to t$e design of a ne;
s^stem or t$e anal^sis of an e#isting one.
&$e end result of data modeling s$ould be a clear picture of $o; information is stored and
related ;it$in a proposed, or e#isting, s^stem.
&&+(" ! (ata "odeling -ntities
bere, ;e illustrate t$e concept of an entit^, ;$ic$ can be applied to almost an^t$ing t$at is
significant to t$e s^stem being studied. (ome e#amples of information s^stems and t$eir
entities are listed belo;)
%an<ing s^stem) Customer, /ccount, 6oan.
/irline s^stem) /ircraft, !assenger, :lig$t, /irport.
/n entit^ is represented b^ a bo# containing t$e name of t$at entit^.
/ precise definition of eentit^f is not reall^ possible, as t$e^ even var^ in nature. :or e#ample,
in t$e airline s^stem, ;$ilst an aircraft is a p$^sical ob.ect (entities often are) a flig$t is an
event and an airport is a location. bo;ever entities are nearl^ al;a^s t$ose t$ings about
;$ic$ data ;ill be stored ;it$in t$e s^stem under investigation.
5ote t$at entities are al;a^s named in t$e singular7 for e#ample) customer, account and loan,
and not customers, accounts and loans.
&$is course uses s^mbols t$at are standard in t$e '& industr^. &$is uses t$e softbo# s^mbol
s$o;n to represent an entit^. 'f a site uses a different s^mbol set, t$is is not a problem, as
data modeling tec$ni`ues are t$e same regardless of t$e s^mbols being used.
&&+(" 0 -ntit. *.pes 7 Occurrence
(imilar entit^ occurrences are grouped toget$er and collectivel^ termed an entit^ t^pe. 't is
entit^ t^pes t$at are identified and dra;n on t$e data model.
/n entit^ occurrence identifies a specific resource, event, location, notion or (more t^picall^)
p$^sical ob.ect.
'n t$is course t$e term aentit^a is, b^ default, referring to entit^ t^pe. &$e term entit^ occurren
ce ;ill be specificall^ used ;$ere t$at is relevant.
"ac$ entit^ $as a data group associated ;it$ it. &$e elements of t$e data group are referred
to as t$e aattributes a of t$e entit^. &$e distinction bet;een ;$at is an attribute of an entit^
and ;$at is an entit^ in its o;n rig$t is often unclear. &$is is illustrated s$ortl^.
&&+(" 0 -ntit. 4aming
"ntit^ names are normall^ single ;ords and t$e name c$osen s$ould be one familiar to t$e
users.
&$e entit^ name can include a `ualifier in order to clarif^ t$eir meaning. bo;ever, if different
names are currentl^ used to describe a given entit^ in different areas of t$e organization t$en
a ne; one s$ould be c$osen t$at is original, uni`ue and meaningful to all of t$e users.
:or e#ample, t$e terms asigned contracta, asalea and aagreementa mig$t be recreated as t$e entit^
acompleteda.
Conversel^ an organization ma^ be using a acatc$ alla term to describe ;$at t$e anal^st
identifies
as being a number of separate entities. :or e#ample t$e term ainvoicea ma^ be being used to
describe R invoice t^pes eac$ of ;$ic$ is, in fact, processed in a different manner.
'n t$is case prefi#ing t$e entit^ names ;it$ `ualifiers, is li<el^ to be t$e best solution.

&&+(" 0 -ntit. Identification
&$e process of identif^ing entities is one of t$e most important steps in developing a data
model.
't is common practice for an e#perienced anal^st to adopt an intuitive approac$ to entit^
identifi
cation, in order to produce a s$ortlist of potential entities. &$e viabilit^ of eac$ of t$ese
potential
entities can t$en be considered using a set of entit^ identification guidelines. &$is s$ould result
in some of t$e potential entities being confirmed as entities, ;$ilst ot$ers ;ill be re.ected.
'n t$is e#ercise ^ou ;ill be as<ed to identif^ a set of potential entities ;it$in a simple business
scenario. &$is s$ould $elp ^ou to understand and appreciate t$e entit^ identification guidelines
better.
-ead t$e follo;ing case stud^. (tud^ t$is information carefull^ and see if ^ou can identif^ t$e
entities remember t$at entities are t$ose t$ings about ;$ic$ data ;ill be stored.
+a<e ^our o;n list of t$ose t$ings t$at ^ou t$in< are li<el^ to be entities, before moving to t$e
ne#t screen.
&&+(" 0 -ntit. Identification )ase &tud.
Cit^ Cameras is an independent retailer of cameras, videocameras and accessories. &$e o;ner
fulfils t$e roles of s$op<eeper and manager and $e purc$ases a variet^ of products from a
number of different suppliers.
&$e o;ner can c$ec< on different suppliers ;$olesale and recommended retail prices ;it$
reference to t$eir price lists, as s$o;n.
During a normal da^ several customers ;ill enter t$e s$op and a number of t$em ;ill bu^ one
or more of t$e products on sale.
/t some stage t$e o;ner ma^ decide t$at one or more product lines need to be reordered,
follo;ing a visual stoc<ta<e. be ;ill t$en consult t$e latest suppliers price lists to see ;$o is
offering t$e best deals on given product lines.
:ollo;ing t$is, $e ;ill ring one or more of t$e suppliers to order some of t$eir products. /t t$e
same time $e ;ill also ma<e a ;ritten record of t$e orders t$at $ave been placed ;it$ eac$
supplier on a separate s$eet of paper. &$ese records are t$en used to verif^ incoming orders
and invoicing details.

&&+(" 0 -ntit. Identification 0 -xercise83
cit$ reference to t$e case stud^ information, ma<e a list of all of t$ose t$ings mentioned in t$e
case stud^ t$at could be entities t$at is t$e potential entities.
\our list s$ould loo< somet$ing li<e t$at s$o;n belo;)
(uppliers !rice 6ist, Customer, !roduct, 8rder, 'nvoicing Details d (upplier
&$ere are si# potential entities listed. :rom t$is initial list ;e ;ill consider t$e asuppliers price
lista to be a li<el^ attribute of t$e entit^ asuppliera. &$erefore ;e s$all consider t$is ;it$in t$e
conte#t of t$e supplier entit^. &$e ainvoicing detailsa are stated to be attributes of t$e aorder
recorda entit^, so ;e s$all also discount t$is as a potential entit^ at t$is stage.
-emember t$at entities are described in t$e singular as t$e^ relate to entit^ t^pes. aCustomera
for e#ample represents t$e entit^ t^pe acustomera ;$ic$ encompasses an infinite number
of acustomera entit^ occurrences.
&a<ing t$ese four as our list of potential entities, eac$ ;ill be discussed in turn)
&&+(" 0 -ntit. Identification 0 -xercise8'
'n man^ business s^stems, information about t$e customer is of great importance. /n insurance
compan^ or ban<, for e#ample, could not function ;it$out a customer database on ;$ic$
compre
$ensive personal details are stored. &$is customer database also serves as an essential resource
for
selling ne; financial products and services.
%ut $o; muc$ customer information is li<el^ to be stored b^ Cit^ CamerasG
/re t$e^ even going to record t$e name d address of t$eir customersG
'ntervie;s ;it$ t$e o;ner reveal t$e ans;er to be t$at $e $as no real interest in storing
ainformationa about $is customers. be onl^ records t$eir details onto an^ necessar^ ;arrant^
documents and t$en sends t$ese off to t$e appropriate supplier.
&$erefore, in t$e conte#t of t$is s^stem customer is 58& an entit^.
&&+(" 0 -ntit. Identification 0 -xercise89
't is a natural assumption t$at all retail businesses ;ould $old a significant amount of product
information. bo;ever in t$is stud^ t$e onl^ level of product information is t$at ;$ic$ is $eld
on t$e suppliersa price lists.
6ets loo< again at t$e suppliers price list in t$e case stud^. &$is confirms t$at product
information is $eld ;it$in t$is s^stem and it is apparent from t$e case stud^ t$at products
are of real interest.
(o $ave ;e identified an entit^G
/t t$is stage it ;ould be li<el^ t$at product ;ould be considered to be an entit^. bo;ever,
^ou ;ill s$ortl^ see ;$^ t$e anal^sis p$ase needs to be iterative enabling decisions to be
altered later, if necessar^.

&&+(" 0 -ntit. Identification 0 -xercise8:

8nce again a natural assumption ;ould be t$at a retail business ;ould store substantial
information about itsa suppliers.
8n re`uesting to see information about Cit^ Camerasa suppliers, t$e o;ner once again
reac$es for t$e suppliersa price lists.
6ets loo< again at t$e suppliersa price list in t$e case stud^. "ac$ of t$ese lists $as t$e name,
address and telep$one number of t$e supplier on t$e first page. &$e suppliersa price list is t$e
onl^ place ;$ere Cit^ Cameras stores information about suppliers.
c$ilst t$e earl^ investigation indicated t$at aproducta ;as probabl^ an entit^, it no; becomes
apparent t$at t$e uni`ue identification of a product and access to t$e product information is
also onl^ possible after locating t$e relevant suppliers price list.
't $as no; been establis$ed t$at all of t$e information t$at is stored in relation to t$e t;o
potential entities aproducta and asuppliera are $eld in t$e same place t$e suppliersa price list.
&$is means t$at t$e suppliersa price list is an entit^ and t$at bot$ product and supplier represent
information $eld ;it$in t$is entit^.
%ot$ supplier and product are t$erefore identified as being attributes of t$e entit^ asuppliers
price lista.
&&+(" 0 -ntit. Identification 0 -xercise8;
c$at about t$e potential entit^) a8rdera. 'nvestigation reveals t$at t$e reordering process
consists
of visual stoc<ta<ing on an ad$oc basis, follo;ed b^ mental recall of t$ose suppliers t$at
stoc<
t$e identified products.
&$e appropriate suppliers price lists are t$en referred to for t$e uptodate pricing information
and
contact details and t$e order is placed over t$e telep$one. &$e o;ner <eeps a ;ritten record of
t$e
orders $e places, eac$ order on a separate s$eet of paper, and t$ese are t$en filed. 6etas loo<
again
at t$e record of an order, as s$o;n in t$e case stud^.
&$is ;ritten order record is used to c$ec< against incoming products, to verif^ invoicing details
and to c$ase orders t$at ma^ be overdue. &$e aordera is $eld as stored information and t$erefore
aordera does represent an entit^.
&&+(" 0 -ntit. Identification 0 -xercise8<
baving started ;it$ si# potential entities (suppliers price list, customer, product, order,
invoicing
details and supplier), t$e anal^sis $as identified t$at onl^ t;o of t$ese are in fact entities.
ce eliminated customer, as no customer information is recorded or stored ;it$in t$is retail
outlet.
&$e stored information relating to bot$ a product and a supplier ;as found to onl^ e#ist ;it$in
t$e suppliersa price list. &$erefore (uppliersa !rice 6ist ;as identified as being t$e onl^ entit^
amongst t$ese t$ree.
8rder ;as confirmed as a s^stem entit^ and t$e invoicing details ;ere identified earl^ on as
being an attribute of t$is entit^.
"ven in t$is simple scenario it s$ould be apparent t$at entit^ identification needs careful consi
deration. 'nterestingl^, bot$ of t$e entities t$at ;ere identified e#isted as documents ;it$in t$e
s^stem. "ntities are often s^non^mous ;it$ discrete information stores ;it$in a s^stem *
;$et$er
p$^sical or electronic.
&$e precise definition of ;$at is an entit^ and ;$at is an attribute ;ill not al;a^s be clear.
&$erefore t$e process of entit^ identification s$ould be iterative, enabling t$e revie; of
decisions made earlier. -emember, entit^ t^pes are al;a^s named in t$e singular and t$is
name t$en represents all of t$e occurrences of t$at entit^ t^pe.

&&+(" 0 -ntit. Identification 1uidelines
&$ere are a variet^ of met$ods t$at can be emplo^ed ;$en tr^ing to identif^ s^stem entities.
&$ere follo;s a series of entit^ identification guidelines, ;$ic$ s$ould prove $elpful to t$e
ine#perienced anal^st)
/n informal `uestioning approac$ can be adopted, in ;$ic$ t$e anal^st as<s targeted `uestions
to determine ;$at information is necessar^ and ;$et$er or not t$at information is recorded
;it$in t$e s^stem.
During face to face discussions ;it$ users t$e nouns (or given names of ob.ects) s$ould be
recorded as t$ese often indicate t$ose t$ings t$at are entities ;it$in a s^stem.
&$e e#isting documentation often contains clues as to t$e information t$at needs to be $eld
and once again t$e nouns in t$e te#t ma^ indicate potential entities.
"ver^ fact t$at is re`uired to support t$e business is almost certainl^ an attribute (or data item).
'n turn eac$ of t$ese attributes ;ill belong to an entit^. 'f no aparenta entit^ can be found for
one or more of t$ese lo; level facts, t$en t$is indicates t$at ^our entit^ searc$ is incomplete.
bo;ever, donat get $ung up on t$e initial anal^sis. "ntit^ identification can continue once
t$e dra;ing of t$e data model diagram $as begun. /s t$is diagram is developed and refined
furt$er entities ma^ become apparent.

&&+(" 0 +ttributes
+an^ different occurrences of a given entit^ t^pe can usuall^ be identified. 'n t$e gift s$op
e#ample bot$ of t$e entities aordera and asuppliers price lista $ad numerous occurrences.
"ac$ entit^ t^pe can al;a^s be described in terms of attributes, and t$ese attributes ;ill appl^
to all occurrences of t$at given entit^ t^pe. 'n t$e camera s$op e#ample, all occurrences of
t$e entit^ asuppliera could be described b^ an identifiable set of attributes, including)
&$e (upplier 5ame, t$e (upplier /ddress, &elep$one 5umber, etcetera.
/ given attribute belonging to a given entit^ occurrence can onl^ $ave one value. &$erefore, if
a supplier could $ave more t$an one address or telep$one number t$en t$is s$ould be deter
mined before defining t$e attributes of t$at entit^ t^pe.
'n t$is e#ample t$e defined entit^ ma^ re`uire t;o or t$ree address and9or telep$one number
attributes. 't is t$e ma#imum practical instances of a given attribute t$at s$ould be catered for
in t$e entit^ t^pe definition.

&&+(" 0 -ntit. 6e.s
/n entit^ is defined b^ its attributes. :urt$ermore, eac$ entit^ occurrence can be uni`uel^
identified, b^ using an attribute or a combination of attributes as a <e^.
&$e primar^ <e^ is t$e attribute (or group of attributes) t$at serve to uni`uel^ identif^ eac$
entit^ occurrence. Consider t$e problem t$at mig$t arise if t$e name and address of an indivi
dual ;ere used as t$e primar^ <e^ for identif^ing t$e patients ;it$in a $ospital.
&a<e t$e e#ample of a patient called David (mit$ living at 4R /cacia /venue. be $as a son also
called David (mit$ living at t$e same address.
5ame and /ddress ;ould not necessaril^ provide a uni`ue identifier and confusion could
easil^
arise, potentiall^ creating a mi# up ;it$ t$e patient records.
:or t$is reason, in a $ospital s^stem patients eac$ $ave a !atient 5umber as t$eir primar^ <e^.
'f t;o or more data items are used as t$e uni`ue identifier, t$en t$is represents a compound
<e^.
:or e#ample, a compound <e^ used to identif^ a boo< could be a&itlea toget$er ;it$ a/ut$ora.
&$ere ma^ be occasions of aut$ors using a previousl^ used title but not of an aut$or using t$e
same title for more t$an one of t$eir o;n boo<s.
c$ere several possible primar^ <e^s e#ist t$e^ are called candidate <e^s.
:or e#ample, a boo< could be identified, eit$er b^ a&itlea toget$er ;it$ a/ut$ora or b^ t$e ;idel^
used uni`ue identifier for boo<s t$e '(%5 number.
c$ere an attribute of one entit^ is a candidate <e^ for anot$er entit^, it is termed a foreign <e^.
:or e#ample, t$e attribute a/ut$ora belonging to t$e entit^ %oo< is a foreign <e^ ;it$in t$e
entit^ /ut$or. \ou ma^ be able to t$in< of some s$ortcomings to t$e use of t$is attribute as
t$e primar^ <e^, for e#ample t;o aut$ors $aving t$e same name.
't is ;ort$ noting t$at entit^ relations$ips are often indicated b^ t$e presence of foreign <e^s.

&&+(" 0 $elationships

&$e relations$ip is t$e association bet;een t;o entities to ;$ic$ all of t$e occurrences of t$ose
entities must conform. &$e diagram s$o;n represents t$e beginnings of a data model ;$ere t$e
relations$ip bet;een a manager and a department needs to be defined.
&$e entities on data models are lin<ed b^ relations$ip lines and toget$er t$ese are t$e onl^ t;o
components t$at ma<e up a data model diagram. / relations$ip is an association bet;een t;o
entities to ;$ic$ all of t$e occurrences of t$ose entities must conform.
"ver^ relations$ip line s$o;s t;o reciprocal relations$ips)
&$at of t$e first entit^ ;it$ respect to t$e second and t$at of t$e second entit^ ;it$ respect to
t$e
first. 'n t$is e#ample a manager is responsible for a department and a department is t$e respon
sibilit^ of a manager.
"ac$ relations$ip line $as t$ree distinct properties) :irstl^ t$e relations$ip lin< p$rase, secondl^
t$e degree or cardinalit^ of t$e relations$ip and t$irdl^ t$e participation or optionalit^ of t$e
relations$ip. &$ese t$ree properties combine to form t$e relations$ip statement.
&&+(" 0 $elationship 2in= ,hrase

&$e first propert^ of t$e relations$ip statement is t$e relations$ip lin< p$rase. &$is s$ould be a
s$ort description of t$e nature of t$e relations$ip, t^picall^ bet;een t$ree and five ;ords long.
't is al;a^s read cloc<;ise ;it$ respect to t$e entities t$at it lin<s, so in t$is e#ample)
a+anager
is responsible for departmenta, and aDepartment is responsibilit^ of managera.
'f t$e same relations$ip ;ere to be dra;n ;it$ department on t$e left $and side t$en t$e
positions of t$e lin< p$rases ;ould $ave to be reversed.
&&+(" 0 $elationship )ardinalit.
&$e second propert^ of t$e relations$ip statement is t$e degree, or ma#imum cardinalit^, of
t$e relations$ip. 'f an entit^ $as a cro;sfoot s^mbol dra;n against it, t$en man^ occurrences
of t$at entit^ ma^ relate to t$e ot$er entit^. Conversel^ if no cro;sfoot is dra;n against it,
at most one occurrence of t$at entit^ ma^ relate to t$e ot$er entit^.

'n t$is e#ample) "ac$ compan^ emplo^s one or more emplo^ees, but "ac$ emplo^ee is
emplo^ed b^ onl^ one compan^. &$is is called a onetoman^ relations$ip. +a#imum cardina
lities ma^ be combined to give anot$er t;o relations$ip t^pes, 'n t$is e#ample)

"ac$ manager is responsible for onl^ one department and eac$ department is t$e responsibilit^
of onl^ one manager. &$is is called a onetoone relations$ip.
/nd in t$is e#ample)

"ac$ lecturer teac$es one or more courses and eac$ course is taug$t b^ one or more lecturers.
&$is is called a man^toman^ relations$ip.
&o recap, t$ree different relations$ip t^pes $ave been illustrated, onetoman^, onetoone and
man^toman^.
&&+(" 0 $elationship ,articipation
&$e t$ird and final propert^ of t$e relations$ip statement is t$e participation or optionalit^.
/ solid line s$o;s t$at an entit^ occurrence must be associated ;it$ eac$ occurrence of t$e
ot$er entit^. 'n t$is e#ample)

"ac$ passenger must possess a tic<et, and "ac$ tic<et must belong to a passenger. / dotted line
s$o;s t$at an entit^ occurrence ma^ be associated ;it$ eac$ occurrence of t$e ot$er entit^,
'n t$is e#ample)

"ac$ boo< ma^ be borro;ed b^ a borro;er, and "ac$ borro;er ma^ borro; one or more
boo<s.
:urt$ermore, t$ese s^mbols can be combined. 'n t$is e#ample)

"ac$ boo< ma^ be recalled b^ a reservation, but eac$ reservation must be recalling a boo<.
-emember, t$ere are onl^ t;o components to a data model diagram, entities and relations$ips.
/ relations$ip is an association bet;een t;o entities to ;$ic$ all of t$e occurrences of t$ose
t;o
entities must conform.
&$ere are t$ree distinct properties of t$e relations$ip7 firstl^ t$e relations$ip lin< p$rase,
secondl^ t$e degree or cardinalit^ of t$e relations$ip and t$irdl^ t$e participation or optio
nalit^ of t$e relations$ip. &$ese t$ree properties are collectivel^ termed t$e relations$ip
statement.

&&+(" 0 Identif.ing $elationships
&$ere are .ust t;o `uestions t$at need to be as<ed, in order to establis$ t$e degree of t$e rela
tions$ip t$at e#ists bet;een an^ t;o entities.
'n order to identif^ t$e degree of t$e relations$ip bet;een t$e entities E and \ t$e follo;ing
t;o `uestions need to be as<ed.
guestion 2
Can an occurrence of E to be associated ;it$ more t$an one occurrence of \G
guestion 4
Can an occurrence of \ to be associated ;it$ more t$an one occurrence of EG
"ac$ of t$ese `uestions can be ans;ered a\esa or a5oa and bot$ `uestions must be ans;ered.
&$is means t$at t$ere are four possible outcomes as s$o;n in t$e table.

&$e nature of t$e relations$ip associated ;it$ eac$ outcome is as follo;s)
8ption 2, guestion2 e`uals \es, guestion4 e`uals 5o.
'n t$is case a onetoman^ relations$ip $as been identified, represented b^ t$e relations$ip
line s$o;n.
8ption 4, guestion2 e`uals 5o, guestion4 e`uals \es
/s in t$e first case a onetoman^ relations$ip $as been identified, represented b^ t$e rela
tions$ip line s$o;n.
8ption R, guestion2 e`uals \es, guestion4 e`uals \es
'n t$is case a man^toman^ relations$ip $as been identified.
+an^toman^ relations$ips ma^ be s$o;n in t$e earl^ apreliminar^a data model in order to
aid t$e clarit^ of t$ese earl^ diagrams. bo;ever, suc$ relations$ips are invalid and are
t$erefore al;a^s remodeled using alin< entitiesa in later diagrams. &$is process is e#plai
ned later in t$e course.
8ption S, guestion2 e`uals 5o, guestion4 e`uals 5o
'n t$is case a onetoone lin< $as been identified.
6egitimate onetoone relations$ips are rare and it is li<el^ t$at t$is relations$ip is one t$at
needs to be rationalized. &$e met$ods used to investigate onetoone relations$ips and to
remodel t$em ;$ere necessar^ are e#plained later in t$e course.
'n a onetoman^ relations$ip t$e entit^ at t$e aonea end is normall^ referred to as t$e master,
and t$e entit^ at t$e aman^a end referred to as t$e detail entit^. (ome anal^sts adopt t$e ano
dead cro;sa rule and avoid dra;ing cro;sfeet pointing up;ards. &$is ensures t$at detail
entities are s$o;n belo; t$e master entities to ;$ic$ t$e^ belong.
&$is ma<es t$e diagram clearer, alt$oug$ congestion ma^ ma<e t$is rule difficult to
enforce t$roug$out t$e data model.
&&+(" 0 $elationship &tatements
&$e relations$ip statement is a formal description t$at encompasses t$e t$ree properties of
t$e relations$ip.
&$e first propert^ is t$e relations$ip lin< p$rase, t$e second t$e degree or cardinalit^ of t$e
relations$ip and t$e t$ird t$e participation or optionalit^ of t$e relations$ip.

5.4. etoda ' ,'apabilit^ aturit^ odel.
%. T=e capa+ilit? maturit? model for soft9are# +acBground* concepts* structures and usage.

1. %ntroducing Soft9are Process aturit?.
&$e "volution of t$e C++.
'mmature versus +ature (oft;are 8rganizations.
:undamental Concepts =nderl^ing !rocess +aturit^.
&otal gualit^ +anagement and t$e C++.
Customer (atisfaction.
%enefits and -is<s of +odel%ased 'mprovement.
2. T=e Soft9are Process aturit? 4rame9orB.
%e$avioral C$aracterization of t$e +aturit^ 6evels.
(<ipping +aturit^ 6evels.
>isibilit^ into t$e (oft;are !rocess.
!rediction of !erformance.
3. T=e Structure of t=e 'apa+ilit? aturit? odel.
'nternal (tructure of t$e +aturit^ 6evels .
+aturit^ 6evels.
he^ !rocess /reas.
he^ !ractices.
Common :eatures.
4. %nterpreting t=e '.
'nterpreting t$e he^ !ractices.
&$e he^ !rocess /rea &emplate.
'nterpreting t$e Common :eatures.
8rganizational (tructure and -oles.
=nderstanding (oft;are !rocess Definition.
&$e "volution of !rocesses.
/ppl^ing !rofessional ]udgment.
5. :sing t=e '.
/ C++%ased /ppraisal +et$od.
!rocess /ssessments and Capabilit^ "valuation.
(oft;are !rocess 'mprovement.
=sing t$e C++ in Conte#t.
C. & Dig=3aturit? $Aample# Space S=uttle 1n+oard Soft9are.
'ntroduction.
%ac<ground.
/pproac$es to !rocess 'mprovement.
8verall 6essons.
%%. T=e Be? practices of t=e capa+ilit? maturit? model for soft9are.
E. T=e >e? &reas for 2evel 2# Repeata+le.
-e`uirements +anagement.
(oft;are !ro.ect !lanning.
(oft;are !ro.ect &rac<ing and 8versig$t.
(oft;are (ubcontract +anagement.
(oft;are gualit^ /ssurance.
(oft;are Configuration +anagement.
F. T=e >e? Process &reas for 2evel 3# )efined.
8rganization !rocess :ocus.
8rganization !rocess Definition.
&raining !rogram.
'ntegrated (oft;are +anagement.
(oft;are !roduct "ngineering.
'ntergroup Coordination.
!eer -evie;s.
G. T=e >e? Process &reas for 2evel 4# anaged.
guantitative !rocess +anagement.
(oft;are gualit^ +anagement.
1H. T=e >e? Process &reas for 2evel 5#1ptimi!ing.
Defect !revention.
&ec$nolog^ C$ange +anagement.
!rocess C$ange +anagement.
&ppendiA &# References.
&ppendiA 8# &cron?ms.
&ppendiA '# -lossar?.
&ppendiA )# &+ridged 0ersion of t=e >e? Practices.
&ppendiA $# apping t=e >e? Practices to -oals.
&ppendiA 4# 'omparing %S1 GHH1 and t=e '.
&ppendiA -# &n 1vervie9 of %S1Is SP%'$ Pro7ect.
&ppendiA D# '=ange Distor? of t=e '.
&ppendiA %# '=ange Re@uest 4orm.
%ndeA. H2H154CC4ETH4HC2HH1
5.5. etoda costurilor sau ingineria valorii
&N$J& 1.
)etalii cu privire la o+iective* iesiri* formali!area atri+utelor )etalii cu privire la o+iective* iesiri* formali!area atri+utelor
i documente de intrare i documente de intrare
1. )efinirea o+iectivelor (se face n etapa +FD)
8biectivele sistemului informatic reprezinta scopuri imediate si de perspectiva ale
perfectionarii activitatii economice si de conducere, in vederea ridicarii nivelului de informare
operativa si previzionala a structurilor organizatorice, a perfectionarii metodelor si proceselor
te$nicoinformationale si de conducere pentru asigurarea ma#imalizarii efieientei economice si a
rentabilitatii unitatii beneficiare.
8biectivele sistemului informatic presupun abordarea si rezolvarea informatica a unor
probleme cu caracter sintetic si analitic, ntro maniera sistemica, pentru asigurarea scopurilor
propuse. /ceste obiective sunt diferentiate n functie de nivelele micro, mezo si macroeconomice
avand caracteristici generale si specifice, subordonate cadrului legislativnormativ, dotarii cu
te$nica de calcul si cerintelor dezvoltarii economice, imediate si de perspectiva, a unitatii
beneficiare.
8biectivele sistemului informatic pot fi)
generale 7
specifice.
i1+iective generale
1+iectivele generale ale unui sistem informatic vizeaza probleme cu caracter global ale
conducerii unitatii comerciale si structurale specifice compartimentelor functionale, n scopul
realizarii atributelor conducerii si ale functiilor unitatilor economice. in raport de aceste aspecte,
obiectivele generale pot fi)
de conducere (manageriale)7
funcionale.
1+iectivele de conducere urmaresc aspecte globale de conducere ale unitatii economice,
si au n vedere urmatoarele probleme )
rentabilizarea permanenta a activitatii economice7
realizarea globala si structurala a indicatorilor economico
financiari (cifra de afaceri, valoarea adaugata, profitul brut si net, capitalul propriu, capacitatea de
plata, rata rentabilitatii, eficienta utilizarii fondurilor fi#e etc.), calculul si planificarea
jrezultatelorJ planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor
circulante si a surselor de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie, inclusiv
utilizarea bugetului general al unitatii economice.
perfectionarea activitatii de conducere n vederea asigurarii unui optim global la
nivelul ntregii activitati economice7
fundamentarea deciziilor de conducere tactica, strategica si operativa pe baza
informatiilor obtinute ca urmare a prelucrarilor sistemului informativ7
asigurarea unei coordonari a intregului sistem informational de cizional7
utilizarea selectiva a unor informatii de e#ceptie (rata anuala de nnoire a
mi.loacelor fi#e, tendintele preturilor de aprovizionare, etc.), pentru asigurarea unei gestiuni
eficiente a patrimoniului net pe baza unor informatii cu caracter programatic si
analitic7
degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina, formalizarea prin
noul sistem a informatiilor sintetice necesare derularii relatiilor informationale cu
organismele de stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale7
furnizarea ntro forma adecvata, eficienta si facila a informatiilor globale
necesare conducerii unitatii economice, sub forma unor indicatori globali, situatii cu
caracter sintetic, grafice, etc., care trebuie sa contina date relevante, prin
intermediul afisarii la videoterminal7
cresterea calitatii procesului decizional prin abordarea sistemica a activitatii
unitatii economice si utilizarea modelarii matematice,adoptate sistemelor electronice de calcule7
e#tinderea principiului conducerii prin e#ceptie si pe baza de obiective.
1+iectivele functionale ale unui sistem informatic au n vedere informatizarea
activitatilor n conformitate cu anumite functii ale unitatii economice (comerciala,j financiar
contabila si de personal), dosfasurat la nivelul compartimentelor functionale. /ceste obiective
sunt fundamental dependente de specificul activitatii regiilor autonome sau al societatilor
comerciale si cuprind urmatoarele deziderate generale)
a) &ctivitatea comerciala (aprovizionare, desfacere, mar<eting,) desfasurata in cadrul
unor compartimente corespunzatoare are n vedere elementele specifice fiecarei
subactivitati din punct de vedere informatic, dupa cum urmeaza)
&ubactivitatea de aprovizionare tehnico!materiala propune rezolvarea
urmatoarelor aspecte specifice)
fundamentarea necesarului si a comenzilor de aprovizionat7
contractarea necesarului de aprovizionat7
urmarirea derularii contractelor de aprovizionare.
&ubactivitatea de desfacere a rezultatelor activitatii presupune)
primirea si centralizarea comenzilor de la clienti7
livrarea catre clientii interni si e#terni a productiei contractate7
urmarirea ritmicitatii livrarilor n scopul onorarii contractelor
nc$eiate.
&ubactivitatea de mar=eting &ubactivitatea de mar=eting presupune) presupune)
studierea caracteristicilor te$nicoeconomice, inclusiv a studierea caracteristicilor te$nicoeconomice, inclusiv a
te$nicilor de comercializare a produselor concurente, te$nicilor de comercializare a produselor concurente,
furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate7 furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate7
studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere
in vederea realizarii relatiilor valutarfinanciare si de in vederea realizarii relatiilor valutarfinanciare si de
distribuire a produselor proprii7 distribuire a produselor proprii7
cooperarea cu alte societati comerciale din tara sau cooperarea cu alte societati comerciale din tara sau
strainatate n vederea promovarii produselor pe terte piete. strainatate n vederea promovarii produselor pe terte piete.
b) &ctivitatea financiar3conta+ila (financiar, contabilitate, control financiar) desfasurata
n cadrul compartimentelor specifice presupune rezolvarea din punct de vedere informatic a unor
elemente specifice, dupa cum urmeaza )
&ubactivitatea financiara are n vedere)
Calculul si decontarea tuturor categoriilor de impozite (impozitul pe
salariu, impozitul pe circulatia marfurilor sau impozitul pe valoarea
adaugata, impozitul pe profit)7
elaborarea bugetului general al unitatii economice pe an financiar, cu
defalcare pe subunitati7
derularea relatiilor banesti cu bugetul statului, bancile comerciale interne,
si e#terne, inclusiv cu alti agenti economici din tara sau strainatate7
efectuarea si urmarirea decontarilor cu tertii (persoane fizice sau .uridice).
Su+activitatea de conta+ilitate la nivelul unitatii economice se structureaza n doua
componente)
'onta+ilitatea financiara (sintetica) concretizata n urmarirea e#istentului
si miscarii elementelor patrimoniale (imobilizari, stocuri, creante si datorii,
mi.loace financiare, capital privit sub forma de fonduri, rezerve si finantari,
credite, c$eltuieli si venituri).
'onta+ilitatea de gestiune (analitica) poate fi organizata fie prin
detalierea conturilor de evidenta a elementelor patrimoniale privite la
nivelul contabilitatii financiare (grupele '>'''), fie prin utilizarea unor
conturi de gestiune interna care se organizeaza n functie de necesitatile de
informare si conducere ale unitatk economice. /ceasta detaliere urmareste
reflectarea stocurilor, veniturilor, c$eltuielilor si rezultatelor pe intervalul
de gestiune al unitatii economice. Din cele prezentate rezulta ca ntreaga
activitate de contabilitate asigura)
nregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor
economice7
prelucrarea datelor n concordanta cu principiile si metodele
contabilitatii7
sintetizarea ntregii activitati financiarcontabile prin intermediul
instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul
contabil).
&ubactivitatea de control financiar la nivelul unitatii economice urmareste
analiza si controlul gestiunii patrimoniului regiei autonome sau
soeietatii comerciale prin instrumente proprii n scopul prevenirii si
sesizarii ncalcarii normelor legale de utilizare a resurselor umane,
materiale si banesti.
c) &ctivitatea de personal (evidenta personalului, salarizare, perfectionarea calificarii
salariatilor) desfasurata n cadrul unor compartimente adecvate, cu o pondere dependenta direct
de specificul regiei autonome sau societatii comerciale, are n vedere rezolvarea sub aspect
informatic a problemelor impuse de e#istenta, miscarea si scolarizarea personalului anga.at,
inclusiv aspectele specifice salarizarii,dupa cum urmeaza)
&ubactivitatea de evidenta a personalului, presupune)
evidenta e#istentului si a miscarii de personal pe profesii, functii, nivele de
calificare, etc., pe diferite intervale de timp7
atestarea pe profesii, functii si locuri de munca a salariatilor in raport de
evolutia specificului activitatii7
verificarea ncadrarii personalului pe profesii, functii si locuri de activitate.
&ubactivitatea de salarizare asigura)
evidenta timpului lucrat si nelucrat de salariati7 calculul lunar al drepturilor
banesti n raport de activitatea depusa7
evidentierea eventualelor imputatii sau popriri pentru rezultatele
necorespunzatoare ale activitatii depuse, inclusiv determinarea impozitului
pe salariu si alte categorii de retineri.
&ubactivitatea de perfectionare a calificarii personalului are o pondere diferentiata n functie de
sectoarele de activitate, caracterizate printro dinamica accentuata a te$nologiilor utilizate, motiv
pentru care se urmareste realizarea sub raport informatic a urmatoarelor cerinte)
analiza raportului dintre nivelul de calificare mediu al personalului anga.at
si nivelul cerut de te$nologiile de productie utilizate7
urmarirea activitati de scolarizare si de atestare profesionala, dupa
finalizarea cursurilor de pregatire7
stabilirea prioritatilor n anga.area a noi categorii de salariati, astfel ncat
activitatea unitatii economice sa se desfasoare, la cel mai nalt grad de
te$nicitate.
i1+iective specifice
1+iectivele specifice ale unui sistem informatic urmaresc rezolvarea unor probleme
dependente strict de activitatea de baza (productie, comert, servicii etc.) si de cea au#iliara, n
raport de functiile de cercetare si productie. /cestea au un caracter propriu si dependent de rolul
unitatii economice n meeanismul economiei de piata. !rivite sub acest aspect, obiectivele
specifice ule unui sistem informatic pot fi structurate n )
obiective specifice activitatii de baza7
obiective specifice activitatii au#iliare.
1+iectivele specifice activitatii de +a!a urmaresc realizarea sub aspect informatic a
tuturor subactivitatilor de cercetare si productie ce constituie specificul activitatii regiei autonome
sau al societatii comerciale. /ceste obiective sunt diferentiate (au caracter particular), dar ele se
pot incadra ntro structura fundamentala, prin intermediul careia sistemul informatic trebuie sa
realizeze)
utilizarea eficienta a capacitatilor de productie7
introducerea de te$nologii si produse noi la nivelul te$nicii actuale7
realizarea ritmica si de calitate a lucarilor de investitii7
modernizarea utila.elor si a altor factori de prodctie7
mbunatatirea continua a calitatii productiei7
cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie7
ncadrarea consumurilor de materiale n normele te$nologice7
utilizarea rationala a capacitatilor de depozitare a materialelor si produselor.
1+iectivele specifice activitatii auAiliare vor avea n vedere realizarea sub aspect informatic a
tuturor subactivitatilor secundare, desfasurate n cadrul unitatii economice. /ceste obiective au
un caracter particular, o pondere si o importanta diferentiata de la un agent economic la altul,
avand ca scop rezolvarea unor aspecte specifice, cum ar fi)
urmarirea operativa a activitatii sectoarelor au#iliare a caror activitate determina in mod direct
desfasurarea activitatilor principale7
folosirea eficienta a capacitatilor au#iliare de productie7
robotizarea, paleatizarea si containerizarea activitatilor au#iliare din unitatea economica7
realizarea programelor de asimilare a noilor produse si de perfectionare a te$nologiilor de
fabricatie n scopul generalizarii la nivelul activitatii de baza7
asigurarea unei colaborari si specializari ale caror rezultate urmeaza a fi incluse n sectoarele de
baza ale unitatii economice.
1+iectivele generale si specifice ale unui sistem informatic, pot surprinde si alte aspecte
concrete, ce decurg din)
marimea unitatii economice7
ponderea acesteia ntro ramura de activitate7
gradul de specializare a activitatilor de baza si au#iliare, ntrun domeniu concret al economiei
de piata7
gradul de participare al unitatii economice la derularea unor operatiuni de e#portimport,
cooperare internationala etc., factori ce pot impune si alte tipuri de obiective, a caror nuantare va
fi diferita de la o unitate economica la alta.
8biectivele sistemului informatic trebuie sa asigure)
utilizarea eficienta si e#tensiva a sistemelor electronice de ealcul si a retelei de calculatoare
teletransmisie, specifice ntregului sistem informatic proiectat )
cresterea vitezei de circulatie a informatiilor, reducerea ciclului informational si a timpului de
raspuns ca urmare a realizarii noului sistem informatic.
functionarea performanta, n conditii de fiabilitate si stabilitate n timp, a ntregului ansamblu
de ec$ipamente de calcul, care trebuie sa realizeze
folosirea n retea a ntregii game de ec$ipamente de calcul ntro varianta
ar$itecturala, pentru a satisface integral cerintele sistemului informatic
proiectat7
utilizarea eficienta a unitatii centrale a sistemului electronic de calcul
printro alocare dinamica a spatiului de memorie n vederea satisfacerii
permanente a tuturor utilizatorilor sistemului informatic7
folosirea alocarii virtuale a suporturilor e#terne de memorare in vederea
realizarii unei confidentialitati adecvate , si a unei utilizari eficiente a
acestora7
realizarea celei mai adecvate si operative metode de codificare si
introducere a datelor, n scopul minimalizarii timpului de ncarcare a
colectiilor de date prin intermediul fisierelor sau bazei de date7
adoptarea unor solutii performante de realizare a procedurilor de
e#ploatare a colectiilor de date n vederea obtinerii la videoterminale a
tuturor iesirilor n care se concretizeaza obiectivele noului sistem7
asigurarea unei securitati si confidentialitati ma#ime a colectiilor de date si
a utilizatorilor etc.
/bordarea integrala a obiectivelor generale si specifice permite proiectarea
unui sistem informatic integrat (total) la nivelul unei unitat' economice n
conditii de eficienta ma#ima.
8biectivele sistemului informatic urmeaza a fi concretizate n iesirile
specifice ale acestuia) indicatori economicofinanciari, liste9situatii de iesire,
grafice, iesiri catre alte sisteme.
2. %esirile sistemului informatic (se identific n +FD i se aprofundeaz n +CDD)
-ealizarea practica a obiectivelor sistemului informatic se caracterizeaza prin satisfacerea
cerintelor informationale ale conducerii i structurilor organizatorice din unitatea beneficiara.
'esirile sistemului informatic pot fi privite din punct de vedere)
structural7
functional7
tipologic.
Din punct de vedere structural, iesirile sistemului informatic reprezinta a treia componenta din
triada ce caracterizeaza structura generala a oricarui tip de sistem) %ntrari < Prelucrari <
%esiri.
Din punct de vedere functional, iesirile sistemului informatic concretizeaza obiectivele
generale si specifice ale sistemului proiectat. Din punct de vedere tipologic, iesirile sistemului
informatic pot fi redate sub forma de)
indicatori sintetici privind starea si rezultatele activitatii economico financiare7
liste'situatii de iesire care cuprind indicatorii analitici ai starii si
rezultatelor activitatii economicofinanciare7
grafice care redau sub forma sinoptica starea si evolutia indicatorilor economicofinanciari
iesiri catre alte sisteme informatice, transmise n direct (offline) prin intermediul suporturilor
magnetice (disc fle#ibil, disc magnetic,banda magnetica etc.), sau direct (online) prin
intermediul unei retele locale de calculatoare.
'ndiferent de tipologia iesirilor sistemului informatic, acestea trebuie sa respecte cerintele si 'ndiferent de tipologia iesirilor sistemului informatic, acestea trebuie sa respecte cerintele si
restrictiile cadrului legislativnormativ n vigoare, pentru ca activitatea unitatii economice sa se restrictiile cadrului legislativnormativ n vigoare, pentru ca activitatea unitatii economice sa se
desfasoare in coordonatele legalitatii economice. desfasoare in coordonatele legalitatii economice.
2.1. 2.1. %ndicatorii economico3financiari %ndicatorii economico3financiari specifici unitatii economice specifici unitatii economice au rolul de a au rolul de a
caracteriza din punct de vedere sintetic si analitic activitatea economicofinanciara prin caracteriza din punct de vedere sintetic si analitic activitatea economicofinanciara prin
intermediul unor informatii care redau) intermediul unor informatii care redau)
patrimoniul net al regiei autonome sau a societatii comerciale prin intermediul inventarierii patrimoniul net al regiei autonome sau a societatii comerciale prin intermediul inventarierii
patrimoniului si a posturilor din bilantul contabil elaborate la finele perioadei de gestiune7 patrimoniului si a posturilor din bilantul contabil elaborate la finele perioadei de gestiune7
starea si rezultatele economicofinanciare ale unitatii economice pe o perioada determinata de starea si rezultatele economicofinanciare ale unitatii economice pe o perioada determinata de
gestiune7 gestiune7
calculul si planificarea financiara a investitiilor7 calculul si planificarea financiara a investitiilor7
calculul si planificarea rezultatelor economicofinanciare7 calculul si planificarea rezultatelor economicofinanciare7
calculul si previzionarea activelor circulante si surselor de finantare7 calculul si previzionarea activelor circulante si surselor de finantare7
calculul si previzionarea activitatii de trezorie. calculul si previzionarea activitatii de trezorie.
/cesti indicatori au rolul de a concretiza obiectivele generale de conducere si functionale /cesti indicatori au rolul de a concretiza obiectivele generale de conducere si functionale
ale unitatii economice, motiv pentru care ei pot constitui rezultatul prelucrarii unui sistem ale unitatii economice, motiv pentru care ei pot constitui rezultatul prelucrarii unui sistem
informatic proiectat. informatic proiectat.
(electarea concreta a anumitor indicatori din multimea totala a acestora se poate realiza n (electarea concreta a anumitor indicatori din multimea totala a acestora se poate realiza n
functie de) functie de)
&ipul unitatii economice &ipul unitatii economice (regii autonome, societati comerciale in) (regii autonome, societati comerciale in)
nume colectiv, comandita simpla, comandita pe actiuni, societate nume colectiv, comandita simpla, comandita pe actiuni, societate pe actiuni si pe actiuni si
societate cu raspundere limitata determina utilizarea societate cu raspundere limitata determina utilizarea nuantata a unor indicatori nuantata a unor indicatori
economicofinanciari. economicofinanciari.
(pecificul activitatii de baza a unitatii economice (pecificul activitatii de baza a unitatii economice poate determina poate determina
utilizarea unor indicatori economicofinanciari comuni sau utilizarea unor indicatori economicofinanciari comuni sau specifici. De specifici. De
e#emplu, pentru regiile autonome de e#tractia e#emplu, pentru regiile autonome de e#tractia petrolului, natura activitatii petrolului, natura activitatii
determina utilizarea unor indicatori determina utilizarea unor indicatori specifici, cum ar fi) productia marfa fabricata, specifici, cum ar fi) productia marfa fabricata,
productia marfa vnduta si incasata etc., n timp ce la o societate comerciala a carei activitate de productia marfa vnduta si incasata etc., n timp ce la o societate comerciala a carei activitate de
baza consta n comercializarea bunurilor de consum, se vor utiliza indicatori .specifici activitatii, baza consta n comercializarea bunurilor de consum, se vor utiliza indicatori .specifici activitatii,
cum sunt) valoarea totala a vanzarilor de marfuri, c$eltuieli totale cu depozitarea cum sunt) valoarea totala a vanzarilor de marfuri, c$eltuieli totale cu depozitarea
marfurilor, c$eltuieli de reclama si publicitate etc. marfurilor, c$eltuieli de reclama si publicitate etc.
+entionam ca ambele categorii de unitati economice mentionate, pot utiliza indicatori +entionam ca ambele categorii de unitati economice mentionate, pot utiliza indicatori
economicofinanciari comuni, cum ar fi) cifra de afaeeri, capitalul propriu, profitul total realizat, economicofinanciari comuni, cum ar fi) cifra de afaeeri, capitalul propriu, profitul total realizat,
profitul net, profitul folosit pentru autofinantare, capacitatea de plata, rata rentabilitatii, profitul net, profitul folosit pentru autofinantare, capacitatea de plata, rata rentabilitatii,
rentabilitatea capitalului etc. rentabilitatea capitalului etc.
Comple#itatea si volumul activitatii unitatii economice Comple#itatea si volumul activitatii unitatii economice poate poate
impune selectarea anumitor indicatori care sa ofere informatii sintetice sau analitice raportate impune selectarea anumitor indicatori care sa ofere informatii sintetice sau analitice raportate
direct la arrumite aspecte concrete din activitatea unitatii economice. direct la arrumite aspecte concrete din activitatea unitatii economice.
Fradul de dispersare a activitatii unitatii economice Fradul de dispersare a activitatii unitatii economice poate poate determina determina
utilizarea unor indicatori specifici pe subunitati si n dinamica, astfel ncat la nivelul global al utilizarea unor indicatori specifici pe subunitati si n dinamica, astfel ncat la nivelul global al
unitatii economice, conducerea acesteia sa cunoasca operativ rezultatele ntregii activitati unitatii economice, conducerea acesteia sa cunoasca operativ rezultatele ntregii activitati
economicofinanciare. economicofinanciare.

2.2. 2istele5situatiile de iesire 2.2. 2istele5situatiile de iesire reflecta cerintele informationale ale conducerii unitatii economice reflecta cerintele informationale ale conducerii unitatii economice
sau compartimentelor functionale in cadrul obiectivelor generale ale sistemului informatic. sau compartimentelor functionale in cadrul obiectivelor generale ale sistemului informatic.
6istele9situatiile de iesire contin un sistem de indicatori economicofinanciari, sintetici sau 6istele9situatiile de iesire contin un sistem de indicatori economicofinanciari, sintetici sau
analitici grupati ntro forma care sa asigure materializarea integrala a obiectivelor propuse. analitici grupati ntro forma care sa asigure materializarea integrala a obiectivelor propuse.
6istele sau situatiile de iesire trebuie sa reflecte, prin continutul lor, starea si dinamica 6istele sau situatiile de iesire trebuie sa reflecte, prin continutul lor, starea si dinamica
fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul
proiectat. 5atura prelucrarilor sistemului informatic are un caracter specific in functie de natura proiectat. 5atura prelucrarilor sistemului informatic are un caracter specific in functie de natura
activitatii unitatii economice si impune o anumita structurare a indicatorilor economicofinanciari activitatii unitatii economice si impune o anumita structurare a indicatorilor economicofinanciari
n cadrul listelor9situatiilor de iesire. n cadrul listelor9situatiilor de iesire.
Determinarea concreta a continutului, formei si a circuitului informational al situatiilor de Determinarea concreta a continutului, formei si a circuitului informational al situatiilor de
iesire sunt realizate n functie de natura activitatii, cerintele informationale ale conducerii unitatii iesire sunt realizate n functie de natura activitatii, cerintele informationale ale conducerii unitatii
economice, obiectivele propuse, cadrul legislativnormativ (legi, decrete, $otrari, norme economice, obiectivele propuse, cadrul legislativnormativ (legi, decrete, $otrari, norme
metodologice, instructiuni, decizii interne) si cerintele specifice, unitatii beneficiare. /ceste metodologice, instructiuni, decizii interne) si cerintele specifice, unitatii beneficiare. /ceste
restrictii impun un anumit continut economic al situatiilor inclusiv elementele referitoare la restrictii impun un anumit continut economic al situatiilor inclusiv elementele referitoare la
destinatie, utilizare, frecventa si forma concreta n care vor apare. destinatie, utilizare, frecventa si forma concreta n care vor apare.
6istele9situatiile de iesire ce urmeaza a se obtine n cadrul unui sislem informatic pot fi 6istele9situatiile de iesire ce urmeaza a se obtine n cadrul unui sislem informatic pot fi
structurate si utilizate n concordanta cu) structurate si utilizate n concordanta cu)
specificul functiilor desfasurate concret n unitatea economica7 specificul functiilor desfasurate concret n unitatea economica7
destinatia listelor9 situatiilor de iesire7 destinatia listelor9 situatiilor de iesire7
gradul de sintetizare a indicatorilor economicofinanciari inclusi gradul de sintetizare a indicatorilor economicofinanciari inclusi in liste9situatii7 in liste9situatii7
momentul generarii listelor9situatiilor de iesire7 momentul generarii listelor9situatiilor de iesire7
referinta n timp a acestora7 referinta n timp a acestora7
modul de obtinere a listelor9situatiilor de iesire etc. modul de obtinere a listelor9situatiilor de iesire etc.
6istele9situatiile de iesire trebuie sa reflecte, prin continutul lor, starea si dinamica 6istele9situatiile de iesire trebuie sa reflecte, prin continutul lor, starea si dinamica
fenomenelor si proceselor economice desfasurate efectiv n cadrul unitatii economice beneficiare. fenomenelor si proceselor economice desfasurate efectiv n cadrul unitatii economice beneficiare.
5atura prelucrarilor sistemului informatic are un caracter specific determinat de natura activitatii 5atura prelucrarilor sistemului informatic are un caracter specific determinat de natura activitatii
unitatii economice, element care impune o anumita structurare a indicatorilor economico unitatii economice, element care impune o anumita structurare a indicatorilor economico
financiari n cadrul listelor9situatiilor de iesire. financiari n cadrul listelor9situatiilor de iesire.
Determinarea concreta a continutului, formei si a circuitului informational specific Determinarea concreta a continutului, formei si a circuitului informational specific
situatiilor de iesire sunt determinate n functie de) situatiilor de iesire sunt determinate n functie de)
natura si comple#itatea activitatii desfasurate de unitatea economica7 natura si comple#itatea activitatii desfasurate de unitatea economica7
cerintele informationale formulate de conducerea unitatii economice beneficiare7 cerintele informationale formulate de conducerea unitatii economice beneficiare7
cerintele informationale formulate de compartimentele functionale implicate in functionarea cerintele informationale formulate de compartimentele functionale implicate in functionarea
sistemului informatic7 sistemului informatic7
Continutul informational al listelor9situatiilor de iesire determina modul concret de Continutul informational al listelor9situatiilor de iesire determina modul concret de
structurare si ordonare a indicatorilor economicofinanciari n raport cu structurare si ordonare a indicatorilor economicofinanciari n raport cu cerintele legislative n cerintele legislative n
vigoare vigoare. /ceste restrictii impun un anumit continut concret al listelor9situatiilor de iesire, inclusiv . /ceste restrictii impun un anumit continut concret al listelor9situatiilor de iesire, inclusiv
elementele referitoare la circuitul informational al acestora n cadrul unitatii economice elementele referitoare la circuitul informational al acestora n cadrul unitatii economice
beneflciare. beneflciare.
(tructurarea situatiilor de iesire se realizeaza n functie de) (tructurarea situatiilor de iesire se realizeaza n functie de)
specificul functiilor generale ale unitatii economice7 specificul functiilor generale ale unitatii economice7
destinatia listelor situatiilor de iesire7 destinatia listelor situatiilor de iesire7
gradul de sintetizare a indicatorilor economicofinanciari7 gradul de sintetizare a indicatorilor economicofinanciari7
momentul generarii situatiilor de iesire7 momentul generarii situatiilor de iesire7
modul de obtinere. modul de obtinere.
6a definitivarea fiecarei liste9situatii de iesire se recomanda) 6a definitivarea fiecarei liste9situatii de iesire se recomanda)
titlul situatiei titlul situatiei, care va reda ntro forma sintetica continutul , care va reda ntro forma sintetica continutul
informational al acesteia si perioada sa de referinta7 informational al acesteia si perioada sa de referinta7
indicatorii prezenti n fiecare coloana indicatorii prezenti n fiecare coloana cu specificarea) cu specificarea)
algoritmul de calcul algoritmul de calcul(daca este cazul)7 (daca este cazul)7
natura si lungimea ma#ima natura si lungimea ma#ima a fiecarui indicator7 a fiecarui indicator7
gradele de total si subtotal gradele de total si subtotal7 7
numarul de e#emplare numarul de e#emplare, destinatia fiecarui e#emplar, frecventa, , destinatia fiecarui e#emplar, frecventa,
termenele de obtinere. termenele de obtinere.
6a definitivarea continutului si formei listelor9situatiilor de iesire se recomanda sa se 6a definitivarea continutului si formei listelor9situatiilor de iesire se recomanda sa se
urmareasca o valorificare cat mai deplina a posibilitatilor de prelucrare oferite de sistemul urmareasca o valorificare cat mai deplina a posibilitatilor de prelucrare oferite de sistemul
electronic de calcul. De asemenea, se vor avea n vedere si anumite cerinte cu caracter general, electronic de calcul. De asemenea, se vor avea n vedere si anumite cerinte cu caracter general,
cum sunt rezolvarea unor functii ma.ore ale conducerii unitatii, e#istenta unei game suficiente si cum sunt rezolvarea unor functii ma.ore ale conducerii unitatii, e#istenta unei game suficiente si
reprezentative de informatii, pentru a permite analiza e#$austiva a fenomenelor si proceselor reprezentative de informatii, pentru a permite analiza e#$austiva a fenomenelor si proceselor
economice reflectate. /ceste cerinte impun ca listele9situatiile de iesire sa fie prezentate ntro economice reflectate. /ceste cerinte impun ca listele9situatiile de iesire sa fie prezentate ntro
forma simpla, inteligibila de natura sa asigure si facilitatea n utilizare, ceea ce impune omiterea forma simpla, inteligibila de natura sa asigure si facilitatea n utilizare, ceea ce impune omiterea
detaliilor nesemnificative, ce nu corespund scopului propus. detaliilor nesemnificative, ce nu corespund scopului propus.
2.3. -raficele 2.3. -raficele redau ntro forma sugestiva evolutia in timp a valorii indicatorilor economico redau ntro forma sugestiva evolutia in timp a valorii indicatorilor economico
financiari continuti n listele9situatiile de iesire. "le pot fi ) financiari continuti n listele9situatiile de iesire. "le pot fi )
3 graficele liniare 3 graficele liniare redau evolutia in timp a redau evolutia in timp a
valorilor specifice fiecarui indicator, reprezentate valorilor specifice fiecarui indicator, reprezentate
prin puncte amplasate la o distanta de a#a prin puncte amplasate la o distanta de a#a
orizontala, proportionala cu valorile respective. orizontala, proportionala cu valorile respective.
intrun asemenea grafic se pot reprezenta intrun asemenea grafic se pot reprezenta
ma#imum sase indicatori7 ma#imum sase indicatori7
3 graficele de tip +are 3 graficele de tip +are arata arata
diferentele dintre valorile diferentele dintre valorile
indicatorilor, prin intermediul unor indicatorilor, prin intermediul unor
zone verticale ale caror dimensiuni zone verticale ale caror dimensiuni
sunt proportionale cu valorile reale sunt proportionale cu valorile reale
ale indicatorilor7 ale indicatorilor7
3 graficele de tip A? 3 graficele de tip A? reprezinta relatia dintre valorile indicatorilor. in zona # se va reda setul de reprezinta relatia dintre valorile indicatorilor. in zona # se va reda setul de
valori pentru a#a orizontala, iar n zona \ se vor reflecta valorile ce sugereaza relatia dintre valori pentru a#a orizontala, iar n zona \ se vor reflecta valorile ce sugereaza relatia dintre
indicatorii prezentati7 indicatorii prezentati7
3
3 graficele stive specifica valorile
indicatorilor prin intermediul unor zone
verticale suprapuse, ale caror dimensiuni
sunt proportionale cu valorile reale
prezentate prin grafic7
Incasari si plati
0
10
20
30
40
50
Ian Feb Mart Apr
Plati
Incasari
Incasari si plati
0
10
20
30
40
50
0 2 4 6
Plati
Incasari
Incasari si plati
0
20
40
60
80
Ian Feb Mart Apr
Incasari
Plati
3 graficele rotunde
asigura reflectarea
ponderii unor valori
aferente unui indicator
n cadrul unui set
complet de valori, ce
reprezinta valorile
integrale sau totale ale
indicatorului. 0n mod
concret, graficul are
forma unui cerc, iar
fiecare valoare a indicatorului este reprnzentata prin intermediul unui sector de
cerc si redat n unitatile procentuale.
/ceste grafice pot fi nsotite de elemente complementare) /ceste grafice pot fi nsotite de elemente complementare)
titlul si subtitlul graficului7 titlul si subtitlul graficului7
legende privind reprerentarea indicatorilor din grafic7 legende privind reprerentarea indicatorilor din grafic7
grile pentru redarea graficului prin linii orizontale, verticale sau prin patrate. grile pentru redarea graficului prin linii orizontale, verticale sau prin patrate.
reprezentarea cromatica a graficului (albnegru sau alte culori)7 reprezentarea cromatica a graficului (albnegru sau alte culori)7
definirea unor formate corespunzatoare pentru valorile indicatorilor (numar fi# de zecimale, definirea unor formate corespunzatoare pentru valorile indicatorilor (numar fi# de zecimale,
reprezentare eu mantisa si e#ponent, prin procente7 format $istograma semnul 1H3 pentru valori reprezentare eu mantisa si e#ponent, prin procente7 format $istograma semnul 1H3 pentru valori
pozitive si semnul 11 pentru valori negative etc.). pozitive si semnul 11 pentru valori negative etc.).
Fraficele pot fi obtinute n cadrul unui sistem informatic prin prelucrarea colectiilor de Fraficele pot fi obtinute n cadrul unui sistem informatic prin prelucrarea colectiilor de
date, care conduc la obtinerea unor liste9situatii sub forma de tabele, ce pot fi reprezentate n date, care conduc la obtinerea unor liste9situatii sub forma de tabele, ce pot fi reprezentate n
continuare sub forma de grafice prin intermediul unor produse de programare specializate continuare sub forma de grafice prin intermediul unor produse de programare specializate
(68&=( 24R, &%6, g=/&&-8,"EC"6,/CC"(( etc.). (68&=( 24R, &%6, g=/&&-8,"EC"6,/CC"(( etc.).
2.4. %esiri c 2.4. %esiri c tre alte sisteme tre alte sisteme
(istemul informational propriu unitatii economice se afla n intercone#iune cu sistemele (istemul informational propriu unitatii economice se afla n intercone#iune cu sistemele
informationale aferente altor unitati economice sau organisme guvernamentale. /ceasta informationale aferente altor unitati economice sau organisme guvernamentale. /ceasta
caracteristica impune si necesitatea corelarii sistemului informatic specific unitatii economice caracteristica impune si necesitatea corelarii sistemului informatic specific unitatii economice
benefiaiare cu alte sisteme informatice cone#e. in acest sens, iesirile sistemului informatic al benefiaiare cu alte sisteme informatice cone#e. in acest sens, iesirile sistemului informatic al
unitatii beneficiare pot constitui intrari n alte sisteme informatice, n timp ce iesirile altor sisteme unitatii beneficiare pot constitui intrari n alte sisteme informatice, n timp ce iesirile altor sisteme
informatice pot fi intrari n sistemul informatic propriu unitatii economice. /ceste informatice pot fi intrari n sistemul informatic propriu unitatii economice. /ceste
interconditionari se pot realiza prin intermediul retelelor de calculatoare ce vor asigura interconditionari se pot realiza prin intermediul retelelor de calculatoare ce vor asigura
cone#iunea dintre bazele informationale specifice, carora le vor corespunde bazele de date cone#iunea dintre bazele informationale specifice, carora le vor corespunde bazele de date
asociate, ntre care se realizeaza sc$imbul efectiv de date. asociate, ntre care se realizeaza sc$imbul efectiv de date.
Din punct de vedere tipologic, iesirile catre alte sisteme informatice pot fi) Din punct de vedere tipologic, iesirile catre alte sisteme informatice pot fi)
0 50
I
a
n
A
p
r
0
50
I
a
n
P
l
a
t
i
0
50
I
a
n
P
l
a
t
i
0
10
20
30
40
I
a
n
A
p
r
Plati
Incasari si plati
Ian
Feb
Mart
Apr
directe directe (online), asigurate prin intermediul transmisiilor de date ntre doua retele locale de (online), asigurate prin intermediul transmisiilor de date ntre doua retele locale de
calculatoare proprii agentului economic7 calculatoare proprii agentului economic7
3 indirecte 3 indirecte (of fline), asigurate prin transmiterea datelor ntro anumita structura, continut si un (of fline), asigurate prin transmiterea datelor ntro anumita structura, continut si un
anumit suport magnetic, la anumite frecvente stabilite de comun acord. anumit suport magnetic, la anumite frecvente stabilite de comun acord.
3. 4ormali!area atri+utelor (se aplic n +CDD)
:ormalizarea atributelor are ca scop elaborarea codurilor si adaptarea documentelor de intrare la
cerintele sistemului informatic.
33.1 'odificarea atri+utelor
5ecesitatea codificarii atributelor este impusa de cerintele de grupare si ierar$izare a
atributelor care ofera multiple posibilitati de prelucrare a colectiilor de date n care va fi transpusa
baza informationala. Codificarea atributelor conduce si la utilizarea intensiva a suporturilor direct
adresabile si a memoriei interne, ceea ce permite optimizarea accesului la diverse valori a
atributelor, concomitent cu minimalizarea timpului de prelucrare a viitoarelor colectii de date. De
asemenea, codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si
integritatea valorii atributelor, ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate
n timpul prelucrarii.
'n mod concret codificarea atributelor trebuie sa realizeze o corelatie directa ntre
semantica atributelor e#istente n baza informationala de intrare si multimea de
simboluri acordate acestora (codurile sistemului informatic) n concordanta cu cerintele
si functiile specifice codurilor. 0n acest sens, se urmaresc)
cerintele si functiile codificarii7
tipurile de coduri utilizate ntrun sistem informatic7
fazele realizarii codificarii.
a. 'erintele si functiile codificarii
/ctivitatea de codificare a atributelor, trebuie sa asigure o legatura ntre specificul
unitatii economice si particularitatile bazei informationale de intrare.
Codificarea trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte)
:nicitatea codului, presupune e#istenta unui singur simbol pentru un atribut al bazei
informationale de intrare (corespondenta biunivoca), prin asigurarea unei valori unice pentru
fiecare tip de atribut proprietate care trebuie asigurata la nivelul ntregului sistem informatic.
3 Sta+ilitatea si supletea "n timp a codului, e#prima necesitatea utilizarii unui tip de cod
pe toata perioada de e#istenta a bazei informationale, inclusiv adaptarea e#tensiilor de volum ale
valorilor atributelor codificate la dinamica valorilor bazei informationale. "#tinderea poate afecta
fie numarul de valori atribuite n momentul generarii codului, fie numarul de pozitii ma#im
reprezentate n interiorul fiecarui interval din structura codului.
/tribuirea codurilor pentru eventualele noi valori ale atributelor se poate realiza prin doua
modalitati)
acordarea de noi coduri pentru valorile atributelor ce apar ulterior alocarii initiale de
coduri, n cadrul aceleiasi clase de coduri, astfel ncat totalitatea codurilor utilizate la un anumit
moment sa poata asigura corespondenta reala cu dinamica activitatii unitatii economice7
folosirea unor tipuri de coduri care sa fie asociate claselor de coduri initiale, astfel ncat
noul cod utilizat, desi cu lungimea marita, sa caracterizeze n mod obiectiv fiecare tip de atribut.
3 'omoditatea utili!arii codului se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare
precum si la detectarea si corectarea erorilor.
Codurile trebuie sa fie usor de nteles si aplicat, astfel ncat personulul unitatii economice
beneficiare sa asimileze intrun timp cat mai scurt noul sistem de coduri.
'onci!ia codului se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere pentru
reprezentarea elementelor codificate. /ceasta asigura, pe de o parte, reducerea timpului de
manipulare a codului si o crestere a conciziei de e#primare a atributelor informationale.
'n vederea asigurarii acestor cerinte, codificarea atributelor o constituie atribuirea
manuala sau automata, ntro forma sistematizata, a unor coduri pentru fiecare atribut component
al bazei informationale.
4unctiile codificarii trebuie sa permita caracterizarea directa a fiecarui tip de atribut ce va fi
supus operatiei de codificare, identificarea formala a acestora, controlul valorilor posibile ale
atributelor n cadrul colectiilor de date, inclusiv functia de manipulare a atributelor codificate.
4unctia de caracteri!are, asigura e#primarea intro forma concisa, unica si stabila n timp, a
continutului semantic a fiecarui atribut, prin intermediul codurilor asociate acestuia. 0n mod
concret functia de caracterizare permite utilizarea cu prioritate a codului specific atributului n
locul denumirii integrale a acestuia (e#emplu) n loc de :acultatea de Contabilitate i 'nformatic
de Festiune se poate folosi codul descriptiv :C'F).
4unctia de identificare, ofera posibilitatea regasirii mai rapide a atributelor prin intermediul
codurilor asociate lor, decat prin folosirea completa a semanticii atributului. /ceasta functie
creeaza posibilitatea alterioara de selectare a anumitor atribute prin intermediul carora se vor
identifica n mod unic anumite valori solicitate prin intermediul conceptului de c$eie candidata,
primara, e#terna etc.
4unctia de control, presupune e#istenta unui caracter de control care se ataseaza n ultima
pozitie din dreapta structurii codului pe baza caruia, prin intermediul unor metode (aritmetica sau
geometrica) si algoritmi specifici, sa se poata verifica integral, corectitudinea simbolurilor care
intra n structura codurilor.
4unctia de manipulare a atributelor codificate, faciliteaza introducerea eficienta n memorie a
acestora, reducerea timpului de preluclare, minimalizarea prelucrarilor atributului, inclusiv
usurinta folosirii codului de catre compartimentele functionale implicate n realizarea sistemului
informatic.
0n vederea realizarii cerintelor si functiilor codificarii, conceptul de cod presupune
utilizarea unor simboluri acordate atributelor bazei informationale de intrare. 6a randul sau
simbolul este prezentat de un sir de caractere, care permite e#primarea intro forma conventionala
a unui element din ansam$lu de atribute codificate.
Sim+olul este format dintrun sir de caractere numerice alfabetice sau alfanumerice, ce
pot fi interpretate de factorul uman sau de procedurile automate ale sistemului informatic. 0n
aceasta viziune, codul este o colectie ordonata de simboluri, formate la randul lor din siruri de
caractere, care asigura identificarea si utilizarea unei entitati sau a unui atribut al bazei
informationale.
'odificarea atri+utelor este necesara deoarece asigura ca avanta7e #
nlocuirea atributelor prin coduri numerice, alfabetice si afanumerice care permite folosirea
intensiva a suporturilor e#terne si a memoriei centrale7
realizarea unei ierar$izari a atributelor, n functie de criteriile specifice prelucrarii, prin
ordonarea acestora n raport de cerintele de selectare a atributelor din baza informationala si de
obtinere a gradelor de total si subtotal pentru listele9situatiilor de iesire7
optimizarea timpului de acces la colectiile de date n care va fi transpusa baza informationala
de intrare7
reducerea erorilor prin folosirea codurilor care nlocuiesc utilizarea e#plicita a valorii
atributelor7
simplitatea scrierii codurilor n comparatie cu folosirea denumirii e#plicite a atributelor pentru
care regulile de scriere sunt comple#e si greu de respectat.
'n aceasta viziune, structura logica a codurilor trebuie sa asigure realizarea optima a unei
corespondente biunivoce, ntre multimea valorilor reale ale atributelor si multimea codurilor
asociate acestora, asa cum se reda n continuare)
[C8D] [ atribute, entitati, situatii, documente]
+. Tipuri de coduri utili!ate ntrun sistem informatic. Diversitatea si comple#itatea
continntului bazei informationale de intrare, precum si multitudinea proceselor de prelucrare a
atributelor componente, au condus la aparitia unei game variate de coduri ce se pot grupa dupa
mai multe criterii asa cum se reda n figura urmatoare.
'odurile elementare au rolul de a identifica un element din cadrul unei multimi de elemente.
Din aceasta grupa fac parte) codurile secventiale, secventiale pe grupe, sau clase, cu semnificatia
mnemonica si descriptiva.
)odurile secventiale se formeaza prin atribuirea unui sir de caractere fiecarui element al
multimii, stabilind o corespondenta (n ordine crescatoare) intre elementele acestora si, multimea
numerelor naturale.
:iecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator, imediat disponibil. De e#emplu,
daca o persoana care lucreaza la o unitate economica are marca 2S24, aceasta este precedata de
persoana cu marca 2S22 si urmata de persoana cu marca 2S2R. /cest cod devine un analitic al
contului 1Decontari cu salariatii3.
)upa structura 3 coduri secventiale
sim+olului 3 coduri secventiale pe grupe sau clase
3 $lementare 3 coduri cu semnificatie mnemonica
3 coduri cu semnificatie descriptiva
3 coduri 3 liniar simplu
3 'ompleAe ierar=i!ate 3 !ecimal
3 coduri 7uAtapuse
)upa modul de 3&utodetectoare de erori
Tipuri de detectare si corectare 3&utocorectoare de erori
coduri a erorilor
)upa natura 3 Numerice
atri+utelor 3 &lfa+etice
3 &lfanumerice
)upa lungime 3 4iAa
3 0aria+ila
)upa modul de 3 anual
ela+orare ,atri+uire. 3 &utomat
Codurile secventiale pot fi atribuite automat prin adaugarea valorii unu la o variabila care
constituie codul secvential. !entru a avea o lungime fi#a a codului, este indicat a se stabili
dimensiunea ma#ima a acestuia, ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului.
Codurile secventiale se pot realiza n functie de un sistem de numeratie (b) si lungimea
simbolului propus (n), ceea ce asigura o lungime ma#ima a codului (6ma# N b
n
). 'n aceasta
lungime a codului se va include un numar ma#im de elemente dependent de valorile lui b si n..
(pre e#emplu, daca se folosesc caracterele sistemului de numeratie in baza 2L, iar lungimea
simbolului preconizat este de R caractere nNR atunci lungimea ma#ima a codului este 6ma#N b
n
N
2L
R
N2LLL, ceea ce conduce la posibilitatea atribuirii unui set ma#im de simboluri intre limitele
LL2 si VVV. De mentionat, ca n mod concret nu este indicata utilizarea codului zero.
)odurile secventiale pe grupe sau clase, se formeaza prin rezervarea unui set ma#im de
simboluri pentru fiecare tip de atribut omogen, caracterizat prin particularitati comune ce
formeaza o grupa specifica supusa codificarii.
Frupele atribuite sunt dependente de specificul economic al atributelor si de cerintele de
prelucrare omogena ale acestora, cu mentiunea ca n cadrul fiecarei grupe se vor atribui coduri
secventiale pana la valoarea ma#ima rezervata acesteia. De e#emplu n cadrul normelor
metodologice privind reflectarea n contabilitate a capitalului social si a altor active si pasive din
regiile autonome sau societati comerciale, planul de conturi este structurat in opt clase de conturi,
n intervalul carora se folosesc coduri secventiale.
"#emplu ) Clasa a Ua ,3Conturi de venituri3 cuprinde)
UL * >anzari de produse fabricate si de marfuri.
UL2 * >anzari de produse intermediare.
UL4 * >anzari de produse finite, s.a.m.d.
)odurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie prin consoanele unui cuvant, fie prin
prescurtarea (abrevierea) denumirii atributului codificat (de e#emplu 86 pentru otel laminat).
/cest tip de cod este foarte practic pentru prelucrarile manuale.
)odurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirii cu
particularitatile te$nicoconstructive ale atributului de codificat. /cest tip de cod este utilizat n
special la nomenclatoarele industriale, fiind e#tensibil pentru particularitatile te$nice
semnificative. De e#emplu, pentru codificarea conturilor analitice de materiale n cazul otelului
rotund cu diametrul de 2I mm si lungimea barei de 2L m, codul atribuit este 8- 2I 2L.
'odurile compleAe contin atribute ce apartin unor multimi distincte, dar sunt folosite n comun
pentru viitoarele prelucrari. in aceasta categorie se includ codurile ierar$izate .u#tapuse
'odurile ierar=i!ate contin atribute ntre care e#ista relatii de incluziune astfel
ncat acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente. De
e#emplu, n cadrul unei unitati economice producatoare de aparatura electronica se
fabrica mai multe grupe de produse (televizoare, aparate radio, casetofoane,
videocasetofoane, etc.), n cadrul carora productia est.e diversificata pe subgrupe
(televizoare albnegru, color etc.) si tipuri de produse (&elecolor, "lcrom, Cromatic
etc.), asa cum se reda n figura urmatoare.

Grup\ de
produse
Televizoa
re
Aparat
e radio
Casetofo
ane
Video-
casetofo
ane
Subgr
upa
TV. alb negru
color
Tipul
produsului
Telecol
or
lcro! Cro!ati
c
Treapta
"
Treapta
#
Treapta
$
(tructura concreta a acestui cod ierar$izat se determina practic n functie de doi factori)
numarul de trepte ale codului7
numarul ma#im de aparitii ale fiecarui tip de atribut n cadrul treptelor de ierar$izare. 0n
aceste conditii codul mentionat are urmatoarea structura) &l, &4, &R
Codurile ierar$izate se folosesc pentru acele atribute ntre care e#ista relatii de ierar$izare, cu
mentiunea ca acestea se folosesc n comun.
'odurile 7uAtapuse se realizeaza prin concatenarea codurilor ierar$izate sau a codurilor
elementare n vederea utilizarii grupate sau individuale a atributelor codificate, n raport de
cerintele statice sau dinamice de prelucrare. De e#emplu, pentru codificarea personalului unei
unitati economice, se poate realiza un cod .u#tapus rezultat din concatenarea valorilor distincte
ale atributelor (cod sectie, cod atelier, cod ec$ipa si marca) asa cum rezulta in continuare.
Codurile comple#e se asociaza atributelor bazei informationale de intrare, n functie de relatiile Codurile comple#e se asociaza atributelor bazei informationale de intrare, n functie de relatiile
de ierar$izare si numarul ma#im de valori posibile pentru fiecare tip de atribut, cu mentiunea ca de ierar$izare si numarul ma#im de valori posibile pentru fiecare tip de atribut, cu mentiunea ca
grup\ de produse grup\ de produse
subgrup\ de produse subgrup\ de produse
tip de produs tip de produs
&2 &2 &4 &4 &R &R
Sectie Sectie
Echipa Echipa
atelier atelier
marca marca
&2 &4 &2 &4 &R &R &S &S
n situatia obtinerii unui cod cu lungime egala sau mai mare cu trei caractere, este oportuna n situatia obtinerii unui cod cu lungime egala sau mai mare cu trei caractere, este oportuna
atasarea unui alt caracter n ultima pozitie din dreapta, denumita cifra sau litera de control. atasarea unui alt caracter n ultima pozitie din dreapta, denumita cifra sau litera de control.
'odurile autodetectoare de erori 'odurile autodetectoare de erori
/cest caracter de control va face parte din structura codului si va avea aceeasi valoare /cest caracter de control va face parte din structura codului si va avea aceeasi valoare
atata timp cat valorile atributelor componente nu se sc$imba. De asemenea, acest caracter de atata timp cat valorile atributelor componente nu se sc$imba. De asemenea, acest caracter de
control poate asigura fie detectarea automata a eventualelor erori introduse, fie si corectarea control poate asigura fie detectarea automata a eventualelor erori introduse, fie si corectarea
automata a acestora. automata a acestora.
Detectarea automata a erorilor introduse se poate face prin compararea caracterului de Detectarea automata a erorilor introduse se poate face prin compararea caracterului de
control care nsoteste codul respectiv cu caracterul de control determinat de calculator la fiecare control care nsoteste codul respectiv cu caracterul de control determinat de calculator la fiecare
utilizare operativa a codului. utilizare operativa a codului.
!entru realizarea concreta a caracterului de control se pot folosi mai multe !entru realizarea concreta a caracterului de control se pot folosi mai multe metode de calcul metode de calcul
dintre care mentionam) dintre care mentionam)
aritmetica7 aritmetica7
geometrica. geometrica.
etoda aritmetica etoda aritmetica consta n stabilirea caracterului de control (C) prin intermediul unei cifre consta n stabilirea caracterului de control (C) prin intermediul unei cifre
obtinuta pe baza sumei produselor rezultate din inmultirea fiecarei cifre a codului (C obtinuta pe baza sumei produselor rezultate din inmultirea fiecarei cifre a codului (C
i i
) cu anumite ) cu anumite
valori conventional alese, denumite ponderi (! valori conventional alese, denumite ponderi (!
i i
) ale codului, ce urmeaza a fi scazuta din cifra ) ale codului, ce urmeaza a fi scazuta din cifra
zecilor imediat superioara (B), astfel) zecilor imediat superioara (B), astfel)
i
n
i
i
( & ) &

=
=
2
(pre e#emplu, folosind ca ponderi valorile alternative 4 si l, caracterul de control pentru codul
QISR4, se va calcula n felul urmator )
Q I S R 4 Ci
4 2 4 2 4 !i

i
n
i
i
( &

=2
N (2HT) H I H Q H R H S N 4U iar BNRL
-ezult c C N RL * 4U N R
'n situatia n care produsul dintre cifra codului si ponderea corespunzatoare depaseste
valoarea noua atunci acest produs se va lua in calcul ca suma cifrelor care2 compun (e#emplu Q
E 4 N 2T rezulta 2H T). Codul initial QISR4 n urma stabilirii caracterului de control devine
QISR4R.
/vanta.ul metodei aritmetice consta n simplitatea si acuratetea acesteia, iar dezavanta.ul
consta n imposibilitatea sesizarii erorilor de compensare.
etoda geometrica consta n stabilirea caracterului de control (C) prin intermediul unei cifre sau
litere obtinuta ca rest al mpartirii sumei produselor fiecarei cifre a codului, cu puterile
crescatoare ale lui 4, la un numar sau cu numerele naturale n ordine crescatoare, par sau impar
ales conventional (#), n urmatoarele faze)
calculul sumei produselor dintre cifrele codului si ponderii)

i
n
i
i
( &

=2

determinarea continutului de control )
(
i
n
i
i
( &

=2
)9E
+arimea numarului par sau impar ales conventional (E) determina numarul de cifre si valoarea
ma#ima a caracterului de control. (pre e#emplu, pentru acelasi cod (QISR4) caracterul de control
va fi calculat n felul urmator)
Q I S R 4
4
I
4
S
4
R
4
4
4
2
(Q E R4) H (I E 2T) H (S E Q) H (R E S) H (4 E 4)
4IT H QL H R4 H 24 H S N RQS
RQS ) 22 N RS rest 2L
Codul n urma stabilirii c$eii de control este QISR4lL. /ceasta metoda asigura un grad mai
ridicat de siguranta, dar se poate a.unge la o cifra de control formata din doua pozitii ceea ce
conduce la o marire a lungimii codului.
!entru a evita marirea lungimii codului si pentru a limita posibilitatea aparitiei erorilor de
compensatie, se poate folosi o varianta a metodei geometrice caracterizata prin faptul ca numarul
impar ales este 4R (cel mai mare numar natural asociat literelor alfabetului englez), iar caracterul
de control este o litera ce se determina prin transformarea restului obtinut prin aplicarea
algoritmului metodei geometrice n litera din alfabetul englez care are numarul natural
corespunzator valorii restului. 0n acest caz algoritmul metodei este urmatorul)
(
i
n
i
i
( &

=2
)94R
De e#emplu, pentru codul QISR4 utilizat si la celelalte metode, litera de control se determina
astfel)
Q I S R 4 Ci
I S R 4 2 !i (unde !i este ales ca fiind egal cu i).
SL H 4L H 24 H T H 4 N QL N
i
n
i
i
( &

=2
QL ) 4R N R rest 22, ec$ivalentul literei cu numarul de ordine 22 din alfabetul englez, este litera h.
Codul, n urma stabilirii literei de control este QISR4h.
+etodele aritmetica si geometrica pot fi utilizate n corespondenta si cu alti algoritmi de
calcul, cu pastrarea principiilor de determinare a caracterului de control si de asigurare operativa
a controlabilitatii codului asociat unui atribut.
'ndiferent de modalitatea de determinare a caracterului de control, principiul de verificare
al codului ramane acelasi. 6a fiecare citire a codului calculatorul electronic aplica algoritmul de
calcul al caracterului de control si compara rezultatul obtinut cu caracterul de control introdus
odata cu codul. Daca caracterul de control calculat este diferit de caracterul de control care
nsoteste codul, se invalideaza atributul respectiv. !osibilitatea aparitiei erorilor este generata de
inversarea sau nsumarea eronata a cifrelor codului, scrierea eronata a codului n documentele de
intrare sau de introducere gresita de la terminal.
'oduri autocorectoare de erori
Corectarea automata a erorilor permite atat detectarea erorilor cat si rectificarea automata a
acestora. in acest scop, codurile sunt aran.ate sub forma matriceala, stabilinduse pentru fiecare
linie si coloana cate un caracter de control determinat prin nsumarea cifrelor pe linie sau pe
coloana si scazand rezultatul din ordinul zecilor imediat superior. "ventualele erori se
localizeaza la intersectia liniei si coloanei ale caror caractere sunt diferite de caracterele de
control initial stabilite. /baterea dintre caracterul de control determinat pe liniile matricei in
raport de cel determinat pe coloanele acesteia, constituie valoarea absoluta a erorii. 'n
determinarea caracterelor de control pe fiecare linie (.) si coloana (i) din matricea asociata
codului, se folosesc urmatoarele relatii)
Clin. N B

=
n
i
i*
&
2
Ccoli N B

=
m
*
i*
&
2
iar caracterul general aferent liniei si coloanei din matrice se stabileste astfel )
Clinie N B
=
m
*
*
&lin
2
si Ccoloana N B

=
n
i
i
&col
2

Daca Clinie N Coloana atunci caracterul de control este corect si codul este validat, iar n caz
contrar (Cline # Ccoloana) se stabileste dimensiunea erorii (" N Clinie M Ccoloana), iar codul se
invalideaza.
!entru e#emplificare se consider codul URS4QIS22VRT care se aran.eaz sub forma unei matrice
de patru linii si trei coloane asupra carora se aplica algoritmii de calcul n doua etape )
prima etapa )
Frupul de coduri controlate dupa aceasta metoda se scrie n serie, urmat de caracterele de control Frupul de coduri controlate dupa aceasta metoda se scrie n serie, urmat de caracterele de control
pe linii, pe coloane si cel general astfel) URS 4QI S22 VRT TIS4 QIS R. !rocedura automata de pe linii, pe coloane si cel general astfel) URS 4QI S22 VRT TIS4 QIS R. !rocedura automata de
verificare a codurilor, citeste structura codului n aceasta ordine, dupa care calculeaza caracterele verificare a codurilor, citeste structura codului n aceasta ordine, dupa care calculeaza caracterele
de control si localizeaza eroarea la intersectia liniei si coloanei pentru care caracterele de control de control si localizeaza eroarea la intersectia liniei si coloanei pentru care caracterele de control
nu corespund cu cele stabilite anterior. > nu corespund cu cele stabilite anterior. >aloarea care se aplic cifrei greite pentru a genera o
cifr corect este dat de diferena dintre cifra general de control (n cazul analizat R) i
caracterul general de control calculat de calculator.
(pre e#emplificare, daca n loc de secventa 4QI apare 4VI, atunci procedura va sesiza eroarea (pre e#emplificare, daca n loc de secventa 4QI apare 4VI, atunci procedura va sesiza eroarea
prin identificarea liniei , si coloanei eronate folosind acelasi algoritm de calcul7 prin identificarea liniei , si coloanei eronate folosind acelasi algoritm de calcul7
a doua etapa )
U R S T
4 V I S
S 2 2 S
V R T 4
Q S S 4
caracterul de control caracterul de control
pe linii ,' pe linii ,'
lin lin. .
caracterul de control caracterul de control
general %C general %C
linie linie
&i &i
C C
coloan' coloan'
( (
Caracterul de Caracterul de
control control
pe coloane pe coloane
%C %C
col col( (
C C
5 5
4 4
2 2

3 3
E34 E34
2F5 2F5
411 411
G3C G3C

F54 F54
Linie Linie
eronata eronata
Coloane Coloane
eronata eronata
!entru a realiza o codificare a nomenclatoarelor care sa satisfaca cerintele prezentate, este
necesar ca responsabilitatea acestei munci sa fie ncredintata unei persoane cu functie de
raspundere n cadrul unitatii economice, care sa asigure generalizarea unor coduri eficiente si sa
evite proliferarea unor coduri particulare. in acest scop se procedeaza la inventarierea tuturor
atributelor care compun baza informationala de intrare, precum si tipurile de prelucrari aferente.
0nainte de a opta pentru un sistem de codificare se cerceteaza daca e#ista un asemenea
sistem si n ce masura poate fi utilizat. "ste necesar sa se precizeze modul de atribuire practica a
codurilor precum si modalitatea de control. 0n continuare se stabilesc procedeele de difuzare a
nomenclatoarelor de coduri si modalitatile de modificare operativa a acestora, pentru a elimina
codurile perimate si a permite actualizarea acestora. 0nainte de a se trece la utilizarea unui sistem
de coduri este necesara testarea acestora pentru a depista si nlatura eventualele erori, deoarece
orice greseala de codificare are consecinte imprevizibile asupra rezultatelor prelucrarii.
+arimea erorii este data de, diferenta dintre caracterul de control stabilita initial ,si caracterul de
control general calculat n timpul verificarii (R S N 2). Corectarea automata a erorilor implica
utilizarea unui spatiu mare de memorie deoarece se utilizeaza matricele si tabelele de referinta
necesare verificarii codului n cele doua etape. De asemenea, se ocupa mult suport te$nic
deoarece alaturi de codurile propriuzise apar si grupele de cifre de control pe linii si coloane, iar
procedurile automate sunt mai complicate.
/tributele bazei informationale de intrare pot fi de tip numeric, alfabetic si alfanumeric,
de lungime fi#a sau variabila, ceea ce conduce la utilizarea unor coduri adecvate n realizarea
sistemelor informatice. Codurile pot fi elaborate manual sau automat prin intermediul unor
proceduri de generare a acestora.
8portunitatea activitatii de codificare se poate decide n functie de)
marimea si comple#itatea continutului bazei informationale de intrare7
tipurile de atribute e#istente n baza informationala de intrare si masura n care codificarea
acestora conduce la performante n prelucrare si economie de suport te$nic7
comple#itatea structurii sistemului informatic7
specificul operatiilor de prelucrare a colectiilor de date7
solutia celui mai eficient sistem de coduri care sa permita codificarea si interpretarea facila a
atributelor de catre factorul uman7
costul stabilirii si validarii sistemelor de coduri, a decodificarii atributelor din baza
informationala a elaborarii, actualizarii si ntretinerii nomenclatoarelor de coduri7
eforturi de adaptare a personalului din unitatea beneficiara la cerintele utilizarii sistemelor de
coduri.
Din punct de vedere al modului de realizare, codificarea poate fi)
cu pregatire prealabila7
fara pregatire prealabila.
'odificarea cu pregatire preala+ila solicita o analiza a ansamblului atributelor de codificat care
sa preceada codificarea propriuzisa si sa evalueze e#act volumul atributelor, ierar$izate si gama
de valori posibile.

'odificarea fara pregatire preala+ila se realizeaza prin atribuirea de coduri pe masura aparitiei
de noi valori pentru atributele introduse in sistem. (ingura analiza necesara n acest caz consta n
determinarea volumului ma#im de atribute pentru a stabili lungimea si limitele codului.
/tribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat. Codificarea manuala este
utilizata pentru orice tip de cod, n timp ce codificarea automata se aplica numai, la codurile
simple pentru care se poate defini, un algoritm de atribuire programabil pe calculator. De
asemenea, aceasta modalitate de codificare solicita standardizarea denumirii atributelor codificate
si eventual redactarea unor programe sau rutine de recunoastere. Codificarea automata ofera n
comparatie cu cea manuala o serie de avanta.e automate a caracterului de control si cresterea
preciziei n elaborarea nomenclatoarelor de coduri.
c. c. 4a!ele reali!arii codificarii 4a!ele reali!arii codificarii
:azele realizarii codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic, marimea
unitatii economice, dimensiunea bazei informationale de intrare si tipologia codurilor utilizate,
elemente care presupun abordarea codificarii n urmatoarea succesiune)
pregatirea activitatilor de codificare7
codificarea atributelor bazei informationale de intrare7
ntocmirea nomenclatoarelor de coduri7
ntretinerea codurilor.
1. Pregatirea activitatilor de codificare presupune analizarea continutului si structurii bazei
informationale de intrare ce urmeaza a fi codificata si e#aminarea codurilor e#istente, inclusiv
masura n care acestea satisfac cerintele sistemului informatic. De asemenea, se stabileste
esalonarea n timp a codificarii, modul de realizare si de control si se opteaza pentru o codificare
cu sau fara pregatire prealabila, manuala sau automata.
&tabilirea necesitatilor de codificare este dependenta de volumul atributelor supuse codificarii,
tipul de cod utilizat, precum si de modul de realizare a acestuia. /stfel, n cazul unei codificari
fara pregatire prealabila, activitatea se reduce la o analiza sumara a volumului atributelor. Daca se
opteaza pentru codificarea cu pregatire prealabila este necesara ordonarea atributelor de codificat,
analiza particularitatilor continutului bazei informationale de intrare si alegerea codului.
Ordonarea atributelor bazei informationale de intrare ce urmeaza a se codifica, presupune
clasificarea atributelor pe nivele ierar$ice in scopul definirii grupelor9claselor de codificare,
inclusiv reguli de introducere a acestora n baza informationala de intrare. in fiecare grupa9clasa
se vor stabili caracteristicile specifice si valorile posibile ale acestora.
+naliza particularitatilor continutului bazei informationale de intrare, urmareste evaluarea
dimensiunii actuale a multimii atributelor de codificat, precum si estimarea evolutiei ulterioare.
!entru aceasta este necesar sa se precizeze responsabilitatile de gestionare a bazei informationale
de intrare, modul de utilizare concreta a codurilor n documentele de intrare, frecventa de
utilizare, precum si modul de acomodare a utilizatorului cu sistemul de coduri propus. &oate
aceste particularitati trebuie sa fie n corelatie cu strategiile de memorare si acces ale colectiilor
de date asociate bazei informationale de intrare.
+legerea codului se va face in functie de dimensiunea , si particularitatile bazei informationate
de intrare, natura, comple#itatea si valorile atributelor, metoda de introducere si validare a
codurilor, cerintele si restrictiile sistemului informatic proiectat, metoda de codificare, costul si
timpul de realizare a activitatii de codificare
(imensiunile si particularitatile bazei informationale de intrare determina alegerea tipurilor de
coduri care sa reflecte n mod unitar continutul acesteia. Dimensiunea bazei informationale are
implicatii asupra lungimii codurilor utilizate, n timp ce particularitatile acesteia influenteaza
tipologia codurilor folosite. 0n situatia n care o baza, informationala de intrare contine atribute
caracterizate printro subordonare a acestora, este indicat a se folosi codurile ierar$ice, iar n
situatia n care atributele vor fi prelucrate n functie de mai multe criterii, atunci sunt utilizate
codurile .u#tapuse.
5atura, comple#itatea si valorile reale ale atributelor impun utilizarea unor coduri care pot servi
la identificarea unica a acestora, inclusiv o buna conversie a naturii, comple#itatii si valorilor
reale ale atributelor. 0n asemenea situatii se recomanda utilizarea codurilor de tip secvential. Daca
ntre atributele bazei informationale de intrare e#ista relatii de subordonare, atunci se poate opta
pentru utilizarea codurilor ierar$izate. in alternativa n care se pot defini diverse proprietati ale
atributelor, atunci este oportuna utilizarea codurilor .u#tapuse.
'n situatia realizarii de sisteme informatice n domeniul bancar sau al serviciilor este indicata
utilizarea codurilor cu semnificatia mnemonica sau descriptiva, deoarece este posibila o utilizare
facila a acestora.
Cerintele si restrictiile sistemului informatic proiectat reprezinta factorii de baza in
alegerea codului, deoarece activitatea de codificare este subordonata functionalitatii noului
sistem. Din acest punct de vedere trebuie e#aminate n primul rand cerintele informationale pe
nivele ierar$ice, deoarece acestea determina aria de utilizare a codului si gradul sau de
generalitate. 0n cazul n care sistemul este realizat pentru diverse nivele ierar$ice (unitate,
subunitate etc.), codul trebuie sa asigure relatiile e#istente n ambele sensuri.
"etoda de codificare are n vedere realizarea codificarii cu sau fara pregatire prealabila, n mod
manual sau automat. Codificarea fara pregatire prealabila prezinta avanta.ul realizarii acesteia cu
un cost minim si ntrun timp scurt, prin folosirea codurilor secventiale sau secventiale pe grupe,
n timp ce codificarea cu pregatire prealabila utilizeaza coduri descriptive care solicita costuri si
timp de realizare mai mari.
Costul si timpul de realizare a activitatii de codificare implica alegerea unor tipuri de
coduri care necesita c$eltuieli minime si un timp redus de realizare a nomenclatoarelor de coduri.
in aceste conditii se recomanda utilizarea metodei de codificare automata cu pregatire prealabila,
deoarece asigura costuri minime si perioade reduse de codificare.
!e baza cerintelor prezentate, se alege tipul de cod adecvat si se stabileste structura sa n functie
de volumul atributelor, evolutia acestora si numarul total de caractere necesare codificarii fiecarui
atribut. /legerea trebuie sa se faca n corelatie cu celelalte coduri folosite si cu caracteristicile
ntregii baze informationale pentru a realiza o uniformitate a codurilor. De asemenea, trebuie
e#aminata posibilitatea preluarii unor sisteme de codificare e#istente, deoarece se realizeaza
scurtarea perioadei de implementare si e#perimentare a sistemului , informatic proiectat.
3. 2. 'odificarea atri+utelor +a!ei informationale de intrare
Consta n stabilirea codurilor corespunzatoare pentru fiecare atribut din nucleul informational.
!entru aceasta se elaboreaza un nomenclator al valorilor atributelor pe grupe omogene, cu
precizarea particularitatilor si valorilor posibile ale acestora. De asemenea, se va ntocmi si un
nomenclator al tuturor codurilor posibile cu caracterele de control determinate.
!entru realizarea codificarii atributelor bazei informationale de intrare la nivelul unei unitati
economice se vor avea n vedere, n principiu, urmatoarele tipuri de atribute )
codurile sintetice si analitice din structura planului de conturi, cu dezvoltarea pe trepte a
acestora, n functie de specificul activitatii si nevoile de informare operativa, prin folosirea unui
cod ierar$izat cu urmatoarea structura)


codificarea materialelor, produselor sau reperelor se va face prin intermediul unui cod ierar$izat,
care sa permita atat identificarea variantelor tipologice de materiale sau produse, inclusiv
stabilirea unei ierar$izari impusa de prelucrarile operative. 0n stabilirea ierar$izarii codului pe
nivele trebuie sa se tina seama si de cerintele de detaliere ale caracteristicilor te$nologice pentru
materiale, produse si repere, prin folosirea unui cod ierar$izat cu urmatorea structura
codificarea compartimentelor, presupune atribuirea de coduri pentru magazii si
gestiuni, precum si coduri pentru sectii, ateliere si formatii de lucru prin utilizarea unor coduri
ierar$ice cu urmatoarea structura )
codificarea salariatilor codificarea salariatilor se poate realiza printrun cod secvential de SI cifre a carui lungime se poate realiza printrun cod secvential de SI cifre a carui lungime
concreta este determinata de numarul mediu scriptic al salariatilor din unitate. (e recomanda ca concreta este determinata de numarul mediu scriptic al salariatilor din unitate. (e recomanda ca
acest cod sa nu contina si elemente privitoare la specialitate, gradatie sau clasa de incadrare, acest cod sa nu contina si elemente privitoare la specialitate, gradatie sau clasa de incadrare,
deoarece acestea sunt variabile n timp, n comparatie cu marca care ramane nesc$imbata pe toata deoarece acestea sunt variabile n timp, n comparatie cu marca care ramane nesc$imbata pe toata
durata de activitate. De asemenea, se recomanda ca marea persoanei sa nu constituie o treapta durata de activitate. De asemenea, se recomanda ca marea persoanei sa nu constituie o treapta
suplimentara la codurile pentru sectii, ateliere si formatii de lucru, deoarece e#ista posibilitatea suplimentara la codurile pentru sectii, ateliere si formatii de lucru, deoarece e#ista posibilitatea
transferarii personalului muncitor de la o structura organizatorica la alta, ceea ce va impune transferarii personalului muncitor de la o structura organizatorica la alta, ceea ce va impune
operatii de recodificare operatii de recodificare
Cont analitic de gradul 2 Cont analitic de gradul 2
Cont analitic de gradul 4 Cont analitic de gradul 4
Cifra de control Cifra de control
Cont sintetic Cont sintetic
VVV VV VVV VV VVVVVV V VVVVVV V
- clasifcarea - clasifcarea
generala generala
- clasifcarea - clasifcarea
detaliata detaliata
- materia prima utilizate - materia prima utilizate
- destina]ia de - destina]ia de
consum consum
- tehnologia de fabricaie - tehnologia de fabricaie
- codul analitic - codul analitic
material/produs material/produs
- caracter de control - caracter de control
- grupe generale de - grupe generale de
produse / produse /
materiale materiale
VVV VVV V V V V V V VVVVVV V VVVVVV V
codificarea clientilor si furnizorilor se realizeaza prin intermediul codului ierar$izat, care sa
contina trepte referitoare la tipul acestuia (intern sau e#tern), locul de desfasurare a activitatii
(tara sau .udetul), felul unitatii economice (regie autonoma, societate comerciala), numarul de
ordine.
codificarea unitatilor de masura se va realiza pe baza unui cod secvential sau o semnificatie
mnemonica, ales astfel ncat sa serveasca cat mai bine cerintelor, de prelucrare automata si de
informare a unitatii beneficiare7
codificarea operatiilor tehnologice se realizeaza prin intermediul unui cod secvential, pe grupe
cu urmatoarea structura)
3.3. 6ntocmirea nomenclatoarelor de coduri
Consta n elaborarea unor liste n care sunt precizate codurile si denumirea completa a atributelor
la care acestea se refera. !entru a facilita utilizarea nomenclatoarelor, se recomanda ca acestea sa
fie sortate dupa codul sau denumirea atributelor. =n nomenclator de coduri va contine denumirea
completa a atributelor, codul asociat, caracterul de control precum si alte informatii reteritoare la
pretul unitar, unitate de masura, inclusiv trimiteri la alte clasificari sau instructiuni de completare.
3.4. 6ntretinerea codurilor
Consta n efectuarea adaugarii sau stergerii de atribute n vederea actualizarii nomenclatoarelor
de coduri, motiv pentru care este recomandabil ca aceast activitate sa fie efectuata de aceeasi
ec$ipa care a conceput si realizat codificarea.
5omenclatoarele de coduri se recomanda sa fie revizuite periodic pentru a elimina ambiguitatile
si redondantele prin stergerea valorii atributelor care nu mai prezinta interes. De asemenea,
nomenclatoarele de coduri vor fi actualizate atunci cand criteriile de utilizare a atributiilor se
sc$imba, aria de cuprindere a sistemului proiectat se e#tinde, cand apar modificari n cadrul
legislativnormativ, etc.
4. &daptarea documetelor primare la cerintele sistemului informatic
(se identific n +FD i se aprofundeaz n +CDD)
/daptarea documentelor primare la cerintele sistemului informatic este o faza importanta
n cadrul proiectarii, deoarece n documente se consemneaza starea si dinamica fenomenelor si
proceselor economice desfasurate n unitatea economica si reflectate prin intermediul sistemului
)peratie )peratie
te*nologica te*nologica
Faze Faze
te*nologice te*nologice
Caracter de Caracter de
control control
G G GG G GG G
informatic. Datele consemnate n documentele de intrare sunt introduse n sistemul informatic
prin intermediul tranzactiilor e#terne efectuate asupra colectiilor de date organizate baze de date.
8biectivul principal al acestei faze l constituie formalizarea documentelor din punct de vedere al
continutului si al formei, n asa fel ncat acestea sa raspunda e#igentelor specifice sistemului
informatic in concordanta cu cerintele concrete ale beneficiarului.
/daptarea documentelor primare la cerintele unui sistem informatic presupune)
scopul adaptarii documentelor de intrare7
tipuri de documente primare utilizate7
modificarile de continut si format ale documentelor primare.
&copul adaptarii documentelor primare>
consemnarea fenomenelor si proceselor economice desfasurate in unitatea economica, n
momentul si la locul producerii acestora (compartimentele functionale)7
utilizarea codurilor proiectate pentru sistemul informatic in structura informationala a
documentelor primare, n vederea transpunerii e#acte si corecte a acestora n colectiile de date ce
vor surprinde dinamica valorii atributelor7
caracterizarea dinamica a operatiilor economice desfasurate n unitatea beneficiara pentru
crearea initiala si actualizarea periodica a colectiilor de date7
reflectarea n componentele sistemului informatic (subsisteme, aplicatii etc.), a naturii
activitatii compartimentelor functionale prin intermediul datelor consemnate n documentele de
intrare.
simplificarea si perfectionarea sistemului de evidenta prin utilizarea unui numar minim de
documente de intrare, n care sa se surprinda ntro forma sintetizata starea si dinarnica utilizarii
patrimoniului, n paralel cu gestiunea unor colectii de date, capabil sa reflecte dinamic aceste
fenomene
Tipuri de documente de intrare.
Documentele de intrare n care se consemneaza starea si dinamica fenomenelor si
proceselor economice pot fi structurate n functie de)
sfera7
frecventa de utilizare7
regimul de gestionare7
tipurile tranzactiiior e#terne7
formatul de prezentare, etc.
a) Sfera de utli!are a documentelor primare permite gruparea acestora n doua categorii)
documentele primare comune, folosite pentru nregistrarea datelor privind procesele te$nico
economice din activitati desfasurate in toate tipurile de unitati economice, indiferent de domeniul
de activitate (e#.) 5ota de Contabilitate)7
documente de intrare specifice, folosite pentru nregistrarea datelor ce caracterizeaza anzumite
procese te$nicoeconomice desfasurate n cadrul unor ramuri sau subramuri (e#emplu) "#trasul
de cont).
b) /recventa de utilizare si ponderea informatiior fixe continute n documentele de intrare
permit gruparea acestora n doua categorii)
tiparite, caracterizate printro utilizare generala la nivelul tuturor unitatilor
economice, ceea ce .ustifica din punct de vedere economic multiplicarea lor (e#.) factura fiscala).
netiparite caracterizate printro utilizare speciala numai la nivelul unor
anumite unitati economice.
c) $egimul de gestionare al documentelor impune gruparea acestora n doua categorii)
cu regim u!ual sunt caracterizate, printro folosire si o evidenta
similara cu cele tiparite n vederea utilizarii generale, fara restrictii e#prese din punct de vedere
legal.
cu regim special, a caror gestionare, folosire si evidenta sunt impuse de
reglementarile n vigoare, cu precizarea ca n continutul lor este tiparita mentiunea J-egim
specialJ
(e#.) formularul cu codul 2SR2 JC$itanta :iscala1).
d) *ipul tranzactiilor externe asigura gruparea documentelor n doua categorii)
documente care redau starea initiala a fenomenelor si proceselor economice, prin care se
asigura cuantificarea elementelor patrimoniale ale unitatii economice n momentul lansarii n
e#ecutie a sistemului informatic7
documente care reflecta dinamica fenomenelor, si proceselor economice ce modifica
elementele patrimoniale ntro anumita perioada de gestiune.
Documentele primare din prima categorie permit constituirea initiala a colectiilor de date
n momentul lansarii n functiune a noului sistem informatic. /ceste documente surprind starea
initiala a fenomenelor si proceselor economice prin intermediul valorii reale ale atributelor cu
caracter conventional constant, inregistrate prin intermediul nomenclatoarelor (produse,
materiale, clienti, furnizori, conturi, mi.loace fi#e, obiecte de inventar), cat si starea initiala a
fenomenelor si proceselor economice supuse prelucrarii automate (e#emplu) 16ista de inventar3).
e) /ormatul de prezentare a documentelor permite gruparea acestora in trei categorii)
documentele individuale asigura redarea denumirii si valorii atributelor prin amplasarea
acestora pe ntreaga suprafata in functie de suecesiunea logica a operatiei economice
rezultate (e#.) c$itanta, fisa personala a salariatului fisa mi.locului fi# etc.)7
documentele comune reflecta denumirile si valorile atributelor prin ordonarea acestora sub
forma de tabel n cadrul caruia succesiunea atributelor este determinata de relatiile de apartenenta
si incluziune dintre multimile specifice ale atributelor (e#.) 5omenclatoare de produse, clienti,
materiale, obiecte de inventar etc.)7
documente mi#te, permit ordonarea numelui si valorii atributelor atat n format individual cat
si n format comun, pentru a furniza intro forma eficienta, dispunerea atributelor n structura
documentului de intrare (e#.) %on de consum. /viz de e#peditie9Dispozitie de livrare, :actura
fiscala etc.).
Documentele primare prezentate constiuie sursa principala a tranzactiilor e#terne utilizate
ntrun sistem informatic pentru gestiunea colectiilor de date, cat si sursa secundara pentru
generarea tranzactiilor interne in cadrul nucleului sistemului informatic.
/stfel, utilizarea acestor doua categorii de documente trebuie sa asigure adaugarea de noi
atribute ca urmare a operatiilor economice care reflecta miscarea elementelor patrimoniale,
inserarea de noi atribute n scopul evidentierii noilor operatii economice, modificarea si stergerea
de atribute impuse de dinamica elementelor patrimoniale, precum si necesitatea punerii de acord
a colectiilor de date cu realitatea economica din unitatea beneficiara.
Documentele primare dostinate creerii si actualizarii colectiilor de date, n conditiile n
care nu corespund integral din punct de vedere al cotinutului si al formei cu restrictiile impuse de
sistemul proiectat si structura bazei de date de intrare, vor fi modificate in vederea realizarii
acestor deziderate.
odificarile de continut vizeaza)
adaugarea n documente a rubricilor pentru coduiri n masura in care acestea nu
sunt de.a prevazute. in acest sens se va insista codurilor ce specifica natura operatiilor reflectate
si a celor care servesc pentru identificarea si asocierea calectiilor de date (cod material, cod
produs, marca, cod sectie, cod comanda etc.)7
eliminarea atributelor ce se obtin prin calcule (e#. valoarea)7
regruparea si modificarea rubricilor aferente atributelor ce vor contine date care sa se
introduca n sistemul informatic n asa fel ncat acesta sa se gaseasca in acelasi loc in toate
documentele. Cu alte cuvinte, se pastreaza individualitatea fiecarui tip de document, dar se
defineste o zona comuna identica pentru toate documentele din care se vor prelua datele pe
suporturile te$nice.
odificrile de format sunt impuse de necesitatea cresterii facilitatilor de preluare directa a
datelor prin intermediul videoterminalelor si vizeaza urmatoarele aspecte
gruparea n cadrul documentului a tuturor atributelor care urmeaza a fi introduse de la
videoterminal, n asa fel ncat rubricile corespunzatoare sa nu fie dispersate pe ntreaga suprafata
a documentului7
evitarea intercalarii atributelor ce se preiau n colectiile de date cu atributele care au
caracter constant sau rezulta din calcul.
evidentierea n cadrul documentului a numarului ma#im de caractere speciflcate pentru
fiecare atribut, inclusiv precizarea pozitiei punctului zecimal7
ordinea atributelor n cadrul documentelor trebuie sa asigure prezenta. atributelor de
identificare, urmate de cele informative si terminand cu cele cantitativvalorice7
evidentierea zonelor care contin atribute ce se preiau n colectiile de date, prin
demarcarea cu linii mai groase sau de culori diferite etc.
"#.) din documentul primar 1%on de consum3 nu se vor prelua atributele constante 1pretul unitar3
si 1unitatea de masura3, inclusiv atributul rezultat din calcul 1valoarea aferenta iesirilor3 desi ele
sunt consemnate n document pentru efectuarea controlului gestionar7
&oate modificarile si adaptarile enuntate se fac n asa fel ncat documentele primare sa
satisfaca n totalitate atat cerintele de evidenta, cat si cele de prelucrare automata a datelor, cu
mentiunea ca rezultatele acestor modificari sunt supuse spre aprobarea organelor de conducere
ale unitatii economice beneficiare sau a organelor centrale de sinteza.
/laturi de definitivarea continutului si formatului se impune si stabilirea regulilor de
completare si utilizare a documentelor primare, precizarea numarului de e#emplare si a
circuitului fiecarui e#emplar, stabilirea frecventei si termenelor de introducere a datelor n
colectiile de date. De asemenea, se precizeaza responsabilitatile pentru completare si verificare,
vizele sau semnaturile care valideaza continutul documentelor primare, inclusiv persoanele
mputernicite n acest sens. /ceste specificatii sunt folosite pentru proiectarea noilor circuite
informationale n noul sistem, cat, si n manualul de utilizare definitivat n etapa de
implementare.
8i+liografie
2. Dumitru 8prea, 1/naliza i proiectarea sistemelor informaionale economice3, editura
!olirom, 'ai, 2VVV.
4. 5icolae Dumitru Davidescu, J(isteme informatice financiar bancareJ, "ditura /ll %ec<,
%ucureti, 2VVQ.
R. Dorin Ba$arie i 'oan -oca, 1!roiectarea obiectual a sistemelor informatice3,
"dituraDual &ec$, %ucureti, 4LL4.
S. '&team((/D+Core&ec$ni`uese%oo<, 1((D/+ Core &ec$ni`ues3,
;;;.itteamdirect.com

1+iectivele
1. (tructura de principiu a sistemului informatic al intreprinderii
(istemul informatic al intreprinderii cuprinde)
sistemul de producie7
sistemul comercial7
sistemul de resurse umane7
sistemul te$nic.
8biectivele sistemului informatic
Fenerale (pecifice
de conducere
(manageriale)
funcionale
/ctivitatea
comercial
/ctivitatea
financiarcontabil
/ctivitatea
de personal
(ubactivitatea de
aprovizionare
te$nicomaterial
(ubactivitatea
de desfacere
(ubactivitatea (ubactivitatea
de mar<eting de mar<eting
(ubactivitatea
financiar
(ubactivitatea
de contabilitate)
financiar
de gestiune
(ubactivitatea de
control financiar
(ubactivitatea
de eviden a
personalului
(ubactivitatea
de salarizare
(ubactivitatea
de perfecionare
a calificrii
personalului
activitii
de baz
activitii
au#iliare
Structura sistemului informatic
'omponentele func/ionale
Componenta pentru
managementul strategic
Componenta pentru
managementul
financiar
Componenta pentru
managementul
contabil
Componenta pentru
managementul
comercial
Componenta pentru
managementul
resurselor umane
Componenta pentru
managementul
cercetriidezvoltrii
Componentele sistemelor informatice
'omponentele speciale
/dministrare
Componente interne ale
sistemului informatic
+anagementul proteciei
i securitii informaiei
Componenta de sistem bazat
pe cunotine
(istem e#pert
Componenta
managementului
cu funcionare n
timp real
Componenta pentru
managementul activitilor
prin intermediul costurilor
(managementul costurilor)
Componenta pentru
managementul activitilor
prin intermediul proiectelor
(managementul proiectelor)
"videna
personalului
(alarizare
/proviz. cu
materii prime
i materiale
/proviz. cu
mrfuri de
la furnizori
Contractare,
livrare produse i
ncasare facturi
Festiune
stocuri de
materiale
Festiune
stocuri de
mrfuri
Festiune
stocuri de
prod. finite
Festiunea
mi.l. fi#e
/ctivitate
financiar
Contabilitate
:inanciar
(sintetic)
Contabilitate
de gestiune
(analitic)
+ar<eting
"videna
preg. personal
Componenta pentru
managementul
documentelor i realizarea
ar$ivei de documente